prezentare toma elenaanaliza structurilor ocupaŢionale rurale neagricole la nivel macroregional -...

ANALIZA STRUCTURILOR OCUPAŢIONALE RURALE NEAGRICOLE LA NIVEL MACROREGIONAL - DECALAJE ŞI

MUTAŢII STRUCTURALE

Institutul de Cercetare pentru Economia agriculturii şi Dezvoltare Rurală Bucureşti

Simpozionului stiintific international

“COMPETITIVITATEA AGRICULTURII ROMÂNEŞTI ÎN PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ “

5 - 6 iunie 2009

Dr. Toma ElenaCS II, ICEADR Bucureşti

RURAL NON-AGRICULTURAL OCCUPATIONAL STRUCTURES ANALYZE ON MACRO REGIONAL LEVEL - STRUCTURAL

DISPARITIES AND MUTATIONS

Simpozionului stiintific international “COMPETITIVITATEA AGRICULTURII ROMÂNEŞTI ÎN PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ “, 5 - 6 iunie 2009

Structura ocupaţională a populaţiei rurale din România a fost în ultimii ani dominată de sectorul primar. Sectoarele secundar şi terţiar sunt slab reprezentate în structura ocupaţională, dependenţa ridicată de agricultură reflectându-se în standardul general al nivelului de trai. Este o situaţie creată mai ales de acoperirea geografică deficitară a ofertei de muncă şi de lipsa oportunităţilor ocupaţionale în celelalte sectoare economice, oferta de locuri de muncă fiind redusă nu numai în rural ci şi în perimetrele urbane care ar putea atrage forţa de muncă disponibilă rurală.

Prezenta lucrare îşi propune să analizeze structurile ocupaţionale neagricole din mediul rural la nivel macroregional (Macroregiunea 1: regiunea Nord Vest şi regiunea Centru; Macroregiunea 2: regiunea Nord Est şi regiunea Sud Est; Macroregiunea 3: regiunea Sud Muntenia şi regiunea Bucureşti Ilfov; Macroregiunea 4: regiunea Sud Vest Oltenia şi regiunea Vest) şi să pună în evidenţă decalajele inter-macroregionale şi mutaţiile structurale ale populaţiei ocupate.


Analiza principalilor indicatori de structură la nivel macroregional

2007-din totalul populaţiei de peste 15 ani

- Macroregiunea Doi - 30,0%- Macroregiunea Trei - 26,1% - Macroregiunea Unu - 24,2%

Principalii indicatori de structură ai populaţiei la nivel macroregional (%)

24.2 23.421.6

25.527.3

30.0 29.8

35.6

25.4 25.926.1 27.0

22.5

30.028.2

19.7 19.8 20.3 19.1 18.6

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

Populaţie totală,peste 15 ani

Populaţie în vărstăde muncă 15-64

ani

Populaţie rurală învărstă de muncă

15-64 ani

Populaţie ocupatăcu activităţi

neagricole (15-64ani)

Populaţie ruralăocupată cuactivităţi

neagricole (15-64ani)

Macroregiunea 1

Macroregiunea 2

Macroregiunea 3

Macroregiunea 4

Sursa: „Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în anul 2007”, INS, 2008

Primele două macroregiuni deţin împreună aproape 57% din populaţia în vârstă de muncă, respectiv grupa 15-64 ani, precum şi peste 58% din populaţia rurală aptă de muncă a ţării.

-din totalul populaţiei ocupate din grupa 15-64 care lucrează în industrie, construcţii şi servicii

- Macroregiunea Trei - 30,0%- primele două macroregiuni au ponderi aproximativ egale de circa 25,5%

Persoanele ocupate cu activităţi neagricole în mediul rural-28,2% în Macroregiunea Trei-27,3% în Macroregiunea Unu -25,9% în Macroregiunea DoiÎn Macroregiunea Patru se regăseşte doar 19,1% din populaţia ocupată cu activităţi neagricole a ţării şi 18,6% din populaţia rurală implicată în astfel de activităţi.


Analiza structurală la nivel macroregional

Macroregiunea Unu- 39,7% - populaţie rurală în vârstă de muncă (15-64 ani), din care 54,7% este ocupată cu activităţi neagricole (industrie şi servicii);

Macroregiunea Doi - 51,4% - populaţie rurală în vârstă de muncă (15-64 ani), din care 68,4% este ocupată cu activităţi agricole, doar 31,6% desfăşurând activităţi în industrie şi servicii;

Macroregiunea Trei- 35,9% - populaţie rurală în vârstă de muncă (15-64 ani), din care 54,4% este ocupată cu activităţi neagricole (industrie şi servicii);

Macroregiunea Patru - 44,2% - populaţie rurală în vârstă de muncă (15-64 ani), din care 60,2% este ocupată cu activităţi agricole, doar 39,8% desfăşurând activităţi în industrie şi servicii.

