preo tia

15
Preoţia – Taina prin excelenţă a Bisericii. Norme canonice privind preoţia. În fiecare Taină Hristos Se dăruieşte printr-o lucrare a Sa celor ce cred în El, iar în Taina Euharistiei Se dăruieşte cu Însuşi trupul şi sângele Său. Dar fiind nevăzut şi voind să ne dăruiască totuşi acestea, adică trupul şi sângele Său, în chip văzut, trebuie să Se dăruiască prin persoane văzute. Pe aceste persoane le alege şi le sfinţeşte El Însuşi prin Taina Hirotoniei. Astfel, dacă în celelalte Taine Hristos e primit ca Cel ce Se dăruieşte prin preot, în Taina Hirotoniei Se leagã ca subiect ce ni se dăruieşte în chip nevăzut de o persoană umană, pe care consacrând-o ca preot sau episcop, face văzută dăruirea Sa către noi prin celelalte Taine 1 . Apostolii, urmând exemplului şi poruncii Mântuitorului şi pe baza asigurării Lui că va fi până la sfârşitul lumii cu cei ce învaţă, botează şi îndeamnă, au transmis urmaşilor lor misiunea dată de Mântuitorul. Aceasta o fãceau prin rugăciuni şi prin punerea mâinilor peste cei chemaţi la vrednicia de urmaşi ai lor “Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră” (Fapte 14, 23); “Din această pricină, îţi amintesc să aprinzi şi mai mult din nou harul lui Dumnezeu, care este în tine, prin punerea mâinilor mele” (2 Tim. 1, 6). Hirotonia diaconului şi a preotului se face de un arhiereu, prin punerea mâinilor unită cu rugăciunea sfinţirii, după arhiereticon, prin care i se transmite darul de a sluji cele sfinte la altar, ca o 1 Pr. Prof. Dr. D. Stăniloae, Teologie Dogmatică Ortodoxă, volumul 3, Ediţia a doua, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1997, p. 97 1

Upload: ovidiu-ovi

Post on 02-Oct-2015

1 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Îndeose(i candidatul nu tre(uie să fie nici surd" nici or(. &ar nu oricare slă(iciuni corporalene$nsemnate stau n calea #irotoniei" c$nd candidatul pare vrednic pentru slu7(a preoţiei. În canoanele caretratea'ă lucrul acesta" se fixea'ă principiul" că nu un defect corporal vatămă pe om" ci o pată psi#ică" deaceea şi Biserica are n vedere numai unele defecte corporale" la care tre(uie să fie neapărat atentă" nsă"deoarece" n ca'ul acesta" %reutatea principală stă n aceea" ca tre(urile (isericeşti să nu fie mpiedicate"autoritatea (isericească" nu dă nici o atenţie slă(iciunilor corporale" care nu mpiedică n%ri7irea re%ulată delucrările (isericeşti5 dimpotrivă" se cere o deose(ită atenţie" c$nd e pericolF ca din pricina unei slă(iciunicorporale" să se poată tul(ura (unul mers al tre(urilor (isericeşti" cum ar fi de pildă" c$nd cineva suferă deepilepsie" e sc#ilod" or(" surd" etc

TRANSCRIPT

Preoia Taina prin excelen a Bisericii. Norme canonice privind preoia.

n fiecare Tain Hristos Se druiete printr-o lucrare a Sa celor ce cred n El, iar n Taina Euharistiei Se druiete cu nsui trupul i sngele Su. Dar fiind nevzut i voind s ne druiasc totui acestea, adic trupul i sngele Su, n chip vzut, trebuie s Se druiasc prin persoane vzute. Pe aceste persoane le alege i le sfinete El nsui prin Taina Hirotoniei. Astfel, dac n celelalte Taine Hristos e primit ca Cel ce Se druiete prin preot, n Taina Hirotoniei Se leag ca subiect ce ni se druiete n chip nevzut de o persoan uman, pe care consacrnd-o ca preot sau episcop, face vzut druirea Sa ctre noi prin celelalte Taine[footnoteRef:2]. [2: Pr. Prof. Dr. D. Stniloae, Teologie Dogmatic Ortodox, volumul 3, Ediia a doua, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1997, p. 97]

