prima criza dinastica

8/18/2019 Prima Criza Dinastica

1/7

Prima criză dinasticăîncepînd cu anul 1918, Casa Regală română intră într-o criză dinastică din care nu a ieşit nici astăzi. Şirul

lung de ilegalită i, tentati!ele de lo!itură de stat repetate, precum şi lo!iturile de stat legate direct de pro"lema legitimită ii regilor, după #erdinand, au $ăcut ca dinastia de %o&enzollem să se trans$orme într-odinastie românească de"ila 'uridic şi dominată de complica ii succesorale pe care şi astăzi, cu greu, se

c&inuie istoricii să le clari$ice. (le toate îşi au originea în caracterul lui Carol al ))-lea.Con$orm mărturiilor celor mai apropiate rude, caracterul prin ului moştenitor Carol a su$erit în copilărie

o in$luen ă ne$astă din partea unor educatori prost aleşi de rege. încă din primii ani de !ia ă a $ost în!ă at deCarol ) că între el şi to i ceilal i, inclusi! mama lui, e*istă o di$eren ă de rang şi de responsa"ilită i care îlo"ligă la un comportament distant, autoritar şi independent. Pornind de la ideea că gu!ernanta tre"uie să $ieurîtă pentru a nu-i produce copilului preocupări erotice, Carol ) i-a adus pe o anumită dna +inter. Regina

ăria o descrie ast$el (ra !ulgară, de o !ulgaritate pe care nu o putea cîntări deplin decît cine!a din aceeaşina ionalitate cu ea. /lasul ei era !ulgar şi grosolan, !or"a-i mitocănească şi neşle$uită0. Părea că principalamisiune a acestei $emei era însă aceea de a-1 îndepărta pe prin ul moştenitor de mama sa. Curînd, aceasta ao"ser!at că micului Carol i se interzisese să mai in!oce numele mamei sale în rugăciuni şi că nu recunoşteadecît autoritatea "unicului său, regele, în perioada adolescen ei, lui Carol i s-a adus un preceptor el!e ianciudat, &omose*ual şi urmărit de idei socialiste înaintate0. cest indi!id, pe nume o&rlen, a a!ut oin$luen a decisi!ă, e*act în perioada critică, asupra tînărului prin , umplîndu-i mintea cu îndoielitul"urătoare, mai ales în pri!in a menirii lui de prin şi de oştean şi, de asemenea, îi zdruncina ideile asuprareligiei0239. Prin ul 4icolae, $ratele mai mic, insistă în memoriile sale pe am"ele aspecte periculoase alerela iei dintre preceptor şi prin ul moştenitor (ram îngri'ora i că o&rlen 1-ar putea ini ia în practicarea&omose*ualită ii5 acesta a recunoscut, de alt$el, că era tare tul"urat cînd îl !edea pe Carol îngenunc&iat

pentru rugăciunea zilnică0267. ar lucrul cel mai periculos a $ost educa ia repu"licană pe care a primit-o dela acel indi!id du"ios între !îrstele de 13 şi 1 ani, cînd adolescentul trăieşte cele mai intense arderi şi este şicel mai !ulnera"il, şi care, tot după spusele $ratelui său, i-au marcat tot restul !ie ii. 4epotul său, prin ul Paulal României, !a su"linia momentul Preceptorul şi-a părăsit postul regal în 1911, cînd ele!ul lui împliniseşaptesprezece ani5 prin urmare, poate $i considerat singurul educator care-a e*ercitat o in$luen ă asupralui0261, în $apt, ar $i !or"a de o percep ie rezer!ată a calită ii de prin , a raportului dintre !ia a pri!ată şi ceao$icială, $a ă de stat, de institu ii şi oamenii politici, de monar&ie, la care se adaugă credin a că socialismul !aîn!inge mai de!reme sau mai tîrziu. in această in$luen ă periculoasă, prin ul şi mai apoi regele Carol al ))-lea !a prelua ca atitudine un egocentrism pronun at, care îl !a conduce !izi"il toată perioada românească a!ie ii lui, punînd înaintea oricărei o"liga ii o$iciale rela iile sale intime, interesele "ăneşti, dorin a de a trăi o!ia ă de petreceri şi lu*. în urma scandalului declanşat de mama sa şi a inter!en iei medicilor români,

