ISSN 2668-9863 ISSN-L 2668-9863

Editor General: Daniel PALADE • e-mail: redactie@jurnaldevrancea.ro • Telefon: 0770.430.588 (WhatsApp)

Nr. 6 • Săptămâna 6 • Iulie 2020

Acord politic pentru alegerile localesemnat între PNL Vrancea și PartidaRomilor ,,Pro Europa” P

AG3

Eveniment istoric: după trei ani dela înființare, PARKING SA Focșania ieșit, în sfârșit, pe profit! P

AG2

Peste 1,5 milioane de euro vor fi alocați de GuvernulRomâniei pentru comunele din Vrancea afectate de inundațiile din iunie P

AG5

PAG2

• PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICI-

apare în fiecare luni

Primăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de leiPrimăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de leiPrimăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de leiPrimăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de leiPrimăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de leiPrimăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de leiPrimăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de leiPrimăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de lei

2ADMINISTRAȚIE www.jurnaldevrancea.ro

Înfiin�ată la 19 decembrie 2016,PARKING SA este o societate aflată în sub-ordinea Consiliului Local Focșani și a fostgândită ca o companie de sine stătătoaremenită să ges�oneze atât parcările dereședin�ă cât și cele cu plată din municipiulnostru. După primul an de ac�vitate fir-ma nu a reușit să se ridice la nivelul aștep-tat de administra�ia locală, ceea ce aprovocat nenumărate cri�ci din parteaopozi�iei liberale din consiliul local. Și nuam putea spune că acestea erau totalneîntemeiate având în vedere bilan�uldezastruos de la finele lui 2017. Cu o cifrăde afaceri de doar 258.929 de lei și 24 de

angaja�i, PARKING SA termina anul res -pec�v cu pierderi în valoare de 475.010lei (98.095 de euro), datorii de 113.225lei, în �mp ce cheltuielile se cifrau la734.060 lei (151.593 euro) iar veniturile,modeste, la 259.050 lei. Părea o situa�iefără ieșire, compania părând să devină oa doua piatră de moară, după ENET, pen-tru bugetul municipalită�ii. Să nu uităm nicifaptul că valul de cri�ci s-a accentuat, maiales după ce compania și-a primenitrândurile cu doi foș� primari PSD ce aupierdut alegerile în 2016, respec�v Ne culai�andără (Gura Cali�ei) și Stancu Bălescu(Băleș�). Colac peste pupăză, tot acolo și-augăsit posturi căldu�e Mihai Copaci, fost di-rector al Casei de Asigurări de SănătateVrancea, condamnat la 3 ani de în-

chisoare cu suspendare pentru luare demită, și fostul consilier local PNL (decare par�dul s-a dezis ulterior în maregrabă întrucât la ședin�e vota cu PSD) AncaIrina Maria Panaite.

Nu în ul�mul rând, vremelnic, ins�-tu�ia a fost condusă în 2017 de alt fost con-silier local PSD, ginerele primarului Cris�Misăilă, Dorian Alecsandrescu, actual-mente șef al Poli�iei Locale Focșani. Înaceste circumstan�e este lesne deînchipuit acuzele aduse administra�iei lo-cale conform cărora societatea a fost în-fiin�ată doar pentru a le găsi posturicalde apropia�ilor șefului administra�iei lo-cale.

Din aprilie 2018, cârmele companieiaveau să fie luate de Nicușor Statache, co-leg cu primarul Cris� Misăilă în cadrul Aso-cia�iei Jude�ene a Vânătorilor și pescar-

ilor Spor�vi, de care îl leagă aceeași pa-siune a trasului cu pușca după doi, trei orimai mul�i iepuri. Așadar, anul 2018 a fostges�onat de noul director care a promiscă în cel mai scurt �mp pune căru�a PAR -KING în mișcare. Din nefericire, nu a fosttocmai o perioadă bună pentru compa-nia consiliului local întrucât bilan�ul anu-al a fost unul negru: pierderi de 355.534lei, cheltuieli ce s-au ridicat la 1.890.931lei și datorii în cuantum de 321.231 lei.

Iată însă că actualul manager al soci-etă�ii a reușit să spargă ghinionul. Potri -vit informa�iilor unor site-uri de special-itate, în 2019 PARKING și-a mărit cifra deafaceri la 2.275.878 lei (1.532.526 lei în2018), numărul de angaja�i a ajuns la 44și a ob�inut un profit istoric, am spune, de184.264 lei (38.000 de euro).

Cu un picior în groapa insolven�ei, so-cietatea Vega 93 are de încasat de laPrimăria Andreiașu de Jos peste 2,5 mi -lioane de lei, bani câș�ga�i în urma unuiproces deschis în urmă cu un an. Instan�aa dat dreptate societă�ii destul de rapid,în condi�iile în care primăria nici nu a avutmare lucru de comentat în fa�a sumei de2.677.871,63 lei solicitate ini�ial de Vega.Prac�c, primăria a jucat o mână moartă:a primit înș�in�are că a fost dată înjudecată, însă nu a formulat întâmpinareși nu a propus probe în apărare. As�elîncât în toamna anului trecut, TribunalulVrancea a dat o primă solu�ie favorabilăVega, primăria fiind obligată să achite con-travaloarea lucrărilor la DC 114, efectu-ate între 2016 – 2018, plus „penalită�icontractuale de 0,02% pe fiecare zi de în-târziere calculată de la scaden�a fiecăreifacturi până la 24.05.2019 precum și laplata penalită�ilor contractuale calculatepână la data achitării integrale a sumelordatorate conform contractului”.

Nimic de zis, primăria a încercat să îșispele un pic din imagine, atacând solu�iacu recurs. Nici aici nu a fost însă o altă situ-a�ie, dat fiind că la Curtea de Apel Gala�inu s-a obosit să explice de ce nu ar tre-bui să plătească Vega contravaloarea lu-crărilor. „Anulează recursul formulatde pârâta UAT Andreiaşu de Jos - prin Pri-mar împotriva sen�nţei civile pro-

nunţată de Tribunalul Vrancea. Defi -ni�vă. Pronunţată în şedinţă publică,astăzi, 24.06.2020”, se arată în ho-tarârea Cur�ii de Apel Gala�i. Ca o expli-ca�ie, instan�a face referire în minuta aces-tei solu�ii la ar�colul 489 din Codul de Pro-cedură Civilă, respec�v sanc�iunea nemo-�vării recursului.

De al�el, Primăria Andreiașu a și re-cunoscut în prima fază că este datoarecătre Vega, atunci când a achitat pe par-cursul procesului 65.158 lei, care a fostscăzută din suma solicitată ini�ial deVega. Deși societatea este cea care a câș�-gat „lupta”, procesul a fost deschis ini�ialde Asocierea Citadina 98 SA și Vega 93 –aceasta din urmă fiind executant al lu-crărilor „conform contractului de lu-crări 3350/23.09.2016”. Contractul afost scos la licita�ie în condi�iile în careprimăria avea o promisiune că va primifonduri prin Programul Na�ional de Dez-voltare Rurală, proiectul presupunând re-abilitarea DC 114, construirea unei gră-dini�e cu două săli de clasă și amenajareaunui spa�iu pentru desfășurarea Fes�-valului Tradi�ional „Focul Viu” din An-dreiașu de Jos.

