9.1 noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro rgi - cap9_desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului...

40
DESENUL DE ANSAMBLU 203 9. DESENUL DE ANSAMBLU 9.1 Noţiuni generale Desenul de ansamblu este reprezentarea grafică a unui complex de piese, legate organic şi funcţional între ele, alcătuind un utilaj, un aparat, o maşină. Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare în desenul tehnic – dispunerea proiecţiilor, linii, vederi, secţiuni, cotare şi a celor prevăzute în SR 6134 : 2008. Rolul desenului de ansamblu este de a stabili: - forma şi poziţia relativă a pieselor componente; - modul de asamblare a pieselor componente, etapele şi succesiunea pieselor la montare; - modul de funcţionare al ansamblului; - dimensiunile necesare pentru montare şi funcţionare, cât şi raporturile reciproce cu ansamblurile sau subansamblurile învecinate. Un ansamblu se reprezintă în poziţia de funcţionare, cu toate reperele componente dispuse în poziţia în care vor funcţiona. Desenul de ansamblu poate fi folosit şi ca documentaţie tehnică pentru montajul pieselor componente, la ansamble simple, cu dimensiuni reduse. Deasemenea, acesta poate servi ca desen explicativ pentru funcţionarea ansamblului, pentru catalog, pentru cartea maşinii etc. În cazul în care ansamblul este complex, cu foarte multe repere, desenul de ansamblu poate să nu conţină toate elementele de asamblare (şuruburi, piuliţe, şaibe, garnituri etc.), ci numai elementele necesare înţelegerii poziţiei relative a pieselor principale şi a modului de funcţionare. Astfel, un ansamblu complex poate fi separat în mai multe subansambluri, sau ansambluri de ordin inferior, ţinându-se seama de legătura funcţională între piese şi locul unde se realizează acest subansamblu. Desenul de subansamblu se realizează după aceleaşi reguli ca şi desenul de ansamblu. În cazul în care se preconizează execuţia unui ansamblu, desenul de ansamblu al acestuia este însoţit întotdeauna de desenele de execuţie ale reperelor componente (cu excepţia reperelor standardizate), deci acesta nu trebuie să determine complet forma şi dimensiunile reperelor. Pentru ansamblele foarte simple, desenul de ansamblu poate servi şi ca desen de execuţie, caz în care acesta va conţine cotarea completă a reperelor componente. Clasificarea desenului de ansamblu după scopul acestuia: - desen de ansamblu de releveu – se foloseşte la elaborarea documentaţiei tehnice pentru un produs existent (ansamblul există în stare bună sau deteriorată şi se intenţionează fabricarea unor noi produse identice). Se execută prima dată schiţele pieselor componente, schiţa ansamblului şi apoi desenul la scară al ansamblului şi desenele la scară ale reperelor componente; - desen de ansamblu de proiect – se foloseşte la elaborarea documentaţiei tehnice de concepţie pentru un produs nou, pentru care s-a realizat în primul rând un studiu tehnologic şi constructiv. Se începe cu realizarea desenului la scară al ansamblului, din care se extrag piesele componente, executate schiţă şi la scară; - desen de ansamblu de catalog – se întocmeşte în scop comercial, pentru identificarea şi explicarea unui produs într-un material de prezentare sau publicitar. Se foloseşte reprezentare ortogonală sau în perspectivă, utilizând elemente de design şi culori, astfel încât funcţionalitatea şi utilitatea produsului să poată fi înţeleasă şi de nespecialişti în domeniul tehnic.

Upload: others

Post on 23-Sep-2019

15 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

203

9. DESENUL DE ANSAMBLU

9.1 Noţiuni generale

Desenul de ansamblu este reprezentarea grafică a unui complex de piese, legate

organic şi funcţional între ele, alcătuind un utilaj, un aparat, o maşină.

Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în

vigoare de reprezentare în desenul tehnic – dispunerea proiecţiilor, linii, vederi, secţiuni,

cotare şi a celor prevăzute în SR 6134 : 2008.

Rolul desenului de ansamblu este de a stabili:

- forma şi poziţia relativă a pieselor componente;

- modul de asamblare a pieselor componente, etapele şi succesiunea pieselor la montare;

- modul de funcţionare al ansamblului;

- dimensiunile necesare pentru montare şi funcţionare, cât şi raporturile reciproce cu

ansamblurile sau subansamblurile învecinate.

Un ansamblu se reprezintă în poziţia de funcţionare, cu toate reperele componente

dispuse în poziţia în care vor funcţiona.

Desenul de ansamblu poate fi folosit şi ca documentaţie tehnică pentru montajul

pieselor componente, la ansamble simple, cu dimensiuni reduse. Deasemenea, acesta poate

servi ca desen explicativ pentru funcţionarea ansamblului, pentru catalog, pentru cartea

maşinii etc.

În cazul în care ansamblul este complex, cu foarte multe repere, desenul de

ansamblu poate să nu conţină toate elementele de asamblare (şuruburi, piuliţe, şaibe,

garnituri etc.), ci numai elementele necesare înţelegerii poziţiei relative a pieselor

principale şi a modului de funcţionare. Astfel, un ansamblu complex poate fi separat în mai

multe subansambluri, sau ansambluri de ordin inferior, ţinându-se seama de legătura

funcţională între piese şi locul unde se realizează acest subansamblu. Desenul de

subansamblu se realizează după aceleaşi reguli ca şi desenul de ansamblu.

În cazul în care se preconizează execuţia unui ansamblu, desenul de ansamblu al

acestuia este însoţit întotdeauna de desenele de execuţie ale reperelor componente (cu

excepţia reperelor standardizate), deci acesta nu trebuie să determine complet forma şi

dimensiunile reperelor.

Pentru ansamblele foarte simple, desenul de ansamblu poate servi şi ca desen de

execuţie, caz în care acesta va conţine cotarea completă a reperelor componente.

Clasificarea desenului de ansamblu după scopul acestuia:

- desen de ansamblu de releveu – se foloseşte la elaborarea documentaţiei tehnice pentru

un produs existent (ansamblul există în stare bună sau deteriorată şi se intenţionează

fabricarea unor noi produse identice). Se execută prima dată schiţele pieselor componente,

schiţa ansamblului şi apoi desenul la scară al ansamblului şi desenele la scară ale reperelor

componente;

- desen de ansamblu de proiect – se foloseşte la elaborarea documentaţiei tehnice de

concepţie pentru un produs nou, pentru care s-a realizat în primul rând un studiu tehnologic

şi constructiv. Se începe cu realizarea desenului la scară al ansamblului, din care se extrag

piesele componente, executate schiţă şi la scară;

- desen de ansamblu de catalog – se întocmeşte în scop comercial, pentru identificarea şi

explicarea unui produs într-un material de prezentare sau publicitar. Se foloseşte

reprezentare ortogonală sau în perspectivă, utilizând elemente de design şi culori, astfel

încât funcţionalitatea şi utilitatea produsului să poată fi înţeleasă şi de nespecialişti în

domeniul tehnic.

Page 2: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

204

9.2 Reguli de reprezentare a desenului de ansamblu

Regulile care trebuie respectate în reprezentarea unui desen de ansamblu sunt

prevăzute în SR 6134 : 2008.

1. Desenul de ansamblu trebuie să cuprindă un numărul necesar de proiecţii, în vedere

sau secţiune, care să fie minim, dar suficient pentru a defini clar poziţia relativă a reperelor

componente (piese şi ansambluri de ordin inferior), în scopul înţelegerii rolului funcţional

al acestora, poziţionarea lor în desen şi funcţionarea ansamblului.

Observaţie : Reprezentarea şi dispunerea proiecţiilor pe planşa de desen se execută

conform regulilor din SR EN ISO 5456-2 : 2002 şi SR ISO 128-30, 34, 40, 44 : 2008.

2. Conturul a două piese alăturate se reprezintă astfel:

a - cu o linie de contur comună celor două piese, dacă între ele nu există joc sau există un

joc rezultat din abateri limită la aceeaşi dimensiune nominală;

b - prin liniile de contur ale fiecărei piese, dacă există un joc rezultat din dimensiuni

nominale diferite.

În figura 9.1, bucşa filetată 4 se introduce în sertarul 3 formând un ajustaj intermediar,

muchia exterioară a bucşei şi muchia interioară a alezajului sertarului reprezentându-se

printr-o singură linie. Axul 5, cu diametrul de 16 şi alezajul interior al presgarniturii 17, cu

diametrul de 18, se reprezintă prin două linii diferite, liniile lor de contur.

3. Haşurarea pieselor alăturate se face în direcţii diferite pentru două piese, iar pentru

mai multe piese în contact, haşurarea se face şi cu echidistanţe diferite, în scopul evitării

confuziilor şi a uşurării identificării lor (vezi fig.9.1 – piesele metalice 1, 3 şi 4).

4. Într-un ansamblu secţionat, piesele pline de genul : arbori, axe, bolţuri, şuruburi,

şaibe, piuliţe, pene, a căror axă de simetrie este conţinută în planul de secţionare, se vor

reprezenta exclusiv în vedere (fig.9.1 – piesele 5, 7, 8, 9, fig.9.2 – piesele 5, 8). Fac

excepţie şaibele cu forme speciale, nestandardizate. Pentru a pune în evidenţă anumite

forme interioare, se vor utiliza rupturi.

Capul şurubului hexagonal şi piuliţele hexagonale (sau piesele care au porţiuni

prismatice hexagonale în alcătuirea lor) se reprezintă astfel ca, prisma hexagonală să

prezinte trei feţe în vederea din faţă şi două feţe în una din celelalte două vederi (fig.9.1,

fig.9.3, fig.9.4).

Această regulă este valabilă în desenul de ansamblu şi pentru şuruburile care în

vederea de sus sau vederea laterală se desenează într-o poziţie intermediară, astfel că în

vederea din faţă prisma hexagonală prezintă întotdeauna trei feţe, iar în proiecţia cealaltă

două feţe (fig.9.29).

