preţul unei număr 3 Lei.

Anul XI» B l a j , la 21 Iulie 1929 Nr. 29.

A B O N A M E N T U L : . . . 1 8 0 Lei . . . 90 Lei

In America pe an 2 dolari .

ga ata. Iese odată la aăptămână

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Tânsava-mici

Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şi so plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei.

a doua si a treia oră 4 Lei.

p r e s e i — Să spr i j in im gaze te l e şi cărţile

noştr i s p a n i o l i şi a catolicilor

Aflăm din ziarelo catolice, că în i sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi | Pavel cardinalul din Toledo (un oraş jj din Spania) şi totdeodată primatele | Spaniei a poruneit ca în fiecare parohie | din Spania să se ţină ziua presei, adecă j fiecare preot sâ arete de pe amvon, ce jj mare putere este într'un stat presa ¡¡ bună catolică. Şi preoţii au ascultat cuvântul marelui lor păstor, vestind în toate bisericile marea însemnătate a presei bune catolice şi arătând marile nefericiri pe cari le aduce statului şi bisericii presa rea, adecă ziarele scrise de năimiţii fără suflet, de oameni fără căpătâiu şi fără cinste şi omenie, al căror Dumnezeu este pântecele. Ou acel prilej s'au făcut şi colecte pentru presa bună catolică, colecte aranjate de tovărăşia catolică „Ora et labora", care până acuma, în restimp de 10 ani, a colectat aproape două milioane de pesetas (bani spanioli) pentru susţinerea presei bune catolice.

Admirând şi aprobând întru toate fapta minunată' a cardinalului dela To­ledo, ne gândim, ce bine ar fi, dacă şi Preasfinţiţii noştri arhierei ar alege o zi peste an pentru acest scop şi ar °Wiga pe preoţii noştri, să recomande «arele şi cărţile bune credincioşilor. Ar fi foarte bine s'o facă aceasta, cu atât mai ales că preoţii noştri nu prea 8unt mari sprijinitori ai gazetelor şi cărţilor creştine. Greul vieţii, lupta Pentru trai , 1 familiile grele pe cari tre-b u e să le susţină si crească între îm­prejurările de astăzi, le răpeşte vremea d e lipsă pentru acest mare scop, aşa că gazetele şi cărţile creştineşti sufer foarte m u l t pe urma acestei împrejurări.

..Catolicii din eparhia laşi ne pot 8'uJi drept pildă vie în ce priveşte răspândirea presei bune, tot asemenea I1 roruano-catolicii unguri din Ardeal.

A

u fiecare biserică romano-catolică din ardeal afli câte un dulap de cărţi reli­gase, din care credincioşii îşi iau câte °aFte» iar preţul cărţii îl pun în la-.̂aSUia de alături. In fiecare Duminecă ; «ărbătoare câte o doamnă sau dom-2°ară, câte un bărbat sau băiat stă

u barele si revistele catolice cele mai

creştine, urmând pi ldele fraţi lor de la Iaşi şi d in Ardea l — '

proaspete la uşa bisericii, şi le îmbie credincioşilor. In forma aceasta ziarele şi revistele lor pot trăi cinstit, iar scriitorii lor primesc şi ceva răsplată bănească pentru munca lor grea şi istovitoare. Până şi dela ortodocşii ar­deleni am putea lua pildă în privinţa aceasta, căci preoţii ortodocşi ai Ar­dealului au răspândit gazeta „Lumina Satelor" dela Sibiiu în nu mai puţin de 15,000 exemplare.

La noi lucrurile rnerg mai anevoie, cu toate că s'a înfiinţat societatea „ Sfânta Unire" anume cu acest scop. Avem şi noi preoţi, cari lucră din răsputeri pentru răspândirea presei bune, dar aceştia sunt foarte puţini. Oei mai mulţi sunt, pe cât ştim noi, în dieceza Lugojului. Astfel secretarul episcopeec dela Lugoj, păr. Dr. Gheorghe Fireaa, a răspândit şi vândut, în cursul anului 1927, broşuri creştineşti în preţ de 51,144 lei, ai: cincizeci şi una mii una sută patruzeci şi patru lei, ceeace este o faptă într'adevăr vrednică de laudă. Sfinţia Sa nici când nu pleacă pe sate fără de a duce cu sine sute de bro-şurele pe cari apoi le răspândeşte în popor.

Dacă fiecare preot ar urma pilda păr. Dr. Fireza, nu ar fi o singură casă creştinească în care să nu afli o gaietă sau o cărticică creştinească. Iar roadele răspândirii acestor gazete şi broşuri s'ar simţi în curând foarte mult.

Iată ce ne vine în minte cetind despre mişcarea creştinească a fraţilor noştri din'Spania. Pilda lor ar trebui să ne însufleţească şi pe noi şi să no facă creştini mai buni decât suntem.

Aflăm apoi de foarte nimerită ziua presei la sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, cari aşa de mult s'au străduit pentru răspândirea creştinis­mului. Dacă erau pe atunci gaaete, abunăseamă, că aceşti doi apostoli ar fi fost cei mai de seamă ziarişti ai tim­pului aceluia, şi mai ales sfântul Pavel, care şi între împrejurările grele de pe atunci aşa de mult a scris.

Să introducem deci şi noi ziua presei în bisericile noastre, şi atunci

nu se va mai întâmpla ceeace ne spunea dăunăzi un profesor de seamă, care, intrând în localul Administraţiei noastre, a plătit din buzunarul său un abonament pentru un credincios dintr'o fruntaşă comună unită din Câmpia Ar­dealului, unde se citesc vreo 9 gazete poporale, dar „Unirea Poporului" nici nu este barâmi cunoscută, cu toate că, preotul, care păstorise acolo aproape 20 de ani, avea eclejie minunată de 32 jughere, pe lângă celelalte venituri.

D o i s p r e z e c e anS d e i a l u p t a d e I â n g & Mă;?ăşeş t i , s'au împlinit în 12 Iulie. Lupta s'a început în ziua de 9 Iulie, sub comanda dlui general Averescu, şi s'a isprăvit cu bi­ruinţa strălucită a armatelor noastre la 12 Iulie 1917. In vremea aceasta noi am luat prisoaieri 37 ofiţeri, 3203 oameni şi mai multe tunuri greîe.

Un a v i a t o r s c a p ă , c ă z â n d d i n a e r o ­p l a n . In ziua de 10 Iulie, la ora 6 după amiază, aviatorul plutonier Ştefaniu Ion din Buzău a făcut un sbor cu aeroplanul. InăJţân-du-se până la 1500 metri, aeroplanul s'a întors cu capul la vale, iară cingătoarea, care-1 ţinea legat pe aviator de aeroplan, s'a desfăcut, aşa că bietul om a căzut din aeroplan.

Spre norocul său însă paraşuta, (un fel de ploier, care-1 ţine în aier) cu care era pre­văzut, s'a deschis la vreme, iară plutonierul a venit la pământ, neîntâmplându-i-se nimica.

Aeroplanul, lipsit de conducător, a con­tinuat să sboare, vreme de 8 minute, apoi s'a prăbuşit la pământ, sfărâmându-se de tot.

Ofiţerii aviatori sunt de părerea că un astfel de caz nu s'a mai întâmplat la noi, de când avem şi noi Românii aviaţie.