Apostolii, urmnd exemplului i poruncii Mntuitorului i pe baza asigurrii Lui c va fi pn la sfritul lumii cu cei ce nva, boteaz i ndeamn, au transmis urmailor lor misiunea dat de Mntuitorul. Aceasta o fceau prin rugciuni i prin punerea minilor peste cei chemai la vrednicia de urmai ai lor i hirotonindu-le preoi n fiecare biseric, rugndu-se cu postiri, i-au ncredinat pe ei Domnului n Care crezuser (Fapte 14, 23); Din aceast pricin, i amintesc s aprinzi i mai mult din nou harul lui Dumnezeu, care este n tine, prin punerea minilor mele (2 Tim. 1, 6). Hirotonia diaconului i a preotului se face de un arhiereu, prin punerea minilor unit cu rugciunea sfinirii, dup arhiereticon, prin care i se transmite darul de a sluji cele sfinte la altar, ca o continuare a misiunii apostolice spre slava lui Dumnezeu, mntuirea sufletului aproapelui i a lor nii[footnoteRef:3] Nu voi M-ai ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi i v-am rnduit s mergei i road s aducei, i roada voastr s rmn, ca Tatl s v dea iorice i vei cere n numele Meu (In.15, 16); i toat ziua n temple i prin case, nu ncetau s nvee i s binevesteasc pe Hristos Iisus (F.A. 5,42) [3: Ieromonah Nicodim Sachelarie, Pravila Bisericeasc, Ediia a III-a, Editat de Parohia Valea Plopului, judeul Prahova, 1999, p. 215]

Fr un subiect uman, care s-L reprezinte pe Hristos ca subiect n chip vzut, Hristos nu ne-ar putea mprti ca persoan darurile Sale, sau nu S- ar putea drui pe Sine nsui n celelalte Taine, ca prin mijloace vzute. Druirea Sa nu s-ar putea face dect n mod nevzut. Dar aceasta ne-ar menine fr ieire n nesiguran dac Hristos ni S-a druit n mod real, sau suntem robii unor iluzii subiective; nu am avea trirea lui Hristos ca subiect deosebit de noi n persoana preotului care ne ntmpin n numele Lui. n orice caz aceasta ar menine un individualism de nedepit care ar destrma orice unitate de credin i deci chiar scopul i sigurana unei revelaii reale, a unui fapt real al mntuirii n Hristos. De aceea, de preoie atrn Biserica i mntuirea n Hristos. Preotul i episcopul sunt organele Bisericii ca comunitate. Prin ei sunt primite celelalte Taine de credincioi sau ei se alipesc simplu de Biseric prin Tainele svrite de preoi. Dac n planul creaiei omul a fost creat ca un subiect dup chipul Logosului, ca partener al Lui, avnd s adune n sine raiunile creaiei ca s le ofere Logosului, gndite de el, aa cum le-a oferit Logosul ca dar i coninut accesibil i necesar spiritului omenesc, preotul i episcopul sunt subiecte dup chipul Logosului ntrupat, devenit El nsui prin ntrupare Preotul deplin restaurat, avnd s slujeasc Acestuia n lucrarea Lui de readunare a oamenilor mprtiai, n Sine, prin mputernicirile preoeti sacramentale ce li se mprtesc, prin propovduirea nvturii Lui unificatoare, prin cluzirea lor spre Logosul Cel ntrupat[footnoteRef:4]. [4: Stniloae, Teologie Dogmatic Ortodox, volumul 3, p. 97]

Hirotonia l face pe cel ce o primete reprezentant al Bisericii, svritor al Tainelor prin care ea continu s se menin i s se prelungeasc. Hirotonia e prin excelen Taina Bisericii, pe lng faptul c e Taina care-L face pe Hristos trit prin preoi, ca subiect, deosebit de credincioi[footnoteRef:5]. [5: Ibidem, p. 97]

