Cap.1 GeneralitiReeaua hidrografic reprezint totalitatea cursurilor de ap care, reunite, creeaz un ru sau un fluviu, scurgnd apa de pe un anumit teritoriu numit bazin hidrografic, delimitat de cumpene de ap .De obicei n reelele hidrografice sunt incluse si vile seci, ravenele etc. precum si lacurile, mlatinile sau canalele create de om, aflate in cadrul bazinului. Ramificarea mai mare sau mai mic a reelei reprezint densitatea drenajului sau densitatea vii, care se definete prin raportul dintre lungimea cursurilor de ap sau a talvegurilor si suprafaa drenat (km/ km).Judeul Vlcea este situat n partea central-sudic a Romniei fiind intersectat de paralela de 45 latitudine nordic i de meridianul de 24 longitudine estic .

Reeaua hidrografic este foarte bogat, fiind distribuit uniform pe toat suprafaa judeului. Oltul, unul dintre cele mai mari ruri din Romnia, strbate judeul Vlcea pe o lungime de 130 km, de la nord la sud , adunnd apele a numeroi aflueni, dintre care cei mai importani sunt: Lotrul, Olneti, Topologul, Olteul, Luncavul, Bistria, Latoria,Cerna. Debitul bogat al acestora a permis dezvoltarea unei puternice reele hidrografice. Principalele lacuri de acumulare create prin vastele lucrri de amenajare hidroenergetice sunt:Vidra 340 mil.m3 ap;Bbeni 78,3 mil. m3 ap;Zvideni 63 mil. m3 apDintre cele 17 hidrocentrale din amenajarea Olt-Lotru, cea mai mare putere instalat o are hidrocentrala Ciunget din Munii Lotrului (510 MW) si cea mai mic putere instalat o are hidrocentrala Mlaia (18 MW) din aval de Ciunget.

Cap.2 Gospodrirea apelor din jude Principalele cursuri de ap din jude sunt:rul Olt- cu o lungime de 124 km, ce traverseaza judeul Valcea de la nord la sud, fiind principalul curs de ap n care se vars rurile interioare ale judeului.rul Olte- afluent de dreapta al rului Olt, cu o lungime de 111 km pe raza judetului Valcea.prul Topolog are o lungime de 111 km ,din care 53 km pe raza jud Arges.Prul Lotru-cu o lungime de 83 km, din care 53 km pe raza jud Vlcea.Prul Olneti- cu o lungime de 41 km.Prul Tria-cu o lungime de 79 kmPrul Bistria- cu o lungime de 50 kmPrul Luncav cu o lungime de 60 kmPrul Sec i afuenii lungime 11 km, caracter natural, seciune de monitorizare Prul Sec amonte confluena Olt si afluenii Barbu, Bumbuieti, o singura seciune de monitorizare tip program supraveghere.

Cap 3 Formarea si evoluia Oltului Oltul este unul din cele mai importante ruri din Romnia. Izvorte din munii Hamasul Mare, in Carpaii Orientali. Curge prin judeele Harghita, Covasna, Braov, Sibiu, Vlcea, Olt si Teleorman. Principalele orae prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfntu Gheorghe, Fgaras, Rmnicu Vlcea si Slatina. Oltul se varsa in Dunre lnga Turnu Mgurele.Altitudinea la izvor este de 1440 m deasupra nivelului mrii. Exemple de aflueni Brsa, Cibin, Rul Negru, Ghimbel.

Scurgerea rului Oltn bazinul Olt regimul de scurgere este de tip Carpatic, mai exact carpatic transilvan,datorit cruia topirea zpezilor i viiturile se produc primvara timpuriu, iar vara ape mici, n special n a doua parte a perioadei iulie august.Regimul de alimentare al Oltului este variat i bine echilibrat datorit varietii surselor de alimentare. Acesta i adun apele din precipitaii, topirea zpezilor, aportul afluenilor fiind de asemenea semnificativ. Rul Olt deine un numr mare de aflueni, marea majoritate fiind situai pe partea stng a acestuia. Dimensiunile afluenilor de stnga sunt mai mari comparabil cu cei de pe partea dreapt i din cauz c traverseaz regiuni montane, cu pante marin sectorul depresionar, alimentarea pluvial este specific lunilor mai iunie, cnd n regiunile joase se produc viiturile de la nceputul verii, iar n muni apar apele mari pluvio-nivale de var.

Cap 4 Informaii despre celelalte ruri principale din judeul Vlcea Rul Lotru este un curs de ap montan, care izvorte din estul Munilor Parng, de la o altitudine de aproape 1924 m. ntreg parcursul Lotrului, care se desfoar pe o lungime de 77de km (83 km - mpreun cu Prul Glcescu), este deosebit de pitoresc, desfurndu-se ncadru montan. Bazinul Lotrului nsumeaz o suprafa de 1024 kmp, ceea ce reprezint 0,43%din suprafaa Romniei. Principalul afluent al Lotrului este Rul Latoria. Rul Lotru se situeaz n partea central-estic a complexului montan dintre Jiu i Olt (grupa Parng) din Carpaii Meridionali, la ntlnirea a 3 masive:Parng, Lotrului i Latoriei. Din punct de vedere administrativ, Valea Lotrului se situeaz n judeul Vlcea.

