• v - ~l "Sunt din toată inima cu românii din i ransilvama în lupta lor pentru dreptate şi viaţă" - scria în 20 mai 1894 renumitul filolog< n \ . si om de stiintă francez Auguste Emile Picot. (1844x1918), trimiţînd o scrisoare de solidaritate cu românii care erau judecaţi7 U 7 SlftiS fir© SB atunci la Cluj fn celebrul proces al Memorandului. întreaga opinie publică internaţională urmărea cu vie emoţie modul cum

B * » d e c u r g e înscenarea judiciară care punea sub acuzaţie însăşi existenţa naţională a românilor din Transilvania. AceastaP tO C B S U l într-o vreme în care ungurii duceau "o politică mărginită de propria lor exaltare naţionalistă şi presa ungară cultiva şovinismul

- C h i t i 'os-- • « a i ■ si extremismul, asa cum aprecia diplomatul Germaniei la Budapesta în 1890, Anton Graf von Monts (1852-1930). ;/ ' " - > procesu| de |a ciuj din 7-25 mai 1894^ găsit însă naţiunea română de pe ambele versante ale Carpaţilor într-o pilduitoare

; l unitate morală şi de atitudine - adevărata culme a edificiului naţional românesc. (continuare în pagina a16 -a )

l i i i î m i f l i i . * 1

ţ Agenda 12 •| Rota vînturilor/3 f Viaţa politica/4 ~ ţ Artă - cultura 15 f Omul şi societatea 16♦ Publicitate 17-11 ... t Spori 112 :♦ Învăţămînt - ştiinţă/l 3♦ Economia/14♦ EverumentJlS - -♦ Ultima oră/16

- * ’■ ^53^ ■ ■

H ^ i S ' ■ : ^ ^ a r m d ^ e n d m tf O l t l ™ ? j u g i i J B flWUL « I I MB. 1 3 8 9 • . * * * * “ * ! ■ '

H I P l |SSN <1220-3203 1 3 -1 5 M A 1 1 9 9 5 m . * 1 6 PAGINI 2 0 0 LEI

Vremea va fi instabilă, cu ceru temporar noros.' Local vor cădea averse de ploaie însoţite, izolat, de descărcări electrice, mai ales în prima parte a intervalului. Vîntul va su fla slab la m oderat cu intensificări din sec to r sudic. Tem peratura m axim ă va fi cuprinsă între 16-19 grade C Ieri la ora 12 erau 13 grade C atît la aeroport c ît şi pe Cetăţuie. Presiunea atmosferică era de.729 mm Hg. (Ioan Giurgiu), v

A s a l t u l a l i a ţ i l o r

a s u p r a R D . S . R .V a ie r C H I O R E A N U

^ n orice coaliţie politică, în momentul în care unul dintre aliaţi I face o declaraţie situată oarecum în afara liniei generale de

JL conduită stabilită prin protocoale, toată lumea se grăbeşte să afirme că urmează un inevitabil divorţ. Cu atît mai. mult este pîndită şi in terp re ta tă o rice reacţie a partidelor din actuala coaliţie guvernamentală. Desigur, reacţii au fost şi vor mai veni. Asta nu înseamnă însă spargerea coaliţiei. în acest sens, ilustrativă este emisiunea T V din seara zilei de jo i/A u participat, Corneliu Vădim Tudor, preşedintele PRM, Adrian Păunescu, prim-vicepreşcdinte al PSM, Ion Solcanu, vicepreşedinte al PDSR, şi Vaier Suian, secretar executiv al PUNR. Dicuţia a început abrupt, cu acuzele ăduşe PDSR de către Adrian Păunescu şi Corneliu Vădim Tudor.- Âcuze grave care, analizate în conţinutul lor, puteau fi considerate ca o citaţie de divorţ trimisă partidului majoritar. Expresii ca ”noi sprijinim guv.ernui; dar nu sînt'em de acord eu..; v au revenit ca ­lin lait motiv pe parcursul discuţiei. în esenţă, liderii celor două partide amintite păreau a nu fi mulţumiţi de nimic, mai ales de.', faptul că nu sînt consultaţi-atunci cînd se iau decizii importante. ”Au fost 13 remanieri de guvern şi pe noi nu ne-a întrebat nimeni \ ce părere avem” , a afirmat C.V. Tudor "Sîntem nemulţumiţi de o asemenea conduită” , precizau liderii partidelor cu privirile îndreptate acuzator spre Ion Solcanu, care era strîns ca între corzi de aliaţii săi, îneît părea că nu va putea spune nici un cuvînt în faţa torentului de învinuiri aduse partidului său. . (

, Mai calm şi elaborat a fost Vaier Suian, secretar executiv al- PITNR, care nu s-a lăsat purtat de valul nemulţumirilor şi a punctat impedimentele desfăşurării colaborării între cele patru partide.

Finalul d iscuţiilor a fost surprinzător. Cei doi în f ie rb în ta ţi. ■ acuzatori s-au repliat perfect şi au declarat că vor sprijini în

4 continuare guvernul. Fapt care duce la concluzia că atacurile lor au avut numai un scop electoral. D isociindu-se de greşelile . guvernului, ei voiau să convingă de grija lor pentru bieţii români şi pentru România. , .

Capac la toate apus declaraţia Iui Adrian Năstase, preşedintele executiv al PDSR, care, la ora trei din noaptea de joi spre vineri, după terminarea şedinţei Delegaţiei Permanente a partidului, a afirmat că s-au discutat probleme ale relaţiilor dintre partidele care alcătuiesc arcul guvernamental; posibilitatea acordării către acestea a unor posturi din structurile guvernamentale. Dar D elegaţia Permanentă a discutat şi aspecte ale relaţiilor cu partidele din Opoziţie, în perspectiva viitoarelor alegeri şi a unor posibile alianţe post-electorale. Avertismentul adresat liderilor partidelor aliate este foarte clar. - . '

►Sf***»-

£ ■'

JIST t * aj.- fc__C-

în "economia” recentelor creşteriale tarifelor tran sp o rtu lu i pa calea fe ra tă , costul energiei atîrnă.,.' greu, ni s-a explicat. A tît de greu îneît se curbează gravitaţional stîlpii de susţinere ai liniilor electrice... Cum în orice ”rău” sălăşuieşte un dram de "bine” , p rin noile m ăsuri SNCFR a d a t o lo v itu ră de g ra ţie ag lo m era ţie i d in trenurile de călători. Se întrevede că în perioada im ediat u rm ătoare garn itu rile vor circula sub semnul confortului maxim, adică aproape goale. D ar, ce contează cînd e vorba de.» rentabilizare!