o&rlen a $ost îndepărtat, dar numai în momentul în care şi regele Carol ) a constatat că el!e ianul era pur şisimplu un psi&opat, cu mani$estări e!idente de dezec&ili"ru mintal şi care lăsase urme în personalitateacopilului Carol, îndeose"i prin ura $a ă de institu iile statului. Pro"a a $ost $ăcută de regele Carol ). Cu ocaziaa!ansării micului prin la gradul de sergent, regele i-a cerut să îm"race uni$orma militară şi să intre în

ser!iciul de gardă al palatului, pentru îndeplinirea misiunii de santinelă. Cu ipete, plînsete şi "ătăi din picioare, su" prete*tul că con!igerile sale erau antimilitariste şi antimonar&iste, a re$uzat să îm"raceuni$orma0262. o&rlen a $ost somat să părăsească ara în 23 de ore. în încercarea de a sal!a ce!a dindistrugerile psi&ice produse de acel indi!id, prin ul Carol a $ost trimis la Potsdam şi incorporat într-o unitatemilitară de elită. #amiliarizarea cu sistemul de autoritate prusac, precum şi impactul puternic pe care 1-a a!utîn următorii ani asupra sa apari ia curentului socialist italian cunoscut su" denumirea de $ascism, au $oste*act ce-i tre"uia lui Carol pentru a-i întregi un caracter periculos pentru de"ilul regim democratic dinRomânia.

Ca "ăr"at şi prin moştenitor, Carol nu a ezitat să se implice în rela ii sentimentale cu di$erite $emei din protipendada româneasca, dar şi din lumea prostituatelor. :e pare că prima legătură măi serioasă a $ost cu(lla #iliti, pe care, spre deose"ire de alte a!enturi, după !ersiunea prin ului 4icolae, ar $i iu"it-o sincer.

ceastă dragoste destul de puternică e*cludea complica ia matrimonială, în primul rînd pentru că $emeia nuîmpingea lucrurile spre acest dezno-dămînt. îndepărtarea ei "rutală c&iar în timpul răz"oiului, pe moti! că îi


2/7


3/7

siderînd-o o $emeie cu totul superioară, capa"ilă şi de autoritate şi de sentimente no"ile. sperat pînă înultima clipă A atunci cînd $iul s-a întors împotri!a mamei A că a!enturile !or $i trecătoare şi că, în $a aresponsa"ilită ii de prin moştenitor, Carol !a re!eni la luciditate. >rătianu şi arg&iloman îl o"ser!au deaproape, pentru a-1 e!alua ca !iitor rege, şi amîndoi, deşi ad!ersari ireducti"ili, 1-au considerat completinapt pentru domnie. Pentru orice domnie. !erescu i-a $ost comandant în rmată şi ştia că !a $i incapa"il să

acopere $unc ia de cap al Hştirei0. înainte de orice, prin comportamentul său iresponsa"il dinastic, Carol şi-a$ăcut numai duşmani între cei de care depindea "una sa $unc ionare ca rege. !enturile lui a'ungînd şi la

pu"lic, a de!enit curînd şi $oarte impopular.upă toate pro"a"ilită ile, în iunie 1918, Carol şi-ar $i anun at părin ii în timpul unui "al asupra inten iei