5. Elementele de asamblare (şuruburi, prezoane, piuliţe), a căror axă nu este situată în

planul de secţionare şi pentru care se consideră necesară reprezentarea pe proiecţia

respectivă, se consideră rabătute pentru a scoate în evidenţă modul lor de asamblare şi se

reprezintă cu linie două puncte subţire (fig.9.29 – reperele 6,7,8 – prezon, şaibă, piuliţă).

6. Dacă ansamblul conţine piese care execută deplasări în timpul funcţionării, acestea

se pot reprezenta în poziţia extremă (fig.9.2, fig.9.3, fig.9.4) sau în poziţii intermediare de

mişcare. Conturul piesei în astfel de poziţii sau, dacă este afectată claritatea desenului, o

porţiune a acestuia se reprezintă cu linie două puncte subţire, fără a haşura suprafeţele

respective, chiar dacă piesele sunt secţionate.

7. Pentru înţelegerea modului de legătură cu alte ansambluri învecinate, conturul

pieselor care fac parte din acestea şi care constituie elemente de legătură cu ansamblul

desenat, se poate reprezenta cu linie două puncte subţire, fără a haşura suprafeţele

respective, chiar dacă piesele sunt secţionate (fig.9.7, e, fig.9.25).

8. Pentru scoaterea în evidenţă a unor elemente acoperite, unele piese sau

subansamble pot fi considerate convenţional demontate şi îndepărtate, înscriindu-se

Page 3: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

205

menţiunea corespunzătoare pe proiecţia respectivă (fig.9.21 – reperul 5 – roata de manevră,

fig.9.23 – reperele 11, 12, 13 - roata de manevră, şaiba, şurubul, fig.9.27 – reperul 12 –

rozeta, fig.9.29 – reperele 12, 13, 14 - roata de mână, şaiba, piuliţa, fig.9.31 – reperul 10 –

roata de manevră).

9. Pentru desenele de montaj (de instalare), întocmite în vederea precizării datelor

necesare pentru montarea (instalarea) produsului pe locul de utilizare şi pentru punerea sa

în funcţiune, se admite reprezentarea componentelor în perspectivă, detaşate, în

succesiunea şi poziţia de montare – demontare. În acest caz, poziţionarea este facultativă.

1

2

3

4

5

6

7-8-9

18

15

12-13-14

16

150

10

11

17

27

0

M16

6

8

4 x

1

0

2

4

32H7

n6

18

Fig.9.1 Asamblu robinet cu sertar

Page 4: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

206

DesenatVerificat

1 : 2

A4

2009.08.18

Robinet cu sfera

RSF - 2009 - 0

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

Poz.

1.

2.

3.

4.

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

Corp 1 EN GJL 250

5.

RSF - 2009 - 10

6.

7.

8.

9.

2

1

1

1

Sfera

RSF - 2009 - 2

RSF - 2009 - 3 CuZn40Pb2

comertSTAS 6577 - 81Garnitura IP 60 pasla

Flansa presgarnitura

5

1

3

gr. 8.8

turnat10.

1 OL 50 comertManer sferic E 60 STAS 1133-87

Tija

RSF - 2009 - 6

OL 50RSF - 2009 - 8

EN GJL 150

Garnitura

cauciuc

RSF - 2009 - 7

comertSurub M 8 x 25 STAS 2571 - 90

Inel de etansare

Flansa legatura RSF - 2009 - 1 1

cauciuc

EN GJL 250 turnat

150

3

0

6

5

4

3

2

1

8 107

10

5

9

10

4

12

96

600

600

Fig.9.2 Desen de ansamblu - Robinet cu sferă

Page 5: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

207

9.3 Reguli de poziţionare a elementelor componente

Fiecare element component distinct (piesă sau ansamblu de ordin inferior) a

ansamblului reprezentat pe desen se identifică prin poziţionare, aceasta făcându-se cu

ajutorul liniilor de indicaţie şi a numerelor de poziţie.

1. Liniile de indicaţie se trasează astfel :

- linie continuă subţire terminată cu un punct îngroşat în interiorul componentei poziţionate

sau o săgeată sprijinită pe linia de contur a acesteia;

- înclinate, astfel încât să nu se confunde cu liniile de contur, liniile de axă, haşuri sau

elemente de cotare ;

- să nu intersecteze liniile de cotă sau liniile ajutătoare (dacă este posibil);

- să nu fie sistematic paralele şi să nu se intersecteze ;

- se admite să se frângă o singură dată.

Se admite trasarea unei singure linii de indicaţie pentru :

- grupe de organe de asamblare ce se montează în acelaşi loc al ansamblului

respectiv (fig.9.1 – reperele 7, 8, 9 sau reperele 12, 13, 14);

- alte grupe de componente, când nu sunt posibile confuzii privind interdependenţa

lor şi numai dacă nu este posibilă trasarea liniilor de indicaţie pentru fiecare piesă în parte.

În cazul poziţionării mai multor elemente cu o singură liniei de indicaţie, numerele

de poziţie respective se înscriu la extremitatea linie de indicaţie, în ordine crescătoare, pe

un singur rând, şi despărţite între ele printr-o linie scurtă (linia de indicaţie se trasează de la

oricare din componentele grupului).

2. Numerele de poziţie se înscriu astfel :

- cu cifre arabe, de acelaşi tip, cu aceeaşi dimensiune nominală a scrierii, net distincte faţă

de orice indicaţie de pe desen; dacă este strict necesar, se admite ca cifrele să fie

completate cu litere majuscule. Dimensiunea nominală a numerelor de poziţie trebuie să fie

egală cu dublul dimensiunii nominale a scrierii utilizate pentru înscrierea cotelor pe

desenul de ansamblu.

- paralel cu baza formatului, în afara conturului proiecţiei respective, grupate, de preferinţă,

în rânduri verticale şi (sau) orizontale, fără subliniere sau încercuire.

Poziţionarea elementelor se face pe proiecţia în care apar mai clar şi pot fi

identificate mai uşor.

Numărul de poziţie se înscrie de regulă o singură dată, numărul pieselor identice cu

cel poziţionat reieşind din tabelul de componenţă – se admite repetarea numerelor de

poziţie, de atâtea ori cât este strict necesar pentru identificarea clară a componentelor

identice.

Numerele de poziţie se înscriu în ordine numeric succesivă crescătoare, în sens invers

trigonometric sau trigonometric, pentru fiecare proiecţie în parte (într-un singur sens pe un

acelaşi desen de ansamblu).

Numerotarea se poate face şi în ordinea montajului, fie după nivelul componentelor

respective (în primul rând ansamblurile de ordin inferior, apoi piesele, piesele standardi-

zate), fie în oricare ordine logică.

Piesele care fac parte din ansambluri învecinate se identifică prin numărul de poziţie

corespunzător desenului respectiv sau prin înscrierea denumirii piesei direct pe desenul de

ansamblu (fig.9.7, e, fig.9.25).

În cazul ansamblurilor reprezentate în mai multe variante de execuţie, numerele de

poziţie ale aceleiaşi componente în diferite variante, se înscriu în paranteză, alături de

numărul de poziţie al variantei de bază.

Page 6: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

208

DesenatVerificat

1 : 2

A4

2009.08.18

Robinet cu cep

RC 1 - 2009 - 0

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

Poz.

1.

2.

3.

4.

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

Corp 1 EN GJL 200

5. turnat

RC 1 - 2009 - 1

6.

7.

8.

9.

1

1

2

1

Scaun garnituri

RC 1 - 2009 - 2

RC 1 - 2009 - 3

Cep

OL 50

Manivela

EN GJL 250

OL 50

comertSTAS 6577 - 81Garnitura IP 30 pasla

Flansa presgarnitura RC 1 - 2009 - 5

CuSn14

1

RC 1 - 2009 - 6

SR 7666/2 : 94Saiba Grower N 8 OLC 55 A2

2STAS 4551 - 80Prezon M 8 20/6 T gr. 8.8 Zn 5 comert

Piulita M8 2STAS 4071 - 88 gr. 8.

comert

comert

turnat

140

56

2

4

6

5

4

3

2

1

7-8-9

12

6

8

900

70

A

A - A

A

Fig.9.3 Desen de ansamblu - Robinet cu cep, cu trei căi

Page 7: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

209

9.4 Reguli de cotare a desenului de ansamblu

Pe un desen de ansamblu se cotează :

1. Dimensiuni de gabarit (lungime, lăţime, înălţime) – acestea pot fi tolerate sau

precedate de cuvântul „circa” (fig.9.7, e). Cota de gabarit delimitată de una sau ambele

suprafeţe curbe se pune în paranteză (150). Acestea sunt necesare pentru amplasarea

ansamblului şi pentru confecţionarea ambalajului, în cazul transportării ansamblului.

2. Dimensiuni de legătură cu piesele sau ansamblele învecinate (cote caracteristice

flanşelor, filetelor etc.)

3. Dimensiuni funcţionale (diametrul secţiunilor de trecere a fluidelor prin armături,

diametrul filetului axului de robinet etc.) şi jocurile maxime admise, abaterile limită sau

dimensiunile limită. Dimensiunile poziţiilor extreme ale elementelor care se deplasează în

DesenatVerificat

1 : 2

A4

2009.08.18

Robinet cu clapeta

RC - 2009 - 0

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

Poz.

1.

2.

3.

4.

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

Corp

comert

1 EN GJL 200

5.

turnat

cauciuc

RC - 2009 - 1

6.

7.

8.

9.

10.

1

1

1

1

4

5

5

1

1

Clapeta

RC - 2009 - 2

RC - 2009 - 3

STAS 1733 - 79

RC - 2009 - 9

Ax

Garnitura

Capac

Surub ureche

clingherit

Garnitura

STAS 1388 - 72Saiba 10

OL 50

Piulita M10 STAS 4071 - 88 gr. 8.

