Prezentarea judetului Cluj

Seria b,Grupa 325An II

Curprins:

Capitolul 1:Cadrul natural si socio-economic1.1.Asezare1.2.Accesibilitate si infrastructura1.3.Cadrul natural1.4.Cadrul socio-economic1.5.Resurse turisticeCapitolul2:Analiza bazei tehnico-materiale si a circulatiei turistice2.1.Unitati de cazare2.2.Unitati de alimentatie2.3.Structuri de agrement/tratament2.4.Numar turisti2.5.Numar innoptari2.6.Durata medie a sejurului2.7.Densitatea circulatiei turistice2.8.Gradul de ocupare2.9.Preferinta relativa pentru turismCapitolul3:Proiecte de dezvoltare a turismului3.1.Proiecte existenteCapitolul 4:Strategii de dezvoltare a turismului in judetul Cluj4.1.Analiza SWOT

Capitolul 1:Cadrul natural si socio-economic

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul său economic este dat de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea sectoarelor. Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor. Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate.

1.1Asezare

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi 24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele Vlădeasa 1842 m şi Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m.

1.2.Accesibilitate si infrastructura

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare. Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale. Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul de taximetrie se

dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului întreGuvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii.

1.3.Cadrul natural

RELIEFUL Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Aspectul reliefului este în principal colinar şi deluros (mai mult de două treimi din suprafata) şi muntos. Unitătile deluroase aparţin Podişului Transilvaniei (Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei),iar munţii sunt reprezentaţi de subunitatile Munţilor Apuseni.Muntii,situati in partea de sud - vest a judeţului,care ocupa mai puţin de o treime din suprafaţa judeţului,fac parte din grupa Munţilor Apuseni,având o mare complexitate din punct de vedere geologic,fiind alcătuiţi din toate tipurile de roci si formând un adevărat mozaic petrografic. Munţii Apuseni sunt reprezentaţi de masivele Vlădeasa (1836 m) si Muntele Mare (1826 m), precum si de Munţii Gilăului,respectiv extremitatea nordică a Munţilor Trascaului.Zona deluroasă cuprinde partea sud-estică a Podişului Someşan,pe cea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei,precum şi masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m.Podişul Someşan include mai multe subunităţi.Dintre acestea, unele apar ca depresiuni de contact cu muntele (Huedin si Iara).Se pot identifica si anumite culoare depresionare cum ar fi Alba Iulia-Turda precum si culoarul Someşului Mic (in zona Dej).Culoarul Someşul Mic se dezvoltă din localitatea Gilău, situata la confluenţa Someşului Cald cu Someşul Rece.O prima lărgire importantă a văii are loc pe distanţa Apahida-Bonţida,următoarea lărgire,fiind cea din zona municipiului Dej.Pe margini, o dată cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire,care adăpostesc în interiorul lor sâmburi de sare şi care au ajuns până la suprafaţa la Turda,Ocna Dej,Cojocna.Câmpiile ca treaptă de relief cu valori sub 200 m,lipsesc integral din judeţul Cluj,acestea fiind suplinite de luncile râurilor Someş şi Arieş.Altitudinea minimă din judeţul Cluj este de 227 m şi se înregistrează la ieşirea Someşului din judeţ. CLIMA Datorită poziţiei sale,judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.Ca urmare,în timpul iernii predomină pătrunderile de natură maritim-polară sau maritim carpatică din nord-vest,iar vara aerul cald din sud-vest.Relieful creeaza diferenţieri climatice între regiunea muntoasă si deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice.Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse între 1,5°C si 2,5°C în masivul Vlădeasa şi Muntele Mare,3-6°C la periferia zonei înalte,7°C în Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan.În ceea ce priveşte temperaturile extreme,luna cea mai rece este februarie,iar luna cea mai caldă este în zona montană,august şi în zona deluroasa,iulie.Mediile anuale ale umezelii relative a aerului diferă în cele două zone caracteristice ale judeţului,ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic.Comparativ cu alte regiuni ale ţării,aceste valori sunt destul de ridicate,datorită maselor de aer cald din vest.Nebulozitatea prezinta deosebiri între zona deluroasă si cea montană,în funcţie de relief şi circulaţia atmosferica.Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate printr-o creştere a cantitaţilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-