de a se căsători cu Gizi ;am"rino urmat o lungă tăcere. Regina a continuat să-şi $umeze igareta, regele#erdinand şi-a mîngîiat gînditor "ar"a, principesa (lisa"eta, zîm"itoare, şi-a muşcat "uza, principesa ignona $ăcut o clipă oc&ii mari, iar principele 4icolae şi-a luat un aer nepăsător026 . (ste clar că nu au luat înserios anun ul. ar cîte!a seri mai tîrziu, Carol o cere în căsătorie pe Gizi şi îi o$eră inelul de logodnă. ;a 21iunie, cei doi corespondează pentru a per$ecta $ormele legale ale căsătoriei. (i consultă doi a!oca i, care îiasigură că o căsătorie între ei este per$ect legală şi îi s$ătuiesc să o cele"reze în străinătate, într-o ară de ritortodo*, pentru a e!ita desconspirarea prematură a actului. Iara aleasă a $ost Rusia, iar oraşul era Hdessa.Cum acesta se a$la su" ocupa ie germană, Carol tre"uia să $acă trei lucruri riscante să-şi părăsească unitateaîn care era o$i er, să treacă clandestin grani a ârii şi să o$icieze un act pe teritoriul inamicului. Pentru punereaîn aplicare a planului a $ost găsit un complice în persoana o$i erului %enri :erdici de /olo"ardo DsicJF. )n

prea'ma lui se a$lau cî i!a o$i eri-ag&iotan i, între care şi colonelul 4icolae . Condiescu. cesta era uno$i er de contrain$orma ii militare care îşi !a lega întreaga sa carieră militară de Carol. în memoriile saleDîncă nepu"licateF el reproduce detaliile date de colonelul /ică tanasescu, su"alternul său numit în ser!iciul

prin ului Prin ul rămăsese numai cu maiorul 4iculescu K"olşe!iculL, ag&iotant nou, $ără autoritate încă./ică însă, !ăzînd că prin ul slă"eşte, din cauza muncei încordate ce-o depunea, ziua, la "atalionul !înătorilor de munte, iar noaptea adesea !enea c&emat de dragoste la )aşi, a pre!enit pe regina, cu două luni înainte.Regina, după o lungă con!ersa ie, a a'uns la concluzia că în cel mai rău caz se !a da $etei o sumă mare şiatîta tot. 4imeni nu între!edea posi"ilitatea gestului prin ului. Cu o zi înaintea $ugei, a !enit înso it de

4iculescu la )aşi. trimis pe i&ăilescu, $unc ionar la palat şi omul lui de încredere, să ridice din depozitulce a!ea la >anca 4a ională 177.777 lei şi i-a spus K:ă nu spui la nimeni despre aceasta, nici c&iar colonelului tanasescuL. poi, în ziua $ugei, a spus lui 4iculescu că se duce 2-@ zile la Roman, el $iind li"er şi putînd să stea acele zile la )aşi. :eara a plecat cu automo"ilul, dînd lui i&ăilescu @ scrisori, pe care acestatre"uia să le trimeată imediat regelui la >icaz. Pe de altă parte, "anca a!izase pe ministrul itilineu de "aniice ridicase prin ul0268. 4icolae . Condiescu Dnumele real era Condeescu, dar pentru că mai e*ista ungeneral cu e*act acelaşi nume, 1-a sc&im"at în CondiescuF, a $ost şe$ al :er!iciului de )n$orma ii din arele:tat a'or în timpul campaniei din >ulgaria D191@F, ad'utant al lui Carol D1919F pe care apoi îl !a înso i încălătoria în 'urul lumii şi în urma căreia !a scrie un !aloros !olum de călătorii intitulat Peste mări şi ări0,între 1928 şi 19@7 a $ost şe$ul Casei Regale, numit ministru de Răz"oi cu două luni înainte de lo!itura de stat

