prezentarea epocii clasei a vi-a

8/18/2019 Prezentarea Epocii Clasei a VI-A

1/4

Comunicat: Sofismele şi rolul lor în limbaj (CP din 17.03.2016

Orice comunicare este o încercare de a influenţa. Comunicarea urmăreşte într-adevăr să transmită un sens (al unei idei sau a unei situaţii, al unui fenomen etc.), ceea ce nu se

poate realiza fără influenţare. Influenţarea este consubstanţială comunicării. comunica

şi a influenţa formează una şi aceeaşi acţiune. !n comunicatul dat nu este vorba despre influenţare ca proces pozitiv sau ne"ativ.#$ndurile despre influenţare şi comunicare sunt preluate dintr-un studiu efectuat decătre specialistul cu nume notoriu în ştiinţele comunicării, le% &ucc'ielli. -lui aducemult nou în acest domeniu şi multe lucruri pe care le e%pune sunt foarte simple şi clare,însă, totodată, revoluţionare. l e%pune ideea că oamenii nu şi-au dat interesul să"$ndească că orice cuv$nt este o putere şi orice cuv$nt ar putea fi înţeles în variatemoduri şi ar putea sc'imba direcţia "$ndurilor, şi, cel mai des înt$lnit, o asemeneaabordare a comunicării duce la conflicte între oameni, pentru că ace tia nu-şi dau seamașadesea care este sensul celor e%puse, iar alt fenomen înt$lnit este că alţii îi folosesc peinterlocutorii săi pentru a dob$ndi de la ei, tocmai ceea de ce au ei nevoie. *au altă idee,oamenii se "răbesc să e%pună anumite +udecăţi, adesea nsoţite de concluzii pripite, careiarăşi duc la neînţele"eri şi conflicte.

entru că în conferinţa a I-a a lui /udolf *teiner s-a vorbit despre concluzii, +udecată şi noţiune, m-am "$ndit că tema aceasta ar putea fi tratată din altă perspectivă.Ceea ce numim noi adesea concluzii, +udecăţi, ar"umentări şi altele, un alt specialist dindomeniul artei oratorice, *tep'en . 0ucas, aduce celor dornici de a vorbi în publicsfaturi cum să se comunice corect pentru a scăpa de asemenea situaţii incomode şineplăcute.

şadar, 1ă propun cu mult dra" din cele spicuite din aceste cărţi, şi anume2 ce suntsofismele3 *unt si"ură că după această informaţie mai lesne veţi urmări şi la Cole"iulrofesoral c$te sofisme folosim fără să ne dăm seama. ccept$ndu-le, din necunoaştere,luăm şi decizii eronate, facem presupuneri, tra"em concluzii , de asemenea eronat e. Ce sunt totuşi sofismele3 Conform dicţionarului( pe scurt), Sofismele sunt erori de

+udecată. 0o"icienii au identificat peste 456 de sofisme diferite. !n acest comunicat sevor analiza c$teva şi sper să le "ăseşti interesante. *fatul este să le eviţi ca să te prezinţica şi un comunicator instruit de+a.

Sofism2 !enerali"area #ri#it$: este cel mai comun sofism bazat pe cazuri particulare.

*urvine atunci c$nd vorbitorul tra"e o concluzie pripită, pe baza unor e%empleinsuficiente ca număr sau pe baza unor cazuri atipice.Ca să evităm un astfel de sofism este necesar să formulăm afirmaţii bazate pe date reale,e%cluz$nd cuvinte de tipul2 întotdeauna, mereu şi de folosit2 uneori, adesea etc.

Sofism: %r&umentul #o#ularit$'ii: C$t de des tip de aţi auzit pe cineva spun$nd27 ste o idee bună 8 toţi sunt de acord cu ea39 cesta este un e%emplu clasic de sofismde tip ar"umentul popularităţii, care presupune că, deoarece un lucru este popular, este

prin urmare bun, corect sau dezirabil. !n mare parte, publicitatea se bazează pe acest tipde sofism. desea un medicament, după o publicitate este cumpărat de un număr

impunător de oameni. !nsă aceasta nicidecum nu dovedeşte că acel medicament estefoarte bun.


2/4

Sofism: sau)* sau+2 cest sofism îi obli"ă pe ascultători să alea"ă dintre douăalternative, c$nd de fapt e%istă mai multe.

Sofism: Panta alunecoas$2 *ofismul de tip 7pantă alunecoasă9 este numit astfel pe baza analo"iei cu un bolovan care se rosto"oleşte pe o pantă abruptă, fiind imposibil decontrolat. upă ce bolovanul începe să se rosto"olească, nu mai poate fi oprit p$nă ce

nu a+un"e în vale. :n vorbitor care comite un asemenea tip de sofism, presupune căiniţierea unui prim pas va conduce inevitabil la un al doilea pas şi aşa mai departe în +osul pantei, spre dezastru. Sofism: %d ,ominem2 sinta"mă din latină, cu sensul de 7împotriva omului9. ste unsofism care constă în atacul la persoană, în loc de abordarea problemei reale aflate îndiscuţie.