Principalii indicatori de structură ai populaţiei rurale la nivel macroregional (%)

39.7

54.7

45.351.4

31.6

68.4

35.9

54.4

45.644.239.8

60.2

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

Ponderea populaţiei ruraleîn total populaţie aptă de

muncă (15-64 ani)

Ponderea populaţiei ruraleocupate cu activităţineagricole în total

populaţie aptă de muncă(15-64 ani)

Ponderea populaţiei ruraleocupate cu activităţi

agricole în total populaţierurală (15-64 ani)

Macroregiunea 1

Macroregiunea 2

Macroregiunea 3

Macroregiunea 4

Sursa: „Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în anul 2007”, INS, 2008

După cum se observă, Macroregiunea Unu şi Macroregiunea Trei prezintă structuri ale populaţiei asemănătoare, respectiv: ponderea populaţiei rurale apte de muncă este sub 40%, iar din cadrul acesteia maxim 55% este ocupată în industrie şi servicii Macroregiunea Doi şi Macroregiunea Patru au de asemenea o structură asemănătoare, respectiv: ponderea populaţiei rurale apte de muncă este peste 44%, iar din cadrul acesteia doar cca. maxim 40% este ocupată în industrie şi servicii.


Relaţionarea indicatorilor de ocupare la nivel macroregional

Macroregiunea Unu: -populaţia ocupată în mediul rural reprezintă 47,3%-populaţia ocupată în industrie şi servicii reprezintă 23,9%-populaţia ocupată în agricultură reprezintă 23,4%

Macroregiunea Doi: -populaţia ocupată în mediul rural reprezintă 57,1%-populaţia ocupată în industrie şi servicii reprezintă 15,8%- populaţia ocupată în agricultură reprezintă 41,4% ;

Principalii indicatori de ocupare la nivel macroregional (%)

48.7 47.3

10.7

23.4

38.0

23.9

52.157.1

21.5

41.4

30.5

15.8

52.2 53.7

10.6

27.2

41.6

26.5

51.954.7

16.8

35.5 35.0

19.2

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Rata de ocupare - totalmacroregiune

Rata de ocupare - mediulrural

Rata de ocupare în activităţiagricole - total macroregiune

Rata de ocupare în activităţiagricole - mediul rural

Rata de ocupare în activităţineagricole - total

macroregiune

Rata de ocupare în activităţineagricole - mediul rural

Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea 4

Macroregiunea Trei:-populaţia ocupată în mediul rural reprezintă 53,7%-populaţia ocupată în industrie şi servicii reprezintă 26,5%-populaţia ocupată în agricultură reprezintă 27,2%;

Macroregiunea Patru: -populaţia ocupată în mediul rural reprezintă 54,7%-populaţia ocupată în industrie şi servicii reprezintă 19,2%-populaţia ocupată în agricultură reprezintă 35,5%.


Dependenţa economică (populaţia inactivă şi a şomerilor la 1000 persoane ocupate)

Analiza dependenţei economice din mediul rural în perioada 2005-2007, în condiţiile în care valoarea acestui indicator pe total ţară este în mediul rural (867‰), ne reliefează o deteriorare a condiţiilor de viaţă în aproape toate macroregiunile cu excepţia Macroregiunii Patru unde s-a înregistrat o creştere cu 29,6‰.

Se constată de asemenea diferenţe notabile între macroregiuni, chiar şi de peste 48% între Macroregiunea Unu şi Macroregiunea Doi la nivelul anului 2007. Cea mai mare deteriorare a condiţiilor de trai în rural s-a înregistrat în Macroregiunea 3 unde scăderea a fost de peste 8%.

Raport de dependenţă economică şi ocupaţională

1054.1 1113.4

3545.8

1021.6920.4750.8

1417.8

380.9

914.4 862.2

3925.6

970.9927.2 827.5

2081.6

541.4

0.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

2500.0

3000.0

3500.0

4000.0

4500.0

Raport de dependenta economica -total

Raport de dependenta economica -mediul rural

Raport populaţie neagricolă -populaţie agricolă

Raport populaţie neagricolă -populaţie agricolă (mediul rural)


Sursa: „Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj”, INS, 2006-2008


Mutaţii şi decalaje macroregionale în structurile ocupaţionale rurale

2005-2007

Structura pe sectoare ale economiei naţionale în mediul rural reliefează scăderi accentuate ale populaţiei ocupate în agricultură în majoritatea macroregiunilor cu excepţia Macroregiunii Doi unde mutaţiile structurale nu depăşesc 1,2 puncte procentuale.

