AnticoagulanteAnticoagulante

Student :Popescu Ana-MariaStudent :Popescu Ana-Maria

Specializare:CISOPCSpecializare:CISOPC

An :IVAn :IV

Cuprins:Cuprins:

1.Compoziţia şi funcţiile sângelui1.Compoziţia şi funcţiile sângelui2.Coagularea sângelui2.Coagularea sângelui3.Boli provocate de coagularea sângelui3.Boli provocate de coagularea sângelui4.Medicamente anticoagulante4.Medicamente anticoagulante

4.1.Clasificarea anticoagulantelor4.1.Clasificarea anticoagulantelor4.2.Anticoagulanţi cu acţiune directǎ sau 4.2.Anticoagulanţi cu acţiune directǎ sau

anticoagulante parenteraleanticoagulante parenterale4.3.Anticoagulanţi cu acţiune directǎ , sau 4.3.Anticoagulanţi cu acţiune directǎ , sau

anticoagulanţi enteralianticoagulanţi enterali5.Bibliografie5.Bibliografie

1.Compoziţia şi funcţiile sângelui1.Compoziţia şi funcţiile sângelui

Globule rosiiGlobule rosii

Globule albeGlobule albe

Plachete sangvinePlachete sangvine

Plasma sangvinaPlasma sangvina

Functiile sangelui includ:Functiile sangelui includ:

- transportul variatelor molecule;- transportul variatelor molecule;

-caldura;-caldura;

-transmiterea semnalelor.-transmiterea semnalelor.

2.Coagularea sangelui2.Coagularea sangeluiCoagularea sîngelui face parte dintr-un Coagularea sîngelui face parte dintr-un

proces mai complex numit hemostazǎ prin care proces mai complex numit hemostazǎ prin care organismul se aparǎ de pierderi de sange. organismul se aparǎ de pierderi de sange. Coagularea sângelui are loc in felul urmǎtor: din Coagularea sângelui are loc in felul urmǎtor: din trombocite (plǎcute sanguine) se elibereazǎ în trombocite (plǎcute sanguine) se elibereazǎ în urma distrugerii acestora o substanţa enzimaticǎ urma distrugerii acestora o substanţa enzimaticǎ numitǎ trombochinazǎ numitǎ trombochinazǎ

Aceasta transformǎ o altǎ substanţǎ Aceasta transformǎ o altǎ substanţǎ existentǎ în plasmǎ, numitǎ protrombinǎ, in existentǎ în plasmǎ, numitǎ protrombinǎ, in trombinǎ, in prezenţa ionilor de calciu. Trombina trombinǎ, in prezenţa ionilor de calciu. Trombina este o enzimǎ care acţioneazǎ asupra este o enzimǎ care acţioneazǎ asupra fibrogenului din plasmǎ şi îl transformǎ în fibrinǎ. fibrogenului din plasmǎ şi îl transformǎ în fibrinǎ. Fibrina reprezintǎ o reţea de firicele de Fibrina reprezintǎ o reţea de firicele de substanţa proteicǎ, în ochiurile cǎreia se gǎsesc substanţa proteicǎ, în ochiurile cǎreia se gǎsesc eritrocite, leucocite, substanţe proteice etc. eritrocite, leucocite, substanţe proteice etc.

3.Boli provocate de coagularea sângelui3.Boli provocate de coagularea sângelui

Tromboza- Tromboza- fenomen patologic care constǎ în fenomen patologic care constǎ în formarea unui trombus (cheag sangvin, format formarea unui trombus (cheag sangvin, format din fibrinǎ, din globule albe şi din plachete) într-o din fibrinǎ, din globule albe şi din plachete) într-o artera sau într-o venǎ.artera sau într-o venǎ.

Tromboflebita Tromboflebita reprezintǎ inflamaţia unei vene reprezintǎ inflamaţia unei vene asociatǎ cu tromboza. Tromboza reprezintǎ asociatǎ cu tromboza. Tromboza reprezintǎ formarea unui cheag (trombus) în interiorul formarea unui cheag (trombus) în interiorul sistemului circulator (vase sanguine sau sistemului circulator (vase sanguine sau cavitaţile cardiace). Cel mai frecvent se cavitaţile cardiace). Cel mai frecvent se intalneşte tromboza venoasǎ, la acest nivel intalneşte tromboza venoasǎ, la acest nivel putând exista urmatoarele forme de trombozǎ: putând exista urmatoarele forme de trombozǎ: tromboflebita si flebotromboza. tromboflebita si flebotromboza.