A e x p l o d a t o m i n ă d e c ă r b u n i eng l e să» In mina de cărbuni din Blaenayon, Anglia de miazăzi, s'a întâmplat o mare neno­rocire. In minele de cărbuni se adună adecă gazuri foarte primejdioase, cari explodează, îndatăce se aprinde ceva în jurul lor. De aceea în astfel de mine se face totdeauna vânt şi curent, ca gazurile acestea să se împrăştie. Ventilatorul, — aşa se numeşte maşinăria care produce acest vânt — n'a funcţionat bine, şi, aprinzându-se gazurile de o scântee, s'a produs o groaznică explosie, care a dărâmat trei boltituri. Puterea explosiei a sfărâmat tn bucăţi pe patru muncitori, pe patru i-a în­gropat de vii, iar pe doi i-a ars aşa de gro­zav, încât se luptă cu moartea. Pe cei patru nefericiţi îngropaţi de vii încă nu i-au putut scăpa.

Pag 2 UNÍ R E A P O P O R U L U I K r 29

Evanghelia sărbătorii 20 Iulie

Amintirea sfântului măritului proroc Ilie Tesviteanul

Luca, 4, 22—30

22. In vremea aceea se mirau oamenii de ouvintele darului, cari ieşeau din gura Iui Isus. Şi ziceau: „Au nu este acesta fíul lui Iosif?"

23. Şi a zis către ei: „De bună seamă îmi veţi tot zice mie această pildă: doftore, vindecă/te pe tine însuţi! Câte am auzit că ai făcut în Capernaum, fă şi aici în patria ta".

24. Şi a z i s : „Adevăr grăiesc vouă, că nici un proroc nu este primit î n p a ' tria sa.

25. Adevăr zic vouă: multe văduve erau în silele lui Ilie în Israil, când s'a încuiat ceriul trei ani şi şase luni, încât a fost foamete mare peste tot pământul,

26. şi la nici una din acelea nu a fost trimis Ilie, ci numai la o muiere vă/ duvă din Sarepta Sidonului.

27. Ş i mulţi leproşi erau în zilele lui Eliseu prorocul în Israil, şi nici unul din/ tr'înşii nu s'au curăţit, fără numai Nee -man Sirianul".

28. Şi s'au umplut toţi de manie în sinagogă, auzind acestea.

29. Şi, sculându-se, l ' au scos afară din cetate, şi l ' au dus până în vârful muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să/l arunce jos.

30. Iară el, trecând prin mijlocul lor s'a dus.

* * 22. La începutul capului 4 al evangheliei

sale sf. evanghelist Luca ne spune că Işus ve­nise în Nazaret, unde crescuse, şi întrând în sinagogă a tâlcuit un stih din cartea lui Isaie prorocul, aşa de frumos, încât toţi mărturiseau de el şi se mirau de cuvintele darului cari ie­şeau din gura lui. Mirarea lor era cu atât mai mare, că îl cunoşteau încă din frageda lui co­pilărie şi nu-şi puteau închipui, ca în câteva luni acel fiu al lui Iosif teslarul să ajungă la o aşa mare cuminţenie, ca să ştie tâlcui atât de minunat Scripturile, încât chiar şi mai marii sinagogei să rămână peste măsură de miraţi. Dupăce mai auziră apoi despre multele semne şi minuni pe cari le făcuse în Capernaum, nu e mirare că pretindeau oarecum, cel puţin în sufletul lor, să facă astfel de semne şi minuni şi în Nazaret, că doară în Nazaret a crescut şi tot din Nazaret a şi plecat.

23. Isus, care s'a dovedit şi de data acea­sta că scrutează şi cunoaşte inimile şi rărunchii oamenilor, nu aşteaptă până va îndrăzni unul sau altul să-şi exprime gândul acesta, ci le răspunde cu proverbul cunoscut atât de Greci cât şi de Romani: doftore, vindecă-te pe tine în­suţi, ceeace, între împrejurările date, înseamnă: Dacă voeşti să te recunoaştem de Mântuitorul tuturor, trimis dela Dumnezeu, delătură mai fntâiu scăderea ce o ai, fiind fiul teslarului Iosif; fă şi aici, în oraşul tău, minuni, de cari am auzit că ai făcut în Capernaum, şi vom crede.

24. Pe cel mai de aproape fiecare îl so­coteşte asemenea sieşi, şi de aceea îi cade greu'când vede că voieşte să se înalţe, pen-trucă mărirea seamănului său o socoteşte de ruşine a sa. Asta a fost pricina şi în cazul de fată, pentru care Nazarinenii n'au voit să crează că Isus este Mesia. Chiar din motivul acesta Isus nici nu voieşte să facă minuni între ei. Dar mai este încă un motiv, pe care-1 aflăm în stihurile 25—27, prin care le arată, cât de greşită este părerea lor, ba le dovedeşte şi mai'mult, că adecă Dumnezeu.împărtăşind bine­facerile sale, nu caută la aceea, dacă oarecineva este Israelit ori ba, ci îşi revarsă harurile sale peste oricine are credinţa şi dragostea de lipsă pentru a fi vrednic de binefacerile dumnezeeşti, fie acela chiar şi păgân.

Viaţa şi f a p t e l e p r o -rocuiui Ilie

25. Ilie este cuvânt jidovesc şi înseamnă: Dumnezeul meu este Iahve. Prorocul Ilie a trăit pe vremea regelui israelitean Ahaav (care a domnit între anii 876 şi 854 înainte de naşte­rea Mântuitorului). In cărţile III. şi IV. ale îm­păraţilor aflăm descrisă aproape întreagă viaţa lui Ilie.

Ahaav, al şaptelea împărat al Izrailului, şi a luat de soţie pe Iezavel, fata împăratului păgân din Sidon, şi s'a închinat idolului Vaal, căruia i-a făcut casă în Samaria, aducând 450 de preoţi de ai lui Vaal, iar pe preoţii ade­văraţi ai Domnului ucizându-i. Atunci Ilie, prorocul cel din Tesvanul Galaadului, s'a dus la Ahaav şi i-a zis: »Viu e Domnul, de va fi în anii aceştia rouă şi ploaie, fără numai prin cuvântul gurii mele«. Şi a zis Domnul către Ilie: »Mergi de aici şi te ascunde în părăul Carit. S i v e i bea apă din părău, iar corbilor le-am poruncit să te hră­nească». Şi aşa s'a şi întâmplat, iar după câteva zile a secat şi părăul.

Atunci 1-a trimis Domnul în Sarepta Sidonului, unde, la poarta cetăţii, o muiere văduvă aduna lemne. Ilie ,i-a cerut apă de beut şi pâne de mâncare. Dar vă­duva nu avea decât o mână de făină într'o vadră şi pu­ţintel unt de lemn intr'un urcior, şi aduna câteva lemne ca să pregătească din ele de mâncare, şi apoi să moară dimpreună cu cei doi feciori ai ei. Atunci Ilie i-a zis: »Cutea*ză, intră şi fă după cuvântul tău. Ci să-mi faci mie întâiu o azimă mică şi să mi-o aduci. Iar ţie şi feciori­lor tăi vei face mai pe urmă, că acestea le zice Domnul: vadra de făină nu va scădea şi urciorul de unt deilemn nu se va împuţina, până la zilele in care va da Domnul ploaie pe pământ*. Şi aşa s'a întâmplat.

Mai târziu s'a îmbolnăvit feciorul văduvei şi a murit. Ilie 1-a luat în braţe şi 1-a suit în foişor, unde locuia el. Apoi a suflat peste prunc şi a ais: »Doamne, Dumnezeul meu, să se întoarcă sufletul pruncului acestuia!» Şi prun­cul a înviat.

Trei ani şi şase luni n'a plouat şi era foamete mare în Samaria. Atunci 1-a trimis Dumnezeu pe Ilie la regele Ahaav, căruia i-a poruncit să adune pe cei 250 de preoţi ai lui Vaal şi să aducă doi boi. Apoi a porun­cit, să taie un bou în bucăţele şi să-1 aşeze pe rug, dar să nu aprindă rugul, ci să se roage de zeul lor, ca să-1 aprindă el. Şi s'au rugat preoţii către Vaal, de dimineaţa până seara, dar rugul nu s'a aprins, oricât au jucat îm­prejurul rugului, şi s'au tăiat cu cuţite şi s'au bătut cu ciomege, după obiceiul lor.

