romanya tÜrk demokrat bİrlİĞİnİn yayin organidir mesajul de...

ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİNİN YAYIN ORGANIDIRPERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL CONSILIULUI MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Anul VI – 2004, Nr. 1 (103)VOCEA

AUTENTICĂIANUARIE / OCAK

Mesajul de Anul Nou al domnului Ion Iliescu, Preºedintele RomânieiDragi concetăţeni,

Mă adresez dumneavoastră la sfârşitul unui an pe care, cu toate greutăţile cărora am fost nevoiţi să le facem faţă, îl putem considera cu satisfacţie drept an al consolidării unor tendinţe pozitive în viaţa politică, economică şi socială a ţării.

Anul 2003 este în primul rând anul aprobării, prin referendum, a Legii de modificare a Constituţiei României. Aceste modificări constituţionale reflectă evoluţiile din societatea românească, modul nou de receptare a valorilor şi principiilor care stau la baza civilizaţiei europene. Cu toţii ne bucurăm de noi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, de un solid sistem de garanţii constituţionale, care vin să deschidă drum integrării depline a României în Uniunea Europeană şi în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

În acelaşi timp, anul 2003 a marcat noi progrese în economie, progrese care încep să se simtă şi în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, deşi creşterea veniturilor este încă nesatisfăcătoare şi nu acoperă nevoile categoriilor sociale celor mai defavorizate.

Suntem cu toţii conştienţi că, în ciuda acestor evoluţii pozitive, care sunt rezultatul unei munci mai eficiente şi mai susţinute a tuturor românilor, avem încă multe lucruri care aşteaptă o rezolvare de durată. De aceea nu trebuie să slăbim ritmul reformelor; să nu ne mulţumim cu ceea ce am făcut până acum.

Anul 2004 este un an hotărâtor pentru destinul european şi euro-atlantic al României. Este anul în care România va deveni membru cu drepturi depline în Organizaţia Atlanticului de Nord, dar şi anul în care trebuie să încheiem negocierile de aderare la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, este şi un an electoral, care adaugă un plus de dificultate misiunii noastre.

Dacă vom şti să punem mai presus de interesele personale şi de grup interesul naţional, care acum este cel al aderării efective a României la Uniunea Europeană în 2007, vom reuşi să trecem peste toate greutăţile şi constrângerile anului care va începe nu peste mult timp.

În aceste momente, când ne pregătim să începem un an nou, să nu-i uităm pe semenii noştri care, dintr-un motiv sau altul, întâmpină în tristeţe şi în lipsuri noul an. Să le dovedim că nu sunt singuri în faţa greutăţilor, că nu am uitat de datoria noastră morală de a fi alături de ei. Trebuie să reconstruim împreună mecanismele indispensabile ale solidarităţii naţionale şi sociale, ale omeniei şi într-ajutorării, proces în care organizaţiile societăţii civile sunt chemate să joace un rol mai activ şi mai vizibil.

Sărăcia, corupţia, birocraţia, violenţa în familie şi în societate sunt rele care trebuie combătute de fiecare dintre noi cu toată fermitatea. Ele sunt simptomele unei maladii care, dacă nu este vindecată, poate atinge grav corpul social.

Toţi cei care exercită un mandat reprezentativ la nivel central şi local, toţi demnitarii şi funcţionarii statului român trebuie să fie exemple de moralitate şi de comportament responsabil, de cinste şi corectitudine, de decenţă. Nu putem lăsa ca banul să fie singurul criteriu de selecţie în politică şi în societate.Stimaţi concetăţeni,

Ţara noastră are acum o nouă poziţie pe scena lumii, un nou statut, noi obligaţii internaţionale. În virtutea acestor obligaţii ne-am angajat în lupta împotriva terorismului internaţional. Se cuvine să cinstim memoria celor care au pierit pe câmpul de onoare, apărând valorile în care credem.

Am pornit pe un drum care merită parcurs şi la capătul căruia România va fi mai prosperă şi mai respectată, iar noi vom avea o viaţă mai liberă şi mai demnă, în condiţii de pace şi de securitate. Ne-am legat viitorul de viitorul Europei şi suntem vital interesaţi de reuşita proiectului de reunificare a continentului.

Cred în inteligenţa şi în capacitatea noastră de a lucra uniţi, cu tenacitate şi determinare, pentru a dovedi lumii că suntem o naţiune dinamică, creatoare, capabilă să-şi asume destinul şi să-şi atingă ţelurile propuse. Avem alături de noi pe toţi românii din afara graniţelor, care sunt ambasadorii culturii şi civilizaţiei româneşti, puntea noastră de legătură cu ţările ai căror cetăţeni sunt acum.

României i se deschid în anul 2004 o serie importantă de oportunităţi, care ne vor permite să ne dezvoltăm mai rapid, să ne afirmăm capacitatea de muncă şi dorinţa de progres.

Vă doresc tuturor un an nou mai bun, cu realizări pe măsura dorinţelor şi aspiraţiilor dumneavoastră. Urez fiecăruia multă sănătate, fericire şi prosperitate într-o Românie puternică şi respectată.La mulţi ani!

- Ianuarie / Ocak 2004 pagina / sayfa 16

Colectiv redacþional:

Nurcan Ibraim,Ervin Ibraim,Firdevs Veli,

Iomer Subihan

Tiparul executat de:

XpressPromotion

I.S.S.N. 1224-4694

Adresa de corespondenţă:B-dul Tomis nr. 99, bl. S0, ap. 3

Constanţa – Tel./Fax: 0241-550903 8700 – e-mail: [email protected]

Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.Tehnoredactor: Fârtat Cicero

DIRECTORNUREDIN

IBRAMRedactor-şefABDUlA gÜltEN

s.c. s.r.l.

Const

anþa

- Ianuarie / Ocak 2004 pagina / sayfa 2 Ianuarie / Ocak 2004 -pagina / sayfa 3

Imagini din cadrul şedinţei de analiză

Analiza Activitãþii

Uniunii Democrate Turce din

România pe anul 2003

Sâmbătă, 20 decembrie, la Constanţa a avut loc şedinţa anuală a Uniunii Democrate Turcă din România.La ordinea de zi:1) Raportul pe 2003 al Consiliului Naţional şi al Comitetului Director;2) Raportul financiar – contabil;3) Raportul comisiei de cenzori;4) Aprobarea Proiectului de acţiuni al U.D.T.R. pe anul 2004;5) Probleme organizatorice. Diverse.

sayın İbraim Ervin bey’e («Genç Nesil» Gazetesi’nin

Başredaktörü)

După părerea noastră această toleranţă se susţine din mai multe puncte de vedere. La nivelul turcului de rând din totdeauna a existat un respect faţă de credinţă, care pe lângă sacralitate este şi o dovadă de caracter, integritate morală şi nivel de educaţie. In această privinţă un moment semnificativ s-a consumat după cucerirea Constantinopolului când populaţia otomană cuceritoare după anul 1453 a refuzat să folosească ca geamie musulmană marea Hagie Sf. Sofia. Cu tot efortul depus de ulemalele islamice ale vremii, care au recurs la ştergerea însemnelor creştine şi adăugarea unor minarete, totuşi timp de secole această mare biserică a rămas pustie. Se ştie că din lipsă de utilitate în anul 1935 a fost transformată în muzeu cu decopertarea şi refacerea pentru vizitatori a vechilor însemne creştine. Acest refuz istoric nu poate fi explicat decât prin toleranţa şi reţinerea turcului de rând faţă de clădirile de cult ale altor neamuri. Altfel nu se poate explica de ce această mare biserică a rămas pustie, în condiţiile în care la numai 200 de metri Geamia albastră / Suleimaniye, ridicată în anul 1555 se foloseşte în mod curent până în zilele de azi. Acelaşi spirit de protecţie al turcilor musulmani s-a manifestat de-a lungul secolelor şi faţă de locurile sfinte de la Ierusalim, exemplu care a rămas un model de atitudine tolerantă, recunoscută în toată lumea. Respectul lor pentru credinţa şi lăcaşurile de cult alte altor confesiuni s-a resimţit şi în Dobrogea, unde cu acordul administraţiei otomane, românii au construit 5 mânăstiri din care până în zilele de azi s-au păstrat numai trei ; cea de la Celik-Dere şi Cocoşu, ambele în jud. Tulcea ridicate în anul 1844 şi mânăstirea Corvinu din jud. Constanţa refăcută în anul 1850 care potrivit tradiţiilor locale datează de pe vremea Sf. Andrei. Acesta fiind considerat în estul Europei un Apostol creştinător al populaţiilor daco-romane de aici. Un aspect favorizant al acestei toleranţe, a fost şi sistemul de taxe şi impozite al administraţiei otomane impus persoanelor şi popoarelor ne-musulmane. In mod obişnuit toate minorităţile creştine şi ne-musulmane de pe tot întinsul Imperiului au plătit impozite, fie sub formă per capita numite ciziye, fie sub o formă globală în teritorii autonome numite haraci. Dar orice trecere individuală sau colectivă a unor comunităţi etnice ne-musulmane la islamism însemna o pierdere de venituri la bugetul statului, pentru că ele nu mai plăteau respectivele taxe. Din acest motiv, administraţia otomană nu a fost interesată în acţiuni de prozelitism islamic sau catolic şi nici nu a acceptat pe teritoriul său astfel de acţiuni, sistem care cu timpul a devenit o politică de stat. Am amintit de aceste trăsături pentru că ele s-au resimţit şi în Dobrogea, prin transmiterea unui model de relaţii confesionale fără tensiuni sau conflicte

Momente islamice în România– dr. Gârlan Ahmet Mictat şi Neriman Molali –

în condiţiile în care este bine ştiut că islamul şi creştinismul au o osatură rituală complet diferită, greu de conciliat, cu un management social-politic de extremă dificultate care după cum s-a demonstrat nu este la îndemâna oricui (a se vedea conflictul arabo-israelian din zilele de azi).