Dup cum ucenicii erau inferiori Apostolilor, tot aa i presbiterii erau inferiori episcopilor, pentru c i presbiteratul a luat fiin prin episcopat, ca ajutor al acestuia. Numele de presbiter a fost stabilit, de ctre Apostoli i se obinuia ca i episcopii s fie numii presbiteri, nume ce se ddea pe atunci celor mai btrni, cu toate c acetia puteau s fie i tineri, ceea ce dovedete c nelesul cuvntului presbiter, nu este numai acela de btrn, ci i acela de crmuitor sau de supraveghetor al unei rnduieli n Biseric, aacum i episcopul ndeplinea aceeai slujb de supraveghetor peste toi Pr mpotriva preotului s nu primeti fr numai de la doi sau trei martori (I Tim. 5,19) De fapt presbiterii sunt pomenii ca slujitori, pstori sau crmuitori ai Bisericii, n mod independent i chiar fr nici o legtur cu cei 70 de ucenici ai Apostolilor, aa c asemnarea lor cu acetia, precum i derivarea treptei presbiteratului din treapta celor 70 de ucenici, n-are nici un temei i nu se explic dect prin ncercarea de a prezenta treptele ierarhice ale Bisericii de mai trziu ntr-o oarecare simetrie cu treptele ierarhice ale Bisericii primare. Preotul sau presbiterul este i el prta la succesiunea apostolic, att prin har, ct i prin slujirea crmuitoare pe care o ndeplinete n Biseric, ca o treapt dependent de cea episcopal, dar totodat i autonom fa de aceasta, fiind nvestit cu misiune pastoral proprie, cu putere proprie i cu rspundere proprie, ca cel ce leag i dezleag singur, cu aceeai putere i cu acelai rost ca i episcopul[footnoteRef:6]. [6: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Dreptul canonic ortodox, Legislaie i administraie Bisericeasc, vol. I, Tiprit cu binecuvntarea Prea Fericitului Printe Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1990, p. 275]

Abia la nceputul secolului al II-lea s-a precizat pentru fiecare grad, numirea sa special de episcopi i presbiteri. Din acest motiv, protestanii susin c n timpul Apostolilor, nu poate fi vorba de dou grade ierarhice deosebite, adic de episcopi i presbiteri, pentru c acetia formau o singur treapt ierarhic. Apostolul Pavel vorbind n Femeile (lor) de asemenea s fie cuviincioase, neclevetitoare, cumptate, credincioase ntru toate (I Timotei 3, 11), numai despre calitile pe care trebuie s le ndeplineasc episcopii i diaconii, ct i Clement Romanul, nevorbind nimic de presbiteri, protestanii afirm c, presbiteratul s-a introdus abia n secolul al II-lea, prin abuzul episcopilor, care s-au ridicat cu de la sine putere peste presbiteri. Pentru c, zic ei, n timpul apostolic nu erau trepte ierarhice, ci erau numai presbiteri numii i episcopi , adic supraveghetori i, diaconi, care ndeplineau slujba de ajutoare la serviciile agapelor. Afirmaia protestant, nu este i nu poate fi documentat, pentru c, att Sfnta Scriptur, ct i Clement Romanul amintesc clar de existena presbiterilor, asemnnd pe episcopi cu arhiereii, pe presbiteri cu preoii, iar pe diaconi cu leviii din Vechiul Testament. Tot aa Ignaie din Antiohia, n epistola sa ctre Smirneni, zice : Urmai cu toii episcopului, precum Hristos pe Printele Su i pe preoi ca pe Apostoli, dar cinstii i pe diaconi, ca pe porunca lui-Dumnezeu[footnoteRef:7]. [7: Ibidem, p. 275]