Pe urmă a luat Ilie 12 pietri, a clădit altarul de jertfă şi a făcut groapă împrejurul lui. A grămădit apoi lemnele pe altar, iar pe lemne a pus carnea cea de jertfă. Şi a zis Ilie cătrâ poporul adunat: >Aduceţi-mi 4 vedre de apă şi le vărsaţi peste jertfă şi peste lemne». Şi au făcut aşa. Apoi au turnat a doua oară şi a treia oară. Şi umbla apa împrejurul altarului şi groapa se um­pluse de apă. Iar când a fost vremea să se aducă jertfa Ilie s'a rugat şi a căzut foc dela Domnul din ceriuri şi a mistuit jertfa şi lemnele, şi apa cea din groapă şi pie-trile şi lutul le-a lins focul. Atunci poporul a căzut cu faţa la pământ şi a zis: >Adevărat, Iahve este Dumne­zeu», iar pe preoţii idolului Vaal i-a omorît la râul Chison.

Apoi Ilie s'a suit pe muntele Carmilului, s'a plecat Ia pământ, şi-a pus faţa între genonchi şi a zis slugii sale: *Du-te şi caută la calea mării»! Sluga a căutat si n'a văzut nimic. Ilie a zis iarăşi: «Intoarce-te şi te du de şapte ori .! Când s'a întors a şaptea oră, a văzut un nor mic Atunci Ilie i-a zis; «Du-te şi zi Iui Ahaav: în­hamă şi te du, ca să nu te ajungă ploaia!» Şi cerul s'a întunecat cu nori şi s'a revărsat ploaie mare

Auzind despre aceasta Iezavel ă ™if' i - J -

gând spre pustia Damascului, a aflat pe Eliseu 12 perechi de boi. Ilie şi-a aruncat cojocul p e ' t^ 1 1 ' 1 CJ

Eliseu sărutând pe tatăl său şi pe mamă-s'a, s'a A ^'I,(

Ilie şi i-a slujit lui. ' Usdiips Nu pesfe mult Ahaav a voit să se înstă •

pe nedrept asupra viei vecinului său Navute ' te, darN nu i-a dat-o. Atunci Iezavel a scris o carte r ate împăratului şi a pecetluit-o cu pecetea hii şi a . el' la bătrânii şi căpetenii le cari locuiau cu Navni-» n m ' s ' ' Navut: runca aspră de a-1 omorî pe Navute cu pietri acesta ar fi hulit pe Dumnezeu şi pe împăratul nindu-se porunca întocmai, Ahaav s'a pogorît la Navute ca să o moştenească, dar Ilie, urmând

:e> cu ^ Pentru

Domnului, i-a ieşit întru întâmpinare şi a zis: «Ai P O t U l l C 1

şi aşa vreai să moşteneşti via? Acestea le zice Dom0"' In locul in care au lins câinii sângele lui Navute " îţi vor linge câinii şi sângele tău. Iar pe Iezavel' mânca câinii înaintea zidurilor cetăţii». ' 0 t

După 3 ani Ahaav a avut răsboiu cu Siria I > râtul, rănit in luptă, a murit. Şi l-au pus într'un car ducându-1 în Samaria, l-au îngropat. Iar când au spăl] carul de sânge, la fântâna Samariei, câinii au lins S' gele, precum grăise Domnul. Intrând împăratul Ielm" cetatea Iezrael, a văzut-o pe Iezavel, stând în fereastră cu faţa vopsită şi cu capul împodobit. împăratul a p0

runcit s'o arunce pe fereastră. Şi cânii i-au mâncat cat nurile ei.

Apoi Ilie, petrecut de Eliseu, a mers la Iordan unde Ilie a lovit apa cu cojocul său şi apa s'a despărţit şi au trecut peste Iordan în pustie. Şi a zis Ilie către Eliseu: «Cere, ce vreai să-ţi fac, mai înainte de ce m'asi lua dela tine». Eliseu a zis: «Să fie puterea, care e întru tine, îndoitîntru mine». Iară Ilie, răspunzând, a zis:<De mă vei vedea, când mă voiu lua dela tine, va fi precum ai cerut». Şi, mergând ei şi vorbind, iată un nor lumi. nos, care avea chipul unui car de foc, i-a despărţit pe amândoi. Şi Ilie a fost luat, cu vifor rnare, ca spre cei. Iară Eliseu privea şi striga: «Părinte, părinte»! Şi mai mult nu 1-a văzut. Apoi şi-a rupt hainele sale pentru în­tristare şi, luând cojocul lui Ilie, care căzu-se asupralui, s'a întors la Iordan.

26. Sarepta era o cetate aşezată Ia mar­ginea Mării Mediterane, între oraşele Tir şi Sidon.

27. Neeman, generalul oştirii siriene, era om puternic bogat şi cinstit înaintea împăratului său, dar era cuprins de grozava boală a leprei. Muierea lui Neeman avea o roabă din pământul lui izrail. Aceasta a xis muierii lui Neeman: »De ar merge stăpânul meu la prorocul fui Dumnezeu în Samaria, acela l-ar curaţi de lepră».Neemi s'a dus în Samaria cu căruţe şi călăreţi, ducând aur şi argint şi daruri multe. Şi a stat Ia uşa casei lui fita. Acesta a trimis la general un vestitor, zicând: «Mergi de te spală în Iordan de şapte ori, şi se va însănătoşa trupul tău şi se va curaţi». Deci Neeman s'a dus şi s'a afundat de şapte ori in Iordan, şi i-s'a curăţit trupul. Intorcându-se apoi la Eliseu, a »is: «Acum am cunoscut că nu este Dumnezeu în tot pământul, ea Dumnezeul lui Izrail». Şi 1-a îmbiat cu darurile aduse, dar Eliseu n'a primit.

Dupăce a plecat Neeman, a fugit după dânsul Ghiezi, sluga prorocului, şi a zis: «Stăpânul meu o» trimis, zicând: Iată, acum au sosit Ia mine doi dintre ucenicii prorocilor, deci dă-le un talant de argint şi dous rânduri de haine». Neeman i-a dat îndată doi talanţi de argint şi două rânduri de haine. Ghiezi, intorcându-se acasă, a stat înaintea stăpânului său, care 1-a întrebat: «De unde vii, Ghiesi?» Sluga a răspuns: «Am umblat încoace şi încolo». Eliseu atunci a zis: «Ba nu, «»" mers după Neeman, şi ai luat argint şi haine dela el, ca să-ţi cumperi cu ele grădini şi maslineturi şi vii Ş'01' şi boi. Dar iată, lepra lui Neeman se va lipi de tine'. Şi Ghiezi s'a făcut lepros.

28. Li-se părea că Isus la batjocura cţi dintâie, — că adecă pe cei din Capernaum i"a

aflat mai vrednici decât pe cei din Nazaret-adauge acuma altă batjocură si mai mare< a . adecă până şi păgânii să fie mai mult clnstjP decât ei, că păgâni au fost văduva din Sarep» şi Neeman din Siria.

29. Prin fapta aceasta locuitorii Na****" tului au dovedit într'adevăr că nu sunt vrednj de Isus, şi că păgânii sunt oameni fflal

omenie decât ei. 30. Cu toate acestea Isus totuşi fa c e

minune şi în Nazaret, pentrucă localnicii m putură împlini propusul, fiindeă Isus a tt? prin mijlocul lor, — poate î n m ă r m u r i i , pentru o clipită, ori întunecându-le minţ i i> . te miri prin ce alte semne şi minuni, P e

{

evanghelistul nu ni-le spune —, şi s'a dus *P Capernaum.

j î r j 9 _ _ .

p rin întâmplarea aceasta s'a dovedit ceace sf evanghelist Ioan: „Intru ale sale a

sp"îe«l ai săi pe dânsul nu l-au primit" (1,11), venii, ?'