(V.p.)Fotografia: Ion PETCU

Prefectul Grigore Z a n c

i a a s ig u ra d es făşu rarea norm ală

a s ă p ă tu r ilo r in P ia ţa U n ir ii- , Prefectul Grigore Zanc atrage atenţia

lid erilo r U .D.M .R. să nu încerce să îm piedice desfăşu rarea cercetărilo r arheologice din Piaţa Unirii, care au loc ”pe teritoriu românesc, sub autoritatea deplină a .s ta tu lu i rom ân” .

” Voi in te rv e n i p e n tru a p ă s tra ordinea ţ i pen tru a asigura condiţiile n ece sa re d e ru lă r i i a c t iv ită ţ i lo r M uzeu lu i N a ţio n a l de I s to r ie a Transilvaniei în P ia ţa U nirii” , afirmă p refec tu l Clujului* râspunzînd

7 am eninţărilor U.D.M.R. Formaţiunea. 7 m aghiară a avertizat că va recurge la' 'm an ifestări de nesupunere civică dacă

lucrărilet arheologice din Piaţa Unirii nu vor fi oprite. . '

.Grigore Zanc a-avut jo i o întîlnire cu liderii U.D.M.R. Marko Bella şi Tackacs Csaba, la cererea acestora , discutînd

"chestiunea săpă tu rilo r din cen tru l oraşului. Maghiarii socotesc că reluarea - săpăturilor reprezintă o provocare politică înintea Congresului U.D.M.R. din 26 mai

: de la Cluj-Napoca. Ei au cerut prefectului să intervină pentru "intrarea în legalitate”- respectiv muzeul sâ nu extindă lucrările în Piaţa Unirii fără aprobarea, inclusiv, a Consiliului local.

”E u cred că s-a înţeles că terito riu l ţării româneşti este obiectul autorităţii ; d ep line a s ta tu lu i ro m â n , aşa în e ît

g ru p ări politice sau de a ltă n a tu ră nu au ce să se implice în asemenea acte de cercetare” , ne-a declarat prefectul Zanc la finele întâlnirii cu fruntaşii U.D.M.R., încheiată fără rezultat.

"F ap tu l că au fost reluate săpăturile în Piaţa Unirii se leagă şi de deschiderea în oraşul nostru a Sesiunii Naţionale de rapoarte privind cercetările arheologice -'cam pania 1994. Nu trebu ie sâ i se dea acestui eveniment o tentă politică”, a mai spus domnul Zanc.

Caius CHIOREAN

întîlnire româno-americană la Cluj-Napocaîn ziua de 11 mai 1995, domnul Michael Einik, numit însărcinat cu afaceri al Ambasadei

SUA la Bucureşti, a avut o discuţie la Rectoratul Universităţii "Babeş-Bolyai^’ cu rectorul Universităţii, prof. dr. Andrei Marga, prorectori şi decani, privind importanţa relaţiilor academice. în acest cadru, diplomatul american a înmînat-decanulâi Facultăţii de drept un CEC de 6000 $ în vederea achiziţionării de aparatură de-multiplicare.

r - — — — — — — — —| Compania americană producătoare• ie ţigarete R.J. Reynolds Tobaco In-• ternational S.A. a inaugurat oficial,| recent la Bucureşti, prima fabrică de | ţigări a firmei in România, unde vor . fi produse anual circa două miliarde• ţigarete. Complexul R.J.R. are o | suprafaţă de aproximativ 1700 metri | pătraţi ţ i se află în zona Pipera în . incinta fo ste i întreprinderi de I cinescoape, actualmente ROC1N,| ‘ocietate ce a închiriat una din halele I M/e de producţie firmei americane ^ We a amplasat aici o linie automată

R.J.R. produce ţigarete in Româniade prelucrare şi asamblare a ţigărilor recalificaţi prin specializări în ţară şi inCAMEL, MONTE CARLO şl WINCHES­TER. Nivelul de consum pentru România, estimat de R.J.R., este de 30 miliarde de ţigări anual, ţara noastră fiind, după Polonia, "cea mal bună piaţă din Europa Centrală şi de Est pentru vînzarea ţigărilor ". Reynolds Manufac- turing (România) S'.R.L. are 55"de angajaţi, fo şti salariaţi ai ROCIN, angajaţi prin concurs, care au fo s t

, străinătate. Salariile acestora variază între 350000 şi 700000 le i pe lună. Preşedintele regional al companiei,' Pierre de Labouchere a precizat că, in următorii 5-10 ani, R.J.R. va investi în România circa 40 milioane dolari. Personalul firm ei, în prezent de 120 oameni, ar urma să ajungă la 300, in următorii ani. Preţul uni pachet de ţigări produs de R.J.R.'in România este cu 20

la sută mai mic decît al unui pachet de import, au precizat reprezentanţii firm ei. Prezent la inaugurare, , ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Alfred Moses, a spus: "Ţigările Cam­ei sînt faimoase în ţara noastră. Pe vremea cînd eram la fe l de tînăr cum sinteţi unii dintre dumneavoastră prezenţi aici, reclama la ţigări suna astfel: Aş merge o milă pe jos pentru o ţigară Camei. Acum, eu nu am venit pe jost dar am venit de la o distanţă de 4000 de mile pentru a f i aici la inaugurarea fabricii". " (Rompres).

PANEUROTRADING

P IE S E M U T O

i

DE ACUM Şl ÎN ORAŞUL DUMNEAVOASTRĂ! Clu], corhuna Feleac- lângă Punctul de Control Trafic,------------------- T— —— —— --------------------------------- : 3— ■>Firma noastră vă oferă din stoc sau la comanda, o gamă largă de piese auto. Toate piesele sunt produse de cei. mai renumiţi fabricanţi europeni şi jnondinK, la ceia mai înalte standarde ale calităţii. v

CEI» iii AL* vi.i-iTT r-t mV.MAPOCA .

^ J D E V Ă E 3 I L B B - cg© O lu j AGENDA sîmbătâ-Iuni, 13-15 mai 1995

• Azi: Sf. Mc. G licheria; Sf. Alexandru, m în Deizipora, Tracia; Cuv. Serghie M ărturisitorul;

• D um inică: Sf. Mc. ţsidor din Hios şi Terapont. ’ x

• Luni: Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ahile, Arhiep. Larisei.

îi fe lic ităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite

Apariţia Sfintei Fecioare la Fatima.' mai sus.