STAS 6404 - 88Surub M 10x35 gr. 8.8

EN GJL 250

EN GJL 250

OLC 37

RC - 2009 - 10

RC - 2009 - 4

OL 34

comert

comert

comert

186

80

12

3

5

10

9

5

4

3

2

1

6-7-8 11

0

Fig.9.4 Desen de ansamblu - Robinet cu clapetă

Page 8: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

210

timpul funcţionării pot fi notate pe dimensiunea poziţiei iniţiale, pe aceeaşi linie de cotă,

însoţite de o menţiune, care explică valoarea numerică a cotei (Deschis / Închis - fig.9.21,

fig.9.23, fig.9.25, fig.9.27, fig.9.31).

4. Dimensiunile nominale şi câmpurile de toleranţă ale pieselor care formează ajustaje

(fig.9.12, fig.9.29, fig.9.31).

5. Dimensiunile care se realizează la montare sau asamblare şi care nu rezultă din

desenele de execuţie ale reperelor, inclusiv notarea stării suprafeţelor prelucrate în cursul

montării.

6. Alte dimensiuni care sunt necesare pentru asamblare şi nu rezultă din desenele de

execuţie ale componentelor.

9.5 Tabelul de componenţă - SR ISO 7573 : 94

Tabelul de componenţă este o listă completă a elementelor care constituie un

ansamblu (subansamblu), servind la identificarea elementelor componente ale produsului

ce face obiectul desenului de ansamblu. Se aplică pe desenul de ansamblu sau pe planşe

separate, format A4, fiecare cu indicator, incluse în numărul total de planşe care compun

desenul de ansamblu respectiv, identificarea lui făcându-se cu acelaşi număr ca desenul de

ansamblu, eventual precedat de „Tabel de componenţă”.

Amplasarea tabelului de componenţă pe desenul de ansamblu se face astfel încât

informaţiile pe care le cuprinde să poată fi citite în sensul de citire al desenului; în acest

sens se recomandă alipirea acestuia de indicator, astfel încât latura de jos a tabelului să se

confunde cu latura de sus a indicatorului şi latura din dreapta a tabelului să se confunde cu

linia de chenar din dreapta formatului. Marginile tabelului de componenţă se trasează cu

linie continuă groasă.

Tabelul de componenţă oferă informaţii necesare în procesul de producţie sau în

aprovizionarea elementelor respective. Acestea sunt notate într-o serie de coloane, dintre

care următoarele sunt absolut necesare pentru orice desen de ansamblu : poziţie, denumire,

cantitate, referinţă, material şi eventual observaţii. Un model de tabel de componenţă

utilizat în UTC-N este cel din figura 9.5, cu înălţimea liniilor de 7mm sau 10mm, în funcţie

de complexitatea desenului de ansamblu.

Completarea tabelului de componenţă se face ţinând seama de următoarele observaţii:

- Poz. – indică numărul de poziţie al fiecărui element poziţionat pe desen, înscris în

ordine numerică crescătoare, începând cu 1;

- Denumire – indică denumirea elementului component, la singular, nearticulat şi cât

mai scurtă. Se poate utiliza o denumire prescurtată dacă aceasta nu produce confuzii. La

Poz.

10

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

50 45 10 35

170

7...1

0

Fig.9.5 Tabelul de componenţă al UTC-N, conform SR ISO 7573 : 94

Page 9: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

211

elemente standardizate (şuruburi, şaibe, piuliţe, pene, garnituri etc.) notarea se face

conform standardelor din care provin;

- Referinţă – indică numărul desenului de execuţie pentru elementele care nu sunt

complet reprezentate pe desenul de origine, sau numărul standardului pentru elementele

achiziţionate gata prelucrate;

- Buc. – indică numărul de bucăţi de acelaşi fel din componenţa ansamblului;

- Material – indică tipul şi calitatea materialului din care este executat elementul.

Dacă materialul este standardizat se trece notarea prevăzută în standard. Pentru materiale

de uz curent înscrierea standardului este facultativă. Dacă elementul este standardizat şi

materialul prevăzut, se poate omite completarea acestei rubrici;

- Obs. – cuprinde date suplimentare considerate a fi necesar indicate, cum sunt

numărul modelului de turnătorie, numărul matriţei, locul de unde se procură ş. a.

Informaţiile înscrise în coloanele tabelului de componenţă sunt dispuse în rânduri

orizontale, pentru fiecare element, fiind separate cu ajutorul liniilor continue groase sau

subţiri.

Tabelul de componenţă se completează de jos în sus, titlurile coloanelor fiind situate

în partea de jos a tabelului. Când tabelul de componenţă se execută pe planşe separate,

format A4, acesta se completează de sus în jos, titlurile coloanelor fiind situate în partea de

sus a tabelului.

Pentru un ansamblu complex, cu număr foarte mare de repere şi cu multe proiecţii

(vederi şi secţiuni), tabelul de componenţă trebuie întrerupt. Acesta poate fi continuat

deasupra proiecţiei care îl întrerupe (dacă este spaţiu) pe aceeaşi linie verticală, fără a

repeta capul de tabel. Dacă aceasta nu este posibil sau tot nu este suficientă înscrierea

tuturor reperelor, tabelul de componenţă se continuă în stânga indicatorului, la o distanţă

de 10mm faţă de acesta, cu latura de jos suprapusă peste linia de jos a chenarului

formatului, începând cu capul de tabel (fig.9.6).

Când ansamblul se execută pe mai multe planşe se recomandă ca tabelul de

componenţă să se execute pe prima planşă, putând fi continuat şi pe celelalte planşe numai

pentru piesele poziţionate pe acele planşe.

10

Poz. Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

1.

2.

3.

4.

5.

DesenatVerificat

1 :1

A1

2007.01.23

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S. Material

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Poz. Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

16.

17.

18.

19.

20.

Fig.9.6 Amplasarea tabelului de componenţă pe planşa unui desen de ansamblu

Page 10: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

212

9.6 Succesiunea etapelor de execuţie a desenului de ansamblu

Succesiunea etapelor de alcătuire a desenului de ansamblu trebuie să ţină seama de

scopul acestuia, fiind diferită pentru un ansamblu de releveu, faţă de un ansamblu de

proiect.

a) În cazul desenului de ansamblu de releveu, se realizează o singură variantă,

plecând de la ansamblul existent. Se demontează şi se studiază ansamblul, se execută

schiţele pieselor componente şi schiţa ansamblului, iar după acestea desenul la scară al

ansamblului şi desenele la scară ale reperelor componente. Dacă la executarea desenului la

scară al ansamblului se constată nepotriviri de dimensiuni ale pieselor care funcţionează

împreună în ansamblu, acestea se modifică automat pe schiţele pieselor, astfel încât

desenele de execuţie la scară ale acestora să rezulte corecte.

b) Pentru realizarea desenului de ansamblu de proiect se are în vedere faptul că

proiectarea este un proces creator, de elaborare a documentaţiei tehnice pentru un produs

nou, bazat pe calcule teoretice, tehnologia existentă şi nu în ultimul rând experienţa de

proiectare.

Proiectarea unui produs nou se poate face în mai multe variante, urmând ca varianta

optimă să se aleagă în funcţie de mai multe criterii tehnice şi economice. Deasemenea,

proiectele pot fi analizate şi avizate în diferite faze de elaborare, suferind modificări care să

ducă la îmbunătăţirea produsului finit.

După elaborarea temei de proiectare se realizează schiţa proiectului, care cuprinde

întocmirea sumară a ansamblului general, după care se realizează desenul la scară al

ansamblului cu toate proiecţiile necesare, din care se extrag piesele componente, executate

schiţă şi la scară, cu toate indicaţiile necesare executării lor.

În general, indiferent de tipul desenului de ansamblu care trebuie realizat, se

parcurg câteva etape de execuţie în următoarea succesiune logică, cu exemplu concret pe

realizarea desenului de ansamblu pentru o clapetă (fig.9.7):

1. Studiul ansamblului, care cuprinde :

- stabilirea rolului funcţional şi a poziţiei de reprezentare a ansamblului (clapeta fiind un

element de comandă pentru circulaţia fluidelor, se reprezintă cu supapa închisă);

- stabilirea funcţiilor, a poziţiilor reciproce şi a posibilităţilor de montaj ale pieselor

componente sau ale ansamblurilor de ordin inferior din care este constituit ansamblul;

- stabilirea numărului de proiecţii minim necesar pentru înţelegerea funcţionării

ansamblului (în cazul ansamblului din figura 9.7, e sau considerat necesare trei proiecţii –

secţiune principală – secţiune totală în plan vertical, vedere laterală şi vedere de sus).

2. Alegerea formatului de desen, ţinând seama de :

- mărimea ansamblului, gradul de complexitate, numărul de proiecţii necesar şi spaţiul

ocupat de indicator şi de tabelul de componenţă.

3. Delimitarea spaţiilor necesare proiecţiilor (eventual prin trasarea dreptunghiurilor

minime de încadrare, cu linie continuă subţire) şi trasarea axelor de simetrie (fig. 9.7, a).

4. Desenarea reperului de bază pe proiecţia principală, care de obicei este secţiunea

principală (pentru ansamblul din figura 9.7, b, piesa de bază este corpul supapei).

5. Desenarea celorlalte repere componente, fiecare cu interdependenţele necesare în

locul în care vor funcţiona (fig. 9.7, c).

6. Trasarea celorlaltor proiecţii (vederi sau secţiuni) stabilite, pentru completarea

desenului de ansamblu (fig. 9.7, d).

7. Poziţionarea reperelor componente (fig. 9.7, d), conform regulilor de poziţionare

şi cotarea desenului de ansamblu.

8. Completarea tabelului de componenţă, conform poziţionării elementelor compo-

nente, urmărind titlurile coloanelor şi completarea indicatorului (fig. 9.7, e).