* »

Nici un proroc nu e primit în patria sa", truca oamenii sunt pizmătăreţi, iară pizma

p e

t° unul dintre păcatele de căpetenie, din cari resc o sumedenie de alte păcate.

i î V ° pizmătăreţ a fost satana când n'a putut feri fericirea strămoşilor nuştri Adam şi Eva

!" paradis. Pizmătăreţ a fost Cain, care n'a lat suferi faptul că Dumnezeu a primit

•rtfa fratelui său Ave). Pizmătăreţ au fost fe-dorii patriarhului Iacob asupra lui Iosiî, fiindcă

e acesta 1-a iubit Iacob mai mult decât pe ei. pizmătăreţ a fost împăratul Saul asupra lui David, fiindcă acesta, omorînd pe uriaşul Go-liat a'fost iubit de popor. Pizmătăreţi au fost fariseii şi cărturarii Jidovilor asupra lui Isus, fiindcă acesta făcea multe senine şi minuni.

Pizma îl face pe om asămenea diavolului, pentrueă prin pizma diavolului a intrat în lume moartea, dupăcum ni-se spune în cartea înţe­lepciunii. Pizma îi răpeşte omului îndestulirea lăuntrică şi sănătatea trupească şi sufletească, aducându-i drept recunoştinţă iadul.

Să ne ferim deci de pizmă, ca de diavo­lul, şi să facem cât mai mult bine deaproa-pelui nostru.

Iulin Maior.

n HI R E A P O P O R U L U I Fag. 3

Au Ce mai e nou în politică

Deraiere de t r e n l â n g â B r a ş o v . Joia trecuţi, în 11 Iulie, n'am primit nici o gazetă dela Bucureşti. lateresându-ne Ia gară, peutruce â'au venit trenurile, ni-s'a răspuns, că între staţiile Braşov şi Bod a deraiat (eşit din s i n i ) un tren, ceeace a flcut ca toate trenurile să Întârzie câte 9—12 ore.

Vinovaţi pentru deraiere sunt impiegatul de mişcare Sabin Fabriciu din Bod şi impiegaţii de mişcare Beke şi S'gmucd din Braşov, cari su trimis şi primit trenuri peste o linie care "a în reparaţie, cu toate că au ştiut despre aceasta. Vor mai fl apoi traşi la răspundere oechanicuJ, picherul şi şeful de echipă.

Parlamentul şi Senatul lucrează din greu, cu toate acestea însă nu sunt în stare să voteze toate planurile de legi de­puse până acuma, de aceea dl Maniu, cu încuviinţarea înaltei Regenţe, a prelungit şedinţele Corpurilor Legiuitoare până la 27 Iulie, pe atunci trebuind să fie votate gata toate planurile de legi.

In săptămâna din urmă s'a votat legea învăţământului agricol, legea despre reor­ganizarea poliţiei şi siguranţei, legea despre îngăduinţa jocurilor de noroc în băile din ţara şi legea despre schimbarea unor ar­ticole din legea cultelor. S'a depus apoi planul legii administrative, care a stârnit atâta nemulţumire între liberali şi avere-scani, încât au părăsit şedinţele, tăcând o declaraţie de protestare atât la Senat cât şi în Parlament. Guvernul însă nu s'a lăsat înfricat, fiindcă este de părerea că legea aceasta este foarte folositoare ţării. Libe­ralilor şi averescanilor na le place, pen­trueă legea aceasta îi cam scoate din şea, aşa că de aici încolo nu vor putea stăpâni ei singuri satele şi oraşele. Gazetele din Bucureşti toate sunt de părerea că ceilalţi conducători liberali nici nu au tost de pă­rerea să părăsească şedinţele, i-a constrâns însă dl Vintilă Brătianu.

Veşti despre prisonierii din Rusia Doisprezece blăjeni la lelisavefopo), în Caucaz

In ziua de 7 Iunie 1929, s'a întors acasă, Ia Radiuţi, in Bucovina, gospodarul Nicodin OHnici, dun# 13 ani de prinsoare în Rusia. Dâns'il î^i povesteşte p*ţ;<niile in gazeta „Cu­vântul Târinimu" din Cerniuţi (nr. 54 din 1929), d''- unde» lu*m si noi următoarele:

„Eu, Nicodin OHnici, am fost recrutat în anul 1916, tn vârstă de 18 ani, la Reg. 22 un­guresc, de „Honvezi", şi am plecat tn războiu cu Compania dt ninr* Nr. 28 la larnopol tn Galiţia, unde, în August 1917, am căzut prisonier la Buşi. Am jost dus pe jos 8 sile până la Kiu (Kieiv), unde ani stat 3 luni în lager. Acolo am dus-o bine.

De aci am fost transportat la Ekaterinoslav, la fabrica de muniţii, unde am stat 6 luni. Eram singurul bucovinean. — Ceilalţi cu mine erau din Ardeal.

In Ekaterinoslav n'am avut hrană de ajuns, aşa că din cauza foamei toţi prisonierii dela fa­brică au intrat în grevă. Din această cauză au fost scofi la câmp si bătuţi cu biciul şi chinuiţi, în aşa fel, că doriam mai bine moartea decât acele chinuri.

De acolo um fost dus la mina (baia) de' cărbuni din Jelisavetopol. Erau şi vr'o 800 de Polonezi, cari în anul 1926, adecă după 9 ani, au fost aleşi şi duşi de acolo — unde, nu ştiu.

In minele de cărbuni, au fost cu mine la un loc cam 600 Români, toţi din Ardeal. Dintre aceştia au murit cam 100.

Foita „UNIRII POPORULUI". I , : '»iiiiiiini • i i i l i i N i i i i i i i i i i i i i M i i i i i n n n i n n i n n n i n i n i i i i i n l i i n i D i l M i l i i i i l i i i i i i i i i

^ ce nu au lăsat Ungurii din Turda calea ferată prin hotaru lor

Era mare zarvă 'n Turda, Căci de sus porunca-i dată, Că peste hotar face Stătu o cale ferată. Şi moşina care-o mână, Mă rog e aşa de mare, Că cinci-sute cai, măi frate, J r ag scabia o duc pe cale. Ş1 vezi asta pentru Unguri, N u " i glumă ci'un mare val, Căci ziceau; Oari ce vom face, Noi cu atât'amar de cal? Car vor trece 'ntoată ziua, . Când l a vale, când la deal ? ^ vor mânca, tertemtette, r °a t ă i a r b a din livezi,

caii noştri să rabde, p

ă l \ a r vedea stele verzi. V> să scape cumva'n pace, T j n această 'ncurcătură, • m c u toţii un sfat mare,

V1 se p u n c u t Q ţ i g i j u r ă .

r_* d r am peste locu lor, 0 F •ăsa odaf cu capu,

Şi de-i lipsă vor şti merge, Pânâ'n Viena ia 'mpăratu. Dară FOLGARMESTER1) zice: Nu-i cum ştiţi voi, fraţilor, Ci'ntâi trebe să ne plângem. La domnu GUBERNATOR. Deci mâne toţi din Consiliu, Să fiţi gata, m'ascultaţi, Cu PINTENI şi în ATILA, *) In DISZ MAGHIAR'1) îmbrăcaţi. Ca să vază domnii aceia, Dela Gubern colo sus , Căci ca Ungurii din Turda, Mai HATALMAŞ') alţii nu's. Si gătaţi de drum cu toţii, In trei trăsuri încărcaţi, Cu mustaţa răsucită, Si'n DISZ-MAGHIAR îmbrăcaţi, Intr'o zi de-a lui Cuptar,' Nimeresc Ungurii noştri, La domnu Gubernator, Care atunci pentru Ardeal, Era un Sas oare care, Pare-mi-se Brukenthal. Şi pe semne pe cum ştiu, Şedea tocmai în Sibiu.

să trăiţi Măria-Voastră Iată ne rugăm frumos,

«) puternici.