„În fapt între păr�i s-a încheiat con-tractul nr. 3350/23.09.2016, contract deexecutare lucrări respec�v asfaltarea DC114 de la km 0,00 la km 4.500, pre�ul con-venit fiind de 4.329.698 lei la care seadaugă TVA 895.939,60 lei așa cumrezultă din clauza contractuală, durata

acestuia fiind de 12 luni. Pârâta dinprezenta cauză era obligată să plăteascăpre�ul convenit către executant (recla-manta din prezenta cauză) iar în cazulneîndeplinirii culpabile a obliga�iilorasumate erau aplicabile dispozi�iile ar-�colului 11 din contract, respec�v apli-carea unor sanc�iuni constând în pe-nalită�i.

Din cercetarea contractului depus încopie la dosarul cauzei, Tribunalul vare�ine că acesta este însușit prin sem-nătură și ștampilare de către păr�i. Laacest contract s-a încheiat un act adi�ion-al 1/27.09.2017, atât contractul cât și ac-tul adi�ional fiind asumate de păr�i prinsemnătură și ștampilare.

Așa cum rezultă din înscrisurileatașate la dosar - respec�v facturile de-

puse precum și situa�ia de plată - exe-cutantul le-a emis pentru lucrările efec-tuate, facturi ce au fost însușite depăr�i și nu au fost contestate și au fostemise inclusiv pentru luna noiembrie2018.

Tribunalul va mai re�ine că pârâta nua contestat în nici un fel suma datoratăatât ca debit principal cât și penalită�icontractuale, ci a început să mai achitedin această sumă, fapt recunoscut și dereclamantă care prin precizările la ac�i-une din data de 21.06.2019 a în�eles să-și reducă cuantumul preten�iilor solici-tate. Prin urmare având în vedere toateaceste considerente de fapt și de drept,Tribunalul va admite ac�iunea”, se aratăîn mo�varea hotărârii, preluată de Rolii.

✍ Nicoleta CRISTEA

✍ Lucian BĂLĂRIE

Primăria Andreiașu s-a făcut că se judecă cu societateaVega până a pierdut peste 2,5 milioane de lei

Eveniment istoric: după trei ani de la înființare,PARKING SA Focșani a ieșit, în sfârșit, pe profit!

3POLITICĂ www.jurnaldevrancea.ro

Alian�a electorală a forma�iunilor poli�cedin Vrancea începe să prindă contur. Unprim pas a fost făcut săptămâna trecută,odată cu semnarea unui protocol de co-laborare poli�că între filiala vrânceană a Par-�dului Na�ional Liberal și Par�da Romilor“Pro România” Vrancea. Într-o conferin�ăde presă, liderul PNL Vrancea, CătălinToma și liderul Par�dei Romilor din jude�,Toader Constan�n au parafat un acord princare cele două forma�iuni poli�ce și-au datmâna pentru a intra în bătălia electorală dinacest an. La eveniment a par�cipat șireprezentantul comunită�ii de romi în Par-lamentul României, deputalul Daniel Vasile.În viziunea parlamentarului, acordul trebuiesă fie unul de durată și trebuie să fie axat,în principal pe o reprezentare mai bună pen-tru comunitatea cetă�enilor români de et-nie romă în miniparlamentele locale șijude�ene.

“Această ini�ia�vă a Par�dului Na�io -nal Liberal asigură pentru cetă�enii jude�u-lui Vrancea accederea în secolul XXI. Esteun proiect poli�c căruia organiza�ia noas-tră Par�da Romilor “Pro Europa” i-a datcurs. Este foarte important de precizat căacest acord poli�c este unul de durată.Acordul are o componentă strict poli�căcare vizează reprezentarea și par�ciparearomilor în luarea deciziilor. Prezen�a aces-tor lideri pe listele alian�ei poli�ce care i-acontur în jude�ul Vrancea este una bi -nevenită. Întreaga popula�ie de etnieromă din jude�ul Vrancea trebuie să în�e-leagă că este nevoie de o par�ciparepublică și poli�că în luarea deciziilor carene influen�ează via�a de zi cu zi”, a spus de -putatul Daniel Vasile. Structurat pe douăpaliere, acordul poli�c semnat la finele săp-tămânii trecute este compus din douăcomponente. Dacă prima dintre ele facereferire strict la forma poli�că a alian�ei, ceade-a doua componentă este un care vizeazăvia�a economică și socială. Deputatul DanielVasile este de părere că cetă�enii de etnieromă trebuie să beneficieze, în egală mă-sură, de proiecte de dezvoltare care să dez-volte comunită�ile locale.

“Cea de-a doua componentă estecea care �ine de via�a economică, socialăși culturală. �ine de caracterul iden�tar alminorită�ii romilor. Am spus-o de fiecaredată foarte clar: România nu se poate dez-volta în detrimentul comunită�ilor deromi. Romii sunt cetă�eni români și deo -potrivă, cetă�enii români trebuie să be -neficieze de proiecte de infrastructură lo-cală, proiecte care dezvoltă comunitatea.Cetă�enii români trebuie să beneficieze, înegală măsură, de accesul garantat deCons�tu�ie, acces la educa�ie care într-omare măsură aduce bunăstare în comu-nită�ile locale și le dezvoltă în mod susten-abil”, a mai completat parlamentarul.

La rândul său, președintele Par�deiRomilor din Vrancea vede cu ochi buni acor-dul poli�c semnat între cele două par�de.Toader Constan�n a spus că, de-a lungul �m-pului, a încercat să deschidă calea comu-nicării cu factorii de decizie din ins�tu�iile pu -blice, însă fără succes.

“Consider că acest acord este cea maiimportantă decizie pe care o putem luaastăzi. Ne-am săturat să minoritatea romăși liderii locali să încercăm să abordăm an-umi�i deciden�i poli�ci din ins�tu�iile pu -

blice locale care tratează cu indiferen�ă situa �ia cetă�eanului român de etnieromă. Am încheiat acest acord pentru spri-jinirea reciprocă a tot ceea ce înseamnăcampania electorală și multe alte lucruricare �in de apărarea drepturilor funda-mentale ale cetă�enilor români de etnieromă”, a transmis președintele Par�deiRomilor din Vrancea.