Page 11: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

213

Des

enat

Ver

ific

at

A3

Des

enat

Ver

ific

at

A3

Fig

.9.7

, a D

elim

itar

ea s

paţ

iilo

r nec

esar

e pro

iecţ

iilo

r şi

Fig

.9.7

, b D

esen

area

rep

erulu

i de

baz

ă pe

pro

iecţ

ia

tras

area

ax

elor

de

sim

etri

e

pri

nci

pal

ă -

Corp

ul

clap

etei

Page 12: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

214

Des

enat

Ver

ific

at

A3

13

6

circa 140

86

20

2 134567

pie

sa d

e

leg

atu

ra

H9

d1

0 1

4

4

6H

6

k5

H7

p6

2

4 8

Des

enat

Ver

ific

at

A3

Fig

.9.7

, c

Des

enar

ea c

elo

rlal

te r

eper

e co

mponen

te a

le

Fig

.9.7

, d T

rasa

rea

celo

rlal

te v

eder

i şi

pozi

ţionar

ea

pro

iecţ

iei

pri

nci

pal

e

r

eper

elor

com

ponen

te

Page 13: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

215

6. Trasarea celorlaltor proiecţii (vederi sau secţiuni) stabilite, pentru completarea

DesenatVerificat

1 : 2

A3

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

2009.08.18

Clapeta

CPM - 2009 - 0

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Poz.

1.

2.

3.

4.

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

5.

6.

7.

Corp

Capac

Surub M 8x30

Garnitura STAS 1733-79

STAS 4272-89

CPM - 2009 - 4

CPM - 2009 - 2

1

1 clingherit

CuZn40Pb

gr.6.8.

comert

comert4

1

1CPM - 2009 - 1 EN GJL 200

Supapa CPM - 2009 - 5 1 OLC 37

Piulita M 8 STAS 4071-89 4 gr.6 comert

turnat

turnatEN GJL 200

Inel de asezare

136ci

rca

14

0

86

2

0

2

1

3

4

5

6

7

piesa de

legatura

H9

d1014

46H6k5

H7

p624

8

Fig.9.7, e Completarea tabelului de componenţă şi a indicatorului

Page 14: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

216

Ra25

Desenat

Verificat

1:2

A4

ing. Runcan M.

ing. Bodea S.2009.08.18

Corp

CPM - 2009 - 1

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

EN GJL 200

A

A-A

A

46 H6

108

14

(110

)

7 9

24 H7

45 0

7

28

R96

R86

10

86

20

450

2 14

9

0

136

5

0

63 76

+ 0

,1_

Ra6,3

Ra6,3

R15

Nota : Razele necotate sunt R3

0,2 B

B

2

0

Ra1

2,5

0,2

76 4 x 8

5

Fig.9.8 Desen de execuţie - Corp clapeta

Page 15: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

217

Pentru execuţia practică a unui ansamblu, trebuie reprezentate desenele de execuţie

ale reperelor componente, fiecare pe câte un format separat, aşa cum este exemplificat în

figurile 9.8, 9.9 şi 9.10 pentru reperele 1, 5 şi 2 ale clapetei prezentată în ansamblul din

figura 9.7, e.

Ra1

2,5

ing. R

unca

n M

.in

g. B

odea

S.

Des

enat

Ver

ific

at

1:1 A4

200

9.0

8.1

8

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

Su

pap

a

CP

M -

200

9 -

5

CuZ

n4

0P

b

2

4

1

1

12

12 8

8

5

3

3

37 12

62

45

0

R 2

R1

0,2

1

4 d

10

2,5 x 450 Ra6,3

R a6,

3

Ra2

5

Des

enat

Ver

ific

at

1:2 A4

ing.

Run

can

M.

ing.

Bod

ea S

.2

00

9.0

8.1

8

Cap

ac

CP

M -

20

09

- 2

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

EN

GJL

20

0

A

A-A

A

14

10

86

1

08

Ra6

,3

Ra12,5

0,5

B

36

60

48

1

4 H

9

4

6 k

5

20

0

R2

R 6

0,2

B

Ra6,3

Fig

.9.9

Des

en d

e ex

ecuţi

e -

Supap

a cl

apet

a

F

ig.9

.10 D

esen

de

exec

uţi

e -

Cap

ac c

lapet

a

Page 16: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

218

9.7. Numerotarea desenelor de ansamblu

Atât desenele de ansamblu cât şi desenele de execuţie trebuie să poată fi identificate şi

printr-un număr, nu numai prin denumirea literară. Astfel, fiecărui desen i se crează un

„cod” numit „numărul de înregistrare a desenului”, care este reprezentativ pentru produsul

pe care îl numeşte.

Numărul de înregistrare a desenului este notat în indicator, în căsuţa de sub denumirea

desenului. În cazul unui desen realizat pe mai multe planşe, identificate prin acelaşi număr

al desenului, fiecare planşă trebuie numerotată cu numere succesive, ţinându-se cont şi de

numărul total de planşe, astfel: n/p, unde, n – numărul planşei şi p – numărul total de

planşe. Indicatorul folosit pe aceste planşe, cu excepţia primei planşe, poate fi unul redus,

care să conţină numai zona de identificare.

Stabilirea numărului de înregistrare a desenului se poate face de către fiecare agent

economic folosind următoarele elemente şi sisteme de numerotare:

Elementele componente ale numărului desenului:

a) simbolul caracteristic – compus din cifre şi / sau litere;

b) numărul derivat – simbolizează descompunerea unui ansamblu în subansambluri şi

piese. Se formează prin înlocuirea cifrei zero de la sfârşitul numărului derivat al

ansamblului, cu numărul de ordine (numărul de poziţie) al desenului respectiv. Desenele de

ansamblu de orice ordin primesc cifra zero după numărul de ordine al desenului;

c) numărul succesiv – dat la înregistrarea desenului în registrul societăţii de producţie;

d) indicativul suplimentar – folosit la identificarea desenelor care nu reprezintă

obiectul (scheme, diagrame, memorii tehnice, etc.) şi identificarea variantelor de fabricat.

Sisteme de numerotare

1) Numerotare derivată – rezultă din descompunerea ansamblului în părţile lui

componente; permite identificarea ansamblului de ordin superior din care face parte

reperul desenat. Numărul desenului se compune din:

simbolul caracteristic + numărul derivat + indicativul suplimentar (dacă e necesar)

2) Numerotarea succesivă – este dată de apartenenţa obiectului într-un grup de

produse având aceleaşi caracteristici funcţionale, constructive şi tehnologice. Numărul

desenului se compune din:

simbolul caracteristic + numărul succesiv + indicativul suplimentar (dacă e necesar)

3) Numerotarea complexă – arată apartenenţa produsului la un grup având aceleaşi

caracteristici funcţionale, constructive şi tehnologice, cât şi descompunerea lui în părţile

componente. Cuprinde: simbolul caracteristic + numărul succesiv + numărul derivat +

indicativul suplimentar (dacă e necesar).

4) Numerotarea de înregistrare – rezultă din înregistrarea cronologică a desenelor în

registrele societăţii de producţie (nu este recomandată). Se compune din: simbolul

caracteristic + numărul deregistru + indicativul suplimentar (dacă e necesar).

9.8. Citirea şi verificarea desenelor tehnice

Citirea unui desen tehnic urmăreşte aspectele legate de reprezentare, cotare şi indicaţii

suplimentare, conform regulilor şi normelor stabilite. Rezultă astfel concluzii privind

forma geometrică şi dimensională a obiectului, materialele folosite (inclusiv

semifabricatele) şi tehnologiile de fabricaţie.

Citirea desenelor tehnice se referă la desenele de ansamblu, la desenele de execuţie cât

şi la desenele speciale. Aceasta este la fel de importantă pentru proiectanţi şi pentru

executanţi.

Page 17: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

219

Aspectele care se lămuresc la citirea unui desen, pentru înţelegerea deplină a acestuia,

sunt funcţie de natura desenului:

- la desenul de execuţie al unei piese se urmăreşte identificarea acesteia conform

datelor înscrise în indicator, forma (numărul de proiecţii), definirea dimensională a

elementelor constructive în corelare cu tehnologia de fabricaţie, legătura cu piesele cu care

intră în contact, materialul utilizat şi prescripţiile speciale;

- la desenul de ansamblu se urmăreşte funcţionalitatea ansamblului, rolul, poziţia de

funcţionare şi poziţia relativă a reperelor componente, ordinea de montare a lor şi legătura

cu alte ansambluri sau subansambluri.

Citirea desenelor de execuţie a pieselor se face în următoarele etape:

- din indicator se citeşte denumirea piesei şi se identifică ansamblul din care face parte.

Tot din indicator se iau datele referitoare la scara de execuţie, material, eventuale menţiuni

pentru semifabricate turnate sau forjate;

- se analizează toate proiecţiile : vederi şi secţiuni şi se imaginează intuitiv piesa;

- se studiază cotarea piesei şi se deduc detaliile de formă care rezultă din simbolurile

cotelor. Tot aici se urmăresc cotele tolerate şi se stabileşte natura ajustajelor pe care le vor

forma în cadrul ansamblului;

- se citeşte calitatea suprafeţelor piesei şi se urmăreşte corelarea rugozităţilor notate, cu

operaţiile tehnologice de prelucrare stabilite în documentaţia tehnologică;

- se citesc şi celelalte informaţii din câmpul desenului, date sub formă de note tehnice,

cu referire la cote libere, tratamente termice, tratamente termochimice, etc.

La citirea desenelor de ansamblu se respectă următoarea ordine:

- se citeşte indicatorul cu accent pe denumirea ansamblului, scara la care a fost

executat şi numărul total de planşe pe care se desfăşoară (dacă este cazul);

- se citeşte tabelul de componenţă şi se identifică fiecare poziţie cu reperul

corespunzător, poziţionat pe ansamblu; se citesc toate informaţiile referitoare la un reper,

număr, bucăţi, material, provenienţă;

- se analizează toate proiecţiile ansamblului, astfel încât din ele să rezulte forma şi

dimensiunile reperelor componente, cât şi poziţia reciprocă a acestora; de asemenea se

urmăreşte şi legătura ansamblului citit cu alte ansamble, dacă este posibil;

- se identifică felul şi rolul cotelor înscrise pe desen (cote de gabarit, de montaj, de

legătură, funcţionale şi eventuale ajustaje) şi se citesc alte notaţii din câmpul desenului;

- se studiază modul de funcţionare a ansamblului şi rolul fiecărui reper component;

- se studiază modul de montare (demontare) a ansamblului, stabilind ordinea pentru

fiecare reper şi eventualele operaţii de prelucrare conexe montării, cât şi cotele şi

rugozitatea care apar în urma acestora.