Cu toate acestea după anul 1900 până în prezent comunitatea musulmană din România se va restrânge treptat, atât din motive interne datorate migraţiilor periodice de membri, dar şi din motive externe din partea statului român. După retragerea administraţiei otomane din Dobrogea (1878) credinţa islamică a fost recunoscută în România ca religie de stat prin Legea de organizare a Dobrogei emisă la 7 martie 1880. In baza acestei legi, după anul 1880 iniţial au fost plătiţi, ca salariaţi ai statului român, numai hogii din oraşele mari din Dobrogea precum Tulcea, Constanţa, Babadag, Măcin, Medgidia, Hârşova, Sulina, Isaccea şi Mangalia. Personalul musulman din localităţile mai mici a fost salarizat abia după anul 1904. Dar unii autori reclamă că această salarizare niciodată nu a cuprins toate categoriile de personal islamic din România Astfel, într-un număr al ziarului Ilkam, care apărea la Istanbul în anul 1909 se scria că ,,în ambele judeţe Constanţa şi Tulcea musulmanii din România au 300 de moschei’’ în care slujesc 107 hogi (hatipi), 100 imami 81, muezini şi 30 de kaimi. Cultul era dirijat de 2 muftii plătiţi de stat, iar în cele 2 judeţe funcţionau 2 tribunale religioase (Memet A. Ekem, 1994, pg. 125). Pentru alte forme de activitate confesională, în anul 1911 prefectul Petru Sfeţescu din Tulcea, consemna prezenţa unor azile mahomedane, câte unul în localităţile Tulcea, Silistra, Babadag, Isaccea şi Măcin. Aceste servicii erau constituite ca internate pentru copii săraci cu dragoste de carte care găseau aici masă şi cazare. Astfel, în prima jumătate a sec. XX, serviciile de cult islamic deserveau o populaţie turco-musulmană de 40.626 persoane în anul 1900 ; 42.000 persoane în 1903 şi 41.442 persoane în anul 1913 (M. Ulkusal 1966, pg. 33). Pentru situaţia cultului islamic din România în anul 1928 oferim mai jos, în tabelul nr. 1 un studiu întocmit de I. Nuredin (1998, pg. 104). Amintim din această perioadă şi înfiinţarea unor organizaţii social-culturale. Astfel, la iniţiativa scriitorului Mehmet Niyazi a luat fiinţă în anul 1911 Asociaţia Absolvenţilor Seminarului Musulman de la Medgidia, respectiv : Musulman Mecidiye Musulman Seminarî Mezunlarî Cemiyeti, care se va transforma în anul 1919 sub denumirea Asociaţia Elevilor Seminarului Musulman. O altă organizaţie se va înfiinţa în anul 1934 cu denumirea Uniunea Culturală Turcă din Dobrogea / Dobruca Turk Kulturu Birligi care din anul 1935 va edita la Constanţa ziarul : Unitatea Turcă / Turk Birligi.

- continuare în pagina 4 -

Tab.nr.1 - Situaţia personalului şi a lăcaşelor de cult islamic din România în anul 1928

Hogi în plată la stat Hogi fără plată la stat

Judeţe Geamii Moschei Muftii Hatipi Imami Muezini Hatipi Imami Muezini

Tulcea 29 5 1 2 18 6 3 7 0 Constanţa 116 6 1 76 33 6 21 60 36 Bazargic 157 0 1 40 3 3 21 69 61 Silistra 111 1 1 75 2 3 8 32 24 Total 413 12 4 193 56 18 53 168 121

Această situaţie era motivată de autorităţi şi de faptul că pe baza Legii agrare din 17 iulie 1921 geamiile musulmane din România au fost împroprietărite cu câte 10 ha. de pământ. Dar cu timpul, veniturile obţinute de pe aceste proprietăţi au fost

dirijate spre alte destinaţii decât cele de cult, ceea ce au făcut nesigure venitul şi viaţa hogilor. Mai mult, sub pretextul că nu s-ar


fi plătit impozitele către stat, pământul geamiilor a fost înjumătăţit sau chiar etatizat. Cu un salariu prea mic, în imposibilitatea de a se putea întreţine din el, mulţi hogi din România au migrat spre alte funcţii : de notari, învăţători, funcţionari, agricultori, ceea ce pe termen lung a însemnat o lovitură mortală în viaţa socială a comunităţilor locale. Tot pe baza Legii de organizare a Dobrogei din martie 1880, după înfiinţarea Seminarului de la Babadag şi mutarea lui la Medgidia, în anul 1928 ajunse-se la 8 clase cu 136 de elevi şi 15 profesori. În anul 1965, la presiunea regimului comunist din România, Seminarul Musulman Medgidia a fost desfiinţat. De fapt, perioada anilor 1945 – 1990 a însemnat a doua mare lovitură pentru comunitatea musulmană din România. Regimul comunist prin concepţiile sale vulgar-ateiste a deschis o prigoană faţă de toate cultele religioase. În perioada 1950 – 1960 a fost trecută prin puşcării aproape toată intelectualitatea de tradiţie din România, inclusiv oameni simpli şi lideri religioşi. La 22 oct. 1948 a fost anchetat, torturat şi ucis omul de cultură turc Negip Hagi Fazâl, absolvent al Seminarului Medgidia, pe motiv că ar fi ascuns refugiaţi tătari din Crimeea (I. Nuredin,1998 pg.175). Din rândul turcilor din Bucureşti într-o noapte a anului 1952 a fost arestat Memet Hogea, în vârstă de 70 de ani. După ani de zile s-a aflat că a murit la Kiev, în drum spre Siberia. In anul 1958, Geamia din Bucureşti construită de regele Carol în anul 1906 în parcul cu acelaşi nume din Capitală, a fost dărâmată de comunişti. Numai la intervenţia energică din partea unor ambasade de ţări musulmane acreditate în România, s-a acceptat reconstrucţia ei în anul 1965, dar înghesuită între blocuri, fără parcul şi fără lacul de amplasament. Iar când noul hoge de Bucureşti, dl. Sali Recep a protestat împotriva acestor urgii a fost arestat şi închis la puşcărie timp de 14 ani. In paralel cu aceste acţiuni s-a trecut la desfiinţarea pe scară largă a proprietăţii private, în cadrul căreia comunitatea musulmană din România şi-a pierdut toate proprietăţile asupra pământului. A urmat etatizarea întreprinderilor particulare cu izgonirea proprietarilor până la lichidarea fizică a lor. În privinţa comunităţii musulmane comuniştii au practicat o politică de dezbinare prin defavorizarea comunităţii turce în faţa celei tătare. Dacă, până în anul 1945 tot învăţământul de limbă maternă se desfăşura în limba turcă, după anul 1948 acest învăţământ s-a desfăşurat numai în limba tătară. În 1948 s-a deschis la Constanţa Şcoala pedagogică tătară care a funcţionat până în anul 1960. Ea a preluat atribuţiile de pregătire a învăţătorilor pentru şcolile comunităţii turco-tătare din Dobrogea, astfel încât Seminarul de la Medgidia a rămas numai cu rolul de a pregăti viitori hogi dar şi aceştia numai până în anul 1965. Tot în anul 1965 s-au desfiinţat şi toate cele 152 de unităţi şcolare cu predare în limba turcă şi 18 unităţi cu predare în limba tătară pentru cei cca. 5000 elevi de confesiune musulmană existenţi la acea dată (I. Nuredin,1998). Din anul 1972 a fost închisă şi secţia de filologie turcă şi tătară din cadrul Universităţii Bucureşti. Astfel, la nivelul anului 1975 în mod oficial învăţământul etnic şi confesional de toate gradele în limbă turcă şi tătară din România au fost închise. La acest dezastru, muftiul Septar Iacub Memet, în calitate de reprezentant conducător pe ţară al confesiunii islamice, absolvent al Seminarului Musulman Medgidia promoţia 1925, numit în funcţie de comunişti, în 33 de ani de muftiat din 1947 până în anul 1990 nu a formulat niciodată o notă de protest, dar mai ales a contribuit la distrugerea de documente istorice, de acte parohiale şi de proprietate ale Geamiilor din Dobrogea. Întrucât pe lângă monumentele de cult, foarte mulţi din turcii plecaţi din România atât în perioada interbelică cât şi postbelică, aceştia şi-au lăsat pământul şi casele cu acte de donaţie în proprietatea comunităţilor musulmane locale prin reprezentanţii lor. Tocmai

aceste acte de evidenţă a fost distrusă prin acest muftiat de administraţia comunistă, în schimb la toate reproşurile primite din ţară şi străinătate (Ulkusal Mustecip,1990) dl. Septar Iacub Memet se angaja numai într-un dialog al surzilor sau pur si simplu se făcea că nu aude. Iar această situaţie s-a menţinut până în prezent.

După anul 1990, odată cu căderea comunismului, în toate ţările Europei de Est au apărut situaţii dintre cele mai variate care au ridicat probleme de protecţie a drepturilor şi minorităţilor etnice, inclusiv religioase, greu acceptate de autorităţi. Iar în ţările unde nu s-au găsit soluţii de acceptare au apărut tot felul de tensiuni etnice şi confesionale, cazul Iugoslaviei fiind cel mai cunoscut. Schimbări majore s-au produs şi în România. Un semn pozitiv a fost Recensământul populaţiei din anul 1992, când după 40 de ani de regim ateist-comunist, numărul declarat al ateilor din România, inclusiv în cadrul comunităţii musulmane, nu a fost mai mare de 0,5 %. Ceea ce înseamnă că îndelungata presiune comunist-ateistă nu a afectat structura confesională a populaţiilor din această ţară. Situaţia este semnificativă, întrucât în alte ţări foste comuniste precum Germania democrată acest procent al ateilor a fost de 50 %, în Cehia de 40 % sau în Polonia de 30 %. Tot în acest Recensământ din România, de confesiune musulmană s-au declarat un număr de 55.928 persoane pe următoarele grupe de naţionalităţi : 29.034 turci, 24.319 tătari, 952 români, 583 romi (ţigani) dar şi din alte minorităţi respectiv 81 evrei, 35 unguri, 15 sârbi, 14 germani, 14 cehi, 9 ucraineni şi 3 bulgari (Recensământul populaţiei, vol. III- Structura etnică şi confesională a populaţiei din România,1995, pag. 296). De adăugat că la acest Recensământ nu au participat musulmani din alte neamuri precum arabi, oameni de afaceri turci, palestinieni, kurzi, precum şi alte categorii de refugiaţi care încă nu au primit cetăţenie română. După estimările noastre numai comunitatea arabă din România, foarte eterogenă sub raport etnic fiind compusă din palestinieni, sirieni, iordanieni, irakieni sau egipteni, se compune din cca. 20.000 persoane cu o pondere ridicată a celor cu studii superioare efectuate în România, cu mulţi oameni de afaceri care au familii în această ţară.

