8/17/2019 criza 1929-1933

1/26

Marea criză economică din 1929 a avut un impact planetar şi a durat până în1939. A fost cea mai îndelungată şi severă depresiune economică prin care atrecut societatea occidentală industrializată, provocând mari scim!ări.

 

"ste vor!a despre scim!ări fundamentale în structura institu#iilor economice, înpoliticile macroeconomice şi în teoria economică. $eşi s% a declanşat în &'A,

Marea $epresiune a produs un declin drastic al productivită#ii, o rată deose!it degravă a şoma(ului şi o de)a#ie acută în aproape toate #ările lumii. "fectele salesociale şi culturale nu au fost mai pu#in copleşitoare, mai ales în &'A, unde Marea$epresiune a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s% au confruntatamericanii de la *ăz!oiul +ivil încoace.

ISTORIA ECONOMICĂ

$urata şi profunzimea Marii $epresiuni au variat su!stan#ial de la #ară la #ară. Afost deose!it de lungă şi de gravă în &tatele 'nite şi "uropa, mai !lândă în aponiaşi în mare parte a Americii -atine. oate că, previzi!il, cea mai dură depresiuneprin care economia mondială a trecut vreodată a fost declanşată de o mul#ime de

cauze. $eclinul în cererea de consum, panica /nanciară şi politicile economicenecugetate au cauzat colapsul productivită#ii economice în &'A, în timp ceetalonul aurului, care lega aproape toate #ările lumii într% o re#ea de rate /0e descim! valutar, a (ucat un rol esen#ial în propagarea crizei economice americanecătre celelalte #ări. nsănătoşirea economică după Marea $epresiune a fost, înmare parte, stimulată de renun#area la etalonul aurului şi de e0pansiuneamonetară ce i% a urmat. mpactul economic al Marii $epresiuni a fost enorm, atâtprin enorma suferin#ă umană provocată, cât şi prin scim!ările profunde înpoliticile economice.

 

DURATA ŞI GRAVITATEA

Marea $epresiune a început în &tatele 'nite ca o recesiune o!işnuită, în varaanului 1929. otuşi, criza s% a agravat vizi!il spre sfârşitul anului şi a continuatpână la începutul lui 1933. roductivitatea reală şi pre#urile au scăzut a!rupt. ntreapogeul şi /nele crizei, produc#ia industrială din &'A a scăzut cu 456, iar produsulintern !rut 78 real a scăzut cu 3:6. nde0ul pre#urilor vânzărilor en gros s% aredus cu 336 7asemenea scăderi în nivelul pre#urilor sunt cunoscute drept

de)a#ie. +u toate că e0istă unele îndoieli în privin#a acurate#ei statisticilor, cuto#ii sunt de acord că rata şoma(ului a depăşit 2:6 în momentul culminant.;ravitatea Marii $epresiuni în &tatele 'nite se eviden#iază prin compara#ie cuurmătoarea recesiune americană din sec. 19=2 pre#urile aucontinuat să crească, deşi rata lor de creştere a scăzut su!stan#ial 7fenomencunoscut drept dezin)a#ie.

8/17/2019 criza 1929-1933

2/26

8/17/2019 criza 1929-1933

3/26

mai mici au început să se redreseze cam în aceeaşi perioadă ca şi &tatele 'nite,adică în primele luni ale lui 1933. e de altă parte, ?ran#a, care a resim#it crizaacută mai târziu decât ma(oritatea celorlalte #ări, nu a intrat cu adevărat în fazade revenire din criză până în 193=.

 

CAUZELE DECLINULUI+auza fundamentală a Marii $epresiuni a fost reducerea consumului 7uneori numitşi cerere agregată, ceea ce a dus la declinul produc#iei, pe măsură ceproducătorii şi comercian#ii o!servau o creştere neplani/cată de marfă în stocuri.&ursele reducerii celtuielilor de consum în &'A au variat în decursul depresiunii,dar s% au cumulat într% un monumental declin al cererii glo!ale. *egresul americana fost transmis restului lumii prin etalonul aurului. +u toate acestea, mul#i al#ifactori au in)uen#at criza economică în diverse #ări.

 

CRAHUL BURSEI DE VALORI

$eclinul ini#ial al productivită#ii în &'A în vara lui 1929 este unanim considerat căar / rezultat din stricta politică monetară americană care viza restrângereaspecula#iilor la !ursă. Anii 192: au fost un deceniu prosper, dar nu o perioadă dedezvoltare e0cep#ională. re#urile rămăseseră relativ constante tot deceniul şiciar au e0istat cur!e moderate de recesiune atât în 1924, cât şi în 1925. &ingurulsector în care e0cesul era vizi!il a fost !ursa de valori. re#urile ac#iunilorcrescuseră de mai !ine de patru ori de la cota cea mai (oasă din 1921, la valoareade vârf din 1929. n 192= şi 1929, &istemul ?ederal de *ezerve sau *ezerva?ederală a &'A 7?ederal *eserve a crescut ratele do!ânzilor, în speran#a că va încetini creşterea alertă a pre#urilor pe ac#iuni. Aceste rate mai mari aledo!ânzilor au dus la stagnarea celtuielilor de care depindea )uctua#ia do!ânzilor în domenii precum construc#iile şi acizi#ionarea de automo!ile, care la rându% leau ini!at produc#ia. 'nii savan#i consideră că avântul în construc#iile imo!iliarede la mi(locul anilor 192: a provocat un e0ces în oferta de locuin#e şi o nota!ilăcădere în domeniul construc#iilor în 192= şi 1929.

+ătre toamna lui 1929, pre#urile ac#iunilor în &'A au atins cote care nu puteau / (usti/cate printr% o anticipare rezona!ilă a câştigurilor viitoare. $rept rezultat,când mai multe evenimente minore au dus la declinul treptat al pre#urilor, în

octom!rie 1929, investitorii şi% au pierdut încrederea, iar !alonul de săpun al!ursei de valori s% a spart. anica vânzărilor s% a declanşat în oia Ceagră, 24octom!rie 1929. Multe ac#iuni fuseseră cumpărate cu acoperire > adică, folosind împrumuturi garantate doar cu o mică frac#iune din valoarea ac#iunilor. nconsecin#ă, scăderea i% a for#at pe unii investitori să% şi licideze pacetele deac#iuni, accentuând astfel căderea pre#urilor. ntre valoarea lor de vârf înseptem!rie şi valoarea minimală în noiem!rie, pre#urile ac#iunilor în &'A7măsurate prin indicatorul +oDles au scăzut cu 336. $eoarece declinul a fostatât de dramatic, acest eveniment a rămas cunoscut ca Marele +ra din 1929.

8/17/2019 criza 1929-1933

4/26

+raul !ursei de valori a redus su!stan#ial cererea glo!ală americană. Acizi#iilede !unuri de folosin#ă îndelungată şi investi#iile în afaceri au suferit un puternicrecul în urma craului. E e0plica#ie plauzi!ilă ar / că criza /nanciară a generat onesiguran#ă considera!ilă în privin#a veniturilor viitoare, iar nesiguran#a, la rândulei, a determinat consumatorii şi /rmele să amâne acizi#ia de !unuri de folosin#ă îndelungată. $eşi pierderea de averi personale cauzată de căderea pre#urilor pe

ac#iuni a fost relativ redusă, craul a scăzut celtuielile de consum, făcându% i peoameni să se simtă mai săraci. +onsecin#a declinului drastic în celtuielileconsumatorilor şi ale întreprinderilor a fost că productivitatea reală în &tatele'nite, care fusese într% un lent regres până atunci, a intrat în cădere li!eră la/nele lui 1929 şi pe parcursul lui 193:. Astfel, deşi Marele +ra al !ursei de valorişi Marea $epresiune economică sunt două evenimente distincte, scădereapre#urilor pe ac#iuni a fost un factor care a contri!uit la declinul produc#iei şi laşoma(ul din &'A.

