reteaua hidrografica - grupa de sv

8/15/2019 Reteaua Hidrografica - Grupa de Sv

1/13

UNIVERSITATEA OVIDIUS DINCONSTANTAFacultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte AgricoleSpecializarea Geografa Turismului

Reteaua HidrografcaGRUPA DE SUD - VEST


2/13

Reteaua hidrografcaReteaua hidrografca a grupei e Sud – vest este alcatuita din: Bega,Timis cuun auent de dreapta – Bistra si auent de stanga – !oganis, Barzava, "aras,Nera, "erna#

$# S%ST&'() B&GABega este ultimul aeuent de stanga al Tisei# !e teritoriul tarii noastre este

construit din doua cursuri colectoare: Bega si Bega *eche# Am+ele sisteme sau adaptatin sectoarele lor de campie in zona veche de divagare a 'uresului si Timisului# &ledreneaza impreuna o supra-ata de .#/0/ 1m 2, insa cumpana apelor mai ales inregiunile de campie este discuta+ila#

Fig. 1 - Pod e!te "ega# I$agi%e di% a%u& 1'()*

Rau& "ega are o supr-ata de /#/.$1m2 si o lungime a cursului de apa de$03#0 1m# %si culege apele in muntii!oiana Rusca, de su+ var-ul !ades, laaltitudinea de $$45m# Regiunea se

caracterizeaza prin dominarea rocilorcristaline si printro puternica impadurire#!anta sa logitudinala in sectorul montanvariaza intre 4 si 65 m71m, media ei findde $4 m71m#

)a poalele nordice ale muntilor

!oiana Rusca, Bega primeste pe primulsau aeunt din dreapta, Sasa cu o


3/13

9in acest punct, raul se indreapta spre vest, catre "ampia Begai si9ealurile piemontane ale )ipovei, la modelarea carora a contri+uit in pliocensi la inceputul pleistocenului si 'uresul#

Spre *est, conueaza cu Bega auenti din ce in ce mai mari# "ei mai mariauenti de dreapta sunt omosdia cu Nandreasca, paraul "osreiului sau %cui#Alti auenti mai sunt si Bunea, Topla, "aldova, Niereghisul, Fadimacul,'inisul, "hizdia, )ipariul# 9in campia piemontana, ultimul sau aeunt dedreapta este Behela sau )uchinul#

Auentii ce vin pe partea stanga, pana la )eucusesti sunt: "arpenilor,

Sopot, *adana, ;opana, Balasina, Gladna#Bega, in sectorul piemontan, care tine pana la conuenta cu 'inisul, are

pante ce variaza in > reprezenta un model

ingenios de realizare hidrotehnica, a a


4/13

"ega Vec+e cu o supra-ata de /#5.3 1m2 si lugimea de 33 1m, reprezintacursul parsit al Begai# "a izvor al sau este considerat Beregsaul care isi areo+arsia in !iemontul )ipovei aproape de comuna Sintar# Are o scurgere destul de+ogata, in conditiile pantelor medii de 6#. m71m pana la "ernateaz, in sectorulpiemontan producand o eroziune destul de puternica# %n partea superioara, indepozitele nisipoase cuaternare isi pierde din de+ite datorita infltratiilor# %nsectorul de campie panta medie a al+iei este de 5#6m71m, iar cursul sau are unrol important in drenarea apelor -reatice de supra-ata# 9in partea stanga primestedoar un singur auent mai important si anume Bacinul cu o supra-ata de 00 1m2si o lungime de $3 1m# %n schim+, auentii din partea dreapta sunt: Niaradul si%erul cu o dezvoltare mai mare#

Fig. , "ega i% 1'()

Sisteme de desecare si indiguireapara supra-ete intinse,preintampinand -ormarea e?cesuluide apa# %n +azinul superior alBegaidar si dea lungul cursului saupe malul drept, prin desecare sapermis drenarea unei supra-ete de@0#4 1m2#


5/13

,. RAU CERNA

Rau& Cer%a dreneaza un +azin de 444 1m 2, are izvoarele la oaltitudine de /5@5 m si a