Suntem toţi Unguri din Turda, Şi avem ceva ponos: Care pentru alţii nu ştim, Dar pentru noi e un bai, Auzind că Stătu face, O maşină care'o trage, Cum spun, cinci sute de cai. Dar vezi lucru e cam prost, Că-ci caii ce trag maşina, Trec peste hotaru nost, Şi atât' amar de cal, Ne mancă Mărirea Voastră, Toată iarba din hotar. De-aceea Prea Luminate, Ne rugăm, uite, frumos, Faceţi ca maşina aceea Să meargă în altă parte Sii avem şi noi folos — Nu se poate, lc răspunde Scurt domnu Gubernator Căci porunca asta-i dată Nu numai pentru voi din Turda, Ci vezi pentru ţara toată. — Atunci dintre toţi se scoală, Cel mai bătrân senator, Zicând: Alghio-meg az Isten. 5) Şi ascultaţi meghiş, meghiş, Domnia Voastră poteţi face, Că uite, maşina aceea, Ştiţi de-acol dela Ghiriş,

•) Dumnezeu să Vâ binecuvinte!

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L t U

Îmi aduc aminte că au fost acolo Gheorghe lătăruş din Deva; trei din Satmar; Vasile Bog­dan din Săcelt; 12 din Blaj; Sergentul Jon Bic cu alţii trei din Arad; 3 din Haromsec. Minele de cărbuni erau în Caucaz, in munţi, şi se chemau „Jelisavetopol*.

Aici am luerat din 1918—1928, când am fugit deacolo. — Mâncare aveam carne de cal ţi de cămilă, şi o pâne acră la 8 inşi. De pază erau cozaci de Don, cari băteau rău. In fiecare *i eram scoşi afară din mină timp de 2 ore, iar în săr­bători timp de o jumătate de ti.

Dorul de casă m'a făcut să fug, împreună cu 2 Basarabeni, şi anume un Moldotan Alecu Matolschi din comuna Colmeşti jud. Bălţi şi Gheorghe Chiumkievschi din lighina. — Pentru a putea fugi din minele ie cărbuni, ne-am ascuns în vagoane în cărbuni şi, înaintea unei gări, am sărit jos şi am apueat-o spre graniţă. — Mergând mereu pe jos pe câmp, prin păduri, ocolind ora­şele, am ajuns după 2 ani la Nistru, pe care Uam trecut la Gura galbănă cu ajutorul unui pădurar dela Rava, care avea o barcă. — Am încercat în două seri, dar nu s'a putut. Abia am trecut a treia teară, pe ploaie şi furtună. Pădu­rarului i-am dat câte 300 ruble, la un loc 900 ruble. Am mers ipre Ismail. La Cohneşti am stat câteva oile şi am făcut Pastile.

Apoi am luat-o tot pe jos până, am ajuns la Nouasuliţă şi de acolo la Bădăuţi, unde am sosit în 7 Iunie 1929. Mă simt foarte obosit şi nu mă pot apuca încă de muncă".

* Precum vedem din povestirea bucovinea­

nului Nicodin Olici, la Ettsavetopol, în Laucast, erau între anii 1918—1928 şi 12 biăjeni, îm­preună cu alţi 500—600 de Ardeleni. Oaia ee s'a ales de soarta acestora? Şi cine pot să fie cei doisprezece blăjeni.. ?

Un vulcan în România In săptămâna trecută au fest schimbări

mari pe tot globul pământesc. Au fost cutremure în Anatolia, călduri mari în America, furtuni grozave în Europa şi iarnă în Elveţia. Cauza acestor schimbări sunt petele din soare, cari sporesc într'una. Acestea pete ale soarelui au făcut ca şi vulcanul din ţara neastră să-şi înceapă lucrarea.

Ţara noastră ce e drept nu are vulcani, cum e Vezuviul, care aruncă foc, cenuşă şi pietre. Are însă un vulcan foarte curios, ca şi care nu se mai găseşte altul în toată Europa.

Acesta e vulcanul de noroi din judeţul Buzău. Duminecă dimineaţa în 7 Iulie, pe gura acestui vulcan a început să iasă noroi mult, după care a urmat şi o ieşire de cenuşă. Oa­menii din împrejurimi s'au înlricat. Primejdie până acum nu se arată.

Să ne ocolească Turda, Să n'avem atâta val, Să meaigă aşa mai oblu In Oraş la Koloşvar. e) Căci vezi oraşu-i mare, Au ce da şi Ja maşină, Ba şi la cai de mâncare. Aşa Ungurii din Turda, Cu aior meghiş, meghiş, N'au avut cale ferată, Dela ei până la Ghtriş. Pâ'că acum încoaci de tot, Când mintea ii-s'a mai copt. Dar şi atuncia de ruşine, Ştiţi că cine i-a scăpat? Nu Ungur de al lor, vezi bine, Ci un Român de-al nost curat.

Peţelca luliu Domşa

") numirea ungureasca a Clujului.

Târgurile săptămânii Marţi 30 Iulie: Ciucea, jud. Cluj, Caransebeş,jud.

Caras; Băţanii Mari, j . Tei-Scaune. Miercuri 31 Iulie: Bahnes, j . Târnava Mică;

Şomărtin, j . Făgăraş; Timişoara. Joi 1 August: Negreşti, j . Sătmar; Baina. jud.

Târnava-Mică; Aghireşu, j . Cluj; Vişăul de sus, j . Mara­mureş; Lueta, j . Odorheiu; Miercurea Nirajului, jud. Mureş; Paloş j . Târnava Mare; Reşiţa, j . Severin; Vaşcău, j . Bihor.

Vineri 2 August: Olpret, j. Someş; Cornăţel, jud. Sibiu; Vaidarece. j . Făgăraş.

Sâmbăta 3 August: Deva, j . Hunedoara; Frata, j . Cluj; Miheşul de Câmpie, j . Cluj; Pancota^j. Arad; Saschiz, j . Târnava Mare; Peciul Nou, j . Timiş; Sfânta Ana, j . Arad.

Dumineci 4 August: Ilva Mare, j . Năsăud.

R ă c e a l ă d e toamnă» Aproap.: în în­treagă Europa vremea este de câtva timp posomorâtă şi rece ca toamna. In munţii Bra­şovului a şi nins. Tot aşa suet plini de zăpadă şi ceilalţi munţi.

C a m fi t r a g p e s f o a r a s a m s a r i i p e p l u g a r i . Fiind mare lipsă de bani, iar roadă câmpului arătându-se foarte buni , o seamă de samsari sutreeră satele, mai ales în Vechiul Regat, fn jud. Covurlui, şi cumpără dela săteni holdele încă verzi, aproape pe nimica. Facem atenţi pe iubiţii noştri cetitori, să nu se lase înşelaţi de astfei de samsari, ci să aştepte încă o lună-două, pâaăce îşi vor putea vinde roadă în toată regula.

F e c i o r u l d i n i I o r g a a v ă z u t Im b a ­c a l a u r e a t . Examenul eare se face la sfârşitul clasei a VIL de liceu şi se numeşte bacalaureat este cât se poate de greu, aşa că fosrte mulţi cad. Anul acesta s'au supus la acest examen peste 9000 de tineri şi fete, dintre cari abia jumătate au scăpat. La liceul sf. Sava din Bucureşti s'a supus la acest examen între alţii şi feciorul dlui profesor Iorga, şi a căzut şi el.

