prezentare cleiuri epoxidice

3
Slide 1.-fabricarea cleiurilor Cleiurile epoxidice au fost introduse in industria lemnului intre anii 1940 si 1946 in S.U.A si Elvetia, iar recent in Olanda. Cleiurile epoxidice se obtin prin condensarea unui polialcool sau fenol (glicerina, cu produsi care contin grupa epoxi sau care printr-o reactie ulterioara formeaza aceasta grupa (epiclorhidrina ). Slide 2.-fabricarea cleiurilor Depozitarea cleiurilor epoxidice se face in ambalaje special, in incaperi bine aerisite, la temperaturi de 15-20 °C. Durata de depozitare este de minimum 1 an. Intaritorii si solventii se pastreaza de asemenea in ambalaje inchise, in incaperi bine aerisite. Slide 3,4 – proprietati si domenii de folosire Cleiurile epoxidice sunt mai putin rezistente la apa decat cleiurile rezorcinoformaldehidice Cleiurile epoxidice sunt puternic inflamabile si toxice pentru organismul omului, atat datorita solventilor cat si intaritorilor folositi, ceea ce limiteaza mult domeniul lor de folosire in industria lemnului. In general, cleiurile epoxidice se folosesc pentru lipirea metalelor pe lemn , in special la elementele constructive puternic solicitate, sau destinate fabricarii avioanelor, care insa nu vin in contact cu apa.

Upload: delia-mariaa

Post on 26-Jan-2016

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Prezentare cleiuri epoxidice

Slide 1.-fabricarea cleiurilor

Cleiurile epoxidice au fost introduse in industria lemnului intre anii 1940 si 1946 in S.U.A si Elvetia, iar recent in Olanda.

Cleiurile epoxidice se obtin prin condensarea unui polialcool sau fenol (glicerina, cu produsi care contin grupa epoxi sau care printr-o reactie ulterioara formeaza aceasta grupa (epiclorhidrina ).

Slide 2.-fabricarea cleiurilor

Depozitarea cleiurilor epoxidice se face in ambalaje special, in incaperi bine aerisite, la temperaturi de 15-20 °C. Durata de depozitare este de minimum 1 an. Intaritorii si solventii se pastreaza de asemenea in ambalaje inchise, in incaperi bine aerisite.

Slide 3,4 – proprietati si domenii de folosire

Cleiurile epoxidice sunt mai putin rezistente la apa decat cleiurile rezorcinoformaldehidice

Cleiurile epoxidice sunt puternic inflamabile si toxice pentru organismul omului, atat datorita solventilor cat si intaritorilor folositi, ceea ce limiteaza mult domeniul lor de folosire in industria lemnului. In general, cleiurile epoxidice se folosesc pentru lipirea metalelor pe lemn , in special la elementele constructive puternic solicitate, sau destinate fabricarii avioanelor, care insa nu vin in contact cu apa.

Se mai folosesc la fabricarea lemnului stratificat tip “ Impreg” pentru confectionarea modelelor de turnare in industria automobilelor.

Slide 5,6 - Pregătirea solutiilor de clei

Consta in amestecarea cleiului cu intaritorul care eventual poate fi diluat cu acelasi solvent. Durata de folosire a solutiei de clei depinde de tipul de intaritor, de proportia acestuia si de temperatura, cum se poate observa in figura 1.

Ca intaritori se folosesc baze anorganice si organice sau saruri ale acestora, metale alcaline si anhidridele acizilor organici bibazici.

Page 2: Prezentare cleiuri epoxidice

Slide 7- Aplicarea solutiei de clei

In cazul cleiurilor cu priza la temperature inalte, cleiul in pulbere se presara pe piesa metalica rece, care apoi este incalzita la 130-150 °C. Intre 45 si 50 ° C cleiul devine o pasta si intre 90-100 ° C un fluid vascos, care la 120 ° C se fluidifica puternic.

La cleiurile cu prize la rece aplicarea solutiei de clei are loc in doua reprize.

In prima repiza se pulverizeaza pe piesa metalica o solutie diluata de clei de circa 30 % acetone la un consum specific de 30-40 g/m2.

In repriza a doua cu ajutorul unui rulou de cauciuc sau tot cu pulverizatorul, se aplica o solutie concentrata de clei. Faza deschisa dureaza cica 30-40 minute .

Slide 8- Regimul de presare si conditionare

Durata de presare depinde de temperatura.Figura 2.

Peste 120 °C intaritorul intra in reactie cu cleiul care face priza.Tratamentul este brutal si neeconomic pentru lemnul masiv.Nu se recomanda lipirea materialelor cu coeficienti de dilatare diferiti la temperaturi peste 60 °C.