KDPTELEFOâNE I HtSgTAROMΕ PREFECTURAjCONSHUL

JUDEŢEAN: 11-64-16■PRIMARIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 •PRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 , . ' •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 2S-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POUŢIA CLUJ-NAPOCA: «5 ţi ~

11-15-10•POUŢIA FEROVIARA CLUJ- ' ’

NAPOCA: 13-49-76 •POUŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 _• POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POUŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: V81'•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

11-24-71• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 11-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢIE 931 •DERANJAMENTE: «21• ORA EXACTĂ: 958 •REGIA AUTONOMĂ DE •IERMOfICARE• DISPECERAT: 11-87-48

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 11-63-02

• S.C "SALPREST* S.A.DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU' TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int.132 w . , i , \

©TRANSPORT^C.F.R.

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA prmcipâlele direcţii -■> trenuri accelerate

•BAIA MARE ,SATU MARE (prin Dej): 14/45•BISTRIŢA NĂSĂUD: 15/15 •BRAŞOV (prin Dej): 1,23 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01; 10,25; 14,33; 22,04 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,21 (prin Petroşani - Craiova): 9,31 •BUDAPESTA: 0,39; 15,23 •GALAŢI (prin Ploieţ ti-Bozân): 9,14 •IAŞI: 12^5; 21,06; 23,48 •ORADEA: 0,39 ;3,40; 15,23; 16£2 20,45 •SATU MARE: 14,45; 3/40 •SIGHETU MARMAŢIEL 5,44 ‘ •TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,52 ; 23,02; 23(43j(prin Oradea): 14/15 •TÎRGU MUREŞ: 16^0; 20,31 •INFORMAŢII GARĂ: 952 •

AGENŢII DE VOIAJ CFR 'IINFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR . TAROM

P lecări d in B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv P lecări d in Cltij-Napoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inc lusiv '.Sîmbătâ:P lecare .din B ucureşti: 13.00 P lecare d in Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.OOOJei .Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

CURSE INTERJUDEŢENE ; ^ din Antogara II

i Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. l Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30;

14,00.■ Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu

circulă duminica); 17,00 i Quj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15.> Quj-Napoca -Zalău: 6,30 (nu circulă

duminica); 12,30; 14,30,18,30. i Quj-Napoca - Gîrbîu - Zalău: 6,40 i Quj-Napoca-Jibou:7,00,14,00(prin

Gîrbou); 16,30 (prin Hida). i Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30;

16,00i Quj-Napoca - Aiud: 12,00. i Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. i Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă . vineri, sîmbliti, duminici, luni)..

i Quj-Napoca r Brad: 16,00.»' Quj-Napoca - Qmpeni: 13,15,I Quj-Napoca - Mediaş: 14,30.I Quj-Napoca - Reghin: 16,30. i Quj-Napoca - Tîrnăveni: 15,15. i Quj-Napoca - Tîrgu Lâpuş: 15,25. i Quj-Napoca- Topliţa: 14,15. * i Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Modu);

14,00 (prin Hoc). i Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). i Quj-Napoca - Turda 5,30; 6,30,6,50;

7.20, 8,15; 9,30; 10,30; 1,30; 12^0;13.20, 14,00; 1430,15,00,15,30;16,00; 17,00; 18,00; 1830,19,00;20,00,21,00, 2230. .

> CURSE INTERNAŢIONALE din Autogarall: ■

Cluj-Napoca - Budapesta, cn plecare din Cluj-Napoca tn zilele de luni, joi şl vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi stmbAtt la ora 11,00

.* INFORMAŢII Antogara 1:14-24-26

'A utogarall: 13-44-88

wiimCIJ.ÎJ

UNIPLUS RADIO

Sîm bătă 13 mai. 1995 Program inform ativ L ondra : 8; 18; 21.Ştiri Uniplus Radio: 15; 16; 17. Program muzical: 15; 17.05. 8.30-12: Emisie întreruptă; 12.15 - CD Magazin; 12.45 - Program de week-cud; 14.30 Ovcrdose ; 16.Q5 - Coca Cola Live (reluare); 18.30 întreruperea emisiei; 21.20 -Party time Top 15; 23 - Party on the radio'

Duminică 14 mai 1995 Program informativ Londra: 8; 14; 18; 21.Ştiri Uniplus Radio: 15; 16; 17. Program muzical: 15.05; 16.05; 17.05.

8.30-12 Emisie întreruptă; 12.15 - CD Magazin; 12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei; 21.20 Top slow 11; 23 Noapte muzicală

L uni 15 mai Program inform ativ Londra: 6; 14; 18; 21.Ş tiri U niplus Radio: 8; 12.05; 13; 15; 16; 17. /Program muzical: 12.05; 13.05; 16.05; 17,05.5 M atinal; 5.05 Agenda zilei;5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program Tv; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35" Agenda z ile i; .6.40 Agenda mondernă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar;8.10 Poliţia municipiului în di­rect, 8.15 Pompierii in d irec t;8.30-10 Em isie întreruptă; 14 O verdose; 15.05 Coca Cola (emisiune concurs); 17.30 7 zile la 11+ (em isiune de satiră şi um or); 18.30 întreruperea emisiei; 21.25 Greatest Hits

Comemorate. L ocuitorii satuluiCOMŞEŞTI comemorează, în cadrul unei sfifjbe ecumenice în ziua de 14 mai 1995, duminică, cei 37 de idorţi pe timpul celui dc al doilea război mondial, la cei 50 de ani de la terminarea războiului. La această comemorare sînt aşteptaţi toţi cei care se trag din'sat. »

; P r o g r a m u l f i lm e lo r . s ă p t ă m în a 1 2 * 1 8 m a i

C LU J-N A PO C ARepublica - Promontoriul groazeii

- SUA - prem ieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19) * V ictoria - Cavalerul diavolului-SUA (9; 11; 13; 15; 17; 19) * Arta - Blink - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) «M ărăşti-sala A - De unul singur - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Only You - SUA (14; 16; 18) * Favorit - Minciuni adevărate - SUA ( 11; 13,30; 16; 18,30) * A pollo - 12-14 mai - Gravidul- SUA (16; 19); 15-16 mai- Arma mortală - SUA (16; 10); 17- 18 mai - Culoarea nopţii - SUA (16;19). > ' ■. ■■ ■

TURDA - Fqx - Street Fighter - Ultima bătălie - SUA - premieră * Tineretului - Prizonieri în paradis - SU A -prem ieră' C Â M PIA T U R Z II - M uncito resc - Regina' M argot - F ran ţa - prem ieră; Un bacşiş de 2.000.000 î - SUA -premieră

D E J - Arta - Morocăuoşii - SUA- premieră; Hărţuire sexuală - SUA

premieră j J■ G H E R L A - Pacea - H ărţuire sexuală - SUA - ■ prem ieră; Răzbunătorul - India - premieră;.