vest.Zona cu cele mai scăzute valori anuale ale precipitaţiilor este Depresiunea Turda-Câmpia Turzii.Luna cu cea mai scăzuta cantitate de precipitaţii este februarie(18-35 mm),iar în luna iunie se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitaţii.Precipitaţiile sub forma de zăpadă cad începând cu luna octombrie în zona montană,în decada a-II- a lunii noiembrie în zona deluroasă şi în prima decada a lunii decembrie în Câmpia Turzii. Mediile anuale ale umezelii relative a aerului diferă în cele două zone caracteristice ale judeţului,ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic.Temperaturile aerului înregistrate în judeţul Cluj s-au încadrat în valori normale,în majoritatea zonelor (Cluj-Napoca,Dej,Turda),cu excepţia regiunilor montane(Băişoara,Vlădeasa peste cota 1800 m)şi în depresiunea Huedin unde temperaturile sunt uşor mai ridicate decât valorile normale multianuale.Regimul termic,în aceste zone,poate fi caracterizat ca fiind „călduros”.Regimul pluviometric nu are un caracter omogen în judeţul Cluj.Cantităţile anuale de precipitaţii căzute s-au încadrat în valori normale la staţiile meteorologice Dej şi Huedin.În zona Băişoara se înregistrează o cantitate mai mare de precipitaţii. Extremele climatice si manifestările acestora-secete, inundaţii la nivelul anului 2006 în judeţul Cluj,s-au concentrat cu deosebire în bazinele hidrografice Someş(râul Someşul Rece,valea Nadas,valea Răcătău,valea Sic),şi Arieş(bazinul hidrografic al râului Arieş şi valea Ierii). SOLURI În condiţiile unui substrat geologic diversificat,învelişul de soluri prezintă aceiaşi particularitate,unde se întâlnesc aprope toate tipurile de sol din România.În zona montană predomină solurile ce fac parte din clasa umbrisolurilor (nigrisol, humosiosol), cambisoluri(districambosol), luvisoluri(luvosol), spodisoluri (prepodzol, podzol), în zonele ce aparţin Podişului Someşan şi nordului Câmpiei Transilvaniei dominante sunt solurile din clasa luvisolurilor(preluvosoluri şi luvosoluri),în timp ce,în sudul Câmpiei Transilvaniei apar şi cenisolurile (cernoziom şi faeoziom).În culoarele largi ale celor două Someşe şi în al Arieşului specifice sunt solurile ce fac parte din clasa protisolurilor(aluviosoluri).

FLORA ŞI VEGETAŢIA Datorită particularitaţilor reliefului,vegetaţia este variată şi urmăreşte treptele de relief.Astfel,pe cuprinsul judeţului se identifică trei etape,diferenţiate în funcţie de climat şi de orientarea culmilor.Etajul subalpin cuprinde în general culmile înalte de peste 1550 m din masivele Vlădeasa şi Muntele Mare,cu ierni lungi si veri scurte.Pajiştile sunt acoperite cu diferite elemente floristice.Astfel, elementele predominante sunt:iarba stâncilor,iarba vântului etc.Etajul forestier este reprezentat de păduri de foioase si răşinoase(molidul în amestec cu bradul şi cu fagul).Fagetele,a căror limită superioară se ridica până la 1000 m,sunt constituite din păduri de amestec-fag şi molid.Se întâlnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase,având ca limită superioară altitudinea de 550-600 m.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuşti cum ar fi păducelul,alunul etc.Terenurile agricole se întind la baza etajului forestier,ocupând cea mai mare parte a judeţului.Etajul silvostepei corespunzător Câmpiei Transilvaniei şi Podişului Someşan,este reprezentat de pajişti situate pe cursurile apelor şi pe versanţii sud-estic

FAUNA Complexitatea reliefului si a vegetaţiei judeţului favorizează prezenţa unei faune bogate ca număr şi specii.Astfel,în etajul subalpin se întalnesc rozătoare, păsari,reptile cum ar fi:vipera comuna,şopârla de munte şi altele.Etajul pădurilor este populat cu mamifere şi păsari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistreţul,căpriorul,lupul,râsul,viezurele şi mai rar veveriţa.În regiunile calcaroase este răspandit jderul de pădure şi iepurele.Pădurile adăpostesc o varietate largă de specii de păsari cum ar fi:cocoşul de munte,mierla şi acvila de

munte ce reprezintă o raritate a naturii.În cazul faunei acvatice,sunt reprezentative următoarele specii: păstrăvul-ce populează râurile si pârâurile de munte,cleanul,mreana-în râurile din deal,crapul,ştiuca,bibanul-în râurile şi lacurile din Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei.