Embolia pulmonarǎEmbolia pulmonarǎ este o afecţiune frecventǎ şi o cauzǎ este o afecţiune frecventǎ şi o cauzǎ importantǎ de mortalitate. Ea este cauzatǎ de formarea importantǎ de mortalitate. Ea este cauzatǎ de formarea unui cheag pe peretele unei vene, aproape intotdeauna unui cheag pe peretele unei vene, aproape intotdeauna într-o venǎ profundǎ a unui membru inferior, uneori intr-o într-o venǎ profundǎ a unui membru inferior, uneori intr-o venǎ a micului bazin sau chiar a abdomenului (vena venǎ a micului bazin sau chiar a abdomenului (vena cavǎ inferioarǎ), cheag care, eliberat in circulaţia cavǎ inferioarǎ), cheag care, eliberat in circulaţia

sangvinǎ, migreazǎ şi se opreşte într-o arterǎ pulmonarǎsangvinǎ, migreazǎ şi se opreşte într-o arterǎ pulmonarǎ

4.Medicamente anticoagulante4.Medicamente anticoagulante

Anticoagulantele împiedicǎ dezvoltarea Anticoagulantele împiedicǎ dezvoltarea procesului de coagulare a sângelui. procesului de coagulare a sângelui. Folosind anticoagulanţi în terapie este ţintit Folosind anticoagulanţi în terapie este ţintit în prim plan prevenirea formǎrilor în prim plan prevenirea formǎrilor chiagurilor în vasele de sânge , acest fiind chiagurilor în vasele de sânge , acest fiind dovedit a fi cazul cel mai frecvent de dovedit a fi cazul cel mai frecvent de moarte în bolile trombolitice .moarte în bolile trombolitice .

4.1.Clasificarea anticoagulantelor4.1.Clasificarea anticoagulantelorClasificarea anticoagulantelor :Clasificarea anticoagulantelor :1.În funcţie de modul de acţiune se clasificǎ în :1.În funcţie de modul de acţiune se clasificǎ în :

a)anticoagulante directe , acestea au efect asupra factorilor de a)anticoagulante directe , acestea au efect asupra factorilor de coagulare ai sângelui ;coagulare ai sângelui ;b) anticoagulante indirecte , acestea au efect asupra factorilor de b) anticoagulante indirecte , acestea au efect asupra factorilor de sintezǎ sau asupra coagularii sângelui în ficat. sintezǎ sau asupra coagularii sângelui în ficat.

2.În funcţie de modul de administrare anticoagulantele se împart în : 2.În funcţie de modul de administrare anticoagulantele se împart în : a) medicamente care se adminstreazǎ parenteral (heparina este a) medicamente care se adminstreazǎ parenteral (heparina este

singurul antigoagulant care se administreazǎ parenteral) ;singurul antigoagulant care se administreazǎ parenteral) ;b) medicamente care se administreazǎ pe cale oralǎ b) medicamente care se administreazǎ pe cale oralǎ ( anticoagulanţii cu adminstrare oralǎ sunt în cea mai mare parte ( anticoagulanţii cu adminstrare oralǎ sunt în cea mai mare parte derivaţi ai cumarinei ( dicumarol, etilbiscumacetat, derivaţi ai cumarinei ( dicumarol, etilbiscumacetat, fenprocumon şi acenocumarol), şi indanone ( fenidion, fenprocumon şi acenocumarol), şi indanone ( fenidion, anisindion).anisindion).

4.2.Anticoagulanţi cu acţiune directǎ sau 4.2.Anticoagulanţi cu acţiune directǎ sau anticoagulante parenterale:anticoagulante parenterale:

HeparinaHeparina

4.3.Anticoagulanţi cu acţiune 4.3.Anticoagulanţi cu acţiune directǎ , sau anticoagulanţi enteralidirectǎ , sau anticoagulanţi enterali

DicumarolDicumarol

Etil biscumacetatEtil biscumacetat

WarfarinaWarfarina

Acenocumarina

AcenocumarinaAcenocumarina

FenprocumonaFenprocumona

FenildioneFenildione

AnisindionaAnisindiona