În acordul parafat de cele două par�des-a stabilit și modul în care vor fi întocmitelistele electorale pentru alegerile locale, atâtîn localită�ile din Vrancea, cât și la ConsiliulJude�ean. As�el, Par�da Romilor “Pro Eu-ropa” Vrancea ar urma să candideze pe listecomune cu PNL în 11 localită�i din jude�. Estevorba despre listele ce vor fi întocmite pen-tru Consiliul Local Focșani, Adjud, Mărășeș�,Panciu, Vidra, Suraia, Vulturu, Măicăneș�,Tâmboieș�, Sihlea și Slobozia Bradului. În lo-calită�ile men�ionate par�dul condus deToader Constan�n ar urma să aibă câte uncandidat pe liste, pe un loc eligibil, în �mpce președintele va face parte din lista de con-silieri jude�eni ai PNL.

Alian�a electorală “Vrancea are viitor!”ar urma să fie completată și de filialajude�eană a USR-PLUS. Totul depinde decum vor decurge negocierile viitoare întrecele două forma�iuni poli�ce. Până la acestmoment, au avut loc o serie de întâlniri încare s-a adus în discu�ie o serie de aspectece vor trebui acceptate de ambele păr�i.Președintele PNL Vrancea, Cătălin Toma, adeclarat că par�dul pe care îl conduce și-amanifestat deschiderea totală pentru for-marea acestei alian�e de centru-dreapta caresă reușească să învingă PSD la alegerile dinacest an.

“În momentul acesta avem discu�ii cupartenerii USR-PLUS. Vor urma alte întâl-niri în care vom parcurge to�i pașii pentrua duce la finalitate această posibilă alian�ă.Din partea filialei Par�dului Na�ional Li beraleste deschidere totală, cât și din partea

dumnealor. Trebuie doar să stabilim, înfunc�ie de criteriile și statutul fiecărui par-�d, detaliile în așa fel încât să aibă și o for-mă juridică solidă. Vreau să men�ionezfoarte clar că Par�dul Na�ional Liberal esteconș�ent de for�a par�delor de dreapta,dar e bine de ș�ut că PNL Vrancea nu vaface compromisuri de dragul de a faceparte dintr-o alina�ă. Vom face compro-misuri doar pentru vrânceni, pentru caVrancea să aibă viitor”, a spus liderul li be -ralilor vrânceni. Senatorul Cătălin Toma a maiadăugat că sprijinul în acest demers poli�ctrebuie să vină din partea tuturor for�elorde dreapta.

“În Vrancea, dacă nu ne mișcăm re-pede și dacă nu în�elegem că toate for�elecare pot genera sprijin în acest demers

poli�c al Par�dului Na�ional Liberal și alpartenerilor care sunt, la acest moment,fie în discu�ii, fie sub semnătură, să ș��i cătotul devine o poveste fără sfârșit. PNL, princandida�ii pe care îi are asuma�i și valida�ide Biroul Poli�c Na�ional, respec�v per-soana mea la Consiliul Jude�ean și cole gulIon Ștefan la Primăria Focșani avem toatătăria și toată încrederea că putem săfacem un joc din care Vrancea să iasăînvingătoare”, a mai completat senatorul

Cătălin Toma.Rundele de negocieri poli�ce care au

avut loc între par�dele de pe dreaptaeșichierului poli�c din Vrancea ar trebui săse finalizeze, în așa fel încât alian�a electoralăsă poată trece la nominalizarea șiprezentarea candida�ilor electoratului.Dacă la președin�ia Consiliului Jude�eanVrancea, candidatura lui Cătălin Toma estedin ce în ce mai clară și ar trebui sus�inutăde to�i cei care își doresc cu adevărat o schim-bare de viziune în administra�ia jude�eană,nu același lucru se poate spune despresus�inerea unui candidat comun la PrimăriaFocșani. Discu�iile despre cine ar trebui săcandideze pentru fotoliul de primar al urbeide pe Milcov sunt abia într-un stadiu inci pient.Până la acest moment, liberalii l-au nomi-

nalizat candidat pe Ion Ștefan, USR-PLUS vamerge pe mâna Corinei Atanasiu, în �mpce primul candidat care și-a manifestat in-ten�ia de a intra în bătălia poli�că din pos-tura de independent este Liviu Macovei.Rămâne de văzut dacă forma�iunile poli�cevor cădea de comun acord asupra unui can-didat unic, sus�inut de to�i cei implica�i înscru�nul electoral din acest an, pentru cadreapta poli�că să dea Focșaniului un pri-mar cu șanse reale în bătălia cu actualul edil.

✍ Daniel PALADE

Acord politic pentru alegerile locale semnat întrePNL Vrancea și Partida Romilor ,,Pro Europa”

4ACTUALITATEwww.jurnaldevrancea.ro

Ins�tutul Na�ional de Sta�s�că a actu-alizat eviden�a numărului de persoanecare sunt conectate la sistemele decanalizare și epurare a apelor uzate, inclu-

siv la noi în jude�. Nu este o analiză la zi,deoarece perioada de referin�ă este anul2019, însă datele prezentate mai jos au fostcolectate și înregistrate până în primăvaralui 2020. Aten�ie, însă: „cercetarea sta�s�căse adresează tuturor primăriilor din loca -

lită�ile care au sisteme de canalizare”, pre-cizează ins�tu�ia. Iar din datele publicateaflăm că nu există mari diferen�e în cei 13ani de când se tot analizează bunăstareapopula�iei din acest punct de vedere. 13 ani,pentru că pentru perioada 1990 - 2005 nuexistă date disponibile, abia din anul 2006demarându-se cercetarea sta�s�că. Iaracum 13 ani, în jude�ul nostru erau conec-tate 121.318 persoane la sta�ii de epurareorășeneș�, fa�ă de 125.075 persoane, cifraanului 2019. În ceea ce privește vrânceniicare au acces la sisteme de canalizare, sta-�s�ca arată de asemenea o creștere în rit-mul melcului: 122.554 de persoane în2006, 125.416 în 2019.

Trecând peste alte detalii, ca situa�ia înceea ce privește sta�iile de epurareorășeneș� cu trepte de epurare primare, se-cundare sau ter�iare, ajungem la sta�s�ca

persoanelor care în 13 ani au avut șansa săfie conectate la sisteme de canalizare cu epu-rare în jude�: aici creșterea e de la 121.31de suflete în anul 2006 la 125.075 în anul2019. Ne și explică INS ce vrea să zică cu aces-te cifre: „sistemul de canalizare reprezin-tă un sistem de canale și conducte careadună apele uzate din mai multe surse pen-tru a le evacua împreună. Sistemul decanalizare poate fi conectat sau nu la osta�ie de epurare. Sta�ia de epurare sesteo instala�ie sau un grup de instala�ii con-struite sau adaptate pentru diminuareacan�tă�ii de poluan�i din apele uzate.Sta�ia de epurare orășenească înde-părtează poluan�ii din apele uzateorășeneș� compuse dintr-un amestec deape uzate menajere și industriale. Sta�iilede epurare orășeneș� sunt operate de ad-ministra�ia publică a localită�ilor”.