Preoii nu sunt numai chipuri vzute, de sine stttoare, ale lui Hristos caPreot, ci organe vzute ale Preoiei Lui nevzute. nvtura pe care o comunic nu e a lor, prin mna lor nu se comunic binecuvntarea lor i harurile, gura lor nu se mic fr voia lor, ci cu voina lor de a le face slujitoare lui Hristos. Ei nu sunt instrumente pasive ale lui Hristos. Deci se nvrednicesc i ei de cinste. Dar se nvrednicesc de o cinste cu att mai mare, cu ct se pun mai deplin la dispoziia lucrrii lui Hristos prin ei. n rvna lor maxim se arat smerenia lor, sau viceversa. Adic, contiina c nu a lor este puterea, ci a lui Hristos. De aceea dac Hristos ca Arhiereu e Slujitor, cu att mai mult preoii sunt slujitorii slujirii mntuitoare a lui Hristos. Ei nu dau de la ei nimic dect slujirea. Dac n-o dau pe aceasta din toat inima, nu numai c nu mai mplinesc lucrarea mntuitoare a lui Hristos, aa cum trebuie, ci n mare parte mpiedic mplinirea ei[footnoteRef:8]. [8: Stniloae, Teologie Dogmatic Ortodox, volumul 3, p.100]

Astfel, faptul c ierarhia sau clerul ocup un loc distinct n Biseric, se vede dup condiiile deosebite pe care trebuie s le ndeplineasc spre deosebire de ceilali membri ai Bisericii, pentru a fi alei n cler. Rolul important al clericilor n viaa bisericeasc este condiionat de ndeplinirea unor obligaii speciale, care au fost formulate nc din timpul Apostolilor, pentru c Sfntul Apostol Pavel spune : De dorete cineva episcopie (sau preoie), bun lucru dorete, ns se cade episcopului s fie fr de prihan, brbat al unei femei, treaz, ntreg la minte, cuvios, iubitor de strini, destoinic a nva pe alii ; s nu fie beiv, btu, lacom de dobnd urt, ciblnd, panic, neiubitor de argint... (I Tim. 3, 1-13). Pe lng aceste nsuiri, canoanele i Sfinii Prini au stabilit n amnunime condiiile pentru a fi cineva ales i introdus n cler, care, pentru raiuni de metod, se pot mpri n condiii fundamentale i n condiii speciale[footnoteRef:9]. [9: Floca, Dreptul canonic ortodox, Legislaie i administraie Bisericeasc, vol. I, p. 277]

Astfel, Candidaii Ia hirotonie trebuiesc mai nti examinai canonic. Orice candidat trebuie s fie cretin botezat, de parte brbteasc, sntos la trup i la suflet, iar peste toate acestea s domine acopermntul evlaviei ntru trirea vieii lui Hristos, fiind floarea evlaviei cretine. Singurul criteriu de admitere la hirotonie este vrednicia i numai vrednicia n cadrul sfintelor canoane. "Domnul a poruncit s fie naintai la preoie cei mai buni din fiecare neam, i s nu se aib nvedere nsuirile trupeti, ci credina i viaa moral" (Const. Ap. VI, 23) [footnoteRef:10]. [10: Sachelarie, Pravila Bisericeasc, p. 216]

O via curat obinuit nu este suficient pentru a pstori, ci este nevoie ca la aceasta s se adauge i o minte luminat de la natur, dublat de o pregtire cultural teologic, care s-l fac superior celorlali oameni din toate punctele de vedere. La sarcini superioare trebuiesc oameni superiori (Ap. 80; Iec. 2; Sf. Vasile 80, 89). Deci, colile teologice, nu au rostul numai de a mprti cunotine, ci i de a educa i seleciona n conformitate cu scopul canonic al pregtirii elevilor, pentru a cror vrednicie dasclii o mrturisesc prin notele de studii, precum i prin diplomele ce le elibereaz, i de care ei i vor da seama naintea lui Dumnezeu[footnoteRef:11]. [11: Ibidem.]