Prima urgenţă instituţională a comunităţii a fost refacerea învăţământului islamic şi a reţelei de învăţământ în limba maternă. În această privinţă, fără un cadru parlamentar care să voteze o legislaţie a învăţământului cu predare în limba maternă, adoptată după dezbateri furtunoase şi fără un sprijin activ din partea Turciei, această acţiune nu s-ar fi putut realiza. În anul 1995 s-a reuşit reabilitarea Seminarului de la Medgidia sub o nouă denumire, respectiv : Liceul Teologic Musulman Kemal Atatürk, inaugurat oficial la 18 aprilie 1996 în prezenţa preşedinţilor României şi Turciei. Astăzi noul plan de învăţământ al liceului cuprinde următoarele discipline: Coranul (Kurhan’i Kerim), Interperetarea coranului (Tevsir), Istoria islamului şi Viaţa profetului Muhammad, Învăţăturile profetului (Hadis), Spiritualitatea şi formarea duhovnicească (Akaid ve Kalem), Practica liturgică, Legislaţie islamică (Şeriat), Istoria religiilor, cu ore de Limba română, Limbă turcă şi Limbă arabă. Acest liceu poate prelua 300 copii în regim de internat în mod gratuit, cu finanţare din partea statului turc. În anul şcolar 1997 / 1998 liceul a funcţionat cu 34 elevi la clasele primare I – II, cu 67 elevi la clasele V-VII şi 138 elevi în 2 profile de teologie şi pedagogie la clasele VII-XII. Pentru anul 2001 la Medgidia este prevăzut deschiderea unui Colegiu Teologic Musulman, ca formă superioară de continuare a studiilor. În Bucureşti, în anul 1996, la iniţiativa soc. comerciale Lumina s-a deschis un liceu cu predare în limbile turcă, română şi engleză. Un liceu similar cu profil de informatică s-a înfiinţat şi la Constanţa. Toate liceele

Momente islamice în România- continuare din pagina 3 -

- continuare în pagina 11 -

Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu, este o aşa de covârşitoare inteligenţă, ajutată de o memorie, căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în epoca alienaţiei declarate), încât lumea în care trăia el după firea lui şi fără nici o silă, era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce şi le însuşise şi le avea pururea la îndemână. În aceeaşi proporţie tot ce era caz individual, întâmplare externă, convenţie socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obştească şi chiar soartă externă a persoanei sale ca persoană, îi erau indiferente. A vorbi de mizeria materială a lui Eminescu însemnează a întrebuinţa o expresie nepotrivită cu individualitatea lui şi pe care el cel dintâi ar fi respins-o. Cât i-a trebuit lui Eminescu ca să trăiască în accepţiunea materială a cuvântului. Grijile existenţei nu l-au cuprins niciodată în vremea puterii lui intelectuale; când nu câştiga singur, îl susţinea tatăl său şi-l ajutau amicii. Iar recunoaşterile publice le-a despreţuit totdeauna.

Vreun premiu academic pentru poeziile lui Eminescu, de a cărui lipsă se plânge o revistă germană din Bucureşti? Dar Eminescu ar fi întâmpinat o asemenea propunere cu un râs homeric sau, după dispoziţia momentului, cu acel surâs de indulgenţă miloasă ce-l avea pentru nimicurile lumeşti. Regina României, admiratoare a poeziilor lui, a dorit să-l vadă, şi Eminescu a avut mai multe convorbiri literare cu Carmen Sylva. L-am văzut şi eu la Curte şi l-am văzut păstrând şi aici simplicitatea încântătoare ce-o avea în toate raporturile sale omeneşti. Dar când a fost vorba să i se confere o distincţie onorifică, un bene-merenti sau nu ştiu ce altă decoraţie, el s-a împotrivit cu energie. Rege el însuşi al cugetării omeneşti, care alt Rege ar fi putut să-l distingă? Şi aceasta nu din vreo vanitate a lui, de care era cu desăvârşire lipsit, nu din sumeţia unei inteligenţe excepţionale, de care numai el singur nu era ştiutor, ci din naivitatea unui geniu cuprins de lumea ideală, pentru care orice coborâre în lumea convenţională era o supărare şi o nepotrivire firească!

Cine-şi dă seamă de o asemenea figură, înţelege îndată, că nu-l puteai prinde pe Eminescu cu interesele, care ademenesc pe cei mai mulţi oameni. Luxul stării materiale, ambiţia, iubirea de glorie nu au fost în nici un grad obiectul preocupărilor sale. Să fi avut ca redactor al Timpulu mai mult decât a avut, să fi avut mai puţin; pentru micile lui trebuinţe materiale tot atât era. Numai după izbucnirea nebuniei, în intervalele lucide, în care se arătau însă felurite forme de degenerare etică, obişnuite la asemenea stări, devenise lacom de bani.

Prin urmare legenda, că mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie, trebuie să aibă soarta multor alte legende: să dispară înaintea realităţii.

Şi nici munca specială a unui redactor de ziar nu credem că trebuie privită la Eminescu ca o sforţare impusă de nevoie unui spirit recalcitrant. Eminescu era omul cel mai silitor, veşnic cetind, meditând, scriind. Lipsit de orice interes egoist, el se interesa cu atât mai mult de toate manifestările vieţii intelectuale, fie scrierile vreunui prieten, fie studierea mişcării filozofice în Europa, fie izvoarele istorice, despre care avea cunostinţa cea mai amănunţită, fie luptele politice din ţară. A se ocupa cu vreuna din aceste chestii, a cugeta şi a scrie asupra lor, era lucrul cel mai potrivit cu felul spiritului său. Şi energia, cu care a redactat Timpul, înălţimea de vederi, ce apare în toate articolele lui, puterea neuitată, cu care în contra frazei despre naţionalismul liberal al partidului de la guvern a impus importanţa elementului autohton, sunt o dovadă pentru aceasta.

Cu o aşa natură, Eminescu găsea un element firesc pentru activitatea lui în toate situaţiile, în care a fost pus. La bibliotecă, pentru a-si spori comoara deja imensă a memoriei sale; ca revizor şcolar, pentru a stărui cu limpezimea spiritului său asupra nouelor metode de învăţământ; în cercul de amici literari, pentru a se bucura fără invidie sau a râde fără răutate de scrierile cetite; la redacţia Timpului, pentru a biciui frazeologia neadevărată şi

titu Maiorescu - Eminescu ºi poeziile luia formula sinteza unei direcţii istorice naţionale: în toate aceste ocupări şi sfere Eminescu se afla fără silă în elementul său.

Dacă a înnebunit Eminescu, cauza este exclusiv internă, este înnăscută, este ereditară. Cei ce cunosc datele din familia lui ştiu că la doi fraţi ai săi, morţi sinucişi, a izbucnit nebunia înainte de a sa şi că această nevropatie se poate urmări în linie ascendentă.

De altminteri şi în vremea, în care spiritul lui era în vigoare, felul traiului său făcuse pe amici să se teamă de rezultatul final. Viaţa lui era neregulată; adesea se hrănea numai cu narcotice şi excitante; abuz de tutun şi de cafea, nopţi petrecute în citire şi scriere, zile întregi petrecute fără mâncare, şi apoi deodată la vreme neobişnuită, după miezul nopţii, mâncări şi băuturi fără alegere şi fără măsură; aşa era viaţa lui Eminescu. Nu această viaţă i-a cauzat nebunia, ci germenele de nebunie înnăscut a cauzat această viaţă. Ceea ce o dovedeşte, este, că toate încercările, adeseori şi cu stăruinţă repetate de unii prieteni ai săi, între alţii şi de mine, nu au fost în stare să-l aducă la un trai mai regulat.

Si nici de nefericiri, cari ar fi influenţat sănătatea intelectuală sau fizică a lui Eminescu, nu credem că se poate vorbi. Dacă ne-ar întreba cineva: a fost fericit Eminescu? am răspunde: cine e fericit? Dar dacă ne-ar întreba: a fost nefericit Eminescu? am răspunde cu toată convingerea: nu! Ce e drept, el era un adept convins al lui Schopenhauer, era prin urmare pesimist. Dar acest pesimism nu era redus la plângerea mărginită a unui egoist nemulţumit cu soarta sa particulară, ci era eternizat sub forma mai senină a melancoliei pentru soarta omenirii îndeobşte; şi chiar acolo, unde din poezia lui străbate indignarea în contra epigonilor şi a demagogilor înşelători, avem a face cu un simţimânt estetic, iar nu cu o amărăciune personală. Eminescu, din punct de vedere al egoismului, era cel mai nepăsător om ce si-l poate închipui cineva, precum nu putea fi atins de un simtimânt prea intensiv al fericirii, nu putea fi expus la o prea mare nefericire. Seninătatea abstractă, iată nota lui caracteristică, în melancolie ca şi în veselie. Şi lucru interesant de observat: chiar forma nebuniei lui era o veselie exsultantă.

Când venea în mijlocul nostru cu naivitatea sa ca de copil, care îi câştigase de mult inima tuturor, şi ne aducea ultima poezie ce o făcuse, o refăcuse, o rafinase, căutând mereu o formă mai perfectă, o cetea parcă ar fi fost o lucrare străină de el. Niciodată nu s-ar fi gândit măcar să o publice: publicarea îi era indiferentă, unul sau altul din noi trebuia să-i ia manuscrisul din mână si să-l dea la Convorbiri Literare!

Si dacă pentru poeziile lui, în care şi-a întrupat sub o formă aşa de minunată cugetările şi simţirile, se mulţumea cu emoţiunea estetică a unui mic cerc de amici, fără a se gândi la nici o satisfacţie de amor-propriu; dacă el se considera oarecum ca organul accidental, prin care însăşi poezia se manifesta, aşa încât ar fi primit cu aceeaşi mulţumire să se fi manifestat prin altul: ne este permis a conchide nu numaică era nepăsător pentru întâmplările vieţii externe, dar şi chiar că în relaţiile lui pasionale era de un caracter neobişnuit. Cuvintele de amor fericit şi nefericit nu se pot aplica lui Eminescu în accepţiunea de toate zilele. Nici o individualitate femeiască nu-l putea captiva şi ţinea cu desăvârşire în mărginirea ei. Ca şi Leopardi în Aspasia, el nu vedea în femeia iubită decât copia imperfectă a unui prototip nerealizabil. Îl iubea întâmplătoarea copie sau îl părăsea, tot copie rămânea, şi el cu melancolie impersonală îşi căuta refugiul într-o lume mai potrivită cu el, în lumea cugetării şi a poeziei. De aci Luceafărul cu versurile de la sfârşit: “Ce-ţi pasă ţie, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul? Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece; Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor şi rece.”


