prezentare proiect fructe
TRANSCRIPT
Boala la plante
• Boala reprezinta un fenomen exclusiv formelor de viata.• De-a lungul timpului au fostemise numeroase definitii.
• Prin boala se intelege orice tulburare de ordin fiziologic sau morfologic care afecteaza cresterea si dezvoltarea plantelor, care duce la micsorarea cantitativa si deprecierea calitativa a productiei.
Cancerul bacterian al Cancerul bacterian al pomilor si vitei de viepomilor si vitei de vie
• Agentul etiologic este Agrobacterium tumefaciens• La pomi, pe radacini, mai rar pe tulpini, ramuri si chiar frunze, apar tumori care la inceput sunt maimici, albicioase si apoi cresc, devin tari, lemnoase si neuniforme. • Cancerul bacterian duce la putrezirea radacinilor dupa formarea tumorilor.• Se impun: masuri de carantina in peinierele pomicole si scolile de vita de vie.• In zona afectata din gradina, se pot planta cartofi sau alte legume care sunt imune la boala. In cele mai multe cazuri, dupa doi ani de plantare a unor culturi anuale imune, bacteria dispare din sol.
Proliferarea maruluiProliferarea marului• Agentul etiologic este bacteria Mycoplasma.• La pomii pe rod, in coroana apar lastari lacomi sau
lastariri multiple si firave; fructele, daca se formeaza, sunt mult mai mici decat cele normale si lipsite de culoarea si aroma caracteristica.
• In pepiniera puietii au internodurile scurte si lastarii indesati (aspect de „matura de vrajitoare”)
• Se recomanda: producerea de material pomicol liber de proliferare; taierea in uscat a formelor proliferative; tratamente chimice care se repeta la interval de 15 zile.
Focul bacterian al rozaceelor
• Agentul etiologic: bacteria Erwinia amylovora.
• Primele simptome apar pe inflorescente care se brunifica. De la acestea, infectia trece la lastari, care sunt inconvoiati ca o carja. Lemnul sarpantelor sau trunchiul prezinta ulcere inchise sau deschise; prin indepartarea scoartei este de culoare brun-roscata. Fructele bolnave se innegresc la par si se brunifica
la mar. • In final, pomii sunt parjoliti.
• Materialul contaminat se carantineaza. • Ramurile bolnave se taie la 15-45 cm sub leziune, iar locul descoperit se dezinfecteaza,
ca si instrumentele folosite.
Fainarea marului si parului
• Agentul etiologic: Podosphaera leucotricha. • Frunzele, florile, lastarii
tineri, uneori fructele tinere, sunt acoperite cu o pasla albicioasa (micelii) care apoi devine galbuie• Frunzele tinere sunt deformate, rasucite, casante si se usuca de timpuriu; lastarii indoiti in carlig si florile sterile se usuca; fructele tinere nu cresc si cad.• Lastarii puternic atacati vor fi indepartati si distrusi prin ardere. Se fac tratamente chimice, la avertizare, in timpul iernii si in perioada de vegetatie.
Patarea cafenie a frunzelor si fructelor, rapanul
ramurilor de mar si par.• Agentul etiologic: Venturia inaequalis la mar si V. pirina la par. • Sunt atacate frunzele, sepalele, lastarii, fructele
si ramurile. Pe frunze apar pete cafenii cu aspect radiar si contur difuz;
• Pete asemanatoare se gasesc pe fructe si lastarii erbacei unde tesuturile crapa creindu-se porti de intrare pentru alti patogeni. La ramuri, scoarta se exfoliaza treptat, simptom numit rapăn.
• Frunzele atacate sunt ingropate prin aratura adanca toamna, iar ramurile rapanoase taiate si arse.
• Stropirile de iarna si primavara la desfacerea mugurilor, la scuturarea florilor si cand fructele sunt cat aluna.
Varsatul prunului
• Fructele atacate sunt amare, reduse ca marime, greutate.
• Se recomanda carantina interna si externa, pomii si puietii bolnavi se scot si se ard.
• Agentul etiologic: Prunus virus. • Boala se manifesta pe frunze, fructe si samburi sub forma unor inele clorotice la inceput, care devin rosietice spre sfarsitul verii.
Ciuruirea bacteriana a frunzelor de samburoase
• Agentul etiologic: Xanthomonas campetris pruni
• La frunze si la fructe se observa pete brun-rosietice
• Lastarii au leziuni alungite sau inelare intrerupandu-se circulatia sevei.
• Pe ramuri si tulpini apar crapaturi cu scurgeri gomoase.
• Stropirile cu captadin la dezmugurire, scuturarea petalelor.
Monilioza
• Agentul etiologic: Monilia laxa.• Boala se manifesta cu precadere pe
lastarii cu flori sau frunze, dar si cu fructe pe parcurs. Acesta sunt ofiliti in mod asemanator cu actiunea unui inghet tarziu de primavara.
• Fructele putrezite si mumificate se aduna si se ard sau se ingroapa adanc prin aratura, iar lastarii atacati se inlatura si se distrug prin ardere.
Apoplexia bacteriana a caisului
• Agentul etiologic: Pseudomonas syringae.
• Ulcere pe trunchiul de sarpante si pieirea apopletica a sarpantelor sau pomului intreg, urmata de vestejire.
• Pentru prevenire taierile se executa numai primavara, iar ranile produse se protejeaza prin ungere; in livezile contaminate, instrumentele de taiat se dezinfecteaza cu hipoclorit de sodium dupa fiecare pom.
Declinul (ulceratia) bacterian al piersicului
• Agentul etiologic – complex: in primul rand gerul si bacteria Pseudomonas syringae, apoi invadatori secundari ai organelor vatamate.
• Toamna la baza mugurilor sau in jurul cicatricelor se observa necroze, care se extind peste iarna si usuca mugurii si ramurile care au ulcere sau crapaturi cu scurgeri cleioase.
• Primavara, pe marginile frunzelor se observa pete mici, necrotice, care treptat duc la perforarea lor, iar fructele au zone brune adancite si cu scurgeri de gome.
• Pomii infectati sunt scosi si arsi, inainte de plantare terenul se fumega cu nematocide;
Afidele sau Paduchele verde al Afidele sau Paduchele verde al maruluimarului ( (Alphis pomiAlphis pomi) )
Realizatori – StudenteRealizatori – StudenteFlorea Ramona – Nicoleta, grupa 1, anul IFlorea Ramona – Nicoleta, grupa 1, anul ICojocaru Irina – Veronica, grupa 4, anul ICojocaru Irina – Veronica, grupa 4, anul I
Profesor coordonatorProfesor coordonatorSef lucrari dr. Culea RodicaSef lucrari dr. Culea Rodica
Universitatea de Stiinte Agronomice si Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina VeterinaraMedicina Veterinara
Facultatea de Management, Inginerie Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Economica in Agricultura si Dezvoltare
RuralaRuralaFiliala CalarasiFiliala Calarasi
20132013