Sofism: %#elul la tradi'ie2 sofism ce presupune că ceva vec'i este în mod automat mai bun dec$t ceva nou. Sofism: %#elul la nou2 *ofismul de tipul acesta constituie opusul apelului la tradiţie.

rin acest tip de sofism se presupune că, dacă un lucru este nou, atunci el este superior unui lucru vec'i.Companiile care îşi fac reclamă comit adesea sofismul de tipul apelului la nou. !şi

prezintă produsele cele mai recente ca fiind 7noi şi mai performante9, însă ştim dine%perienţă că 7nou9 nu înseamnă întotdeauna 7mai performant9. Ca totdeauna, trebuiesă analizăm atent afirmaţia şi să ne asi"urăm că se bazează pe un raţionament solid.

Sofism: -ed ,errin&: enumirea de 7'erin" roşu9 a acestui sofism provine de la unvec'i truc al fermierilor din n"lia inventat pentru a-i împiedica pe v$nătorii de vulpişi pe c$inii acestora să treacă prin o"oarele cu recolte. ;$r$nd un 'erin" afumat cu unmiros puternic de-a lun"ul o"oarelor, fermierii îi împiedicau pe c$ini să mai simtă urmavulpii. Cel care foloseşte un astfel de sofism introduce un aspect irelevant pentru adistra"e atenţia de la tema discutată.

Sofism2 %nalo&ie nealid$2 - analo"ie în care două cazuri comparate nu suntasemănătoare în esenţă. C$nd se face un raţionament analo"ic, cel care vorbeşte tra"econcluzia că ceva ce este valabil într-un caz este valabil şi în alt caz.

Spre exemplu2 n"a+aţii 0iceului


3/4

/>=;/ OCII 0I&?@ AI 0I;/;:/@ /O&B=@erioada2

!n calitate de disciplină şcolară fundamentală, cu o influenţă meritorie în raport cutoate celelalte materii de "imnaziu, 0imba şi literatura rom$nă îşi e%ercită atribuţiiledidactice, inclusiv cele co"nitive-formative, de sensibilizare şi de culturalizare, cederivă din Cadrul uropean Comun de /eferinţă pentru 0imbi, care şi este, de fapt,documentul normativ pe care se a%ează construcţia curriculară specifică educaţieilin"vistice şi literare a elevilor. Or, documentul menţionat se referă tocmai la specificul

predării-învăţării-evaluării limbii de instruire şi oferă modele clare de discriminare acompetenţelor, de precizare a nivelurilor şi de evaluare a "radului de cunoaştere alimbii.

Ai pentru că în vizorul cadrelor didactice de specialitate, la etapa de instruire"imnazială, se află constanta preocupare de formare a elevului ca vorbitor cult, pentru,aşa cum se precizează şi în curriculumul, stimularea şi dezvoltarea elevului ca receptor şi producător de mesa+e, interpret de te%te diverse cu o funcţionalitate evidentă înconte%te variate de comunicare în viaţa reală, în situaţii autentice, consider absolutnecesar ca activităţile de predare-învăţare-evaluare să se remarce prin diversitatea lor formativă, să stimuleze interesul real al elevilor de a învăţa limba rom$nă în calitatea lor de vorbitori nativi ai acesteia, de a opta pentru respectarea normei în toate conte%tele decomunicare orală şi scrisă. e asemenea, un obiectiv al profesorului de limbă şi literturărom$nă, ce trebuie actualizat mereu, este realizarea de facto a principiilor educaţieiliterar-artistice prin varii forme de activitate didactico-educaţională, care să conducă, înconsecinţă, la formarea competenţelor literarelectorale, a%ate pe le"ile şi fenomenelereceptării şi interpretării de te%te, din care elevul-cititor, la etapa de şcolaritate în"imnaziu, să perceapă anumite valenţe ale frumosului artistic, să e%plice mesa+ulacestora şi să poată lansa opinii cu tentă atitudinală.!n consecutivitatea acestor idei, am intrat în epocă la clasa a 1I-a la333333333şi conform

proiectării didactice, su"erate de scrisoarea metodică de la început de an şcolar, am datstart celor 46 unităţi de conţinut care au fost structurate prin corelarea competenţelor şisubcompetenţelor vizate de curriculum şi a conţinuturilor recomandate. Diecare unitate

include compartimentele 0iteratură, lemente de limbă rom$nă şi Comunicare. :nelement inovator este competenţa de proiect2 elevii sunt invitaţi să lucreze la un proiectde revistă. cesta este utilizat în calitate de instrument de consolidare a cunoştinţelor şiabilităţilor elevilor, oferind o posibilitate de aplicare în practică a acestora, dar şi încalitate de modalitate de evaluare. =umărul de ore repartizate pentru aceste conţinuturieste de Eore săptăm$nal. !n total 55F de ore. Ca instrument de lucru îmi serveşte&anualul de 0imba şi literatura rom$nă, autori 3333 pe care îi respect şi consider că aureuţit prin el să ofere activităţi intersante elevilor. acă voi fi întrebată de ce nu fac


4/4

satisface mai multă lume, din lipsă de timp, pentru că m-ar duce capul să elaborez o pro"ram

prezentarea epocii clasei a vi-a

Documents