Primăria Focșani a scos pentru a doua oarăla licita�ie contractul pentru Reabilitarea pasaju-lui de pe strada Mărășeș� peste magistrala CF500 Buzău-Mărășeș�, spre Odobeș�, după cela prima încercare niciun antreprenor nu s-a în-scris pe SEAP. Suma este aceeași ca în ianuarie,5.070.980,35 lei pentru lucrări de proiectare șiexecutare, care ar trebui realizate în termen de12 luni de la data primirii ordinului de începere.Potrivit caietului de sarcini, podul construit în 1976face într-adevăr parte din tronsonul DN2D, esteadministrat de Ministerul Transportului și con-cesionat Companiei Na�ionale de Administrarea Infrastructurii Ru�ere, însă în urmă cu aproape3 ani a fost dat spre administrare Consiliului Lo-cal Focșani. Până acum, pasajul a fost doar ex-per�zat, starea acestuia fiind considerată „ne-sa�sfăcătoare”.

„La nivelul acestuia s-au iden�ficat defi-cien�e func�ionale și deficien�e de structură șidegradări. Sunt deficien�e privind clasa de încăr-care, durata de exploatare aproape depășită,sunt lipsuri de marcaje ru�ere, nivelul de în-tre�inere este unul mediu. Principala defi-cien�ă a structurii o cons�tuie aspectul este�c,mai ales la fe�ele laterale ale grinzilor. Corniselede prindere a parapetului pietonal sunt cu be-toane corodate de apele meteorice, stâlpii deeleva�ie prezintă pe suprafe�e apreciabile ar-mături oxidate, crăpături la betoanele de la bazastâlpilor și beton exfoliat de câte 5 cen�metri,aparatele de reazem sunt înnoroite din cauzadispozi�velor de dilatare distruse, sferturile decon sunt fără cari și casiuri în func�iune. Ram-pele sunt fără barieră de protec�ie între parteacarosabilă și trotuare, la muchia talus-pla�or-mă este un parapet direc�ional, nu pietonal, nuexistă canalizare pentru apele meteorice, apașiroind la bordură pe lungimi prea mari. Insta-la�ia de iluminat este insuficientă ca putere deiluminat, pe taluze există vegeta�ie medie ca

înăl�ime, îmbrăcămintea asfal�că este roasăși denivelată, dispozi�vele pentru rosturile dedilatare sunt distruse, as�el că traficul este în-greunat iar apa meteorică pătrunde corodândintens betoanele și armăturile, parapetul piet-onal este intens degradat”, se arată în caietul desarcini, cu men�iunea că lista deficien�elor estemult mai lungă.

Lucrările necesare sunt de repara�ii, tencuieli,vopsirea elementelor pasajului, reabilitarea sis-temului de hidroizola�ie și evacuare a apelor plu-viale, dar și înlocuirea re�elei de iluminat, pentru„a asigura reabilitarea pasajului Mărășeș� șirealizarea unor condi�ii proprii circula�iei autoși pietonale. Realizarea unei păr�i carosabile core-spunzătoare dar și reabilitarea suprastructuriiși a infrastructurii determină reducerea riscu-lui de accidente, reducerea consumului de car-burant, reducerea uzurii mașinilor, reducereapoluării fonice și praf degajat în atmosferă, creștecondi�iile de siguran�ă și confort ale par�ci-pan�ilor la trafic”. Planul arată bine, totul estesă vină un constructor potrivit: „Lucrările se vordesfășura etapizat, pe câte o bandă, ofertan-tul având obliga�ia să asigure resursele nece-sare derulării lucrărilor as�el încât perioada deindisponibilizare a tronsoanelor să fie minimăși circula�ia pe pod în �mpul interven�iilor să nufie întreruptă”, se mai arată în documenta�ie,cu men�iunea că, după finalizarea lucrărilor, antre-prenorul trebuie acorde o garan�ie de cel pu�in5 ani. (N.C.)

✍ Nicoleta CRISTEA

• PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE

Cum a evoluat timp de 13 ani sistemul de canalizare în județ

Licitație cu repetiție pentru reabilitarea Pasajului spre Odobești.Nimeni nu a vrut lucrarea evaluată la 5 milioane de lei

5ACTUALITATE www.jurnaldevrancea.ro

Fenomenele meteorologice din ul-�ma perioadă, respec�v ploile abun-dente din luna iunie, au produs pagubemateriale însemnate la nivelul maimultor localită�i din Vrancea. Prac�c, în13 comune din jude�ul nostru apele auluat la vale, fără deosebire, drumuri co-munale, uli�e și pode�e. Potrivit unui ra-port al Ins�tu�iei Prefectului, numeroaseelemente de infrastructură au fost fă-cute praf în Andreiașu de Jos, Bârseș�,Bilieș�, Bogheș�, Boloteș�, Bordeș�,Câmpineanca, Chiojdeni, Coteș�,Gugeș�, Mera, Păuneș�, Urecheș�precum și în Bogheș�, acolo undeaproape 1 kilometru de drum jude�eanbalastat a fost puternic deteriorat.Prefectul Gheorghi�ă Berbece a fost înteren unde a făcut o evaluarea apagubelor produse de fenomenelemeteo și a constatat că, într-adevăr, lo-calită�ile respec�ve au nevoie de aju-tor. Prin urmare, la nivelul GuvernuluiRomâniei a fost aprobată ini�ierea unuiproiect de Hotărâre prin care se va alo-ca suma de 8.430.227 lei (1.744.702euro) din Fondul de Interven�ie la dis-pozi�ia Guvernului pentru refacereainfrastructurii în comunele din Vranceacare au fost afectate de viituri.

Boloteș�, Bârseș� și Coteș� – cele maiafectate comune

Una dintre localită�ile care au avutcel mai mult de suferit este comunaBoloteș�. Aici mai multe por�iuni destrăzi au fost efec�v spălate de ape iarîn zona satului Vităneș� eroziuneamalului s-a în�ns pe aproape 1 kilo-metru. Pentru repara�ii, administra�ialocală așteaptă acum un sprijin finan-ciar în valoare de 5,4 milioane lei,adică peste 1,1 milioane de euro.

„Au fost afectate o parte dintredrumurile care nu au fost însă re-cep�ionate, acelea care se fac prin AFIR,dar apele mi-au luat o parte dintre dru-murile pietruite. A fost comisia, s-aevaluat situa�ia și acum așteptămbanii. Noi, la nivelul comunei, avem u�-laje, buldoexcavator, basculă... și amîncercat să reparăm cum am putut dareste doar ceva provizoriu. Ceea ce văpot spune este că ploile din acest anne-au afectat infrastructura mult maimult decât în anii preceden�i”, ne-aspus primarul comunei Boloteș�, FanePopa.

O altă comună puternic afectată defenomenele meteo din iunie este șiBârseș�. Reprezentan�ii administra�ieilocale spun că de mult nu s-au mai con-fruntat cu așa ceva, o parte dintredrumuri devenind inu�lizabile, pline deșan�uri adânci, făcute parcă de un ex-cavator.