Verificarea desenelor tehnice este ultima etapă în procesul de proiectare a unui produs,

etapă după care urmează execuţia piesei sau ansamblului respectiv. Deci, este de o mare

responsabilitate şi este recomandat să fie făcută de o altă persoană decât cea care a

proiectat piesa sau ansamblul a cărui desen se verifică.

Verificarea desenelor de execuţie sau de ansamblu se face respectând aproximativ

aceeaşi ordine de la citirea desenelor, cu observaţia că se are în vedere un complex întreg

de probleme care sunt în legătură directă cu acest proces.

În cadrul verificării desenelor de execuţie se mai urmăreşte şi tehnologicitatea piesei,

urmărindu-se alegerea celor mai simple şi economice procedee de prelucrare, reducerea

adaosurilor de prelucrare şi posibilitatea prelucrării pe maşinile şi utilajele existente.

La verificarea desenelor de ansamblu se pleacă de la tema de proiect dată, analizân-

du-se dacă soluţia adoptată este cea optimă, fiind totodată la un înalt nivel tehnic, modern

şi estetic. Se urmăreşte de asemenea, siguranţa în funcţionare, deservirea uşoară, fiabilita-

tea, montarea şi demontarea facilă şi eficienţa economică.

Page 18: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

220

9.9 Teme rezolvate

1. Să se execute desenul de ansamblu şi desenele de execuţie pentru injectorul din

figura 9.11, cunoscând:

Modul de asamblare: la

corpul injectorului 3 se

asamblează pulverizatorul 1

prin intermediul capacului

pulverizator 2. În corpul

pulverizatorului 1 se introduce

acul pulverizator 12, menţinut

pe scaunul conic din

pulverizator cu ajutorul tijei 11

(sprijinită în talerul 10) şi a

arcului elicoidal cilindric 8

Pulverizatorul 1 este asamblat

pe corpul 3 prin intermediul

capacului 2.

Tensiunea arcului este

reglabilă, prin utilizarea

şurubului de reglare 7, care se

deplasează în bucşa de reglaj 4

şi se fixează cu contrapiuliţa 5.

Accesul la şurubul de reglare 7

se face prin îndepărtarea

capacului 6.

Modul de funcţionare:

motorina este dirijată prin

orificiile practicate în corpul

injectorului 3 (unde se montea-

ză un racord conectat la

conducta de înaltă presiune) şi

în corpul pulverizatorului până

la camera de presiune,

corespondenţa dintre cele două

orificii fiind asigurată la

montaj de cele două ştifturi 13.

Ridicarea acului de pe scaunul

său, prelucrat în corpul

pulverizatorului, se realizează

sub acţiunea forţei dezvoltate

de presiunea motorinei din

camera de presiune a pulveri-

zatorului, asupra suprafeţei de presiune, rezultată prin prelucrarea acului cu diametre

diferite (porţiunea tronconică de la mijlocul acului).

Acul este ridicat de pe scaun atunci când forţa de presiune învinge tensiunea arcului

elicoidal cilindric, adică este mai mare decât forţa arcului. Acest moment reprezintă

începutul injecţiei motorinei în cilindrul motorului; motorina pătrunde în punga

pulverizatorului şi este pulverizată prin orificiile de pulverizare prevăzute în vârful

pulverizatorului. După ce motorina ajunge în cilindru, presiunea în camera de presiune a

1

12

4

7

2

5

8

3

13

11

M22

6H7

6h6

M18

M6

M6

M18

M22

M18

6

9

10

Scaunul

acului

Camera de

presiune

Fig.9.11 Desenul explodat al injectorului

Page 19: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

221

pulverizatorului scade şi când forţa de presiune devine mai mică decât forţa arcului,

13

(154

)

S23

1

12

11

56

3

87

4M

10

M6

H7

h6 6

910

2

Des

enat

Ver

ific

at

1 : 1

A2

2009.0

8.1

9

Inje

ctor

INJ

- 20

09 -

0

UN

IVE

RS

ITA

TE

A T

EH

NIC

A D

IN C

LU

J-N

AP

OC

A

ing. R

unca

n M

.in

g. B

odea

S.

1

Poz.

1.

2.

3.

4.

Refe

rinta

Bu

c.

Mat

eria

lD

en

um

ire

Ob

s.

Pulv

eri

zato

r

Tij

a

Cap

ac p

ulv

eri

zat

or

11

6C

rNi4

5.

INJ

- 2

00

9 -

1

com

ert

6.

7.

8.

9.

10.

11.

1 11111T

ale

r

Co

rp

Bu

csa

regla

j

Arc

Suru

b r

eg

laj

Piu

lita

A -

M 6

Cap

acO

LC

45

OL

C 4

5

OL

C 5

5A

39N

iCr

Mo3

Ac p

ulv

eriz

ato

rIN

J -

200

9 -

12

INJ

- 2

00

9 -

2

INJ

- 2

00

9 -

11

INJ

- 2

00

9 -

3

INJ

- 2

00

9 -

10

INJ

- 2

00

9 -

4

INJ

- 2

00

9 -

8

INJ

- 2

00

9 -

7

ST

AS

92

2 -

75

INJ

- 2

00

9 -

6

OL

C 4

5

OL

C 4

5

OL

C 1

5

OL

C 4

5

OL

C 4

5

forj

at

12.

Sti

ft c

ilin

dri

c A

3x1

0O

L 6

0S

TA

S 1

599

- 8

0

com

ert

13.

Garn

itura

2 11

Cu

Zn3

3P

b2

gr.

5

1

INJ

- 2

00

9 -

9

1

32

25

Fig

.9.

12 D

esen

de

ansa

mblu

- I

nje

ctor

Page 20: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

222

pulverizatorului scade şi când forţa de presiune devine mai mică decât forţa arcului,

dezvoltată de tensiunea din arc, acul se aşează din nou pe scaunul conic. Acest moment

reprezintă sfârşitul injecţiei motorinei, durata acesteia fiind determinată de intervalul de

timp dintre deschiderea şi închiderea acului pulverizatorului.

Etanşarea acului la presiunile mari din camera pulverizatorului se realizează prin

prelucrarea cu precizie deosebită a alezajului din pulverizator şi a acului, pe lungimea

corespunzătoare porţiunii de diametru Φ6 (fig.9.13 şi fig.9.14). Astfel, ajustajul cuplului

pulverizator – ac pe această porţiune este H7 / h6 (fig.9.12). Totuşi, prin ajustajul respectiv

au loc scăpări de motorină, care sunt dirijate către un racord care se poate monta pe gaura

filetată M6, practicată în corpul injectorului, sau prin orificiul axial prelucrat în şurubul de

reglaj 7, către un alt racord montat în locul capacului 6.

Corpul pulverizatorului se împerechează cu acul, astfel încât jocul pe porţiunea de

etanşare să rezulte în limitele prescrise, devenind un ansamblu neinterschimbabil.

Etanşarea în zona de aşezare a suprafeţelor plane ale pulverizatorului şi corpului

injectorului se asigură prin prelucrarea acestora cu valori strânse ale abaterilor de formă

(fig.9.14 şi fig.9.15 - planeitate 1 μm) şi de la calitatea prelucrării suprafeţei (fig.9.14 şi

fig.9.15 - rugozitatea 0,1 μm). Suprafaţa plană de aşezare a corpului injectorului, care

constitue şi limitatorul de cursă a acului, se carbonitrurează şi se căleşte (min 50 HRC)

pentru evitarea deformării şi asigurarea unei etanşări corespunzătoare.

Etanşarea pe suprafaţa de aşezare a capacului 7 se face cu ajutorul garniturii 9 din

cupru.

Rezolvare: Pentru realizarea desenului de ansamblu se consideră necesare trei

proiecţii, secţiune longitudinală prin injector, vedere de sus şi vedere laterală stânga

(fig. 9.12). În figurile 9.13 ÷ 9.17 sunt reprezentate desenele de execuţie ale reperelor

componente, fiecare cu numărul de proiecţii necesar.

Obs. În practică, se întâlnesc o mare varietate constructivă de injectoare. Ele se

bazează pe acelaşi principiu de funcţionare, piesele care contribuie esenţial la asigurarea

multitudinii variantelor constructive sunt corpul injectorului şi capacul pulverizatorului.

În funcţie de tipul injectorului, acul pulverizator poate avea vârful conic (cu un

singur orificiu, prelucrat înclinat faţă de axa corpului) sau profilat (cu mai multe orificii de

pulverizare, dispuse echidistant pe suprafaţa laterală a unui con imaginar, con de

pulverizare).

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

1:1

A4

20

09

.08

.19

OL

C 4

5in

g.

Ru

ncan

M.

ing

. B

od

ea S

.

INJ

- 2

00

9 -

12

Ac

pu

lve

riz

ato

rRa3

,2

No

ta:

Dim

en

siun

ile

lib

ere c

on

form

SR

EN

226

78,

executi

e f

ina

C

arb

on

itru

rare

la a

dancim

ea d

e 0

,6 -

0,3

; cal

ire l

a 5

7-6

3 H

RC

65

03

5'

90

0

49,3

4

,48 -

0,0

1

4 6

h6

2

,1

28,9

16,5 8,25

A

Ra0,1

Ra0,1

Ra0,8Ra0,4

45

0

Ra0,1

2

0,0

01

0,0

01

0,0

3A

Fig

.9.1

3. D

esen

de

exec

uţi

e – A

c P

ulv

eriz

ator

Page 21: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

223

Ra1,6

Nota : Dimensiunile libere conform SR EN 227687, executie fina

Carbonitrurare la adancimea de 0,6 - 0,3; calire la 57-63 HRC Tesiturile necotate sunt 1 x 450

620 24'

x

0,25

4,4

1200

B 5 : 1

Ra0,

1

1,2

SR1,3

SR0,6

620

B

2

3,8

19

24

,5

46

,5

51

,35

40

2,5

5G8

9

C

A6H7

25

0,001

0,001

Ra0,1

0,03 C

0,001

740

R1,7

0,03 A

52

,65

49

Ra0

,1R

a0

,4

0,03 A

2,5

2 x 3,5

adanc 6,5

6,317

11 0,02+ 420 2' +

93024'

85036'

62024'

1

4

3255013'

300

035'

2

1

4

331

0 7'1170 30'

218 034'

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Desenat

Verificat

2:1

A4

2009.08.19

Pulverizator

ing. Runcan M.

ing. Bodea S.