{ţ FARMACII QFarm acii de serviciu: Sîm bătă,

13 m al: Farmacia nr. 3 "HYGIEIA AESCULAP” , P-ţa M .V iteazu nr. 3 6 , telefon 13-03-64, orar 8-20; Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 11-10-49, orar 9-15, Farma­cia nr. 31 "BALSAMUM”, Cart. M ărăşti Bl. R3,- telefon 11-71-83, o rar 8-13, Farm acia nr. 32. Cart. Mănăştur I Complex Flora, telefon16-48-88, ojar 8-13, FarmaciaS.C. "VADOCOM", str. Marinescu nr. 7, telefon 19-12-76, orar 7-22; Dumi­n ic ă , 14 m ai: Farm acia nr. 3 "HYGIEIA AESCULAP”, P-ţa M. V iteazu nr, 36, telefon 13-03-64, orar 8-20; Farmacia nr. i, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 11-10-49, orar 9-15, Fagnacia S.C. "VADOCOM”, str. Marinescu nr. 7, telefon 19-12-76, o rar 7-22. F a rm ac ii cu serv iciu p e rm a n e n t: F arm acia . "CORA- FARM”, str. Ion Meşter nr.4, telefon17-51-05.

G ARDA DE N O A PTE : Farmacia nr.3 "Hygieia Aesculap", P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64; orar 20-8.'

BIBLIOTECI■ B .C .U . " L u c i a n B la g a "(strada C linicilor 2): Z ilnic: 8.00- 13.45; 1 4 3 0 - 21 .00 ; sîm bătă: 8- 14.00. ' ,

■ B ib l io te c a , j u d e ţ e a n ă "O C T A V IA N G O G A " (P iaţa Ştefan cel M are 1). O rar. lun i - jo i 9 - 20 ; vineri: 9 - 1 8 ; Sunbătă şi duminică: închis. . _

■ B ib lio teca A cad em ie i (s tra­da K ogălniceanu 12 - 14). O ra r luni - sîm bătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; dum inică: în ch is '

■ B ib lio teca G e rm a n a (strada U niversităţii 7 - 9 ) O rar: luni 10- 14; m arţi 1 2 - 16; m iercuri 1 3 - 16; jo i 12 - 16; v ineri 10 - 1 7 ; sîm bătă şi dum inică: înch is

■ B ib lio teca A m e ric a n ă (stra­da U niversităţii 7 - 9 ). O rar: luni -v in e r i 1 2 - 1 6

■ B ib lio teca B rita n ic ă (strada A vram Iancu 11). O rar: luni, m iercuri: 14 19; m a r ţi ,jo i , v i­neri: 9 - 14; sunbătă ş i dum inică: înch is .

■ B ib lio teca " H e lta i" (strada C linicilor 18). O rar: ziln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 -* ?3 ; dum inică: înch is

■ B iblio teca C lu b u lu i S tu d en ­ţesc C re ş tin (s trada K ogăln i­ceanu 7 - 9 ) . O rar: m arţi: 1 8 -1 9 ; jo i 19 - 20. v-■ B iblio teca C ase i c o rp u lu i d i­dactic , B ulevardul21 decem brie nr.9 , cam era 39 , o rele 8-15.■ B ib lio te c a C e n t r u l u i C u l­t u r a l F r a n c e z (s tra d a K o g ă l­niceanu 12-14). O ran luni, marţi, m iercuri, jo i: 10-18; v ineri: 10- 16; sîm bătă şi d um in ică înch is■ B ilioteca " V a le r iu B ologa" a U niversită ţii, de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. !

■ M u zen l N a ţio n a l d e A r tă(Piaţa U nirii 30). O r a r ziln ic 10 - 17; luni şi m arţi: înch is■ M u zen l N a ţio n a l d e A r tă ; S ec ţia "D o n a ţii" X strq d a IC Brătianu^ 22). O ra r m iercuri - dum inică 10 - 17; lun i şi m arţi: înch is , -■ M u zeu l N a ţio n a l d e I s to r ie a T r a n s i lv a n i e i ( s t r a d a C . D aicoviciu 2 ). Z iln ic, inc lusiv dum inica: 10 - 16; lun i închis.■ M n z e n l E t n o g r a f i c a l T ra n s i lv a n ie i (s trad a M em o­randum ului 21). M arţi - dum i­nică: 9 - 1 7 ; luni: în ch is■ G a le r i ile " B a s t io n ” (P ia ţa Ştefan cel M are 5). L u n i- v ineri: 9 - . 17; sîm bătă ş i dum in ică: înch is■ M n z e n l m e m o r ia l “ E m il Isac” (strada Em il Isac 23 ). O ra r m iercuri-dum inică 13-17; luni şi. marţi-închis.

RETETAZILEI

Urzici bătuteDe ce aveţi nevoie: 1-2 kg de

urzici, 200 g făină albă, sare, 50 g usturoi, 250 g smîntînă, 100 ml ulei.

M od de p re g ă tire : U rzicile, bine curăţaţe şi spălate, se pun la fiert, se scurg şi se toacă. Separat se face un sos alb cu fă in ă 'ş i smîntînă în care.se pun urzicile tocate şi usturoiul pisat.

Sc servesc ca lde , cu mămăliguţă.

S îm bătă ,13 mai

. P rogram ul I: 7,00 Bună dimi­neaţa ... de la O rhei!; 9,00 Feriţi-vă de măgăruş!; 10,00 Film serial: "R eîn tîln irea cu B lack Beauty”; 10,30 Pas cu pas;ll,25 .Ecranul; 12,20 Cronograf»; 12,40 Cuvinte potriv ite ; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 A ctualităţi; 14,10 Turnul Babei; 18,45 Mapamond;19.15 T eleenciclopedia; 20,00

'A ctualită ţi; 20,30 Film serial:: "C olum bo”; ; 22,00 C oncursul Eurovision, 1995.

Program ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00^MTV; 13,00 Est meridian magazin; 16,00 Desene anim ate; 16,30 Film serial: ”Şi bogaţii p lîng” 17,00 Itinera re sprirituale; 17,30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion!;21.00 TVM.Mesager; 21,30 Me­m ento cu ltu ra l; 22,00 V olei m asculin: R oinânia-S lovenia;22.45 Film serial:”Santa Barbara”;23.30 Intereferenţe; 0,30 Jazz- magazin.