dată de luliu aniu în A1@ iunie 19@7. Ca o$i er de contrain$orma ii şi apropiat al prin ului Carol,Condiescu ne $urnizeză in$orma ii de prima mînă. (l arată că germanii au $ost in$orma i tot timpul şi deinten ia prin ului şi de sale. Carol şi-a petrecut noaptea de 2< spre 2 august acasă )a Gizi, apoi au plecatîmpreună cu :erdici şi un şo$er spre grani ă. Carol s-a deg&izat într-o uni$ormă de o$i er rus. e la sta iaPîrlita, $ugarii au călătorit cu automo"ilul regal pînâ la postul de $rontieră >ender, apoi au trecut $rontiera cuun alt automo"il. ici, Carol a $ost imediat recunoscut de un o$i er german. cesta i-a condus la Cartierulgeneral al trupelor germane, unde au $ost întimpina$i cu curtoazie de generalul Geidler. Comandantul regiunii

nu numai că le-a dat !oie să-şi continuie drumul pînă la Hdessa, dar le-a şi re inut camere la &otelul>ristol0269. Botodată, comandamentul german a anun at nu $amilia regală, la )aşi, ci gu!ernul arg&ilomanla >ucureşti, su"liniind ast$el calitatea de o$i er român care a trecut la inamic, şi nu pe cea de prin , în ziua de1E1@ septem"rie 1918 Carol şi )oana =alentina DGiziF ;am"rino au $ost căsători i de către preotul Şara!s?i în

"iserica Po?ro!s?aia din Hdessa, în prezen a unor martori a!iza i şi a reprezentantului consulatului român. doua zi după căsătorie, Carol a telegra$iat tatălui sau Belegramă. )aşi. Regelui #erdinand. (u am luat în


4/7

căsătorie pe Gizi ;am"rino. Răspunde i dacă eu pot să mă întorc cu ea sau tre"uie să continui drumul către#ran a. Carol2rătianu să nu-1 şteargă pe Carol din rîndurile #amiliei Regale, consiliul militar con!ocat ulterior 1-ain$ormat că ac iunea prin ului se numeşte dezertare şi este pedepsită de Codul Nusti iei ilitare. Pentru a nucomplica lucrurile, regele a &otărît, prin autoritatea ierar&ică a lui !erescu, o pedeapsă de 6 de zile de arestla mănăstirea %orai a din >icaz. /eneralii con!oca i au împărtăşit punctul de !edere al regelui ca principeleCarol să $ie pedepsit disciplinar, iar măsura să $ie adusă la cunoştin ă Kdin înalt ordinL, pînă la comandan iide "rigadă inclusi!02


5/7

străzi. Be*tul este pu"licat şi la Paris în ziarul (*celsior. Cu aceeaşi ocazie, Carol redactează şi un testamentîn $a!oarea so iei sale, care con inea şi aceste pasa'e Plecînd pe $ront pentru a relua comanda regimentuluimeu nu ştiu ce se poate întîmpla. =reau ca toată lumea să a$le că pruncul pe care-1 por i în pîn ece este almeu şi că, în ciuda anulării căsătoriei noastre, mă consider mai departe so ul tău02< . Re inut su" pază la>istri a, în Bransil!ania, Carol primeşte o scrisoare de la mama sa, care nu-şi !a cru a $iul de aceasta dată

Ii-ai renegat ara, surorile şi $ratele, tradi iile şi datoria într-o !reme cînd, mai mult decît oricînd în istorie,România a!ea ne!oie de conducători O... Cînd i-a !enit mai "ine, ai lăsat totul "altă, nesinc&isindu-te derâul pe care-1 $ăceai şi su" înrîurirea altora, ai uneltit cu socialiştii, în speran a că ast$el îi slă"eşti tatălui tău

pozi ia02


6/7

)n legătură cu tentati!a lui de a înscena un accident de călărie, precum şi pentru împuşcarea în picior pentru a nu pleca în Naponia. Codul Nusti iei ilitare, la sec iunea cte de laşitate pre!edea ilitarul carecu !oin ă se automutilează pe sine sau pe altul cu în!oirea lui, în scopul de a de!eni impropriu, se pedepseşteîn timp de răz"oiu cu moartea Dîn acel moment c&iar ne a$lam în răz"oi, n.a.F, iar în timp de pace cuînc&isoarea dela @ la 12 ani, în acest din urmă caz, o$i erilor aplicîndu-li-se destituirea0.