REŢEA HIDROGRAFICĂ Reţeaua de râuri aparţine în cea mai mare parte bazinului hidrografic al Someşului (preponderent al Someşului Mic),Crişul Repede si Arieşul inferior fiind ceilalţi colectori.Someşul este al cincilea râu ca mărime şi debit din România.Este format din unirea Someşului Mic cu Someşul Mare lângă municipiul Dej.Someşul Mic(format prin confluenţa Someşului Rece cu Someşul Cald) are izvoarele în Munţii Apuseni,iar Someşul Mare izvoreşte din Munţii Rodnei. Râul Someş are o lungime de peste 465km şi traversează Podişului Someşan.Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.Crişul Repede izvoreşte din Munţii Apuseni(Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin,trecătoarea Ciucea,străbate oraşele Huedin şi Ciucea din judeţul Cluj şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peşteri şi formaţiuni abrupte stâncoase între localitaţile Huedin şi Vadu Crişului(Munţii Plopiş şi Pădurea Craiului).Împreună cu râurile Crişul Alb şi Crişul Negru formează cele trei Crişuri,cele mai importante râuri din regiunea Crişană.Arieşul izvorăşte din Munţii Bihor,care aparţin Munţilor Apuseni. Are o lungime de aproximativ 164 km.Se varsă în Mureş în apropiere de Luduş. Oraşele Turda şi Câmpia Turzii se află situate pe malurile râului Arieş.Multe aşezări din zonă(Ghiriş-Arieş,vechiul nume al Câmpiei Turzii,Luncani) şi diviziuni administrative evocă numele râului.Numele maghiar Aranyos,de la "Arany", în traducere"Aur",reprezinta o referire la mineralele existente în râu.Partea nord-estică a judeţului este străbătută de râul Someşul Mare pe o lungime de 6 km,care se uneşte cu Someşul Mic formând râul Someş.După ce parcurge 21 km fără afluenti importanţi,Someşul iese din judeţ în dreptul localitaţii Căpâlna cu un debit mediu de cca 77 m3/s.În judeţul Cluj există:lacuri naturale:antroposaline(Turda, Cojocna,Sic,Ocna Dejului);iazuri(Catina Popii I şi Popii II,Geaca,Taga,Sucutard).

1.4.Cadrul socio-economic

Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată, cu ponderi importante în economia naţională, fiind din acest punct de vedere cel mai important centru administrativ - teritorial din nord - vestul ţării. Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia geografică avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căile feroviare şi rutiere, rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase domenii, capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale, datorită puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cît şi a celor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică de care dispune. Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse naturale. Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţâna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Câmpia Transilvaniei. Pe lângă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara, granite în masivul Muntele Mare, calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor,exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase

de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior. În structura activităţilor economice, locul preponderent îl ocupă industria prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Este ilustrativ de menţionat că peste 25,1 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară activitatea în subramurile industriale. Condiţiile pedo-climatice specifice au favorizat şi dezvoltarea agriculturii, a doua ramură ca pondere în economia judeţului, în cadrul acesteia un rol important revenind zootehniei. Pe terenurile în pantă pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu pomi fructiferi valoroşi, îndeosebi în partea centrală, de nord şi nord-est a judeţului, pe dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Căşei, Cîţcău, Mica etc. Materialele de construcţie existente în stare naturală cît şi cele rezultate din prelucrarea industrială, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de profil, respectiv activitatea de construcţii.Fondul forestier inclusiv suprafeţele cu vegetaţie forestieră care acoperă o suprafaţă de 170238 ha (25,5% din suprafaţa judeţului) a fost şi este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, îndeosebi a industriei şi construcţiilor. În context este de relevat şi existenţa unui bogat şi variat potenţial turistic, cu precădere în zona munţilor Apuseni, cu posibilităţi reale de amplificare a activităţilor din acest domeniu, în cadrul procesului de restructurare şi privatizare a economiei judeţului. Judeţul Cluj este unul din cele mai importante centre ale ţării nu numai în privinţa învăţămîntului ci şi în cea a vieţii culturale şi artistice. Reşedinţa judeţului, municipiul Cluj-Napoca este o adevărată cetate culturală cu prestigiu recunoscut şi peste hotarele ţării. Aici funcţionează o filială a Academiei Române, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori şi artisti plastici, Teatrul Naţional şi Opera Romînă de Stat, Teatrul Maghiar şi Opera Maghiară de Stat, Teatrul de păpuşi cu secţii în limba romînă şi maghiară, Filarmonica de Stat, care are şi o secţie de muzică populară, studiouri teritoriale ale Societăţilor Naţionale de Radio şi Televiziune, posturi private de radio şi televiziune prin cablu, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o secţie în aer liber, muzee care, prin numărul impresionant de exponate, reprezintă cultura materială şi spirituală a populaţiei romîne şi a etniilor conlocuitoare din Transilvania făurită şi trăită de-a lungul secolelor de viaţă comună.