TVR Cluj-Napoca: P r.II: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă. Magazin de sfîrşit de săptămînă; Retrovizor; H oroscop; Incursiune în necunoscut - Magie şi exorcizare (I); Sport; Umor; Muzică; Film serial:”Maddie şi David”; Substan­tive comune: Olfm pul văzut de laureaţii olimpiadelor. Rubrica în lim ba m aghiară: T h a lia - rond teatral la Tîrgu Mureş; Sărbătoarea artiş tilo r am atori de pe V alea Cnşului; manifestări artistice la Casa Memorială Gyorkos Mânji Albert; La coada cratiţei - rubrică ’ gastronomică.

D um inică, 14 mai . P ro g ram u l I : 8,00 Bună

dim ineaţa!; 9,00 Abracadabra!10.00 Film serial: "Fantastica fam ilie M ellop”; 10,30 Lumină din lum ină;l 1,30 Din album ul celb r mai frum oase m elodii populare; 12,00 Viaţa satului;13.30 A tlas; 14,00 A ctualităţi; 14,10 Poşta Tv;14,20 V ideo­m agazin; 16,00 Fotbal: R apid- Steaua;17,50 Film seria l:”Star T rek” ;18,45 A doua Rom ânie;19.15 Robingo; 20,00 Actualităţi;20.45 Film a rtis tic : "T inerii doctori înd răgostiţi” ; 22,30 Tragerea Loto special 6/49 şi Noroc; 22,30 A ctualităţi; 22,50 MTV; 23.20 A vanprem ieră;

23,40 Campionatul de handbil masculin: Romănia-Algeria; 030 Nocturna lirică; 0,50 Campionatul M ondial de Popice.

P ro g ra m u l 2: 7,00 - 5 x 2;13,00M TV; 14,00 Actualităţi;14.10 Desene animate;14,40 C am pionatul mondial de automobilism, Formula 1;17,00 Film seria l:'’Şi bogaţii plîng”;17.30 Concert cu formaţia Ame­rican M usic Shop Band; 17,50 Fotbal: transmisiune din ultimi etapă a Campionatului Angliei;20.00 Oglinda veselă a vremii;21.00 TVM.Mesager; 21,30 Oraşe şi civilizaţii; 22,00 Ritmuri m uzicale; 22,15 La puterea a doua; 23,00 Film serial:”Santa Barbara”; 23,45 Vedete în reci-

■ ta l: .

. L uni, 15 mai •P ro g ra m u l . I: 13,00

Actualităţi; 13,10 Ecleziast’95;14.10 TVR Iaşi; 14,45 TVR Cluj- N apoca; 15,£0 TVR Timişoara; 16 ,00 ;; A c tu a lită ţi 16,\Ci. A vanprem ieră; 16,25 Ne-am ^ interesat pentru dumneavoastră;17.00 Em isiune în limba m aghiară; 18,30 Desene ani­m ate; 19,00 De luni pînă luni;19.30 Fim serial:”Fata şi băieţii";20.00 Actualităţi; 20,45 Film ar­tis tic : "C u dragostea să nu te joc i”; 21,15 Transfocator; 21,40 T eatru liric : "Traviata” de

'G iu seppe Verdi; 23,45 Actualităţi;0,00 Cultura în lume; 0,30 Rock live: Skip Rock '94.

P ro g ra m u l ; ; ’2:I4,00 Actualităţi; 14,10 Politica între ideal şi real; 14,40 Videoteca melomanului; 15,10 Simboluri de ieri şi de azi; 15,30 Atlas; 16,00 Desene animate; 1630 Film serial: "Şi bogaţii plîng";17,00 Măseaua de minte; 17,40 Film serial: "Aur şi no ro i” ; 18,30 în faţa dum neavoastră; 20,00 Arte v izuale ; 20,30 Tribuna non-

-conform iştilor; 21,00 TVM: M esager; 21,30 M oda pe m erid iane; 22,00 Film serial: "S an ta x B arbara” ; 22,45

.C am pionatu l M ondial de box*, 0,30 Jazz Alive în' concert

TVR CLUJ-NAPOCA: 14,50 Panoramic; Sport, Observator - B enzina de tranziţie reportaj realizat la staţiile de benzină pri­vate şi cele cu capital de sta l

După "Rasputin" şi "Gorbaciov" - "Clinton"

O distilerie din oraşul ucrainean / Jitomir, a produs o partidă de 2000 de stic le de vodcă specială în onoarea preşedintelui american Bill Clinton, aflat în vizită în această ţară, transmite agenţia EFE, recepţionată de Rompres. D upă cum anunţă co tid ianul local ”K ievskie V edom osti” , com anda aparţine ambasadei americane la KieV, deşi surse d ip lom atice din capitala ucraineană dezm it inform aţia. Vodca, denum ită "Prezidenţial” , este îm butelia tă în sticle de o jum ătate de litru , iar pe eticheta acestora se află im prim at chipul preşed in te lu i SUA îm brăcat în costum tradiţional ucrainean, care poartă pe, cap căciula câzăcească tipică. t

Dr. Stelian Petcu- medic primar -

Str. Pasteur nr. 35 Marţi: 17-19; Joi: 17-19

T e a t r u l d e p ă p u ş i "PUCK"Cluj-NapocaPrezintă duminică, 14 mai:

. • orele 10,30 Elefănţelul curios - secţia maghiară

• orele 12 Scufiţa Roşie - secţia română; premieră

i r POLICLINICA INTERSERVISÂN

str. Pascaly nr.5, . cart..GheorgheniINTERNE* CARDIOLOGIE NEUROLOGIE «PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE ECOGRAFIE'ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE CHIRURGIE • ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIEONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie 1 Teste SIDA).ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 -2 1 \ Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii la tel. 193.939 ___________J

f

sfaibătă-hmi/15-15 mai 1995

s - s . .» . : & a i î ' *, : . l 4 > . *•»*-! H e u r a i u s i ^ â I r a ţ i o n a l ă a I V l o t i l o r 1r * ■

E ra u n a d in t re cclc mai mari s ă r b ă to r i ale ciclului ca lendaris tic agru-pastoral.