U29 p r i m a r b ă t u t d e s ă t e n i , m o a r e în e l i n i c ă d i n C l u j . In Săvădisla, jud. Cluj, în fruntea comisiei interimale a fost numit fostul porsar al comunei Ioan Peter. Oamenii din sat nici n'au voit să audă despre numirea aceasta şi l-au bătut pe Ioan Peter de aşa, încât acesta, dus la clinică din Cluj, a murit a doua zi.

• • — — — Nr. 29 —-«^

Un n o » l e a c a l b o a l e l Q s . tinări profesor din Germania a ţ j B u t ' \ rinţă, în care a arătat că boalr ^ vindecă uşor daci d im de naviîor mâncări cari conţin multă aik apoi carne grasă, rasol şi legume. Toat» ^ insă trebiie mâncate nefterte, ne f r ip t e^ 1

sărate. ? i »«•

* u S C a t t

Mancate io|. ;5I

S e v » l a c e r a n d n f a l ă e a banii Dl ministru de finanţe Minai Popovici gătit «a plan de lege, prin ce regev! !" . . . . . . . . . »<= \a fat| rânduială cu banii ţării. Anrme de aici nu se vor putea fura banii ţ^rii, aum s' a" rat până acuma, nentrucă D-Sa va aşeza" miţi controlori cari numai împotriva h "i" vor avea să lucreze. Licitaţiile publice _ | se înşela statul cu sute de milioane V concentrate toate Sa ministerul de fbaaţe se va îngriji, să nu se mai poată fura. Co,' lieri controiori, anume aumiţi, vor avea ss 1 seteze dacă se cheltuesc banii statului dini cum este hotărît in buget. Fiecare ordisj, plată va fi controlat de către înalta curte dt cojstroli, în cel muit 45 de zile dela p|Jt Se vor controla apoi şi «verile funcţionari™ cari au defraudat siatul, iar statul se vadtî p.lgubi din averile acestora.

întreagă ţara aşteaptă cu răsuflarea oprii să sa facă odată dreptate, iar hoţii cari s'a îmbogăţit pe nedreptul să între în puşciiic, Să nădăjduim că dl Minai Popovici va ta această dreptate

S o b m m r l n e n g l e z s c u f u n d a t de aii s u b m a r i n e t i g l e z . Două submariste. engleze s'au ciocnit în mijlocul mării. Submaiisul ,E 47* s'a scufundat, înecându-se 22 de oameii şi ssâpând cu viaţa abia doi. Celalalt subrraii n'a pierdut decât un singur om.

Clorul Blser i iu l i g r , c a t . d i n OcitW M u r e ş u f n i (Uioara) jud. Alba, dirijat de pro! I, Ghiris, va da în seara zilei de Sâmbiii» Iulie 1929 un mare concert împreunat eudî în sala de consultaţii a salinelor, la care vită cu toată onoarea pe toţi iubitorii dea şi de frumos, cari vor să petreacă câteva»'' mente plăcute, de înălţare sufleteasca I» putui la ora 9 precis.

A v e m p r e a m u l t e ş c o l i . Guvern»1

nostru se tot tânguie că nu poate eşi cu b»j ia cale. Cheituelile sunt prea multe, iară r* turile prea puţine. Ca să ne putem scăpa i< cheituelile prea multe şi netrebnice, trebuesl

ne dăm seama, că avem prea multe şcoli I»' de pildă că venind cu trenul dela Braşov Cluj, aflăm la Cohalm un gimnaziu, la S#

C e a m a i m a r c p u t e r e a l u m e i învăţaţii îşi bat capul»

tr'una, ca să afle lucri"

de jos printr'o sârmă si intră în lucra între cele două globuri fuge o T c a n f d f M p t a g l ° b u r i , o r - C â n d ™ ? i n ă r i a

««robeşte şi î m p r ă ş t i e t o t s e a n ţ e , electrică foarte mare, aproape ca fulger"1'

nouă. In partea de jo* icoanei vedem o ţeava gr°f_ în care se produce e' e c r , c ' tatea, în partea deas^ stau trei învăţaţi, cari a»̂ gând să turtească între cj câte două globuri câte] atom (partea eea mai ^ a unui corp pe care op • pun învăţaţii că e X l S ¡1 în care, chiar pentru , mea ei, nu se poate ^" j sau turti) cu ajutorul P , electrice, care iasă d'0

un liceu de băieţi şi altul de fete, la mbrăveni un liceu de băieţi, la Mediaş ua

° naz de băieţi şi o şcoală comercială supe-f ^ i pentru băieţi, la Blaj l iceu de băieţi şi Tfete, şcoală normală de băieţi şi fete, la «*ud liceu de băieţi, la Alba-Iuiia liceu de băieţi şi de fete, şi aşa mai departe.

In toată ţara avem 98 de şcoli normale, Câ sute de învăţători rămân firâ posturi.

Pentruce ne trebue tot la 40 kilometri câte o s 0oală normală, în jurul Orăzii având 8 şcoli normale, când ne-am putea îndestuli şi cu două ?

Câte sute de milioane de lei se cheltuesc agtiel de naram, fără de a avea ţara nici un folos pe urma lor?

Poftească dl ministru al instrucţiunei şi desfiinţeze jumătate din liceele şi şcolile nor­male slabe, cari numai îmbată minţile copiilor, şi ţara va câştiga câteva sute de milioane, şi s e va scăpa de atâţia candidaţi de domni, c a r i numai din bugetul statului au de gând să trăiască!

Ciori le a d u c ş l f o l o s . DI profesor Ilie Isvoranu scrie în ziarul „Universul" dela Bu­cureşti, că a văzut cum au pustiit ciorile omi­zile ruseşti de pe ogoare. Dacă nu erau ciorile, omizile acestea ar fi nimicit întreagă roadă câmpului.

Şarpe fa u g e r u l a n e i b i v o l i ţ e . O ştire cu adevărat curioasă, primim din comuna Ţicmandru, judeţul Târnava Mică. Croitorul Ioan Socaciu din aceea comună are două bi­voliţe, pe cari peste zi le dă în ciurdă. Intr'o seară, voind să mulgă una din bivoliţe, a ob­servat că din ţâţă iasă lapte sângeos. A arun­cat laptele. Dimineaţa laptele era şi mai sân­geos. A doua seară, mulgând bivoliţa, atâta a tot muls din ţâţa cu pricina, până ce a e ş i t . . . UB şarpe cam de 8 centimetri. Ţâţa bivoliţei au s'a vindecat decât aproape la o săptămână.

Şarpele 1-a văzut între alţi vecini şi preo­tul satului.

Jertfe le l e a c u r i l o r b ă b e ş t i . Munci-toru Ştefan Marola din comuna Proviţa de jos, de lângă Câmpina, suferind de boale lumeşti, aluat nişte băuturi date de o babă spre a se vindeca. Băutura conţinând gândăcei veninoşi, nenorocitul muncitor a murit între chinuri grozave.

t P e t r a S a l c â d e C â m p u l u n g , pro­topop onorar şi paroh din Giuleşti, după în­delungate suferinţe s 'a stins din viaţă la 7 Iulie 1929, în vârstă de 66 ani, după 37 ani de preoţie şi de fericită căsătorie, provăzut fiind cu sf. Sacramente ale muribunzilor.

înmormântarea s 'a făcut în ziua de 11 Iulie în biserica gr. cat. română din Giuleşti. l a veci pomenirea L u i !