Boate aceste legi şi sanc iuni nu au $ost aplicate prin ului Carol, deşi e*ista întregul temei. Hrice sentin ă pe acest temei 1-ar $i e*clus de la drepturile ci!ile şi militare. Pentru a e!ita acest lucru, !erescu i-a dat osanc iune disciplinară, care era pre!ăzută în regulamentul militar, cu caracter de ordine interioară. Botodată,amănunt e*trem de important, a $ost in!ocată o scrisoare preala"ilă a lui Carol către regele #erdinand, princare 1-a anun at despre călătoria sa la Hdessa, ast$el încît să nu poată $i încadrat la in$rac iunea de dezertare.

rma se !a do!edi cu două tăişuri.oral însă, Carol s-a do!edit dezertor, trans$ug şi laş.

=ala"ilitatea căsătoriei de la Hdessa. ici, lucrurile sunt ce!a mai clare. Carol s-a căsătorit la Hdessadupă legile ării respecti!e, prin cununie religioasă, cu martori şi cu pu"lic în asisten ă. Pentru a anulacăsătoria, Bri"unalul s-a c&inuit să găsească în Codul Ci!il măcar o pre!edere care să permită o sentin ăde$a!ora"ilă so ilor pentru că se $ăcuse $ără autorizarea ugustului Părinte, $ără înregistrarea căsătoriei lao$i erul stării ci!ile, prin înşelăciune şi $ără pu"licarea strigărilor0 în presă. rgumenta ia era e*trem desu" ire, în primul rînd, acuza ia că nu a a!ut autoriza ia tatălui său cădea, pentru că alt$el se do!edea căanun area deplasării era o minciună, iar Carol era considerat dezertor, înregistrarea la o$i erul stării ci!ile dinRomânia nu era o"ligatorie deoarece, în acelaşi Cod Ci!il in!ocat, la art. 162 se pre!edea Căsătoriasă!îrşită în ară străină, între români sau între români şi străini, !a $i puternică şi în ară, dacă se !a $i cele"ratdupă $ormele uzitate în acea. ară02 @, în Rusia era !ala"ilă căsătoria religioasă, cu martori şi înscriere înregistru, lucru pe care so ii 1-au respectat, în plus, Gizi ;am"rino îşi înregistrase actul de căsătorie de laHdessa în localitatea sa de reşedin ă din România

,4umărul de ordine al căsătoriei 333;una august, ziua @1.Carol, $iu al lui #erdinand, prin moştenitor al României, colonel al regimentului al =)))-lea de !înători al

rmatei regale ' oinâne,necăsătorit, ortodo*...=îrsta logodnicului 2@ de ani.Neanne, $iica lui Constantin ;am"rino, no"il, necăsătorită, ortodo*ă.=îrsta logodnicei 22 de ani.D rma numele martorilor A prin esa Qropot?in, :erdici plus trei o$i eri ruşi n.aF.:emnat eletius C&ara!s?i DŞara!s?i, numele preotului n.a.F02 3-

cuza ia de înşelăciune se re$erea la $aptul anecdotic şi ridicol că Gizi ;am"rino s-a trecut în registrul decăsătorii cu patru ani mai tînără. !ea, în realitate, 2< de ani. în s$îrşit, mai rămînea acuza ia că nu au anun atcăsătoria în presă din timp. într-ade!ăr, la art. 1 3 din Codul Ci!il se pre!edea cazul de nulitate dacăcăsătoria n-a $ost precedată de cele 2 pu"lica iuni prescrise de lege02 6. Pe acest temei căsătoria a $ost

anulată. :entin a a lăsat loc de interpretare, !înd în !edere că această clandestinitate în care a $ost în!ăluită cele"rarea căsătoriei lte ei :aleRegale, Prin ul Carol, cu domnişoara Neana ;am"rino, a a!ut ca scop eludarea legilor re$eritoare la