Populatia ocupata pe sectoare de activitateNr.crt Sectorul

Deactivitate

Pop ocupata pe sectoare de activitate2007 2008 2009

Nr. Nr. Nr.1. S. primar 74,5 73,2 72,3

2. S.secundar 97,2 99,7 102,9

3. S.tertiar 143,4 157,1 159,4

4. Total 315,1 330,0 334,6

Sursa:INSSE Cluj

Nivelul PIB-uluiNr.crt Jud. Cluj PIB

EURO1. 2006 5173

2. 2007 7890

3. 2008 7391

Sursa:INSS Cluj

1.5 Resurse turistice

LĂCAŞURI DE CULT: În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi:

Biserica Bob

Biserica Evanghelică-Luterană

Biserica Franciscană

Biserica Ortodoxă din Deal

Biserica Piariştilor

Biserica Reformată

Biserica Calvaria

Biserica Sf. Petru şi Pavel

Biserica Sfântul Mihail

Biserica Unitariană

MONUMENTE ŞI CLĂDIRI:

Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

Biserica "Sfântul Mihail"

Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla

Biserica "Calvaria"

Biserica Franciscană

Casa şi Statuia lui Matei Corvin

Palatul Bánffy

Teatrul Naţional şi Opera Română

Bastionul Croitorilor MUZEE:

Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite pe

secţiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.

Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.

Casa memorială Emil Isac.

Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" - singurul muzeu din România dedicat memoriei savantului Emil Racoviţă şi ştiinţei peşterii.

SUBURBII, STRĂZI, ZONE IMPORTANTE:

Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu

Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre

Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail

Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea

Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori

Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial

Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement

Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est

Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani

Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira cea mai frumoasă panoramă a Clujului

Capitolul.2.Analiza bazei tehnico-materiale și a circulației turistice

2.1.Unități de cazare

Anii Indicele de dinamica Ritmul de dinamicăBaza fixă

I n/1

Baza în lanţI n/n-1

Baza fixăR n/1

Baza în lanţR n/n-1

2006 126,5 126,5 26,5 26,52007 143,3 113,2 43,3 13,22008 147,5 102,9 47,5 2,92009 144 97,6 44 -2,42010 0 0 0 0Sursa:INSS

2.2.Unități de alimentațieUnități de alimentație

2006 2007 2008 2009 2010

Restaurante și similare

45 50 83 90 109

Magazin alimentar sau nealimentar

4 5 0 0 1

Total 49 55 83 90 110Sursa:INSS

Unități de alimentație

49

55

8390

1102006

2007

2008

2009

2010

2.3.Structuri de agrementStructuri de 2006 2007 2008 2009 2010

agrementPiscină și sauna 7 9 83 3 3Sală de conferință

6 13 20 36 26

Săli,saloane de trament medical

3 3 1 1 5

Coafura,frizerie ,cosmetică

2 3 2 5 1

Săli sau terenuri de sport

6 6 1 0 0

total 24 34 107 45 35Sursa:INSS

Structuri de agrement

24

34

107

45

35

2006

2007

2008

2009

2010

2.4.Număr turiști

2.5.Număr înnoptări

Sursa:INSS

2.6.Durata medie a sejurului

Este un indicator ce arata numărul mediu de ședere într-o anumită zona,regiune,hotel sau statiune și se calculeaza după formula:

S=nr.înnoptări/nr.turisti cazati

Anii 2006 2007 2008 2009 2010S S-0,38

R-0,44T-0,82

S-1,14R-1,85T-2,99

S-1,92R-1,78T-3,2

S-2,06R-1,91T-3,97

S-1,22R-1,68T-2,9

2.7.Densitatea circulației turistice

Pentru a analiza densitatea circulaţiei turistice ne sunt necesare anumite informaţii cu

privire la ţara vizitată şi anume: sosirile turiştilor în ţara respectivă, populaţia rezidentă şi

suprafaţa în kmp a ţării vizitate.

Anii 2006 2007 2008 2009 2010

Turisti sositi

in Cluj

62811 280919 318755 372007 291866

Pop.Cluj 298006 310194 305620 310243 309300

Supraf.Cluj 17952 17952 17952 17952 17952

Dt

turisti/locuitor

0,2 0,9 1,0 1,1 0,9

Dt turisti/kmp 3,49 15,6 17,7 20,7 16,2

Dt turisti/kmp

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

3,49 15,6 17,7 20,7 16,2

Dt turisti/kmp

2.8.Gradul de ocupare

Pentru a se comensura volumul activităţii de cazare se utilizează numeroşi indicatori

printre care şi gradul de ocupare (C.U.C.) ce reprezintă raportul dintre capacitatea efectivă

(numar înnoptări) şi capacitatea teoretică.

Anii 2006 2007 2008 2009 2010Nr.turisti 62811 280919 318755 372007 291866Sejurul mediu

0,82 2,99 3,70 3,97 2,90

Nr.locuri 5095 6669 6866 7070 6598Nr.zile/an 360 360 360 360 360C.U.C 2 34 47 58 26

C.U.C

2

34

47

58

26

0

10

20

30

40

50

60

70

2006 2007 2008 2009 2010

C.U.C

2.9.Preferința relativă pentru turism

Exprimă proporţia celor ce optează pentru o anumită destinaţie turistică faţă de totalul

populaţiei rezidente sau faţă de emisia turistică. Semnifică orientarea cererii turistice sau

modificării cererii, arătând fluxul de turişti dintre două ţări.