6/13

Bazinul "ernei are unaspect de covata uriasa, inpartea superioara, marcata lamargini de doua culmi

di-erentiate ca altitudine siaspect, intre var-ul !altina/$.3 m si Gir+a [email protected] m,reunite su+ -orma unei inseuariinalte de $6/5 m, alcatuidncumpana de apa intre +azinele

"ernei si Ciului#Fig. Rau& Cer%a &a "ai&e

Hercu&a%e

"erna se varsa in 9unare la Drsova, printrun gol- ce are dimensiunimari datorita patrunderii 9unarii in gura de varsare a raului "erna#Raul "erna este un auent al raului "ernisoara, datorita -aptului ca"ernisoara isi are izvoarele mai sus decat "erna# D parte din apele

'otrului se varsa mai intai in "ernisoara, apoi, in aval, pe partea dreaptase aa izvoarele raului "erna# 9upa ce apele se unesc, ia nastere raul# !e*alea "ernei cele mai interesante -orme de relie- sunt cheile ce au oraspandire larga# !rimavara cand se topesc zapezile sau ploua, cheile sunttra+atute de apa, iar vara in ma


7/13

C&i$a i% Va&ea Cer%ei – !rin amploarea in partea de sud vest ateritoriului tarii, *alea "ernei se gaseste in zona de de inuenta a climatuluisu+mediteranean, datorita patrunderii maselor de aer cald si umed dinspre'area 'editerana si 'area Adriatica# %nuentele climatului temperat –continental sunt oprite de catre masivele montane#

*alorile medii multianuale ale temperaturii aerului cresc de la nordspre sud# Ast-el, in *ar-u Tarcu sunt temperaturi de 5#/E", pana la $$#5E"la Drsova# Temperaturile ma?ime se inregistreaza in lunile iulie – august,atunci cand se inregistreaza si multe zile cu caracter tropical#

%ernile sunt +lande, temperaturile su+ 5E" inregistranduse intrun

numar redus de zile, in special in luna ianuarie#!recipitatiile totaliteaza in medie cca 355mm la erculane, ma


8/13

/. SISTE2U TI2ISUUI

Raul are e?tinderea cea mai mare dintre toate raurile din Banat## Are supra-ata de4#/.3 1m 2 si o lungime de /.$#/ 1m# "ursul sau reprezinta artera principala de drenarea raurilor din interspatiul muntilor Banatului – Godeanu – Tarcu si !oiana Rusca, regiuniputernic a-ectate de tectonica orogenezelor carpatice#

Timisul izvoraste de pe versantul estic al masivului Semenic, de su+ !iatra Goznei,de la altitudinea de $$64 m# "ursul sau superior se a?eaza pe sisturi cristaline si are uncaracter montan tipic# %n sectorul montan, Timisul primeste doi auenti mici, Bre+ul siSemenicul, iar dupa /4 1m de la izvoare patrunde in culoarul Timis – "erna# "el maiimportant auent de dreapta este "i!tra cu o supra-ata de 853 1m2 si o lungime de.0#/ 1m# &l colecteaza toate apele culoarului tectonic dintre masivele Tarcu – !ietrile si

!oiana Rusca# "ursul Bistrei, in secotrul montan are caderi mari, atingand in medie 35m71m pana la iesirea sa din culoar in dreptul localitatii Bucova# %n partea superioara aculoarului primeste cativa auenti ca: *alea )upului si 'arga din stanga si "orni dindreapta#

%n amonte de Dtelul Rosu, in Bistra se varsa cel mai important auent al sau sianume Bistra 'arului cu o supra-ata de /3@ 1m2 si o lungime de 60#6 1m ce sa-ormat din Bistra Rosie si Sucul# %n aval de Dtelul Rosu, pantele mari sunt mentinute#

Fig. 3 Pe Ti$i!