Rul Latoria (Valea Latoriei) este cel mai important afluent al Lotrului. Cursul se formeaz n sud-vestul Munilor Latoriei prin unirea Latoriei de Sus, a Latoriei de Mijloc i a Latoriei de Jos. Latoria se vars n Lotru la sud de Voineasa, n locul numit Gura Latoriei.Rul Olte izvorte din Munii Capanii (grupa Parng a Carpailor Meridionali), traverseaza pe direcie N>S Subcarpaii Olteniei si Podiul Olteului (subunitate a Podiului Getic) pna la Bal, unde la intrarea in cmpie ii schimb direcia, dinspre N-V spre S-E, fcnd un cot in form de arc de cerc cu convexitatea spre vest. Valea Olteului formeaz, mpreun cu Valea Oltului, cmpia de terase a Caracalului

Rul Luncav, afluent de dreapta al Oltului, care izvorte din Munii Cpanii. Este format prin unirea Prului Cumpenelor, cu izvoarele sub Vrful Balota i Prul Blej, cu izvoarele de sub Vrfurile Ursu i Coana. Luncavul este penultimul afluent al rului Olte. Are un debit de 3-10 l/s. Rul Luncav are un debit nsemnat i cu variaii nu prea mari.Rul Bistria (numit i Bistria Vlcean) este un ru din judeul Vlcea, fiind un afluent al Oltului. El izvorte din Munii Cpnii i se vars n rul Olt la Bbeni.Raul Bistria, afluent de dreapta al Oltului, care se vars in Olt n apropierea comunei Bbeni-Bistria

Rul Olaneti. Rul Olneti izvorte din Munii Cpnii si curge n direcia SSE. Bazinul hidrografic Olneti este localizat n partea central sudic a rii, n sudul Munilor Cpnii i estul Subcarpailor Vlcii, fiind parte component a marelui bazin hidrografic Olt. Bazinul Olneti ocup o suprafa de 231 km2, iar lungimea rului este de 38 km.Rul Topolog este un afluent al Oltului cu o lungime 91 km i caracter natural. Se formeaz pe versantul sudic al Munilor Fgra, la confluena a dou brae Izvorul Scrii i Izvorul Negoiului.Judetele traversate sunt Arge si Vlcea

Rul Cerna strbate satul Cerna la ieirea din munte. Izvorte de sub vrful Nedei, din zona numit Coasta Lacurilor i adun apele de pe coastele Munilor Cororu, Buciumu, Plea, Milescu .Are un bazin hidrografic ntins, dar o mare parte din apa precipitaiilor de pe ntinsul su nu are o curgere de suprafa ci se pierde n structura carstic a bazinului su superior. Debitul su comparabil cu cel al rului Luncav, n-a creat o vale att de larg ca a acestuia, datorit rocilor calcaroase peste care curge. Valea Cernei nu este o vale de tip carstic cu defileuri, chei, izbucuri. Singurul fenomen interesant pe care l formeaz este trecerea vijelioas printr-o poriune foarte ngust, dar scurt cu un repezi de 8-10 m sub forma unui scoc de moar, poriune pe care localnicii au denumit-o La Moara Dracilor.

Judeul Vlcea beneficiaz de toate caracteristicile unei zone turistice complexe , mbinnd forme de relief de la lunc la muni, de la pitorescul defileu al Oltului i Valea Lotrului la mreia munilor si cheilor slbatice ale Bistriei oltene. Defileul Oltului ntre Cozia si Turnu Rou are o mreie aparte, rezultat in mare parte si din diferena mare de nivel ntre albia Oltului (380 m) si nalimea de peste 2.000 m a munilor Fgara, Lotrului si Cpnii , care strjuiesc valea. Toate acestea ca si marea bogie a monumentelor cultural-istorice, fac din Vlcea o arie turistic de prim importan.

Localizat in jumtatea sudic a rii, in nordul Olteniei, de o parte si de alta a Oltului , judeul Vlcea ocup o suprafa de 5.765 kmp (2,42% din suprafaa arii) i are o populaie de 432.375 locuitori; cu o densitate de 75 loc/kmp. Din care 41,1% este populaie urban. Situat in partea sudic a Romniei, la o distan de 175 km de Bucureti, Judeul Vlcea este limitat de judeele: Sibiu i Alba la nord, Arge la est, Olt la sud si sud-est, Dolj la sud-vest iar la vest de judeele Hunedoara si Gorj. Muni, dealuri subcarpatice, podiuri i lunci cu aspect de cmpie, dispuse n trepte de la nord la sud, ntregite de defileele Oltului i Lotrului, strjuite de munii Cozia, Cpnii, Fgra, Lotru i Parng, toate fac din Vlcea locul cu deosebite atracii turistice