INJ - 2009 - 1

16CrNi4

,

,

Fig.9.14 Desen de execuţie - Pulverizator

Page 22: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

224

Des

enat

Ver

ific

at

1 : 1

A2

2009

.08.

19

Cor

p

INJ

- 20

09 -

3

UN

IVE

RS

ITA

TE

A T

EH

NIC

A D

IN C

LU

J-N

AP

OC

A

ing.

Run

can

M.

ing.

Bod

ea S

.

55

,5

15

58,5

84

M 22

2

0,0

01

Ra0,1

M10

M6

32

17`

8

8

9

11

110

2

11

13

2,5

2,56,5

4,5

3

15

20

M18

27,5

41

030

,5

9

5,5

6

2

32

25

2 x

3 H

7ad

anc

6,5

11

0,0

2+

R4

R4

14

0

420

2'

+

Nota

: D

imen

siun

ile

liber

e co

nfo

rm S

R E

N 2

2768

7,

exec

uti

e m

ijlo

cie

C

arbo

nit

rura

re l

a ad

anci

mea

de

0,6

- 0

,3;

cali

re l

a 57-6

3 H

RC

Ra6

,3

Fig

.9.1

5. D

esen

de

exec

uţi

e – C

orp

inje

ctor

Page 23: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

225

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

1:1

A4

20

09

.08

.19

OL

C 4

5in

g.

Ru

ncan

M.

ing

. B

od

ea S

.

INJ

- 2

00

9 -

2

Ca

pa

c p

ulv

eri

za

tor

No

ta :

D

imensi

un

ile l

ibere

con

form

S

R E

N 2

26

78,

executi

e m

ijlo

cie

R

a6

,3

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

1:1

A4

20

09

.08

.19

OL

C 4

5in

g.

Ru

ncan

M.

ing

. B

od

ea S

.

INJ

- 2

00

9 -

4

Bu

csa

re

gla

j

No

ta :

D

imensi

un

ile l

ibere

con

form

S

R E

N 2

26

78,

executi

e m

ijlo

cie

Ra6

,3

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

1:1

A4

20

09

.08

.19

OL

C 4

5in

g.

Ru

ncan

M.

ing

. B

od

ea S

.

INJ

- 2

00

9 -

6

Ca

pa

c

No

ta :

D

imensi

un

ile l

ibere

con

form

S

R E

N 2

26

78,

executi

e m

ijlo

cie

Ra6,3

M 2

2

23

25

2

8

23

2,5 x 450

49

R 2

1

0,5

Ra 3

,2

Ra 3

,2

5

R 1

15,5

5,5

22

51

3

M 18

30

0

M 6

13

M 18

23

28

R1

R1

45

0

45

0

14

32

5,5

18

3

Fig

.9.1

6. D

esen

e de

exec

uţi

e – C

apac

pulv

eriz

ator

– B

ucş

ă re

gla

j -

Cap

ac

Page 24: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

226

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

2:1

A4

20

09

.08

.19

OL

C 4

5in

g.

Ru

ncan

M.

ing

. B

od

ea S

.

INJ

- 2

00

9 -

11

Tij

a

2

,1

34,5

Ra1,6

2

No

ta :

D

imensi

un

ile l

ibere

con

form

S

R E

N 2

26

78,

executi

e m

ijlo

cie

2,6

Str

iat

dr.

0,6

ST

AS

470

4 -

84

4

,3

Ra1

,6

Ra3

,2

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

2:1

A4

20

09

.08

.19

OL

C 4

5in

g.

Ru

ncan

M.

ing

. B

od

ea S

.

INJ

- 2

00

9 -

10

Ta

ler

No

ta :

D

imensi

un

ile l

ibere

con

form

S

R E

N 2

26

78,

executi

e m

ijlo

cie

Ra3

,2

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

2:1

A4

20

09

.08

.19

OL

C 4

5in

g.

Ru

ncan

M.

ing

. B

od

ea S

.

INJ

- 2

00

9 -

7

Su

rub

re

gla

j

No

ta :

D

imensi

un

ile l

ibere

con

form

S

R E

N 2

26

78,

executi

e m

ijlo

cie

Ra3,2

3

5

300

4

,3

2,6

1

0

6

2

,2

1

1

0

6

1,8

2,8 7,7 5 2,8

20

4

,8

R1

1,2

2

1

,5

M 6

4

Ra1,6

Ra1,6

Fig

.9.1

7. D

esen

e de

exec

uţi

e – T

ijă

- T

aler

- Ş

uru

b r

egla

j

Page 25: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

227

2. Să se realizeze desenele de execuţie (reperele 1 şi 2) şi desenul de ansamblu

pentru robinetul cu ac din figura 9.18, cunoscând:

Modul de asamblare: axul 2 se montează în corpul 1, prin filet. Garnitura 3

etanşează robinetul fiind montată în corpul 1 şi presată în jurul axului 2 de presgarnitura 4,

care se înfiletează în corp.

Roata de manevră 5 se

montează pe capătul pătrat al

axului 2.

Modul de funcţionare:

la acţionarea roţii de manevră

5, axul 2 se ridică vertical,

permiţând trecerea fluidului

prin robinet.

Rezolvare: În figurile

9.19 şi 9.20 sunt reprezentate

desenele de execuţie ale

reperelor 1 şi 2, ţinând seama

de corelaţia cotelor comune,

rezultate din asamblarea celor

două repere: diametrul

filetului (interior şi exterior)

şi unghiul de aşezare al acului

robinetului.

Pentru realizarea

desenului de ansamblu se

consideră necesare trei

proiecţii, secţiune longitudi-

nală, vedere de sus şi vedere

laterală stânga (fig. 9.21).

Pentru a nu bloca vederea de

sus a ansamblului, roata 5 se

consideră îndepărtată la

realizarea vederii, acest lucru

fiind menţionat pe plansă.

900

M 32

M 22

2

1

5

3

M 32

18

4

16

900

M 22

7

2

7

Fig.9.18 Desenul explodat al robinetului cu ac

UN

IVE

RS

ITA

TE

A

TE

HN

ICA

D

IN

CL

UJ-

NA

PO

CA

De

sen

at

Ve

rifi

ca

t

1:1

A4

20

09

.08

.20

OL

15

ing

. R

un

can

M.

ing

. B

od

ea S

.

RA

C -

20

09

- 2

Ax

Ra1

2,5

1

6

138

90

0

5 x

45

0

4 x

45

0

7

M 2

2

1

311

32 20

5

Ra3,2

Ra1,6

R a3,2

Fig

.9.1

9.

Des

en d

e ex

ecu

ţie

– A

x

Page 26: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

228

5

DesenatVerificat

1 :1

A4

2009.08.20

Corp

RAC - 2009 - 1

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

EN GJL 200

Ra12,3

900

20

51

32

41

22

13

13

M 2

0

42

M 32

52

57

7

M 22

2

34

M 241

51

5

42

47

12

8

9

R a3,2R

a1,6

Ra3

,2

Ra1,6

Ra3,2

Fig.9.20 Desen de execuţie – Corp robinet cu ac

Page 27: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

229

DesenatVerificat

1 : 1

A3

2009.08.20

Robinet cu ac

RAC - 2009 - 0

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

Poz.

1.

2.

3.

4.

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

1 ENGJL 200

5.

RAC - 2009 - 1

comert

1

1

Corp

Presgarnitura

Roata de manevra IIIA 70x7

RAC - 2009 - 2

RAC - 2009 - 3

RAC - 2009 - 4

STAS 2723 -81

OL 50

cauciuc

OL 15

1

1

turnat

Ax

Garnitura

ENGJL 150

1

2

5

4

3

Poz. 5 indepartata

42

M20

51

Des

chis

18

5

Inch

is 1

75

52

M22

M24

Fig.9.21 Desenul de ansamblu al robinetului cu ac

Page 28: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

230

3. Să se execute desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil plat din figura

9.22, cunoscând:

Modul de asamblare: scaunul de aşezare 2 se montează în corpul 1; garnitura 4 se

prinde pe ventilul 5 cu piuliţa 3; ventilul 5 se montează în tija 7 prin ştemuire, aceasta se

înşurubează în ghida-

jul 6, care apoi se

asamblează prin filet

cu corpul 1, asigu-

rând etanşarea cu

garnitura 8. Etanşarea

dintre tija 7 şi

ghidajul 6, în partea

superioară a tijei se

realizează prin

intermediul garniturii

9, presată cu ajutorul

presgarniturii 10, prin

înfiletarea acesteia în

ghidajul 6 ( 3-5 mm,

încât în momentul

uzurii garniturilor,

presgarnitura să poată

fi coborâtă şi să

compenseze uzura,

prelungind astfel

funcţionarea robine-

tului).

Roata de mână 12

se montează pe

capătul pătrat al

axului şi se fixează

prin intermediul

şaibei 11 şi a

şurubului 13.

Modul de

funcţionare: robinetul

se deschide sau se

închide prin acţio-

narea roţii de mână,

care duce la deplasa-

rea verticală a tijei şi

implicit a ventilului.

Rezolvare: În

figura 9.23 este

reprezentat desenul

de ansamblu, cu

ventilul în poziţia

închis, acesta reali-

zând o etanşare plană

a robinetului.