S ă rb ă to a re a 'ycupaţiilo r t r a d i ţ io n a le c a rp a tic c , cu valoare d c OM1Î1N, dcci dc ÎN C E P U T a l a c tiv ită ţi lo r pastorale d in ficcarc an - era fixată la o d a tă (uneo ri d ife r ită d e Ia o zonă geografică la alta şi în raport cu s t a d iu l dc dezvoltare al vegetaţiei, a păşunilor), între Sîngeorz şi 10 mai. '

De la S îngeorz (deci la o lună după echinocţiul de primăvară) şi pînă la Sf. Dumitru ( la o lună după echinocţiul de toamnă) sedesfăşurau activităţile pastorale tradiţionale legate de păşunatul turmelor

M j , a fara s a te lo r , în s is tem ed ife rite . N um eroşi ' 'etnologi rom âni, între care şi erudiţi clujeni: Romulus

Vuia ( fo n d a to ru l M uzeului e tnografic al T ransilvaniei), Tiberiu M orariu (academ icianul geograf şi etnograf, exeget al păstoritului carpatic), Nicolae D un ăre (au to ru l Trilogiei monografice a C arpaţilor), E m il Pfecup (renunit p ro feso r şi etnograf),. V aleriu Buturâ (autor al neîntrecutelor (ratate d e - "ETNOGRAFIE A , POPORULUI ROMÂN”) - au relegat în studiile lor cele patru tipuri de păstorit tradiţional în ţinuturile carpatice: local, (păşunatul tu rm elo r în vecinătatea sa tu lu i), de pendulare simplă, de pendulare dublă şi cel transhu­mant. G eneral răspîndit au fost primele trei tipuri iar cel transhum ant ( îo pofida acreditării ideii unor autori străini că acesta a fost covîrşitor, excesiv în ierarhia ocupaţiilor tradiţionale ale românilor) a fost specific do.ar unor-sate din Ţara B îrsei sau din Mârginimea Sibiului;Trei mari sărbători pastorale marcau perioada păşunatului, a celor şase luni, de la Sîngeorz la S f Dumitru: "Sîmbra oilor” - formarea turmelor şi urcatul la păşunile montane, VSpartul munţilor” în m ijlocul-verii (20 iu lie), cînd se desfăşurau nedeile pastorale pe munţi, înainte de părăsirea.acestora şi retragerea turmelor spre ogoare şi mirişti. în fine, atreia sărbătoare era la Sf. Dumitru, protector a l turmelor cînd ”se desfăceau turmele” şi se angajau "gazdele de turmă”, "sîmbraşii" (asociaţii la aceeaşi turm ă) şi ciobanii pentru ciclul viitor, al ţrimăverii viitoare. Sîmbra oilor, sau ”însîmbrarea”,

Numită şi "Măsuriş”, "împreunatul turmelor”, "Alesul oilor”, "Arieţul”, "Strînsul oilor”, "Ruptul sterpelor” •însemna ziua "urcatuluT pe munţi” cu turmele con- stitute din oile "sîmbraşilor” (proprietarilor) asociaţi cîte 20-30, cu străvechi rosturi sociale, economice, juridice, legate de,creşterea animalelor, în baza unor cutume şi ritm uri laborioase, respectate cu stricteţe,’ din genera ţie în generaţie., T rad iţia im punea o organizare riguroasă. "Gazda de turmă” aleasă din ; toamnă stab ilea ziua fatidică. în ajun, mieii erau separaţi de oi.fiind duşi în ocolul gazdei, iar turma era scoasă la păşunat, păzită dc feciorii din sat. Şi se credea că trebuie sâ treacă oile peste lanţ încopciat„ cas^stfel să fie gura lupului, vara; de porţi se legau firedelînă roşie;-”apârătoare de deochi, de strîji şi moroi, dc boli şi de urşi”; slîlpii porţilor se îmbrăcau înfrunzar dc fag şi flori de cîmp. Astfcl sc îndătina •îoBihor-, în Sălaj, în Munţii A lm ăjului, sau în Maramureş, în Cîmpia T ransilvaniei sau în Mocânimea Munţilor Apuseni, ca şi în satul Miceşti, jud. Cluj, ales de noi ca-eşantion pentru ^Mocânimea

Hăşdatelor. Şi ne relatează informatorii bătrîni şi părinţii noştri că turma scoasă din ajun la păşunat revenea în sat pentru "m ăsuriş” (m ulsului o ilor fiecărui proprietar şi m ăsurarea cu "carîm bul" a; can tită ţii m edii de lapte care revenea fiecărui proprietar pe timpul verii şi Grindurile” periodice în care îl luau de la stînâ), avînd în frunte "vlojoii”, "goţoii” , "păpâlugărele”', adică doi feciori îmbrăcaţi în funzar verde, simbolizînd divinităţi ale naturii, ale pădurii, invocînd regenerarea, ploile, mana. în drum spre "gazda m ăsurişului” , "goţoii” erau udaţi din belşug, de către săteni, pentru sporul turmelor şi mana laptelui. Oile erau trecute din nou peste un lanţ dV fier, ca rit apotropaic. Femeile le stropeau din "apă neîncepută^, cu "mătăuz” de busuioc, iar din blide de lut, cu boabe de grîu. "Păpălugăra” sau "goţoiul” se dezbrăca apoi de costumul mască, din frunzar şi participa la "împrorarea” (stropirea) reciprocă cu tineri din colec tiv ita tş, ca rit de fertilitate! Secvenţele ob ice iu lu i, - dăpâ stab ilirea re la ţiilo r în cadrul' econom iei pastorale - se încheiâu^cu un festival comun şi joc, la care flăcăi se mascau în "mătăhălii", stîrnind veselia tuturor. Familiile de "sîinbraşi” se aşezau pe iarbă ("luînd de la pămînt puterea”), scoţînd din traistele de sărbătoare, "atunci prima oară purtate", colaci rotunzi, -”ca soarele”, "pupeze” din aluat, pe care le legau la toarta şuştarului, dăruindu-le apoi copiilor, invocîndu-se mana laptelui şi fecunditatea animalelor. în estul Transilvaniei obişnuiau să facă un ”cinariu”, colac ritual în care se punea un ou fiert, sau coajă de la ouăle încondeiate de Paşti, drob de sare, usturoi (ca elemente magice, profilactice), apoi fringîndu-se deasupra capetelor animalelor li se dădea să mănînce, înaintea pornirii "la drumul vechi” spre păşuni noi. Pe platoul dinafara satului ( ca la Sîmbra o ilo r din Ţara O aşului) ori la "gazda turm elor” , starostele com unităţii frîngea "colacul sîmbrei” , dăru ind fiecăru i mem bru a l co lec tiv ită ţii "îm pătăşanie” din roada păm întului şi lapte din "sporul turm elor” . O spăţul şi jocu rile păstoreşti (Dimitrie Cantemir vorbea de.dansuL”călucenilor", sau a ”căluşerilor”)/întîmpinau asfinţitul soarelui ca o mare ofrandă colectivă, ca un rit sacru legat de cultul strămoşilor, de slăvirea naturii, de ciclurile muncii.