„Este adevărat, după ploile diniunie am avut probleme grave la câte-va drumuri de pe raza localită�ii. Vii-turile au săpat niște șan�uri prin co-mună de ziceai că sunt făcute cu ex-cavatorul. Ce să zic, nici nu se maiputea circula pe ele așa că am încercat

să reparăm câte ceva ca să se poatătrece, cât de cât, cu mașinile dar, văspun, situa�ia este destul de dificilă,mai rea decât în anii din urmă”, ne-adeclarat viceprimarul comunei Bârseș�,Emil Văsuianu. Comuna Bârseș� artrebui să beneficieze de un ajutor bă-nesc în valoare de 1,3 milioane de lei,aproxima�v 269.000 de euro, punctulnevralgic fiind eroziunea malului dreptal râului Putna, fenomen care pune înpericol nu mai pu�in de 7 gospodării.

În urma viiturilor provocate de ploi,în Vrancea au fost distruși aproape 16kilometri de drumuri comunale și străzi.

Școlile ar putea fi redeschise dinluna septembrie. Declara�ia apar�ineviceprim-ministrului Raluca Turcancare a declarat săptămâna trecută căunită�ile de învă�ământ vor fi re-deschise în toamnă. Declara�ia a ve -nit după ce Raluca Turcan a fostprezentă la cea de-a doua întâlnire aGrupului de lucru interministerial lacare au par�cipat și reprezentan�iiONG-urilor, ai unită�ilor de în-vă�ământ, ai sindicatelor din edu-ca�ie, ai elevilor și studen�ilor. Înurma discu�iilor, cei prezen�i și-aumanifestat interesul de a sprijini Mi -nisterul Educa�iei în elaborarea mă-surilor necesare pentru începutulnoului an școlar, din această toamnă.

“Am avut cea de-a doua întâlnirea Alături de Ministrul Educa�iei,Monica Anisie, și Consilierul prezi-den�ial pe educa�ie, Ligia Deca, amiden�ficat împreună problemelepentru care trebuie să venim cusolu�iile potrivite, as�el încât ac� -vitatea educa�ională să se poată re-

lua în condi�ii de siguran�ă sanitară,asigurând totodată resursele umane,infrastructura și tehnologia nece-sară pentru o educa�ie de calitate.Avem la dispozi�ie această perioadăde vară, �mp în care vom lucra intenspentru pregă�rea școlii de calitate,chiar și în condi�ii dificile. Lemul�umesc tuturor partenerilornoștri pentru implicarea lor și pentrupropunerile pe care le-au formulat.Vom păstra acest dialog constant cuto�i actorii din sistem pentru a sus�inedreptul copiilor la o educa�ie de ca -litate”, a declarat viceprim-ministrulRaluca Turcan.

Conform unui document elaboratde Ministerul Educa�iei împreună cuspecialiș�i de la Ins�tutul Na�ional deSănătate Publică (INSP), redeschidereașcolilor vine și o serie de măsuri caretrebuie respectate de elevi și cadreledidac�ce. Clasele vor avea maximum10-15 elevi, aceș�a vor sta cel mult 4ore pe zi la școală, iar fiecare oră decurs o să dureze cel mult 30 de

minute, în condi�iile în care jumătatedin elevi vor con�nua să înve�e deacasă, în sistem online. Este posibil caîn urma consultărilor viitoare cu spe-

cialiș�i din sănătate să fie aplicate șialte reguli, odată cu redeschidereașcolilor.

(D.P.)

� Lucian BĂLĂRIE

Peste 1,5 milioane de euro vor fi alocați de Guvernul Românieipentru comunele din Vrancea afectate de inundațiile din iunie

Școlile ar putea fi redeschise în luna septembrieRaluca Turcan: ”Ac�vitatea educa�ională se va relua în condi�ii de siguran�ă sanitară”�

6ACTUALITATE www.jurnaldevrancea.ro

Clădirea fostei Case a Pionierului,așa cum era cunoscută înainte de1989, va primi o nouă via�ă de la ad-ministra�ia locală. Aflat chiar în centrullocalită�ii, pe strada DobrogeanuGherea, edificiul a fost declarat mon-ument istoric, însă acest lucru nu l-a fer-it de trecerea nemiloasă a �mpului carei-a lăsat pe ziduri urme adânci. În-trucât este o clădire reprezenta�vă aOdobeș�ului, un reper istoric încă viuîn memoria colec�vă a cetă�enilor,primăria a luat decizia de a salva clădi-rea și de a-i reda demnitatea de odin-ioară prin atribuirea unei noi misiuni,dacă putem spune așa. As�el, prinProgramul Opera�ional Regional 2014– 2020, administra�ia locală va accesanu mai pu�in de 3,6 milioane de euroîn cadrul unui proiect ce ar trebui fi-nalizat peste 3 ani și care își propune re-abilitarea fostei Case a Pionierului șiamenajarea întregii cur�i interioare.În camerele proaspăt renovate urmeazăsă func�ioneze cluburi de informa�că,croitorie, tenis de masă, dansuri, desen,electronică, limbi străine și șah iar în ex-terior va fi construitun teren mul�-func�ional de sport și o pistă de kar�ng

conformă standardelor compe��ionale,toate acestea fiind puse la dispozi�iacelor peste 1.200 de elevi de gimnaz-iu și preșcolarilor care își desfășoară ac-�vitatea școlară în Odobeș�.

Construite după principiile lui SpiruHaret

Primele școli publice din Odobeș�,de băie�i și de fete, au luat fiin�ă în-cepând cu a doua jumătate a secoluluial XIX-lea, în 1855, la ini�ia�va admin-istra�iei locale din acele vremuri dar cusprijinul financiar al căpitanului SpiridonGârnea�ă, un filantrop de seamă șifost primar al urbei care, prin testa-mentul întocmit în 1848, își lasă toatebunurile comunită�ii, vorbim aici de oavere considerabilă, pentru a fi folositela înfiin�area și sus�inerea școlilor dinOdobeș�. Să nu uităm, asta în condi�iaîn care era el însuși neș�utor de carte,lucru care dă gestului său o și mai mareînsemnătate. Mai departe, dezvoltareaOdobeș�ului, devenit în 1861 oraș, ex-�nderea sa prin înglobarea fostelor co-mune Vineșeș� și Grozeș� dar și eșeculconstruirii unor școli, așa cum a lăsat culimbă de moarte căpitanul Spridon

Gârnea�ă, au determinat autorită�ile lo-cale să construiască în ul�mul deceniual veacului al XIX-lea două clădiri pen-tru școlile de băie�i și de fete, școli careîși desfășurau ac�vitatea în spa�ii închiri-ate și în condi�ii deloc favorabile edu-ca�iei. As�el, în 1892, cu spijinul Min-isterului Cultelor și Instruc�iunii, ad-ministra�ia locală începe construc�iasediului Școala de Băie�i, clădire pe care

o găsim și astăzi, neclin�tă de curgereaanilor, pe strada Constan�n Dobro-geanu-Gherea, col� cu Ștefan cel Mare.