Afaki: Mikât sınırlarının dışından gelen hacılar.Cem-i takdim: Vakti girmemiş bir namazı, vakti

giren bir namazla beraber kılmaktır. Hanefide yalnız hac mevsiminde arefe günü Arafât’ta, öğle ve ikindi, öğle vaktinde kılınır.

Cem-i tehir: Vakti çıkan namazı, vakti giren namazla birlikte kılmaktır. Mesela akşam, yatsı ile yatsı vaktinde kılınır.

Cemreler: Minâ’da birbirine birer ok uzaklıkta bulunan üç taş kümesidir. Bunlardan birincisine Cemre-i Ula, ikincisine Cemre-i Vusta, üçüncüsüne Cemre-i Akâ’be denir.

Eyyam-i Teşrik: Zilhiccenin 11, 12 ve 13. günleridir. Kurban bayramının arefesinin sabah namazından, 4. günün ikindi namazına kadar, 23 farz namazdan sonra, tekbir-i teşrik okunan günler.

Hac Ayları: Şevval, Zilka’de ayları ile Zilhiccenin ilk on günüdür. Hac Vakti ise Arefe ve bayram günleri olmak üzere beş gündür.

Hacc-i Asgar: Umre, Hacc-i ekber: Farz olan hac. Haccetül-Islam da denir.Hatim: Kâbe’nin kuzey duvarı hızâsında yarım daire

şeklinde duvarcık ile Kâbe arasında kalan yer. Hervele: Safâ ve Merve arasında sa’y yapılırken

yeşil direkler arasında süratli, çalımlı yürümek. Tavâfın ilk üçünde, erkeklerin kısa adımlarla, omuzları silkerek çalımlı yürümelerine Remel denir.

Hil: Harem bölgesi ile mikât sinirlari arasında kalan yerlerdir.

Istilam: Hac ve Umrede Kâbe’yi tavâfa başlarken veya tavâf sırasında Hacer-ül esved önüne gelindiğinde, elleri namaza durur gibi kaldırıp tekbir, tehlil getirerek (Allahü ekber, la ilahe illallahü vallahü ekber) diyerek onu

selamlamak. El sürülemiyorsa uzaktan elleri kaldırıp, işaret yapmak.

Izar: Ihrâmlının belden aşağıya doladığı örtü. Belden üst kısmını örtene de rida denir.

Menâsik: Hacla ilgili ibadetler. Herbirine nüsük denir.Mikât: Afakilerin ihrâma girdikleri yerler ki Mekke’ye

en uzağı Zülhuleyfe en yakını Yelemlemdir.Sa’y: Safâ’dan başlayarak Merve’ye, Merve’den

Safâ’ya dört gidiş, üç geliş.Şavt: Tavâfta Hacer-i esvedden başlayıp Kâbe’nin

etrafında dönüp tekrar aynı hizâya gelmek. Sa’yda Safâ’dan Merve’ye, Merve’den Safâ’ya bir kere gitmek. Her tavâf ve sa’yde 7’şer şavt vardır.

Tavâf: Kâbe’nin etrafında, Hacer-i esvedden başlayıp Kâbe sola alınarak yedi kere dönmektir.

Tavâf-ı Kudum: Mekke-i mükerremeye varınca, yapılan ilk tavâf, Afakiler için sünnettir.

Tavâf-ı Sadr: Hac esnasında cemrelerin taşlanması bittikten sonra Minâ’dan Mekke’ye gelindiğinde yapılan tavâf. Tavâf-ı Veda da denir. Hac vazifeleri bununla sona erer.

Tehlil: La ilahe illahu vahdehü la şerike leh Lehü’l-mülkü ve lehü’l-hamdü ve hüve ala külli şey’in kadir, demek.

Tekbir: Allahü ekber, Allahü ekber. La ilahe illallahu vallahü ekber. Allahü ekber ve lillahil hamd, demek.

Telbiye: “Lebbeyk. Allahümme Lebbeyk. Lebbeyk la şerike leke lebbeyk. Innel hamde ve’n-ni’mete vel mülke leke la şerike lek” demek.

Terviye günü: Zilhiccenin 8. günü. Bugün Minâ’ya çikmak ve geceyi orada geçirmek sünnettir.

Vakfe: Durma. Arefe günü Arafâtin Vadi-yi Urene denilen yerinden başka herhangi bir yerinde, öğle ve ikindi namazlarından sonra bir miktâr durmak. Bu farzdır.

Hacla ilgili bazı kelimelerin anlamı

10 dakikada evden çıkmanın ipuçlarıHazırlanmanız saatlerce sürüyorsa size vereceğimiz ipuçlarıyla mucizenin gerçekleştiğini

göreceksiniz. İşte evden on dakika içinde çıkmanızı sağlayacak makyaj ipuçları...

Kışın Donuk Yüzünü Saçlarınızla Renklendirin...Yaz aylarında güneş, deniz ve havuz derken yıpranan saçlarımızı da kışa hazırlamak gerekiyor.Trio Kuaför uzmanları bu kış kadınların yaşamlarına uygun, gündelik kullanabilecekleri, rahat ve

uçarı saçları tercih ettiğini belirttiler.Saç kesimlerinde bu yıl orta boy yok. Saçlar ya uzun ya da kısa olacak. Vazgeçilemeyen kesim biçimi

ise kat kat, dağınık ve hareketli saçlar.Koyu kahve ve bal rengi tonları ile saç renginde koyuya dönüş yaşanıyor. Balyaj modası devam

ediyor fakat bu yıl asimetrik ve kalın uygulamalar dikkat çekiyor. Koyu kahveyi canlandırmak için oranj balyaj, bal rengi tonları üzerine dore ve açık sarı balyaj kullanılıyor.

Uzman kuaförler kadınların modayı takip ederken kendilerinden vazgeçmediğini ve bilinçlendiğini belirtiyorlar. Artık saç kestirmekten kaçınılmadığını da ekliyorlar bu yılın trendlerine. Postiş hala moda ve bu sene geceleri süsleyecek topuzlarda saçın en önemli kozu. Kadınların özel günler için tercih ettiği, saç aksesuarları ve renkli postişlerle biçimlendirilen topuzlar, bu yıl simli spreylerle klasik görünümünü modernleştirdi.

Kaº ve makyajın saç kadar önemli olduğunu vurgulayan Trio Kuaför makyözünün önerileri ise şöyle: Kaşlarda bu yıl kavisli ve kalkık kaşlar trend. Ama eğer sert bir ifadeniz varsa kesinlikle doğal bir biçim seçmelisiniz. Bu yılın sürprizi ise boyanabilen

kirpikler. Kaşlar ve kirpikler özel bir boya ile saça yakın tonda boyanacak. Kadınları tercihi ise devamlı sürmeli gezmek yani siyah boya.

Far rengi kahve ve mürdüm tonları. Gözlerde vurgu bu yıl önem kazanıyor. Ekleme kirpik vurguyu arttırdığı için tercih ediliyor.

Allıklar simli, bronz renklerle yüzünüzü canlandırıyor. Bütün gün duru bir ifade için altın tonları kullanılıyor.

Rujlarda şeffaf, parlak ve ıslak görünümlü, açık tonlar hakim. Dudakta kalem kullanmak ise hala geçerli. Küçük bir kalem hilesi ile ince dudakları kalınlaştırmak ya da kalın dudakları inceltmek mümkün. Dudakta koyu tonların daha çok geceleri kullanılması tavsiye ediliyor.

Tepsi KebabıHazırlanışı:

H a ş l a n m ı ş patatesi rendeleyin. Çukur b i r kapta ekmek hamurları patates, sıvıyağ, k a r b o n a t , e t s u bulyonu katıp iyice yoğurun. Yağlanmış fırın tepsisine hamuru yayın. Soğanı, biberi

ince ince kıyın. Margarini kızdırıp kavurun. Kıymayı ekleyip kavrulunca salça ve kıyılmış maydanozu ekleyip ateşten alın. Pul bibner ve etsu bulyonu katıp karıştırın. Bu harcı hamurun üzerine yayıp 180 derece ısıtılmış fırında kızartın. Domates ve biberleri fırında közleyin. Kebabı dilimleyip domates biber ve sarmısaklı yoğurtla servis yapın.

Üzeri için...300 gr. kıyma4 adet soğan4 adet sivri biber2 yemek kaşıuğı salçaYarım demet maydanoz2 yemek kaşığı margarin1 kase sarmısaklı yoğurtKırmızı pul biber1 paket Maggi etsu bulyon2 adet domates4 adet sivri biber

Malzemeler2 adet ekmek hamuru2 haşlanmış patates1 tatlı kaşığı karbonat1 su bardağı sıvıyağ1 paket maggi et su toz bulyo

YÜZ / 5 dakikaC i l d i n i z i n r e n k t o n u n u

sabitlemek için kremle pudra arası kompakt bir fondöten sürün. Sorun yaratan noktaları ya da kızarıklıkları kapatmak için, hafifçe ikinci bir tabaka çekin.

Göz altındaki halkalara kapatıcı uygulayın. Ardından parmak uçlarınızla hafifçe yayın.

Cildinizin sağlıkla parlaması için elmacık kemiklerinizin üzerine krem ya da jel şeklindeki allıktan bir parça sürerek parmak uçlarınızla, dairesel hareketlerle yayın.

GÖZLER / 3 dakikaFarınızı kirpiklerin dibinden göz kapağı

çizgisinin hemen yukarısına kadar fırçayla sürün. Doğal bir ton ya da açık bronz rengi bir parıltı seçin.

Kirpiklerinize bir tabaka lacivert maskara sürün. Mavi renk göz aklarınızı ortaya çıkarır.

DUDAKLAR / 2 dakikaDudaklarınızı pürüzsüz bir biçimde

renklendirin. Doğal renginizden iki ton daha koyu olan bir renk seçin. Dudak kalemi çekmeyin.

Dudaklarınızı çok parıltılı olmadan, nemli tutmak için, alt dudağınızın ortasına bir miktar

şeffaf dudak parlatıcısı sürün. Dudaklarınız böylece daha da dolgun görünür.