. t A n a s t a s i a M o l d o v a n o . P o p o v i c i u 8 «eetat din viaţă în 8 Iulie 1929, în etate de

u ani şi a f o s t înmormântată Miercuri in 10 I e I a orele 2 p. m. în cimitirul bisericei gr.

a t- dia Agriş. Fie-i ţărâna uşoară şi pomeni-i e a binecuvântată.

£ N l R E A P O P O R U L Ü l P a g . 5

aşa

Cel mai mare aeroplan din lumne L I a fabrica de aeroplane din Doorn a fost d i

f a v i t î n zilele trecute cel mai mare aeroplan

?i în l C ' A ° e S t a e r ° P l a n e l u n 2 d e 4 0 m e t " cari d C 1 0 m e t r i ' V a f l P u r t a t d e 1 2 m o t o a r e ' t e c e l

a U 0 P u t e r e de 6000 cai. Va purta în pân-„ e mi pe drumurele văzduhului peste 100 de căist ori

P« oră 8 1 va sbura cu o iuţeală de peste 200

Tipicul săptămânii X după Rusalii.

Duminecă, 28 Iulie 1929. Sâmbătă seara, la Doamne strigat-am... 10 stihiri,

1 ale învierii v. 1 şi 3 ale sf. Apostoli v. 4 din Mineu. Mărire şi Acum dogmatica v. 1. Intrat. Lumină lină... Prohimenul zilei. Stikoavna v. i. Acum tlobozeste... Tro­parul învierii v. 1. Peslegare.

Duminecă dimineaţa, la Dumnezeu este Domnul... Troparul învierii v. 1. Stihologiile v. 1. Troparele mari ale învierii. Ipacoiu şi treptele v. 1. Toată suflarea... Evan­ghelia învierii X. învierea lui Hristos... Ps. 50. Mărire pentru rugăciunile... şi celelalte. Rugăciunea preotului. Catavasiile Buneivestiri. Sedelna sf. Apostoli din Minciu după catavasia III, condacul şi icosul învierii v. 1. după catavasia VI. Luminătoarea învierii X. Laudele v. 1. Mărire... stihira evangh. înv. X şi acum >Preabinecu-vântată eşti... Doxologia-mare.

La sf. Liturghie ale învierii v. 1. Duminecă seara (inserat comun), la Doamne stri­

gat-am... 6 stihiri, 3 ale învierii v. 1. din Octoih şi 3 dela un Martir şi o Martiră din Mineiu v. 4. (29 Iulie) Mă­rire şi acum din Octoih v. 1. Lumină lină... Prohimenul zilei, apoi îndată »Invredniceşte-ne Doamne... Ectenia de seara. Stihoavna învierii v. i. de Duminecă seara. Acum slo-bozeşte... Troparul zilei »Arhistrategi ai oştilor cereşti... Ectenia «Indură-te spre noi Dumnezeule...> Deslegare.

Băgare de seamă! Marţi, în 30 Iulie 1929, se prinde postul Sântei-Mării.

Din iarbă se pregăteşte fânul Nu e destul să avem numai fân mult,

ci trebue să fie şi bun, nutritor şi să se mistuie uşor. Pentru aceea fâneţele şi râturile încă trebue îngrijite bine. A nu-ţi bate capul cu fânaţul şi râtul şi totuşi a aştepta să ai iarbă multă şi bună, e mare greşală. Iazadar vei aştepta să crească iarba şi să se îndese, căci dacă n'ai în­grijit pământul cum trebue, iarba tot rară va rămânea. Va înflori, nu-i vorbă, şi va creşte mare, dar nu va avea nici atâta putere de hrană, câtă au paiele.

Economul, care nu are nutreţ destul, nu poate ţinea vite multe şi astfel nu poate avea nici gunoi de ajuns pentruca să-şi îngraşe pământul. De aceea să şi zice, că bunăstare se găseşte acolo, unde sunt vite frumoase, iar vite bune şi frumoase sunt acolo, unde sunt şi râturi şi fânaţe bune.

Un rât seamănă cu o vacă cu lapte, dela care putem mulge lapte mult numai dacă o hrănim şi o grijim bine. De aceea si râtul e vrednic să fie grijit, iar iarba cosită să nu o lăsăm In seama vremurilor, ci s'o grijim cu sirguinţă pregătind din ea fân.

Câtă grijă nu punem pe holde UDe ce să nu îngrijim şi iarba. Holdele când le secerăm au paiul uscat, pe când iarba când o cosim, e verde şi plină de suc De aceea, râtul trebue Îngrijit, iar fânul trebue pre-

g ă t l t Bunătatea fânului atârnă şi dela vre­mea când se coseşte iarba.

Nici pe un fanat no înfloreşte iarba toată odată. Un fel de iarbă înfloreşte mai de vreme iar altă iarbă înfloreşte mai fârziu. Nici chiar aceeaş .arbă, nu înflo­reşte deodată. Vr«mea înfloriri» atârnă ş.

dela bunătatea locului. De aceea e greu a găsi vremea potrivită pentru cosit. Mai bine este a cosi iarba atunci, când numai puţină e înflorită iar cea mai multă e îm­bobocită. Peste tot e mai bine a cosi iarba mai de vreme decât prea târziu. Când iarba e îmbobocită, e plină de suc peste tot locul, când însă floare începe a se scutura şi să face seminţă, întreg sucul se adună deasupra, la floare şi seminţă, iar partea din jos, cotorul şi frunzele, cari sunt foarte preţioase la pregătirea fânului, se uscă, se înlemnoşează şi îşi pierd din pu­terea de hrană.

Aşadară, când iarba începe să înflo­rească, are cea mai multă hrană, şi dacă se coseşte în aceasta vreme, dă fân bun şi mult.

De: pe râtul cosit la vreme, se poate aduna şi otavă multă şi bună, căci rădă­cinile nu şi-au pierdut puterea de încolţire şi astfel repede încep să otăvească.

Bunătatea fânului atârnă şi dela chipul cum a fost pregătit. Pentruca lanul să se poată pregăti bine şi la timp, e bine să nu se cosească deodată toată iarba. Mai bine Kă rămână câteva zile necosita decât s'o bată ploaia în brezde.

Cositura trebue să fie într'o formă Dacă iarba se coseşte prea dela faţa pă­mântului, multe rădăcini se strică şi iarba se răreşte.

Iarba cosită demineaţa pe roaua, e bine să se împrăştie pentruca să se poată usca mai uşor, cea cosită dupăce s'a luat roaua poate rămânea în brezde până în altă zi, după luarea roauei.

Slujbă mare de Arhierei la Paris

In vestita biserică Notre-Dame din Paris a fost sfinţit de curând întru arhiereu Pă­rintele Petru Gerlier, numit episcop de Tarbes şi Lourdes. Lourdes este locul sfinţit prin mi­nunile Preacuratei Vergure Măria, unde şi astăzi se întâmplă atâtea vindecări minunate. Chipul nostru înfăţişează, dela stingă spre dreapta pe noul Arhiereu, apoi Cardinalul Dubois din Paris, Episcopul Roland Gosselin din Versailles şi episcopul Dubourg din Mar­silia, toţi în odăjdii.

Pag. 8 U N I R E A POPORULUI ... 29

Mulţi economi sunt contrari întorsului şi râscolitului, din cauza, că părţile celea mai bune s'ar sdrobi. La trifoi şi luţernă e drept, că prin răscolire florile şi frunzele se cam sdrobesc, iarba de rât însă e bine să fie răscolită, pentruca partea din jos' încă să se uşte bine şi să nu se muce-zească.

Otava cere şi mai multă îngrijire, căci roaua e mai groasă şi se uscă mai anevoie iar vremea încă nu e destul de statornică

Sunt ţinuturi, unde din cauza vremu­rilor rele, fânul se poate greu pregăti. De aceea iarba uscată pe jumătate o sărează şi astfel fac nutreţ bun pentru vite.