 

PANICĂ ÎN SECTORUL BANCAR ŞI CONTRACŢII MONETARE'rmătoarea lovitură adusă cererii glo!ale a avut loc în toamna anului 193:, cândprimul dintre cele patru valuri de panică în sectorul !ancar a cuprins &tatele'nite. E panică !ancară se produce când depunătorii îşi pierd concomitent încrederea în solva!ilitatea !ăncilor şi pretind ca depozitele !ancare să le /ereturnate în numerar. 8ăncile, care în mod normal de#in doar o frac#iune dindepozite ca rezerve în numerar, sunt nevoite să% şi anuleze creditele pentru aaduna licidită#ile necesare. Acest proces de licidare precipitată a împrumuturilorpoate determina ciar şi o !ancă solva!ilă să falimenteze. &'A au fost încercatede nenumărate momente de panică !ancară în toamna lui 193:, în primăvara lui

1931 şi în toamna anilor 1931 şi 1932. 'ltimul val de panică a continuat în iarnalui 1933 şi a culminat cu Fvacan#a na#ională a !ăncilorG declarată de preşedintele?ranHlin $. *oosevelt pe @ martie 1933. Iacan#a !ancară a o!ligat toate !ăncilesă se încidă pentru pu!lic urmând să li se permită să% şi redescidă gişeele doardupă ce inspectorii guvernului le% au con/rmat solva!ilitatea. anica a avutconsecin#e serioase asupra sistemului !ancar. ână în 1933, o cincime din !ăncilecare func#ionau la începutul lui 193: intraseră în faliment.

rin însăşi natura lor, panicile în sectorul !ancar sunt în mare parte incidenteira#ionale şi ine0plica!ile, dar unii din factorii care contri!uie la declanşarea ei pot/ e0plica#i. storicii economiei cred că mărirea su!stan#ială a datoriei fermelor înanii 192:, împreună cu politicile americane care au încura(at apari#ia de !ăncimici şi lipsite de diversitate au creat un mediu în care asemenea panici potiz!ucni şi se pot e0tinde. +onsidera!ilele datorii ale fermierilor au fost acumulate în parte din cauza pre#urilor mari ale produselor agricole în timpul rimului *ăz!oiMondial, care i% au determinat pe fermierii americani să apeleze la importantecredite /nanciare în speran#a că% şi vor mări produc#ia investind în proprietă#ifunciare şi utila(e. +a urmare a scăderii pre#urilor pentru mărfurile agricole dupărăz!oi, fermierii au întâmpinat di/cultă#i în acitarea ratelor de împrumut.

8/17/2019 criza 1929-1933

5/26

*ezerva ?ederală a avut tentative neconvingătoare de a preîntâmpina panica!ancară. "conomiştii Milton ?riedman şi Anna . &cDartz, în !ine cunoscutulstudiu O istorie monetară a Statelor Unite, 1867–1960  7A MonetarJ KistorJ ofte 'nited &tates, 1=@5>19@:L 19@3 au sus#inut că moartea în 192= a lui8en(amin &trong, guvernator al 8ăncii *ezervei ?ederale din CeD orH încă din1914, a fost o cauză semni/cativă a acestei ine/cien#e. &trong a fost un

conducător viguros, care în#elegea capacitatea !ăncii centrale de a limita panicile.Moartea sa a lăsat un vid de putere la *ezerva ?ederală şi a permis unor persoanedin conducere cu concep#ii mai opace să !loceze orice interven#ie e/cientă.anicile au cauzat o creştere dramatică a totalului de licidită#i pe care oameniidoreau să% l de#ină acasă în detrimentul depozitelor !ancare. +reşterea raportului între !anii gea#ă şi depozite a fost motivul principal pentru scăderea rezerveimonetare cu 316 între 1929 şi 1933. e lângă faptul că a permis panicii să reducărezerva monetară a &'A, *ezerva ?ederală a redus deli!erat rezerva monetară şia mărit ratele do!ânzilor în septem!rie 1931, când Marea 8ritanie a fost nevoităsă renun#e la etalonul aurului, iar investitorii se temeau că şi &tatele 'nite vor

proceda la fel.+ercetătorii cred că asemenea declinuri ale rezervei monetare provocate deotărârile *ezervei ?ederale au avut un profund efect de contrac#ie aproductivită#ii. oate că o imagine simplă eviden#iază cel mai !ine rolulpredominant (ucat de colapsul monetar în Marea $epresiune în &'A. n vremuri denormalitate economică, precum anii 192:, atât rezerva monetară, cât şiproductivitatea tind să crească în mod constant. $ar la începutul anilor 193:am!ele s% au pră!uşit. +olapsul rezervei monetare a ini!at celtuielile în maimulte privin#e. ro!a!il cea mai relevantă a fost că regresul pre#urilor reale şi celal rezervei monetare a determinat consumatorii şi oamenii de afaceri să se

aştepte la o eventuală de)a#ie, manifestată prin scăderea salariilor şi a pre#urilor.n consecin#ă, deşi ratele nominale ale do!ânzilor erau foarte co!orâte, popula#ias% a ferit de împrumuturi de teamă că salariile şi pro/turile viitoare vor /insu/ciente pentru acoperirea ratelor de credit. -a rândul ei, această ezitare a dusla reducerea severă a celtuielilor, /e ele de consum sau su! forma investi#iilor deafaceri. anica a e0acer!at cu certitudine diminuarea celtuielilor, deoarece agenerat pesimism şi neîncredere. $e asemenea, falimentul atâtor !ănci apertur!at sistemul de împrumuturi, reducând astfel fondurile disponi!ile pentruinvesti#iile /nanciare.

 

AURUL CA STANDARD

'nii economişti argumentează că *ezerva ?ederală a permis sau ciar a cauzatcăderile enorme ale rezervei monetare americane par#ial pentru a men#ineetalonul% aur. -a adăpostul său, /ecare #ară îşi determina valoarea monedeirecurgând la aur ca unitate de măsură şi întreprindea ac#iuni monetare pentru a%şi prote(a pre#ul /0at. "ste posi!il, dacă *ezerva ?ederală ar / întreprins ac#iunimai energice ca răspuns la panicile !ancare, să se / stârnit un val de neîncredere

8/17/2019 criza 1929-1933

6/26

printre economiile străine care ar / considerat că &'A ar avea de gând să renun#ela etalonul% aur. Ar / rezultat un mare a)u0 al aurului peste grani#e, iar &'A ar /fost o!ligate să devalorizeze aurul. $e asemenea, dacă *ezerva ?ederală nu ar /impus o oarecare rigiditate economică în toamna lui 1931, e0ista riscul unoratacuri speculative asupra dolarului, care ar / for#at &'A să a!andoneze etalonul%aur laolaltă cu Marea 8ritanie.

$eşi se poartă polemici în privin#a impactului pe care etalonul% aur l% a avut înlimitarea politicilor monetare americane, nu încape îndoială ca a fost un factor%ceie în propagarea declinului economic al Americii către restul lumii. rinetalonul% aur, dezecili!rele din comer# sau din cursul de valori au determinat ocreştere a vânzărilor de aur pe pie#ele interna#ionale. $e e0emplu, la mi(loculanilor 192: cererea interna#ională puternică pentru !unuri americane, precumac#iunile şi o!liga#iunile, a adus considera!ile in)u0uri de aur în &'A. n acelaşimod, decizia ?ran#ei, luată după rimul *ăz!oi Mondial, de a reveni la etalonul%aur în condi#iile deprecierii francului a condus la surplusuri comerciale şi la unsu!stan#ial in)u0 de aur.

Marea 8ritanie a ales să se întoarcă la etalonul% aur după rimul *ăz!oi Mondial laparitatea ante!elică. nsă in)a#ia din timpul răz!oiului presupunea aprecierea lirei,iar această apreciere a atras de/cituri comerciale şi importante a)u0uri de aurdupă 192N. entru a împiedica reducerea rezervei de aur, 8anca Angliei a crescutsu!stan#ial rata do!ânzilor. *ata mare a do!ânzilor a descura(at acizi#iile de!unuri şi investi#iile, producând o rată mare a şoma(ului în Marea 8ritanie pe totparcursul celei de% a doua (umătă#i a anilor 192:.

Edată ce economia americană a început să se contracte sever, tendin#a de in)u0al aurului din alte #ări spre &tatele 'nite s% a intensi/cat. ?actorul determinant a

fost de)a#ia din &'A, care făcea !unurile americane deose!it de dezira!ile pentrustrăini, în timp ce veniturile mici reduceau cererea americană pentru produselestrăine. entru a contracara tendin#a rezultantă către un surplus comercialamerican du!lat de in)u0uri de aur venit de peste otare, !ăncile centrale dinlume au ridicat ratele do!ânzilor. n principiu, men#inerea etalonului interna#ionalal aurului pretindea o contrac#ie monetară masivă în toate economiile lumii pentrua o egala pe cea care avea loc în &'A. +onsecin#a a fost un regres alproductivită#ii şi al pre#urilor în multe #ări, care, la rândul său, aproape că a egalatcriza din &'A.

+rize /nanciare şi panici !ancare au avut loc într% un număr de #ări în afară de&tatele 'nite. n mai 1931 di/cultă#ile întâmpinate de +reditanstalt, cea mai mare!ancă a Austriei, în efectuarea plă#ilor au declanşat un lan# de crize /nanciarecare au acoperit o mare parte a "uropei şi au determinat Marea 8ritanie sărenun#e la etalonul% aur. rintre #ările cele mai afectate de falimentele !ancare şide volatilitatea pie#elor /nanciare s% au numărat Austria, ;ermania şi 'ngaria.Aceste crize !ancare răspândite ar / putut să /e rezultatul sla!ei organizări, alaltor factori locali sau pur şi simplu al propagării de la o #ară la alta. n plus,deoarece for#a celelalte #ări să se ralieze de)a#iei din &'A, etalonul% aur a redus

8/17/2019 criza 1929-1933

7/26

valoarea garan#iilor suplimentare ale !ăncilor, făcându% le mai vulnera!ile lacererile de licidare a depozitelor !ancare. +a şi în &'A, panica în sectorul !ancarşi alte pertur!ări ale pie#ei /nanciare din alte #ări au dus la scădereaproductivită#ii şi a pre#urilor.

 

CREDITE ŞI COMERŢ INTERNAŢIONAL'nii cercetători accentuează asupra importan#ei pe care o au şi alte circumstan#eeconomice interna#ionale. +reditele e0terne înspre ;ermania şi America -atină aucăpătat o amploare aprecia!ilă la mi(locul anilor 192:, însă împrumuturile e0terneamericane au scăzut în 192= şi 1929 din cauza ratelor de do!ândă în urcare şi adezvoltării !ursei de valori din &tatele 'nite. Această reducere a împrumuturilore0terne ar putea să / contri!uit la contrac#iile ulterioare ale sistemului de crediteşi la reculul de productivitate în #ările de!itoare. n ;ermania, care a avut oin)a#ie foarte rapidă 7iperin)a#ie la începutul anilor 192:, este posi!il caautorită#ile monetare să / ezitat să aplice politici de e0pansiune pentru a

contracara ritmul lent al economiei, /indcă se temeau că vor reactiva in)a#ia."fectele reducerii creditelor e0terne ar putea e0plica de ce economiile ;ermaniei,Argentinei şi 8raziliei au început să se clatine înainte ca Marea $epresiune să sedeclanşeze în &'A.

Adoptarea tarifului &moot% KaDleJ în 193: în &'A şi apari#ia la scară glo!ală apoliticilor comerciale protec#ioniste au creat alte complica#ii. ariful &moot%KaDleJ era menit să ma(oreze veniturile fermelor prin reducerea competi#ieie0terne pe pia#a produselor agricole. nsă şi alte #ări au urmat e0emplul, atât camăsură de represalii, cât şi în încercarea de a corecta dezecili!rele comerciale.+ercetătorii sunt de părere că aceste politici ar / putut reduce comer#ul într% ooarecare măsură, dar nu au fost o cauză ma(oră a depresiunii în cazul marilorproducători industriali. otuşi, politicile protec#ioniste ar putea să / contri!uit lae0traordinara cădere a pre#urilor mondiale pentru materiile prime, care a produspro!leme serioase ale !alan#ei de plă#i pentru #ările producătoare de !unurineprelucrate din Africa, Asia şi America -atină şi a determinat politici decontractare /scală şi monetară în acele state.

 

SURSELE RECUPERĂRII ECONOMICE

 Oinând cont de in)uen#a covârşitoare pe care au avut% o contrac#ia monetară şietalonul% aur în declanşarea Marii $epresiuni, nu este surprinzător că deprecierilevalutei şi e0pansiunile monetare au fost principalele surse de relansare economică în întreaga lume. "0istă o corela#ie remarca!ilă între perioadele în care diversestate au a!andonat etalonul% aur 7ori şi% au depreciat su!stan#ial valuta şiperioadele în care au reînceput creşterile de productivitate economică. $ee0emplu, Marea 8ritanie, for#ată să renun#e la etalonul% aur în septem!rie 1931,şi% a revenit destul de repede, în timp ce &'A, care nu şi% au depreciat efectivmoneda până în 1933, s% au relansat economic mult mai târziu. n mod similar, în

8/17/2019 criza 1929-1933

8/26

Argentina şi 8razilia, care au început procesul de depreciere în 1929, criza nu acăpătat propor#ii, situa#ia economică /ind de(a sta!ilă în 193N. e de altă parte,8elgia şi ?ran#a, state din F8locul AuruluiG, încă tri!utare etalonului% aur şi delocgră!ite să% şi deprecieze moneda, aveau, ciar şi în 193N, o produc#ie economicăla cote semni/cativ mai mici decât cele din 1929.

nsă deprecierea nu a determinat direct creşterea productivită#ii, ci a permis, maidegra!ă, statelor afectate să% şi mărească rezervele monetare fără a avea gri(acursului aurului şi a ratelor de scim!. Oările care s% au folosit mai mult de aceastăli!ertate de ac#iune au avut o revenire economică mai spectaculoasă."0pansiunea monetară din &'A la începutul lui 1933 a fost deose!it de dramatică.*ezerva americană s% a mărit cu aproape 426 între 1933 şi 1935. Aceastăe0pansiune monetară s% a datorat în mare măsură in)u0ului su!stan#ial de aurcătre &tatele 'nite, motivat par#ial de tensiunile politice crescânde în "uropa,care, ulterior, au culminat cu Al $oilea *ăz!oi Mondial. "0pansiunea monetară astimulat celtuielile prin scăderea ratelor do!ânzilor şi prin credite mai accesi!ile.$e asemenea, a indus aşteptări de in)a#ie, mai degra!ă decât de de)a#ie,insu)ând astfel mai multă încredere poten#ialilor de!itori că salariile şi pro/turilelor vor / su/ciente pentru a acoperi ratele unui eventual împrumut. 'n semnalevident că e0pansiunea monetară a stimulat rea!ilitarea economică a &'A prin încura(area creditelor a fost creşterea celtuielilor efectuate de consumatori şi întreprinderi pentru produse în rate, precum maşini, camioane şi utila(e, îndetrimentul celtuielilor de consum pentru servicii.

oliticile /scale au avut un rol minor în stimularea relansării economice în &'A.-egea veniturilor din 1932 a mărit rata ta0elor, în mare pentru a ecili!ra !ugetulfederal, şi, prin aceasta, a dat o nouă lovitură care a produs contrac#ia economiei,

descura(ând în continuare celtuielile. rogramul CeD $eal 7Coua n#elegere alpreşedintelui ?ranHlin $. *oosevelt, ini#iat la începutul lui 1933, a inclus un numărde noi programe federale cu scopul de a genera procesul de relansare economică.8unăoară, Administra#ia -ucrărilor u!lice 7PorHs rogress AdministrationL PA aanga(at şomeri să lucreze la proiecte de construc#ie a clădirilor guvernamentale,iar Autoritatea !azinului idrogra/c al râului ennessee 7ennessee IalleJAutoritJL IA a construit !ara(e şi centrale electrice într% o zonă deose!it deafectată de criză. otuşi, creşterile efective ale celtuielilor guvernamentale şi alede/citului de !uget guvernamental au fost mici comparativ cu dimensiunileeconomiei americane. Acest fapt este cu atât mai evident când luăm înconsiderare de/citele !ugetare la nivelul /ecărui stat, întrucât aceste de/cite seaccentuau ciar după ce de/citul federal se sta!iliza. n consecin#ă, noileprograme de celtuieli ini#iate de CeD $eal au avut asupra economiei un efectredus de e0pansiune. *ămâne de discutat dacă au avut totuşi efecte pozitiveasupra atitudinii consumatorilor şi mediului de afaceri.

"ste posi!il ca unele programe din cadrul politicii CeD $eal ciar să / stingeritredresarea. $e e0emplu, -egea redresării industriei na#ionale din 1933 a pus!azele Administra#iei Ca#ionale de *elansare 7Cational *ecoverJ AdministrationL

8/17/2019 criza 1929-1933

9/26

C*A, care avea rolul de a încura(a întreprinderile din /ecare sector industrial săadopte un cod de comportament. Aceste coduri descura(au competi#ia între /rme în sta!ilirea pre#urilor, sta!ileau salarii minime în /ecare sector industrial şi,uneori, impuneau limitarea produc#iei. -a fel, -egea regularizării agricole din 1933a dus la în/in#area Administra#iei de *egularizare Agricolă 7AgriculturalAd(ustment AdministrationL AAA, care a impus reguli şi a acordat stimulente

materiale fermierilor pentru a limita produc#ia, în speran#a că astfel vor creştepre#urile produselor agricole. &tudiile moderne sugerează că asemenea practicianticompetitive şi linii directoare în privin#a salariilor şi pre#urilor au cauzat in)a#iala începutul perioadei de relansare în &'A şi au descura(at reanga(ările şiproduc#ia.

*elansarea economică în &'A a fost !locată de o altă recesiune care a început înmai 1935 şi a durat până în iunie 193=. 'na dintre sursele recesiunii din 1935>193= a fost decizia *ezervei ?ederale de a înăspri cerin#ele pentru rezervelemonetare. Această decizie, generată de temerile că economia ar putea / e0pusăe0ceselor speculative, a provocat nu doar întreruperea creşterii rapide a rezerveimonetare, ci ciar o nouă cădere a sa. +ontrac#iile /scale şi scăderea investi#iilor în stocuri de marfă din cauza tul!urărilor sindicale sunt tot atâ#ia factori agravan#iai crizei. ?aptul că &tatele 'nite au resim#it o a doua contrac#ie economică foarteseveră înainte să% şi / revenit din enormul declin de la începutul anilor 193: estemotivul principal pentru care &'A au rămas în criză un întreg deceniu.

Al $oilea *ăz!oi Mondial a avut doar un rol modest în relansarea economicăamericană. n po/da recesiunii din 1935>193=, în 1939 8% ul real în &'A era multpeste cotele dinaintea depresiunii, iar în 1941 a(unsese la distan#ă de doar zeceprocente fa#ă de tendin#a pe termen lung. Astfel, în mod fundamental, &'A îşi

reveniseră în mare măsură înainte de ma(orarea celtuielilor militare.+oncomitent, economia &'A era cumva su! valorile impuse de tendin#eleeconomice, la începutul răz!oiului, iar rata şoma(ului era de cca zece procente în1941. $e/citul !ugetului guvernamental a crescut rapid în 1941 şi 1942 pentru a întări for#a militară, iar *ezerva ?ederală a răspuns amenin#ării şi, mai târziu,realită#ii răz!oiului asigurându% se de creşterea importantă a rezervei monetare înaceastă perioadă. oliticile /scale şi monetare e0pansioniste, du!late derecrutările în masă începute în 1942, au reîntors îndată economia pe făgaşascendent şi au redus rata şoma(ului la cotele dinaintea Marii $epresiuni. $eci,ciar dacă răz!oiul nu a fost factorul determinant pentru revenirea economiei petrend ascendent în &'A, con)agra#ia mondială a (ucat un rol în com!atereaşoma(ului.

nsemnătatea e0pansiunii /scale, în special a celtuielilor militare, în stimularearelansării economice a variat su!stan#ial de la #ară la #ară. Marea 8ritanie,asemenea &'A, nu a folosit e0pansiunea /scală în deose!ită măsură la începutulrevenirii sale. otuşi, şi% a mărit considera!il celtuielile militare după 1935. ?ran#aa crescut ta0ele la mi(locul anilor 193: în efortul de a prote(a etalonul% aur, dar,apoi, a avut mari de/cite !ugetare începând cu 193@. nsă efectul de e0pansiune

8/17/2019 criza 1929-1933

10/26

8/17/2019 criza 1929-1933

11/26

1934 pentru a controla emiterea de noi ac#iuni şi practicile comerciale din cadrul!ursei de valori. -egea !ancară 78anHing Act din 1933, numită şi -egea ;lass%&teagall, a prevăzut asigurarea depozitelor !ancare în &'A şi a interzis !ăncilor săgireze sau să emită titluri de valoare. Asigurările depozitelor !ancare, preluate înpractica economică glo!ală a!ia după Al $oilea *ăz!oi Mondial, au eliminatpanicile !ancare din seria de circumstan#e agravante ale recesiunii în &'A după

1933.Marea $epresiune a (ucat un rol crucial şi în dezvoltarea politicilormacroeconomice destinate moderării recesiunilor şi revirimentelor economice.+aracterul determinant al reducerii celtuielilor şi al contrac#iei monetare înperioada depresiunii a stat la !aza lucrării economistului !ritanic on MaJnardQeJnes, Teorie generală a ocupării forţei de muncă, a do!n"ii #i a anilor  7;eneral eorJ of "mploJment, nterest, and MoneJ, 193@. eoria lui QeJnes asugerat că ma(orarea celtuielilor guvernamentale, micşorarea impozitelor şie0pansiunea monetară ar putea / folosite pentru a com!ate depresiuneaeconomică. Aceste propuneri, precum şi consensul crescând că guvernul ar tre!uisă încerce să sta!ilizeze pia#a muncii au in)uen#at adoptarea unor politicieconomice mult mai proactive din anii 193: încoace. Adunările legislative şi!ăncile centrale din întreaga lume încearcă acum periodic să prevină sau săatenueze recesiunile. " greu de spus dacă o asemenea scim!are ar / avut loc încazul în care Marea $epresiune nu s% ar / produs. "ste clar că această scim!area redus şansele ca un declin în celtuieli să /e lăsat să se multiplice şi să serăspândească în întreaga lume, aşa cum s% a întâmplat pe parcursul Marii +rize aanilor 193:.

 

CULTURĂ ŞI SOCIETATE

Cici un deceniu din sec.

8/17/2019 criza 1929-1933

12/26

8/17/2019 criza 1929-1933

13/26

economiei lor, intelectuali, oameni de ştiin#ă, erudi#i, artişti şi regizori europenifugeau realmente pentru a% şi salva vie#ile. Mul#i au fugit în &tatele 'nite.

+el mai important eveniment din istoria culturii europene în anii 193: a fostaceastă FemoragieG masivă de talente. Cimeni nu a fost mai responsa!il pentru înclinarea !alan#ei culturale de putere dinspre "uropa către &tatele 'nite decât

Kitler. $in momentul în care a preluat puterea în ;ermania în 1933, arderea decăr#i, concedierea savan#ilor evrei din universită#ile germane, atacul asupra arteimoderne şi cucerirea "uropei la sfârşitul deceniului i% au o!ligat pe cei mai iluştrimem!ri ai intelectualită#ii europene să fugă, mul#i dintre ei întâi în ?ran#a, apoi în&'A. +iar şi o listă par#ială a emigran#ilor înspre America în anii 193: esteimpresionantă. rintre cercetătorii din domeniul ştiin#elor naturii 7mul#iindispensa!ili pentru construirea !om!ei atomice se numără Al!ert "instein,"nrico ?ermi, "dDard eller, -eo &zilard şi Kans 8ete. rintre cei din domeniulştiin#elor sociale se a)ă "riH "riHson, Kanna Arendt, "ric ?romm, aul -azarsfeldşi eodor Adorno. i /lozo/ precum aul illic şi Ker!ert Marcuse au emigrat, lafel şi scriitori şi dramaturgi ca omas Mann, Iladimir Ca!oHov şi 8ertolt 8rect.rintre muzicieni şi compozitori se aflau gor &travinsHJ, 8Sla 8artTH, Arnold&coen!erg, aul Kindemit şi Qurt Peill. rintre aritec#i s% au numărat Palter;ropius şi -udDig Mies van der *oe. Au emigrat, de asemenea, pictori şisculptori, printre care se remarcă Marc +agall, iet Mondrian şi Marcel $ucamp.ar printre cei care şi% au găsit un cămin la KollJDood au fost ?ritz -ang şi 8illJPilder > ca să nu% l mai men#ionăm pe regizorul magiar Micael +urtiz, al căruilegendar /lm *asalanca  71942 a fost, în parte, un omagiu adus actoriloreuropeni refugia#i, de la eter -orre la ngrid 8ergman.

Merită men#ionat că nu toate persoanele care căutau să pătrundă în &tatele 'nite

ca refugia#i din ;ermania nazistă erau prestigioşi erudi#i, artişti, oameni de ştiin#ăsau muzicieni. Ma(oritatea erau europeni o!işnui#i, dar în decursul anilor 193:+ongresul &'A a decis să nu li!eralizeze legisla#ia în domeniul imigra#iei pentru anu permite mai mult decât o cotă minimă de sosiri.

n urma migra#iei masive de importante personalită#i intelectuale şi artistice, spresfârşitul anilor 193: oraşul CeD orH şi KollJDoodul înlocuiseră arisul şi Iiena ca!astioane ale culturii occidentale > la fel cum Pasingtonul va înlocui -ondra şi8erlinul drept centru al politicii şi diploma#iei occidentale la sfârşitul celui de% Al$oilea *ăz!oi Mondial. entru a în#elege America în evolu#ia ei ca superputerepost!elică, atât din punct de vedere cultural cât şi politic, este necesar să

 în#elegem mai întâi cum au răspuns şi s% au înăl#at &tatele 'nite din e0perien#aMarii $epresiuni din anii 193:.

 

MIŞCĂRI POLITICE ŞI SCHIMBĂRI SOCIALE

?ăcând a!strac#ie de răz!oiul civil, Marea $epresiune a fost cea mai mare crizădin istoria &tatelor 'nite. -a fel ca în timpul răz!oiului civil, &'A păreau să sedezintegreze, cel pu#in la începutul anilor 193:. nsă în po/da tur!ulen#elor şi

8/17/2019 criza 1929-1933

14/26

panicii, în cele din urmă criza a avut drept consecin#ă mai degra!ă redarea încrederii oamenilor decât mari scim!ări în societate.

A fost o perioadă de mari inova#ii politice, ma(oritatea reprezentate de reformeleintroduse de cele!rul CeD $eal al preşedintelui ?ranHlin $. *oosevelt şi de încercările administra#iei sale de a rezolva pro!lemele stringente ale statuluiB

sărăcie, şoma( şi dezintegrarea economiei americane. A fost o perioadă în carenumeroşi americani au cocetat cu ideile şi organiza#iile mar0iste, precum şi cugândul că 'niunea &ovietică ar putea / modelul unei societă#i umane. Mai presusde toate, a fost un deceniu caracterizat prin efervescen#ă culturală, în carescriitorii, artiştii şi, în general, intelectualii americani au e0perimentat formele noi,orientate mai mult către societate, ale literaturii, picturii, teatrului, muzicii şidivertismentului de masă.

arado0al însă, tumultul anilor 193: s% a dovedit a avea un impact cu caracter maidegra!ă conservator asupra societă#ii americane. Marea $epresiune i% a convinspe oamenii din toate clasele sociale de importan#a sta!ilită#ii economice şi i% a

 învă#at să gestioneze !anii cu gri(ă, în loc să îşi asume riscuri inutile. n plus,confrunta#i cu spectrul ideologiilor totalitare din "uropa şi aponia, americanii auredescoperit virtu#ile democra#iei şi acea decen#ă caracteristică cetă#eanuluio!işnuit > legendarul Fom de rândG din discursurile lui *oosevelt, /lmele lui ?ranH+apra şi picturile lui Corman *ocHDell. Astfel, un deceniu marcat de scim!ărisociale fundamentale, ciar radicale, s% a înceiat cu rea/rmarea trecutuluicultural şi a idealurilor politice americane.

n anii 192:, în scim!, mul#i intelectuali americani, dezamăgi#i de ceea ce eiconsiderau drept măcelul fără sens din rimul *ăz!oi Mondial, arătaseră uninteres redus fa#ă de politică şi de mişcările sociale şi nici nu erau foarte atraşi de

via#a în &'A. Ma(oritatea romancierilor, poe#ilor, artiştilor, compozitorilor şioamenilor de ştiin#ă americani continuau să creadă, tri!utari unei mentalită#i desecol 193N, această implicare a dus deseori la atrac#ia fa#ă de mar0ism, 'niunea&ovietică şi artidul +omunist din &'A.

Mar0ismul părea să e0plice foarte convingător cauzele căderii capitalismului,oferind, în acelaşi timp, perspectiva unei ordini sociale alternative. 'niunea&ovietică, rezultatul primei revolu#ii de inspira#ie mar0istă încununate cu succes,părea în anii 193: întruciparea concretă a ceea ce mul#i autori au numit 7întermeni pragmatici tipic americani Fe0perimentulG socialist. n plus, din 1934

8/17/2019 criza 1929-1933

15/26

până în 1939, 'niunea &ovietică a fost cel mai important adversar al ;ermanieinazisteB a căutat să se alieze cu Marea 8ritanie, ?ran#a şi &tatele 'nite şi asus#inut necesitatea unui parteneriat cu democra#iile occidentale, promovând unFfront popularG, o alian#ă între li!erali şi socialişti în cadrul democra#iiloroccidentale pentru a opri răspândirea fascismului în "uropa şi în restul lumii.$orin#a Moscovei de a participa la o coali#ie antifascistă nu a părut niciodată mai

reală decât în timpul *ăz!oiului +ivil &paniol 7193@>1939, când 'niunea &ovieticăa fost singura #ară, în afară de Me0ic, care a oferit a(utor concret repu!licanilorspanioli împotriva for#elor lui ?rancisco ?ranco 7sus#inut de Kitler şi de 8enitoMussolini.

n acelaşi timp, partidele comuniste din &'A şi din "uropa Eccidentală le ofereauintelectualilor şi altor reprezentan#i ai clasei mi(locii sentimentul că nu mai eraunişte indivizi solitari care sufereau de pe urma eşecurilor capitalismului, ciapar#ineau unei comunită#i dinamice de oameni care gândeau la fel, unei mişcăriinterna#ionale mult mai importante decât /ecare dintre ei lua#i individual şi căefectiv făceau cu to#ii istorie. Aceste motive au făcut ca mar0ismul, 'niunea&ovietică şi partidele comuniste na#ionale să se !ucure de un mare prestigiu înanii 193:, prestigiu pe care nu îl avuseseră niciodată în anii 192: şi de care nu sevor mai !ucura niciodată după Marea $epresiune.

n 1932, N3 de scriitori americani importan#i, printre care romancierii &erDoodAnderson şi on $os assos, poetul -angston Kuges, criticii literari "dmundPilson şi Malcolm +oDleJ, /lozoful &idneJ KooH şi (urnalistul -incoln &teUens, şi%au anun#at sus#inerea pentru Pilliam V. ?oster, candidatul artidului +omunist lapreşedin#ie. $eşi $os assos, Pilson şi KooH au devenit mai târziu critici acizi ai'niunii &ovietice şi ai regimului stalinist, entuziasmul lor ini#ial pentru o revolu#ie

socialistă arată cât de convingătoare erau, în acel moment, pentru intelectualivalorile şi ideile stângii politice.

oate nici un alt scriitor nu a re)ectat mai !ine acestă nouă tendin#ă a anga(ăriisociale decât "rnest KemingDaJ. n 1929, KemingDaJ pu!lică romanul  /dio,arme  7A ?areDell to Arms. "roul, locotenentul KenrJ, şofer de am!ulan#ăvoluntar în talia în rimul *ăz!oi Mondial, ca şi KemingDaJ, decide să evadezedin ne!unia răz!oiului şi să înceie o Fpace separatăG. Aici, dezertarea este privităca un act (usti/cat, ciar eroic. este 11 ani, în 194:, KemingDaJ pu!lică un altroman despre răz!oi, de această dată despre *ăz!oiul +ivil &paniol, intitulat.entru cine at clopotele  7?or Pom te 8ell ollsL titlul a fost preluat din poemul

lui on $onne, în sine un imn dedicat solidarită#ii umane. n acest roman, *o!ert ordan, tot voluntar, însă într% o trupă a gerilelor ce luptau împotriva lui ?ranco,este grav rănit şi decide să rămână în urmă pentru a apăra un pod, acoperindastfel retragerea camarazilor. ordan, spre deose!ire de locotenentul KenrJ,găsise o cauză pentru care merita să lupte şi să moară. ar identi/carea luiKemingDaJ cu repu!licanii spanioli, pentru care a strâns !ani şi a participat larealizarea unui documentar numit.ăm!ntul spaniol  7e &panis "art, 1935,

8/17/2019 criza 1929-1933

16/26

este simptomatică pentru evolu#ia nivelului de implicare politică a intelectualilorvremii. Cici el, nici persona(ele sale nu ar / procedat la fel cu zece ani în urmă.

$esigur, nu to#i scriitorii americani din perioada crizei erau încânta#i de comunismsau de 'niunea &ovietică. Ma(oritatea intelectualilor şi artiştilor, ca şi concetă#eniilor, găseau că e mult mai cuminte să voteze pentru *oosevelt, decât să% l

idolatrizeze pe osif Iisarionovici &talin. -a mi(locul şi spre sfârşitul anilor 193:, unnumăr tot mai mare de intelectuali americani, grupa#i în (urul revistei literare şipolitice .artisan e(ie&, au devenit antistalinişti militan#i, în ciuda faptului că uniierau încă adep#i ai socialismului. şi scim!aseră însă pozi#ia în urma FproceselorGde fa#adă, care i% au trimis pe foştii cola!oratori !olşevici ai lui &talin în lagărelede muncă din &i!eria 7sau, mai des, la moarte, în încisori şi au instauratteroarea în 'niunea &ovietică. n acelaşi timp, au început să circule zvonuri despreuciderea tro#Hiştilor şi a anariştilor în spatele liniilor repu!licane din &pania. nsăa!ia în 1939, când &talin a şocat lumea semnând în luna august un pact deneagresiune cu duşmanul său de moarte, Kitler, artidul +omunist din &'A şi'niunea &ovietică au rămas fără autoritate morală în fa#a intelectualiloramericani.

 

NOI FORME DE EXPRIMARE CULTURALĂ

*omancierii, poe#ii, pictorii şi dramaturgii anilor 193: nu aveau nevoie să /emar0işti pentru a crea lucrări în care să dez!ată pro!lemele Marii $epresiuni saupericolul fascist. Mul#i dintre cei care ciar simpatizau cu mar0ismul au preferat săo facă doar la nivel declarativ, fără să se alăture efectiv partidului comunist.Ma(oritatea scriitorilor şi artiştilor din prosperii ani 192: se considerau mem!riiunei avangarde transatlantice şi discipolii lui a!lo icasso, ames oJce sau gor&travinsHJ. n perioada grea a anilor 193:, ei respingeau ceea ce considerau acumca escapismul şi slă!iciunea mentorilor lor modernişti, cum a făcut Malcolm+oDleJ în memoriile sale referitoare la anii 192:, intitulate 2ntoarcerea din e3il 7"0ileWs *eturn, 1934. Având în vedere dezastrele economice şi politice din #aralor şi de peste otare, încercau să se concentreze asupra di/cultă#ilor muncitorilorşi ale arendaşilor, ale cetă#enilor de culoare, ale săracilor şi celor ale căror !unurifuseseră con/scate. Mai mult, doreau să% şi comunice descoperirile într% un lim!a(pe care pu!licul să% l poată în#elege cu uşurin#ă, /e el literar, vizual sau muzical.

Acest impuls a dus la apari#ia a unei estetici a realismului documentaristic şi a

protestului social într% o multitudine de genuri. entru scriitori ca "dmund Pilson,&erDood Anderson, on $os assos, "rsHine +aldDell, *icard Prigt şi amesAgee /c#iunea părea nepotrivită pentru a descrie efectele dezastruoase ale crizeiasupra institu#iilor politice, mediului natural şi vie#ii oamenilor. Aşa că au începutsă lucreze cu fotogra/ şi s% au apucat de (urnalism, ca şi cum relatările desprefa!ricile părăsite şi oraşele de !arăci, interviurile cu zilieri şi cu fermieri carelucrau în parte, alături de omniprezentele aparate foto, ar / putut surprindeFsenza#iaG şi acel adevăr esen#ial al Marii $epresiuni. $orin#a lor de a înregistra

8/17/2019 criza 1929-1933

17/26

8/17/2019 criza 1929-1933

18/26

informa#ii de la fa#a locului despre invazie şi Fpurtători de cuvânt ai guvernuluiG7inclusiv unul care avea o voce asemănătoare cu a preşedintelui *oosevelttrimi#ând ordine armatei şi poli#iei. A fost un eveniment împărtăşit de milioane deamericani, de aceea în memoria populară rămâne unul dintre cele mai viimomente ale anilor 193:.

-a sfârşitul deceniului, când în "uropa a iz!ucnit răz!oiul, transmisiunile radio aupreluat modelul dramei lui Pelles. u!licul a început să depindă de un nou tip decorespondent, cum a fost "dDard *. MurroD, care transmitea din 8erlin, aris saude pe acoperişurile -ondrei şi aducea sunetul !om!elor şi al sirenelor antiaerieneprin radio, direct în sufrageriile oamenilor. "l şi al#ii documentau o luptă glo!alămult mai devastatoare decât şi% ar / putut imagina vreodată însuşi Pelles.

 

PROGRAME FEDERALE DE ARTĂ

Administra#ia *oosevelt a preluat ideea că scriitorii şi artiştii ar tre!ui să se

intereseze de pro!lemele vie#ii cetă#enilor, atât din trecut, cât şi din prezent. otuşi, &'A nu aveau o tradi#ie a sus#inerii directe a artelor de către stat. Acestlucru s% ar putea datora eventualelor suspiciuni ale pu!licului în legătură cuacordarea unor astfel de su!sidii, în special în cursul anilor 193:, şi anume dincauza marilor parade sponsorizate de guvernul nazist care controla total radioul şiindustria cinematogra/că 7acest control a produs îngri(orare în rândul unorcongresmani şi senatori americani şi al cetă#enilor o!işnui#i în ce priveştecapacitatea guvernelor de a folosi cultura sau mass% media pentru manipulareaopiniei pu!lice. $e aceea, faptul că administra#ia *oosevelt a reuşit să creeze şisă sus#ină între 193N şi 1939 roiectul ?ederal al Artei 7?ederal Art ro(ect,roiectul ?ederal al Muzicii 7?ederal Music ro(ect, roiectul ?ederal al &criitorilor7?ederal PritersW ro(ect şi roiectul ?ederal al eatrului 7?ederal eatre ro(ectdrept componente ale PA este de% a dreptul remarca!il.

"0plica#ia logică, din punctul de vedere al programului CeD $eal, pentru acesteeforturi culturale a fost că, la fel ca şi muncitorii în construc#ii, scriitorii, muzicienii,pictorii şi actorii tre!uie să mănânce şi, mai important, să% şi folosească talentul în!ene/ciul societă#ii. n consecin#ă, piesele roiectului ?ederal al eatrului nu s% aupus în scenă pe 8roadDaJ, ci în cartiere ale muncitorilor şi cetă#enilor de culoare, în fa#a por#ilor fa!ricilor şi în mici oraşe de provincie, ai căror locuitori nu văzuserăniciodată o piesă de teatru. roiectul ?ederal al &criitorilor a facilitat mii de

interviuri cu muncitori, fermieri, pescari, mineri, tăietori de lemne, celneri#e şifoşti sclavi şi a pu!licat giduri care tratau istoria, compozi#ia etnică, folclorul şimediul natural pentru /ecare stat în parte. roiectul ?ederal al Muzicii sponsorizaconcerte gratuite şi transcrierea muzicală a unor veci şi aproape uitate cântecemarinăreşti şi folclorice, dansuri indiene, imnuri ale &ocietă#ii *eligioase arietenilor 7*eligious &ocietJ of ?riends, mem!rii acesteia /ind numi#i şi XuaHeri şicântece religioase populare ale negrilor. roiectul ?ederal al Artei sponsorizaeduca#ia artistică, fonda centre de artă şi dădea posi!ilitatea multor artişti să

8/17/2019 criza 1929-1933

19/26

realizeze lucrări de sculptură, pictură şi în domeniul artelor gra/ceL în plus, încadrul roiectului -ucrărilor de Artă u!lică 7u!lic PorHs of Art ro(ect, su!influen#a unor pictori me0icani ca osS +lemente Erozco şi $iego *ivera, pere#iio/ciilor poştale şi ai tri!unalelor de provincie au fost decora#i cu picturi muralecare ilustrau povestea diferitelor regiuni şi comunită#i rurale. Această atrac#iepentru cântecele americane tradi#ionale şi pentru ilustra#ia în stilul lui Corman

*ocHDell a vie#ii oamenilor o!işnui#i a inspirat compozitori ca Aaron +opland şiIirgil omson şi pictori ca omas Kart 8enton şi 8en &an, to#i educa#i înspiritul esteticii moderniste europene a lui &travinsHJ sau icassoL ei au adaptattenicile avangardiste la teme FamericaneG şi au produs o artă accesi!ilă maselor.

 

TEATRUL

 oate acestea nu înseamnă însă că în anii 193: romancierii au a!andonat/c#iunea sau că dramaturgii au început să ignore teatrul. Mul#i scriitori doreau maidegra!ă să aducă în artă faptele !rute, precum şi pro!lemele şi ideile politice

contemporane. 'nii, in)uen#a#i de apelul 'niunii &ovietice la realism socialist, au încercat să pună !azele unei literaturi didactice FproletareG, având ca temă, deo!icei, povestea unui tânăr muncitor neini#iat în politică, dar care descoperănevoia de a adera la mişcarea muncitorească, dacă nu ciar la partidul comunist.Această formulă, cu povestea ei melodramatică despre cum cei e0ploata#i pottriumfa în fa#a conducătorilor, producea deseori o proză !om!astică sau de lemn,atât în romane, cât şi pe scenă.

"0istau, totuşi, unele companii de teatru, fără legătură cu eatrul ?ederal, cum ar/ 'niunea eatrelor 7eatre 'nion şi teatrul MercurJ, al lui Erson Pelles, care încercau să monteze piese valoroase artistic, dar şi relevante social. Cici ocompanie nu s% a !ucurat de mai mult succes în această direc#ie decât companiadenumită roup T)eatre. ?ondat în 1931 de regizorii Karold +lurman, -ee&tras!erg şi +erJl +raDford şi !ene/ciind de aportul unor actori ca &tella Adler, on ;ar/eld, ?rancot one, -ee . +o!!, Qarl Malden şi "lia Qazan, ;roup eatrea supravie#uit în CeD orH pe timpul crizei ca o companie cu un repertoriu ce arezistat comercializării, tratând pro!lemele vremii. ?ără a anga(a sau promovastaruri sau primadone, teatrul a pus accent pe un nou tip de interpretareactoricească, mai realistă psiologic, numită FMetodaG. n această privin#ă,+lurman şi &tras!erg s% au inspirat din ideile lui &tanislavsHJ, aplicate de acestape când era director la eatrul de Artă din Moscova, în perioada pre!olşevică.

n 193N, principalul dramaturg la ;roup eatre, +liUord Edets, a scris o piesă într% un singur act, al cărei titlu nu ar / putut rezuma mai !ine tendin#ele politiceale anilor 193:B  /#tept!ndu l pe St!ngilă  7Paiting for -eftJ. Această piesăpoate / considerată drama proletară tipică. n seara premierei, pu!licul s% a ridicat în picioare la /nalul piesei şi a strigat împreună cu actoriiB F;revăY ;revăY ;revăYG,din solidaritate cu şoferii de ta0i din CeD orH.

8/17/2019 criza 1929-1933

20/26

$acă unii consideră că importan#a ;roup eatre rezidă în caracterul politic alreprezenta#iilor, adevărata sa moştenire este, fără îndoială, genera#ia de mariactori şcoli#i pe !aza principiilor FMetodeiG. $upă Al $oilea *ăz!oi Mondial, actoriiin)uen#a#i de &tras!erg, Adler şi Qazan > Marlon 8rando, ames $ean, MerJl&treep, aul CeDman, *o!ert $e Ciro, Al acino, $ustin KoUman şi &elleJPinters, printre al#ii > au devenit unii dintre cei mai mari actori din istoria

cinematogra/ei americane. 

FICŢIUNE

 emele sociale ale teatrului s% au regăsit şi în unele dintre cele mai citite romaneale anilor 193:. Autorii au încercat şi ei să redea cât mai /del realită#ile sum!reale vie#ii în perioada crizei. rilogiaStuds onigan  71932, 1934, 193N a lui ames . ?arrell a e0plorat lumea claustrofo!ă a catolicilor irlandezi din clasa mi(locie de (os, în timp ce iul natural  7Cative &on, 194: a lui *icard Prigt oferea unportret zguduitor al unui tânăr de culoare, încis în încisorile Americii al!e,

incapa!il a% şi a/rma personalitatea altfel decât prin acte de violen#ă alimentatede frică.

&entimentul constrângerii, sentimentul că &'A nu mai erau o #ară tânără şi plinăde via#ă, o #ară a speran#ei in/nite şi a oportunită#ilor, frica de epuizarearesurselor naturale şi economice făceau parte din atmosfera anilor 193: şi au fostsurprinse de multe dintre romanele vremii. on $os assos descrie cu un sarcasmmuşcător vie#ile americanilor pierdu#i în urmărirea nevrotică a !ogă#iei şi asuccesului, în trilogia U:S:/:  7193:, 1932 şi 193@, o Fistorie multimediaG a&tatelor 'nite din primele trei decade ale sec.

8/17/2019 criza 1929-1933

21/26

8/17/2019 criza 1929-1933

22/26

8/17/2019 criza 1929-1933

23/26

melodie o/cială a campaniei lui *oosevelt din 1932, /e ca introducere sonoră aemisiunii de radio +our 'it .arade, lansată în 193N. e la mi(locul decadei,orcestra 8ennJ ;oodman a inaugurat era s&ing, popularizând (azzul pentru !ig!and, ai cărui pionieri fuseseră zece ani mai devreme ansam!lurile formate dininterpre#i de culoare şi conduse de ?letcer Kenderson şi $uHe "llington. &Dingul,o muzică veselă de dans, nu era un paliativ pentru disperareL era un tonic pentru

recuperare.+u toate acestea, melodiile care e0primau pierderea încrederii în visul americannu erau cu desăvârşire a!sente. n 1931, 8ing +ros!J cântaB Faminti#i% vă doar cădupă ploaie iese întotdeauna soareleG, în -rap +our Troules in $reams, însă înacelaşi an a înregistrat şi %rot)er, *an +ou Spare a $ime  +ântecele populare aleperioadei, multe înregistrate şi arivate în cadrul ?ederal Music ro(ect, oferă unta!lou viu al suferin#elor îndurate în această perioadă de cetă#enii o!işnui#i. ntreinterpre#ii de muzică populară Fdescoperi#iG printre înregistrările unor folclorişti ca on -oma0 şi Alan -oma0, a fost -ead!ellJ 7Kuddie -ed!etter, fost puşcăriaş,devenit faimos pentru cântece despre via#a cetă#enilor de culoare în perioadaMarii $epresiuni. Cici un alt interpret şi compozitor de muzică folH nu a avut însă olegătură mai strânsă cu oamenii şi greută#ile lor decât PoodJ ;utrie. Eriginar dinEHlaoma, a rămas pe drumuri în perioada de apogeu a epocii furtunilor de praf,frecventând ta!erele de vaga!onzi şi de refugia#i, în drumul spre +alifornia. Acoloşi% a popularizat pentru prima dată cântecele despre suferin#ele celor refugia#i din$ust 8oDl. rin cântecele sale cu încărcătură politică > EDf +ou /in@t ot t)eF $oe 4i, Union 4ade, Tom Aoad  7inspirată din ?ructele mâniei şi T)is and Ds +ourand  >, ;utrie a devenit un persona( aproape legendar, care a continuat săsus#ină politicile muncitoreşti şi radicale 7inclusiv prin implicarea sa în partidulcomunist mult după ce ma(oritatea intelectualilor americani le a!andonaseră.

 reptat, în anii 194: şi 19N:, ;utrie a devenit o for#ă catalizatoare pentru întreaga mişcare din (urul muzicii folH americane, cu centrul în ;reenDic Iillage,CeD orH, care avea legături puternice cu politica de stânga. Mai târziu, ;utrie afost un model pentru interpretul şi compozitorul 8o! $Jlan, una dintre vocileprincipale ale valului de proteste sociale de la începutul anilor 19@: şi vârful delance al renaşterii muzicii folH.

'nii dintre principalii regizori ai anilor 193:, ca ?ranH +apra în C3tra(agantul 4r:$eeds  7Mr. $eeds ;oes to oDn, 193@ şi $omnul Smit) merge la -as)ington 7Mr. &mit ;oes to Pasington, 1939 sau on ?ord în ecranizarea romanuluiructele m!niei  7e ;rapes of Prat, 194:, au denun#at corup#ia puteriicorporatiste şi politice din America modernă, descriind, în acelaşi timp, condi#iilegrele în care trăiau fermierii refugia#i. +ipul tras al lui KenrJ ?onda în rolulpersona(ului lui &tein!ecH, om oad, a fost la fel de cele!ru în anii 193: ca şipălăria şi fracul lui Astaire. u#ine imagini ale acestei perioade au rămas însă atâtde adânc întipărite în mintea oamenilor şi au in)uen#at într% o asemenea măsurăcinematogra/a, atât în &'A, cât şi peste otare, ca imaginea persona(ului /ctiv almogulului media +arles ?oster Qane din *etăţeanul Gane  7+itizen Qane. *egizatde Erson Pelles, atunci în vârstă de doar 2N de ani, care a (ucat şi rolul

8/17/2019 criza 1929-1933

24/26

persona(ului principal, şi lansat în 1941, /lmul a produs o puternică impresie, înparte datorită virtuozită#ii stilului, însă şi datorită respingerii clişeelor politice aleanilor 193:. ?ilmul istoriseşte povestea lui Qane din mai multe perspective, îlprezintă uneori ca pe un om de temut, alteori ca pe un om care inspiră milă, darcare uneori e de admirat, iar la /nal concluzionează voalat că un singur cuvânt7/e el şi oseud, !o!oc de tranda/r nu poate e0plica via#a unui om. "vitând

 (udecă#ile de valoare sau un mesa( clar, Pelles a refuzat să declare că acest om!ogat şi puternic este rău sau că societatea care l% a produs necesită scim!ărifundamentale. Ce/ind nici sentimental, nici propagandistic, *etăţeanul Gane  adepăşit conven#iile cinematogra/ce şi pre(udecă#ile /nalului de deceniu şi aanun#at venirea unor vremuri caracterizate prin mai multă ironie şi mai pu#inecertitudini, care vor urma celui de% al $oilea *ăz!oi Mondial.

 

PORTRETIZĂRI ALE SPERANŢEI

n 1941, americanii nu erau încă pregăti#i pentru acea detaşare calmă din *iti"en

Gane. $upă zece ani de încercări, perioadă în care criza 7înrăută#ită de catastrofenaturale ca inunda#ii şi furtuni de nisip devenise o o!işnuin#ă, oamenii doreau caguvernul să le asigure o via#ă tinită, iar cultura populară să le ofere alinare. -asfârşitul anilor 193:, ma(oritatea americanilor nu mai doreau revolu#ii, ci liniştepentru a se putea recupera, nu mai doreau nesiguran#ă, ci sta!ilitate, nicicon)icte sociale, ci un sentiment de unitate na#ională. Aceste impulsuri 7în esen#ăconservatoare dominau ultimii ani ai Marii $epresiuni, deşi oamenii le sim#iserăde% a lungul întregii perioade. ?ranHlin $. *oosevelt recunoscuse aceste dorin#eale concetă#enilor şi, în mi(locul aosului general, îşi îm!răcase reformele într% unlim!a( conservator. $enumirile agen#iilor şi programelor din cadrul CeD $eal >

Administra#ia Ca#ională de *edresare 7Cational *ecoverJ Administration,Administra#ia de *egularizare Agricolă 7Agricultural Ad(ustment Administration,Agen#ia de rotec#ie +ivilă 7+ivilian +onservation +orps, Autoritatea !azinuluiidrogra/c al )uviului ennessee 7ennessee IalleJ AutoritJ, &erviciul deAsisten#ă &ocială 7&ocial &ecuritJ > promiteau, în sine, că America va / maidegra!ă redresată şi întărită, decât transformată. nunda#iile vor / FcontrolateGLenergia idroelectrică va / Fe0ploatatăGL solul va / FconservatGL ordinea va /Fresta!ilităG. e scurt, americanii vor primi o donă de căr#i mai !une, însă (ocul nuva / unul nou, cu reguli noi şi di/cil de învă#at. +iar şi cetă#enii de culoare >pentru care cinurile din vremea Marii $epresiuni nu erau cu mult diferite de cele

 îndurate în America de dinainte de răz!oiul civil > şi% au regăsit speran#a prinprogramul CeD $eal, mai ales în forma prezentată de prima doamnă, "leanor*oosevelt. n consecin#ă, şi% au manifestat sus#inerea, părăsindu% i pe repu!licanişi acordând spri(in politic artidului $emocrat.

Administra#ia *oosevelt îşi adaptase discursul şi politicile pentru o #ară care îşipierduse optimismul din anii 192:, şi care, psiologic, considera că a atins vârstami(locie. +ultura pop a anilor 193: a întărit percep#ia că americanii intraseră într%o epocă a limitelor, iar cea mai !ună atitudine era să încerce să o!#ină ma0imul

8/17/2019 criza 1929-1933

25/26

din ceea ce aveau, în loc să se îndrepte spre zone inaccesi!ile. itlul uneia dintrecele mai !ine vândute căr#i de automotivare, Hiaţa =ncepe la patru"eci de ani 7-ife 8egins at ?ortJ, 1932 de Palter itHin, sugera cititorilor că o maturitate în#eleaptă, dar castă era mai realistă şi mai sănătoasă emo#ional decât încredereaadolescentină în sine. n acelaşi timp, /lme ca S a =nt!mplat =ntr o noapte  7tKappened Ene Cigt, 1934, 5u o poţi lua cu tine după moarte  7ou +anWt aHe t

Dit ou, 193= şi Hi l pre"int pe Ao)n $oe  7Meet on $oe, 1941 ale lui ?ranH+apra, sugerau că oamenii ar trăi mai !ine şi ar / mai ferici#i dacă nu ar / !oga#işi că satisfac#iile vie#ii de familie oferă mult mai multe împliniri decât am!i#iileputernicilor zilei sau atitudinea afectată a elitelor. "ra o idee menită să% iconsoleze pe cei care părăsiseră visul unei vie#i mai !ogate şi mai aventuroase.

+onservatorismul anilor 193: a coincis cu revenirea în actualitate a interesuluipentru trecutul Americii şi a cultului eroilor legendari americani. u!licarea!iogra/ilor în mai multe volume ale lui ;eorge Pasington, AndreD acHson şi*o!ert ". -ee sau a poemelor epice cum ar / Iara celor lieri  7e -and of te?ree, 193= de Arci!ald Mac-eis, a reamintit oamenilor de liderii 7indiferent deprincipiile lor care conduseseră #ara în timpul crizelor anterioare. Acest recurs latradi#ie, care i% a încura(at pe americani şi i% a făcut să creadă că vor depăşigreută#ile, a fost su!te0tul celui mai cunoscut roman al deceniului, .e aripile(!ntului  7;one Dit te Pind, 193@, a cărui ecranizare 71939 a sta!ilit recorduride !o0% oZce atât în anii 193: cât şi în următoarea (umătate de secol.

*enaşterea na#ionalismului nu era proprie doar &tatelor 'nite. Marea 8ritanie,?ran#a, ;ermania, talia, 'niunea &ovietică şi aponia se a)au într% o competi#ieacer!ă, glori/cându% şi trecutul şi valorile prin curse interna#ionale de automo!ile,concursuri de viteză şi rezisten#ă a avioanelor, o!#inerea de medalii de aur la

 ocurile Elimpice din 1932 şi 193@ şi transmisii radio pe unde scurte peste mări şioceane, cum era &eviciul mperial 7"mpire &ervice al 88+. -a sfârşitul anilor193:, administra#ia *oosevelt, temându% se de e0tinderea in)uen#ei taliei şi;ermaniei în America de &ud datorită creşterii comunită#ii de emigran#i din aceste#ări, a declanşat un răz!oiul cultural. &% au construit !i!lioteci şi şcoli americane şis% au pus la punct programe de scim! de studen#i în Me0ic, 8razilia, Argentina şi+ile. Aceste ini#iative au marcat de!utul strategiei guvernului &'A de a e0portacultura americană şi de a o folosi ca instrument de politică e0ternă în Al $oilea*ăz!oi Mondial şi în *ăz!oiul *ece.

+iar şi după ce situa#ia economică începuse să se îm!unătă#ească, oamenii nu

puteau să uite lec#iile acelei perioade. ncrederea că guvernul federal poaterezolva sau, măcar, lămuri pro!lemele diferitelor grupuri din societateaamericană, dependen#a de Pasington ca administrator suprem al activită#iicorpora#iilor, dorin#a de siguran#ă socială şi confort psiologic, nevoia de a avea oslu(!ă şi de a economisi !ani ca protec#ie împotriva crizelor economice viitoare >toate aceste idei şi dorin#e continuau să /e prezente în mentalitatea americanilorcare trăiseră perioada Marii $epresiuni, ciar şi după sfârşitul celui de% Al $oilea

8/17/2019 criza 1929-1933

26/26

*ăz!oi Mondial şi revenirea prosperită#ii. +icatricele emo#ionale, teama de teama însăşi nu se vor putea vindeca niciodată.

nsă Marea $epresiune şi urmările sale au încura(at, credin#a în America şidragostea fa#ă de ceea ce reprezenta ea. oate că acestea nu erau sentimente lacare cineva s% ar / aşteptat, într% un deceniu în care eşecul sistemului economic şi

social produsese, ini#ial, un val de furie. nsă tranzi#ia de la furie la împăcare s% are)ectat, sim!olic, într% unul dintre cele mai îndrăgite /lme ale decadei, HrăJitoruldin O"   7e Pizard of Ez, 1939. $orotJ 7interpretată de udJ ;arland esterăpită din ferma ei monotonă şi cenuşie din Qansas şi purtată pe un tărâm magicşi colorat, numit Ez. "a şi înso#itorii ei, o sperietoare de ciori, un tăietor de lemnedin tinicea şi un leu fricos, /ecare căutând să scim!e ceva în via#a sa, pleacăsă% l vadă pe minunatul vră(itor din Ez Fdatorită lucrurilor minunate pe care lefaceG. $eşi vră(itorul se dovedeşte un şarlatan, îi înva#ă totuşi câteva lec#iiimportante, nu doar pe cei veni#i să% l caute, ci şi pe spectatorii anilor 193:.Eamenii nu au nevoie de un vră(itor şi de miracolele luiL tot ce tre!uie să facăeste să privească în ei înşişi. ată deci un /lm care începe cu $orotJ imaginându%şi o lume fantastică, undeva dincolo de curcu!eu, şi se înceie cu acelaşi persona(declarând că Fniciunde nu e ca acasă.G

n Al $oilea *ăz!oi Mondial, în vreme ce economia îşi revenea, iar oamenii se întorceau la lucru, satisfac#iile traiului de acasă deveneau tot mai palpa!ile pentruma(oritatea americanilor. n 1939, on &tein!ecH portretizase în ructele m!niei un stat EHlaoma care, ca şi restul Americii, era încă marcat de sărăcie şi lipsuri.n 1943, *icard *odgers şi Escar Kammerstein au lansat pe 8roadDaJ unmusical numit OBla)oma &pre deose!ire de &tein!ecH, ei descriau EHlaoma cape o #ară !ogată, unde porum!ul era înalt Fpână la ocii unui elefantG.

resărat cu evocări ale unor dimine#i frumoase, musicalul e0prima starea de spirita unor oameni care se eli!eraseră, în sfârşit, de constrângerile anilor 193: şi seputeau !ucura, din nou, de vitalitatea &tatelor 'nite. Aceasta era America pe carerestul lumii va tre!ui să o descifreze şi cu care va tre!ui să se confrunte în anii dedupă răz!oi, o #ară care supravie#uise crizei sale particulare din anii 193: şireuşise se evite !om!ardarea oraşelor şi distrugerea resurselor sale naturale în Al$oilea *ăz!oi Mondial.