Șase ani mai târziu, în 1898, încontextul reformei învă�ământului se-cundar și superior ini�iată de SpiruHaret, primăria urbei aprobă și con-struirea unei Școli de Fete, respec�v cor-pul aflat pe strada Constan�n Dobro-

geanu-Gherea, col� cu Smârdan, unadintre cele mai reprezenta�ve clădiripentru sfârșitul de secol XIX din orașulOdobeș�. Chiar de la început așezămân-

tul a îndeplinit cerin�ele unei educa�iimoderne, beneficiind de grup sanitar,mobilier și chiar o locuin�ă pentru di-rectorul școlii. As�el, datorită condi�i-ilor foarte bune, ne referim aici laspa�iu, înăl�imea clădirii, ba chiar și ilu-minatul natural gândit de arhitect prinrealizarea unui luminator în tavanulholului central, au făcut ca, la începutulsecolului al XX-lea, Școala de Băie�i săfie mutată în aici. Începând din acel mo-ment, la pu�ină vreme, strada pe careau fost ridicate cele două imobile pe carele-am pomenit mai devreme să capetenumele de strada Școalelor, nume pecare l-a păstrat până la instalarea regimu-lui comunist.

O istorie de peste un secol

La finele secolului al XIX-lea, via�a so-cială din orașul Odobeș� se afla în plinăefervescen�ă. În 1895 aici era deschisăprima școală a comunită�ii evreieș�,cu denumirea de Școala româno-izraelită, pe fosta stradă a Școalelor(actualmente Constan�n Dobrogeanu-Gherea) fiind ridicat Templul coral șiamenajat un teren de sport pentru ele-vii ins�tu�iei de învă�ământ. La începutulsecolului trecut, Școala de Băie�i a căpă-tat numele de Școala Primară de Băie�i,deoarece, potrivit legii ini�iată de SpiruHaret, apăruse și școala secundară, cudouă cicluri: inferior (gimnaziu) și su-perior (liceul). În �mpul primei confla-gra�ii mondiale clădirea a fost transfor-mată ini�ial în spital de război de ocu-

pan�ii germani, ca apoi, datorită faptu-lui că era pozi�ionată în centrul orașului,să primească și alte des�na�ii publice. În1919, eliberat de trupele germane, ed-

ificiul a găzduit mai bine de 30 de ani,până în 1952, Judecătoria PopularăMixtă, după această dată fiind trans-format pe rând în dispensar, Casa Pio-nierilor și mai târziu în Clubul Elevilor, aicifunc�ionând pentru o perioadă destul deîndelungată cluburile specifice des�-na�iei date de autorită�i.

Între trecut și viitor

Încet dar sigur, trecerea anilor și-alăsat amprenta fără echivoc asupramândrei clădiri de odinioară, edificiulsuferind degradări treptate până la sta-diul în care îl putem vedea și astăzi. Imo-bilul necesită interven�ii urgente, aces-ta fiind și scopul proiectul gândit de ad-ministra�ia locală, cu atât mai mult cu câta căpătat statutul de monument is-toric și, mai ales, �inând cont de impor-tan�a istorică, aceea de a găzdui ȘcoalaPublică de Băie�i din orașul Odobeș�.

„Noi am semnat deja contractul definan�are pentru Proiectul de mod-ernizare și reabilitare aașezământu-lui, proiect ce va cuprinde și o compo-nentă de infrastructură pentru popu-la�ia defavorizată din orașul nostru. Aicimă refer la strada Barbu Lăutaru careva fi asfaltată iar locuin�ele vor fi racor-date la re�eaua de apă și canalizare. Înceea ce privește renovarea, modern-izarea și dotarea fostului imobil în careși-a desfășurat ac�vitatea Școala deBăie�i, ne-am gândit la elaborarea unuiamplu proiect de creștere a serviciiloroferite copiilor din Odobeș�, dupăorele de școală. Ei vor merge la cercuride electronică, croitorie, informa�că, te-nis de masă, carturi, dans, ac�vită�i carese desfășoară deja în această loca�ie darla un nivel impropriu. Din această per-spec�vă, am hotărât să facem o in-ves��ie care se ridică la aproape 3,6 mil-ioane de euro, bani europeni. Ac�v-ită�ile ce se vor desfășura aici vor fi lacele mai înalte standarde. De exemplu,clubul de kar�ng va fi dotat cu douăsimulatoare, as�el încât elevii să înve�eîntâi virtual cum să conducă acestemașinu�e, ca apoi să testeze în mod realexperien�a condusului chiar pe pista ceva fi amenajată în curtea exterioară. Înaltă ordine de idei, clădirea are o mareîncărcătură istorică, în ea a func�ionatȘcoala de Băie�i, Școala de Fete, Judecă-toria. Imobilul este unul emblema�cpentru urbea noastră, ea păstreazăamprentele evolu�iei noastre sociale,poli�ce și culturale, ca așezare, de-a lun-gul a peste un secol. Mai mult decâtatât, este foarte important să-i dămașezământului o des�na�ie ce nu vaputea fi schimbată de viitorime. De al-tfel, așa am procedat și cu Casa de Cul-tură a Orașului Odobeș� în care, atun-ci când am preluat-o, func�iona obrutărie. Așa am reușit să reînfiin�ămbiblioteca, cinematograful și Casa deCultură. Ei, așa dorim să procedăm și încazul fostei Școli de Băie�i. Vrem să neasigurăm că acest edificiu emblem-a�c al urbei va rămâne în patrimoniulpublic, cu o des�na�ie publică care săfie în folosul întregii comunită�i și maiales al copiilor, pentru că ei sunt viitorulnostru”, ne-a spus primarul orașului,Daniel Nicolaș.

✍ Lucian BĂLĂRIE

Un important monument istoric din Odobești va primi șansa la o nouă „viață”. Fosta Școală de Băieți,ridicată la finele secolului al XIX-lea, va fi reabilitată printr-un proiect de aproape 4 milioane de euro

7NAŢIONALwww.jurnaldevrancea.ro

Guvernul a anun�at la finele săp-tămânii trecute planul de relansare eco-nomică a României. Este vorba despreproiecte de inves��ii de peste 100 mil-iarde de euro, care con�in, printre altele,construc�ia a peste trei mii de kilometride autostradă și drumuri expres și tot atâ-ta cale ferată. De asemenea, companiileprivate ar trebui să beneficieze de gran-turi, vor fi făcute inves��ii în școli, în spi-tale și vor fi luate o serie de măsuri so-ciale.

Documentul structurat pe 160 depagini con�ine toate proiectele guvernuluipe termen mediu și lung, termenele deexecu�ie și toate sursele de finan�are.Conform Execu�vului, "Planul de in-ves��ii și relansare economică" este unmodel de dezvoltare care își propune asig-urarea convergenţei cu economiile eu-ropene, as�el încât Produsul Intern Brutpe cap de locuitor la paritatea decumpărare standard să ajungă la 87% dinmedia UE27, la orizontul anului 2025. Es-�mările Guvernului indică faptul că, dincauza pandemiei COVID-19, se aşteaptăca PIB-ul României să se reducă cu 1,9%,în termeni reali, în anul 2020.