Infiinţat în anul 2001 în cadrul Comisiei de Cultură a U.D.T.R. Constanţa din iniţiativa D-nei Accoium Durie, corul “MEHTAP”, format din doamne de profesii şi vârste diferite, eleve, studente, economiste, oameni de afaceri, inspectori, funcţionare şi casnice, a participat la mai multe festivaluri de talie naţională şi internaţională.

Prima apariţie a corului “MEHTAP” a avut loc pe data de 28 martie 2002, de Sărbătoarea Primăverii “NEVRUZ” organizată şi susţinută de Dna. Abdula Ghiulten, preşedinta Comisiei de Cultură a U.D.T.R. , manifestare la care au participat toate minorităţile din municipiul Constanţa.Au fost invitaţi şi personalităţi culturale ale municipiului cât şi reprezentanţii misiunilor diplomatice din Constanţa.

In mai 2002 corul Mehtap a participat la Zilele Constanţei, prilejuită de Sărbătoarea Sfinţilor Impăraţi “Constantin şi Elena”, unde au fost invitate toate orasele înfrăţite cu oraşul Constanţa, din Turcia, Italia, China, Ucraina, Japonia şi Bulgaria.

In perioada 5-7 iulie, corul s-a deplasat în Bulgaria la invitaţia Fundaţiei “OMER LUTFI” din oraşul Kîrjali, Bulgaria la cel de-al treilea FESTIVAL DE FOLCLOR TURC DIN BALCANI , unde grupul nostru a fost apreciat şi onorat cu diplome. În perioada 9-10 august 2002 - Festivalul de Muzica Populară “In Memoriam “GRIGORE KIAZIM”, editia a IX, Măcin şi 22-25 august 2002, Festivalul ProEtnica2002, Sighişoara, ediţia a II-a precum şi Festivalul International al Portului, Cântecului şi Dansului Turco-Tatardin Romania, editiaaVIII cu participare internaţională din Bulgaria, Macedonia, Mongolia, Kosovo, Crimeea, Ciprul de Nord, Turcia, Tataristan si România au însemnat momente de mare impotanţă în afirmarea corului nostru şi moment de mîndrie pentru doamnele noastre. Tot în septembrie 2002, la invitaţia Primariei din Medgidia am participat la Zilele oraşului Medgidia.In octombrie 2002 am participat la actiunea organizata de U.D.T.R. Constanţa de Ziua Naţională a Republicii Turcia.

De asemenea, am fost prezente la acţiunile prilejuite de Săptămâna “Mustafa Kemal Ataturk“ şi acţiunile cultural-religioase “RAMAZAN BAYRAM” din noiembrie 2002.

In februarie şi martie 2003 am participat la acţiunile culturale “ Datini şi obiceiurile turceşti, cum ar fi “Kurban Bayram” , ”Aşure”,

actiuni ce au fost transmise pe posturile de televiziune TVR2 şi REALITATEA TV.

In 21 martie 2003 a avut loc acţiunea culturală organizată de Comisia de Cultura a U.D.T.R. la teatrul “ELPIS” din Constanţa unde am fost invitaţi la “Sărbătoarea Primăverii-2003” NEVRUZ. In perioada 18-25 mai 2003 am fost la Zilele Constanţei, unde au participat alături de formaţii din ţară şi din străinătate..

In iunie 2003 am fost la TIBCO Bucureşti 2003, unde la Standul rezervat oamenilor de afaceri turci, am prezentat bucătăria tradiţională turcească şi un program de cantece vechi turcesti. In august 2003 am participat la cea de-a X-aediţie a festivalului “IN MEMORIAM GRIGORE KIAZIM“

In perioada 4-8 septembrie am participat la festivalul organizar de U.D.T.T.M.R. Constanţa –Festivalul Portului, Dansului si Cantecului Popular Turco- Tătar, alaturi de formatii din Macedonia-Bahar Filizler- KOSOVO, CEMILE-Crimeea, Gecitkale Genclik Merkezi-Cipru, Kircali-Bulgaria, Mehter Inegol;Ozan Arif Sirin-Germania, Beniyamin si Beyyce Aksungun din Republica Turcia , precum şi formaţiile Bostorgai, Sureia, Kaitarma şi Karasu. In septembrie 2003 la invitaţia Primăriei Medgidia am participat la Zilele Oraşului Medgidia.

In perioada 24-25 octombrie am participat la Festivalul Diversitatea Etno-Culturală Constanţeana ediţia I-a –“Model de Armonie Etnică” unde am primit Diplome de Participare. Pe 28 octombrie 2003 am organizat un spectacol de Ziua Naţională a Republicii Turcia cu program susţinut de Corul “MEHTAP”, formaţia “FIDANLAR” şi de formaţii de dansuri din Ankara-Turcia.

Repertoriul Corului “MEHTAP” este format din cantece vechi –rumeli-anatoliene şi locale, raspândite în Dobrogea, cântece de dragoste, iubire şi frăţietate dintre oameni , care circulă în Balcani şi în Dobrogea de sute de ani.

Prin acţiunile noastre, participând la festivalurile naţionale şi internaţionale demonstrăm cât de bine sunt păstrate cultura, tradiţiile şi obiceiurile noastre, valorile muzicale turceşti în România. Prin acţiunile noastre dorim să ducem în continuare cultura, tradiţiile şi obiceiurile, păstrându-ne identitatea etno-culturală.

Durie Accoiun

PREZENTAREA CORULUI “MEHTAP” AL U.D.T.R.Bütün dünyada insanlar, hızlı bir şekilde bunalıma

sürüklenmekte; mutsuzluk, huzursuzluk her tarafı sarmış durumda. Bunalımda en büyük oran da gelir seviyesi yüksek olan Batı ülkelerinde görülmektedir. Yayınlanan bir araştırma haberine göre, Ingiltere’de ruh sağlığı hekimlerinin 5 yıl öncesine göre 8 milyon kutu daha fazla depresyon ilacı reçetesi yazdıkları açıklandı. Uzmanlar, önceki seneler 10.8 milyon kutu depresyon ilacı reçetesi yazan doktorların, 2002’de 26.6 milyon kutu ilaç yazdıklarını bildirdiler.

Bütün ülkeler söz birliği etmişçesine, gelir seviyesini nasıl artırırız, milleti nasıl zengin yaparız bunun peşinde. Insan, sadece maddi bir varlık olarak düşünülmekte, yemesi, içmesi ve eğlenmesi sağlandığında kişilerin huzura kavuşacağı zannedilmekte. Insanın beden ve ruhtan meydana geldiği unutulmakta. Hal böyle olunca da, insanı insan yapan diğer, canlı varlıklardan ayıran ruh yok farzedildiği için de insanlar bunalıma girmekte, her yıl intihar oranları artmaktadır.

Bu önemli ihmal ve yanl ış l ık ü lkemiz iç in de geçerlidir. Bilhassa anne-babalar, sadece çocuğumuz iyi bir eğitim alsın, iyi bir bölümden, iyi bir üniversiteden mezun olsun düşüncesindeler. Tek hedef bu olunca, çocuklar yarış atı muamelesi görmektedir. Aileler bütün varını yoğunu bu uğurda sarf etmekte; çocuk kimlerle görüşüyor, sosyal yönü, ahlaki, dini yönü ne durumda, yaşı ile orantılı olarak ruhi yönünü ge l i ş t i ren bu manev i değerlerde de gelişme oluyor mu, kimse bunun üzerinde durmuyor.

Hal böyle olunca ne oluyor? Genç, ya kendini tamamen derse veriyor, kendisini toplumdan tecrit ediyor. Bunun sonucunda, ruhi yönden bir gelişme olmadığı için, bu yönü doldurulmadığı için de içine kapanıyor, bir nevi robo t laş ıyor. En i y i üniversiteden derece ile mezun olabiliyor, fakat sosyal yönü gelişmediği için yapayalnız ortada kalıyor. Aldığı diploma

Yanlış adres yanlış reçete!onu ayakta tutamıyor. Topluma uyum sağlayamadığı için de ruh sağlığı bozuluyor. Depresyon, bunalım derken intihar ile hayatı son buluyor. Ya da genç, ana babasının ihmal ettiği, doldurmadığı boğluğu kendisi doldurmaya çalışıyor. Bunun için de kontrolsüz arkadaşlar ve çevreler edinmeye çalışıyor. Delikanlılık çağında olduğu, doğruyu eğriden ayırt edecek tecrübeye de sahip olmadığı için farkında olmadan uyuşturucu tacirlerinin kucağına düşüyor. Içindeki ruhi boşluğu bu şekilde doldurmaya çalışıyor. Susamış kimsenin deniz suyu ile susuzluğunu gidermeye çalışması gibi, huzura rahata kavuşmak için aldığı uyuşturucunun dozunu her gün biraz daha artırmakta böylece hayatı feci şekilde son bulmaktadır.

ABD’de yapılan bir araştırmada, ülkedeki 3 milyon gencin intiharı ciddi olarak düşündüğü ya da en az bir kez denediği ortaya çıktı. Yayımlanan raporda, 2000 yılında, Amerikalı 14-17 yaşlarındaki gençlerin yaklaşık yüzde 13’ünün intiharı düşündüğü ve bu gençlerden sadece yüzde 36’sinin psikiyatrik tedavi ya

da terapi gördüğü kaydedildi. Araştırmaya göre, bu 3 milyon gençten üçte birinin, son 12 ay içinde intiharı gerçekten denediği de belirtildi. Intihar düşüncesinin ana nedeninin depresyon olduğunu belirten uzmanlar, gençlere tedavi edilmeyen depresyonla intihar riski arasındaki bağlantıyı fark etmeleri için yardım edilmesi gerektiğini kaydetti.

Peki, gençlerimizi böyle bunalımlardan kurtarmak veya korumak için ne yapacağız? Aslında ne yapmak lazım diye uzun uzun düşünmeye, araştırmalar yapmaya gerek yok. Cenab-ı Hak, insanın hem dünyada hem de ahirette rahat ve huzur içinde olması için reçeteyi de bildirmiş. Bu da her devirde peygamberler vasitasiyla gönderdiği kitaplar ve dinlerdir. En son ve en mükemmel din olarak da, Kur’an-ı Kerimi ve Muhammed Aleyhisselamı göndermiştir.

Tecrübe ile sabittir ki, 1400 yıldır, bunlara uyan, Peygam-ber Efendimizin varisi olan Islam büyüklerinin bildirdiği iman ve ibadet bilgilerine inanan ve inandığı gibi yaşayan kimseler huzura kavuşmuşlar ve huzur içinde ahirete intikal etmişlerdir. Huzurun adresi burasıdır, başka adreste huzur arayan bunal ımdan feci sonlardan kurtula-maz.

