VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE

CALITATE

Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în

cadrul unui ansamblu

7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR (RUGOZITATEA)SR EN ISO 1302:2002SR EN ISO 4287:2003

Se stabileşte în funcţie de: procedeul tehnologic, viteza de prelucrare,

mărimea suprafeţei de contact, mărimea şi caracterul solicitărilor,

precizia dimensiunilor şi a formei geometrice.

Rugozitatea: ansamblul neregularităţilor unei

suprafeţe, obţinute în urma procedeului de fabricaţie

aplicat, şi care nu constituie abateri de formă.

Parametrii geometrici de profil

l

suprafata

efectiva

suprafata

geometrica

profil real

profil geometric

linia medie (m)

Sm

a

1. Abaterea medie aritmetică a profilului Ra

2. Înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte Rz

3. Înălţimea maximă a profilului Ry

Ra = 0,012; 0,025; 0,050; 0,1; 0,2;

0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25;

50; 100; 200; 400 [μm].

l n

i

ia yn

dxxyl

R0

1

11

1. Abaterea medie aritmetică a profilului Ra : media

aritmetică a valorilor absolute ale abaterilor profilului yi,

i = 1÷ n, pe lungimea de bază l.

Parametrii geometrici de profil

xRy

m

y

linia interioara a profilului

linia exterioara a profiluluiy1

y2

yn-1yi yn

yv m

ax

yp m

ax

Ra

l

x

y

l

Sm1 Sm2Smi Smn

yp2

yp1

yp3

yp4

yp5

yv1

yv2

yv3

yv4

yv5

l

x

y

b

c

d

3. Înălţimea maximă a profilului Ry: distanţa dintre linia

exterioară a profilului şi linia interioară a profilului sau

suma valorilor absolute ale înălţimii şi adâncimii

maxime ale proeminenţelor :

maxmax vpy yyR

Rz ; Ry = 0,025; 0,050; 0,1; 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3;

12,5; 25; 50; 100; 200; 400; 800; 1600 [μm].

Parametrii geometrici de profil

xRy

m

y

linia interioara a profilului

linia exterioara a profiluluiy1

y2

yn-1yi yn

yv

max

yp

max

Ra

l

x

y

l

Sm1 Sm2Smi Smn

yp2

yp1

yp3

yp4

yp5

yv1

yv2

yv3

yv4

yv5

l

x

y

b

c

d

2. Înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte Rz:media aritmetică a valorilor absolute a înălţimilor celor de

mai sus cinci proeminenţe şi ale adâncimilor celor mai de

jos cinci goluri în limitele lungimii de bază l.

5

1

5

15

1

i

v

i

pz iiyyR

xRy

m

y

linia interioara a profilului

linia exterioara a profiluluiy1

y2

yn-1yi yn

y v m

ax

y p m

ax

Ra

l

x

y

l

Sm1 Sm2Smi Smn

y p2

y p1

y p3

y p4

y p5

y v1

y v2

y v3

y v4

y v5

l

x

y

b

c

d

Procedeul tehnologicValoarea parametrului Ra [µm]

0,025 0,05 0,1 0,2 0,4 0,8 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50

Turnare în forme de nisip

Matriţare

Forjare prin laminare

Ambutisare

Strunjire

Mortezare

Găurire

Frezare (circulară, frontală)

Rectificare

Honuire

Lepuire (rotundă, plană)

Gr.op.mec. superfinisare finisare semifinisare degrosare

Corelaţia procedee tehnologice de prelucrare -

rugozitate

Procedeele tehnologice şi valorile parametrului Ra

Notarea stării suprafeţelor în desenul tehnicH

1 600

H2

600

simbol de bază

H1=1,5h ; H2=3h

simboluri derivate

Suprafaţa se obţine printr-o

operaţie de prelucrare cu

îndepărtare de material

Interzisă îndepărtarea de

material, sau suprafaţă care

trebuie menţinută în starea

obţinută iniţial

Indicarea şi de caracteristici

speciale ale stării suprafeţei

Toate suprafeţele piesei au

aceeaşi stare

Exemplu de notare

a rugozităţii

Dispunerea indicaţiilor referitoare

la rugozitate

a – parametrul de profil în μm (Ra, Rz)

b – alţi parametri decât cel notat la a

c – procesul de fabricaţie

d – simbolul orientării neregularităţii

e – adaosul de prelucrare (mm)

e

a

d b

c

Rz3,1 6,3Ra

turnat

Orientarea neregularităţilor suprafeţei

Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu

= Paralelă cu planul de

proiecţie

=

C Circulară şi concentrică

faţă de centrul suprafeţei

C

Perpendiculară pe planul

de proiecţie

R Radială faţă de centrul

suprafeţei

R

Încrucişată, după două

direcţii înclinate faţă de

planul de proiecţie

P Striuri speciale nedirec-

ţionate sau protuberanţe

P

M În mai multe direcţii M

0,5

Ra1,6

=

rectificat- rectificare cu un adaos de prelucrare de

0,5 mm, rugozitate maximă Ra 1,6,

orientarea neregularităţilor paralelă cu planul

de proiecţie al suprafeţei

a)