Anii 2006 2007 2008 2009 2010Turisti din Polonia în România

132934 62015 74556 191066 276625

Populația Poloniei

38620000 38635000 38100000 38115967 38500696

Pr turisti/populatie

3,4 1,6 1,9 5 7,1

www.wttc.org

Pr turisti/populatie

3,4

1,6

1,9

5

7,1

0

2

4

6

82006

2007

20082009

2010

Pr turisti/populatie

Capitolul 3:Proiecte de dezvoltare a turismului

3.1.Proiecte existente

Scopurile privind dezvoltatrea turismului în municipiul Cluj- Napoca sunt următoarele:

Promovarea prin turism a municipiului; Dezvoltarea economică a municipiului, prin dezvoltarea sectorului turistic; Ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea turismului local. Aici ne referim la crearea

de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea oraşului, oferirea unor noi posibilităţi de agrement şi refacere atât pentru locuitorii oraşului cât şi pentru turişti.

Obiectivele acestei strategii sunt: Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind prezentul

şi viitorul turismului clujean; Atragerea investitorilor străini autohtoni şi străini, publici şi privaţi; Diversificarea şi creşterea calitativă a serviciilor turistice; Dinamizarea circulaţiei turiştilor, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe

şi indirecte; Dezvoltarea diferitelor forme de turism, cu accent pe: turismul de afaceri; turismul cultural-academic, istoric, religios; turismul medical-stomatologic- estetic; alte forme de turism (turismul de agrement, ecologic, agroturismul, turismul sportiv, de tranzit, turismul extrem, etc.).

Necesitatea înfiinţării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de aplicarea

unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan local în vederea

eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de altă parte de obiectivele pe

care un astfel de serviciu şi le propune: promovarea susţinută a „dezvoltării turistice în scopul

creşterii beneficiilor obţintute de pe urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea

locală” ( Francesco Frangialii, secretar general al Organizaţiei Mondiale a Turismului);

promovarea imaginii reale a municipiului Cluj- Napoca în special şi a judeţului Cluj în

general, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional; realizarea unor programe în

parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă primăriile oraşelor înfrăţite cu municipiul Cluj-

Napoca; abordarea sistematică a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze într-un

cadru coerent, pe o bază locală şi zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici

şi privaţi implicaţi în turism; identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror

grad de exploatare este scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide

a acestora în circulaţia turistică; analizarea propunerilor venite din partea agenţilor publici şi

economici de asociere cu Primăria municipiului Cluj-Napoca în vederea creşterii gradului de

exploatare a resurselor turistice locale şi zonale; iniţierea unor investiţii publice directe pentru

restaurarea/ ameliorarea atracţiilor turistice cu grad ridicat de importanţă.

Domeniul de activitate: servicii oferite publicului (informarea turistică, consiliere juridică, statistică, etc. cu privire la sectorul turistic, în scopl îmbunătăţirii calităţii mixului de marketing al agenţilor economici din domeniu); activităţi de management intern (prelevarea şi prelucrarea informaţiilor care prezintă importanţă pentru sectorul turistic- valorificarea resurselor turistice; marketing şi analiză economică, prognoze, studii de evaluare şi

fezabilitate, informare, baze de date). Oficiul de turism subordonat Primăriei şi Consiliului local al municipiului Cluj- Napoca va îndeplini următoarele atribuţii: a) integrarea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan local (instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private- ANT, ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism- hoteluri, agentii de turism, restaurante, etc.), activarea parteneriatului public- privat într-un efort cumulat de relansare a turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu agenţiile de promovare din alte judeţe. Aici putem menţiona: organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil, instituţiilor de învăţământ cu specific de turism şi altor factori componenţi (reprezentanţii autorităţilor locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Cluj, Agenţia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a posibilităţilor de finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor strategii şi politici pe termen scurt, mediu şi lung; şi iniţierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii din turism, realizarea unor materiale promoţionale pentru pensiunile mici, etc. b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de date completă şi operativă, privind oferta turistică din municipiu şi proximităţi: bază turistică: (locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, etc.), restaurante, cluburi, puncte de agrement; agenţii de turism şi rent-a-car), puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii cultural- istorice); modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement); trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces; servicii oferite, nivel de preţ, orar, etc.; Monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic, cererea turistică, factorii motivaţionali, etc: numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul cererii turistice anuale; indicele modificării în timp a cererii interne şi externe; repartiţia pe zone de provenienţă (ţări) a cererii turistice externe şi provenienţa regională a cererii turistice interne; gradul de ocupare al potenţialului de cazare;

distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare; structura cererii turistice pe mijloace de transport folosite; durata medie a sejurului; sezonalitatea cererii turistice; încasarea medie turistică pe cap de locuitor, etc. Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel agreat de Organizaţia Mondială a Turismului, fapt care va avea ca şi rezultat o identificare a cauzelor/ respectiv a efectelor ce influenţează/ decurg din manifestarea fenomenului turistic.Prin transparenţa pe care Oficiul de turism o va manifesta atât faţă de agenţii economici, cât şi faţă de administraţia publică, prin informarea asupra rezultatelor analizei sistemului de statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creşterii eficienţei economice. O altă strategie este implicarea în crearea unui brand pentru municipiul Cluj- Napoca şi realizarea unui website Clujul Turistic, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru călători. Aici facem referire la analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea de promovare turistică; stabilirea de link-uri către website-urile altori pateneri din turism; publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online; crearea unui sistem de rezervare online; şi actualizarea lunară şi întreţinerea lunară şi întreţinerea website-ului. c) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine pozitivă a turismului din municipiul Cluj-Napoca (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri turistice, ilustrate, erc.). O idee ar putea fi lansarea unei ediţii exclusive a Revistei Force Tourism – business & tourism magazine şi a unei hărţi sau ghid turistic, dedicate special municipiului Cluj- Napoca. Se poate face publicitate prin distribuţia gratuită a revistei şi a ghidului în 15.000 de exemplare; conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale; crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente bianuale; conceperea unor pachete de vizite pentru turişti , de una, două sau trei zile. d) organizarea unor evenimente/ manifestări cultural- artistice care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promivare şi dinamizarea a turismului local În această categorie putem include festivalurile muzicale; târguri, expoziţii, saloane (Salonul naţional de carte, Târgul cadourilor de iarnă); conferinţe medicale, seminariiacademice, întruniri de afaceri, simpozioane; sesiuni de comunicări ştiinţifice sub tutela Oficiului de turism, la care vor fi abordate diferite teme (Turismul şi calitatea vieţii, Dezvoltarea turismului şi protecţia mediului –împreună pentru o armonie de durată, Tehnologia şi natura- cele două provocări ale turismului la începutul secolului XXI, Ecoturismul- cheia unei dezvoltări susţinute, Contribuţia turismului la prezervarea patrimoniului cultural, Turismul pentru tineret- premisă a cunoaşterii culturale şi istorice, Comunicarea, informarea şi educarea – căi de alimentare a dezvoltării turistice, Dezvoltare prin turism, Parteneriatul public- privat – cheia dezvoltării turistice> promovarea mixtă- privată şi instituţională, Management de calitate – turism de calitate, etc.) ; lansări de carte, lansarea unor reviste, deschiderea unor obiecte turistice (hoteluri, restaurante, cluburi); activităţi organizate în colaborare cu 13 oraşe înfrăţite din străinătate, pentru promovarea imaginii municipiului Cluj- Napoca şi a ofertei turistice prin intermediul Primăriilor cu care avem legături privilegiate ( Dijon şi Nantes din Franţa, Zagreb- Croaţia, Koln- Germania, Pecs- Ungaria, Columbia- Carolina de Sud, SUA, Beer-Sheva- Israel, Zhengzhou- R.P Chineză, Suwon- Republica Coreea, Makati- Filipine, Chacao- Caracas- Venezuela, Sao-Paulo- Brazilia, Korcea- Albania); susţinerea unor seminarii despre Cluj- Napoca. e) organizarea unor tururi/ circuite turistice- programe turistice pe circuite tematice (istorice, geografice, economice, complexe, etc.).