Minnetli sofraya, hiç diz çökmeden,Lezzet değil ağu, görene kurban,Varlıkla parlayan, göze bakmadanYoksul gözde buğu, görene kurban.

Babadan gördüğü gibidir oğul,Doğru ol, gam değil, on köyden koğul,Düşmanı uzakta, yakında değil,Ôz nefsinde yağı, görene kurban.

Nefis daha ister, ºükürü bilmez,Dipsiz bir kuyudur, bir türlü dolmaz,Kanaat ehli kul, hiç darda kalmaz,Az içinde çoğu, görene kurban.

Ufuklar son değil, arkası vardır,Gönlü görmeyenin, idrâki zordur,Gönle açık olan, gözlere sırdır,Yere bakıp göğü, görene kurban

GÔRENE KURBAN


UYKULU KUŞLAR

Draga mea Veronică,Iartă-mă că nu ţi-am scris de atâta timp, dar am întârziat la Giurgiu, la

Costinescu, unde am scăpat o dată vaporul, care nu pleacă decât de trei ori pe săptămână, şi am venit aci, unde poşta nu pleacă în toate zilele. Am venit ieri şi am făcut deja două băi de mare, cari promit a-mi face mult bine, deşi pe-aici e frig încă şi apa mării nu e destul de caldă pentru băi. De-aceea sunt unul din cei dentâi sosiţi aci pentru băi şi nimeni nu se scaldă încă afară de mine. N-o să stau aci decât vro zece zile şi apoi iar mă-ntorc la Bucureşti.

O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururea mişcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate fetele – căci ea e schimbăcioasă la coloare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeia.

Costanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos. Nu are a face deloc cu Rusciucul. Casele au oarecare eleganţă în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci şi clădirile sunt din piatră pătrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un consiliu comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului. O terasă pe ţărmul înalt dă o frumoasă privelişte pe toată întinderea mării şi, când luna e deasupra apei, ea aruncă un plein de lucire slabă, care pluteşte pe-o parte a apei. Restul rămâne în întunerec, şi noaptea marea îşi merită numele ei de neagră.

Viaţa e cam scumpă aci, dar nu atât de exagerat de scumpă precum mi se descria, mai ales de când s-au deschis câteva oteluri. La anul să ştii că venim amândoi aci, căci băile de mare întăresc si grăbesc bătăile inimei. Cu toate că omul pare a întineri de ele, privirea mării linişteşte, mai ales sufletele furtunoase.

Şed într-o mansardă şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine. Dar aceasta nefiind cu putinţă, te sărut cu dulce, draga mea Veronică, şi rămân al tău,

Eminescu.Adresa mea: Chiustenge (Constanta) Hôtel Constanţa 16 iunie

188 (2) d’Angleterre

Paginile 9 şi 10 realizate de Gülten Abdulla

Kalmış son isteğim:Alsam sessizliğinde

Bırakın öleyim Deniz sahilinde...Sakin olsun uykum. Orman yakın bana, Sonsuz sulardaNe bayrak isterim, Ne de süslü tabut,Gökyüzü parlak olsunVe de rahat bir konut Yeter bana...

Öldüm diye ben Kimse uzulmesinKuruyan yapraklara Güz sesini versin! Coşkun aksın pınarDurmadan aksın

Camlar uzerineAy nurunu saçsınAkşam ruzgarında Can sesi duyulsun, Aziz ıhlamurum Salla dallarını!...

Bundan böyle Bir avare olacaksamTüm anıları Yaşayacaksam eğerCamlar arasından Doğacak Cobanyıldızı Bana aziz dostlarGülsün sonsuza dek... Deniz inleyecekGünah ve dertlerden Toprağa döneceğimYalnızlığımda tek...

Cev.: Ion Arion

SCRISORI INEDITE

KALMIŞ SON İSTEĞİM

Uykulu kuşlarYuvalara toplanırlar,Filizlere saklanır, rahat ederler - Iyi geceler!

Kara orman susarken,Sadece Kaynaklar inler;Bahcede çiçekler de uyur - Sakin uykulu geceler!

Kugu geçer su üstündenSazlar arasında yatmak için -Meleklerin yakın olsun, Uykun derin!

Gecenin o periliğindeGururlu ay yukselir, geçer,Hepsi düş ve hepsi ahenk - Iyi geceler!

Cev.: Munir Ebu

comunităţii musulmane din România au fost conectate la internet. In anul şcolar 1996 / 1997 inspectoratele şcolare din Constanţa, Tulcea şi Bucureşti au organizat secţiile de învăţământ la limbă maternă, respectiv turcă, cu 2302 copii şi elevi şi 64 de cadre didactice, cu stabilizarea acestor secţii în localităţile Constanţa, Medgidia şi Mangalia.

La intervenţia directă a d-lui preşedinte al Turciei Suleyman Demirel, o mare acţiune a fost renovarea în anul 1966 a Geamiei de la Babadag, ajunsă după anul 1990 într-o stare avansată de degradare. Cu o finanţare de 450.000 $ s-a reuşit aducerea la o stare de normalitate şi trecerea ei în circuitul confesional, turistic şi cultural al zonei.

În Bucureşti datorită afluxul de populaţie musulmană din afara României, în special arabă după anul 1990, singura Geamie din zona cartierului Belu din Bucureşti a devenit neîncăpătoare. Un plan cu toate autorizaţiile necesare pentru extinderea ei nu s-a putut realiza din aceeaşi lipsă de fonduri. La această situaţie, cu acordul autorităţilor comunitatea arabă din Bucureşti din surse private de finanţare a ridicat două noi lăcaşe de cult. Primul a fost terminat în anul 1998 în cartierul Colentina de către Liga Cultural Islamică din România. Cel de al doilea a fost ridicat în cartierul Crângaşi de Asociaţia Culturală Semiluna din România.

În privinţa organizaţiilor musulmane din România situaţia lor juridică de azi este diferită. De exemplu, Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România sunt organizaţii etnice înfiinţate şi finanţate de statul român alături de alte 18 organizaţii etnice locale, toate membre într-un Consiliu pentru Minorităţi Naţionale, înfiinţat în anul 1990, imediat după revoluţia anticomunistă din România. În structura contabilă a acestor organizaţii există numai plan de cheltuieli din surse bugetare, fără venituri din alte surse. Ele reprezintă interesele respectivelor comunităţi etnice până la nivel guvernamental şi sunt prezente în Parlament cu câte un deputat pentru fiecare comunitate musulmană turcă şi tătară. Din anul 1995 Uniunea Democrată Turcă, publică la Constanţa gazetă cu denumirea: Hak Ses / Vocea Dreptăţii şi tot la Constanţa din acelaşi an, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, publică gazeta: Kara Deniz / Marea Neagră. Alte organizaţii musulmane non-profit sunt fără reprezentare parlamentară, precum cele arabe de mai sus, sau Asociaţia Turcilor din România, înfiinţată în anul 2000, au bugete proprii de venituri şi cheltuieli realizate din activităţi economice în scopuri de auto-susţinere, cu diverse finanţări inclusiv din surse externe.

Astăzi în România sunt înregistrate cca. 80 lăcaşe de cult islamic toate de valoare istorică, mai cunoscute fiind Moschee din Constanţa, Geamia Hünchiar din aceeaşi localitate, cele din Tulcea, Mangalia, Medgidia, Hârşova, Babadag, Isaccea şi Amzacea. Dar datorită stării de sărăcie a comunităţilor locale şi a finanţării insuficiente din fonduri de stat, majoritatea acestor lăcaşe sunt într-o stare avansată de degradare. Mai sunt funcţionale cca. 100 de cimitire musulmane şi ele de valoare istorică. Dar cu toată vechimea

lor nici unul din aceste lăcaşe, nu are acte şi documente de proprietate necesare în scopuri administrative. In acest fel, un exemplu de problemă critică este situaţia cimitirului din Bucureşti unde pentru cca. 15.000 de enoriaşi din Capitală ( turci, arabi şi persoane din alte neamuri) în mod oficial nu există cimitir musulman ; terenul Eroilor Turci din cartierul Ghencea fiind proprietatea ambasadei Republicii Turcia stabilit după primului război mondial cu valoare de monument istoric. Nici după proteste publice, realizate prin manifestaţii de stradă de comunitatea musulmană locală în faţa Primăriei Bucureşti, această problemă tot nu s-a rezolvat.

Referitor la cultura islamului în România sunt de amintit câteva publicaţii. Prima ediţie în limba română a Coranului într-o lucrare cu acelaşi nume, a apărut la Cernăuţi, în anul 1912, într-o traducere realizată după originalul arab de dr. Silvestru Octavian Isopescu. De asemenea, primul doctorat din România cu o teză despre Mahomedanism s-a realizat la Bucureşti de Romulus Săvulescu în anul 1905. Altă lucrare semnificativă realizată de un autor român a fost Istoria credinţelor religioase a lui Mircea Eliade, cap. III – De la Mahomed la epoca reformelor. Acest curs de Istoria Religiilor, predat de autor la Universitatea din Chicago a fost publicat într-o ediţie completă la Paris în anul 1983 de Editura Payot. Abia după căderea comunismului s-a publicat şi la Bucureşti în limba română, în anul 1993. O lucrare de nivel universitar este şi Istoria filozofiei islamice, autor Remus Rus (1994). Din limba franceză s-a tradus şi lucrarea : Islamul şi civilizaţia sa a lui Andre Miquel (1995). Alte lucrări recente au fost publicate de Nadia Anghelescu (1993), D. Sourdel (1993), V. Panaite (1997), Ir. Washington (1998), I. Nuredin (1998), Toma D. Dulciu (2001) şi alţii. A doua mare publicare a Coranului în limba română s-a realizată într-o ediţie de lux, de către Asociaţia Studenţilor Musulmani din România cu sediul central la Timişoara, sub titlul Coranul cel sfânt, traducere de sensuri şi comentarii, în anul 1997 la Timişoara, de Editura Islam. Pentru că această prezentare a avut un mare succes, o a doua ediţie a fost publicată de Liga Islamică şi Culturală din România, organizaţie cu sediul central în Bucureşti, sub titlul Coranul

cel Sfânt – traducere de sensuri în limba română, cu apariţie în aceeaşi editură tot la Timişoara, în anul 1999. In general, cererea de carte islamică în România este în creştere, mai ales în urma evenimentelor recente din Orientul Mijlociu. Această cerere de piaţă nu este doar o problemă de credinţă, cât mai ales un plus de cerere în planul informării generale, pentru că informaţia publică din România despre islam este insuficientă şi deformată. În Europa Centrală şi în limba română lucrări clasice şi monumentale, precum Rihla, respectiv Semne coranice a lui Ibn Battuta, cu peste 1000 pagini de mare profunzime despre lumea musulmană, au rămas netraduse. Se cer lucrări de documentare, reportaje, religie, proză, poezie, filozofie, etc. de care se simte lipsa unei edituri în Bucureşti şi a unei tipografii cu semne specifice, alături de un corp mai larg de intelectuali, la curent cu cultura şi civilizaţia islamului.