2

M 30

M 30

Rd 30x6

M 50

42

M 6

Rd 30x6

M 50

42

3

4

5

7

8

13

11

12

10

9

6

1

M 6

Fig.9.22 Desenul explodat al robinetului cu ventil plan

Page 29: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

231

34912

13 M 16

11

7D

esen

atV

erif

icat

1 : 2

A2

2009

.08.2

0

Robin

et c

u v

enti

l pla

n

RV

P -

200

9 -

0

UN

IVE

RS

ITA

TE

A T

EH

NIC

A D

IN C

LU

J-N

APO

CA

ing. R

unc

an M

.in

g. B

ode

a S.

Po

z.

1.

2.

3.

4.

Ref

erin

taB

uc.

Mat

eria

lD

enu

mir

eO

bs.

1

5.

RV

P -

20

09

- 1

6.

7.

8.

9.

1111 1

Co

rp

11

Scau

n d

e as

ezar

e

Ven

til

RV

P -

20

09

- 2

RV

P -

20

09

- 5

RV

P -

20

09

- 7

RV

P -

20

09

- 6

RV

P-

20

09

- 4

RV

P -

20

09

- 1

0

com

ert

EN

GJL

20

0tu

rnat

ST

AS

65

77

- 8

1G

arnit

ura

IP

60

pas

la

Ax

OL

37

1

Gh

idaj

Pre

sgar

nit

ura

Cu

Sn

10 Z

n 2

OL

50

Gar

nit

ura

cauci

uc

10.

1R

VP

- 2

009

- 9

Gar

nit

ura

cauci

uc

1P

iuli

ta M

6g

r.5

com

ert

OL

50

ST

AS

43

72

- 8

9

EN

-GJS

-45

0-1

0

Po

z.R

efer

inta

Bu

c.M

ater

ial

Den

um

ire

Ob

s.

11.

12.

1 1R

VP

- 2

009

- 1

2`

ST

AS

48

83

- 8

7S

uru

b M

8 x

12

g

r. 6

.8

Ro

ata

de

man

evra

EN

GJL

20

0tu

rnat

13.

ST

AS

13

88

- 7

2S

aib

a 8

OL

60

1

com

ert

com

ert

11

10 8 7 2 1

Deschis 175

Inchis 164

Rd

30 x

6

rep

ere

le 1

1, 1

2 s

i

13

in

dep

arta

te

6 5

3

6

Fig

.9.2

3. D

esen

de

ansa

mblu

– R

obin

et c

u v

enti

l pla

n

Page 30: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

232

4. Să se execute desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil din figura 9.24,

cunoscând:

Modul de asamblare: ventilul 3 se montează în tija 4, având între ele garnitura 2;

tija 4 se înşurubează în ghidajul 6, care apoi se asamblează prin filet cu corpul 1, asigurând

etanşarea cu garnitura 5.

Etanşarea dintre axul 4 şi

ghidajul 6, în partea

superioară a axului se

realizează prin intermediul

garniturii 7, presată cu

ajutorul presgarniturii 8,

prin înfiletarea acesteia în

ghidajul 6. Roata de

acţionare 10 se montează pe

capătul pătrat al axului şi se

fixează prin intermediul

şaibei 9 şi a şurubului 11.

Modul de funcţionare:

prin rotirea roţii de

acţionare, tija se deplasează

vertical, ridicând sau

coborând şi ventilul. Astfel,

robinetul se deschide sau se

închide prin eliberarea sau

blocarea orificiul de trecere

a fluidului.

Rezolvare: Din dese-

nul de ansamblu al

robinetului cu ventil în

figura 9.25. este repre-

zentată doar secţiunea

longitudinală, cu ventilul în

poziţia închis şi tabelul de

componenţă.

Pentru un desen de

ansamblu complet, planşa

trebuie să se completeze cu

o vedere de sus şi o vedere

din stânga a ansamblului,

dispuse corespunzător faţă

de secţiunea principală.

Pentru a arăta modul

de cuplare a robinetului

într-o instalaţie, s-a

reprezentat legătura acestuia

cu o conductă filetată prin

intermediul unei mufe

filetate. Reprezentarea s-a

făcut cu linie două puncte

subţire.

5

3

2

6

4

11

9

10

8

7

1

M 8

Pt 20x4

M 8

12 14

Pt 20x4

M 20

M 20

M 36

M 36

Fig.9.24 Desenul explodat al robinetului cu ventil

Page 31: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

233

1

2

3

4

5

6

7

8

11

9

10

M 36

Mufa filetata

M30

Pt 20 x 4

(78)

Des

chis

140

Inch

is 1

26

DesenatVerificat

1 : 1

A4

2009.08.20

Robinet cu ventil

RV 1 - 2009 - 0

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

STAS 1388 - 72Saiba 6 OL 60

Poz.

1.

2.

3.

4.

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

1

5.

RV 1 - 2009 - 1

6.

7.

8.

9.

10.

11.

1

1

1

1

11

1

1

Corp

1

1

Garnitura

Ventil

RV 1 - 2009 - 2

RV 1 - 2009 - 3

RV 1 - 2009 - 4

RV 1 - 2009 - 6

RV 1 - 2009 - 7

RV 1 - 2009 - 8

RV 1 - 2009 - 10

STAS 4883 - 87

comert

EN GJL 200 turnat

STAS 6577 - 81Garnitura IP 45 pasla

Ax OL 37

cauciuc

teflon grafitat1

Ghidaj

Presgarnitura

CuSn 10 Zn 2

OL 50

Surub M 6x10 gr. 6.8

Roata de actionare EN GJL 200 turnat

Garnitura cauciuc

Fig.9.25 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil

Page 32: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

234

5. Să se realizeze desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil din figura 9.26,

cunoscând:

Modul de asamblare: ventilul 3 cu garnitura 2 se montează în tija 4, prin bercluire.

Tija 4 se înşurubează în ghidajul 5, care apoi se fixează în corpul 1, prin intermediul

prezoanelor 7, şaibelor 8 şi

a piuliţelor 9, etanşarea

realizându-se cu inelul O

6. Etanşarea dintre tija 4 şi

ghidajul 3, în partea sa

superioară se realizează

prin intermediul garnitu-

rilor 10, presate cu ajutorul

presgarniturii 11, prin

înfiletarea acesteia în

ghidajul 5. Rozeta 12 se

montează pe capătul pătrat

al axului 4 şi asigură

acţionarea robinetului.

Modul de funcţionare:

robinetul se deschide sau

se închide prin rotirea

rozetei, care antrenează

implicit tija robinetului.

Aceasta duce la deplasarea

verticală a tijei care

acţionează şi ventilul,

deschizând sau închizând

orificiul de trecere a

fluidului.

Rezolvare: În figura

9.27 este reprezentat

ansamblul robinetului cu

ventil, parţial, fără

indicator şi tabelul de

componenţă. Se consideră

necesare trei proiecţii, o

secţiune verticală şi două

vederi.

Asamblarea ghidajului

în corpul robinetului se

face diferit faţă de variantele anterioare de armături, prin intermediul celor patru prezoane,

montate cu ajutorul şaibelor Grower şi a piuliţelor. La reprezentarea secţiunii se ţine seama

de piesele pline (ventil, tijă, rozetă) şi de elementele de asamblare (prezon, şaibă şi piuliţă),

care se reprezintă în vedere, secţiunea cuprinzând axa lor de simetrie. Pentru a scoate în

evidenţă asamblarea dintre ventil şi tijă, respectiv dintre tijă şi rozetă, s-au executat rupturi

în zonele cu goluri interioare.

Rolul garniturii 2, montată pe ventil este de a-l proteja pe acesta împotriva uzurii, la

contactul cu corpul robinetului în momentul închiderii, cât şi de a asigura o închidere cât

mai etanşă a acestuia.

63

4

5

12

11

10

98

7

12

6

M 18

M 18

M 20

M 20

28

28

6

10

11

11

Fig.9.26 Desenul explodat al robinetului cu ventil

Page 33: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

235

rozeta indepartata

156

Des

chis

2

22

Inch

is

21

6

75

14

2

4

12

10

7-8-9

5

4

11

321

6

Fig.9.27 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil

Page 34: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

236

6. Să se execute desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil conic din figura

9.28, cunoscând:

Modul de asamblare: ventilul 2 se montează în tija 3, prin bercluire; tija 3 se

înşurubează în ghidajul 4, care apoi se fixează în corpul 1, prin intermediul prezoanelor 6,

şaibelor 7 şi a piuliţelor 8, etanşarea realizându-se cu garnitura 2. Etanşarea dintre tija 3 şi

ghidajul 4, în partea

superioară a acesteia se

realizează prin interme-

diul garniturilor 9,

presate cu ajutorul

presgarniturii 10 şi a

piuliţei olandeze 11,

înfiletată pe ghidajul 4.

Roata de mână 12 se

montează pe capătul

pătrat al tijei şi se fixează

prin intermediul şaibei

13 şi a piuliţei 14.

Modul de funcţionare:

Prin acţionarea roţii de

mână, tija robinetul se

deplasează vertical în

sus, presiunea fluidului

împinge ventilul care se

ridică odată cu tija,

eliberând astfel orificiul

de trecere a fluidului şi

deschizând robinetul.

Închiderea robinetului se

realizează prin rotirea

roţii de mână în sens

invers până la aşezarea

ventilului pe scaunul

conic din corp. In cazul

acestui robinet, închide-

rea lui se face prin

etanşarea conică.

Rezolvare: Desenul

de ansamblu pentru

robinetul cu ventil conic

este realizat în figura

9.29, parţial. Deoarece găurile de prindere a prezoanelor, din corpul robinetului, nu sunt

amplasate în planul de secţionare longitudinal (ci la 450 faţă de acesta), în secţiunea

principală asamblarea cu prezoane dintre corp şi ghidaj nu este vizibilă. Convenţional, în

acest caz, prezoanele, împreună cu şaibele şi piuliţele se consideră rabătute în planul de

secţionare şi se reprezintă, peste secţiune, cu linie două puncte subţire.

De asemenea, roata de mână s-a reprezentat în poziţia „Deschis” a robinetului, la

cota 230, cu linie două puncte subţire, fără a o haşura.