pu"licitate şi în scopul de a e!ita o"stacolele care ar $i $ost desigur ridicate în $a a realizării acestei căsătoriidin partea a'estă ii :ale Regelui5 din partea autorită ii militare superioare, în "aza ;egii asupra căsătorieimilitarilor din 12 martie 1977 APrin ul Carol $iind, deasemenea, militar5 ca şi prin partea gu!ernului ăriicare s-ar $i opus unei căsătorii contrare spiritului Constitu iei noastre, care, sta"ilind principiul dinastieistrăine, a e*clus prin aceasta c&iar şi ideea unei legături cu o $amilie română...

şa cum am arătat, legea căsătoriilor din Rusia nu îi o"liga pe so i să $acă anun uri în ziare, în ce pri!eşteo"liga ia ca o$i erul să-şi anun e comandantul asupra inten iei de a se căsători A adică, pe !erescu A totlegile militare arătau că anun area superiorului comandantului său direct A superiorul lui !erescu era

regele #erdinand A îl scuteşte de pedeapsă. Rezultă, aşadar, că maria'ul $ăcut de Carol şi Gizi în Rusia a $ostanulat în România, în realitate, pentru că mireasa s-a declarat cu patru ani mai tînărăJ


7/7

Pro"lemele însă nu s-au terminat, pentru că un tri"unal din România nu putea anula o căsătorie în$ăptuităîn Rusia, nea!înd 'urisdic ia asupra altei ări. Con$orm uzan elor interna ionale, o căsătorie într-o ară străină,$ăcută după legile locale A le* )od A, se supune 'urisdic iei locale A locus regit actum. şadar, căsătorialui Carol cu Gizi ;am"rino nu putea $i des$ăcută decît de mitropolitul Rusiei, în urma întrunirii unuiConsistoriu u&o!nicesc. Pe "aza acestor $apte e!idente, Carol ircea ;am"rino a intentat proces în aprilie

1966 la ;isa"ona, în 196 la Paris şi în 199 la >ucureşti. ;e-a cîştigat pe toate. n articol anume al CoduluiCi!il din România nu lasă nici un du"iu asupra $ilia iei lui Carol ircea ;am"rino Căsătoria care s-adeclarat nulă totuşi produce e$ectele sale ci!ile, atît în pri!irea so ilor, cît şi în pri!irea copiilor, dacă ea s-acontractat cu "ună credin ă02 . :u" presiunile Casei Regale, 'udecătorii au mai $ăcut o eroare. Considerîndcă un proces de di!or ar recunoaşte implicit !ala"ilitatea căsătoriei, au ales $ormula anulării. ar şi aceastaa!ea nuan ele sale delicate. Bri"unalul ar $i tre"uit să 'udece rapid cauza, pe temeiul nulită ii a"solute. Pecînd aşa, în $aptul imediat al anulării printr-un proces cu păr i, căsătoria a $ost recunoscută, pentru că alt$elnu era ce să $ie anulat. Prin ul Carol a!ea la dispozi ie şi o pre!edere a rt. 28< din Codul Ci!il care îi

permitea să conteste legitimitatea copilului născut după @77 de zile de la introducerea ac iunii de di!or . Cumdi!or ul nu a $ost acceptat drept modalitate de despăr ire, şi aceasta pre!edere legală cade. Recunoscut înrepetate rînduri de tatăl său ca prim născut, inclusi! în "aza unei căsătorii !ala"ile, recunoscute de treiinstan e din ări di$erite, Carol ircea are acces direct şi legitim la orice re!enire a Constitu iei monar&istedin 192@ în România, înaintea lui i&ai de România.

Pro"lema dinastică. şa cum am !ăzut, la l august 1919, Carol a înaintat tatălui său o cerere de renun arela drepturile dinastice, în "aza articolului 8@, aliniatul 2 din Constitu ia din 18

prima criza dinastica

Documents