Bucureşti, 27 octombrie 2003.

Momente islamice în România- continuare din pagina 4 -


KOVA20 Ocak - 18 Şubat

Genel ÖzellikleriSabit, Hava Grubu, PozitifGezegen: UranüsRengi: Elektrik mavisiDeğerli Taşı: AmetistÇiçeği: ÇiğdemSayısı: 7Günü: Pazar

2004 yılında Kovaların ilk tutulumdaki ana konuları ev, aile ve anneler olacak. Bu konular altı ay boyunca hassas ve ilgiye muhtaç olacaklar. Birinci evdeki Neptün kendisini mantık yönünden Kova’ya getiriyor ama materyalist görünen bu etki temelde yeni atılımlara ve girişimlere yönelik ilhamlar verecek. Neptün tutkuları değiştirebilir, yaşam daha farklı gelebilir ve maddenin önemi azalabilir. Pluto 11. evde gündeme tutkuları, amaçları, para ve kariyeri getiriyor. Kitlesel konular burada bireyselleşebilir yani tutku dolu fanatik etkiler, amaçlar ve maddi beklentiler ortaya çıkabilir, bu nedenle ölçülü, ılımlı ve gerçekçi olmakta fayda var. Kişiliği güçlü olmayan Kovaların bilinçaltları sarsılabilir, Kovalar ne yapacaklarını her konuda iyi düşünüp karar vermeliler. Erken ve yanlış evlilik kararları verilebilir. Uyum sorunları yaşanacaktır. Birinci evde, rüyalar yaşamı daha zenginleştirecektir, bu etki güncel yaşamı zorlayabilir ama temelde vizyonlara güç katacaktır. Büyük beklentilere girilmemeli ve altıncı evdeki Satürn’ün etkileriyle beraber düşünülmelidir. Güncel beklentilere yönelmek daha doğru olacaktır. Ağustos sonlarında ve Eylül’de Jüpiter Kova’da 9. eve girecek. Kovalar eğitim ve yolculuklara para harcayacaklar, bu noktada tutucu olunmamalı ve olabildiğince destek aranmalı. Kovada yani kendi burcundaki Uranüs belli ölçüde nevrozlar getirebilir.

OCAK 2004Hangi cinsiyetten olursanız olun, bu

dönemde paraya çok gerek duyacağınız gelişmeler olabilir. Karar veremediğiniz bir konuyu biraz daha gözlemlerseniz incelikleri hemen farkedebilirsiniz. Acele kararlardan kaçının. Bir yolculuğunuz veya sadece kendinize güvenerek yapacağınız bir şey dostlarınızla aranızı açabilir. Ocak ayı ayrıca değişik eğilimler göstereceğiniz bir dönem olabilir. Alışılmıştan daha romantik bir yapıda olmanız olasıdır.

ŞUBAT 2004Kendi gayretinizden çok şansınızın

güzelliği nedeniyle istediğiniz sonuçlara ulaşabileceksiniz. Bu ay boyunca borç vermekten kaçınmalısınız. Bazı davetler alsanız da imkan buldukca zamanınızı sakin bir sekilde evinizde geçirmeniz lazım. Bu dönemde sosyal ilişkilerinizi güçlen-direbileceğiniz imkanları elde etmeniz mümkün olabilecektir. Beklemediğiniz bir

engel sizi umutsuzluğa dusürebilir. Bir çok önemli gelişme oluyor ve siz kendinizi bunların dışında tutuyorsunuz.

MART 2004Size herşey sıradan ve son derece tatsız

gelebilir. Asabi gerilimleriniz oldukca güçlü. Bu dönemde sağa sola çatmaya yatkınsınız. Küçük şeyler için kendini yorma ve büyük işlerle ilgilenmeme meylindesiniz. Moral bozucu şeylere aldırmamalısınız çünkü ayın bütünü olumlu ve verimlidir. Eviniz, işiniz ya da sosyal kontaklarınız bütün enerjinizi tü-ketebilir. Her durumda uyanık olmalı gerekeni yapmalısınız.

NİSAN 2004Kişiliğinizden taviz vermemelisiniz.

Çevrede tam size göre olan bazı şeyler var ve bunları yakalayabilmeniz an meselesidir. Bütün işleriniz gereksiz yere uzayabilir ve olmadık terslikler çıkabilir. İşlerinizi son dakikaya bırakmanın zararını görmeniz olasıdır. Gereken her durumda yapılması gerekeni yaparsanız ummadığınız kolaylıklar göreceksiniz. Hesabınızı dikkatli yapın ve acele alışverişlerden kaçının. Zaten elde etmiş olduğunuz bir konuda size aşırı şekilde yüklenebilirler.

MAYIS 2004Bazı kimseler açığınızı kolluyorlar ve

herhangi bir şeyi gelişi güzel yapmanız onlara malzeme veriyor. Bu günlerde mikrobik hastalıklara açıksınız. İnsanlarla fazla yakın ilişkilerde bulunaktan kaçının. Zamanınızı düşüncelerden uzak geçirmekle kendinizi yenileyebilir, konulara daha kolay çözüm getirebilirsiniz. Duygusal ilişikilerinizle ilgili bir tatminsizlik içinde olabilirsiniz.

HAZİRAN 2004Sevdiğiniz kimselerden kötü muamele

görebilirsiniz. Zamanınızı kendinize ayırın. Gurup aktivitelerinde faal görev almak veya organizasyonlari üstlenmek gibi şeylerden kaçınmalısınız. Kendi aşk veya evlilik hayatınızda büyük sorunlar yaratabilirsiniz. Ne yapacağınıza karar verememeniz yüzünden önemsiz şeylerin peşinde enerjinizi boşa harcıyorsunuz. Kim olduğunu ya da nasıl bir insan olduğunu tanımadığınız kimselerle fazla samimi olmaktan kaçınmalısınız. Birlikte olduğunuz insandan uzaklaşma duyguları içinde olabilirsiniz.

TEMMUZ 2004Parayla ilgili sorunlarınızı ummadığınız

kadar çabuk halledebilirsiniz. Bu ay gerçekten de güçlüsünüz ve istediğiniz her konuda kendinizi kabul ettirebilirsiniz. Am aşırı yorgunluk ve sinir gerilimine malolan bir mücadeleden galip çıkacaksınız. Aklınıza gelmeyen yerlere gitmek zorunda kalmanız olasıdır. Ayın son haftasinda içinde olduğunuz sıkıntı fazla etkili değilse bile kendinizi biran önce kurtarmanız gereken bir durum. Bazı yeni sorumluluklar almaya hazır olmalısınız.

ASTROLOJİ 2004 yılın falıAĞUSTOS 2004

İnsanların sizi zor reddedebilecekleri bir dönemdesiniz. Bundan istifade edin. Sağlık şartlarina dikkat etseniz bile korunmaya fazla önem vermiyorsunuz. Çevrenizdeki insanların asabi ve söz anlamaz tutumları yüzünden canınız sıkılabilir. Ters şeyler söylemeye meyılli olduğunuz için büyük anlaşmazlıklara sebep olabilirsiniz.

EYLÜL 2004Her konuda dikkatli olmanız ve mantıklı

hareket etmeniz gerekiyor. Sizi sevmeyen birisi çevrenizde. Ona karşı dikkatli olmalı ve açık vermemelisiniz. İhmalinizin kurbanı olabilirsi-niz. Bazı ilişkilerinizde oldukça ihmalci davran-manız olasıdır. Anlayış göstermekten ve karşı taraftan da anlayış görmekten uzaksınız. Planladığınız bir yolculuk varsa henüz uygun dönemde olmadığınizi bilmelisiniz. İşyerinizde sudan bir sebepten çıkan anlaşmazlıklar büyük boyutlara ulaşabilir. Bir dostunuzun çok işe yarar tavsiyeleri olabilir. Aklınıza yatmasa bile onları dikkate almalısınız.

EKİM 2004Siz bir kadınsanız bu ay bir erkek hakkın-

da karar vermek zorunda kalabilir ve onu arayabilirsiniz. Asabiyetinizin sebebi aslında karşı cins ilişkilerindeki hayal kırıklıkları olabilir. Bir fırsatı değerlendirebilirseniz kendinizle iftihar edebileceğiniz sonuçlara ulaşabilirsiniz. Güvendiğiniz kimselere danışmaktan çekin-meyin. Sizden haber bekleyenler var. Şayet gerekli temasları yaparsanız zamanınız daha da mutlu bir hale gelebilir. Karar veremediğiniz bir konuda sizi aydınlatmaları mümkündür. Oldukca önemli bilgiler alacaksınız.

KASIM 2004Siz bir erkekseniz bu ay maddi açıdan

şanslısınız. Sizden birşeyler bekleyen fakat bunu belli etmekten kaçınan birisi çevrenizde dolanıyor. Çok güzel başlangıçlar yapabilmek için gereken firsatı bulacaksınız. Fiziksel gorünüme ve kılık kıyafete pek fazla değer vermeyin. Oldukça hareketli bir dönemdesiniz. Devamlı olarak yolculuk yapmanız gerekebilir. Bir arkadaşınız belirsiz sebeplerden dolayi sırlarınızı ortaya dökebilir ya da ağzından kaçırabilir. Onu şimdiden uyarın.