Descântătorul din comuna Şincai Mai zilele trecute a venit în comuna Şincai

descântătorul Dumitru Buzdugan din Varviz la o femeie bolnavă, fiind invitat prin o tele­gramă. Indatăce a sosit la patul bolnavei, i-a spus că este bolnavă de făcătură şi că dânsul o vindea pentru suma de 10 mii lei. Auzind mai multe femei bolnave despre descântătorul sosit la Şincai, au mers la el şi l-au întrebat, cum s'ar putea scăpa de boalele lor. Uneia i-a spus că este bolnavă de făcătură, pe care i-a pus-o o prietină în mâncare, şi că el o vin­decă pentru suma de 1000 iei, pe alta pentru 800 lei, 300, 200 lei, şi aşa mai departe, până a înşelat vreo 10 femei.

Mai pe urmă a mers la el un creştin şi 1-a rugat s'o vindece pe nevastă-sa. Descântătorul a cerut 800 lei. Creştinul a spus că-i dă bucuros, dar numai după vindecare, şi atunci îi dă chiar şi casa, cu loc cu tot. Descântătorul însă nu s'a ' învoit. Atunci creştinul a zis, că el nu crede în descântece, mai ales că 1-a văzut că era cu sticla plină de rachiu pe masă şi zicea cătră stăpânul casei tot într'una: »Beţi, fraţilor!"

Văzând descântătorul că la creştin îi pare rău, i-a zis că-i plăteşte ziua cu 20 lei, dacă-i primeşte îndată. I-a şi plătit zicând că în două nopţi nu va putea durmi de draci, dar să nu se supere. Venind creştinul cu banii acasă, şi culcându-se seara, a durmit până dimineaţa, fără să aibă de lucru cu vreun tevarăş de al descântătorului. Numele acestui creştin este loan Suciu din Mădăraşul de Câmpie. Laudă lui!

Ioan Năzneanu, cantor.

Direcţiunea Căminului „Sf. Măria" Cluj

Condiţii de primire în Căminele studentelor Universitare din Cluj, Str.

Avram lancu 58 şi Regina Măria 10 Căminol e întreţinut şi condus de Su­

rori din Congregaţia gr. cat. română din Blaj. Institutul posedă întreg confortul in­stitutelor similare. In clădire se pot aşeza până la 60 studente. Pentru a fi primite studentele sunt obligate a plăti suma de 20.000 Lei 1000 Lei taxă de instalare, 400 Lei taxa de bac. Se achită în 4 rate: întâia la Intrare 6000 Lei, a 2-a Ia 1 Decemvrie 1929, 5400 Lei, a 3-a la 15 Ianuarie 1930, 5000 Lei a 4-a la 1 Martie 1930, 5000 Lei. Plata se va face direcţiunii căminului din partea părinţilor direct, sau din partea susţinătorului studentei. Pentru aceasta sumă studentele se bucură de cvartir, lumi­nat, în călzit, Hrana constă din Dejunul, cafea cu lapte cu pâine după dorinţă, .prânzul, la care se serveşte o supă, mân­care ori friptură cu garnitură, prăjitură ori -compot. La cină,, se serveşte carne in toate

zilele afară de Vineri (singura zi de post obligatoare pentru studente), cu ceva gar­niturii, ceai cu ceva pesmet* on cozonac In sărbători se serveşte la prânz 2 manoari cu carne, iar ca prăjitură se serveşte de obicei tortă.

Studentele la intrare în cămin prin iscălirea regulamentului intern se obliga a observa întru toate ordinea casei, me­nită să asigure atât înaintarea intelectuală cât şi pe cea morală a studentelor.

Spre orientare publicăm câteva puncte din acest regulament.

Studentele sunt datoare să aibă pur­tare cuviincioasă atât în cămin faţă de personal şi colege, cât şi afară din cămin (Art. 16, 17).

In privinţa aceasta studentele vor fi supraveghiate mai deaproape şi orice con­duită necorâspunzătoare se va deferi părin­ţilor.

Regulamentul casei: Fiecare studentă e datoare să prezinte

direcţiunii orarul zilnic. Dumineca studentele catolice sunt o-

bligate să asiste la liturgia ce se va oficia în capela căminului la ora 9. Dorinţa direcţiunii e ca cel puţin de 4 ori la an stridentele să facă mărturisire sacramen­tală şi împărtăşanie; la intrare, începutul anului şcolar, 2. de Crăciun, 3. de * Paşti, 4. la finea anului înainte de examen.

Cafeaua se serveşte dela orele 7 până la 8. Dumineca şi in sărbători până la 9 Prânzul între orele 12V2—14. Cina între orele 19—20. Studentele cari nu se prezintă la tirnpy pierd masa. Sub nici un motiv nu li-se poate da masa separat.

închiderea porţii se ve face la 8. La festivităţi teatru eet. nu vor putea eşi studentele seara decât odată pe săptămână, în grup.

Din Cămin studentele vor ieşi totdea­una cuviincios înbrăcate, păstrându-şi prin aceasia demnitatea şi seriozitatea. Cu capul neacoperit nici vara nn e permis.

După închiderea cursurilor universitare

se

rare,

pentru vacanţa de Crăciun, p a ş t i

anului, studentele sunt obligate a ' toarce în sânul familiei. Nu se ad cepţii decât In cazuri foarte r

exemplu boala, imposibilitate de a

tori. Şi în aceste cazuri se admit^' mult doauă zile după închiderea curs ? > ea să rămână studenta în cămin D ' ' aranjarea afaeerrilor. având în acest r să se supună orarului şi dîsposiţiil0r ^ ) plinare speciale, ce i-se pot impune'J partea direcţiunii. ^

Redactor: «ULIU MAIOR.

No. 632—929.

Concurs Se publică concurs pentru ocuparea pos.

tului de casier comunal din comuna Mânlijit devenind vacant prin abzicere.

Retribuţia lunară 300 Lei. Reflectanţii sunt invitaţi să-şi înainteze

cererile scrise cu mână proprie împreunlct actele până la 17 August a. c.

Reflectanţii vor depune garanţia preţj. zută de art. 96 din legea pentru uaifieare; admiaistrativl.

Notar cercual Suciu.

(778) 1 - 1

Primar loan Sifft

Cumpăr o casă în Blaj eu 3—5 camere, grădină, edificii laterale. Ase adresa la (752) 3-!

Administraţia ziarului Unirea Poporului

vânzare O moară de treierat foarte bat

cu o batoză de 720, şi motor i 6 puteri. La

I o a n ®l®iav

(779) i - i T f ton t p. Valea-Lungă'

I

e s t e m a ş i n a m o -c l e m a r e c u n o s c u t a a z i Ve

î n t r e g g l o b u l . Frânele speciale mecanice Vă oferă o deplină siguranţă. Con­sumaţia minimală de benzină

şi uleiu înseamnă o econo­mie la întreţinerea acestei maşini. — fentru a Yă con­vinge Yă rugăm, a vizi*3

ZX?OEIŞI^ noastră permanent ».

C L U J , Strada R e g i n a Măria Nr. 2 .

n u d e p u t e ţ i o b ţ i n e WOÎJJL F O B D c l i n t o a t e & p u r s l e p e l â n g ă p r e ţ u r i s i c o n d i ţ i u n i d e « « p l a t ă e e l e a m a i a v a n t a j o a s e

(764) 1-»

Liniile şi culoarea acestui auto mobil sunt de o frumuseţe rară, mersul lin şi liniştit. In' toate vitezele cu o acceleraţie re­marcabilă. Motorul puternic Vă asigură urcarea cu uşu­rinţă şi cu cea mai mare acceleraţie a oricăror dealuri.

1

Telefon 99

TÍPOgrafÍa'¡A^^