”Riscurile asupra dinamicii eco-nomice sunt preponderent de natură ex-ternă, economia României fiind strânsdependentă de situaţia schimburilorcomerciale cu Zona Euro la nivelul unorac�vităţi din industrie cu valoare adău-gată ridicată. Probabilitatea unei reveniricu întârziere a ac�vităţii industriale vafi principalul factor care ar putea con-duce la o dinamică nega�vă a PIB-ului înul�mele două trimestre, concomitent cuo scădere mai accentuată la nivel anu-al. O revenire a pandemiei va afecta per-spec�vele de creştere şi va cauza daunesemnifica�ve companiilor şi locurilor demuncă, ceea ce reclamă un s�mulent fis-cal şi economic rapid şi direcţionat, co-ordonat la nivel naţional şi la nivelul Uni-unii Europene, pentru a limita efectelecrizei şi pentru a impulsiona relansareaeconomică”, precizează Guvernul.

Unul dintre punctele fierbin�i dinPlanul de Relansare Economică aRomâniei îl reprezintă inves��iile publiceîn infrastructura fizică, prioritatea petermen scurt fiind creșterea ritmului definalizare a lucrărilor aflate în execu�ie șipregă�rea proiectelor majore de infra-structură pe termen mediu și lung dindomeniile transporturilor, energiei, co-munica�iilor, agriculturii, sănătă�ii, sportu-lui și educa�iei.

Construc�ia a peste 3.000 de km de autostrăzi și drum expres

Prin Planul de Relansare Economicăa României, Guvernul PNL își propune fi-nalizarea lucrărilor de infrastructurăaflate în implementare, reprezentând407,3 Km de autostrăzi şi drumuri expres,conectarea cu autostrăzi a provinciilor is-torice ale României şi cu reţelele de

transport pan-europene până în anul2030. În document se face vorbire și de-spre noi inves��ii în infrastructura ru�erăși cea de cale ferată. Cu un cost deaproxima�v 4,3 miliarde de euro sedorește finalizarea celor 407,3 Km de au-tostrăzi şi drumuri expres care fac partedin inves��iile deja începute. Este vorbadespre finalizarea loturilor 1, 4 și 5 din au-tostrada Sibiu-Piteș�, despre tronsonul deautostradă între Craiova și Piteș�, au-tostrada Transilvania (Suplacu de Barcău– Borş), tronsonul de drum cuprins întreSebeş și Turda, dar și despre șoselele ocol-itoare care fac parte din Inelul de Sud alBucureş�ului, varianta de ocolire a mu-nicipiului Bacău și Podul peste Dunăre dela Brăila.

Un alt punct vital pentru dezvoltareaRomâniei îl reprezintă construc�ia denoi autostrăzi care vor lega provinciile is-torice ale �ării cu reţelele de transportpan-europene. As�el, se dorește de-mararea lucrărilor la aproxima�v 3.000 dekm de autostrăzi şi drumuri expres, în pe-rioada 2020 – 2030, cu un cost es�mat de31 miliarde de euro. Printre inves��iile noiîn infrastructura ru�eră se numără 2 lo-turi din autostrada Sibiu-Piteș�, au-tostrada Transilvania: Nădăşelu – Su-placu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg.Mureş - Iaşi – Ungheni, Autostrada A3:Ploieş� – Comarnic – Braşov, A7: Ploieş�–Suceava – Siret, și inves��ii în șoseaua decentură care face parte din Inelul de Ocol-ire Nord al Capitalei, șosele care să legeBucureş�ul de Alexandria – Craiova – Lu-goj. De asemenea, în planul Guvernuluia fost prevăzută și realizarea autostrăziicare va lega orașele din sudul Moldovei.Este vorba despre tronsonul de drum în-tre Buzău - Focşani - Brăila – Galaţi.

În Planul Execu�vului au fost intro-duse și inves��ii în infrastructura fer-oviară. Conform documentului făcutpublic de Guvernul României, vor fi in-ves��ii în aproxima�v 3.000 de km de caleferată cu un cost es�mat de aproxima�v18 miliarde euro. Planul prevede fi-nalizarea reabilitării liniei ferate pe traseulFron�eră-Cur�ci-Simeria, parte compo-nentă a Coridorului IV pan-european, pen-tru circulaţia trenurilor cu o viteză max-

imă de 160 km/h, dar și proiecte noi demodernizare a căii ferate în scopul asig-urării obiec�velor de conec�vitate:Ploieş�-Suceava-Dărmăneş�, Bucureş�-Craiova-Timi şoara-Arad, Suceava-ClujNapoca, Buzău-Feteş�, Port Constanţa-Palas, Predeal-Braşov, Centura feroviarăa Municipiului Bucureş�, Cluj Napoca-Episcopia Bihor.

În Planul de Relansare Economică afost introdus și Sectorul Energe�c, cu unvolum inves��ional uriaș pe întreg lan�ultehnologic, de la producere de electric-itate, la re�ele inteligente de transport șidistribu�ie de gaze naturale și electricitate,precum și la reformarea pie�ei de elec-tricitate și gaze naturale. În primii 5 anivor fi programate inves��ii în Sistemul En-erge�c Na�ional care vor ajunge la 12,48miliarde de euro. La acestea se vor adău-ga proiectele de dezvoltare din sectorulde transport al energiei electrice și algazelor naturale, precum și proiectele deinves��ii ale companiilor energe�ce în ca-pacită�i noi de produc�ie și de exploatare,dezvoltate în parteneriat cu alte companiiprivate.

Prioritatea Guvernului pentru infra-structura na�ională de sănătate este fi-nalizarea pe termen mediu și lung a spi-talelor regionale la Iași, Cluj și Craiova ală-turi de construirea, modernizarea și re-abilitarea a 25 de spitale jude�ene și 110spitale orășeneș� cu o alocare bugetarăde 17,5 miliarde de lei în perioada 2021– 2027. Până acum, Guvernul a semnatcontractele pentru construirea primelor3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiovacu o valoare totală de 1,64 miliarde deeuro.

Nu au fost uitate nici inves��iile în in-frastructura de învă�ământ care voravea ca obiec�v de bază reducerea rateide abandon școlar, creșterea siguran�eielevilor și profesorilor în școli, reducereasupra-aglomerării elevilor în clase și asig-urarea accesului la învă�ământ gratuit, înproximitatea domiciliului, pentru fiecarecopil. În acest sens, Guvernul Românieia programat pentru perioada 2021-2027un pachet de inves��ii pentru infra-structura de învă�âmânt care urmăreștemodernizarea și reabilitarea a 2.488 de

unită�i școlare, construc�ia a 346 de gră-dini�e, 40 de campusuri școlare, con-struirea a 30 de cămine studen�eș� și re-abilitarea a 8 centre universitare, costuriletotale ridicându-se la 14 miliarde de lei.