Implimentarea programului guvernamental “Autobuzele turistice” iniţiat de Autoritatea Naţională pentru Turism, program care poate contribui atât la promovarea cât şi la dezvoltarea turismului, şi care poate implica într-un mod benefic atât autorităţile locale cât şi ANAT. În urmă acestor organizări sunt aşteptate următoarele rezultate: dinamizarea circulaţiei turiştilor, publicitate eficientă, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe, dezvoltarea turismului cultural, accesul mai rapid la informaţie şi accesul mai comod la monumente şi produse turistice. f) alte acţiuni de marketing turistic Aici vorbim despre: Promovare: cooperarea cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru promovarea municipiului Cluj- Napoca la târguri de turism naţionale şi internaţionale; organizarea în colaborare cu oficiile de turism din România a unor misiuni de vânzări în alte oraşe care pot furniza turişti; organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism şi publicaţiile liniilor aeriene; proiectarea şi construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri. Publicitate: stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor publicitare în diferite medii de comunicare; clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost; crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii; producţia unui spot video de zece minute care să fie folosit în autocarele de turişti pentru a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri promoţionale, la târguri, etc. Relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru municipiul Cluj- Napoca şi pentru avantajele sale turistice: dezvoltarea unor relaţii cu scriitorii de jurnale de călătorie din România şi încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre Cluj-Napoca; dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene româneşti sau străine care deservesc ţara şi promovarea prezentărilor turistice de calitate despre municipiul Cluj- Napoca; realizarea unui Eveniment Anual în municipiul Cluj- Napoca, la care să participe oficialităţi din partea guvernului, industriei turistice şi presei. Cercetări de marketing turistic- studii şi analize periodice privind conjunctura pieţei locale, interne şi externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor strategice şi stabilirii impactului eforturilor de marketing. Analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baze de date în turism: crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de informaţii turistice; elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed- backul din partea turiştilor; analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor. Realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate cu privire la proiectele ce se vor înainta pe probleme de turism: prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism; consultanţă pe probleme de turism pentru agenţii economici;

Capitolul 4:Strategii de dezvoltare a turismului in cadrul judetului Cluj

4.1.Analiza SWOT

Analiza fenomenului turistic la nivelul Judeţului Cluj, ca domeniu de activitate antropică de sine stătător, dar şi în corelaţie cu celelalte domenii economico-sociale principale (agricultura, industria) a pus în evidenţă rolul major ce revine turismului în dezvoltarea de perspectivă a entităţii teritoriale susmenţionată. În acest context, după o inventariere riguroasă a resurselor turistice ale regiunii – condiţie sine qua non a oricărui demers prospectiv – precum şi a stadiului actual de afirmare a ramurii, nevoia elaborării unei strategii coerente de dezvoltare a turismului pe termen scurt, mediu şi lung devine posibilă şi imperioasă.

Conform principiilor analizei SWOT, vom sintetiza în continuare principalele puncte tari, oportunităţi, puncte slabe şi riscuri ce definesc actualele condiţii ale afirmării turismului în Regiunea de Nord-Vest:

Punctele tari:prezenţa unui cadru natural variat morfologic, alcătuit din podişuri şi munţi, care, peisagistic exclude „monotonia turistică;existenţa unor forme de relief pitoreşti (chei, defilee, abrupturi, peşteri) ce se instituie în obiective turistice de sine stătătoare, de mare atractivitate;Judeţul Cluj se înscrie într-un climat temperat moderat, fără extreme deosebite, ceea ce favorizează desfăşurarea activităţilor turistice întregul an. Durata zăpezii în munţii de peste 1 800 m altitudine este de 4-5 luni/an; datorită unui substrat geologic salifer, la bordura Câmpiei Transilvaniei apare o aureolă de izvoare şi lacuri sărate, cu o importanţă remarcabilă în turismul curativ. In anumite areale sunt cantonate nămoluri terapeutice; extensiunea mare a pădurilor de foioase şi conifere atribuie peisajului o valenţă estetică certă, funcţia turistică a pădurii (prin efectele de „margine” şi de „insulă”, prin rolul antipoluant) fiind recunoscută;

fauna cinegetică şi piscicolă variată creează condiţiile optime practicării turismului cinegetic şi a pescuitului sportiv sau de agrement;judeţul deţine numeroase situuri arheologice antice, cetăţi şi castele medievale, biserici şi mănăstiri, monumente, edificii culturale şi economice cu rol decisiv în practicarea turismului cultural;diversitatea resurselor turistice face posibilă afirmarea unor tipuri şi forme variate de turism (recreativ, curativ, cultural, mixt: speoturism, alpinism, turism cinegetic şi piscicol, turism extrem, rural, urban)prezenţa unei populaţii urbane numeroasă în judeţ, cu nevoi turistice mai ridicate, ce asigură o cerere potenţială numeroasă pentru servicii turistice;creşterea numerică a practicanţilor turismului, fenomen specific oraşelor cu standard de dezvoltare economică şi socială mai ridicat;tradiţia îndelungată a practicării turismului în unele zone ale judeţului;largi posibilităţi de afirmare a turismului rural, îndeosebi în localităţile zonei montane, dar şi în unele aşezări, mai dotate ca infrastructură din Podişul Someşan sau Câmpia Transilvaniei; existenţa unei infrastructuri de cazare de peste 5000 locuri între care se înscriu baze moderne, cu confort competitiv;poziţia geografică favorabilă a judeţului în raport cu axele majore de circulaţie internă şi internaţională (E60, magistralele feroviare Bucureşti-Episcopia Bihorului; Bucureşti-Halmeu; aeroportul din Cluj Napoca);rolul de tranzit al spaţiului judeţean înspre centrul şi vestul Europei, dar şi în sens invers, spre centrul, estul şi sudul României;existenţa unui oraş mare, Cluj Napoca, recunoscut prin multiculturalismul său, posesor al unei infrastructuri turistice ce poate satisface o cerere din ce în ce mai pretenţioasă;creşterea numărului celor care consideră turismul ca o şansă a dezvoltării locale şi regionale, inclusiv a promotorilor unor activităţi specifice în domeniu (consolidarea unei mentalităţi pro turism în cercul investitorilor).funcţionarea în Cluj Napoca a unor instituţii de învăţământ superior prestigioase cu specializări în domeniul turismului ce asigură forţa de muncă înalt calificată necesară.