P înâ la ce lă la lt an, "carîm bul” (baston pentru măsurarea laptelui) şi răbojul, doniţele pentru mulsul laptelui la "sîmbră” şi.”cupele” cu care se stabileau "rîndurile’de lapte - erau păstrate în loc tainic, erau îngropate, sau urcate în brazi înalţi, după rînduielile străvechi. Ele erau elemente sacre ale unei adevărate "euharistii” ale credinţei, nu erau atinse sau folosite decît o dată în an, atunci, la SÎMBRA OILOR. ;

Dr. Maria BOCŞE Muzeul Etnografic al Transilvaniei

I \

C o n siliu l N a ţio n a l a l S o c ie tă ţiL C u ltu ră l- i P a t r io t ic e ” A v ra m I a n c u ” d in R o m â n ia | o rg a n iz e a z ă s îm b ă tă , 13 m a i a .c ., Ia D eva,| R eu n iu n ea N a ţio n a lă a M o ţilo r. P ro g ra m u l a m a n ife s tă r i i , ce va fi g ă z d u ită d e C a sa de * cu ltu ră Deva, cuprinde alegeri în cad ru l filialei ■ lo c a le , p r i m i r e a o a s p e ţ i lo r , R e u n iu n e a 1 N aţională a M oţilo r (R ap o rt a su p ra ac tiv ită ţii

C o n s i l iu lu i N a ţio n a l ; R a p o r t f in a n 'c ia r ;P ro g ram u l Societăţii; P ro g ram u l dezvo ltării e c o n o m ic o -s o c ia le a M u n ţ i lo r A p u s e n i;M o d ific ă r i în S ta tu tu l S o c ie tă ţii; P ro b lem e organizatorice); în cursul după-am iezii, la Baza d e a g r e m e n t S o im u ş se v a d e s f ă ş u r a tra d iţio n a lu l ” B al a l m o ţilo r” .

O rice om sănătos, ajuns în de leşin periculos. Sub "apă” însăex is ta partea cea m are, uriaşă, formată aproape în exclusivitate din fapte abominabile, încă vii în starea lor bine structurată, pfetrecute de cele mai m ulte ori ; sub- im boldul conştiental făptaşilor. Aceştia sînt convinşi că form ează c lanul

pleqitudinCa v îrste i, îş i poate com para v ia ţa cu un gheţar de calotă, bunăoară un gheţar "aşezat”, invers în sensul că partea vizibilă este m ult mai m are decît cea invizibilă, aflată sub "apă”, Sus sînt sedim entate, dar v ii, faptele cotidiene şi de exepţie între care aş- am inti: m unca asiduă? creaţia ,

m formarea familiei; creşterea copiilor, ac ţiun ile cu tezătoare , cele deN aju to rare a sem enilor, de intransigenţă, de înţelegere... Şi încă m ulte altele. Jos se află în stare, amorfă greşelile şi păcatele făcute cu voie sau fără voie, în general fap te le generate de in stinc te le primare. ,

- Dar ce se întîmplă cu acei oameni ai căror "g h e ţa ri” , par să fie răsturnaţi, asemănîndu-se ce Cei din capele oceanelor din nordul extrem şi sudul extrem ? Sau se află sedimentate fapte bune, însă ele se află în număr extrem de mic, în stare

norocoşilor, al celor care s-au născut în zodia imprevizibilei Fortuna.

D e s ig u r ,, mă re fe r doar la

"norocoşii” ale căror fapte se petrec p ro te ja te de o părelnică stare de norm alitate. Elimin cu sînge rece hoţii şi criminalii notorii. Norocoşii în-discuţie sînt şi aşa mulţi: sînt cei ctf coatele ascuţite şi fortificate în- elanuri repetate; sînt cei cu limba bă tu c ită de vorbe fără noimă aruncate în timpaneobosite; sînt cei care în cîteva secunde deşartă în curtea credulului o duzină de bas­cu le cu prom isiuni; cei ai căror obraji de iască n-au fost nicicînd traversaţi de undele înfiorătoare ale sincerităţii; cei convinşi că lacrimile, din ochii lo r adipoşi sînt mai limpezi decît cele închipuite de crocodilii- insolenţi; sînt cei care produc oroare prin cele două feţe, blestemaţi să le . poarte nu pentru a privi concomitent * înainte şi înapoi; sînt cei...* V ia ţa -ca u n .g h e ţa r pluteşte adeseori în derivă şi încetul cu înce tu l dispare fă ră -no im ă,Jn . oceanul numit Eternitate. ;

Mircea loan CASIMCEA V

Lansare de carteBiblioteca Judeţeană "Octavian

G oga” d in C lu j-N apoca an u n ţă lansarea cărţii intitulate "Cronica un e i id ile a n u la te ” a ' la i R ad u Călin Bot. C artea vă li prezentată de cunoscuţii scriitori clujeni Ion A rcaş ş i V asile R eb rcan u . L an sa rea va avea loc m a r ţi , 16 mai a.c.,ora 13, la sala de expoziţii a B ib lio tec ii Ju d e ţe n e , S tr . -K ogălniceanu n r .7, et:I.

M.B.

din C luj-N apoca spectaco lu l cu piesa "CRUCIADA COPIILOR” de Lucian Blaga. "Opreşte, Doamne, ceaso rn icu l cu care ne m ăsuri destrămarea!”(Blaga). Opriţi-vă o clipă din agitaţia zilnică şi hotărî- ţi-vă să petreceţi două ore la teatru. "Cruciada copiilor” de Lucian Blaga - un spectacol mare, pentru toate sufletele !” - se spune în invitaţia adresată redacţiei şi, prin intermediul nostru , pub licu lu i de către realizatorii spectacolului trupei din Arad. V '

EXPOZIŢIEM arţi, 16 m ai, ora 13, la

Galeriile Bibliotecii Centrale. U niversitare "Lucian Blaga” (Piaţa Păcii nr.2) va avea loc vernisajul expoziţiei retrospec-" tive "a doam nei AURELIA POP. Expoziţia va fi deschisă pînă la data de 31 mai, între orele 10-17..

Spectacol de teatruMarţi, 16 mai a:c., cu începere dc

la ora 19,00, Trupa de tpatru "POESIS" din Arad va prezenta pc 'scena Casei de Cultură Studenţeşti

InvItatie la concert9Liceul d-e Muzică din Cluj-

N apoca inv ită publicul meloman dumincă, 14 mai a.c., ora 18,00, la ’ Casa Universitarilor, unde va avea loc concertul susţinut de or- chesţra c laselor V I-V III. în program lucrări de J.S. Bach, Vivaldi, Klengel, Marcello şi Mozart. Solişti: Meda Nenjeti (CI. a V-a), Ramona Telcean (CI. a V il-a) Kinga Pallfy (CI. a ,y il-a ) şi Clâudiu Ciupe (CI. a VlII-a ). Dirijor Zita Magyari.