Modernizarea comunită�ilor localeeste un alt punct cuprins în planul Exec-u�vului. Au fost stabilite priorită�i de in-ves��ii inves��ii în drumuri jude�ene și lo-cale, în infrastructura de apă și canalizare,în sta�ii de epurare a apei, în ex�ndereare�elei de distribu�ie a gazelor naturale,construc�ia de unită�i școlare, de centremedicale și baze spor�ve. Suma inves�tăîn acest domeniu a fost proiectată la 102miliarde de lei și urmează să fie realiza-tă în perioada 2021 – 2027.

Pe termen mediu și lung, Guvernuldorește să investească și în domeniul agri-culturii. As�el, se dorește elaborarea șiimplementarea unei Strategii de Ges-�onare a Apei care se referă la reabilitareainfrastructurii de iriga�ii existente, în pe-rioada 2021-2024, prin punerea în func�i-une a 138 amenajări de iriga�ii, cu unbuget es�mat de 3,4 miliarde de euro. Înacelași �mp, este prevăzută reabilitareainfrastructurii de desecare – drenaj caredeservește o suprafa�ă de 2,8 milioane deha, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro,precum și efectuarea de lucrări de com-batere a eroziunii solului care deservesco suprafa�ă de aproxima�v 510 mii de ha,cu o valoare de 500 milioane de euro.

Obiec�ve clare au fost trasate și îndomeniul muncii și protec�iei sociale. Ast-fel, vor fi adoptate măsuri financiarepentru men�inerea acordării indemniza-ţiei de şomaj tehnic pentru angaja-torii/profesioniş�i a căror ac�vitate este,sau a fost suspendată din cauza măsurilorpentru prevenirea combaterii coron-avirusului. Ca măsuri concrete de sprijinpentru reluarea ac�vităţilor economice,Guvernul vrea să acorde granturi pentruformarea profesională a angajaţilor. Înschema de finanţare se are în vedereacordarea de s�mulente financiare pen-tru angajatorii care investesc în for-marea profesională a propriilor salariaţi.Tot în domeniul forţei de muncă se vreaimplementarea unor măsuri ac�ve pen-tru lucrătorii sezonieri şi zilieri din domeni-ile agriculturii, HoReCa şi turismului.Antreprenorii care vor să se implice în ac�i-uni antreprenoriale vor avea sus�inereaGuvernului prin acordarea unor granturide până la 25.000 euro pentru susţinerealocurilor de muncă des�nate �nerilor. Nuau fost uita�i nici cei care au avut de sufer-it din cauza pandemiei de coronavirus. So-cietă�ile care aleg să î�i desfășoare ac�v-itatea în regim de telemuncă vor primi unsprijin în valoare de 500 euro/angajat pen-tru achiziţionarea de echipamente ITpentru angajaţii care desfăşoară ac�vităţiîn regim de telemuncă în perioada stăriide urgenţă/alertă.

Documentul integral cu măsurilecuprinse în Planul Na�ional de Inves��iiși Relansare a României poate fi ci�t înedi�ia online a co�dianului Jurnal deVrancea

✍ Daniel PALADE

Planul ambițios al guvernului PNL pentru următorii 10 ani: Granturiși scheme de ajutor, construcția de spitale regionale și autostrăzi

ACTUALITATEACTUALITATE www.jurnaldevrancea.ro 8

Școlile ar putea fi redeschise în luna septembrie

PAG5

Un important monument istoric din Odobești va primi șansa la o nouă „viață”.Fosta Școală de Băieți, ridicată la finele secolului al XIX-lea, va fi reabilitatăprintr-un proiect de aproape 4 milioane de euro P

AG6

Planul ambițios al guvernului PNL pentru următorii 10ani: Granturi și scheme de ajutor, construcția de spitaleregionale și autostrăzi

PAG7

Planul realizării primului tronsondin autostrada A7-Moldova, care vaface legătura între Buzău și Focșani aajuns pe masa specialiș�lor de laCompania Na�ională de Administrarea Infrastructurii Ru�ere (CNAIR). Lafinele săptămânii trecute, ministrulDezvoltării Ion Ștefan a par�cipat la oîntâlnire cu reprezentan�ii CNAIR, aiMinisterului Transporturilor și cei aiMinisterului Mediului pentru a discu-ta detaliile realizării autostrăzii care valega orașele din regiunea Moldoveiprin magistrala A7, Ploieș�-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani. Primul tronsonde drum va fi construit între mu-nicipiul Buzău și municipiul Focșani.

„Am par�cipat astăzi, la Compa-nia Na�ională de Administrare a In-frastructurii Ru�ere la o întâlnire delucru a specialiș�lor din CNAIR, Min-isterul Transporturilor și MinisterulMediului pe tema Autostrăzii A7-Moldova, Ploieș�-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani.

Am semnale foarte bune că,foarte curând, vom avea undă verdepentru tronsonul de autostradă din-tre Focșani și Buzău. De asemenea,

am discutat cu ministrul Lucian Bodeși cu specialiș�i de la Transporturi șidespre drumul Focșani-Brăila, de-spre următorii pași ins�tu�ionali pen-tru reabilitarea drumului care leagăLepșa de Soveja, dar și despre o alo-care importantă pentru refacereare�elei de drumuri na�ionale dinVrancea”, a transmis ministrul Dez-voltării, Ion Ștefan, care a vorbit și de-spre importan�a majoră pe care oare crearea unei infrastructuri ru�ereîn zona de est și nord-estul �ării. Înopinia ministrului, dezvoltarea eco-nomică a zonei depide, în mare mă-sură, de realizarea unor drumuri demare viteză care să lege principalele

orașe din sudul Moldovei. “În perioada următoare nu voi sta

deloc deoparte de Ministerul Trans-porturilor, până nu vom vedea u�la-jele lucrând pentru AutostradaMoldova, por�iunea care străbatejude�ul Vrancea. Am o datorie moralăfa�ă de vrânceni și fa�ă de moldoveni,locuitorii singurei regiuni istorice dinRomânia care nu dispune de niciunkilometru de drum rapid. Guvernarealiberală condusă de premierul Lu-dovic Orban va schimba acest recordnega�v”, a mai transmis ministrulIon Ștefan.

✍ Daniel PALADE

VÂND TEREN INTRAVILANcu suprafața de 4.120 m situat în centru la Bizighești, la o distanță de 500 de metri de șoseaua națională.

Carte funciară, lățime 18 metri. Preț 4 euro/m negociabil. TELEFON CONTACT: 0730.603.702

• IMOBLIARE • IMOBLIARE •IMOBLIARE • IMOBLIARE • IMOBLIARE • IMOBLIARE • IMOBLIARE •

Discuții avansate pentru realizarea primului tronsonde autostradă care va uni Buzăul de Focșani

• PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE