.Xensiliul loca! Cluj-Napoca- cp adresează Press inteiul -

în ctidrul jc d m ţe i extraordinare de luni, Consiliul local al municipiului C îuj-H apoca a b o tân t isci'-solicite' Preşe­dinţiei ji Guvernului să p ro tes teze /ia ta do „imixtiunile Guvernului Republicii Ungare în-treburile interne ale Ro-

c i

mciniei, respectiv in legătură cu sondajele arheologice jtlîn Piaţa Unirii din municipiul Cluj-Napoca". Cele două insiifuţii supreme din : sfat au fosî sesizate o fic ia l prin doua adrese purtînd ştam pila Conciliului local. Hotărîroa a fost adop ta tă cu un număr de 17 voturi pentru, 7 împotrivă si 4 abţineri. •

p U i i „i n f e s t a ţ i - a u f o s t

Y'jNDlJŢi |JV BUCUREŞTIPresa lo c a lă 'de', sîm bătă a-

o u b iica t. sen in a lu l de. .a larm ă tr a s d e d o m n u l subprefect,

j .iv ju Mcdrc»ni prin care se., atrăgea . .a t e n ţ ia consum atori­lo r , asupra . pu ilor im portaţi d in T urcia, -aflaţi î n : depozi­te le 'S .C .."„Â l«>m “, ..'contaniir naţi a t ''(Vprrnehul, Salm onelln .-îtei'itid iri G a rtn er . G erm enul n fost, d e p is ta t , de către J ) i -

ia Saillt;H'*“Veteririară Cilii tia 'doi .p a i! d in - c in ci, supuşi 'dntraiului. D om nul -subpre-

fe c t a p r e c iz a t că pitii o u .îo st; „ptişi sub se c h e s tr u în ved e- I r e a 'd ir ijă r ii către ,,S ,C . ,*Pro- |

.S.A .: D e j 1.*..:Am ănunţi i n | Cabina a .. '. -- \ - -v ; 11 ISSN 1220-3203

ANUL VI NK. 1176

msassass^m

'MIERCURI i! n . f r n i i n '1,3 IULIE 1994 - 12 PAGINI 100 LEI

./.A stăz i vrem ea va ’ fi ‘nor­m ală f din punct ' de ' vedere tern;ic pentru '.această peri,oa-: dă :a a n u lu i,: cu cer, variabil.- in ; cursul '‘după-am iezii. măi; sînt. .'posibile ploi tle .scurtă durată: 'Vint ui va .sufla în r Ge­neral slab din sector nord -

'estic;' Tem peratura -m axim ă se' va situa între 23-2G; grade ;Celsius. ^îcri-'. îa 'Ora "12; > la" . C luj-N apoca, se înregistrau ,2.1 grade .iar presiunea atm os­ferică era de '737 nim Ug.

'(O ctavian Niculescu)'

PRIETEi CU GHIN - 0 MAREANSA  ROMÂNIEI

IlioCĂU'VfM

* / izita- în Rom ânia a premierului chinez Li Peng-s-ar pu- • y tea s ă aibă o im portanţă de pi ini rang pentru ţara noas­

tră .; A bandonînd maoismul, China şi-a înnoit modul de gim liro po litică ţi structurile economice, dovedind un dinamism deosebit în spaţiul economic şî comercial al Pacificului. Dar es­te vizibilă şi intenţia de a pătrunde în forţă în THiropa — ia r p rezen ţii iu i Li Peng Ia Bonn, c a r e domină economic .cen­tru l şi e s tu l Europei, nu este deloc întîniplătoăre. : _ '

Pentru n o i, înţelegerile cu China a r putea asigura o rela­ţie cc.’iiiom ică şi comercială bilaterală, dar şi ,pe terţe pie­ţe, d e . lung ii durată, care să ne perm ită să respirăm mai calm sub p resiu n ile : creditelor F.M.l. şi. Băncii Mondiale. Mai ales m arile u itroprinden i cu capital de stat din industria m etalur­gică, extractivă', chimică, a construcţiilor de maşini, a trans­porturilor ş .a . — cele carc suportă foarte greu; tranziţia şi re­s tru c tu ra re a — ar puiea profita c’e comenzi în China, mai ales câ u n e le d in tre aceste unităţi ; n -ar fi la prim a lor pre­zenţă pe p ia ţa chineză. NU sînt de ignorat nici Importurîlo de inaterii p r im e şl produse chinezeşti alo industriei juşbare. — bunuri do consum ’ de calitate id en tică ori similară cu cele provenilo clin micul trafic ciubucâresc cu produse occidental- citropene, p c care tâ răbo iu rpub lic itar ni le im pune./ , ;■

Pe de a l t ă parte, stringerea relaţiei ;cu China ar_ putea adu­ce şi a lte beneficii. Să nu uităm că în anii. ’60, cînd U.R.S.S., conform „P lanu lu i Valev"; dorea să ne transforme într-un hin­terland agricol, ia r mal apoi, în timpul doctrinei Brejnev a „suveran ilăţjj lim itate", România şi-a găsit sprijin în priete­nia C h ine i, Astăzi, parteneriatal pentru • pace nu asigură se­cu ritatea ' Rom âniei, intrucît Rusiei (a cărei doctrină imperia­la mi s-a schimbat) i s-a acordat în NATO un loc privile­giat. P e n tru noi, China, enormul vecin din sud-est al Rusiei, a r pntea deveni un scut mai eficient decît protecţia NATO.

'.Cu a tît m a i m ult cu cît toate marile puteri şi-au reconsiderat poziţia f a ţă de Chiina atif sub raportul schimburilor economi­ce, cît şi sub acela at colaborării politice. încălzirea relaţiei Chinei cu Japonia şi G erm ania,' foştii el duşmani în al doi­lea război mondial, şi, eventual, sprijinul ferm al Chinei pen­tru in tra re a acestora-îu Consiliul de Securitate nl ONU ar con­solida poziţia internaţională a Chinei, de care ar putea ■profi­ta şi p rle len a sa de la Carpaţi.

Să sp e răm câ preşedintele io n Iliescu va put ea rezolva mul­te cu foştii) său coleg de grupă de la Faculiatea de hidroener­getică de |a Moscova, care, poale nu chiar întîmplălor, şl-a sărbâUiiit împreună cu soţia sa, Zhu I.in, a 3C-a aniversare ii (ă să lo iie j |ocinai la Murfatlar,- în îfouiânia.

Prim arul Gheorghe Funar a, ; părăsit învins .şedinţa de Juni 5 a Consiliului' local,' îri urm ar ea- . ţ reia speră -sâ fie m andatat să } ceară suspendarea din ., funcţie ; a consilierilor UDMR implicaţi, în data de 7 . iulie,' în- noţiunile de /stradă din zona Pieţil Uni- • rii. Lipsa de ferm itate a consi- .

fîierilor PUNR, care nu ai: adus - contraargumente la:-argumentele , ju rid ice ale adversarului, â. fă­cut , imposibilă adoptarea ' unei hotărîri în sensul dorit de pri-*- *

/m ar. în ' şedinţa de luni, ală­turi de UDMR au sta t consilie­rii locali ai. PNŢCD, PNL şi

:;PL-93. în aceste condiţii, tot / ice s;a . reuşit a. fost adoptarea >: unei declaraţii p r in 7 care Consi-- 'j lini local condamnă atitudinea unor: consilieri maghiari. Chiar / şi această declaraţie a fost vo- tată la limită. , . ' ' . ' ' /

' în trun it în şedinţă exţraoidi- ,, -nară, la cererea a .12 tonsilieri ai PUNR, Consiliul local a l u a t - In discuţie sesizarea Muzeului

■Naţional de Istorie a Transilva­niei privind' împiedicarea dxe- . cutării lucrărilor de săpături în

'P iaţa - Unirii. O temă precisă,

DECLARAŢIE

t Consiliul local: al municipiului; Cluj-Napoca, -întrunit în şedin­ţă extraordinară în ziua de 11 iulie 1994, a hotărît să condam­ne acţiunile .'consilierilor apar­ţinînd UDMR, acţiuni p rin - pa­re: - j

1, s -n . împiedieaţ ; înccpn-fia, sondajelor arheologice tn Piaţa Unirii de către Muzeul N aţional; do. istorie a Transilvaniei : 2. s-a încercat declanşarea ţi­nui, conflict interetnic în (Sluj- "tfapoca;_tn ziuă da 7 iulie a.Q.;- : 3. s-a indus în eroare op1niar publică internă.; şi mai ales. cea internaţională

'-Gluj-Napoca, 11 iulie-■ 1F-94 Preşedinte. d e ',şedinţă,

Ing Nicolae-RUJA' .Consilier municipal

După o secîinfc! nerelevantâ

jhlSiliUL LOCAŞ C jR U fiM !

h U t1JLIE!© Nu s-a reuşit dem iterea acestora, aşa :ctţm a dorit

primarul G heorghe Funar #

01 A l.G EIilA a cunoscut o vi sîiigeroasă marca- < tă «le asasinarea a 11 persoane, d intre care 7 s tră in i,' >n tre i ntentale săvîrşite la un interval, de cîleva^ o r e şl atribuite grupurilor arm ate isla- tnisle. Cei şap te străini ucişi rulică la 51 numă­rul s tră in ilo r asasinaţi în Algeria din septembrie anul Ire ru l, jn cursul unor atentate' Islamisle, din­tre care M numai în ul(ime!« cinci zile, începînd de joia trecu tă . Primul atentat si vi/al patru ruşi şi un. rr.mAn care-şi desfăşurau activilatea pentru departam en tu l explorare al Sotlctăţil Publice de H ldrorarb iît'j Sonalrach

® fjClf A jŢsjA are un non preşedinţi’ >tr persoa­n a foslului premier Leonid ICucima, care u în­

vins în cel de-al doilea (tu de scrutin, contrar tuturor aşteptărilor, po preşedintele Leonid Krav- ciuk. Alegerc-a sa este Inlerptotată ca o , întărire

’ a legăturilor cu ttusia. Kuritna. în vîrstă de 55 de ani, un fost „director roşu“ din epoca sovieti­că, a cîştigat al doilea lur al alegerilor cu peste 52 i a sală din voturi, învingîndu-l clar pe Leonid Kravcluk, primul şef de stul ui Ucrainei inde­pendente în 1991. Kravciulf n obţinui 45 la. sută din sufragiii,-potrivit rezultatelor încă prelimina­re cnmunicato de Comisia eli'cioraiă cenlrnlă

O TUNISIA. Şeful .Autorităţii,'Palestiniene, Va. sser Arafat, ct păiăsll deflnlliv Tunisia, după t2 ani de exil în a ren slă , ţară, penlru a se instala in teritoriile palestiniene nutonome.

care,-dm pycate, "aproape a fost . ignorată pentru a ,ta c e loc. unor discuţii ' sterile purtate po un ton agitat , timn de aproape pa­tru ore. Dintr-o. excesivă po liti-; zare,. Consiliul local este î n v ; părţît ■ în două tabere adverse, între care există prea. puţine punţi de comunicare. Aşa că, îrţ afara .unor gafe, pe care din d e - ccnţă nu le reproducem, şedin­ţa ‘ de - Consiliu n -a arătat altceva decît modul cum se des-; făsoară. un „ dialog - între '.«surzu: A- fost adoptata declaraţia pe care ;o reproducem alăturat. Îm­potriva declaraţiei au votat con­silierii UDMR şi„ s-au abţinut, ■«.italti- consilieri ai opoziţiei

U.n.M R : „NOI . AM APARAT I,KGK.V

înlre - eei tcare. s-au . opus._ joi; in;.Piaţa Unirii începerii săpătu­

rilor arheologice - a Eost. şi , Un grup do consilieri locali ai UDMR. Doi dintre ei au fost am endaţi contravenţional, CU suma de 00:000 de lei, pentru, „organizarea unei . manifestaţii

. neautorizateV Consilierul Gustav Ueredi, pe care posturile de te­leviziune străine l-au prezentat ca . fiind „măcelărit de Politie", a fost am endat cu aceeaşi sumă pentru - „agresarea ' forţelor T/-de;'

/o rd in e 1. ; Celor trei li se adaugă consilierul1' Boroş, care-a declarat în şedinţa de iuni. că- este n e - '

. m ulţum it /că nu . se află pe _ liSr la colonelului Ardeleanu. „Şi eu am fost'organizator"- a spus dl. Boi.-oş, care a confirmat astfe l,că- UDMR a pregătit şi condus ae-

Cjiius CHIOREAN

; . .(Conlinuare in pag. 7)

■Victor CON5TANT1NESCU,: preşedintele Consiliului ju d e ţea n :/> ;

, Mjnlsterii! ouilurii ii aiirciul acesle Iiitrsri, b-n lo-a si asititiral finanţarea”

ca ,,Sf,/M ihaîr';nici nu se; pune problema sS l i . se /aducă \ vreo atingere, ele. sînt O; mîndrio â municipiului Gluj-Napoca. -Bar to t o mîndrie a oraşului a r pu« tea fi si ceea ce există dedesub t

In. legătură’ ru studiul '.'ortrieo*'. gic din /.Piaţa U n irii,* acesta fost prevăzut şi aprobat pe 11-J n ia ' cercetării ; ştiinţifice a iMUţ-, teu lu i Naţional • d e , Istorie.. a ;. Transilvaniei. Din acest .'p u n c t;., de Vedere, orice cercetare şiiifr.» ţ.ifică işi are/Obiectul “ei,- se Iu* .-' crează pe. linie profesională,, cu argumente ştiinţifice, cu obiect!-'/ ve foarte bine clarificate şl eu: dorinţa să nu se deplaseze to* tu l înspre altceva.; Aşa stînd lucrurile, consider ■ că aceste cercetări’- arheologice, trebuie, făcute. Gu ocazia mon- ; tării celor patru catarge, şl în- pai tea .dreaptă'"şi în partea, stin­gă, s-au găsit unele dovezi m ate­r i a l e — şi a tu n d lucrările au Cost sistate o vreme. Gele patru "

-catarge au fost puse fără să se ştie eâ este ceva d edesub t,'d a r s-a dovedit că aK trebui prospeo»' ta tă piaţa. întotdeauna , aseste studii au calitatea , de a conser- ,, va şt ceea .ce este la suprafaţă, ^ t l l in. ceea - ce priveşte statuia ;

-lui:M utei Sorvinul','clt.'şi blscri-.

A consemnat / Flavla SERGIIIE

(Continuate tn pag. t)

- ® Azi:’ Soborul Arhanghe­lului Gavriil (Sf, Gabriel, arh ); Suv, Ş tefan : Savaitul.

® :-M iinc: Sf. Ap. Aohila (Aquila); Sf, Mc. Just şl Ira- elie. / / ' ■

; Ii felicităm ,-pe toţi cei ca­re, împărtăşind, taina Botezu­lui, poartă unul din num ele sacre, .pomenite mai sus,.

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI, 13; IULIE,, PAG... 2 : /

Marţi, 12 iulie,' lâ Galeria ..de Artă a Muzeului Municipal Dej e-a Vernisat expoziţia „Tehnică de calcul, birotică şi telecomu­nicaţii1* organizată în colabora-' Te cu întreprinderea pentru în ­treţinerea şi Repararea Utilaje-, lor de Calcul şl Electronică Pro­fesională Bucureşti, Filiala Dej (SC IIEUG „Someş“ SA). In ca- â r u l , acesteia sînt expuse: case de marcat, cîntare, copiatoare, telefaxuri, calculatoare, 'maşini de scris, centrale telefonice, sis­

teme de alarmă si contoare de energie. , ' " v .

Noua expoziţie este ampla- > sată în ambianţa expoziţiei do-* cumentaro' şl do pictură , „Te­roare în Transilvania", evoca­toare a 100 de ani de la proce­sul Memorandului şi a 50 de ani de la deportarea evreilor de cătrc horthyşti în 1944. In ace­eaşi ambianţă sculptorul ‘Vasile Stuplar expune creaţii origina­le în lemn. (EJL.)

MAXRA PENTKL' CRUCEA DE PR CETATUlfi ESTE NEPLATITA

P iatra utilizată pentru monumentul Crucea de pe Cetâţuie a fost cioplită manual la Carierele Poieni. Comanda a fost făcută d e S / î . „Transilvania1* construcţii ţ i valoarea comenzii a fost de >2 milioane de Iei. Piatra a fost livrată sf recepţionată, banii, în- Jsâ, nu au fost daţi. ' . . ' . _

. KEPA RTIŢII DE LOCUINŢE . ■

Prim ăria municipiului Cluj-Napoca invită reprezentanţii urmă­toarelor unităţi .econom ice'să rklice repartiţiile de: locuinţe fond de stat: R.A.T.U.O.; U.M.P.i'S.C. Terapia S.A.; Coop,-Solidaritatea; P.M. '02565: A.C.R.i REN .E.b.j Direcţia do Telecomunicaţii; S.C. sVIucart S.A.;,Teatrul de păpuşi Puclr; S.C. Panegrano S.A.; R.A.D.P.; SG. Napolact S.A.;J SG. Comînex Nemetalifere S A .; R.A.A.I.F.L.; SG. Libertatea S.A : S.G.C.F.: S.C. A rta culinară S.A.; S.C.C. Auto- service SA .;"C lub „U“ Fotbal; R A.J.A.G.; SG. Proâcoop S.A.; Po- Jiţia; S.& Transgex S.A.; S.C. ,TCM — 'CUG S.A.; R.ADE.F.; •Di­recţi.'» Sanitară — Medicii Moldova; S.C. Avicola Abator Floreşti; S C Flacăra S.A.; U.M. 01930; Spitalul Clinic de Adulţi; Eîecţro- centrale; S.G.. I m S A ; S .C .: Telwiofrig , S.A.; Club „V” Baschet iete; Club „U“ F tn d b al băfoţi Complex CFR; Piodi Teodor — pensJonar; Mişca Cqstîeă — handicapat; Kovacs Zoi tari, — pensio­nar; Ror.-.an Traian1 — pensionar: Sabău Felicia — handicapat; Szas Adalbert — pensionar; Club „U“ .Rugby. ; "

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: V I-& M G ;'• PRIMĂRfA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30; ' PRIMĂRIA DEJ: 21-17*80; PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60; PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25*15-48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26.• POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 Sl 11-15-10; POL/7M FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-43-76; POUŢIA DEJ: i 1-21-21; . . f ’ POUŢIA TURDA: 31-21-21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22; -POUŢIA HUEDIN: 25-15-38; POUŢIA GHERLA 24-12-24. i POMPIERI: 981

- > APĂRAREA CIVILĂ CLUJ’ 'APOCA: 11-24-71 » SALVAREA; 9 6 1; SALVAREA 2.F.R.: 11-85-91• INTERNAŢIONAL: 971;

■ INTERURBAN: 991; ' INFORMAŢII: 931; DERANJAMENTE: 821;ORA EXACTĂ: 858 ~• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE • DISPECERAT: 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL-DISPECERAT: 11*63-Q2;S.C.‘SALPRESV S A• DISPECERAT: 11-29-68; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: U»10‘12, interior 1 3 2• GARA ... INFORMAŢII: 952; \GENŢIA DE VOIAJ C.F.R. -

- NFORMAŢII: -2242 (intern); i 1 «24-75 (internafional)

CURSE INTERJUDEŢENE; ' - . Vdin Autogara I * Cluj-Napoca • Sibiu: 5,45; dui-Naooca - Tîrgu Mureş: 6,30, C'uf Napoca - Baia Mare: ' 6,30 (nu circulă duminica);din Autogara II: Cluj-Napoca -

/Abrud; 6,00;Cluj-Napoca-'Zaiau: 6,30 {(nu circulă ■ duminica); Cfuj-Napoca-Gîrbău-Zaîău: 6,40; Cluj-Napoca- Jibou: 7,00; Cluj- Napoca- Şimleu Silvaniei: 8,30.CURSE INTERNAŢIONALE;din Autogara II:©Cluj Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca tn ; zilele de luni, Joi şl vineri, la ora 7,00 şî înapoierea din Budapesta tn zilele de marjl, vineri şi sîmbălă, la ora 11t00. .INFORMAŢII:Autogara l: 14-24-26;Autogara 11:1 3-44-88.

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

• 8 ,45; 13,10; 20. PLECĂRI DIN BUCUREŞTI:

• 7 ,10; 11,30; 18,30.• Cursele de 8/15 ş l 13,10 »'circulă şl sîmbâtâ; cursa de ora 2 0 : circulă de luni pînâ vineri.• T e l e f o n : <9*49-87

Doamna Elena Varga, domi­ciliată în Cluj-Napoca, strada Pasfeur, mulţumeşte — în . nu­mele domniei sale şi al tuturor călătorilor din i cartierul Zorilor

domnului director al RATUG ' pentru înfiinţarea .liniilor de autobuze „50“ (Zorilor —> „Clu­jana"} şi „43'“ (Zorilor r~ Mâ- năştlir).

COMUNICATRugăm posesorii repartiţiilor

de grădini atribuite de către Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca să se prezinte la RAAIFL,' B-dul 21 Decembrie nr. 163, pentru ridicarea Con­tractelor şi plata- chiriei pe a- nul 1S34.

Neridicarea lor pînă la 20 iulie a.c. atrage după sine re­vocarea repartiţiilor şi redistri­buirea terenului altor persoane. Interesate. ,

■ \ PRIMAR, Gheorghe FUNAlt

Fleeâri din Cfuf-ftapocap r i n c i p a t e l e d f m c ţ t £

• tr e n ă r i scm î& r& t® *

■ (prin Dej): 14,43

•15,45

(piinpej): 1,221

• (prin Sighişoara}: 0,01; 10,25 ; 14,33; 21,21*,

22,04;(pnn Sibiu-Piatra Olt): 11,21. (prin Petroşani - .

Crama): 9,31.

(prin Ploieşti-Buzău): 9,14, (circulă între 0V02!ul-18l19sept)

12,45; 21,C6; 23,43

21,21 (circulă între 01102 iui. -18119 sept.)

3,40; 5fl6 (circulă între 02103 iul • 19120 sept); 20,54. ;

S a i i i ^ M a f e(prin Oradea): 5^7; 16,52

T

6,44

(prin Afba Iulia): 6,52; 23,02; 23,43. (piln Oradea)'. 14,45

r» ftcva i*/ r n

16,30; 20,31

PROGRAMUL CANALULUIPROPRIU '

13.07.1991 : .v

14,30 r-- Serial — Canale 5: 13,30 — S e r ia l— Rete 4 /18,00 — Desene animate - ţ

Cartoon NetWork21,15 — Două destine în joc

— Canale 5 ‘ ■

p r o g r a m u l r a d io c l u j

io i , l i : iulie: ■

6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi ?i muzică; 10,05' — Reprize muzicale; 10,30 Salonul artelor: „Pentru că exişti şi tu .. (11); 11,00. Portret folcloric; C întăreaţa Luereţîa Clobanu;11.30 Apărători ai ' gliei • transil­vane; 12,00 Din culisele operei;12.30 Realitatea economică: Un caz de privatizare. „SC Siesta SA“ Cluj; 16,00 Historia Magis- tra Vitae: Amintiri din al doi­lea război mondial; 16,30 , Eseu jazz; 17,00 Radio fax: Actuali­tăţi şi muzică; 20,00 Du-te doru­le departe: Muzică populară la cererea ascultătorilor; *

PROGRAMUL FILMELOR ; - 8—11 IULIE

IN CLUJ-NAPOCA:e REPUBLICA — Fugă mor­

tală — SUA — premieră <3v î l : 13; 15; 17; 19} ® VICTORIA — Dennis — pericol publie — SUA

prem ieră (11; 13; 13; 17; 10}• ARTA p-na Doubtfire, tă ­ticul nostru trăzn it"— SUA (II; 13; 15; 17; 13) 9 MARAŞTI — sala A — Mr .tones — SUA ,13; 15; 17; 19), sala B — 8-10 iulie,

Cum ajungi vedetă — SUA (14; 16; i8), 1I-S4 iulie — Dra­goste sublimă — India (14; 16.30;18) • DACIA — 8 10. iulie — Evadatul — SUA (14; 10,15; ia,J0)• FAVORIT — Propunere, in­decentă — SUA (111 13; 15; 17; 13).

IN JDBEŢ:TURt>A: ,

TÎNEDETUl.UI — Joc pericu­los — Ita lia — Interzis sub 16 ani O FOX — Demolatorul — SUA — premieră. i ; : -

CÎMPIA TURZJl:MUNCITORESO — Piei d ra­

ce — SUA — premieră; Nopţi albe în Seattle .— SUA — pre­mieră.

DEJ:. ARTA — Cu vărul Vinny nu-i

de glumit — SUA — premieră; Instinct falal — SUA — pre- , mlerâ.

GHERLA. PACEA — Dă lovitura şi fugi— SUA — premieră; Nopţi "albe In Seattle — SUA — premieră.

4 * S m f â S î ! E i

m ’m m ţ m m

PROCRAMUL 1: .8,00 Actua­lităţi; 8ţ05 Calendar; 8,30 Video- clipuri; 8,35 Desene animate; 9,05- Film serial: wFram “; 9^)5 Video-lexicon; 10,55 Film serial; „Salvaţi de clopoţel"; n,20 Vi-', dec-satelit; 12,15 Film serial; „Malâ mujer*1; 13,05 — 1001 au-: ditii; 14,00 Actualităti; (4,00 —.. TVR I a ş i ; , 15,05 TVR Cluj-Na­poca; 10,00 Actualităţi; 16,10 — Magazin sportiv; 17,15 Alfa .şi Omega; 18,00 De Ia lume adu­nate; . 18,30 Film serial: „Sal­vaţi de clopoţel“; 19,00 Timpul - Europei; 19,30 Desene animate;20,00, Actualităţi; 20,43 Film st- n al: „Dr, Quinn"; 21,50 Noi frentiere; 22,33 Actualităţi; 22.1)5 Fotbal: prim a semifinală (CM);1.00 întîlnirea de la miezul nop­ţii; 1,53 Jazz-Fan; 2,25 Fotbal: a doua semifinală (CM). ' ..

PROGRAMUL 2: 7,00 TVR Cluj-Napoca; 0,00 A ctualităii>3,05 Campionatul Mondial de Fotbal; 10,00 Ora de muzică; .11.00 Telejurnal Worldnet; 11,30 Desene anim ate; 12,00 -Gong!;12.30 Melodii . . melodii; 13,00 Video-satelit; 14,00 Actualităţi; MJO Expediţii la noi acasă; 14,40' Video-satelit; 15,30 Cultura ■ în lume; 16,00 Desene .animate;16.30 F ilm ' serial: „Tînără stă.- pină"; 17,00 Mini Eco; 17,40 E- misiune în lim ba maghiară;10,10 Film serial: „Mala mujer*;. ■ 20,40 Ritmuri muzicale; 21,00 — TVM. Mesager; 21,30 Formula . 3; 22,00 TV 5 Europe; 22,30' — Cafenea literară; 23,30 îlollyooil rock în 1 concertr 0.00, Sub cu­pola circului.‘ TVR; CLUJ-NAPOCA. 7,00 — Panoramic; . 7,15 Ambient '2000 ;s-:7.30 Emisiune în limba ir.agS\ia- ră. 15,05 —"• 16,00 ActuaJitatra; Oracolul şl clepsidra; Dialog cu. biospeologul cluiean dr. .Gheor­ghe Racoviţă Cîntec transilvan: Un m are, interpret şi prima ma­nifestare care îi cinsteşte m s- - moria — FestivalKl-concurs „Fe- lician -Fărcaşu* de Ja Brad; Mens sana in corpore sano.

REŢET A Z i I E!SOS DE USTUROI

CU SMÎNTÎNĂ■ . - - y

Alimentele ş l ; cantităţile nece­sare: 5—6 căţei de usturoi, 1/2 lir.intriţâ făină, 2 linguri cu srr ‘ 'fină, sare,

! I de pregătire: Se pisează usturoiul, se adaugă făina şi smîntînă şi s e ,p u n e să fiarbă. Se potriveşte cu sare si se ser­veşte la rasol de pasăre. ,

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT- FARMACIA „CO- RAMARM'*; str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 2 „PERLA1*, strada Gh. Doja nr 37, telefon 13-61/- C9, o rar 20—8.

P O L IC L IN IC A"INTERSERV1SAN"

Str Pascaly rw.5, can Gheorgheni

- INTERNE - CARDIOLOGIE NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

-ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE -DERM ATOLOGIE

. CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L.- OFTALMOLOGIE

• GINECOLOGIE - ONCOLOGIE . PEDIATRIE - UROLOGIE

• ACUPUNCTURA LABORATOR

(B loch lm ie-B acterio log ia- Im u n o lo g ie -P arazlto lo g le

• SlOA)ZILNIC. Inclusiv DUM INICA.

o re le 7-21 Medic d e gardă: orelo 21.7

R ezervare consultaţiila ie i. 1 9 * 3 9 - 3 9 .

MIERCURI* iu l I£, FAG. 3. ■> : - V

RQZ«%INIURaO

RANAN R. LURIE feiUioriî i>.'i;;inil ROZA ' VINTURH.OR S-au O-

fcişâuM, <te-niyş>a» ca ,l!ustra|IHe grafice !iu»n» fundabile. semnate.; Lurie, Ne face o deosebită plăcere să vj-1 prezentăm po accst. grafician por- ln_lisj tic e.vcepţie, aîe cărui '.lucrări au făcut îneonjunii-lumii. ''.Iiannn.il. Lurîe este, indiscutabil, ccl m ai in ­

fluent caricaturisl .de presă din lumi; Ia o ra ac­tuală,-onornt cu numeroase premii înternafloaa- U\ din care amintim FRONT PAGE AWARD, ART DES'îGNEll A tt’ARD. CITIZATION FOU

-EXCEL! ENCE, GOLOEN PLATE AWÂRD, PLUiYM OEL ORO ţl altele.

' ...lin argument semnificativ pentru a dem oni stra--imensa • popularitate a acestui THE BEST K >r.m C A L -CARTOONISX "În întreaga lume:.

numai îh antif trecut desenele lui RENAN7 R. LURIE au fosl prezente în 79 de ţă ri de pe ţoale, meridianele lumii, respectiv jn 1018 publi­caţii d ik rife cu un tira j total de pestei 83 milioane -tie exem plare,; Ne bucurfi că p rin tre ce ti 1018 publicaţii se num ără şi ADEVĂRUL DE CLUJ şi vom continua cu prezenţele grafice; ale Ini RENAN' E. LURIE în ziarul nostru. In numă­rul de azi vă prezentăm portretele unor cunos­cute personalităţi politice ale : vieţii internaţio­nale. (V.M.V , ' ; , "-

Reuniunea la nivel înalt a „0-7’(REUTER, ANSA) _

principalele hoiărîri ale reuniunii -Principalele conclUzîi ale co­

municatului d a t la încheierea re­uniunii anuale la nivel .înalt a grupului celor şapte ţări indus­trializate sint următoarele:

Economia ţ „G-7“ a .declarat că , a fost încurajat de semnele e- vidente ale redresării; „Inflaţia . cunoaşte în prezent cel mai scu- zyt nivel dintr-o perioada de trei decenii şi există condiţii pentru,o creşterc nein.fi-Uionistă puter­nică şi de durată*. ' . /

Locurile de muncă — Dccla- . rînd şom ajul , in cadrul „G-7“ drept „o dcficienţă inacceptabil lă“, reuniunea la nivel înalt s-a angajat să accelereze reformele în vederea ameliorării educaţiei ş f pregătirii, să reducă greută­ţile care se adaugă la costurile legate de Tocurile de muncă, sâ continue strategiile active ale pieţei muncii, să promoveze i- rioyaţia tehnologică şi să creeze locuri~dc- m uncă -în „domenii noi, cum este . protecţia mediului. . j

Ucraina „G-7“ a-.aproliâtsu- ■ ma de 200 milioane dolari pen-'

; tru "Uri plan ; activ in vederea în­chiderii; "instalaţiei- nucleare de la Cerrtobîl, com der ită o prio-, ritate urgen1-1 1 \primîndu-şi,

. îngrijorarea ■ proiunda- Cu privi-.: ro la ec o n o m i L 1- 'l in e i , ' „Gr7“-

~a "Insistat asupra necesităţii- sta- .biuzarîi -rapide sprijinite d e li-, beralizarea p reţurilo r-şi de p r i­vatizare,- Ucraina a r putea ob­ţine o finanţare internaţională- cifrată la pa tru miliarde . dolari, peste doi ani dacă sc angajează, intr-adevăr, în .prpcesfll de re­forme. ' V : 0-.

Coreea de Nord — Ţările din „G-7“ au îndem nat' Coreea - do

rrisifiii Cliarics -ite 25 dc «ni in aşfcptarcii coroantii Drilanicf’ .1 ". . Y ’,' :• (DFA, R E U 1 £ R )

. I 'nm ul moştenitor 'al coroanei britanice poate Ii, pc drept cu- " vini, compătimit: are deja 45 de ani, încărunţeşte, căsn ic ia-sa este distrusă, i a r . ele o carieră strălucită 'n u poale i f i ' vorba; . La

: ,2 5 ,de,, ani după ce a fosl num it1 prinţ de W alcs' ia 1 iulie 1969 ••— titlu; i» care prin ţu l moştenitor j l prim eşte Ia împlinirea virs-

' tei de .21 de ani —, tro n u l,1 căruia i-a fost destinat î»că de la naşicre, pare incă foarte îndepărtai, deoarece Charles nu vâ d e - ' veiii rege^al Angîieî decît după moartea mamei sale. Şi pînă atunci mai pot trece încă. 23 cîe ani,; avînd în vedere că: femeile din ela-

- nul Windsor sînt foarte longevive. R egina, Elisabeta,- tn vîrstă1 de 68 Je ani, se bucură de o sănătate excelentă,, ia r bunica lui Charles, regina mamă EHsafceta, la cei 03 d e . ani ai săi, este încă foarte activă -. •

în aşteptarea momentului cînd va deveni în sfîrsit rege al"Angliei, ■;Charles' se ooupă intens de ' tot t e lu l ’ dc probleme mai mul! sau mai puţin • folositoare naţiunii: integrarea • europeană, protecţia mediului, păstrarea valorilor arhitecturii tradiţionale: en- i gleze sin t numai citeva dintre acestea „încerc să fac , to t : ce -mi ■

^ stă în putinţă1*, afirm a el de curînd în ţr-un intervii} .televizat,'„îirii dai: silinţa să - mă, preocup cu , toată seriozitatea de .proble­mele europene, deoarece - cred eu toată convingerea .că” integrarea europeană reprezintă o investiţie valoroasă pentru -viitorul ţării noastre Încerc,, de, asemenea,, să m â/preocup de numeroasele im-

, peralive ale ţărilor din Corcimonsvealih şi acord atenţie tuturor,-, aspcctslor din evoluţia acestor -ţări*',: a con tinuat ei. l)in păcate insă prinţul moştenitor a lco ro an e i britanice nu are . un rol ;pre- ,

. cis.dctim iiat şi nici o-,funcţie stabilă- ; '■Spre .-deosebire dc căzu. mamei sa le ' .viu al bunicului,, încă de

■ fa naştere..Charles a.-'{ost'destinai;'.să ocupe, tronul Angliei şi a fosl. crescut. în acest scop. După , absolvirea Universităţii, din (2ambricige, a urm at serviciul militar în marină, apoi s-a că­sătorit ja vifs ta .d e 30 de Jini. Charles o prezenta, jn .sfîrşit, pc . soţia sa supuşilor care începuseră să se -im pacientee.

In • timpul căsătoriei prinţului moştenitor cu l.arly Diana, en­glezii i au acordat acestuia prea-pu ţină atenţie, fiind total, fas- cinaţî dc frumoasa lui. solie. Intr-o perioadă cînd apariţiile oficia-- fe sînt intens meuiatizate, Charles pălea, alături de soţia sa.„Mama lui a re tronul, iar soţia a re ' de partea sa toată presa. •<5e i, n ai răm îne bietului om ? ', se întfreba un oaspete :în t im - : pul unui'.dineu somptuos care a avut loc cu cîţiva ani iir u r­mă la V/ashinglon7' prîvindu-l. pc Charles care. se juca. nervos' cu propriii hutoni, in timp ce Diana sc «,il la ;iîn ccntrul' atenţiei

'.flcnr'rale. ' ' ,,Pupă separarea oficială, petrecută. în 'decembrie 1902, presa . a ■

început să sri .ocupo mai intens d e . moştenitorul.' tronului brita­nic, iar aceasta n u : prCa a Cost în favoarea să. De «ceea Charlesa angajat noi consilieri care să-i îmbunătăţească imaginea in otljli prinţul C harles;M a ; îm elăt soţia, este străn& txinla'lui Ălifce Keppel,'pufclitului şi poate ch iar încrerlerea în propria valoare. Gu toa- am anta regală, .a l«î ’Ed'vard, prinţ d f ' W alev s> Vii'lorul regete acestea,. cngleslior le vine greu să se obişm.tiască clin nou -cu rR dw ard• a l • Vll-lbâ. -, - - : •'*;

: apariţiile «ale - sobre şi puţin - cam"- monotone, după a n i iv în care i-a îneîn tă t's tră lucirea prinţesei. D ian a; . - r;. Hecunoscîndu-şi recent in i ideii ta tea ' conjugală, prinţul Charles i»,

• riscat .un scandal de' proporţii, "dar jdâcă ă r . lî sâ ,'apţeciem . clu>-,, pă istoria bogată a ’ .scandalurilor regale.- de acest fel dirţ Marea

J Britanie, aventurile citii e^traconiugale;. abia cfica a r :'merita . s^- ‘' .fie :pometiite- imr.-,o ' nota de .subsol,; Aferoeraţl si - dezmăţaţi ■ aii;' existat .din abundenţă -ia curtca- regală^ ' unde adu lten ili 'era’.'conVv

siderat -pe: vremuri ceva owsnuit a tît pentru regi, cît > şi pentru.,; principi, care îşi alegeau,, ta ra mei o - teamă de a fi opriţi am an-' ie le.d in tre femeile frumoase din înalta societate.

M em brii fam ilie i regala ele astăzi par ' foarte-..cum inţi in com;-- paraţie cu acei' m onarhi a l . c ă r o r -a p e t it” sex u a l Jegen dar ..făcea să se nască bastarz i'caro erau incluşi în form ulă ,,the wro,ng siclc*'

■''of .th e royal bcd“, „Daca" adulterul t-ar fi .îm piedicat p e -unii" să- ajungă la tron,, isteria ne arată: căCrnulţi. reg i .nu :ar, fi condLis*

" n iciodată Anglia**,' a •afirm'ăt'iHareklV.BroolvS-'Baksrr' edi(oriil...unui ghid a l legăturilor d inastice dintre m erobrif fam iliilor regale şi c lasele superioare, - --:‘Tvw;;:-'-; :..-T. > ' • ' • ri.

Mult prea criticatul prinţ -Charles.; nu are- decît' să-si - cerceteze- propria ascendenţă pentru a putea respinge afirm aţiile acelor , crif tici care susţin că adullertj! său, pe care l-a recunoscut recent: intr-un 'docuiriEntar ,televizat, .îi subminează credibilitatea, des,' .viij' tqr rege. Rpgcle.. Hî«tîi-io ..r,;>'fiul. lui William. Cuceritorul, a conce­put cel puţin ^O 'de-copii nelegitimi ,cu 1 iin şir lung de amante,;

• c.îştigţndu-şl lin lt-c în Cai tea - Recordurilor Giiiness4 pentru - fe-v cundftâtea- sa.- In ’tiu d a moralităţii' îndoielnice, el a rănlas hi is - torie ca un. rcge importeint, care a pus bazele stabilităţii, naţionale.?

: Recele Cliarleş ăl Il -lea, poreclit .„îţtonarhul. Vesel1*’; a zămislit, şi el a tit de; mulţi copii incit .aristocraţia e s te 1 plină de cei, ţa rc

- işi pot-•KfiSt .rainKrife'; arborelui lor genealogic în acest dormitor re­gal foas te agloţiierat. Dar. -.în- Enciclopedie el este . . apreciat, ca un. m onarh . foarte"abil. U fcexem plu :hai bun -este ccl al lui George-

: al jy-lea,-:- cunoscut, ca şi Gharles, pentru, dragostea lu i , pentru- artă şi arhitectură, dar şi pentru căsătoria sa dezastruoasă care i-a d is tru s - în cele 'din iirrriă domnia. Soţia -lui repudiată, a pleT; cat în exil în pAiropa, unde a dus o viaţă amoroasă scandaloasă.

Dar cel m a i ...scandalos rege din istoria , b ritan ică; a^ îo $ t, fără,.- îndoială Henric al Vllf-îea,' ,_căre a decapitat două "regîne, a di-'- " vorţat de a l te : două ş f a rămas o dală văduv, doar: ultima spţie

l-a., supravieţuit.-A doua. sa so.ţie, .Anne Rojoyn, care a fost stranr 'gu latâ fiind acuzată de. adulter (se„ pare îri mod fals), a fo it ma­ma Elîsabelei T. ' , . . ; i ; ' -C: 1 ’

în tim purile m oderne , Cdward ai VJ-lea a dat dovadă de un

decîl la căsătoria -cu -am erlunca divorţată. Wăllis ‘Simpfeon. Ga, o bizară ironie; a 'istoriei,; Gamilla ^Părlc^-BbWlcs; c e a -c i\ 'ca re-

Nord să îşi deschidă prosr(»r>?i:t ei -nuclear, unor inspecţii..-■ inter-, naţionale şi să Inlăt’i^.* •{•iunile odată pentru tokl.’.V'n

Iugoslavia: „G -7“ şi Rvţsin r,i avertizat asupra unui gr.îv ' n -c de, intensificare .a ră?,li iuhii scară largă în Bosnia, «iacă 11 - ; ţiunile beligerante' 'n u aeron 'â

* planul de pace propus de h'.a- rile puteri. E le. a<i Indeninrit-• p ă r ţn e -im p lica te - -să, accepte plamd pînă îa data de, li) ţu- , lie şi s-auC a n g a ja t ,, să , a[);fce

' sancţiuni . mai duro ’ în caz de > 'refuz al aţ-csiora, ' : 7

Rusia — „G-7* a a lirm al că va continua sâ acţioneze în ve- , derea aderării Rusiei la GATT. D ar, atitudinea Rusiei faţă ;d c .. „G-7“ răm îne o problem ă, con­troversată delicată. Puterile oc­cidentale au ară ta t cu clarita te eâ economia slabă a - Rusiei n u

îi conferă statutul de m em bru eu drepturi depline - în ^0-7 *, astfel că preşedintele Boris El­ţîn nu a participat 15 dezbate­rea-econom ică a grupului.

Orientul Mijlociu — ;,G-7“ a . deelar-at că trebuie-’Să se acorde

rapid ajutor, palestinienilor î n - vederea ameliorării, condiţiilor lor dc; trai şi ' pentru a şe asi­gura o..pace durabilă în O neh- " ■tul Mijlociu. Gropul a îhdem nnt de asemenea Liga A rabă săf pil- nă c a p ă t ' boicotului;;Ci -împo’triva Israelului ş i . a ;'.'declarat ’c ă \ v a

'"'sprijini' eforturile-.do'-.reconstruc- - ţie a "''Libanului pen trir ca • aces- ia Sâ- devină un Tst;it • pn)sper şi independent. „G-7.“ şi-a -reafir­m at hotărîreă de a aplica deplin

.. rezoluţiile Consiliului de Secu- irla te al Naţiunilor l Unitb asu ­pra Irakului . şi T.it;îr-!; pînă cînd ele se vor: conforma acestora.’

-Comerţul — „G-7‘-’"a fleclăral câ ; esţe . h o tă r î t ' sâ ratifice d a ­ta tu l comercial -din cadrul Run­dei Uruguay a GA'i'T şi să ins­tituie - Organizaţia Mondială _ de Comerţ' pînă Ia 1 :-ianuarie L i­derii din „G-7” au 'd ec is 'să con­tinue-im pu lsionarea •liberalizării com erciale şi ău- încurajai, O r­ganizaţia pentru ' Cooperare, K- conom ică,; şi d ezv o lta re , ;să 'st<v bilească reglem entări în; vederea elim inării, . obstacolelor,: drn.:-ca-

. toa .'-Jn'i,estiţiilor-,.'îstrăinfev:direete,-.. Algeria „G-71* şi Rusia' au ,. insistat - asupra unui d ia log ;- în- ' tre, fiuvernul ’ algerian şi- opo- nef ii nevîolenţi dar la Insisten- - ţa ;. Franţei au ,c>mis orice cefe- • rire - .la. principala.rmişcr»re ; isla­mică a ţării

Africă „Cl-7" şi Rusia au . cerut să:.se pună capăt războiţi- ' lui civil d in lîua-r.da şi au a ră ta t

. neccşiUilea ttnor cforbsrl urgen­te i-etitru uşurarea suferinţelor . din acest ., stat; een tr-a fric in ,'

Haiti. — „C-7" , şi Rusia au a - dresat un ăpel'; comunităţii -in ­ternaţionale pentru a exercita presiuni asupra liderilor m ilita- ; ri din Haiti ca el săi renunţ^, la pu tere ,■ , : : ,V;- ’ -S ■

Ţările: în cur-j de dezvoltare. .,0-7“ a subliniat necesitatea ca viitoarea V"corif£?rfhţâ " d e ; ia Cairo asupra -populaţiei 3. să ' ajungă la rezu ltate 'pozitive ' de­oarece • creşterea rapidă a popu­laţiei agravează sărăcia sîti mul­te dintre ţările în curs de dez­voltare'. Se v a : Volîcita Gltibului de Ia :I-'aris să • pcrîhită': 6 des- f -povărarc mai generoasă a dato- : riil'or |>cnţm . acele .ţări care so confruntă 'cu .dificUHăti deose- lVîtdf, ; " ■ . »; ' \ ! -

‘^ led iţfl. ambiâht■l;^ '’-^ id erii7 $ n . ,,G-7“' 1 au recuhoscut necesilaiea de a 'grătiîi 'punereaîfin - aplicare a , unor p lahur^ ijia ijpnale- soll- citale-âi. T rata lui' asupra ; Climei de la mo'\&Q’ Jarte'î'ro ş|. inclusa', în programvft- r’euniunii la n ivel înalt ce ' va avea loc' amlli viUov ia H aiifaxjiiin:';Kbua'’:Spotie.:; :

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI, 13 IULIE, PAG. 4

NEMŢII SE INTERESEAZĂ DE PIAŢA ROMANEASCA

In urm a participării la tîr- 1 gul dc la Niirenberg, SC C a*' riere Poieni SRL a fost con* tactată do o firmă germană - care este interesată să cumpe­re din Apuseni piatră cubică , (dacii) pentru pavaj. Firma ro- mâneascu nu a spus nil, aşa incit, dacă contractul se~ în ­cheie, Carierele Poieni vor realiza primul export. De notat este faptul că, germtiriii au a- juns la concluzia că, totuşi, sînt maî -bune drumurile pa­vate cu piatră (granit). Re­zervele d<K piatră din zona Po­ieni sînt pentru 500—600 de ani. în fotografia; realizată de Radu Sîntejudeăn: Exploatarea Poieni.; ;

Loteriain’uifMcraid e zvo ltă

D ic ţ io n a r

economia

d e p îa ţ ă ;

„form ă modernă de organizare a activităţii economice,- în ca roi oamenii acţionează în mod liber, autonom şi eficient, în concor­danţă cu favorabilităţile şi re­gulile pieţol, fapt care face po­sibilă valorificarea maximă a resurselor existente; pentru su- ţisîr.ceren nevoilor şi Morinţelor,? bellm itatpalei,oam eni loh . JEs(e moc’al ,de "organizare ; al eco­nomiei,, ba/.it .pe principii; con*' Ciirentiale, în care raportul dins ţro cercre şl ofertă determină principiile de prioritate în pro­ducerea bunurilor,, metodelor dc.

: producere şi organizare a pro­ducţiei, persoanele saţi catego-;, riile de persoane care -iui ăcceă la aceste Bunuri priiv dinam ica; preţurilor". ■ ; ‘v

Definiţia este dală de- .^Dicţio­narul complet al economiei de piaţă", Informaţia - Itussines Hooks. . ' ' : ’ ' ' "

LA~ „SîEHCA“ a s c ă z u t d r a s t ic v a l o a r e a . r ' .CERTIFICATELOR DE PROPRIETATE

Ie r i ' dimineaţST cu .două minute înaintea, râdio-. jurnalului de .la ora ‘7,. raîlio -I3u.c.ureşti anunţa că

’ „Serca“.: restituie carnetele cu certificate de pro*; prietate' lăsate, spre ad.ministra.ro contra-.-sumei -de,; 8000 de'lei.' :TDe la . cca 25.000’ de lei cît era vâloh- rea de'restituire cu două .săptămîni în .urmă/'scâ-',; dorea este-notabilă. ţ-':.

SOCIETATE”'MIXTA DK AUTOTURISME •■" - ? ■■ .* ,: ,:-V.

.rPre,şedinţele concernului-'.;D.aevoo din Republic;!-.' - Coreea, dom nul1 Kim ^V'oo, Clicon.D' a .vizitat, luna . aceasta, România. Dom nia sa ,- îm preună, cu dele*; gaţia coreeană . -,s-a iniiln it/M a. ,C raiova,^'ţu.-C on-:/ eiliul- do adm inistraţie al ; SC ,.Autoturism e .;C’râ- iova“- pentru a- exam in ş stadiul d e -Im p lem en ta re -■a. proiectului' societăţii.:-mixte Rodae. In urm a d is-

. cuţjilor'jş-a iapreefat c-ă l;i sfîrşit de s e p t e m b r i e . .. în c e p u i,ide -octOîiibrie, societatea m ixtă' de atito^v •tuntsmş; „Rodae" poate să-şi înceapă activitatea.- ' / ; A:

L .X P O R l lH I I AR \ 1 A \ E VAM ALE / > ' •

Ţările, în. curs de -dezvoltare vor putea -exporta produse scutite de taxe .'vam ale: in valoare supli-V mentară,.de. .J.-iOO milioane dolari, ca urm are a re-,,, vj^uirji, anuale . a-S istem ului Generalizat de;-R er;:r feb'nlâ-(CiAT)., .Valoarea:produselor importate ,fără' ' taxe .vainale ..din ţările . îti ourţ. de dezvoltare,. în‘ ultiiriji ani, ,<t e.rescul - de îa 11.000 milioane dolari ■' în 1990,- ih 1(1700 milioane; dolari în 1992 ş i , I9.50d~ .milioane.-dolari în: i 993.: Reprezentantul- comercial al SUA în Romania raprecisfeă' că: decizia 'reflectă ' d isponibilitatea adm inistraţiei ' am ericane pentr.il crearea linui. sistem/, m ondial com ercial --deschis si lărgii.^:i --;s;

4 ’RANSFORTURI ROM ANO-IRANIENE

. a„,Sîntem interesaţi în crearea unei linii mari­tim e între portul Constanţa şi porturile iraniene, si realizarea unei leg ă tu ri;cu porturile 'de pe „Du­năre" a declarat domnul Akban Torkan, ministrul iranian al drumurilor, şi transporturilor, cu- pri-, lejul întîlnirii de la Ministerul Transporturilor, cu ontologul său rromân, domnul Aurel Novac. In- tilhirea -‘ a r'îăcut parte:; di'h' cea 'd e -a : doua rundă de negocieri: r.oriiâno-irahiene privind cooperarea tehnică şi economică în; domeniul transporturilor de toate.tipurile;d in tre ' statul român şi;cel iranian. Această â două rundă, care se va încheia pe d a ta 1

- de 9 iulfe a.c:,-; va fi finalizată .prin, sem narea unui Memorandum 'de înţelegeri?"privind acordul rbmâ-- no-iranian . în domeniul transporturilor, ‘(m.h.)

■' . 150.000 DE LEI - UN CERTIFICAT :- DE INVESTITOR - ;

Fondul mutual. aV Oamenilor'<3e Afaccri au ri- ridicat la 1S0.000. de lei „valoarea unui certificat de investitor, ceea ce* „înseamnă o' trip lare '.a pre*

: ţu lu i,;fa ţă 'd e lunile iaiVtorie-februarie ale anului curerit.v’ Num ărul certificatelor . comercializate a crescut la 22.C50, ia r fondul de dividende, a atins sumă de ~100 de milioane de lei. Volumul depu­

n e rilo r este de'2.225,2 ; milioane lei şi activul nqt , este de. 3.307,5 miiloane lei. ;

CĂRŢI DE CREDIT P iiiă .la sfîrşitul lu n ii septembrie şi iii România

va fj vitiliza.t un nou.-instrument: de'' plată:.- cărţile d i plastic. “în prim a eta»ă vor fi acceptate .şi pro-

. cesate, prin societatea : comercială „Romcard“ ,SA 'num ai cărţile ţie- plastic emise - în străinătate. „Romcard“ este o societate fondată de mai multe societăţi Bancare: Banca Comercială Română, Ban­ca Română dc Dezvoltare, Banca Ion Ţiriae, Ban­ca Română de Comerţ Exterior,,.Banca- Agricolă, (m.h.)

La 1 început au fost : jocurile de la Sighişoara, liraşov şi. . . alba-neagra, pc care am promo­vat-o la export. Au urm at 'nu­meroasele jocuri dc „într-ajuto- rare“: Rolex, Help, Flash, Ca­ritas, Saba, Gerald etc.* etc. In paralel s-au născut şl dezvoltat „serviciile" de asigurări în va­lută, făcute de te miri ce per- . soane fizice care dispuneau de ' „putere de convingere1' şl i?îtevnr> imprimate cu firme ' străine. Acum sînt în m are vogă tombo­lele, loteria, concursurile cu premii (date prin tragere la sorţi). Toate, acestea au antre­nat şi antrenează incredibil tle

■ multă lume.Visător 'lin fire, românul,

chiar şi cu o şansă la nn milion,' crede în minuni! Graţie concur­surilor, firmele aproape că nii mai au nevoie de reclamă. Si­gur că este dreptul lor, al fir­melor, să f a c ă concursuri, p u ­ternic mediatizate (şi contra^ , cost, desigur). La fel cum arc şi’ românul dreptul să f ie , naiv. Ciudat este că raportul şahsă- naivitate este invers proporţio­nal. Cu cît scad şansele, cu atîta creşte numărul amatorilor la: joc» tombolă, concursuri, circuit, loz în plic ş.a.

Apetitul nostru pentru cîşti- guri nemuncite şi cît se poate de rapide este în creştere .con­tinuă. Cu cît scade nivelul de trai, cu atît creşte speranţa ne­bună a cîştiguriior. ’ Apoi, cu cît creşte num ărul .'tentaţiilor*, e u " atît se golesc mai repede: buzu­narele. Dar, în timp ce m ajo-; ritatea buzunarelor se golesc, altele se umflă. Asta, în lim­bajul eco iomiei; de piaţă s-ar' numi concentrarea capitalului financiar. Concentrare favoriza­tă de eterna naivitate, ca .să u- tilizez un eufemism. M S.

Pagină realizată de M. SÂNGEORZAN

: nucuiiEŞTEN11 D /tii a \ iz e>I-AVOltAlIlLE : . ' ; ^

■ G® „A lcm “ (fosta ICRA) a ‘ achiţi ţi'>li:i _de la firma „Ronor-*-

' (Sotncx1' : Bucureşti «antitatfea de , 10.250 k"- pui In carcasă, prove- , n iţi:d in Turcii. Laboratorul cen'-

tra l C.e , eorarol alimente' Bucu-, reţti, din #ad;;ul Ministerului A*.’ giieulturii, s j buletinul de ana- liiă n r .1 3p'i78—• 6fii din 20 iunie- 19i)4, şi a d st avizul (inclusiv ba»terloiogitf) favorabil. Salmo-

, ne 'la erasabsetu . „T.arex Inter-'.• naţional'?, eliberează, In 16.06.1094,'

p en tru a iw iş l marfă certifica* tvl 207 cu vVe^aji spccil'ioalic: eorfiipunnăto;'. Puii -.'ajung-- la ,Ql«j-Năpoca. î.v depozitele „Al-'

f cetp '-ului. Societatea solicită un co’-.tiol-de spe«iilit4te ■ de lâ Inspcvl/îroîiil Sanitar Veterinar, cu r ’r. 15i 4 ih '. 10.06.1994iIn 16 iu.’j:.?, i u n i t a r a tul elibe- r s iz ă bvi'cUr.al d> avslizâ nr.

-.4033—4)57 pirtr 'J ar'icolul' „piîl ' ‘Cf»'i'ge!aţr.prtfîlr.!l>alr;j'-import T u r- , •la", organolepticso consiat /5: sînt cu­rate, îv g 'i jH . p tţH K 'fţte,' blae deplunr.i:e,î-Iă.ţ r'iOitifi ale 'plţf- - Iii. ; Culcare nib-sSîhul. Consis­ten ţa m m cu liitu rli fermS, elas­tica. M îrss^ r la suprafaţă, în secţiune jl în interiorul carca- scj, rarnclcrlsti»: ro i mal'*. La e- xsm er.u l basteriolojic. din final pul; la doi,„53 con s ta t A prezenta Salmonelîei. i? Exam enul liziaq* chimia e’s te . ..«orespwizfitor. Drept

urmare,..- medicii . veterinari for­mulează. „Concluzii-Recomandă-ri“: „La.probelî nr. 2 şt 4 s-aii ideri- : Uf icat germeni din genul Sal mo- ), nella ga>p Jp (Salmonella-enteriti-^ - dis G.n tnc:) Aplicaţi măsurile prevăzute' de- Lcgei nr. 60 din 197;!, partea a IV-a, capitolul II, art. -13; alineatul 17, punctul 2. Se va proceda la punerea în consum a carcaselor de pui nu­mai^ după sterilizare prin căi-, du iă ■ (fierbere)". ' Sublinierea este a noastră. Semnează şi pa-

Rczultatele nefiinj concordau-.- te. puii râm în la rece,, în depo-1, zit. ‘ ■ . ' ::ADRESA DOMNULUI SUBPREFECT

In data de 5 iulie, cu nr. 5.001,■ Prefectura Cluj trimite; o adre­

să societăţii comerciale- „Alcom": cu menţiunea: „în atenţia dom-;

nOlui director" şi cu următorul '• conţinut: ‘ :

„Prin adresa~nr. 1.888 din 199!: a Direcţiei ' sanitar-veterinare Cluj, .sîntem înştiinţaţi de fâp-

'dicînd ţara de origine şi firmii .importatoare". Semnează adresa subprefectul Liviu Medrea. •, După patru .zile, ; prin presă („Mesagerul1*, şi „Adevărul de •

. Cluj“)' domnul subprefect . .Me­drea comunica decizia. .. lu ită : sechestrarea mărfii ş i : expedie-

- rea ei către fabrica de făinuri proteice „Protan" din Dej. Car­casele . de- pui nu au ajuns in alim entaţia animalelor, ci au luat drum ul spre Capitală cu un TIR frigorific (31—Cj—559.')), unde

Istoria,jiiilor CI!r.alcază.. modicii ve terinari llisie P etean ş i ,'Daniela Qiobnn'u. .•' în 17' iunie, ,3 2 ‘„Alcom1' soli- ' cită Iristilutuiui dc Săr.ătate P u­blică şi Cer.*ci.'iri Medicale ,',Prof. dr. lujiu Moldovan4‘,.Clu'J-Napoca,! analiza - microbiologică , , pentru- trei-pui congelaţi. Pe data d*> 20 iunie,; .institutul dă rezultalul ■ celor trei r probe: salmonella lipseşte, probele fiind conside­rate corespunzătoare- din p u n î t .’ de vedere roisrobiologla.. Sem- : nea?fl buletinul de analiză cer­cel. şt. pr. gr. III, Rodiei To- muş. medU 'spes. microblolog.^ Daniela ..Moga': ?i,f msdle ‘spec. - microbiolog SorinoJa Mircea. .->■

tul că pui: congelaţi (20 de, tone), import Turcia, plasaţi în' reţea­ua 'iiuiinneavoastră de ,desfacere prin inten.DSdiul SG '„.Ronor’ Gomex" SRL' din Bucureşti, pre- -

; zintă o contaminare 'evidentă cu T-gerjncniil „ Salmonella , (slal) en- : teriLIdis G irtner (grup D) snre -pune Jn::per.lct>l sănătaiea con-,,

sumaloriliDr; s -:^-Borim -sn precizaţi care este

stadiul aplicării măsurilor dis.- pust' de .către -organul de control.

In acest con tex t.' vă solicităm s ă , ne «omunicat: de urgt-nţă, cantitativ $i l ’aloris, situaţia produselor dt: tip avicol .din im­port comercializate prin '"firm a ■ dumneacoa .tră în -ani.il 199-1, jn-

an fost comercializate.In cu totul a!;tă ordine de

idei, recitind s Legea -69 . a adm i­nistraţiei ,; locale nu am identi- fic.it: vreiin articol d e ' lege sau alineat prir- care să i se ceară .prefcctuluj,-, (subprefectului) sâ' intervină' ş i , sâ ia decizii in-a-it-

,fe '-de cazuri. ' . ,PREŢUL VUILOR

Di£ i a . comercianţi am au/it o vorbă: pbil. trebuie să fie scumpi' Mo !ul Jn r r au reuşit guvernanţii noştri să ridice pre­ţul puilor psste preţul pieţii mondiale a mai fost dezbătut în ziarii) nostru. Subvenţiile ; («ft tim p ■ aii fost) nu veneau, do­

bânzile curgeau, preţul- la carne " era limitat, în timp ce a l ' fu*,

ra je lo r creştea neîncetat, auto- nornia-avicolelor a, condQ si^ija. multiplicarea fefmelor (ceea ce a implicat -trei-patru ICM-uri, tot atîtea TVA-uri ş a.m d ), Cum „Avicolele11- au fost o- preţioasă

- sursă de capitalizare a Slîl.-uri- lor, relaţiile au creat -un văl

: protector pentru conducere -şi 'mandataţii statului Una '.'peste ' alta, am ajuns la pui -cenuşii, cu pene pe-arip i şi picioare rupte, cu piele sfişiată şi m ă -.

. runtaie ciudate în interior, (des­pre salmonella încă nu ne-am

■ interesat) mai scumpi decît puii importaţi din Statele Unite. Pe cei din Turcia n-am apucat să-i vedem în vitrine, dar se zice că n-ar fi-'a ră ta t rău Deci,.pen­tru a supravieţui avicolele tre­buie să mlncăm puii aşa 'cum

,n i-i dau producătorii, interni, la -preţul pe sare-1 Uabiiese ei. în schimb, , sînt- stimulata importu­rile' de .alim ente pentru d in i şi pisici. .'Apropii de preţuri: puii, din Turcia' au fost achiziţionaţi,‘ pe reţeaua cu 1CIÎA (Aicom) ia preţul de 2550. de lei kg'

PIS, Am aflat, , în ultim'u] mo­ment,, că şi Centrul de '.M edi-' cină "Preventivă a) judeţului Cluj, ' prin buletinul de a.ializă nr, 315 din .22 iunie 199}, a dat sentinţa ;• „Corespunzător11 pentru a 'tlcoiul ;.pbi import. Turcia1* de la poziţia ;de. înregistrare 16239.

MIERCURI, 13 IULIE, PAG. 5 ADEVARUl O c'ciU .»

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ-

DIRECŢIA DE URBANISM. AMENAJAREA TERITORIULUI LUCRĂRI PUBLICE

SI GOSPODĂRIE COMUNALA

Direcţia ele ' urbanism, A m e-’ najarea Teritoriului şi Lucrări’ Publice din' c a d ru lC o n s i l iu lu i ' judeţean ’ Cluj ’ ,.acaparat". : prin problematică adusă îh a- • tenţia consilierilor, şedinţa de--;legaţiei permanente a - Consiliu­lui judeţean din: data de 8 iu­lie a.c.: studii de fezabilitate,

. documentaţia necesară . pentru certificatul de atestare a drep­tului de proprietate. asupra • te­renului; deţinut de o societate- comercialii, metodologia organi- . zării licitaţiei de terenuri,;'plan;, de urbanism de detaliu — mo­nument „Glorie; Ostaşului. R o-,. mân11; concurs . de heraldică „Stema judeţului Cluj“.

Am . reţinut opiniile domnului J arl.).-,Rădu..,. '.S p a ţiu ,d irec to ru l,;

DtÎAT. jn 'legătu ră cit. cîtov'a as­pecte, a3e problematicii afcordate.'

• Studii de fezabilitateŞedinţele delegaţiei perma­

nente au rostul de 'a analiza re-" ; Ie ratele, proiectele, de . decizie

elaborate de executiv; p rîn care .s în t rezolvate solicitările din tor

‘ ritoriu privind activitatea de proiectare., şi de execuţie.-.'. Rod al activităţii DUAT, au fost su­puse aprobării opt studii de fe­zabilitate'{pod beton arm at peste

' puiul Eecaş d in - , municipiul , z Cluj-Napoca — îh ’.. extravilan,

■ împiotruirea D c, A iton-RodiU, a- limentare cu a p ă ; potabilă la

'Luna, PIoscoş, Luna:.de Sus, şi trei studii legate de moderniza- .

■ rea centralelor termice nr. 8 şi10 din Cîmpia Turzii, echili­brarea’ şi modernizarea reţele-

- lor termicc legate, la centralele9 şi 30).

tn.legătură cu promovarea şi a*' probarea studiilor de fezabilitate ;

am reţinut şi părerea, domnului prof. dr. Victor Romulus CoRstantinescu, preşedintele : Consiliului, judeţean Cluj: „Delegaţia permanentă a aprobat; toate: studiile de fezabilitate, În­demnul Consiliului judeţean câ- ' tre consiliile locale — cele ca­re întocmesc studiul — a fost în permanenţă ca acestea sâ şe

;fară . fiind o condiţie de a ,o b ­ţine fonduri, studiiil de fezabi­litate constituie baza promovării

; unor resurse financiare. După aprobarea studiilor, dacă resur­sele sînt limitate; trecem la o ierarhizare a lor. Pentru introdu-

. cerea gazului metan, 15 locali­tăţi din Judeţ şi au întocmit do­cumentaţia, şi aceasta a fost a-

; probată conform criteriilor sta­bilite prin hotărire de guvern şi nu după convingerile politice ale primarului. Pe lista aproba­tă nu se adm it inversări sau modificări Domnul ministru Po-

^p^scu ne-a promis că vor fi promovat? toate 15" .

, © CniH-osinn.IrOil . te renurilo r „ pen tru constru iţii p rin licitaţie

publică

Licitaţiile de terenuri — ne- revendicaUle. proprietate-a con­siliilor locale — se pol consti­tui în surse financiare ale pri­măriilor pentru lucrări de gos­podărie' comunală sau alte in­vestiţi) Documentaţia pentru, a- ceste IMtnţil se întocmeşte" tn ba/a unor norme, criterii —■ pre?'jnlnu> • în delegaţia prema-. nentă —, plsborate de DUAT tn conformitate cu normele Minis­terului Lucrărilor Publice, ale Legii - -30/91. • Legii 69/91 şi tuturor prevederilor lega­le Normele metodologice prezentate in şedinţa delegaţiei permanent^ vin tn sprijinul pri măriilor şi consiliilor toaaie:

.descriu eva îl. fazele necesare de parffUrs tn organizarea unei H- aliaţii, subliniază că lo nivelul Consiliului )ud«le(5n se nprabă

i ’Organl*a'rea, tM taţfel, componen­ta comisiei de IM taţte şl d *9-'

■■ lei de verltfoatorl; acta! iniţial

lai unei licitaţii este hotănreai consiliului local.

■După.prezentarea normelor me­todologice, delegaţia permanentă

■’a hotărît editarea lor, cu spriji­nul Imprimeriei „Ardealul" în--

;tr-o broşură ce . va fi pusă la ', dispoziţia . consiliilor. locale

•şi a celor • interesaţi. Documen­taţii care au rcsp cc ta ţ; această

1 metodologiei Săiiduleşii-Copă- ceni (un teren in suprafaţă de 1600 mp pentru unitate produc­tivă şi locuinţe), Luna şi Gligo- reşti (două centre de colectare a . laptelui), I a r a . (case de vacan-. ţă), Delegaţia perm anentă apro- • bă, de asem eni," preţul ele stri­gare/m p; după aprobare, orga^- n iza to ru l" licitaţiei are obligaţia de; a populariza licitaţia prin in - , termediyl a . cel puţin două co- tidiane de ; .circulaţie- Termenul, de contestaţii ta licitaţie este de şapte zile. ’ .. .

f t Solicitare a Administraţiei judeţene n drum urilor

Delegaţia perm anentă a res­pins solicitarea Administraţiei judeţene a drum urilor RA Cluj : de scutire de taxe, prevăzute de lege, pentru obţinerea corti- ficatului de urbanism vşi autori-; zaţlei de construcţii în cazul drumurilor. .. ’

Legea .fiscalităţii prevede că tocmai din aceste taxe se eohs-

Hituie veniturile proprii ale Con­siliului- judeţean şi consiliilor locale, sumele urmînd a fi alo­cate tot pentru .lucrări de inte­res public.' & au analizat şi aprobat măsu­

rile luate', de A.J.D. pentru re­cuperarea valorii m ixturilor as- faltice .. pentru lucrări de slabă calitate — .sumă în % valoare de

'circa 600.000 Ici, im putată per- ; soâneloV . răspunzătoare . ' din A.J.D.

Aş", vrea să subliniez 'că dele­gaţia perm anentă şi Consiliul judeţean acordă atenţie deose­bită realizării lucrărilor ‘ de re­parare şi întreţinere a; drum uri­lor Judeţene, urm ărind direct planificarea, executarea şi re­cepţia acestor lucrări.

Aş mai dori sâ anunţ că în eadruL Comisiei tehnico-econo­mice a Ministerului Transportu­rilor s-a aprobat centura ocoli­toare a municipiului Cluj-Napo­ca pe direcţia Alba-Iulia-Ora- dea - Din cele 8 oraşe mari ale ţării, num ai Glujul nu primise investiţii pentru varianta ocoli­toare

F. SERGIIIE

50 cmJL .

<^U

I’lansa de. scutului

prezentare cu fu ut

Concurs do. idol, privind

prezentatiye ce, pot împodobi stema; de asem ene, se va avea în vedere ca prin : culorile şi grafica.' abordată să se asigure o , receptare directă si Uşoară a simbolurilor ® documentaţiile se vor de­pune pînă la data de 1 septembrie 1994 la Con­siliul Judeţean Cluj — Direcţia do Urbanism Am enajarea Teritoriului şi Lucrării Publice (B- dul 21. Decembrie 1989, nr. D8, camera 42, te] iii-85-49) 0 pentru juriul, concursului se propune Comisia judeţeană Cluj de analiză a propunerilor de steme pentru localităţi urbane si rurale (a că­rei Componenţă nominală a fost stabilită prin Ordinul Prefecturii nr. 2589, din 18 '. octombrie 1993), completată cu alţi specialişti în domeniu# anterior concursului comisia va stabili „Regn-, ' lam entul de -desfăşurare a * juriTăril" # . pentru, cîştigătorii concursului se acordă-următoarele pre­mii: premiul I — -1.2.00.000 lei;, premiul II — .650.000 le i; ,.p re m iu ru i -~.390.00a le i:,? menţiuni, a —• 130 000 lei; în cazul in care soluţiile cîştigă- toare ale locului I şi respectiv II nu se diferen- ~

. ţiază neţ ca valoare, comisia de : jurizâre poate .- acorda pentru locurile I şi TI valori.de premii în

cuantum egal # . cîştigă to ru l, premiului I va în- , tocmi; şi documentaţia pentru promovare • spre- u aprobare a «TEMEI JUDEŢULUI CLUJ. . ■ ‘

«Tavla SKltCrnK

COMISIA l»F, IIJRIZAUK - ;9 concurs do. Idei „STEMA

- JUDEŢULUI CI.UJ‘> ©

.Preşedinte: prof. dr. inc. Victor. Romulus'Cons- tantinescu. preşedintele, Consiliului ludeţean ,Ciuj.

r ; ISIembri: 1. acad. prof. dr. doc. Ştefan Pascu — : - preşedintele Filialei Cluj a Academiei: Române!

, 2. acad prof, iDan Berindei. ;Academia- Română . Bucureşti: 3. prof. Ioan Nica — rectorul Acade- . miei de Arte Vizuale,. Cluj-Napoca; 4. prof. Mir-t

cea Spălaru rectorul .Institutului de Arte Frumo.l- - se-Bucurcşti: 5. Petru Poantă — 'consilier, şef al Inspectoratului pentru Culturii al judeţului Gluj:C. Ghcorglre Laznrovici — directorul. Muzeului National de [starie a Transilvaniei; 7. Andrei ;Ko- vacs — cercetător .principal la Institutul de Ar- ■■ heologie şi;,'Istorie a ■ Artei Cluj: 8- Ioan Silviu NtMor — Universitatea .Tehnică; (Catedra de Ştiinţe

, Stîcioumane);; 9. .Vasile Dolan, ~ ; preşedintele Fl- lialei Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici; 10. .Va­sile Vi-trca — preşedintele Filialei Sluj a Uniu­nii Arhitecţilor;,din Romănia; l l . Ghcorglie Apos- ; tu , ,~ ; Academlai de A rte ; Viiuale .....Gluj ;■"12. Virgil Bond cea — şeful serviciului juridic eontendos al P refecturii, judeţului, Gluj; •"•'■( -

Secretariat; Radu SpSnu — directorul Direcţiei dc Urbanism Amenajarea Teritoriului şi Lucrări Publice a Consiliului judeţean C luj;-Ioan.D regan

Hotărîrea Guvernului nr. 64/lG.02.)9f)3 stabileş­te metodologia” de. elaborare, reproducere şi folo­sire, a stemelor judeţelor municipiilor.*oraşelor şicomunelor. "■;' ...... In ceea.(-cie • pri„ve^ '. biiţitulr^ă- concursului'de idei; „StemaS judelulul Cluj1', domnul arhitect. R a­du Spânu;; dîreqţOr Direcţiei deSUrbanism şi A m e-. najareâ''.’Ţ e ^ ^ if lu l; . . ’dih.';^a4'rul Consiliului jude­ţean Cluj,^■'.:rieiâ^,fScuV.;^T^Stnârelei-preei/.ărl: .

organizatorul concursul ui. est e . C<'nsi i j til ju-, deţean ,.ClUj;' prin Direcţia; de ;Urbanism,: Amena­jarea Tofiţoriulxii; şl Lucrării Publice # iconc,ursul se adresează specialiştilor în istorie,: heraldică, .a r­tişti plastici ■ etc.,. care- pot form ulai propuneri via­bile pentru STEMA JUDEŢULUI • obiectul con- cursului: stema va fi rep rezcn ta tă .pe scut. con- forai'; regulilor a r te ik heraldice; se vă; prezenta. iui. model care să simbolizeze tradiţiile :{storice- şi

'realităţile i econom ice-şi social -culturale ale jude- ______ ..................ţului; prin consultarea: cu specialişti în . diverse,. —’ directorul ' F ilialei' Cluj a Ar-hivelor Statuia) » domenii ,precum şt p rin cunoaşterea evoluţiei Undina Konmţn. — ş.e>f serviciu de urbanism şi acestei regiuni,;;*»:tir"« tăb lii, acele siniboluri re- amenajarea:^ teritoriului (DUATT.P),

PRMECJtAGOtiSUMfilOlZULUtconstatare-contravenţie. ( ln eare s-au consemnat abateri de la prevederile legislaţiei în vi-

; goare privind protecţia eonsu-> matorilor (Ordonanţa Guvernu-

, Activitatea de control desfa- iu | n r 2i '92), astfel produse a- -şurată de. Oficiul judeţean pen- lim entare - (62 acţiuni), prodijse i' tru . protecţia consumatorilor nealim entare (20),’ prestări- ,ser- Cluj, în cursul lunii iunie, a a- vicii (16) * pentru nerespecta- cestui an, se prezintă —_ foârte rea prevederilor legii au fost sintetic — astfel: 171 acţiuni de âpliraţe 65 amenzi contravenţio- -- supraveghere ■ pe piaţă privind, ,nale în valoare ;de peste, 3,5 ml- calitatea produselor şi serviciilor, lioane lei. sumă .vărsată inte* prestate către populaţie, repre- sţml la bugetul statului • , 313.3 zentînd num ărul agenţilor eco_- milioane iei reprezintă valoa-nomici controlaţi • din totalul acţiunilor 41 s-au desfăşurat în localităţi din afara reşedinţei d e - ju d e ţ • 98 acţiuni s-au fi­nalizat cu proces verbal ‘ de

rea produsaîor constatate': eu a- bateri de la prevederile legis­laţiei privind protecţia consu­

matorilor. oprite temporar de la comercializare, dîn eare produse în valoare de 260 milioane lei au fost scoase definitiv din sip- cuitul consumului uman (dis­truse sau returnate producătoru­lui)^ fiind potenţial periculoase pentru viaţa sau sănătatea < eon- sumalnrilor .* 20 de reclamaţii prim ite de Ia ' consumatori p ri­vind calitatea produselor achi­ziţionate sau a serviciilor pres-., ta te,: rezolvate . prin rem edierea.; djficienţel^r constatate, ’ - în lo -; cuirea produsului.- san. restiulrea.

>ontravaiorii acestora.- ;fIn ’ . Mircoa SRCEl.tîAN’U,

■ director O.J.P®.

M O iV U M LN îyi O SrAŞUtU! ROL1ÂIS1Delegaţia permimentâ ’.a Sonsiliului ludeţean Gluj a aprobat

plănui de urbanism de detaliu - - P iaţa „A, fancu“, partea nordisă<; delimitată de Catedrala Ortodoxă şl B dul 21 Decembrie", unde ur- ' mează a se amplasa grupul sta tuar ..Glorie Ostaşului Roman" P ia­nul de 'u rbanism de deta liu . este strict necesar pentru întocmirea documentaţie), pe baza căreia forurile centrale avizează reali;area. şi am plasarea monumentului respectiv, Planul n fost întocmit prin griţa SG .Jnstitu t Proiect" SA, cu •Asistenţa DUAT şl a fost prezen­tat în şedinţa din 7 iulie 19!M a Comisiei municipale de urbanism.

Punctul de vedere al Consiliului Judeţean, subliniat de' dom- ' nul arhitect Radu Spânu: Păstrarea legalităţii, deci obţinerea to*. turor avizelor necesare şi pentru lucrări de artă monumentală,, pre­cum şi renîl7a(Po unui monument de certă valoare artistică, aşa cum şl doreşte dealtfel iniţiatorul şl beneficiarul lucrării: Sonsiliul local al municipiului Clul-Napocn Pentru clarificarea situaţiei, s a eliberat autorl/afie de străm utare a Troiţei aflate fn scuarul am in­tit, in Cimitirul Eroilor, sector „ostaşii romănl",. preGtitn şi autori­zaţie de desfiinţare « platformei soclu o monumentului anterevolu- ţlonar dezafectat.

Lucrările de construcţie- vor, fi realizate de ’S®; „Antrepriza Construcţii Tnst.alaţll.“ ;i(dlreetor.. Ing. T«an Rusu). Dezafectarea plat­formei nu trebuie confundată ou alaear®a iusrărilor oentru grupnl statuar, oare fas rbiectul unei documentaţi! apnrfe sl n tinefnalo -

.rizărl ollerlo?ir»;n. ,

FlOv'la SEHGIIIE

BREVIAR• n>osumentaţia necesară pen­

tru obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprie­tate asupra terenului ocupat de o .societate comeraială şste ela­borată în conformitate pr*- ,vederile H.® nr. 834/91, doau- mentaţia fiind analizată de OGOT şl Birecţia de -Urbanism 3 Son- siliulul ju d e ţe a n .supusă apro­bării delegaţiei permanente (dacă societăţile comersiale sint. coor­donate de Gonslllul Jud t.’an)

.Certificatul se^ eliberează de tre Sonsiliul Judeţean, fiind semnat de domnul preşedinte prof. . dr. Victor Romulus (Son- stantinessu şi doamna secretar Măriuca Pop. In şedinţa delega­ţiei permanent», dupfi «e a fost analizată docuni?ntaţia, s i a- probat eliberarea eerliţlsate lo r1 pentru ‘ societăţile „Soral* Turda şl „Naposa" (Gluj-Napoaa), a»- tnînd «a pentru $®, „tFransilca- nla“, doaum entaţla să f ie , vizatfl şl, l e Prlmflrle (deci, ,nn • vorba de respingere, ■ si fle • , tompl»- tar#).

• în şsd in ţa ; d .\r data de 8 iuiis' a o v delegaţia perm anentă a-aprobat componenţa comisiilor 'safe se preocupă de întocm irea dosumentaţiel;. necesare atestării d rep tu lu i, de proprietate asupra terenului ocupat de societăţile comerciale Sffi „Orizont11 SA — Cîmpia Turzii, Metex-Gom SA Dejsfşi „Transilvania" — ®luj-Na-

posa .• Municipiul Cluj-Napoca va

beneficia d e ' o variantă ocoli­toare pe direcţia Alba-Tulta •— Turda —- 0:adea. Dintre varian­tele prezentata îri cadrul Somt* siai tehnico-economise a ■ M inis­terului Transporturilor, a fost reţinută aeeea care porneşte din ■ Dealul. Feleacului, urmează tra ­seul normal (fără a aoborî Ia benzinărie) şi debuşează în d ru ­mul naţional între „nodul NT1' şl Floreşti (proîeat . ■ elaborat IPTAM) Busureştl); tn dalb da 14 lolle a.e. va av®p loe la Son-

- sillul Juieţean, o analiză pro- leatant-benefioian svizin<a eiaba-

•1 rarea unul prolest de- ho tărîra >do guvern nrtvind flnanţaraa

•«stei lusrări de interes n a tla - naV ^

F. SEItG lIIB

ADEVARUL OE CLUJ MIERCURf, 13 IULIE, PAG. 6

De la începutul anului

CRIMINALITATEA — iN CURBĂ ASCENDENTA

• De vorbă cu domnul colonel Victor FODOREAN, comandan­tul poliţiei TF • ^

— Cel mai sigur I argument pentru afirm aţia din titlu este d cifră, un procent de creştere a crim inalităţii. Deci'.'

— In zona do responsabilitate a < Inspectoratului do transpor­turi feroviare Cluj criminalitatea a crescut cu - 40 la sută. E de

'su b lin ia t faptul că, în acest context, eforturile poliţiştilor au trebuit să fie multiplicate.- —De acord cu dumneavoastră. D ar . pentru că Ia ore de, bilanţ se apelează la crifre, vă rog să vă conformaţi!

~ Pe primele 6 luni scurse din acest an, poliţia TF a des-

' coperit 49 de grupuri de infrac- -tori, au fost -prinşi C3 de in­fractori care au acţionat pe raza poliţiilor subordonate, s-au con­statat 14.0-54 contravenţii, sanc-

:; ţionate .cu amenzi în sumă to- , ta lă de peste 22 Tnijioane lei. Ne

feţii» aten ţia la aceste contra­venţii ce le’privitoare la ordinea şi lin iştea publică. Acte de dezor-

' dine care au crescut şi ele cu peste 600, fa ţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. De ase­menea, contra’Tnţiile la Legea12 3 » 42 (regulile de comerţ) sînt în n u m âr destal de_ridicat: 188, care a u fost sancţionate cu a-, menzi şi confiscări de bunuri,

• în valoare -dc peste 53 milioane tei. ._

— Să ne întoarcem la starea infracţională.

— F aţă de cele spuse înainte, vreau sâ rem arc că este îmbu­curător faptul că faptele anti-

■ sociale comise prin violenţă ,ră- mln; ia~" acelaşi ţ nivel , ca şi anul

■ trecut, ia r lă^ tîlhării se rea-. Uzează o scădere cu 8, faţă de: perioada- corespondentă d in anul

' trecut. Scad şi furturile d in „ a- vutul privat, datorită prezenţei poliţiştilor pe trenurile mai a- glomerate de călători, In staţiile de cale ferată .N u . acelaşi lu­cru putem spune> în legătură cu avutul < public, ■ care1: este- p re ju - - fiîclat lo t mai des. Această ca­tegorie de infracţiuni a crcscut CB' peste 50 la sută: Aş vrea să exemplific printr-un caz: foarte recent: este vorba despre furtul de m otorină de Ja" Depoul: CFR De] săvîrşit-: de "către uri grup de infractori campus din Roşea Rădu MihaiJ (pompier, în Triaj Dej), Hition Alin (tinichigiu la0 firmă particulară). LucacI Da-

• niei (fără ocupaţie), Ciubănean Gavril .'fără ocupaţie) şi Nichita Mugurel {fără ocupaţie),, care tim p de o lună ; au sustras 3000 litri de motorină. Cei cinci sînt cercetaţi în stare de arest pre­ventiv... — Ştim că nici instalaţiile de

semnalizare n q .a u scăpat hoţi-. Iar, cit toate că acest,..fapt poale produce . catastrofe .: Inimagina- bile. , - " .

— Distrugerea ?i furtul de cablu, .din cupru . — fo lo sit, . Ia Instalaţiile de : semnalizare — este o crimă. Ultimul caz, cel petrecut in sta ţia CFR ; Baia Mare, 6 ra să conducă la o ca­tastrofă. Numiţii Stoica Gheor- ţh e (28 ani, Gavnic) şi Istvan A lexandru (43 ani, Tîrgu Lăpuş) au tă iat şi dezgropat, de sub dale 200 m etri liniari de eablu de sem nalizare (In valoare to­tală de peste. 3 milioane lei), pe carc I-au •'•alorificat cu suma de. . . 21.050 Iei.

~ Am aflat, domnule coman­dant, că aţi luat deja măsuri pentru stoparea crim inalităţii fn 2<ma de responsabilitate. Care sînt acestea?

— Ţinînd seama de frecven­ta BCestOF infracţiuni, Poliţia (TF, tnipreunâ «ii : personalul CFR, n u stă in espcctativă. Na mf-am propus că enumfiF mă­surile .p e eare le-am luat. • Vă pot spune Insă că toţî sei care atentează la siguranţa călători­lo r vor avea surprize. Mari!

Radu VIDA

Lunurile de la Luna promit pentru acest an o „.pîine mai bună. .Fotografia: Nitoiae PElC U

Grădini de zarzavaturi şi coteţe de porci pete reM de tenis

-i Un grup dc părin ţi'd e !a g ră­diniţă din strada Tîmaveior: .

In faţa grădiniţei _.p,e strada-, Tirnavelor, exista - nu de mult un teren cie sport in suprafaţă de 400 mp. Pe acest teren erau am enajate două terenuri de ■ te­nis de dimensiuni olimpice;. îu n - , daţie de bolovăniş şi suprafaţă- de zgură roşie. Amintim că pe , •aceste terenuri do sport a rea­lizat jocurj demonstrative Ilie Năstase. - \ . r • ■

In prezent aici s-au am enajat grădini de - zarzavat, şî: coteţe dc porci, toate împrejmuite cu -sîr- mă ghimpată şi plasă, fn toam­na anului .1993 s-a adus păm înt • negrii, fertil, şi s-a pus peste zgura roşie. Credem . că este un caz unic în lume!

In ceea ce priveşte apa pen­tru zarzavat şj spălatul maşini­lo r .'n u e nici o problemă deoa­rece la o gură de apă potabilă a fostului tcren de tenis este permanent' leg a t' un fe rtun ; deci totul gratis: şi teren, şi apă.; ,

La grădiniţa noastră sînt pa-, tru grupe de’ copii’ care îşi .des-’ făşoară activitatea in doua tu-, re. "Aceştia se joacă p e circa 20-30 -'.mp, stau la umbra bisericii; Sf. Ilie (din faţa grădiniţei) du-: pă; ce se strecoară pe u n 'cu lo a r spre grădiniţă în tim p-ce peste

stradă, jx* I m n u r i de sport; ■se face obri tu i tura ■sci-ctesd' iwrcj. "

Cartierul Aurel Vlaicu Sud are peste 30.000 d e . apartamen­te. ceea : c e i înseamnă 10-15,000

’de copii care se joacă, expuşi,"

SCRISORI DE LA CITITORI

pe ca rosab ili P rim ăria nu vrea sau nu poate să vadă ceca ce este , urgent d e văzut; Credem că totul trebuie curăţat urgent, oprindu-se . distrugerea - terenului de tenis şi fu rtu l de apă potabi­lă,;..,. .. -..........■;

'"'"' AUTOBUZ.....PENTRU POPEŞTI

, DiRÂGAN.'Alexandru, Popeşti: Cel mai apropiat sat de Cluj- Napoca este Popeşti,- un sat ce aparţine comunei-, Baciu, Acest fapt ne aduce a t it de mari. greu­tăţi, de parcă, ne-am afla un­deva pe uri vîrf dc. munte- Nu; ne aflăm pe aceeaşi lin ie cu Bâ- ciu ţ i nici nu avem căi de co­municaţie cu a lte com une,; pen­tru a trece pe la noi şi alte m a­şin i-ş i a- avea astfel posibilităţi de transport.' Prim ăria comunei Baciu şi dispensarul se află îa circă li-.15 .kin de noi. In Po-

' peşti .im. râmas mai" m ult bă- trinii.- P entru orice act care ne trebuie de la Prim ărie sau de ta dispensar, o ri-ch iar în cazul în care avem de făcut, o serie de injecţii, pen tru a ajunge la dis­pensar trebuie să plătim 700 lei îa m aşina Popeşti, care are de

-parcurs doar 8 km pînă la au- togară. Deci :o injecţie pe noi ne costă 700 lei. Cei de la finanţe nu se prezintă să adune impo-

. ziteie, aşteaptă şă mergem la birou să .plătim. Ara impozit' de

-! 200-300 iei, ia r 'd rum ul mă cos-• tă 700 lei. Ba, mai mult, n i se

iau ş i m ajorări pentru întîrziere,"; fără ca ei să, vină în-" sa t să i: adune banii. Pentru o rice .’ali­

ment, în majoritatea cazurilor■ trebuie; s ă 'n e aducem lă Cluj.: Autobuz sîm bătă şi duminica nu

avem S e spune că avem pe ruta Coruş, d a r acest deal, noi, bă- trinii, nu-1 putem urca. Nu nu-

' mai că e pantă mare, dar maii e ş r drum de cîmp, nu sg poatei u rca în sa t mai ales pe tim p de ; ploaie. ' ■; • i r .

Nu dorim să ni se ia maşina pe tim pul vacanţei copiilor şi, mai mult, cerem să n i se asigu­re o m aşină in zilele de sîm bătă şi duminică, cu plccare la o ra 8 dim ineaţa din Popeşti şi întoar­cere Ia ora 16, pentru că avem nevoie. .

Poate că, lâ modul general vorbind, locuitorii zonei de cîm- pie s în t privilegiaţi în compa­raţie cu; cei de la deal : sau cu - cei’ de la munte. Viaţa lor este, orice s-ar spune, mai. uşoară, traiul mai* îmbelşugat. -Aşa se face . că, de-a lungul anilor, s-a manifestat o to t m a i : pronun­ţată tendinţă^ de migrare-^din­spre m unte’ spre cîmpie, spre' un păm înt mai darrils şi ade-, sea şi spre o slujbă, sigură, a- ducătoare de bani. . . ,

S â satele de po Valea Arie- ■ şului se situează,, astăzi ca şi . ieri,, intre eele mai bogate ale judeţului, , e o realitate incon­testabilă. ;>i aceasta, în ciuda vremurilor tulburi pe care şi unii, şi alţii, trebuie să le tran­ziteze!

La Luna, Ia Simpla Turzii, la Luncanl, la Gligoreşti a început um plerea hambarelor. Secerişul, este la ordinea zilei. S-a term i­na t cu orzul, s-a in tra t la , or- zoaică, urmează . fn curind ţi grîuL , .

Poate pare «ludat, _ dar într-o perioadă fn eare mai peste to t apar probleme, unele mstl greu . de rezolvat decît altele, a g r i- , «ultorii de pe Arieş. «el mftl m ulţi cu eare am reuşit să stau

de vorbă, p a r a fi mulţumiţii de drum ul pe care au: apucat . Fiecare dintre ei va duce acasă1 cîte 2000 kilograme de cerea­

le, "grîu, orz, .-orzoaica, pentru ; ficcare 'hec tar cliltivat cu aceste

Scismc ; de belşug d in sp recîrapicsuituri. Iar cei «are au parti­cipat dircct la realizarea pro­ducţiilor, implicîndu-se în lucră­rile acestui an, < vor primi d te . 3500 kilograme.

Vor primi?Ba, pentru câ, asociaţi fiind,

aceasta este partea ee le re ­vin 8 In condiţiile acestui an. Dacă totul decurge normal. Iar producţia de peste 4000 kilo­

gram e Ia hectar obţinută la orz pare a fi înregistrată, dacă nu chiar depăşită, şi la orzoaica şi mai - ales ia grîu. Agromecul, care este răspunzător de aduna­rea recoltei, pare pregătit Să-şi facă bine datoria. Reprezentan­tul său, inginerul Ioan Giurgiu, un agronom de prestigiu, pe al cărui cuvînt se poate conta, ne-a asigurat că cele 80 de combine de care beneficiază în acest an sînt apte de a lucra repede şl bine pentru asociaţiile din zonă dar. dacă va îi cazul, şi pentru alţi cultivatori asociaţi sau par­ticulari din alte zone ale jude­ţu lu i. Sare este ponderea asociaţilor în com pan ţie cu particularii?

La Lun% bunăoară, din 764 hectare cultivate cu grîu, 757 hectare aparţin asediaţilor,7 la' orzoaică din 8D0 hectare : doar 152 hectare fiind cultivate de particulari, 738 fiind integrate în asociaţii. Lucrurile sîn t ase­m ănătoare la Cîmpia Turzii:

: Evident, competiţia d intre par­ticulari şi asociaţi merită 6ă fie urm ărită, cum experienţa bună a unora merită a fi pre­luată şi promovată şi de că­tre ceilalţi.-, .

Emil LUCA

Mai mulţj călători s-au plîns ' organelor de stat în legătură cu dezordinea care există pe calea ferată, lipsa de siguranţă, să- vîrşirea unor acte incompatibile cu normele morale şi juridice. Pe calea ferată şi in zona aces­teia s-au produs 'accidente gra­ve din cauza unor animale ne­supravegheate,-lăsate fără nici o pază. Lucrul cel mai important este că aceste sesizări au fost luate , in considerare la cel mai înalt nivel, si în consecinţă Gu­vernul României a emis Hotări- rea nr. 203/1904. Era imposibil

pentru ijt.să mai continuo asemenea prac­tici: călătorii frauduloase, co­merţ clandestin; producere de zgomote, ţipete, ccrşit, etc. Iată însă câ potrivit acestei Hotărîr/, ,, se pedepseşte cu amendă de la50.000 îa 80.000 - lei conducerea - «au lăsarea animalelor să ' tra­verseze sau să staţioneze în zona căilor ferate cu sau fără pază, in alte locuri decît cele stabilite in acest scop, precum şi păşunatul anim alelor în a- ' . ceste zone lă ră autorizarea uni­tăţilor de calc_ ferată sau fără respectarea regîemenţărilor spe­cifice. \ ' ;,; :

Cu aceeaşi am endă se sanc­ţionează transportarea în va­goanele de călători a păsărilor sau animalelor vii sau exerci­tarea comerţului în trenuri sau în staţii fără . autorizarea o rg a -- nelor CFR. sau a altor organe competente, apelarea la mila călătorilor sau* practicarea jo­curilor de noro'* în trenuri sau în unităţile de c a le ferată, pre­cum şi tulburarea fără drept a , . liniştii călătorilor prin produ­cerea de zgomote cu orice apa­ra t sau obiect, prin strigăte sau alte form-e ,Cu amendă mai mi­că, da la oO.GOO la 60.000 lei se sancţionează călătoria fără le­gitimaţie de călătorie (bilete) şi refuzul de a plăti taxele tari­fare de către călători, fumatul în sălile de aşteptare şi în ca­mera „Mama şi .copilul1*, din staţii, în compartimente, în va-. goanele restaurant şi în alte locuri unde . interzicerea fuma­tului este adusă ; la cunoştinţă prin afişe sau semne -corespun-, zătoaro. ■•■■■■■. ■ . '

Cu amendă de la 150.000 . la 300.000' Iei se sancţionează c o n ­tragerea pietrei, nisipului sau lutului din zona căilor ferate sau transportarea în vagoanele de călători, de bagaje şi mesa­gerii, a obiectelor sau substan­ţelor inflamabile, explozive, ra­dioactive, u rît mirositoare sau otrăvitoare; Constatarea contra­venţiilor se - face de către or­ganele CFR împuternicite, pre­cum şi de crrganele de poliţie feroviară S-a dem onstrat, dacă mai era nevoie, câ unde lip­seşte legea, se instalează hao­sul, abuzurile de to t felul. -

Dacă va fi pusă cu ferm ita te . in aplicare această Hotărîre a Guvernului, vom fi confruntaţi cu nereguli din ce în ce mai pu­ţine. tentaţiile de a sustrage materiale, a produce acte de dezordine vor f i curm ate încă din fa şă .' Trebuie să impunem cît mai curind o civilizaţie au­tentică în transporturile pe CFR,

Ju ris t Ion GHERClOlU

MIERCURI, 13 IULIE, PAG. 7 ADEVARUL DE CLUJ

■ D E J jM f f i l R l IN. "P M lA .m, Agenţii de presă şi publicaţii străine oare so ocupă de România în ultimul timp demonstrează că manipu­larea presei internaţionale e s te ' un succes al cercurilor iredentiste şi şovine ungureşti din ţa ra noastră, din ţa­ra .v ec in ă-şi din diaspora ungurească. Cineva care «> trecut acum., cîteva zile prin Budapesta aflase; acolo curii, că la Cluj-Napoca s-ar întîmpla lucruri terifiante, tă în faţa statuii lui Matei: Corvin s-ar afla o groapă de şase iuetri şi că statuia este gata să se prăbuşească. Dar dacă asta ţine de zvonuri, Ireacă-meărgâ. Grav es­te cînd profesionişti ai inform aţii — ziarişti — trans­mit sistematic minciuni grosolane ori dezinformări mai subtile, prin modul de selectare a informaţiilor ori prezentarea unor adevăruri- ca; îndoielnice. France Presse îi numea, pe fotbaliştii români drept o, bandă de ţigani: Agenţia Reuter — arătam în ziarul de ieri — afirma că maghiarii reprezintă 23 la sută din popula­ţia României! . . . Ieri ne-au parvenit două articole apă­rute în presa americană — „Washington Postu din 5 iu­lie, respectiv „Internaţional Herald Tribune*1 din 7 iu­lie —, ambele semnate de David' B. Ottaway, primul intitulîndu-sc „îm părţirea Transilvaniei — Ungurii îi condamnă pe naţionaliştii români", iar al doilea — ,^Ro- nt&nSai Ruine romane şi statuia unui rege; alimentează un conflict cu minoritatea m aghiară".’ Cel de al doilea articol nu este decît prescurtarea primului, astfel câ vom cita d in ambele, fărâ a le mai numi, autorul fiind acelaşi. . ■ ■ .-; .....

„Cluj-România. O statuie di it bronz a unui refie din secolul a l XV, din accst vechi oraş transilvănean, k devenit obiectul aprig disputat aî unei lupte politicei între /naţionaliştii români şl m inoritatea maghiară din ţară." Că D.B.O- nu ştie. să facă deosebirea Intre o sta­tuie si un grup statuar ori, în sens, m ai larg, un monu­ment nu prea are -importanţă. Observaţi numai eă s in t. contrapuşi „naţionaliştii români" şi .^tiinoritatea , ma­ghiară", ca şi cum această minoritate n-ar avea naţio­naliştii ei. ' ' . •

.Lupta pare .încheiată,' din moment ce se permite o cercetare arheologică pe motiv că e posibil sâ existe un vechi forum- roman sub Piaţa Unirii." Autorul insinuea­

ză că a r fi un fleac să descopcri un forum roman aici şi câ n-ar trebui permisă cercetarea.' ' . '

„De, douâ săptămâni, mii de demonstranţi maghiari (chiar de atît tim p; şi chiar atîtia? — n.n.) blochează înce­perea săpăturilor exploratoare ale arheologilor români, într-una din extrem ităţile pieţii. Ei spun că săpături­le nu reprezintă un exerciţiu ştiinţific ,ci unul. politic, generat de amploarea mişcării ultra-naţîonaliste româ­neşti, de m utare a. statuii lui Mathias ,pe care unii na­ţionalişti români l-au transform at în sim bol.a ceea ce ei numesc o istorie de 000 de ani de opresiune ungară.1' în al doilea articol se spune, însă: „Unii români l-au transform at pe Mathias într-un simbol a ceea ce ei con­sideră a fi fost 300 de ani d e1 opresiune' sub guvernarea ungurească." Observaţi cum se joacă autorul nu numai

.cu cuvintele „naţionalist" şi „ultra-naţionalist“, ci şi cu Secolele: ba sînt jOO, ba s în t '300 de a n i . . . '. • ■• „Oraşul Cluj, odinioară' centru cultural şi politic al ungurilor ,este românizat cu agresivitate." Ce i înţelege el prin românizare nu explică, deocamdată, oar folo­seşte cuvîntul „agresivitate:" Vor fi fost .alungaţi ma­ghiarii din oraş şi înlocuiţi cu români? Vor fi fost în­chise teatrul, opera, interzise ; publicaţiile şi editurile magharilor? A fost interzisă 'folosirea limbii maghiare în .şcoli? V . r: ' .

„PUNR este "condus,de .un 'politician' din .Cluj, Ghe-' orghe Tunar, intens comparat aici (de către cine? —V n .n .)/cu controversatul ultra-naţionalist rus Vladimir Jirjnovski.. Funar, ales prim ar a l ’ oraşului Cluj în fe­bruarie 1992, a pornit imediat a campanie -de „români­zare" a oraşului, purific.indu-1 de multe simboluri ale trecutului s ă u . unguresc- „Autorul nu dă măcar un exemplu de astfel de „simboluri*.:

„Cel m ai proeminent oponent -al domnului Funar es- f.e Laszlo Toltes (...) Astăzi, domnul Tokes este un

■ aprig naţionalist maghiar. „Problema nu constă in să ­pături", a spus domnul Tokes' intr-un interviu acordat

-La. Budapesta săptămîna trecută. (.-..}' Adevărata proble­m ă este cca a renaşterii naţionalismului rom&nesc.* „Va săzică, d-l Tokes poate fl «n „aprig naţional ist“, d ar mi se poate îngădui renaşterea naţionaiisinuhii rom â­nesc! . . . v - ' k - '

„Referindit-se la perioada de guvernare română de aici, începînd cu .1920,. e l (Laszlo Tokes ^ n.n.) a rnai spus: „Statuia este simbolul luptei noastră pentru d rep ­turi în faţa a 75 de, ani de - .umilinţă." Uiide şi în ce limbă şi-a făcut preasfinţita sa s tu d iile ? ..1

Pînă în 1959. m aghiarii au fost în m ajoritate în Cluj, iar limba lor era folosită în şcoli ţacuin nu 'm at este/!

— n.n ) şi în inscripţionările publice (menţinute după Diktatul dc la Viena de către proaspătul regim comu­nist, in care maghiarii; ardeleni erau m ult mai num e­roşi decît românii — n.n,). Dar Ceuşescu a străm utat ia „ oraş (chiar i-a . străm utat?! —- n.n.) mii de ţărani ro­mâni (evident, în concepţia autorului am erican ,' româ­nii nu pot fi decât ţărani, nu şi alto categorii profesio­n a l e — n.n.), oferindu-le locuinţe în blocuri monotone în ă lţa te ' l a ' periferia oraşului." Evident, monotone, şi înălţate la periferia oraşului pentru a . . . distruge „nu­meroasele^ simboluri ale trecutului u n g u rtsc" .. . Numai

-că în al doilea-articol, ultima frază devine: „Bar Ceau- şescu a dispus ca zeci de mii" de ţărani -români-sa fie mutaţi în oraş, in zeci de mii de apartamente murdare, care dominau periferiile." Nu vi se pare că se strecoa­ră aici o insultă? •’ v . •

„Sînt 80.000 de maghiari în Cluj, iar românii nu. iau în considerare cultura şi drepturile noastre**, a .spus' Csaba Takaes, u n u l. dinţre liderii UDMR. „Maghiarii, sînt hotărîţi să nu accepte -mutarea .statuii* Deşi s-au dat ■ asigurări exprese că statuia nu vă fî m utată,-des­pre accst lucru ziaristul american nu suflă o verbul iţă: ştie el ce sm irne să selecteze din adevăr.

„Excavarea unui forum roman de aici i-ar a ju ta <pe cei pe carc, autorul îi numeşte „ullranaţionaliştii ro ­mâni" —-n-n.) să ilustreze o teorie potrivit căreia to - '

. mânii, ca descendenţi direcţi ai romanilor, revendica oraşul Cluj ea datind dinaintea prezenţei ungare.* D eci originea noastră daco-romană c o bagatelă, -o sim pîâ

" teorie, pentru care a r trebui sâ căutăm dcve*i abia acum’? „Naţionaliştii chiar denumcsc acest oraş cu fos­tul său nume roman, Napoca. Evident, demnu! ziarist american î-efuză sâ folosească numele oficial actual a î , municipiului n o s t r u — după cum îi • cînlă iredentism ul maghiar. Mai mult, a l doile-a său articol se încheie tranşant cu o minciună grosolană; „în -disputa asapra regelui -Mathias (noi, românii, îi spunem Matei Corvin, d a r -d-l D.B.O. cunoaşte numai bibliografie m aghiară — n-n.), ultranaţionaljştu români nu pot să susţină cu « r- «umente punctele lo r de vedere asupra isto rie i S ăpă­turile .pentru găsirea forumului roman a r veni » sp ri­jinul teoriei naţionaliste conforn" căreia rom ânit, ca descendenţi ai romanilor, au Intiietate asupra C lujului înaintea ungurilor. „Aşadar, toate cercetările, de câteva secole, asupra-istoriei'rom ânilor sînt aruncate ia gunoi,

- ca nefondnle pe argumerite, de către ziaristul'am erican, care susţine cu încăpăţînare tezele ungure-tj prâvinaî imigrarea tîczie a românilor în 'Transilvani*. ...

- A lte 'comentarii sm t de 'prisos;' -. : ■ ■; M c CAU A-*

CONSILIUL LOCAL CONDAMNA MITUIM A COHSILIFRILOR iJ.D.M.R.

Luni, prim arul Gheorghe Funar n-a obţinut demiterea consilierilor locali ai UDMR. Este a doua lovitură pe careo primeşte ,după decizia Gu-; vernului de a suspenda să- păturiloe arheologice. , Dar, în oraş, popularitatea prima­rului este în creştere, ca ur­mare a luptei pe care o poar­tă, aproape de unu! singur, pentru dreptul românilor de a dispune de propriul păinînt.

(U rm are dii! pag. 1)

ţiunile p ro tcm tarc d;n Piaţa l}-: nirii. ' '

în luările de - cuvînt,' mâi Tiuiţi vorbitori au denunţat in­tenţia UDMBr de a provoca la Cluj-Napoca evenimente similare celor din martie 1990 de la Tir- gn-Mureş. A t î t ' prim arul Gheor­ghe Furiar, cît şi viceprimarul Mihai Greabu au ară tat că si­tuaţia a r i i putut degenera cu uşurinţă şi că responsabilitatea rev ine ' UD'iiH, care a organizat „o acţiune iresponsabilă şi ilega­lă". Conducerea executivului a adus mulţumiri populaţiei ora­şului, care’ â dat dovadă de în­ţelepciune, ; nu a răspuns provo­cărilor şi a evitat declanşarea unor incideritc. In replică.UDM R a susţinut că In P iaţa Unirii contestatarii au respectat legea, opuriîndu-sc unei acţiuni „ilcga-

SUBPREFECTUL tIV IU MEDREA ESTE SUPARAT PE POLITIE . ■

In cursul serii zilei de 7 iulie, o delegaţie a UDMR a avut o întîlnire cu subprefectul Liviu Medrea, care îl înlocuia la acea da­tă In funcţie pe prefectul Grigore Zanc, plecat în Italia, Potrivit unor declaraţii ale oficialilor UDMR, dl- subprefect şi-a m anifestat nemulţumirea pentru modul Sn care organele de ordine şi-au iăcu t datoria în P iaţa Unirii. Liviu M edrea a precizat că , va cere demi­terea com andanţilor poliţiei. *finînd cont că între dl. M edrea şi dl. Funar există identitate de opinii, probabil că şi prim arul îm părtă­şeşte aceeaşi nemulţumire. Demiterea comandanţilor poliţiei nu mai este Insă de competenţa subprefectului, după întoarcerea pre­fectului Grigore. Zanc.

le". întreprinse de Muzeul dc Istorie. „Noi am apârai legea",

,;.® . .spus consilierii UDMR, care au refuzat in bloc să plătească amenzile. în această - . y dispută pentru legalitate rămîne Sa ;-e pronunţe justiţia: 'Vineri, instan- . ţ;a' d e ' contencios administrativ

H* respins cererea UDSIR de sus­pendare la autorizaţiei de con­strucţie dată dc prim ar pentru începerea săpăturilor. Decizia de­finitivă a Tribunalului va " f i pronunţată- în data de 21 iulie.

CU MAT MUI.TA HOTĂRIRE, P.U.N.R. AR FI PUTUT

OBTJNE DEMITEREA .CONSILIERILOR U.D.M.R

Suspendarea din funcţie, a ţi­nui consilier local este de com­

p e ten ţa prefectului. La propune­rea acestuia, Guvernul poate lua ., h o tă rîre a 'd e demitere.: Consiliul local poale cere prefectului sus­pendarea unuia sau a mai mul­tor consilieri prin votul a două treimi din r.umărul membrilor Consiliului. In şedinţa de > luni s-a solicitat adoptarea unei ho­tărîri pentru suspendarea - celor patru consilieri maghiari. Cum era evident câ nu se vor pu­te} obţine cele două treimi, pro­punerea nici n-a mai fost supu­să la voi/ Din neatenţie; însă, consilierii PUNR au lăsat să Ie scape o procedură care ar fi pd- tu t conduce la demiterea consi­lierilor . unguri. O personalitate Ja vîrf din PUNR ne-a declarat c3 este-„dezam ăgit f ă şedinţa a

fost a t î t de prost pregătită*.Pentru adoptarea unei hotă­

rîri de Consiliu e nevoie; in a- ccst caz, de două’ treimi. Dar Consiliul local' a r fi putut,, cu m ajoritate simplă, să-l m andate­ze pe prim arul Ghc-orghe /F unar sa facă această cerere de sus­pendare către prefect. Astfel, ce- : rerea d-lui Funar a r . f i fost îh- tărită de girul Consiliului local. ; Un alt moment favorabil s-a pierdut p r in ; faptul că şedinţa extraordinară de consiliu, n-a a- vut loc vineri. In acele zile, prcfectul Grigore Zanc lipsea, fiijîd . plecat Jn Italia.-. 'Jn lipsa '

-prcfertuloi, decizia d e srasperda-' re putea fi îuată iie î-Vhprcîc-c-

: tul Liviu âîedrea. _ S -a tn t in ia t şi, de ieri, prefectul 4Bste d in nou în oraş. P rim arul Ghecrglx: Funar a declarat că va îna in ta propunerea de suspendare a ce-

. lor patru consilieri UD35R şî că ' această cerere va f i În tă rită Jjl de semnăturile consilieriîcr FU

’ NR. D ar este greu d e crezut câ prefectul Grigore Z anc va p re-

.-«■•da la * demiterea «cnsîîjeriîor ...unguri, după com iaiicatul Guver- Jutiliu care a im pus oprirea să- .^ăttsrilor arheologic-e in î’iaja Unirii.

ewltyrii a aprabet aceste lucrări ba le-a şi nsigarat jifiasţafea”

IN AŞTEPTAREA UNEI COMISII

în urma hotfiririi Guvernului României şi a Ministerului Cul­turii, In a căru ' subordonare esţe Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, a fost sistată or­ganizarea .d e şantier, s-a cerut cerut retragerea utilajelor şi • # împrejm uirii de către ITGI şi a fost am înata începerea săpatu­rilor, Se aşteaptă o comisie so­

licitată de M inisterul Gulturii.M embrii-colocviului de cerce­

tare de la muzeu sîn t convinşi câ politizarea efectuării sonda­jelor arheologice va fi abando- nată, îar comisia special consti­tu ită va analiza legalitatea cer-

; cetârilor şi im portanţa ştiinţifică a sondajelor.

Conducerea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei adre­sează cuvinte da m ulţum ire ace- lora care şi-au exprim at spriji*

; nul sincer fală de săpăturile şi• cercetările 'arheologice şi . s-au

opus ; amestecului organizaţiilor politice in cercetarea ■ arheolo­gică. De asemeni, adresăm mul­ţumirile, noastre Poliţiei si Jan-

- darmeriel, care-au asigurat pro­tecţia cercetătorilor şi a organi-

; zatorllor de şantier — ne-a de­clarat 'lu n i după amiază -dl. Gheorghe LAZAROVICI, direc­tor general al Muzeului Naţional

1 de Istorie a Transilvaniei. (AI. T.)

(Urmare dii» pag, I)

Şi, în orice parte a globului, orice asemenea descoperire ar* # Ecologică înseamnă un . aport şi la cunoaşterea istoriei civiliza­ţiei umane. în istoria lor, po- - poarele lumii, cred, se îm part in popoare care au tră it din m unca proprie şi .popoare care au tră it din războaie — şi cam aşa s-au şi constituit — si po- i, poare care s-au războit o vre­me si apoi au început să mai facă ’ cîte ce v a Poporul roivân& ţexisiat p rin muncă şi oricînd* se poate" dovedi p rin dovezile păstra te — unelte, instrumente, meşteşuguri. Nu este întîm plă- to r faptul că în ultimii ani m u­zeele . noastre Sn ae r liber au fost asaltate tle specialişti {mu­zeul d in Sibiu a şi -primit o. me­dalie); au recunoscut specialiştii ; de la Organizaţia Mondială a Muzeelor In- Aer Liber cS aici ’ a fost un leagăn de civilizaţie,că aici a fest un popor care ...şi-a cîştigat existenţa p rin num - ,; cS proprie. „Conţinutul" muzee-' lo r noastre dovedeşte ex isten ţa’ unei civilizaţii superioare. \E i i ’

•cred ca a pune în ,ev iden ţă l«- ! toria jxsporulul TomSn, p rin cer-.;.;, cetărl arheologice, nu estt> mimai ,' o contribuţie In favoarea istoriei noastre, ci şl o contribuţie la

:.cunoa§ferda‘ istoriei om enirii.După modul cum a u evoluat

lucrurile fn legătură 'cu sonda­jele din P iaţa Unirii, s-a m ani­festat mult subitetivism, s-a ve­nit cu argumente partlia te , nc- ohlective, . • l ' î * ’

Eu consider câ aceste ccrce-‘j tări trebuie © cu te şS că tre-) buie judecat cu m ulta obiectivi*; tate, ia ră clemente politice ţii subiective, m ai ales că sc «teu, asigurări din partea administra-ii, ţiei locale — Prefectură, Primi*.f rie, Consiliul Judeţean — -că no! va fi afectată cu nimlo r.îci sta­tuia, nici biserica „Sf. Mihail".'. Pentru cercetare ş tiin ţif ic i trebuie aprobarea unui partid. :. Mă surprinde insă că pen tru a* ; ceste sondaje arheologice trebuie^. atîtea aprobări, la d iferite ni­vele, th ia r d e la organism e in -< ternaţionale. STct ceea ce exista se conserva, d a r asta nu in - «< seamnă să nu punem fn eviden­tă alle dov«2l. r ;■

Nu înţeleg de ce £e ajunge' la dispute Snteretnice. Lucrurile trebuie privite obiectiv, dîn punct de vedere profesional, %»

' cu bună credinţa. Nu înţplcg d« cc trebuit s5 ma» vin3 o corni* sie de la Bucureşti, dac3 Mi­nisterul Culturii a ap robai acc»- te lucrări, ba ifl-o ţ i as.gurax finanţarea.

ADEVARUl DE CLUJ

«•te

MIERCURI, 13 IULIE, PAG. 8

Gu puţin- tim p înainte de a trece îu eternitate, oratorul,.scrii­torul .şi omul politic al Romei

- Antice, Cicero . Marcus Tullius• (100—43 l.Ch.), autorul celebre­

lor discursuri politice „Catilina- rele“ şl „Filipicele", al pledoa-

'ri'ilor juridice „Pentru Maroellus-1 .şi „Pentru. Celius", al tratatelor

, de retorică „Despre orator*-- şi.' „Brutus", al tra ta tu lu i „Despre

prietenie11, a scris o ultimă car­te intitulată „Despre bătrineţo11. Avea 03 de - ani şi a - elaborat

•această lucrare, d u p ă .cum măr­turiseşte în „dedicaţia11 cu eare se deschide cartea, pentru a de­monstra unor prieteni ai săi de aceeaşi, vîrstă sau mai in etate, că şi la butrîneţe „se poate pe­trece tot -timpul vieţii fără nici

. o amărăciune". ' ■Prin intermediul lui Calo cel

Bătrîn, pe atunci in vîrstă . de 84 de ani, şi care avea o mare ■ vigoare, crea şi lucra şi se bu­cura de o m are reputaţie — fu­sese consul, autor, a l-u n e i im-

• presionante istorii a Romei şi al .- unui tratat despre . agricultură, dialoghează despre bătrîneţe .eu . Scipio al ll-lea Africanul ■ şi Leliu, numit şî cel . înţelept. Concentrind. Istorisiri din viaţa Unor învăţaţi, greci şi romani, care au creat şl lucrat pînă Ia0 .vîrstă foarte înaintată, şi fo- . losindu-se .de., cugetări din lu­crări ale unor . scriitori rşi filo­zofi antici. Cicero demonstrează

că studiul, muncă in agricul­tură, -practicarea .virtuţilor, cul­tivate ' la orice vîrstă, oricît ar trăi cineva, aduc m a ri, satisfac­ţii. El încearcă să dea răspuns la patru întrebări, p a tru ; cauze

la bătrîneţe, ci orice etate ar .avea. - ' '

Am selectat şi redăm mai jos cîteva din reflecţiile lui Cicero din acest tratat, nu mai puţin celebru decît alte lucrări în

_ — Memoria slăbeşte negreşit dacă nu o vei • exercita; sau dacă vei fi prea uituc chiar din natură.

— Inteligenţa rămîne la bă­trîn i, atît numai dacă ei vor

Sfaturi. . . antice peutru vîrstă a treia

■ B Ă T R ÎN V A T A : ■ L A R O M A N Ipe care oamenii în etate — cl - nu-i numeştq bătrîni — le con- : sideră că ar face ca bătrineţea' , să pară o nenorocire: 1) Ea ne împiedică de a ne îndeplini li­nele funcţii; 2) Ne sleieşte cor­pul; 3) Ne privează mai de toa­te plăcerile; 4) Este vecină cil m oartea., . . ■ ’

■ Cicero încearcă să răspundă la aceste dileme, afirmînd d e ' la început, că ele. nu sînt atît do tragice. cum . par. Bătrîncţea de care. se. plîng unii stă în carac­terul bătrinilor, iar nu în eta- - tea lor; bătrînii cumpătaţi, ne* / pretenţioşi şi . afabili duc bă- .trîneţea fără', greutăţi,, pe cîtă vreme cei . pretenţioşi, şi - răută- : cioşi sînt nesuferiţi n u . numai

care a concentrat cuvinte cu valoare de maxime: :

— Faptele cele mari nu se fac prin forţă, nici prin iuţeală sau prin agilitatea corpului; ele au trebuinţă de prudenţă, de au to -1 ritate şi de sfat, calităţi de care bătrineţea nu numai că nil este lipsită, clar chiar are din abundonţă.' ,

— Prudenţa, înţelepciunea, au­toritatea dacă n-ar fi existat la bătrîni, n-ar fi dat numele de Senat (senes — bătrîn) consiliu­lui lor. suprem.

— Cutezanţa ; aparţine. ' tineri­mii, dar prudenţa aparţine bă-' trînilor. - .

conserva gustul de studiu şi de ocupaţie cu ceva,-şî aceasta este adevărat si pentru^ cei- care au :ocupat. funcţii, publice, dar chiar şi pentru cei. care duc o viaţă privată .şi liniştită.

— Adevărata prudenţă constă in a se întrebuinţa fiecare de ceea ce a re -ş l orice face să facă după puterea sa.

— Debilitatea provine mai mult din . viciile . tinereţii decît din efectele-timpului.

— Preferă să fii mai puţin tim p 'bătrîn decît sâ îmbătrîncşti înainte de timp.V — Cursul vieţii- esto i regulat, natura n-aro decît o cale şi a- ceastă cale este simplă: fiecare

perioadă a vieţii este ca un ano­timp al anului, care, îşi are ca­racterul său particular.

— Exerciţiul fizic şi tempe­rarea în toate pot să conserve pînă la bătrîneţe ■ ceva din . vi­goarea noastră, de mai înainte.-

— Un bătrîn trebuie să-şi în­grijească sănătatea, să facă e- xerciţii potrivite cu etatea sa, să 'n u bea şl să nu mănînce de­cît numai ceea ce-i este nece­sar- pentru - a-şi repara puterea, iar nicidecum spre a;Şi încărca corpul. (

— Să -nu ne-îngrijim numai de corp, ci şi de creier^ şi mai cu seamă de spirit, căci aceste lumini se sting .lesne la bătrî­neţe dacă nu le vom alimenta întocmai ca pe lumina unei lămpi.

, V- După cum stimez un tînăr în care. găsesc ceva bălrînesc în el, . tot asemenea stimez şi pe un bătrîn care are ceva de tînăr intr-insul.. — Raţiunea este darul cel mai preţios • pe care natura sau mai bine zis un Dumnezeu bine­făcător l-a făcut omului.

— Ţoate plăcerile se tempe­rează cu anii.' — 'Luaţi aminte' - ce-a • spus Solon (unul din cei şapte, învă­ţaţi- ai lumii): „Am îm bătrînit învăţînd în fiecare zi cîte ceva“.

Marin OPItEA

■ Uitimele-zile aie lunii .'Iunie au fost nicareate de în­ceputul acţiunii dc examinare a copiilor aflaţi in inii-' nenţa şcolarizării, pentru; a: fi admişi in clasa I eu predarea intensivă a unei limbi străine. In judeţ vor funcţiona .raai multa clase de acest fel. Astfel, in muni­cipiul Gluj-Napoca se preconizează a se institui în ,11. şcoli clase pentru învăţarea limbii engleze, 3 şcoli pen­tru limba franceză, alte. 3 pentru germană iar' spa­niola şl rusa la cîte o şcoală fiecare. Această situa­ţie asigură' continuitatea în ' însuşirea limbilor străine începînd din ciclul primar, travcrsînd cel gimnazial cu aprofundarea cunoştinţelor pe traiectoria ascendentă . a şcolarizării. . >■ ' - j '

Examenul de admitere . în clasa I a . .cons.tat-.jn- tes­tarea aptitudinilor generale ale copiilor •— premisă a realizării cu succes a sarcinilor şcolare; a unei învă­ţă ri eficienta, ţî condiţie esenţială a unei adaptări şco­lare optimale. S tructurai aptitudinii şcolare presupune investigarea unei game constituţionale extinse de dispo­nibilităţi . caro asigură reuşita startului şcolar. In vir­tutea acestui fapt, pentru acluala-f.eţapâ' de; examinare am Imaginat , tm set de probe circumscrise în aptitudi­nea de şcolarizare. Probele concepute pentru examina­rea scrisă şi orală v'zeazâ. comprehensiunea,: «unoaste- rea_ dimensiunilor a organizării spaţiale, absurdităţi’ şi omisiuni în imagini, viteza şi calitatea reproducerii unor modele, care dezvălue atît capacitatea de Învăţare,- cît şi dem eraorare, dar. şi concentrarea şi menţinerea sus-; ţinută a atenţiei în Gadrul unei sarcini verbale .im pu­se, coordonarea rnotrică De asemenea s-a verificai po- -

tenţialul analitico-sinletic; de abstract izare-coricretizare, generalizare şi - comparare, inductiv-deductiv, stabilirea de analogii, cunoaşterea noţiunilor integratoare, gradul de însuşire ş i1 utilizare a unor concepte,' vocabularul, discriminarea sonoră, fără a fi Ignorate, defectele de pronunţie sau evidenţierea interesului manifestat ppn-

ADMJTfcRE IN C L A S A : I

tru sarcinile şcolare, Examinarea s-a realizat de către profesorii specialişti îri psihologie-concomitent în toa* te şcolile din Cluj-Napoca. în celelalte • localităţi din Cluj testarea . a fost consecutivă celei din. municipiul reşedinţă, utilizîndu-se o varianlă metodologică simila­ră. -

In general tiecare părinte are certitudinea superiori­tă ţ i i propriului copil. In parte, această situaţie se da­torează/lipsei părinţilor -de a dispune- de un sistem de . referinţă la care sâ fie raportat copilul său pen tru -

o . evaluare" reală. Or această examinare a prile juit ob­ţinerea primelor informaţii orientative asupra stadiului de dezvoltare aptitudinală a copiilor, In febrila com­petiţie angajată între concurenţi dar mai ales cu ei înşişi, in demersul validării avalanşei cunoştinţelor, ei a u ' fost riguros ierarhizaţi şi admişi în. baza locurilor disponibile. Succesul a relevat competenţa cîştigătoriior. dobindită printr-o temeinică preocupare şi un -in te res sporit al părinţilor şl educatorilor pentru formarea lor în această perioadă de maximă receptivitate, mobilitate şi flexibilitate. Decalajele între Copil sînt parţial ge­nerate de platforma eterogenă a elucaţiei acordate ex­clusiv- în mediul familial sau grădiniţele cu orar nor­mal; prelungit sau particulare. De aceea se impune ne­cesitatea'com plinirii aportului părinţilor şi educatorilor într-un singur flux educativ printr-o colaborare susţir nută pentru reducerea; diferenţelor uneori pregnante în ceea ce priveşte starea de pregătire pentru şcoală cu care învăţătorul se confruntă la începutul anului şco­lar. . -

Aceşti minunaţi concurenţi, simboluri ale candorii, ce au bătut pentru prima dală la uşa şcolii pentru ADMITERE "ău toate-şansele pentru a deveni speran-

' tele împlinirilor necontenite ale părinţilor care au tre­cut în acc-ste zile prin înalte trăiri emoţionale

Prof di, Aurelia COAŞAN,Centrul -judeţean de asistenţă psihopedagogică pentru

" - profesori, elcyi şi părinţi

într-o intervenţie .anterioară ani fcbordat o parte din proble­m ele mamelor singure şi ale ao- plilo'r lor .într-o alta cele din­tre mame şl fetele lor, Prezen­tăm aoum problemele ce apar

. mame-singure şi băieţii lor, atunsi oînd acestea au în­datorirea de a-i ereşte şi educa Lăsînt la o parte problemele eco­nomice, biologiee. psihice, so­cial®, de şcolarizare şi profesio­nalizare pe sare Ie are orice co­pil. Insistăm aQum doar asupra particularităţilor educaţiei şl îndiosebi o comportamentului general şî ou deorebire sexual al adolescentului — respectiv lînă.u lu i — crescut de mama singură,

ffia şi felele, (Ş'ar într-o pro­porţia mai mare şi lntr-un grad mai profund, băieţii «rescuţl {gr?' tată au% sentimentul frus­trării. în "nare parte răspunză­tor diferite devlsnţe compor- tairientale ascunse sau npăiînd jn cadrul unul „spirit de fron* jS “, e drept prezent ş i , la bA- jjţii cu familii co m p iite ,. mal eviJt nl în adolessenţă ş i . ime­diat după aceasta SiHiaililp pot k diferite în fyncţle şl de telul ■ «Ut» ef'PîM a rămas orfan; - o r in deces, sau abandonarea fa-

de, cairo tal? sau ,-m ai

rar. dar posibil, alungarea tată­lui de către mamă şi aducerea în casă a unui a lt bărbat. Şl aici situaţiile pot fi diferite: ele depind de vîrstă la care copilul a devenit orfan de tată, de taa- tul mamei şl mai ales al 'ta - ’■ tălui adoptiv, toate integrate in .

pentru lu c ru l, bine făcut şi la timpul potrivit. Copilul trebuie aju tat sâ Privească 'to tul. In viitor, atît. sub aspect personal cît şi social. Să fie luădat şi- re­compensat pentru munca sa bine făcută. Să ştie eă libertatea ade­vărată este. iluzorie în condiţii

. curiozitate în - cunoaşterea unor fenomene din această sferă. Ea trebuie com pletată în şcoală, biserică, servicii destinate fami­liei, mass-media, din lecturi, e- ventual in organizaţiile de tine­ret, din dbcuţiile eu. colegii, din Viaţa reală 'A nturaju l, tendinţa_

1391 — Anul internaţional al familiei

spectrul socio-economic şi cultu­ral al familiei' sopilului. Tatăl a.-lopliv, sau în perspectivă de a deveni tatăl adoptiv al băiatu­lui. va surora eu .tact eă nu va exercita exagerat tradiţionala au to rita te -paternă şi nici nu-1 va despărţi sufleteşte de tatăl

■adevărat. .ffia toţi îopili şi tinerii, ba- .

iatul orfan ae tată sau ed u c a t. şi crescut de tun tată adoptiv trebuie a ju ta t . tv multă grija ; spre a implementa disciplina, - ordinea, dragostea şl bucuria

de sărăcie personală şi sosială, ca atare ţf ştie eă numai prin mur.cS, Inteligenţă, Iniţiativă personală, perseverenţă, „ajutor pentru autoajutor“ şl puţin no- ro» are şanse do reuşită tn via­ţă, Grija pentru evitarea, devl- anţelor ooinDortamentale: alimen­tare, consum îxagerat de bău­turi alcoolice, tabagism, pslhite, sexuale ets. este primordială."Relativ Ia educaţia, sexuală d

băieţilor, a o trebuie începută «lt mai devreme Jn familie atunsi cind copilul manifestă:semne de

de a Imita,-întîmplarea au mare rol, Se va insista asupra faptu­lui că dragostea nu se rezumă numai taviaţa sexuală Este ,o aăutsre In eadrul sexului opus pentru întregirea personalităţii Devinţa ace-tel eăutări este „ră­tăcirea tn eadrul aceluiaşi sex- homosexualitatea, lesbfanfsmul".

Datele stati «tlce ale OMS, ale Serviciului pentru om ; şl sănă­tate (SOS), alesoeiologllor, ob­servaţia de flecare zi aratfi (la americani) să dintre băieţii Ia vîrstă de 13 ani 16 Ia sută a u .

mraai metm a n a 1 n r - * m u .

avut deja o primă experienţă sexuală, la 14 ani, 23 la sută, la 15 ani, 30 la sută M ajorita­tea băieţilor, 70 la sută, îşi în­cep v ia ţa ' sexuală după vîrşta de 15—16 ani. Foarte puţini, sub 5 la sută sînt virgini după' vîrstă de <!0 ani Şi atunci ră­mîne' să sfătuim tinerii „să-şl trăiască viata din plin. fiindcă nu se mai întîlnesc cu ea, dar cu decenţp şi demnitate, aşa ea mai tîrziu să n '1 roşească nici

- In faţa oamenilor şi nisl cînd se privesc singuri iri oglinda su­fletului, , .“ îndemnurile noastre

-trebuie să cuprindă sfatul ea tînărul să aibă dragoste de via­ţă. dorinţ: de viaţă plensră şî dragoste ce 5n (onru însemnează viaţa autentică, din care dra­gostea nu poate să. lipsească. Dacă dragostea Implică (pentru unii tineri' sexualitatea, atunel trebuie excluse colegele, priete­nele de familie .rudele. Prezer­vativul trebuie să fie mereu Ia îndemtna tînărulul, ferlndu-1 de aproape toate relele legate -’î sexualitate: boli venerice (micro-, bîene, vlrusaîe, eluperoi. para-

. zlţi), sarolnl nedorite e to , «hlar d-îGfi se acordă ■ contraceptive gratuit pentru eleve şl studen- ■ to. . . (va urma)

Florea MARIN

MIERCURI, 13 IULIE, PAG. 9 ■i <Jt. C>ie. i iJJ

V m w mmmCumparar}

ICUMPĂR-VIND-ŞCHIMB ÎNCHIRIERI LOCUINŢE

PROPRIETĂTI IMOBILIAREOS

0 Vînd urgent apartam ent 2 camere parchet, TV cablu, B-dul Muncii nr. 101, bloc A 1, sc. 3, ap. . 157. Tel. 14-81-03, după ora ,16. (272640) '• • Vînd spaţiu : privatizare. 16-!21-OG. (272648)

O Vînd casă' 2 camere central posibilităţi optime de privatiza­re: Telefon 18-42-97. (272G51)

• Vilă cu trei. n ivele. de ., vin- zare In Turda, ocupabil, bUn ■" pentru orice destinaţie, -grădină mare. Inform aţii Cluj, telefon: -.12-48-08. ,(272656) , -

© Vînd spaţiu comercial.' Tel. 13-3G-41. (272661) ~ . ' - ■' • Vîrijl Oltcit stare ’ireproşa- - bilă, .p re ţ excepţional^ u rg en t? Tel. 11-75-49; 12-78-07, seara. Vă- aşteptl (272543)

• Vînd Alfa 90 accidentată, d reapta faţă, 87, stare bună de funcţionare sau piese, cutie Ford Taunus şi ,Sierra, radiator Opel, Volkswagen, Alfa 33. Telefon:17-23-67. - ora 17—21. (272599)

• Vind BMW' 525 turbo-diesel fabricaţie . 1092, Telefon lGzI-î- 39 (272636) - .ti. ' : \ . 1 .......

• Vînd aragaz 3'. ochiuri; pie-' se; Fiat 850. ' Tel. -1,5-07-23. ■ (272G)

Vînd Skoda stare excepţio- .. n a lă ,-44, mîi fem, Dacia 1991, 16. m i ik m f T e l , 11-21-51, după ora10. (272600) V:. V "; /

• Vînd PC 386-3 1/4 Ram, 80.3 1 HDD, super. VGA-f filtru,

mouse-f-PAD; ,,Tel. 11-83-15., (272603) ..

■• Vind maşini de înghetatd Suedia, .pentru laborator .cofeta rie. Teelfon 19-51-19 - (272597)

• Vindem tractor DTC 454 cu toate utilajele aferente, noi, preţ negociabil. Informaţii tel. 10-75- 45. (272666):. • Vînd dulap bucătărie şi corp- bucătărie.- Telefon 13-47-51. (272588)

• Vînd mobilă stil masivă . început de secol. Str. Şesului nr.,

■ 19, bloc S 5, ap. 12; Plopilor. (272594) .. , '

• • Vind cărucior pentru copii. Telefon 14-09-22' (272015) ■ . .,

• Vînd 'urgent dormitor I-u-:- Nor nou ; Telefon- 18-80 07.- ; - , (272624) . , ■ ,

• Vînd medicamente citosta- tice Metotrexat, cancer plămîni, coluterin, leucemie, intestin gros Honvan ş i.E .\tracy t pentru pro­stată. Telefon 14-79-32, orele 19 —21. (272G2G) ;■ ~-

• Vînd mobilă ieftină, tip Bobîlna; 1 canapea, 1 dulap bu­cătărie. Informaţii str. Someşul 22, telefon 3 9-92-80 (272631)

*•, ' • Vtnd;--maşini' de scris por- _ tative şi alte.obiecte. Tel. 14 78-" 18 (272632)

• Vind apartam ent 4 cam ere, et. 5, m odificat geam uri, uşi, in ­terioare , noi d in brad, uşă in ­tra re , s te jar, faian ţă , gresie, bu ­cătărie , băi, -balcoane. B istriţa tel. 063-— -.21-27-07. (272616)

® Vînd brăţară aur 14 K, gre­utate 31 grame. .Telefon 13-34-30. (272612)

® Vînd cabană, te re n . alfilu- '„ dine 1200 m d is tan ţă '45 km. Ex­

cepţional. Telefon '.15-66-85. - (272628) . •

• Vînd garsonieră" confort I, mobilată Cimpia Turzii. Telefon18-09-91. (272629) .

• Vînd " urgent apartam ent 3 camere confort mărit, preţ ne­gociabil, str. Tulcea nr. 4, blocII 7, ap. 1. Informaţii între ore­le 17—19. (272633) :

• Vînd apartam ent 2 camere cu îmbunătăţiri, preţ negociabili Aleea Moldoveanu rir. 2, blo6 R 16, et. I, ap. 8; (272637)

• Vînd apartam ent 2 camere Confort sporit 60 mp în Zorilor central, blocul Turn. Tel. 16-74- - 83 şi 12-89-03. (272672) , . ,

' • Vînd teren, construcţii în ' Gilău- 90 ari şi--dozator sucuri

cu 4" .dozatoare. Informaţii,- tel.24-18-87, orele 16—19, preţ con- ' venabil. (272680)

.. • Vînd apartam ent 4 cam ere" confort I ultrafinisat cu garaj

: proprietate ,pe str. Aurel Vlaicu. Telefon ,12-20-55, : după ' masa. (272692) ,-: i ,

• .-. Vind ; microbus Peugeot, 9 locuri,'7 1987, . diesel • şi 'Merce'des ;

,200 D, 1978 ' înmatriculate. Tel. 17-30-30. (272669) ' :• • Vînd, Fiat diesel 131 vizibil

pe str. Donath nr. 23. bl. MX-3,-. ap. 62, între orele 16—22, fam, Casian. (272677) .. .

• Vînd Dacia Brek, an 1991. V Tel. '17-88-70, zilnic orele 8—9 şi 20—21. (272633) i: , :

• Cumpăr D ada 1300 ofer maxim uni milion. Tel. 14-27-23, după ora 13. (272686) ,

• Cumpăr autoturism , fabri- cat - după 77 înscris . maxim 900.:' 000 Iei;/Telefon i 14-27-23. (27208)- •■ Vînd teren agricol 1300, mp , ţvizavi Camping Făget); Relaţii tel. 15-44-07, după o ra. 19. ■ (272676)

• Vînd urgent pui Schnaut/cr uriaş din părinţi deosebiţi : 'c u , pedigree'. Telefon 16-63 03.(2.2640) . ., ® VCumpăr sticle- la dornici- . : liul dvs. peste -250 bucăţii Tel.12-16-96r 18-85-86, după' ora 18. , (272642) .- -

— • Vind mobilă de bucătărie. ■Tel. 14-45-42, după ora 15. -

(272663)• Cuhipăr contract .. 1CKAT..

11-22-04. (207413) '"- • :[Cum păr-'urgent 'locuinţă.'/19-57-15. (297.421) •’ « Vind apartam ent 3. camere

dedomandate, confort mărit, str. Tăşnad nr. 7,- ap. 39. (297940)

• Cunipăr 'apartam ent cu 2 camere, cartierul ; Gheorgheni. ’ Ofer IQ—10,5-m ilioane lei, in ­formaţii la telefon 15-58-08, . (297966) " î .. ■ • _ ..... O Vînd casă în satul Bucea,:

^nr. -7, la şosea, 5 camere, gră- 'd in ă , dependinţe, posibilitate ,de.

privatizare Telefon 16-22-45. (297971) : ^

• . Vînd Dacia 1310 nouă şi 1988 Tel 15-28 13. (2979-15)

e Vind Citroen BX 1100, cmc,consum 6,4 benziriâ,' fabricaţie "1988, 85.000 km. Preţ 4500 DM. Tel 13-0.9-48 (297968) ,v

• Vînd Fiat 242 12, 2 tone sar­cină utilă, Peugeot 403 SHI, 1989, 2000 cmc, Lancia Prisma 1500, 86, 1500 cmc, Peugeot 205 GRD, 86, 1800 cmc, Renault 5 TD 8(3,

, 1600 emo, preţuri foarte avanta-, joase. Telefon 13-63-16, orele 8 —17. (297970) , / t. ‘

• "Vînd miere albine. Telefon 3 5-94-74. (297962) . ' .

• Vînd sau închiriez drujbă 'electrică." Tel. ' 11-32-52., (272663)

• . Diferite m obile' de calitate de 1 vînzare, preţ convenabil. Str. Pietroasa nr. 12, tel. 11-49-89. (272673)'; • Cumpăr rafturi din metal sau lemn, dulap metalic cu ser­tare, vitrină expunere. Tel.- 14- 23:42, (272693)

• Vînd teren pentru consti-uc- tie cabană turistică, în zonă de munte. Tel. 11-9G-3J, orele 14—19. (284120) :

• Vînd apartam ent 2 camere decomandate, parchet, telefon, ; 2X balcoane în cartierul Gheor­gheni. Telefon 19-46-61, între o- rele 10-23. (284126) ; ;

• V înd apartam ent 3 camere etaj I în Floreşti. Preţ 5 mili­oane, negociabil. Informaţii Flo-- resti, str .Horea, bl. A 22; ap.3. ,'(284129) . ; ■ , "

« Vînd . casă şi grădină în sa­tul Bădesti, comuna Borşa," ju-

'detul Cliij. Telefon- 17-91-40. (26-1136) '' © Vînd garsonieră şi âparta- ment.,; Telefon 19-55-50. (234145)

• /V înd casă singur în curte.., Str. K arl Marx nr. 75, orele 11 —18. (284149)

• Cum păr apartam ent 2 ca­mere în rate. Telefon 1Ş-21-35. ; (284150) ^

• ‘ Cum păr talon IJ-350 in- jur.', la 5. ani. Tel. 16-09-17. .(284118)

• Vînd F iat Penny diesel pen-' tru marfă, 1939, 65.000 km. Tel,11-95-97. (284147)

• Vînd Dacia -1310. In fo rm aţii: tel. 13-63-36, intre orele 19—21. (23154) . . - ; :

O Vînd ladă şi congelator, m aşină de spălat şi video. Tel.

• 16-82-53. (284123) - «■, • Vînd maşină de spălat, piclc-

' up, discuri,- birou, televizor Sport, aspirator. Telefon • 16-60-25. (284133) :

• Vind ţuică de prune. Tele­fon 17-94-40. (284137) - ' -

• Vind sase- cuburi. -Telefon:17-63-07.- (284119)

• Vînd ieftin bilet la Costi- r.eşti. Telefon ,12-81-95., (284132).

• Vind j.trof.ee' cerb cu craniu, „Omagiu"’. ediţia. 1978. Tel. 19- 92-03. ' (284134) V . - ■

K 'O C C H l D i â C O în L una d e S u sSăp tăm înă a c e a s ta

: vineri şi dum inică în tre o re le 22-04.

Sâmb&tă Exotic Show! Ţ inută exotică obligatoriu!

Bilet d e jn tr a re 1000 lei., NOU! Vineri şidum in ică

p en tru dom nişoare in trarea e s te liberă! ' Sîmbătă cursă specială,

pentru'discotecă:. -P le c a re :21.00: Vizavi de fosta

■ autogară cart. Mărăşti 21.25: Opera Maghiară .: 21.40: După Peco din

- Calea Floreşti 22.00: Floreşti, din faţa ;/ restaurant Cora: întoarcere la sfîrşitul"

programelor.

: S c h i m b u r i

• Schimb apartam ent. Cluj- Napoca 3 camere - superfinisat,. garaj cărămidă, pivniţă, telefon cu similar Bucureşti. Tel. 17-29- 44. (272620) , : : ', O Schimb apartam ent Una. ca­meră cu 3 cam ere.-Str. Mănăs- tu r , 91, bl, D . 9/36. (272667)

• Schimb apartam ent; 4 ca­mere confort I, Ultrafinisat, cu garaj, cu 2 apartamente a . 2 ca­mere Sn zonă bună sau variante. Telefon 12-20-55, seara. (284,155)

închirieri

R AN SC R IER■ • traduceri a c te ;‘' • su p o rt num ere p lastic

Frin COMAUTO s.r.l- Str. Miron C că in n r^ , tel. 139726

Orar 8-17 f o ^ f i

- • Caut. i'emeie necăjită, ■: fără copii pentru îngrijire"bolnavă şi menaj, gospodărie , ţărănească. .

[-Telefon :i6 :38-36., (284080) ,O Film ări video. TeK 11-06-05.

(284105) ' , \_j....: Societate, comercială, anga-..

jează prin concurs două vinză- toare, Inform aţii la telefon 18-

- 5-788; - orele ■ 8—18. (284121) .• Conduc evidenţă contabilă

pentru firm e particulare.' Tele­fon 13-34-43, după orele 18; - (272644) ■ v ,

,® ‘Angajăm zidari, dulgheri.- zugravi. Telefon ’"15-'82:96, •(272619) •; . . ■' v , 'v• • F irm ă' particulară angajea­ză femeie de serviciu, cu pro­gram redrus. retribuţie- deosebi­tă. Inform aţii str. Pata nr, 35,ap, 21, (2726(54) - ■ - • - . • ’

• • * Deratizare, d-??.ih<ecţie exe­cutăm la. preţuri avantajoase. Informaţii ia tdelon 17-UJÎ8. (279930) ‘

« SC „AMADEUS“ SRL. str. C rapului nr. 75, vinde en gros bere „Dracula*' la un preţ convenabil, oricui. A n­gajăm barmani. Tel. 12-41-01. (284148) .. , ' •

- • Magazinul de confecţii > VIO, str. I.M. Klein nr. 23, vinde halate şi şalopete de lucru ruade in lta lia en detail 9.000 lei bucata, en gros, minim 10 b u că ţi' 5605 lei bu­cata, inclusiv TV A ., Orăr: luni — sîm bătă,' orele -8—20. Vă aşteptăm! (272681); -■

• Ofer: var,- ciment,’ plăci, cisme cauciuc, măşti sudură,: şorturi, jambiere, mănuşi lă-

cătuş-sudură, antiacide. şi bumbac, bocanci ■ talpă cau­ciuc şi lemn, pături, lenje­rie, salopete, halate şi ” alte produse. Reţineţi telefon:--14- 23-42. (272691)

• Vindem ia licitaţie Vi­neri 22 iulie, utilaje pentru construcţii' în * stare de func­ţionare:.- buldozer. - S; ,1500r.» S 650 excavator S 603, geiiq-

rator" curent. 40 kw. Inform a­ţii telefon 18-81-86 (272005)

, .® Angajez -urgent bucătar calificat.. Telefon 15-17-77. ' (272615): v- : . v-

• Angajez dulgheri. Tele- fon ;12-20-77. ' (272657) r v

• Studentă grecoaică, caut de închiriat apartam ent cu2 camere, mobilat, neapărat -telefon, în centru. Tel.. 13-02- 91 sau 12-98-01. (281031) -

• Cijut pentru închiriat un spaţiji sau casă particulară cu curte pentru deschiderea unui autoservice. Inform aţii la telefon 11-93-05, orele 10— 18. (281083)

• Matrimoniale prin profesio-' nişti, ifoto plus preferinţe.'- OR 1. CP, 1157. (272682)' , _

. • Angajăm comis-voiajor cu... aspect plăcut, ambiţioşi cu pu­tere de , convingere pentru mun- : c ă ' sezonieră în Cluj, A d re s a v. Baba; Novac 18, (272681)." ai Angajez tîmplar. Str. Cas-;

tatiilor .nr. 3, sc., III, ap ':-23,- du* ’- pa ora 17.. (231110) ; ." ' ■:

Executăm,'la cerere . uşi,, t'e- , restre, mobilier etc.' Te), . 25 13- T;

UT.} (284142) , .

• Posesor certificat „u rbar^n ,., avize construcţie, ridi’onre loP0 '. pe* teren .'cvi titlu d^,; proprietate, -, caiit uriieiit pentru"', o afacere'- rentabilă .asociat cu capital viu cumpărător. Tel. 1147-311,(•■'726. i) -

• Dau în chirie apartam ent .cu trei camere, -- mobilat şi cu telefon.' Informaţii ţel. 16-65-31. (284090) , I ,

• Caut spaţiu comercial u ltra ­central peritru închiriat. .Telefon16-67-82, zilnic. (281053) ' •

; / • -C ă li t thirie’ locuinţă, 19-57- 15. (297317)

Callti spatiii-privatizare. 10- 57-15. (297425)'

• Familie, căutăm de înch i­riat- apartam ent 2 cam ere tu telefon. Informaţii telefon 17-09-15. (297950) i

■ . . . Gaut de-Inchiriat spaţiu co­mercial pentru firm ă. Tel. J2-20-53, orele 14—20. (297864)

• Dau ,in chiri» locuinţă, 41- 22-04: (2721 ■ ; -

• Caut în chirie spaţiu . : 31- 22-04. (272183) "; • Tineri căsătoriţi căutăm tle închiriat garsonieră m obilată sau nemobilătă,- term en lung. O-

.ferim 50—60,000 lei. Telefon 13- 78-12. ( 72G2 ) , V ■ o

• C au t: garsonieră nem obila- '«'tă,V,preier: Mănăştur, Grigorescu.Tel 16-19-G8. (272658)

V S tudente,; căutăm ' aparta - ment 2 camere. Gheorgheni — centru. -Telefon'"14-93-â8.- (28413): • Medic străin căsătorit, caut pentru închiriat apartam ent 2 camere": Tel. 14-81-52. (284138) -

•O Studenţi străini, căutăm a - ‘ partam ent de închiriat. Tel. 12-- ÎÎ0-82. (281144) . V

- Pierderi h l

i i. - •j.lTămaş . joan pierdut le; rî..iţro de, serviciu O declar iiu lă. (284103) '

• 8: :Pierdut poitinoneu cu a. *t perşonaleV Or ban Aurel, căuînft ‘ la-iadresă, -telefon 16-02-15. Re-,' com pensă- (272643) - - r

• '..Pierdut legitim aţie dc <,j.r viciu pa numele Aştilonn n iav CI a ud ia, .O d cc ljr nulă

j

- t

.ADEVARUl UE CLUJ MIERCURI,' 13 IULIE, PAG. 10

$ ® € Î € ? I 5 ¥ € M ! £ f ă

organizează în cursul Svnâi IJJUS a.c., ia Cluj-Napoca, -

- concurs peni ni ocuparea posturilor de

A G E N Ţ I ” CO M ERCSAL! 'ca activii ale principală sau secundară.

«erti .* dipîomă de absolvire a liceului;* fizic prezentabil} '* ysr#ta maximă de 35'ani;_• posesor de autoturism personal.

Se o 1&r&i ■.-posibilitate de cîştig mare (în funcţie de

rea liză rii )l :

- se poale iflevenî'membru al unei firme de tip ocdjîenîal, asîgurîndu-se instruire completa. -;. ,• ..?

Termen de prezentare 16 i«lî* 1994, prin

tel/fax 065 / 169408; 065- : 144004

s .c . R o r m A N S s a ?\ ......... ... ................Glnl-NagaosCalea B aciu lu i nr, i7 t te l 185030*'

- vinde la Licitaţie în fiecare miercuri autotractoare cu şa şi tractoare

execută prestatii cu utilaje şi mijloace de transport în construcţii

- angajează jurist consult (inclusiv absolvent 94 cu licenţă)

; ^ ; ( 2 s s m

4 » ^ t

Vă oferă. pentru. . . . .• : statute şi contracte de societate •

o - acte adiţionale •0 contracte comerciale ş i civile f

Tel 127529 orele 8-10,17-20.(289931)

sx M ffi£ iiiM 's .â .cu sediul în municipiu! Dej , s tr .l MAi nf.134

incwifonnitatecu IM.Cuvemutui nr.6,V22.02.1994,

organizează lîritaţî* publică pe dala de 22,07,1991 orele J O la sediul societăţii, pentru

vînzarea următoarelor mijloace Cuce!

.■■■. L Autodubă TV -. l buc. ,2< Excavator Kastor •-1 buc;

3. Automacara de 5 to - î buc. ,,4. încărcător A 1802.I.F. -1, buc.

5. Tractor rutier - 1 buc.6. Remorcă băsculantJ 5 to' j7. Baracă metalică - 2 buc. j

• , ixfonnatii suplimentare la jv : Melon 212236 int. 452 (289924) j

Turda, f * ■'-... S.C? m mStr. Republicii 12 1 IMPCX ».r.l.Telefon 311448 .'.^rrrr.— —

OFERĂ - - .Opwiatei ţ iitH td ţ etc* *7tilda ai .

htoduit, etc ta fnitW ii txceeM&ite.» PÎINE ALBĂ • COVRIGI CU SUSAN

* CHIFLE * BATOANE i * PRODUSE FUNERARE: •

La comandă fermă, realizează prompt, produse, de .■-] panificaţie specidce organizării unor mese .

'festive,nunti,decese.(216) ;

nr,4T el=132569; 194380

Cluj-Napoca s - OFKRa prin magazinul de . ' ^prezentare de pe

StiN i^BRICII nr.1-2 ■o gamă variată dc: , "

S PRODUSE METALO-CHIMICE PRODUSE TEHNICO-SANITARE VrâUaîî-ne şi veţi fi mulţumiţi!

: , (289863) ; V

S.C. GRUP 4 INSTALAŢI! Sfir Cfuj-Hopoto ’

cu sediul pe str.Deva nr.1-7, anunţă liC itO li© penlru închirierea unor spaţii de depozitare

siluale pe str.Orăştiei nr.10 (Someşeni) precum şi a unui spaţiu de producţie (Atelier de tîmplărie) situai pe

sţr.Luncii E.N. Âceasla va avea loc în dala de i ?. 21.07.1994,ora 10 la sediulsocietătii.

Relaţii suplimentare la telefon 196168 sau la sediu. ' ■ s ' (289926) ; • -v/ v

importator dirccl

Vinde la cele mai avantajoase preţuri:• vitrine frigorifice cu perdea de ae r .

• vitrina frigorifice servire rapidă - lăzi congelatoare cu role, cu capac transparent

• lăzi congelatoare de 1501, 2001,3001 şi 5 0 0 ^ pentru dotarea m agazînelorşi uz casnic

• combine agricole (circular, moară etc.) de 220V « material lemnos pentru construcţie

* ulei Carrier pentru toate tipurile de m otoare

, Informaţii la tel. 148890 m h 194307

intre orele 9-16. (2S985J)

S.C. REXCONDA S.Aangajează de urgentă distribuitori de -băuturi

răcoritoare, marca LibelllX.C ondiţii:- s ta g iu l m il i ta r sa tis fă c u t;

/ ? - s e r io z ita te . rFmm asigură cîştiguri nelimitate. v -

Concursul şe organizează în data de 15 ‘07.1994 orele 12, la sediul firmei Rex Conda din Piaţa

Muzeutuijir,6 telefon 198777,193332. ‘> (289925) '•v----r--- ------------------- ---- _____. . .___•.____ "

— — : v - \ '

Societatea Comercială ! METEX SA. Turda

cu sediul în Turda,slr.Republicii nr,15jud.Cluj

QrgănizemdUeîfaţCc dinccCit cu pentru închirierea unui depozit inifugat pentru

produse chimice.

L icita tia va avea lo c în d a tă d e 2 8 iu lie î9 9 4 ,o ra 10, la sed iu l socie tă ţii.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon ' * 313464 şi 312002:

COMISIA DE LICITATIE (371) t w m

S P A Ţ IU potrivit pentru :f<,.*ffl'Wf*W».>>»y»»wr;f»»,»<mV»»fr rm»,wirf,imniwnniiiuiiim niwiimiiiiiiinimiiH»»n\ f m x M u c U c t « m e t â * ;

S u p m f d t a J 8 5 m p T >

T e l 1 4 0 8 5 3 y 1 1 9 0 3 3 (289929)

lU G in n U T O W O M rt n D O M € N !U lU I P U fllICCluj Napoca, slr Avram laneu nr.22-28

organizează in.data de27.(17.199 , ora 9M t i la l i e

_ - , ..ii..p e r t t r a d e n fţd lA re a C o rp u r i lo r d e c lă d ir i"

d e îa f o s t u is e d iu d ir t - ,P ia fa :M ă tă s t in r .2 & , :

Caidut de sarcini poate fi ridicat de la Biroul Tehnic.

(289933)

&<nuUtcul Jlo-axt "7mda■.o n u n t ă -

*vînzarea prin lic ita ţie a un or m ijloace

fixe în .data de 2 5 iu lie an u l curent.■■ • i.

, ; P cn l>*t\. mfo>*.mc»|ij ş u p l i m e n t o ^ c c e i c e d o r e ş e s ă p a r t i c i p e lâ l i c i t a ţ i e s e p o f

o d » * c s a Iâ c c m c r a n r A 3 d c ia

P ^ i m ă ^ i a " U u ^ d a .

s.c. MoNT€Nny*auj€ N € f t G ! € S J Î .

orgaui?.ca?ii CONCURS pciilni ocuparea următoarelor jw şturi:’

S 2 fOCHIŞTI outorîzfliţi pentru «cntrolc tcrmUc; SINSTfllflTOni v

Concursul va avc.i loc în dota dc 20 iulie W4 o ra 9 !;t sediul socicuiiii din str. Cojocnei 93-y7. ci IU.

[C on tliU i:

* f e o r b o t i ; \ * yîrsto rnoximo 3 5 «nî;

t - domiciliul slobil în Cluj-Napoca; p e n t r u f o c h is t ? - c u l o r i z o ţ î c V ÎZ Q ţo p c

onw î îrt curs.

Cererile sc vor depune j>îiiă la dala ilc 19 iulie 1994 la sediul socicuiiii «biroul personal/ .

Rcfati» suplimentare la leîefon; 153814,153875 sau îa • sediul socictăUi.

■ j w m ‘ . / ......^

MÎERCURr, 13 IULIE, PAG.; l î ; ADEVAgUL DE CLUJ

|c9 Matrimoniale

• Licenţiat 33, 130, 75, arde­lean,: serios; doresc cunoştinţă căsătorie drăguţă, blondă, su­fle tistă, serioasă. CP 23, OP 1, Roman 5550 TŢ. (284091)

_ • Intelectuală,. 24, 173, doresc să cunosc un tînăr serios, între 25—32 a n i /O P l . C P 100G. (272634) ţ

Cumpărări.— ............................ ... ^Cumpăr g a r s o n i e r a ,

A P A R T A M E N T ^ T E R EN PENTRU C O N ST R U C Ţ II.

Telefon 156183 (289S72) ____

•® Vind grădină. Hoia, bici­cletă, motoretă, autoturism Lan- ; cia, cositoare pe benzină. Telo- fon 11-06-05j (284106) ,

• Vînd apartam ent cu 2 "ca­mere decomandate, etaj 1, In Gri­gorescu. Tel. 15-01-64. (281082)'■« Cumpăr garsonieră şi-apar­

tament. Tel/ 19-55-50. (284072)« Vînd apartam ent 4 camer.:-.

Str. Anina nr. 15, bJ.. A A 11,. so ÎI, ap 17. (284070). e Vînd apartam ent 3 camere

Ultrafinisat Grigorcscu. Telefon13-05-97 sau ,17-18-47. (284093) r # Vînd casă .cu grădina. S tr .-

Plevnei n r. .108. (204005)® Vînd motor electric mono

şi trifazic ' (noi), - calorifer foţită10 elemenţi, indann, telex. Te­lefon 12-35-69 (233051) . •, • . Vînd .apartam ent ' 3 ' camere.^

etaj 10, în Mănăştur, confort I r mărit, cu telefon, TV Seltron. Preţ 15 milioane, negociabil. In-, formaţii tel: 17-83-44 sau 17-61- 69. (2840S6) ;

• -Vînd garaj n ie la lic 'dem on-. tabil, şi m aterial lemnos pentru cab aaă Informaţii telefon, 14-71- 15.; orele 19—20, (284115)"./• Vînd F iat Argenta. Telefon-

18-17-81 (283832) :

• Vînd Dacia Break de 4 ani plus Dacie dezmembrată. P reţ 3 milioane, TeL 15-30-3(3. , ., (2840G9) • •• ' -•

• Vînd autoturism „Talbot" pentru piese. Turda, str. Avia­torilor n r 9 , 'bl. B 3, ap. 27, O- prişani. (284078) >

O Vind urgent Dacia 1310 de3 ' ani. Inform aţii tel. 16-58-20, scara. (284085)

• Vînd 'talon Mercedes Cobra 123, Telefon 15-26-43. (284094)

• Vind rulotă FelicJa, 2,5 mi­lioane lei. Tel. 13^1-24, orele10—22. (284104) -V

- • Vînd rulotă Felicia; 1,2 milioane lei. Str. Scorţarilor nr. 34, ap. 8. (281023) . - ;

• Vind motocicletă Kava- saki KLR 600, 6000 km, 1991. Telefon 11-93-13. (284010)

• Cumpăr talon Alfa Ro­meo 33, 1500. Tel. 17-48-22. în tre orele 14—21. (281049)

• Vînd VW bus (9 locuri), fabricaţie 1984 4300 DM. Tel.17-51-17, (281061) ■

• Vînd Renault 18, Renault11," barcă cu motor plus trai- ler, TV Sony Hi-Fi stereo 72 diagonala. Tel. 13-56-24. (284081)

• Vînd Fiat Bambln® 650 cnjc, 3,8 consuni, p reţ 1.700.000 lei, negociabil. Telefon:12-89-68. (281088) V

• Vînd Ford Tranzit 1990 şi VW Ţransporter 1988, Im­pecabile, pentru pretenţioşi; firm e particulare.' Tel. 15-17- 63. (284117)

• Vînd dozator Siemens 3 capete, stare bună. Tel. 18- 84-70. (284012) ;

0 ' Cumpăr t ruse mecanice' necesare; deschiderii unui “ au- to-service. Tel. 11-93-05,. ore­le 10—18. (284081)

■ • Vînd acţiuni. Telefon 15-14-06. (284101)

« Vind casă particulară a- m enajată ca spaţiu comercial, cariter Mărăşti, suprafaţă 347 mp, pret negociabil. Tel. 14-82-22; 15-92-79. (272647) - ,

• V înd Dacia Papuc înăl­ţată, an\ fabricaţie11989, 90.000 fem parcurşi,- pret 5.200.000 lei. Tel. 18-53-24. (272632) -

• Vînd' lambriuri "''Brad. Tel. 18-22-50. , (2724S3)

Vind im prim antă Epson FX-H70 nouă. Telefon' 14-96- 58.- (272079) ş ’

a Vînd 4 camere deco­m andate în cartier Gheor­gheni, str. Băişoara nr. I, se. III, ap. 35 sau schimb cu2 camere. Toi. 11-36-71, o- rele 10—20.. (231143)

: ' * Vînd magazin alim entar cu dotări complete, marfă, funcţionabil spaţiu "dc depo­zitare mare, vad comercial foarte bun, preţ foarte avan­ta jo s.7 Tel. 15-09-28, după o- ra 16. (281151) ţ

• Vînd R 5 accidentat, e- ventual talon. Te!. 15-47r93, orele 18—21. (281172)

• Vînd maşină îngheţată Carpigiarii, stare Ireproşabi­lă. îh funcţiune, capacitate mare. Tel. 11-17-12, (284141)

• Vînd luOo mp teren pentru constructie.; TeL: 13-65-87, orele18—22. (272567) :

• >Vlnd. apartam ent ".3 paniere Mărăşti.'- Telefon 15-41-07; 16-70- 88. (272583) : , "

• Vind urgent y.irsonierâ .19-■ 57-15. (272191.). • Vînd apartam ent 2 camere

confort 2, parter înalt cu par­chet şi telefon, în Gheorgheni. Tel. '.15-26-23. (272579)

• Vînd apartam ent 4 camere Mănăştur, zonă excelentă. Tele-

. /on 16-70-88; 16-23-18, orele 18—20. (272582) ‘

• Vinci urgent apartament.11-22-04. (272187)1 • Cumpăr apartam ent 2 ca­

mere parter sau demisol, zonă centrală si telefon. Tel .13-33-24,- ora 20. (272607)

Decese «Comemorări

* ® Vind maşină da cusul 'N i- Coleta; Telefon 14-46-72. (204089)

e Vind convenabil mobilă su­fragerie, bucătărie,- frigider, a- rag.12. Telefon 17-90-59 (284CS3)J:, • Vind maşină raşchetat par- ' chet şi maşinfl de cusut electri­că, import. Tel. 19-58-14, orele 8—12 şi JQu—23. (2841 IC)

• Vind Vioară veche. Telefon17-50-08. (284020) ; •

9 Cu sufletul încărcai ft» nesfîrşită durere şi '« fe riu (.1 aduc la cunoştinţă tuturor celor; care. au cunoscut-o şi, iubit-o că scumpa şi lubisa-

mea soţie,. REBBECA ŞTHEÂNGO a trecut în veş­nicie -după o grea suferinţă, la numai 42 ani. Ii vom pur- ta mereu ‘în inimile: noastre chipul ei ' blînd şi dragostea ce ne-a purtat-o de-a lungul vieţii, îndureraţi,, soţul Vasi­le, copiii Nathnri şi Mibaela cu soţul Daniel, fnmormînta* rea ' va avea Inc în ziua de miercuri, 13 iulie 1994, ora 15, de Ia capela cim itirului' Cor-doy. (291060) :

• Cil profundă durere su ­fletească ^anunţăm încetarea din viată a iubitei . noastre mame ILEANA POJAR. în ­humarea va avea loc în ziua, de 13 iulie 1991, orele 11, de la capela I a cim itiru lu i'Cen­tral. Nelu şi Dorin cu fami­liile.' (2BI086) . ' . . , *;

• Tristeţii grele ce; o port în inimă de peste 14. ani î se' alătură şi .marea d u rerea trecerii neaşteptate pe tărî- mul eternităţii a bune» şl ge­

neroasei . mele POJAR ILEANA, suflet de 'o aleasă nobleţe. Sincere condoleanţe familiei "reu încercate. Co­lonel (i) Anghetea , Constan­tin. (231087)

• îm părtăşim durerea fa­miliei,. Pojar pricinuită moartea mamei dragi- Fami­lia Opri?, (272627)

• Cu profund regret şi de­osebită durere în suflet a- nunţăm moartea fulgerătoare şl- necruţătoare a scumpului

nostru sot, ta tă şi socru MUREŞAN ŞTEFAN (FANYV în vîrstă de numai 58 ani. Ceremonia funerară va avea loc miercuri, 13 iulie, oră 14, la Capela Ortodoxă din Dej. Soţia Eva, fiul Adrian şi ho­ra Liliana, (284107)

• Cu adîncă durere ne des­părţim de scumpul nostru

frate şi unchi MUREŞAN ŞTEFAN, din Dej. Sora Cor­nelia cu familia, din Oradea. (281108) ‘

• Veşnică am intire fratejui meu drag, JţIUREŞAKt "

ŞTEFAN. Sora Eugenia cu fam ilia. ,(284109).