Oportunităţi:- cererea crescândă de servicii turistice pe piaţa internă şi externă a domeniului;- nevoia de conservare şi protejare prin turism organizat a unor resurse supuse degradării naturale sau antropice; afirmarea recentă a turismului rural pe plan mondial. Existenţa în Judeţul Cluj a unor valori etnografice de excepţie justifică o astfel de abordare prioritară;crearea complementarităţii economice şi sociale în condiţiile regresului industriei şi stagnării agriculturii judeţului; reconstrucţia ecologică prin turism a unor areale afectate de alte forme de valorificare economică (minerit, forestier, pastoral);existenţa în judeţ a unor instituţii universitare implicate în formarea specialiştilor pentru domeniul turistic;afirmarea speoturismului şi turismului cinegetic în condiţiile existenţei în judeţ a unor resurse deosebite şi a lipsei acestora (fauna cinegetică) în ţările din vestul Europei (mari emiţătoare de fluxuri turistice).existenţa unor programe europene de dezvoltare a activităţilor şi infrastructurilor turistice (ISPA, SAPARD), finanţate, predominant, din fonduri comunitare ce trebuie astfel accesate.- creşterea rolului administraţiei locale în gestionarea resurselor teritoriului aferent comunelor sau judeţului conform principiului autonomiei locale;

Puncte slabe:- ponderea dominantă a resurselor atractive ale judeţului sunt exploatate la un nivel inferior de eficienţă;- lipsa amenajărilor specifice unei oferte atractive competitive;- introducerea deficitară, cu amenajări de circumstanţă, în circulaţia turistică a multor obiective;lipsa căilor de acces modernizate spre numeroase obiective şi zone turistice; Ca urmare, iniţiativele amenajării turistice se blochează din lipsa acestei facilităţi elementare sau devin nerentabile;ofertă turistică actuala de nivel scăzut sub aspectul confortului şi serviciilor;produs turistic şablonard. Nu se pun în valoare elementele de specificitate, originalitate ale ofertei; lipsa materialelor promoţionale;lipsa promovării ofertei turistice la toate nivelurile (regional naţional, internaţional);quasiinexistenţa site-urilor informative ale promotorilor turismului;lipsa unui „brand”turistic al judeţului;grad de specializare profesională limitat al multor promotori ai turismului (în special cei din mediul rural). Amatorismul şi improvizaţia sunt frecvente.lipsa unor instituţii indispensabile informării şi organizării activităţilor turistice (centre de informare turistică, asociaţii ale promotorilor turismului din diferite subramuri ale acestuia, sindicatul lucrătorilor din turism etc).

Ameninţări (riscuri):menţinerea în stare latentă, ineficientă economic şi social, a valorificării potenţialului atractiv al judeţului;proliferarea amenajărilor ad-hoc;afectarea şi degradarea resurselor turistice naturale sau antropice, prin exploatare inadecvată;dezvoltarea altor forme de valorificare economică concurenţiale (industrie, exploatări forestiere, agricultură) cu efect negativ asupra structurii şi compoziţiei fondului turistic;extinderea concurenţei neloiale;ineficienţa unor amenajări turistice;nesatisfacerea nevoilor sociale (recreative, culturale sau curative) a cererii turistice; pierderea clientelei proprii atrasă de alte zone cu standard turistic superior;crearea unei imagini negative asupra obiectivelor zonei (judeţului) prin vectorul unei cereri turistice nesatisfăcute; participarea redusă a turismului la dezvoltarea judeţului

Bibliografie

‚Industria turismului și a călatoriilor’,Daniela Firoiu,Patricia Dodu,Catrinel Dridea,Camelia Gheorghe

‚Economia serviciilor’.Marian Zaharia,Roxana Stan,Cristina Vădineanu,Marian Busuioc

www.insse.ro www.wttc.org www.cluj.info www.calificativ.ro ’Geografie generală a turismului’. P.Cocean,Gh.Vlăsceanu.B.Negoescu ’Resurse turistice pe Terra’ V.Glăvan