ARALIK 2004Gayretleriniz sonucunda sizi sıkan önemli

bir derdi halledebileceksiniz. Sizi kıskananlar özellikle yanlış yönlenmenize gayret ediyorlar. Onlara kanmamalısınız. Aslında herşey iyi fa-kat gene de hayal kurarken ölçüyü kaçırmama-ya gayret etmelisiniz. Ayın ikinci yarısında her-şeyin küçüklu büyüklü tersliklere açık olduğu bir zamandasınız. Son zamanlarda duygusal ilişkilerinizle ilgili sıkıntılarınız olmuşsa bunları halledecek ve güçlü olacaksınız. Bir yanlış an-laşılma yüzünden verdiğiniz kararlardan, çevre uyumsuzluğu nedeniyle vazgeç-mek zorunda kalabilirsiniz.

hazırlayan: G.A


SITUAÞIA GEAMIILOR DIN JUDEÞUL CONSTANÞA ÎN ANUL 1941

Rom. Ministerul Instr. Ed. Cultelor şi Artelor Subsecretariatul Cultelor şi Artelor Muftiat Jud. Constanţa Inventarul Comunităţii Musulmane 1940/1941

- Prof. univ. dr. Ibram Nuredin -

COMUNA GRECI, JUD. TULCEAAnexa 1069/15 noiembrie 1938

Comunitatea musulmană nu are nici un fel de vakîf, are o suprafaţă de 5 ha teren arabil, o clădire geamie cu locul ei în suprafaţă de 8000 mp., donaţie de stat; suprafaţa de 5 ha. Teren arabil dat de stat prin 1886, personalul geamiei nu a fost împroprietărit, nu are altă avere mobilă decât strictul necesar al geamiei. Comunitatea are 10 capi de familie cu 34 de suflete la data de 1 noiembrie. Geamia mai posedă un teren cultură în întindere de 7500 mp, prin donaţia particulară. Comunitatea nu are nici un fel de venituri, deci cheltuieli.

Reprezentant legal al comunităţii Hasan Omer.

COMUNA TOPOLOGAnexa 1073/17 noiembrie 1938.

Reprezentantul comunităţii Miras ŞerifComunitatea musulmană are o geamie, n-a fost

împroprietărită cu nimic, nu are nici o avere, nici un venit, 5 capi de familie cu 20 de suflete, „restul familiilor musulmane au emigrat în Turcia în ani 19836 şi 1937“.

Comunitatea are o geamie şi o casă parohială ridicate de enoriaşi.

COMUNA TURDA, JUD. TULCEAAnexa fără număr din 15 decembrie 1938

Comunitatea musulmană a fost împroprietărită de statul român cu 4 ha teren de cultură, 8 capi de familie, 34 de suflete, preşedintele comunităţii musulmane decedat, deci documentul a fost elaborat de baş muftiu Etem C. Mola.

COMUNA CÂŞLA, JUD. TULCEAAnexa fără număr din 15 decembrie 1938

Comunitatea musulmană are o geamie ruinată care a fost ridicată de enoriaşi, a fost împroprietărită de statul român cu 5 ha teren de cultură de care se foloseşte şi azi Biserica creştină din comuna. Are 8 capi de familie şi 32 de suflete..Fără semnătura reprezentantului comunităţii.

COMUNELE FRECĂŢEI, TRESTENIC, ALBA, REGINA MARIA, BALABANCEA, MĂGURELE

de unde populaţia turcă a emigrat în masă din jud. Tulcea, în toate comunele există câte o geamie ridicată de enoriaşi. Geamiile din comunele Frecăţei, Regina Maria, Balabancea, Măgurele sunt împroprietărite de către Statul Român cu câte 5 ha teren de cultură, geamia din Trestenic cu 31/2 ha, iar geamia din comuna Alba deşi era împroprietărită cu 3 ha teren de cultură totuşi nu a fost pusă în posesie.

Semnează doar Baş Muftiu Etem C. Mola

Adresa lui Amza C. Amet, cu intrare la Muftiatul Judeţului Tulcea nr. 1042/9 noiembrie 1939

prin care se spunea că are în arendă în comuna Balabancea 5 ha teren ale geamiei de la Muftiu pentru vara lui 1939 neprezentându-se nimeni la licitaţie.

Dar i s-a pus în vedere de către preotul comunei „un anume I. Suslov casă nu intru în pământ săl muncesc, că pământul numai este al geamiei şi că este al Bisericii şi că D-stră Muftiatul numai aveţi nici amestec la pământu ăsta - Pentru care rog a dispoza cele legale ca eu să nu rămân fără pământ pentru că altă meserie nu am decât munca pământului. Comunecându-ne rezultatul.

Cu stimă,Semnătură originală

D-sale Domnului Muftiu al Jud. Tulcea“ (am redat textul, aşa cum l-a redactat locuitorul, petiţionar, al comunei)

La licitaţia pentru arendarea terenului de 5 ha proprietatea geamiei din Balabancea, pe anul agricol 1938/1939 (de la 1 octombrie 1938 la 1 octombrie 1939), consemnată cu proces verbal în 30 octombrie 1938, cu semnăturile licitanţilor şi ale Baş Muftiu, în prezenţa şi a secretariarului Muftiului, la ora 10, s-au prezentat Vasile Cristian, D-tru Cristian, Amet Amet şi Hamza Amet. Suma dinoficiu de pornire, a fost de 350 lei/ha, respectivii au oferit 370, 375, 380 şi 400 lei/ha. A câştigat (a fost adjudecat) Hamza Amet care a oferit 400 lei/ha, în total deci 2000 lei.

Arendarea prin licitaţie publică a terenului de cultură trebuie afişată - cum spune într-un proces verbal din 18 octombrie 1938 jandarmul Plutonier Bideanu Dragu, şeful postului Balabancea în localul primăriei comunei, în localul de cafenea al D-lui V. Nerovu, în localul de cârciumă al D-lui Grigore Puşcaşu, în localul de băcănie al D-lui N. Acceleanu, în localul de băcănie al D-lui Constantin Păduraru.

În 1938 localul Baş muftiatului se afla pe str. Basarabilor nr. 53.

În 1937 licitaţia a fost adjudecată de Petre Blauzeanu cu suma de 310 lei şi a fost somat să de cei 1550 lei cuveniţi.

România - Ministerul Cultelor şi Artelor

COMUNA MĂCIN, JUD. TULCEAAnexa nr.. 1068/15 noiembrie 1938

Datele sunt văzute şi există semnăturile Baş Muftiului Etem C. Mola, ale primarului, secretarului şi a reprezentantului local al comunităţii.

Comunitatea are o geamie care nu funcţionează, afară de cel care funcţionează. Are un local de şcoală cu curtea închiriată primăriei, unde funcţionează grădina de copii Nr. 2, o prăvălioară şi două locuri virane, în suprafaţă mică, care aduce un venit de 3000 lei, din care se plăteşte 900 la funciară anual, restul întreţinerea localului închiriat.

Comunitatea nu a fost împroprietărită cu nici un fel de bunuri, nu are nici un fel de avere mobilă. La 1 noiembrie a.c. (1938) în Măcin există 102 capi de familie cu un număr de 367 suflete.

Skolastika’nın heikeli

Bu heykel Efesin banyolarını yaptıran kadınındır. Bundan başkası bu banyoları yönetmezdi. Heykelin yanında banyoların girişi bulunuyor. Girişte beş basamak vardır.

ROMANYA KRALININ OĞLUNA NASİHATİ

Roman’yadaki Liselerde yakın tarihe kadar okutulan Prof. Petre V.Haneş’in yazdığı( Carte de Limba Românã) isimli tarih kitabında Osmanlılara alakalı şunlar yazılıdır.

Ştefan cel Mare(Büyük Ştefan) 1457 yılında tahta çıktı. 47 yıl hükümdarlık yaptı. Ölmeden önce tahtını oğlu Boğdan’a bıraktı ve ona şu tavsiyelerde bulundu; „Değerli oğlum, benim son günlerim yaklaştı. Yakında dünyayı terk edeceğim. Sen benim yerime geçeceksin. Bu devletin şerefini korumaya gayret göster. İhtiyatlı ve akıllı ol. Komşuya(Macarlar, Polonyalılar, Almanlar) güvenme. Çünkü komşun yardım edeceğine söz verdiği zaman seni batırmaya çalışır.

Hatırlarsın, Polonyalı Albert, Türklere karşı bana yardım edecekti. Eğer tedbirli olmasaydım, kim bilir şu an güzel yurdumuz hangi durumda bulunurdu? Duyduğun gibi, her zaman büyük tehlikelere karşı karşıya geldik. Komşu ülkeler bizim yardım seslerimizi duymak bile istemiyorlardı. Onlar bizim ülkemizin zayıflamasını ve sonra da aç kurtlar gibi saldırmayı bekliyorlardı. Türklere yaptığımız savaşlarda bunların hepsini gördük. Savaşın bizim için iyi gittiğini duyunca, Macarlar, Almanlar ve Polonyallılar bize birkaç yüz askerle yardım ettiler. Sonradan bütün dünyaya, onların yardımlarıyla kazandığımızı söylediler.

Bu anlatttıklarımdan komşularımızın kim olduğunu gör ve anla. Dikkatli ol ve onlara güvenme. Zamanın ne getireceği bilinmiyor. Belki bir zaman gelir, bizim ülkemiz büyük bir hükümdarın himayesine alınarak korunur. Bu durumlarda çok dikkatli olmanı ve bakışlarını Türklere yöneltmeni isterim. Türkler hem savaşta hem dinde demir gibidirler. Dinleride değişik olmasına rağmen hilekar değiller. Onlar dürüst savaşıyorlar. Onlara teslim olduğun zaman, anlaşma ile bir vergiye razı oluyorlar, anlaşmaya sadık kalıyorlar. Bunun tersine Hıristiyan komşularımız, Macarlar ve Polonyalılar, her şeyimizle bizi bitirmeye çalışıyorlar. Buna rağmen hiçbir hıristiyan hükümdarı bizim gibi ülkesini koruyamaz. Bu korumayı Türkler daha iyi yapabilirler. Bugün en güçlü onlardır“.

Odeon (Küçük konser alanı)

Bu Verdius Antonius tarafından yapılmıştır. Oyunlar ve konserler için idi. İçinde 1500 kişi sığıdırarak burada büyük bir yankı oluşuyordu.

Bu kırmızı granit parçaları ile dekor edilmiştir. Korint stilinde gerçekleşmiştir. Otuz basamak ile iki giriş bulunuyor. Türkiye’yi herhangi bir sebeple ziyaret edecekseniz mutlaka bu tarih dolu yeri görmelisiniz.(tavsiye ederim).

Sayfayi hazırlayan Nurcan Ibraim

romanya tÜrk demokrat bİrlİĞİnİn yayin organidir mesajul de...

Documents