- preluarea populaţiei din agricultură în sectorul serviciilor în Macroregiunea Trei şi în Macroregiunea Patru; - preluarea populaţiei din agricultură în industrie şi construcţii în Macroregiunea Unu şi în Macroregiunea Patru

-4.5

-1.2

-4.7-5.3

3.2

0.7 0.8

2.11.3

0.5

3.93.2

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0


Agricultură

Industrie

Servicii

Rural

Mutaţii intersectoriale în perioada 2005-2007 în structura ocupaţională a populaţiei totale şi rurale (15-64 ani)

- puncte procentuale -


Absorbţia populaţiei ocupate de către sectoarele neagricole în perioada 2005-2007 (%)

70.7

49.8

-7.9

54.5

29.3

50.2

107.9

45.5

-20.0

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0


% Servicii

% Industrie



Mutaţii şi decalaje macroregionale în structurile ocupaţionale rurale

Analiza structurii ocupaţionale pe grupe de ocupaţii relevă o creştere a populaţiei ocupate încadrate la categoria „Alte categorii de ocupaţii” care se datorează în special creşterii cu peste 85% a numărului de persoane încadrate la categoria „Muncitori necalificaţi”. De altfel, în anul 2007, muncitorii necalificaţi reprezentau în structura populaţiei ocupate la nivelul celor patru macroregiuni cca. 18-26%, în mediul rural această pondere ajungând aproximativ la 26,9% în Macroregiunea Unu, 29,5% în Macroregiunea Doi, 25,8% în Macroregiunea Trei şi la doar 17,8% în Macroregiunea Patru. După cum se observă, in mutaţiile structurii populaţie ocupate din medul rural pe grupe de ocupaţii la nivel macroregional în perioada 2002-2007 sunt evidente mai ales la nivelul grupei „Meşteşugari şi lucrători în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor” unde s-a înregistrat o scădere de cca. 2,7-5,0 puncte procentuale. Majoritatea celorlalte grupe de ocupaţii au înregistrat scăderi de până la 1,5 puncte procentuale, scăderi ce au fost preluate în structură în proporţie de 0,3-0,4 puncte procentuale de lucrătorii operativi în comerţ şi servicii şi în proporţii ridicate de 5,8-8,9 puncte procentuale de alte grupe de ocupaţii.

-0.7 -0.5 -0.7 -0.6-0.6 -0.3 -0.5 -0.5

-1.4-0.9

-1.3 -1.1-1.0-0.6

-0.9 -0.8

0.4 0.3 0.4 0.3

-0.6 -0.9 -0.6 -0.8

-4.7

-2.7

-5.0

-3.6

8.8

5.8

8.9

6.4

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0


Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din unitătile economico-sociale şi politiceSpecialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţificeTehnicieni,maiştri şi asimilaţiFuncţionari administrativiLucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţiAgricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuitMeşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilorAlte categorii de ocupaţii

Diferenţe în structura populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii la nivel macroregional în perioada 2002-2007

- puncte procentuale -



Concluzii

Analiza ocupaţională la nivelul celor patru macroregiuni ale României ne-a reliefat următoarele:- Macroregiunea 2 (regiunea Nord Est şi regiunea Sud Est), care are o populaţie rurală de peste 51%, preponderent agricolă, populaţia ocupată cu acest tip de activităţi fiind de peste 68%; Macroregiunea 4 (regiunea Sud Vest Oltenia şi regiunea Vest) poate fi încadrată în aceeaşi categorie, în condiţiile în care populaţia rurală ocupată în agricultură este de peste 60%; rata de ocupare în activităţi agricole în mediul rural, în cadrul acestor Macroregiuni, este de cca. 35-41%.

- Sectoarele neagricole (industria şi serviciile) prezintă o mai mare dezvoltare în Macroregiunea 1 şi Macroregiunea 3 (populaţia rurală ocupată cu activităţi neagricole reprezintă cca. 45%); rata de ocupare

în activităţi neagricole în mediul rural, în cadrul acestor Macroregiuni, este totuşi destul de redusă de cca. 24-26%;

- raportul populaţiei neagricole la populaţia agricolă din aceste Macroregiuni ne reliefează un raport de 3500:1, aproape dublu faţă de Macroregiunea 2 (preponderent agricolă);

- condiţiile de viaţă, analizate din perspectiva raportului de dependenţă economică, sunt mai ridicate în Macroregiunea 1 (regiunea Nord Vest şi regiunea Centru) (1113,4 ‰) şi foarte scăzute, sub media

pe ţară în Macroregiunea 2 (regiunea Nord Est şi regiunea Sud Est) (750,8‰);

În perioada 2005-2007, la nivelul tuturor celor patru macroregiuni s-u înregistrat mutaţii în structura pe sectoare ale economiei naţionale populaţiei ocupate în vârstă de muncă (15-64 ani) care evidenţiază: - o scădere a populaţiei ocupate în agricultură; - preluarea populaţiei din agricultură în sectorul serviciilor în Macroregiunea Trei şi în Macroregiunea şi

în industrie şi construcţii în Macroregiunea Unu şi în Macroregiunea Patru; - scăderi mai puţin accentuate ale populaţiei ocupate în agricultură în Macroregiunea Doi unde mutaţiile

structurale nu depăşesc 1,2 puncte procentuale.

prezentare toma elenaanaliza structurilor ocupaŢionale rurale neagricole la nivel macroregional -...

Documents