Examinarea canonic deplin o face episcopul cu ajutorul duhovnicilor, pe care i-a avut candidatul din copilrie i pn la vremea hirotoniei. Duhovnicul care-i d adeverin, prin care se mrturisete c este vrednic de a fi urma al apostolilor, trebuie s intre n legtur cu toiduhovnicii i dasclii pe care i-a avut, de la care s culeag mrturii despre viaa lui individual, familial i social. Apoi s supun pe candidat la examinarea duhovniceasc amnunit, n faa icoanei lui Hristos, n biseric, lund pe rnd toate pcatele opritoare de preoie, cu privire la viaa lui individual i apoi familial (Ap. 17,18,1 9; VI 3, 14; 18, 26, 33; Neocez. 8, Laod. 10), a soiei, a copiilor, a gospodriei, etc., apoi cele sociale, ca obligaii fa de semenii si de autoritile civile, militare, etc. (Ap .6, 26, 81, 83; IV 3 c. 3, 7; Cart. 16; I-II, 11; VI ec. 4, 9; 17, 76). Dac este. necstorit sau monah trebuie s-i cunoasc datoriile i greaua rspundere fa de sine (Sf. Vasile 50, 60, 70; Neocez. 1, 8, 9, 10; VI ec. 3, 13, 40, 44), fa de aproapele (Ap. 58, 59; I ec. 2; VI ec. 19), fa de Dumnezeu (Ap. 8, 9; VI ec. 12, 77). Toate aceste ndatoriri canonice trebuiesc cunoscute, nu numai dup memorie, ci s aib adnc convingere i s se cutremure de cuvintele Domnului S nu te temi de dnii, cci Eu sunt cu tine ca s te izbvesc (Ier. 1, 8); Deci nu v temei de ei, cci nimic nu este acoperit care s nu ias la iveal i nimic ascuns care s nu ajung cunoscut (Matei 10, 26)[footnoteRef:12]. [12: Ibidem, pp.2 16-217]

Lipsa chemrii nu poate fi nlocuit sau suplinit prin nimic i ea indic totala nevrednicie a cuiva pentru slujirea Bisericii, n calitate de cleric. Putem spune apoi, pe drept cuvnt, c alte (nsuiri, ca : pregtirea intelectual sau diverse talente) fac tocmai ca cil fr de vocaie sa strice mai mult Bisericii dect un nimit fr vreo nsuire deosebit. Una dintre condiiile fundamentale pentru a intra in cler este sexul masculin. Biserica n-a recunoscut sexului feminin, dreptul de a ngriji de afacerile interne ale Bisericii, ba mai mult, dup prescripiile Sfintei Scripturi, femeile n-au voie s vorbeasc n Biseric i n-au dreptul s ndeplineasc dect anumite slujbe bisericeti, n Biserica din timpurile mai vechi, existau i femei n serviciul Bisericii i anume de mai multe categorii, ntre care ndeosebi aa-zisele vduve, fecioare, presbitere i diaconie. Ele exercitau doar anumite servicii auxiliare, pentru care scop diaconiele erau afierosite de episcope (hirotesite) prin rugciuni prescrise, ca pentru orice cleric de grad inferior[footnoteRef:13]. [13: Floca, Dreptul canonic ortodox, Legislaie i administraie Bisericeasc, vol. I, pp. 278-279]

Prin trimiterea Sa (a Sfntului Duh), apoi prin alegerea i sfinirea celor doisprezece Apostoli la Cincizecime, se instituie Taina Hirotoniei. Dar coninutul misiunii celor astfel alei i hirotonii i a urmailor lor l indic Mntuitorul n toate ocaziile cnd le poruncete i le d puterea s boteze, s ierte pcatele, s svreasc Euharistia, s spun, la lumin, ceea ce au auzit de la El, la ureche Ceea ce v griesc la ntuneric, spunei la lumin i ceea ce auzii la ureche, propovduii de pe case (Mt. 10, 27) i ceea ce au vzut la El, s ndemne s fie pzite cte a poruncit El nvndu-le s pzeasc toate cte v-am porunit vou, i iat Eu cu voi sunt n toate zilele, pn la sfritul veacului. Amin (Mt. 28, 20). Chiar n definirea diferitelor puteri i lucrri ale apostolilor i urmailor lor de ctre Hristos, avem i dovada instituirii lor ca episcopi i preoi. n Evanghelia dup Ioan i zicnd acestea a suflat asupra lor i l-a zis: Luai Duh Sfnt (20, 22), Iisus le transmite apostolilor i urmailor lor puterea episcopal sau preoeasc de a ierta pcatele, prin suflarea Duhului Sfnt, care este arvuna Hirotoniei, ce le va fi dat complet la Cincizecime[footnoteRef:14]. [14: Stniloae, Teologie Dogmatic Ortodox, volumul 3, p. 104]