Pentru economie de spaţiu câteva repere sau poziţionat cu o singură linie de

poziţionare, urmând ca în tabelul de componenţă să se treacă fiecare individual.

5

14

4

11

10

9

8

7

6

1

13

600

600

12

3

2

6

6

8

M 32

10

11

18f7

11

18H6M 32

Pt 20x4

Pt 20x4

28

28

Fig.9.28 Desenul explodat al robinetului cu ventil conic

Page 35: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

237

reperele 12, 13 si 14

indepartate

160

21

6

12

13-14

10

6-7-8

5

4

11

9

321

2

4 70

12

23

0

18 H6

f 7

Pt 20x4

Fig.9.29 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil conic

Page 36: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

238

7. Să se traseze desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil conic din figura

9.30, cunoscând:

Modul de asamblare: scaunul de aşezare 2 se montează în corpul 1; ventilul 3 se

aşează între scaunul de aşezare şi tija 6; tija 6 se înşurubează în ghidajul 5, care apoi se

fixează în corpul 1, prin filet, etanşarea realizându-se cu garnitura 4. Etanşarea dintre tija 6

şi ghidajul 5, în partea

superioară a acesteia se

realizează prin intermediul

garniturilor 7, presate cu

ajutorul presgarniturii 8 şi a

piuliţei olandeze 9, înfiletată

pe ghidajul 5. Roata de

manevră 10 se montează pe

capătul pătrat al tijei şi se

fixează prin intermediul

şaibei 11 şi a piuliţei 12.

Modul de funcţionare:

Robinetul se deschide prin

acţionarea roţii de manevră,

care duce la deplasarea

verticală a tijei şi sub

presiunea fluidului, implicit

a ventilului, deschizând

orificiul de trecere a

fluidului. La închiderea

robinetului, tija presează

ventilul, intrând în contact

cu el şi realizând etanşarea

conică.

Rezolvare: În figura

9.31 este reprezentat desenul

de ansamblu pentru

robinetul cu ventil conic, în

două proiecţii, secţiune

longitudinală şi vedere de

sus. Scara de reprezentare a

desenului este de 1 : 2.

La acest robinet între ventil şi corp se interpune un scaun de aşezare din oţel, pentru

reducerea uzurii robinetului.

Etanşarea tijei la ieşirea din robinet este asigurată printr-o casetă de etanşare,

formată dintr-o presgarnitură şi o piuliţă olandeză. Sistemul de etanşare cu presgarnitură se

reprezintă în desenul de ansamblu astfel:

- presgarnitura introdusă în ghidaj pe 2-3mm,

- piuliţa olandeză sprijinită pe presgarnitură şi înfiletată pe ghidaj 2-3mm,

încât în momentul uzurii garniturilor, presgarnitura să poată fi coborâtă şi să compenseze

uzura, prelungind astfel funcţionarea robinetului.

Deoarece ventilul se ghidează în tijă pe suprafaţa interioară cilindrică, lisă, pentru o

bună funcţionare, este necesar ca lungimea părţii cilindrice superioare a ventilului să fie

mai mare decât distanţa pe care se poate ridica axul prin asamblarea cu filet, astfel încât

ventilul să nu se răstoarne.

4 3

5

1211

10

9

8

7

1 2

6

M 48

18

Tr 30x6

20 33g8

33H7 M 48

Tr 30x6

M 50

M 50

30

12

14

450

450

30

Fig.9.30 Desenul explodat al robinetului cu ventil conic

Page 37: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

239

DesenatVerificat

1 : 2

A4

2009.08.24

Robinet cu ventil conic

RVC - 2009 - 0

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

ing. Runcan M.ing. Bodea S.

Roata de manevra

indepartata

160

Des

chis

200

Inch

is 1

90

1

2

7

89

12

3

56

1110

4

M32

33H7g

Tr 30x6

Poz.

1.

2.

3.

4.

Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.

Corp

Garnitura

Ventil

gr.5

comert

1 EN GJL 200

5.

comert

turnat

OL 50

RVC - 2009 - 1

comert

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

1

1

1

1

1

2

1

1

1

1

1

Scaun ventil RVC - 2009 - 2

RVC - 2009 - 3

STAS 1733 - 79

RVC - 2009 - 5

RVC - 2009 - 6

STAS 6577 - 81

RVC - 2009 - 8

RVC - 2009 - 9

STAS 2723 -81

STAS 1388 - 72

STAS 4372 - 89

Ax

Ghidaj

Garnitura IP 70

Presgarnitura

Piulita olandeza

Roata de manevra IA 125x11

Saiba 16

Piulita M16

comert

EN GJL 150

OL 60

CuSn 12

pasla

clingherit

OL 50

CuSn 10 Zn 2

EN-GJS-450-10

OL 50

comert

Fig.9.31 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil conic

Page 38: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

240

9.10 Teme propuse

1. Să se execute desenul de ansamblu (secţiune longitudinală, vedere laterală şi

vedere de sus) pentru robinetul cu cep din figura 9.32 şi desenele de execuţie pentru

reperele componente, cunoscând:

Modul de asamblare: Cepul conic 2 se montează în corpul 1. Acesta este fixat în

corp de bucşa specială 3, care presează cepul prin intermediul piuliţei olandeze 4, înfiletată

pe corpul robinetului. Pe

capătul superior pătrat al

cepului se montează un mâner

sferic E 80, STAS 1133-87, 5.

Modul de funcţionare:

Închiderea şi deschiderea

robinetului se realizează prin

rotirea cepului 2 în jurul axei

proprii. Între corp şi cep se

realizează o etanşare mobilă cu

contact direct, pentru mişcarea

de rotaţie dintre acestea.

Observaţii: La trasarea

secţiunii longitudinale a

ansamblului, cepul se

reprezintă în vedere, fiind o

piesă plină, cu ruptură în zona

de trecere a fluidului.

Elementul de închidere

a robinetului, cepul, se

reprezintă în desenul de

ansamblu în poziţia deschis.

Orificiul de trecere din

cep are forma ovală, aşa cum

se deduce din vederea locală

din figura 9.32.

4

3

2

1

8

M40

10M40

10

5

Fig.9.32 Desenul explodat al robinetului cu cep

5 4

321

M3

0

6

M3

0

Fig.9.33 Desenul explodat al robinetului cu cep

Page 39: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

DESENUL DE ANSAMBLU

241

2. Să se execute desenul de ansamblu (secţiune longitudinală, vedere laterală şi

vedere de sus) pentru robinetul cu cep din figura 9.33 şi desenele de execuţie pentru

reperele componente, cunoscând :

Modul de asamblare: Cepul conic 1 se montează în corpul 3 şi se fixează în partea

inferioară cu şaiba specială 4 şi piuliţa M8, 5. Mânerul sferic F 100 STAS 1133-87, 2 se

montează pe capătul superior pătrat al cepului. Dopul filetat 6 se înşurubează în corpul

robinetului.

Modul de funcţionare: Rotind cepul 1 în jurul axei proprii, cu 900 în sens orar sau

antiorar, cu ajutorul mânerului, robinetul se închide şi blochează trecerea fluidului sau a

gazului. Deschiderea se realizează similar. Prin înfiletarea dopului 6 fluidul sau gazul se

direcţionează prin cele două deschideri, perpendicular pe axa corpului robinetului.

Pentru montarea robinetului într-o instalaţie, flanşa de prindere de la capătul drept

al corpului, poate să aibă formă pătrată ovală sau cilindrică, având un număr corespunzător

de găuri de prindere.

3. Să se realizeze desenul de ansamblu (secţiune longitudinală şi vedere de sus)

pentru supapa din figura 9.34 şi desenele de execuţie pentru reperele componente,

cunoscând :

Modul de asamblare: Supapa 3 se montează în corpul 4, fiind menţinută închisă de

arcul 2 care se fixează în locaşul din supapă şi este presat de piuliţa specială 1. Între

supapa 3 şi corpul 4 se realizează un ajustaj cu joc. Pentru asigurarea unei legături între

supapă şi o instalaţie oarecare, pe corpul său se montează şi mufa filetată 5.

Modul de funcţionare: Supapa se deschide atunci când presiunea fluidului care

trece prin instalaţie învinge forţa elastică din arcul 2. Presiunea fluidului care deschide

supapa poate fi reglată prin înşurubarea piuliţei speciale 1 pe corpul supapei. Între supapă

şi corp se realizează o etanşare conică.

M50

M10

M10900

450

24

24

34H10

34d10

M50

1

2

3

4 5

Fig.9.34 Desenul explodat al supapei

Page 40: 9.1 Noţiuni generale - gdgi.utcluj.ro RGI - cap9_Desenul de ansamblu.pdf · Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în vigoare de reprezentare

REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI

242

4. Să se realizeze desenul de ansamblu

(secţiune longitudinală şi vedere de sus) pentru

ansamblul lagărului axial cu alunecare din figura

9.35 şi desenele de execuţie pentru reperele

componente, cunoscând:

Modul de asamblare: În corpul lagărului

1 se fixează placa sferică 3, prin intermediul

ştifturilor 2. Bucşa 4, în care se roteşte fusul

arborelui 7, este fixată împotriva rotirii prin

şuruburile cu cap cilindric şi locaş hexagonal

(STAS 5140-80) 6. Arborele 7 se sprijină

vertical, prin pivotul 5, pe placa sferică 3, fixată

împotriva rotirii prin ştifturi.

5. Să se realizeze desenul de ansamblu

(secţiune longitudinală şi vedere laterală) pentru

ansamblul ungător din figura 9.36 şi desenele de

execuţie pentru reperele componente, cunoscând:

Modul de asamblare: pâlnia ungătorului 2

se montează prin înşurubare în capătul arborelui

1. Protejarea unsorii consistente aflată în pâlnie

se face printr-un capac 3 montat pe aceasta.

1

23

4

5

6

7

24g6

200

200

M6

M624H8

4

4

Fig.9.35 Desenul explodat al lagărului axial

M30

1

M30

M12

M12

3

2

Fig.9.36 Desenul explodat al

ungătorului