Ra12,5

b)

U Ra 6,3

L Ra 12,5- U parametrul superior

- L parametrul inferioar

Exemplu de notare

a rugozităţii

7.2 ABATERI DIMENSIONALETOLERANŢE

ŞI AJUSTAJE

Interschimbabilitatea pieselor - posibilitatea asamblării unei piese

dintr-o anumită serie cu orice piesă dintr-o altă serie, cand se

montează într-un ansamblu

- stă la baza fabricării pieselor de schimb în producţia de serie

SR EN ISO 286-1 : 2010 - Baze de toleranţe, abateri şi ajustaje

Toleranţa dimensională : diferenţa dintre dimensiunea maximă şi

minimă la care se poate obţine dimensiunea efectivă a unei piese.

- Reprezentarea grafică a

abaterilor dimensionale

N

N

ei

esd

maxD

min

linia zero

Dm

ax

EI

ES

T

dm

inT

arborealezaj

- Reprezentarea grafică

a câmpului de toleranţă

NE

I(ei

)

ES

(es)

linia zero

T

abatere

fundamentala

camp de toleranta

- Dimensiunea nominală (N)

- Dimensiunea efectivă (E)

Alezaj : Dmax > E > Dmin

Arbore : dmax > E > dmin

- Abaterea efectivă (A)

A = E – N

- Toleranţa (T)

Alezaj : T = ES - EI = Dmax – Dmin

Arbore : T = es - ei = dmax – dmin

Poziţia câmpului de toleranţă faţă de linia zero pentru alezaje

şi arbori

Simbolul unui câmp de toleranţă :

Clasa de toleranţă = abaterea fundamentală (simbolul

poziţiei sale) & numărul clasei de precizie; Ex. : h7, K6.

18 trepte de precizie : 01, 0, 1, 2,…16

toleranţe fundamentale : IT01, IT0, IT1, …IT16

SR EN ISO 286 – 2: 2010 Tabele de clase de toleranţe şi abateri

limită pentru alezaje şi arbori, cu dimensiunile până la 3150 mm.

JJS

H

F KM NG

EFEDCD

A

B

C

R S T U V X Y Z ZA ZB ZC EI

a

b

ccd d e ef f

g h

km n

t us

jjs

pv x y z za zb zc

ES

ES

ei

NN

es

es

ei

EI

ARBORI

ALEZAJE

Linia zero

Linia zero

a

b

FG

r

P

fg

JJS

H

F KM NG

EFEDCD

A

B

C

R S T U V X Y Z ZA ZB ZC EI

a

b

ccd d e ef f

g h

km n

t us

jjs

pv x y z za zb zc

ES

ES

ei

NN

es

es

ei

EI

ARBORI

ALEZAJE

Linia zero

Linia zero

a

b

FG

r

P

fg

Ajustaje posibile între alezaj şi arbore

N N N

arbore

alezajAjustaj: relaţia stabilită între două

piese , care au aceeaşi dimensiune

nominală, numite convenţional arbore

şi alezaj.

Dm

in

Dm

ax

J min

J max

dm

in dm

ax

TD

Td

ajustaj cu joc

Dm

in

Dm

ax

dm

in

dm

ax

Sm

inS

max

TD T

d

ajustaj cu stangere

J max

Dm

in

Dm

ax

dm

in dm

ax

Sm

ax

dm

in

dm

ax

J max

Sm

ax

ajustaj intermediar

Jmax = Dmax – dmin

Jmin = Dmin – dmax

Tj = Jmax – Jmin = TD + Td

Smax = dmax – Dmin

Smin = dmin – Dmax

Ts = Smax – Smin = TD + Td

asamblări cu joc redus

asamblări cu strângere

mică

Sisteme de ajustajea) sistemul alezaj unitar – EI = 0, Dmin = N

b) sistemul arbore unitar – es = 0, dmax = N

N

Cam

p d

e t

ole

ran

ta H

ajustaje cu joc

ajustaje intermediare

ajustaje cu strangere

ajustaje cu strangereajustaje intermediare

ajustaje cu joc

N

hajustaj cu joc

20 H7 / e8

ajustaj cu strângere

20 H7 / p6

ajustaj cu joc

20 G7 / h6

ajustaj cu strângere

20 P7 / h6

Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniareSR EN ISO 14405 - 1: 2011