Alt condiie fundamental pentru hirotonie este libertatea individual, adic libera consimire a candidatului, dorina, solicitarea sau cererea acestuia de a intra n rndurile clerului, fr vreo presiune strin, din afara, voinei lui. (Can. 10 al Sfntului Vasile cel Mare). Sunt oprite de la hirotonie i acele persoane care prin obligaiile lor spciale, nu pot prsi locul de munc (can. 82 ap.). Mai mult dect acestea, acela care. dorete s intre n cler i s exercite drepturile ierarhice n Biseric, trebuie mai nti s fie sntos la trup, ca s nu fie mpiedicat cumva n activitatea lui, s fie contient de scopul hirotoniei i s aibe tot ce se cere, pentru o aciune rodnic, s nu fie legat prin raporturi sociale, care i-ar mpiedica activitatea, s se bucure de ncredere general, s aib un caracter ireproabil. Astfel, condiiile speciale ale candidailor la hirotonie, vor fi fizice, religios-morale i culturale[footnoteRef:15]. [15: Floca, Dreptul canonic ortodox, Legislaie i administraie Bisericeasc, vol. I, pp. 277-278]

Canonul Sfinilor Prini (IV ec. 16; Cart. 16) sa aib trie i n aceasta, ca prezbiteml s mi se hirotoniseasc nainte de 30 de ani, chiar dac ar fi omul cu totul vrednic, ci s atepte, cci IisusHristos n anul al treizecilea s-a botezat i a nceput a nva; asemenea i diaconul nainte de douzeci i cinci de ani; nici diaconi s nu se hiroteseasc nainte de patruzeci de ani", -vi ec. 14. Cei ce se hirotonisesc cu bani, iar nu dup alegerea unei viei meritoase, fie episcop, fie orice fel de cleric hotrm ca s se cateriseasc, mpreun cu cei ce i-au hirotonit", -vi ec. 22. De acum s nu se mai numeasc vreun cleric la dou biserici, cci aceasta este negutorie i ctig mrav strin de duhul bisericesc. nsui Domnul a zis: Nimeni uu poate sluji la doi domni, cci pe unul l va ur i pe cellalt l va iubi, sau de unul se va lipi i pe cellalt l va dispreui (Matei 6,24) Deci, dup sfatul apostolului, fiecare s rmn n ceea ce a fost chemat Cci ai fost cuprai cu pre! Slvii, dar, pe Dumnezeu n trupul vostru i n duhul vostru (I Cor. 6, 20), i s slujeasc la o singur biseric. Cci cel ce slujete bisericii pentru ctig mrav, s-a nstrinat de Dumnezeu. Pentru mplinirea trebuinelor acestei viei, sunt diferite ndeletniciri, i cel ce voiete dinaceste meserii s-i ctige cele de lips vieii trupeti, poate s-o fac dup spusa apostolului: Minile acestea au lucrat pentru trebuinele mele i ale tovarilor mei (F. Ap. 20, 34).[footnoteRef:16] [16: Sachelarie, Pravila Bisericeasc, p. 219]

Pentru actualizarea jertfei lui Hristos pentru diferitele comuniti, singura prin care pot aduce i cretinii jertf de laud, sunt necesari preoii. Dar aceti preoi trebuie s efectueze i o mpreun-aducere duhovniceasc a lor cu Hristos, mpreun cu credincioii. Jertfa lui Hristos nu lucreaz magic, pentru c nu i produce efectul numai prin sngele vrsat odinioar, asemenea sngelui animalelor; ci lucreaz prin sngele Lui preacurat sau plin de puterea Duhului, care umple i pe cei ce se mprtesc de El de aceeai putere de aducere a lor, lui Dumnezeu. ntruct au comun cu credincioii aducerea lor duhovniceasc din puterea jertfei lui Hristos, slujitorii cretini nu mai sunt separai de credincioli n modul n care erau preoii din legea veche, sau cei pgni. E un alt motiv pentru care se evit la nceputul Bisericii numirea lor cu numele de sacerdoi, folosit n Vechiul Testament i n pgnism[footnoteRef:17]. [17: Stniloae, Teologie Dogmatic Ortodox, volumul 3, p. 107]