- • Lacrimi şi durere la m oartea fulgerătoare, a scum­pului nostru, frate şi unchi MUREŞAN ŞTEFAN. Fratele Nicu cu familia, din O cna- Dej. (281110)

• Cuvintele sînt prea să­race pentru a exprima ma­rea, durere pe care o am în suflet acum, Ia despărţirea

’de scumpul meu frate MUREŞAN ŞTEFAN. Un riu de îacrtmi | i , o poiană Cil flori, pentru Şufietul lui bu». Sora Susi co familia, din Cluj. (284ttl) •

* • Cu -adincă durere în su­flet, ne- despărţim de sora şi

m ătuşa noastră POJAR ; .II EA NA. Dumnezeu s-o odih­nească!' Familiile Man şi F,i- tache. (281032) -~'

' • Sîjitem alături de colega noastră Tolea Ileana în m a­rea durere cauzată de decesul scumpei sale surori. Colegele din Serviciul Contabilitate- F inanciar Cominex. (284102)

• Azi, i"1 iulie, se împli­nesc 2 ani de cînd in^a pă­

răsit scumpa mea soţie ILIŞCA, plccînd pe un drum fără întoarcere, > lăsîndu-mă singur prin valurile , acestei vieţi. De-atunci toată’ seara, dimineaţa l Lacrimile-mi udă fa ţa 7 Soarele cînd se iveşte /, Toată firea-nveseieşte / Nu­mai pe mine-ntrîstat 7 Cum mă a f lă . m-a iăsat. Dumne­zeu să o odihnpşscă în pace! Soţul , Sueiu Ioan, în veci nem înşîiat. (233916)

® Sînt ‘5 ani de Ia trece­rea în ' nefiinţă a distinsului profesor VASILE HAttDA.

Pioasă am intire. Soţi3.-- (281063); ^

• Cu profund regret/ şi de­osebită durere no luăm ră ­mas hun de Ia finul .nostru GAVR1Ş IOAN, care a plo­uat d in tre cei dragi prea de­vreme. Vei rămîne neşters în sufletul ş i; inimile noastre.O lacrimă, o floare pe mor- m întul lui. Cpmpasiune şi sincere condoleanţe familiei. Naşii Sîncrăian Teofii, Vera, Cotim(a, Itoxana (297909)

® Cu adîncâ durere în su­flet anunţăm încetarea ful­gerătoare din viaţă a scum­pului nnstru soţ, frate, tată, socru şl bunic POP TEODOR, d in satul lîoju. fn vîrslă de 62 ani. Chipul şt am intirea

.lui va răm îne veşnic în ini­mile noastre. Familia îndo­liată. (272630) îl-, rv--

• _Cu inimile îndurerate ne despărţim de drago! nostru

frate, eum nat şi unchi BULBUC IOAN şi-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-l o- dihnească în pace. Fam ilia Bulbuc Ştefan şi nepoatele Aurelia şl .Viorica cu fami­liile. (272638)

® Sîntem alături de naţii noştri. Dorin ţ i Olimpia în m area durere pricinuită del' moartea mamei dragi. Finii Teodor şi Eodiea. (272622)

• V n ultim omagiu celui care a fost bunu) nostru ve­cin, NELU GAVRlŞ,'Vecinii» din blocul B 7. (272623)

• Sîntem alături de colega M aria Florea, In decesul cum­natului. Colegii de lft SC lîe- lios. (272627)

• Sîntem alături do prie­tena noastră Iltfi- Moldovan şi fam ilia t i 1» trista despăr­ţire de Iu b itu l 'e l ta tă . Fa­milia Vîorel Moldova». (272633) ,

' • Sîntem alături de cuscri nqştri_ în- m area durere, pri­cinuită de jdecesu l bunicului BULBUC ION. F am ilia ' co- lonel (r) Moianu. (272639)

• Cu, durere îb - su flet 8- nunţăm fam ilia şl prietenii despre m oartea lieaşteplată a soret noastre CSEGEZI EVA (LORINCZ), fost»; secretară de la Liceul nr- 11 îft Ins­pectoratul Şcolar ş i 1LL. în ­m orm întarea va avea lac Joi,14 iulie, e ra 14 da la capela cim itirului C «itraî. Sora P i- roşlca. (272G88) ,

Sincere ccmîaleanţe fa­miliei Cenan - p en tra pierde­

rea bunicului drag IOAN BULBUC. Vecinii fam ilia Cio- ca şi Coroian; (27267*)r

; • Sincere condoleanţe fa- mifit!» lîoru şl l i a Pop Ia pierderea ' părintelni ' drag. Lab. IV 8 ICC.F (272678) ,

- ® - Ctt ţlurere anunţăm câ în zîuar de; 12 iulie 1994 s-a stins din viaţă MOLDOVAN SIMlON, în vîrstă de 83 • (le ani, Iubit soţ, ta tă. socru,bu-, nic, străbunic, fra te şl unchi. Amintirea sa ;va răm fne veş­nic în, sufletele noastre. Bum- nezcu să l orfUmească în pa­ce. Pentru 1 toţi cel 'c a r e ; l-au iubit şi preţuit anunţăm cf» înm orm întarea • va avea toc joi, 14 iulie 199-1,’ orele. 12, tio ta capela I «îm itirul Central. Familia îndurerată. (28-4122)

V ® jSîntnnf: alături de cole­gul nostru îng.; Pop Ioan, d i­rector tehnlc. în greaua su­ferinţă p rM nuită de pier­derea socrului drag. Întreaga noastră compasiune familiei Imloliate. Conducere®' S-G, „A rm ătura" SA Clo} Napoca. <284121)

• Sînccre coindoleanţe fa­miliei Ing. Pop Ioan ta trece­re a ' îi» nefiinţă a socrului drag. Fain. jir. Oprea. ; .2(81139)

n-

• U n 'u ltim ş l, pios omagiu v* celui care a fost BEDE• Aî-EXANDRU. Sincere condo­

leanţe familiei îndoliate. Fie-i ,y ţărîna uşoară, Colegii de la.&e«- ' ţia 3, Borşa. (272BM)■*i.: ■■ ; , ;

A O . A R U l DE l-.MIERCURI, 13 IULIE, PAG. 12

CALEIDOSCOPg Un1 AMIC hr-a . oprit 'ieri"'pc siradă şi ml-a

• replicat că ani tfreşit clasînd-România între pri­mele opt formalii ale lumii. Argumentele sale 4a ordin sentimental şi o logică, personală: „Din mo­ment, ce partida, la modul ;- oficial ş-i, după.„pre­lungiri, s-a încheiat cu rezultatul ele . 2-2, - „lote­ria" penaltyurilor mi mai actioneav:ă-;în acest .caz,' (Wci si România, care a -fost‘mni ;buriă dccit .Sucs dia, face parte din cvartetul celor, mai bune,, echi­pe ’de fotbal ale lumii". O logică .sentimentală şi totuşi subscriu părerii «amicului. ; j ■.

O -U n ALT AMIC era supărat; foc pc .Florin Primea pentru ieşirea intempestivă din min. 113 cînd Kennet Andcrsson a înscris; golul'. egalizator.Ii dau-dreptate şi, totuşi,'nu pot» uita inter.vcnţn- 1q_ miraculoase- ciin finalul-prelungirilor, cînd în extremis a evitat două goluri, ca.;şi sigure. Refle­xe uimitoare do portar de. mare ! clasă. In orico caz safa .de la golul doi al suedezilor l-a marcat cumplit,;lucru, evidenţiat-in. faptul că n-a reuşit s j se concentreze suficient, la executarea lovitu­rilor de la 11 metri, neanticipjnd :la nici o lovitu­ră direcţia execuţiilor, spre. deosebire de Ravelli care a intuit de d o u ă , o r i > acest, lucru, contribu­ind decisiv la calificarea Suediei1 în-semifinale. - '© MARCAŢI de'fan tastica t<=nsiune: nervoasă

şi epuizaţi fizic 'după 120 ele minute de joc._au fost Dan Petrescu şi , Belodedici- care au ratat transformarea loviturilor de la 11 .metri,’’ şutind p re a încct 'şi telefonat". Şi totuşi nu trebuie să uităm că Dan'Petrescu a semnat golul victoriei din partida România—SUA, care ! a consemnat ca­lificarea României.îri optimi. ' ;. ; - -- ! © -DECLARAŢII după ‘meciul România—Suedia

au fost’ multe. Am selectat cîteva, semnificative, din ambele ta b e r e : „Prestaţia .‘lui Ravelli , spune totul. El a fost excelent pe întreaga durată a me-1 ciului Şi â fost cheia succesului - nostru la lovitu­rile de la 11 m e tr i..; Eu am spusfînaintea me­ciului că jucăm pentru a întîlni Brazilia- Va fio partidă foarte dificilă pe care o . ' pregătim de pe acum. Sînt satisfăcut de victorie dar nu şi de ' modul 'în care am cîştigat" (Tommy Svensson, antrenorul Suediei); „Este minunat,' sînt, foarte mîndrii de ce am reuşit să fac astăzi. Nu-mi plac

• loviturile de la 11 metri. Aş fi preferat mai de­grabă „moartea subită". Este nedrept ca un meci cum a fost cel de azi să se decidă prin lovituri de departa ja re ..." (Thomas Ravelli, portarul echipei Suediei); „Am început — datorită tensiu­nii nervoase extraordinare — să jucăm cu frică

iar apoi ,puţin cito puţin, am reuşit să răsturnăm . “situaţia. şi', chiar, să .punem probleme adversarului.

'Suedezii ar fi putut, încheia meciul după; cele 90 'de m inute'far noi după 120. A fost un meci de

. criză 'de p inimă. Trebuie să. felicit jucătorii mei .. pentru m odul;în care au jucat şi' \p en tru că au

dat totul. Eu ie doresc noroc 'suedezilor în meciul cu. Brazilia" (Anghel Iordănescu, antrenorul Ro-' mâniei); „Ani. făcut tot ce se pu tea.în acest .meci şi sint foarte, bucuros ele modul' în care ani' ju-

: cat.-Eu, părăsesc'Statele Unite şi acest mondial . foarte satisfăcut; in tru c îta m arătat lumii cc es-:■ te. fptbalyil românesc. In momentul în care. ajungi . la-loviturile de la l b metri puţin mai .contează

dacă ai. jucat bine tot meciul sau t o t , turneul.. Personal aş „fi preferat să pierd mai degrabă ta '

timpul, regulamentar de joc " decît' în aşa mocî“ . ' ' -{Gheorghe'.Iîâgi,'; căpitanul echipei-'României); „în

acest meci nu am fost ."lipsiţi da şnnsă.*~Am egalat în ultima clipă,.'am condus cu 2-1, ara jucat. în' "

' superioritate numerică iar suedezii; au ra ta t: 'p ri­mul lor penalty; Dar am avut marca neşansă de ; a pierde în final. Să nu uităm însă ce a realizat, echipa Rorrihniei aici; am învins Columbia, SUÂ şi,. Argentina, am fost la cîteva minute de semi­finale. -A fo st'up vis. frumos şi sper, că la sosirea

1 în ţară vom fi . aşteptaţi de numeroşi suporteri" (Mirccâ Sandu,,1 preşedintele FRF); „Cred că nicL

•’ nu realizăm- c e ; performanţă a obţinut echipa dc fotbal a României- Poate acasă, judecind la rece, să ne-dăm seama mai bine. ;E, un rezultat de ex4 cepţie.' LĂs la q parte impactul pe care România

.'l-a avut in 'America.;Meciul, s-a ; văzut. Dacă P ru­nca nu' ra ta7 intervenţia la g;olul lui K.' Anderssori alta era soarta partidei. De 11 metri nu mai vor- bim. Acolo -a hotărît hazardul" (Nicolae Mărăşes--

• cu, secretar ele, s ta t . lâ M in is te ru l. Tineretului şi ' Sportului); „Şi noi iam avut şansă atunci cînd am :

,.:marcat. în u ltim u l:' minut- . Cred că am făcut , o ; treabă foarte bună la - acest •, Campionat M ondial.';

; Păcat că am , dat cu piciorul unef oCazii- .unice. ;• ’ Dar asta este, viaţa merge înainte" (Gheorghe •

Pope seu, jucător). • - 'ţ La ora cînd "apar; aceste; ‘ rînduri, tricolorii <

sînt în drum spre ţară.. Le urăm şi noi un cald ; „BUN VENIT. ACASĂ!" ia r" în final reproducem j telegrama adresată de preşedintele României, domnul Ion Iliescu, echipei de fotbal: şl a iitreno-; rului Anghel Iordănescu imediat după partida c u ; Suedia: „Pentrti noi sînteţi învingători. Deşi Soar- • ta nu v-a surîs, aţi fost extraordinari. Vă mulţu- ’ mese pentru ceea ce. aţi făcut pentru România.; Vă felicit călduros. ,Vă aşteptăm cu drag acasă". ^

Victor MOREA

\ , Astăseară şi la noapte, conform ,' diferenţei , fuselor orare, la • W.drlcl Cup au loc semifinalele. înj ordinea desfăşurării disputelor să " parcurgem,.pe scurt, drumul celor patru protagoniste spre* sem ifina­le- " •' ; !- : V .’: - ' ■ .

■ @ BULGAPiIA.Indiscutabil: Cea m ai■ m are-surpriză a actualu­lui turneu .final şi. ai. istoriei celor 6-1 de ani de cînd. a început bă- . tălia. mondială a : fotbalului.. După; un-început slab; cu o jn îr în g e re ctţ scor de-forfait în faţa Nigeriei, echipa lui D.' • Penev'.a luat cu asalt -treptele calificării, reuşind o' şuit'ă de .victorii' concludente: 4-0 . cy Grecia şl, m ai aleş, 2r0 cu .Argentina în grupa D, pentru ca îh optimi să reuşească a treia,, victorie consecutivă în faţa Mexicului, ’lYlfn' ri i rr P îl î? •fon'rto '>111 nn j 1 VM-t î >*î ei .

, , urn3a‘o; a. Vihcea în paVticK.cu Italia? Nu cred. Totuşi. Italia este trip la campioană .•irioridiălă. I ' v

i © : ITALIA*. Uf». drum tart?,-bolovănos â parcurs. Squarlra Azgu- ra în ,grupa E a' turneului final:--Uri debut ciPo n v - înfrîrigere, 0-1;* în partida Cu Irlanda; a Urmat uri succes la limită, foarte greu ob­ţinut şi în inferioritate num erică! (cartonaş, roşu,.portarul Pagliuca), doar cu 1.-0 în partida 'cu . Norvegia,, succes putrtînd pecetea norocu-v lui; apoi o „remiză", 1-1,- cu -Mexicul 'şi<-r clasarea 'pe locuL trei ui V grupă.-în optimi, un „nou -succes, purtîhd iar pecetea norocului în - partida , cu Nigeria,. 2-1 (în- prelungiri: şp iarăşi iri ' inferioritate nu- nierică)/pentru ca în sferturi să cîştige din nou la modul norocoş i cu 2-1 în partida ..cu Spania, . Cît eva dura a c e a s t ă s u i t ă a norocu- ' lui? Acord, .totuşi, şansa numărul unu echipei-italiei în : confrunta- rea cu Bulgaria. . . ‘ . ;

' © SUEDIÂ. O ;riouă: reînlîlnire cu Brazilia, prima avînd ioc în _ grUpa"B, cîrid conturile au fost reglate într-o , remiză, 1-1. Tot îri grupă, Suedia a întrecut Rusia cu 3-1 şi a făcut cgal cu Camerunul în primul joc, 2-2- în optimi a urm at un-, succes scontat, 3-1 cu Arabia Saudită. Cel mai greu exam en ;-- iarăşi norocul .şi-a vîrtî : coada partida din sferturi cu România ,după acel 2-2 de ,1a fine­le prelungirilor suedezii reuşind ^calificarea la loviturile ele la Î l metri. Noroc sută la :sută.. D e-astădată nu mai cred ca norocul să ţină tot cu suedezii. ■

# BRASILIA.: După .p rim ele 'două victorii,—2-0 cu. Rusia şi 3-C , cu Camerun în grupa B; credeam că- triplii campioni , mondiali . vor parcurge fluierînd traseul spre cel de al patrulea titlu. N-a fost ’ chiar aşa. O prim ă dovadă „remiza" 1-1 cU Suedia şi, mai ales suc­cesul la limită, 1-0, îri optimi" cu-SUA. (ce-i drept, in inferioritate numerică prin eliminarea din joc a fundaşului Leonardo).. A urm ato nouă: poticnire, succesul;în ‘ extrem is cu 3-2 în 'sferturi : îri faţa Olandei. Şi totuşi acord 'p rim a şansă ' brazilienilor care ştiu mâi", mult fotbal. ' • ‘

Romeo V. ClRŢAN

{ PESCURTi - . :' .. . '• ' ! ; .-I o DEMISIE- După înfringe- \ rea suferită în partida cu Ro­mânia, Alfio Basile, antrenorul ; Argentinei şi-a înaintat demisia.' în legătură cu persoana, care-1 va înlocui îri viitor au fost ve­hiculate mai multe nume, prin­tre care şl Daniel Passarellal fpst fundaş.-al echipei campioa- ■ ne mondiale în ediţia 1978, Gar­los Bianchi, fost de măi multe . ori golgeterul campionatului, Franţei, respectiv Jorge Solari, antrenorul Arabiei Saudite^ echi­pă pe care a promovat-o pînă In optimi. Garlos Menem, pre­şedintele Argentinei, cel -carel-a recomandat pe , Jorge Solari saudiţilor, • de astădată înclină, spre Passarella (în prezent an ­trenor al echipei River P late),-, care, conform unul sondaj, In- ' ;truneşte 55 la sută din stifragii- ;t le argentinienilor -

1 c REVANŞA? Deşi învinsă :în sferturile de finală,. Germa- 'n ia se va reîntîlnî, în curînd, cu ; Bulgaria. Cînd .şi unde? In gru­pa a 7-a prelim inară pentru Campionatul European. îşi vor lua nemţii revanşa? Rămîne de văzut. Deocamdată Berti Vogtş, Lothâr' Mathaus, Jurgen Klin-î- man şi toţi ceilalţi „îşi ling- rănile" după usturătoarea îri-

frîngere administrată de Stoici-! kov şi compania.

: RECUL. In urmă cu -24 de , ani, la ediţia 1970 a Campiona­

tului Mondial de Fotbal, desfă­şurată în Mexic, firma Adidas; era considerată mica stăpîriă a Iurnii fotbalului,' 85 la sută din­tre jucători aveau contract cu

-Adidas, restul, fiind Vai' „inami­cului" său Puma. La World Cup,, Adidas nu mai a re ; decît 45 la sută 4 in contractele cu jucători, restul fiind încheiate cu firme­le Nike, Reebok ,ambele „at.v cînd" în-forţă. Care va fi repli­ca la acest recul al lui Adidas? Rămîne , , s ă : ne-o demonstreze Adidas, marca celor trei benzi!i « „VULPEA". Rudi Volîer, sau „vulpea": cum i se mai .spui. rie, vîrful- de atac al echipei

„Germaniei la World- Cup, re s - : pectiv al echipei Olimpique ;Marsilia( va părăsi echipa fran­ceză acum după retrogadarea ei în eşalonul secund datorită : „problemelor ' financiare" măs­luite de patronul Bei nard Ta- pic. Aşta nu înseamnă că Voller

; va t părăsi Franţa. El va studia cu m ult interes orice ofertă i se va face de către un club fran­cez. Unul dintre ele este Ren- ncs, care s-a arătat .interesată

;de al avea pe Voller în rîndiirl- le sale. . . .(v.m.) ‘ ;

CUG renovează■ După turneul în F ranţa şi sesiunea de examene

şaptele^ masculin clujean şi-a mutat sediul la m a­re. Pentru dregerea beteşugurilor şi încărcarea bateriilor. In lot, numai vechi cunoştinţe, posibi­lele noutăţi urmând să apară după admiterea la „Educaţie fizică". Şi totuşi trupa alb-negrilor în ­registrează--o noutate, conducerea ei tehnică fiind deţinută acum de unul dintre echipierii săi, pi- yotul A îarius, Cristea, care succede astfel profeso­rului Constantin Căldare, cel I care. a condus „U“- ul în returul ultimului campionat. Şi (rezultatul o , certifică) n-a făcut-o deloc rău din moment ce echipa s-a situat pe onoratul ' loc 5. De unde şi surpriza rc-nupţării la serviciile sale. Surpriză că­re ia . îi căutăm astăzi o prim ă explicaţie, anga­jând cuvântul T principalului sponsor ai "echipei: SG ERS-CUG SA, prin persoana domnului direc­to r general Dorin Ilieş. :: — Aşadar, domnule director, cum să înţelegem mutaţia de la „tehnic"? Mal precis, cum de s-a renunţat atât de repede, la profesorul Căldare şi s-n apelat la un cadru aflat la prima sa expe­rienţă {ntr-ale antrenoratiilul? '. . — Căldare era prea blând şi conciliant cu ju ­cătorii ori, în perform anţă, asemenea atitudine te' poate costa, .jucătorul speculând de regulă slăbi­ciunile celor care-1 tutelează- C â t : î l : priveşte pe Gristea, Intr-adevăr el este la prima experienţă de. acest gen dar nu va fi lăsat .singur, tehni­cul fiind reprezentat de un trium virat ce cuprin­de, pe lângă cel menţionat, pe experimentatul profesor Gheorghe Zamfir în calitate de director tehnic şi pe Remus Molelovan în postura de se­cund.

— Despre Remus Moldovan se 7voneş(e câ-.si caulă nit c u ib .. . . - ■

■ -—. Un zvon ce va persistă, probabil, a tâ ta tim p cât noi, Clujul, nu-i vom rezolva problem a lo­cuinţei, a tâ t de strigentă pentru familia lui; Spe-

;.răm însă că Prim ăria ne va veni cât mai repede în ajutor, rezolvându-i solicitarea. .

— înţeleg deci că „soluţia Remus Moldovan^, este; momentan .incertă. Dar, chiar şi cu el pe banca tehnică,’ „tJ“-ul rămâne la „mână" a doi echipieri. Credeţi că vor izbuti ei mai m ult de­cât a făcut-jD profesorul Căldare?: Cu vigilentul tehnician! Zamfir în spate, da.

— Cât priveşte ce lă la lt. zvon, plecarea lui Bog- dan N’eţa la S te a u a ...

— Personal tind să cred că Bogdan Neţa nu-şi va tulbura studiile universitare şi postura din echipă cu experimente extraclujene. ■ ,

— La capitolul „intrări" cc-ar fi de r consem­nat?:.. ■ ;V — Momentan, nimic, dar sperăm ca adm iterea să rie aducă unele promisiuni. Altfel^ nu cum pă­răm nimic. Nici nu avem cu ce şi-nici nu intră în .sp iritu l'ech ipei universitare să aducă merce­nari. Mergem mai departe pe ce răsare în gră­dina proprie. ' ’ •

— Cum se îm paci această „strâtegis" cu velei­tăţile de perform anţă ale eciiipei? Dacâ acestea există, bineînţeles. " ;

— C red in ţa ; mea este câ trupa, trupa actuală, poate mai m ult decât a demonstrat-o păriâ acum.

' Iar. dacă v o m re u ş i să rezolvăm şi problemele materiale care-i frăm ântă pe unii dintre jucători, putem spera la m ult mai mult.-

— In ceea ce priveşte sursele de subzislen ţâ,: v-aţi gândit Ia vreun asocial? -

— Sunt tentative de-a coopta în sponzorizare Banca de Dezvoltare şi de-a permanentiza pre­zenţa lângă echipă a SG Fortur CUG- ’

: ' ,Nuşa DEiMIAN

Autorizată i prin S.C. nr.128/1991, Judecătoria Cluj-Napoca, -

înm atriculată la Oficiul Registrului C om erţului judeţului Gluj, su b nr. J/12,;308/1991 din 22.03.1991

C O L E G IU L D E R E D A C Ţ IE :ILIECĂLIAN (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie): NICOLAE PETCU; MARIA SANQEORZAN; RADU.VIDA.

.^F.DACŢIA: ciuj-Napoca, s t r . N a p o c a n r . 16 . t e l e f o a n e : 1 1 .1 0 .3 2 ^redacto r şef); 1 1 .7 5 .0 7 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

1 . .7 4 .1 8 şl 1 1 .7 4 .9 0 (redactori); 1 1 .7 3 .0 7 (administraţia şl con tab ilita te! za iu lu i); T e le x : 3 1 4 4 4 . F ax : 19 ,'28 .28 . M ica p u b l ic i ta te

s e p r im e ş t e z i ln ic î n t r e o r e le 8 - 1 6 , s t r . N a p o c a n r .1 6 (la p« n e r ) . S îm b ă tă ş l d u m in ic a î n c h i s . In form aţii* r e c la m e

şl publicitate la telefon 1 1 .7 3 .0 4 * C o r e c tu r a : 1 4 .7 8 .2 2