1. Înscrierea pe desenele de execuţie a toleranţelor

la dimensiuni liniare

a) prin simbolul toleranţei

b) prin valorile abaterilor limită

c) prin dimensiuni limităd) prin dimensiuni limită

într-o singură direcţie38,5 max35,5min

32,205

32,195

+0,180

-0,25330

b

+0,100

-0,02530

d

+0,015

030 30+0,15

a c

20k6 +0

,015

+0

,002

()

20k6

20,0

15

20,0

02

()

20k6

20H6+0,013

0( )20H620,013

20( )20H6

3. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni unghiulare

+00 0' 20''

-00 0' 15''28015,250

14,75055010'+000'40'' 16,50+0,150

2. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare pe

desenul de ansamblu

20H7/k6

a

20H7

k6

b

20F7+0,041

+0,020( )

20h6 0

-0,013( )

c

alezaj50+0,5+0,1

arbore50-0,1

-0,3

d

1 20+0,02

-0,01

e

2 20-0,02

-0,03

1 2

Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare

7.3 TOLERANŢE GEOMETRICE

SR ISO 7083: 2002SR EN ISO 1101: 2013

Tipul

toleranţei Denumire Simbol

Tipul

toleranţei Denumire Simbol

Toleranţă la rectilinitate

Toleranţă la paralelism

Toleranţă la planitate Tol. la perpendicularitate

Toleranţă la circularitate

Tol. de orientare

Toleranţă la înclinare

Toleranţă la cilindricitate Tol. la poziţia nominală

Toleranţă de la forma dată a profilului

Tol. la concentricitate şi la coaxialitate

To

lera

nţe

de f

orm

ă

Toleranţă de la forma dată a suprafeţei

Tol. de poziţie

Toleranţă la simetrie

Tol. de bătaie

Toleranţa bătăii circulare radiale sau frontale

Toleranţa bătăii totale radiale sau frontale

În cadrul toleranţelor geometrice se definesc următoarele abateri :

1) Abaterea de formă

2) Abaterea de orientare

3) Abaterea de poziţie

4) Abaterea de bătaie

Simbolurile tolerantelor geometrice

Înscrierea toleranţelor geometrice

simbolul caracteristicii tolerate

valoarea toleranţei (mm)

litera de identificare a bazei de referinţă

Reguli privind înscrierea toleranţelor geometrice

(SR EN ISO 1101: 2013)

Simbolurile suplimentare

A

AA

2

A1

30

P

M

Denumire Simbol

Indică elementul

tolerat

direct

indirect (printr-o literă)

Indică baza de

referinţă

direct

indirect (printr-o literă)

Bază de referinţă parţială

Cotă teoretic exactă

Zonă de toleranţă prelungită

Condiţie de maximum de material

0,01 A

Indicarea elementului tolerat

0,01

0,02

0,1 0,1 0,01

0,10,2

10 50

0,01a b c d

e f g

Cadrul de toleranţă se leagă de elementul tolerat printr-o linie de

indicaţie, terminată cu o săgeată care se sprijină pe :

a) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, dar nu în dreptul liniei de

cotă, dacă toleranţa se referă la profilul sau suprafaţa respectivă (a, b)

b) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, în prelungirea liniei de cotă, dacă

toleranţa se referă la axa sau la planul de simetrie al elementului tolerat (c, d)

c) pe axă, dacă toleranţa se referă la axa sau planul de simetrie al

tuturor elementelor care admit această axă sau planul de simetrie (e, f)

Indicarea bazei de referinţă (SR EN ISO 5459: 2012 )

AA

d

B

A

A

e

BA

f

cba

0,2

3010

B

B

- linia de contur a elementului sau pe o linie ajutătoare trasată in

continuarea muchiei, dar nu în dreptul liniei de cotă, dacă baza de

referinţă este suprafaţa sau profilul respectiv (a, b)

- o linie de contur sau o linie ajutătoare, în dreptul liniei de cotă, dacă

baza de referinţă este axa sau planul de simetrie al elementului tolerat (c)

- pe axă sau pe planul de simetrie, dacă baza de referinţă este axa sau

planul de simetrie al unui singur element sau axa de simetrie comună a

două elemente (d, e)