ndeosebi candidatul nu trebuie s fie nici surd, nici orb. Dar nu oricare slbiciuni corporale nensemnate stau n calea hirotoniei, cnd candidatul pare vrednic pentru slujba preoiei. n canoanele care trateaz lucrul acesta, se fixeaz principiul, c nu un defect corporal vatm pe om, ci o pat psihic, de aceea i Biserica are n vedere numai unele defecte corporale, la care trebuie s fie neaprat atent, ns, deoarece, n cazul acesta, greutatea principal st n aceea, ca treburile bisericeti s nu fie mpiedicate, autoritatea bisericeasc, nu d nici o atenie slbiciunilor corporale, care nu mpiedic ngrijirea regulat de lucrrile bisericeti; dimpotriv, se cere o deosebit atenie, cnd e pericol" ca din pricina unei slbiciuni corporale, s se poat tulbura bunul mers al treburilor bisericeti, cum ar fi de pild, cnd cineva sufer de epilepsie, e schilod, orb, surd, etc. Astfel, sunt exclui aceia, care prin defectele lor corporale nu arputea svri regulat i n bune condiii serviciile divine, sau prin defectele lor ar prejudicia aspectulestetic al serviciului divin. De aceea i prestana fizic este o calitate binevenit pentru viitorul cleric, nu ns o condiie absolut necesar- (Sfntul Ambrozie pune mare pre pe prestana fizic, cernd o educaie special a micrilor corporale. Nu trebuie imitate gesturile actorilor, dar nici imobilitatea statuilor. Mersul s fie demn, grav, linitit, autoritar, nestudiat, neafectat, ci corect)[footnoteRef:18]. [18: Floca, Dreptul canonic ortodox, Legislaie i administraie Bisericeasc, vol. I, p. 280]

Credina neclintit n adevrurile cretine este o condiie fr de care nimeni nu poate primi taina hirotoniei. Cunoaterea adevrurilor de credin i apoi trirea conform acestor adevruri, trebuie s posede orice candidat, indiferent de gradul ierarhic pe care trebuie s-1 primeasc. Episcopul cu ocazia hirotoniei i mrturisete credina n public, n Biseric i depune jurmntul solemn, c va pzi ntreaga credin ortodox, tradiia i legile bisericeti cu observarea i respectarea legilor statului. Cu privire la preot, dup canonul 13 al sinodului din Cartagina, episcopul este obligat s aminteasc candidatului, n timpul actului hirotoniei, ndatoririle lui cele mai importante. Credina tare i neclintit este examinat nainte de hirotonie de ctre preotul duhovnic, care va atesta mrturisirea de credin a candidatului, ceea ce candidatul va repeta i ntri prin jurmnt, n mod public, n Biseric, odat cu hirotonia lui. Acest jurmnt condiioneaz cunoaterea nvturilor cretine i toate cele ce se refer la ndeplinirea obligaiilor lui de dup hirotonie[footnoteRef:19]. [19: Ibidem, pp. 280-281]

BLIOGRAFIE

1. Biblia sau Sfnta Scriptur, Tiprit sub ndrumarea i cu purtarea de grij a Prea Fericitului Printe Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, cu aprobarea Sfntului Sinod, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 19882. Floca, Arhid. Prof. Dr. Ioan N., Dreptul canonic ortodox, Legislaie i administraie Bisericeasc, vol. I, Tiprit cu binecuvntarea Prea Fericitului Printe Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 19903. Sachelarie, Ieromonah Nicodim, Pravila Bisericeasc, Ediia a III-a, Editat de Parohia Valea Plopului, judeul Prahova, 19994. Stniloae, Pr. Prof. Dumitru, Teologia Dogmatic Ortodox, volumul 3, Tiprit cu binecuvntarea Prea Fericitului Printe Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, Ediia a doua, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1997

9