9/13

. Rau& "ar4a0a

Rul Brzava izvoraste din 'untii Semenicului , curgand dea lungul unuimunte relativ scurt inspre SudNord , apoi schim+andusi traseul catre Sud

Nord*est pana la conuenta cu raul Timis pe teritoriul sar+# Apartine de+azinul hidrografc BegaTimis"aras , find un auent de ordinul %% al raului Timis#&ste situat la o altitudine de 3$ metri deasupra nivelului mrii , avand olungime de $00 1m#

Barzava colecteaza de la auenti mici de tipul torentilor cursuri deapa,nisip, sedimente , cum ar f Bolnovat , Groapa , "rivaia 'ica , *aliug ,

Gradiste , Secu si Raul Al+ su+ -orma de chei#9ea lungul Barzavei seintalnesc lacurile Gozna , *aliug si Secu#;ona de drena< este mare de $,$85 1m2#%n Romania trece pe langa

localitatile *a1iug , Resita , Bocsa , Berzovia , Gataia si 9enta , iar in Ser+iape langa 'ar1oviecvo , Banats1a , Hona1 , 9u+ica si Car1ovac#%n Ser+ia nueste naviga+il , avand o lungime de 68 1m#

"oordonatele sale sunt .4E/$I5J latitudine Nordica Ki /$E$/I..Jlongitudine &stica#

Fig. ) "ar4a0a!eaca

A5ue%ti de dreata : Berzovita, Ali+eg,%zvoru 'olidului, !araul Bailor 'ari,

Bolnovat, Gozna, "iresna, %zvoru Rau,Groposu, !ietrosu, Breazova, Terova, *ornic,Smida, Birdanca, *alea Stanca#A5ue%ti de !ta%ga : *aliug, Grindies,"rivaia 'are, Secu, Raul Al+, Ranchinu,*alea 'are, Barzavita, 'oravita, 'oscadin,Garliste, Boruga, Fizes, 9oman, )iscovu


10/13

3.Rau& Nera

Raul Nera izvoraste din Romania din 'untii Semenicului din &stulBanatului , la Sud de Resita, traversand totodata si o portiune din Ser+ia#

&ste situat la o altitudine de 05 metri deasupra nivelului mrii si sedes-asoara pe o lungime de $/. 1m#"oordonatele sale sunt ..E.8I63J latitudine Nordica Ki /$E/$I.J

longitudine &stica#A5ue%ti de dreata: Nergana, "osava, 'inis, )apusnicu, Drestica,

'oceris,9ucin, )ighidia, Agris, Arsa, Bresnic, Raul 9racului, 'eliugel,

Raovanu,Dgasul Alunilor, !adina Seaca, *alea Rea, )indina, Beu, "iurezu,iclisag#A5ue%ti de !ta%ga: Nerganita, !rigor, Rudaria, Bania, *alea 'are,

Rachita, Boinita, Barzu, Sopotu, aimeliug, (lmu 'ic, (lmu 'are, !adinaBaschii, Dgasul !orcului, Dgasul !orcariului, Susara, ;garcea, Fantana Seaca,Dgasul Ba+ei, Dgasul Rogozului, Dgasul 'are#

Fig. 6 Rau& Nera


11/13

). Cara!

"arasul isi are o+arsia in iz+ucul "aras, apele acestuia provenind din

paraiele care stra+at sisturile cristaline ale "ulmii "erte


12/13Fig. ( Cara!u&


13/13

"I"IOGRAFIE

• I&ie Cri!te!cu – Tezaurul "ernei,&ditura Sport Turism,Bucuresti, $8@3• I U70ari – Geografa apelor Romaniei, &ditura Stiintifca, Bucuresti, $8@/• Cudetul Timis# Al+um, &ditat de "omitetul Cudetean de "ultura si &ducatieSocialista Timis, Timisoara• Vi%ti&a 2i+ai&e!cu Geografa Fizica a Romaniei, &ditura Stiinftica,Bucuresti, $808•http:77protmed#uoradea#ro7-acultate7anale7protectiaMmediului7/5$6B7im7$5#=/5%enciu=/5/#pd- •http:77#in-ocaras#ro7pagina$7reteauahidorgrafca
http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/im/10.%20Ienciu%202.pdfhttp://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/im/10.%20Ienciu%202.pdfhttp://www.info-caras.ro/pagina-1/reteaua-hidorgraficahttp://www.info-caras.ro/pagina-1/reteaua-hidorgraficahttp://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/im/10.%20Ienciu%202.pdfhttp://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/protectia_mediului/2013B/im/10.%20Ienciu%202.pdf

reteaua hidrografica - grupa de sv

Documents