P e r s o n a

un apendice al existenţei. Marcat de neliniştile celei mai tineri generalii de oondeieri. Radu Călin Bot vine 'spre cititori cu un capital de trăiri

~ conflictuale, şi dense şi stranii - * valorizat in ambianţă, atmosferă,

punere în scenă cu Virtuozitate. Că nu se vede în "Cronica unei idile anulate" regia naratorului, mi se pare un cîştig notabil, cum însăşi

\ Mulate”. Un roman modern fap tu l că, aproape, ignoră intriga | condensat într-o realitate decelarea personajelor. Cartea | ‘imbolicâ de azi. în care viaţa estc o fabulă şi protagoniştii vectorii ■ i'mitează spre rai/iad cu viteza ct- Pentru cititor conteaza, în primul ' prezentului. }n citrf.'vlath ş6'vr«a >r,r}'lT avsn-’urti ai\tnte(oru ancorarea 5

** * * mm **** ■’Jtf M .M a tom n n ®aa bua iffî&r o&sa ttaa istua t e i tea ama mim

^Vadu Călin Bot s-a născut J J ţ Wvr. Adică, debutează matur cu

.'omanul "C ronică unei idile

'lo r în abecedarul clipei. 'Dedat în gazetărie verbelor contondente, în proză Radu Călin B ot se lasă fascinant de magia rostirii fluente, norm ale. Ceea ce îi perm ite să povestească lucruri reale "ca şi cînd ar f i de necrezu t". De aici, deta liile sărace, am biguitatea personajelor, sen tim en tu l de complicitate ”între n o i” şi lumea citadină a intelectualilor clujeni. Pentru că romanul este al cetăţii noastre. Pe acestă linie, scriitorul naivizează cu fo lo s . Din narator devine persona j, din com plice -

justiţiar. Ceilalţi sînt /osiile sale, fra ţi gemeni, ipostaze, adică per­sona: nimeni ori cineva foarte im­portant. Romanul este, să zic aşa, o "de’te fabula narratur", un pre­text de idilă eternă. Excepţie, în edificare, pare a f i protagonista Georgeta Florescu, o profesoară complexă şi complexată, atrasă de aleator. în să toate personajele obiectivează ş i atestă de-ne- crezutul. Tehnica fă p tu ir ii nu e deloc nouă. Jurnalul asumat ca o aţîţare a cititorului şi ca sinteză ideatică. Şi apoi, intervenţiile la

persoana întîi, care sparg timpul şi m ăştile. • Vădit tehn ic i de maturitate. Dar cartea trebuie citită şi nu comentată. Cu gînd de gra titud ine pen tru editura "D okia", care şi-a asum at

-r iscu r ile debutului, şi pentru Arina Gheorghiţă, care a propus o copertă alb/negru de excelentă penetraţie. Se poate,'deci, fără pasteluri s'eiy. Se poate simplu şi fă ră am balaj. A şa cum a in ten ţiona t Radu Călin Bot. Drum bun, tinere domn. ,; i •'11 • lori ARCAŞ -

*aB1Iil11îBB1I

Microstagiuinitiatic

în fiecare prim ăvară, sc riito ru l V asila Andru, p reşed in te le Centrului de p rac tică is ihaştă "ORATIO MENTIS” - Bucureşti, susţine la U niversitatea Populară uiţ microstagiu iniţiatic, ce îmbină abordarea unor problem e de~ cunoaştere sp irituală cu exerc iţii, de re laxare şi de meditaţie isihastă. N

* O m ul m odern, care este aproape permanent supus unei supraso lic itări (şocin form aţional, stress-ul din m ediul de v iaţă , rezolvarea problemelor cotidiene), are un mental agitat, ce-şi reface-tot mai greu parametrii funcţionali optimi ai stării de echilibru. în aceste condiţii, meditaţia se im pune ca un instrum ent de autoreglare, de "vindecare” şi- refacere a tonusului energetic şi psilio-somatic al fiinţei.

Primul irod al meditaţiei csţc obţinerea stării 'd e lirijşie (isihia) - şi citic, în condiţiile dc azi, nu are nevoie de o igienă mentală care- să-l elibereze dc' tot balastru-dc gînduri, stări contradietori s'au conftictualc? Dc aceea, vă invităm sâ p artic ipa ţi la o în tîln ire cu scriitorul Vasile Andru, luni şi m arii, orq 17,00, la U niversitatea Populară; veţi. afla cu acest prilej, dacă nu mai m ult,-cci puţin o metodă dc relaxare ce se află la îndemîfla oricui, în cclc cîteva clipe d c . intim itate, cînd omul rămîne singur cu el însuşi.

Maria FLORESCU •

A D E V Ă R U L ,d e C l u ă OMUL SI SOCIETATEA sîmbâtă-Iuni, 13-15 mal 1995

pIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Desfăşurate cu mult aplom b,, manifestările clujene dedicate Zilei internaţionale a Pămîntului s-au bucurat de 'o neaşteptată recep tiv ita te - în rîndul concitad in ilo r noştri. Despre acest succes şi> despre semnificaţia lui am rugat-o să ne vorbească pe d-ra Lori Berger, o tin&ră şi în treprinzătoare am erican i ce activează sub auspiciile organizaţiei de voluntari “PEACE CORPS”. In exclusivitate pentru “Adevărul de Cluj", ea ne-a declarat:

“Am început să p lănuiesc acţiuni pentru Ziua Terrei încă de la începutul lunii februarie, împreună cu c îţiva prie ten i americani şi cu mai m ulţi

- localnici, evaluînd posibilităţile de organizare şi desfăşurare a

unei adevărate campanii în dom eniul p rotecţiei mediului. Scopul principal era structurarea unor asemenea acţiuni care să1*atragă atenfia şi in teresul publicului, demonstrînd tuturor că se pot realiza foarte multe lucruri bune în acest domeniu cînd oamenii acţionează îm preună pentru o cauză comună cum este aceea a protejării naturii. Ceea ce de fapt s-a şi întîmplat. Cred' că acţiunile din acest an dedicate Zilei Păm întului au fost cel mai mare evenim ent de acest gen din is to ria C luju lu i. Peste 1200 de persoane au luat parte d irect la acţiunile de igienizare întreprinse în zonele Făget şi Cetăţuie,precum şi la program ul cultural-artistic desfăşurat în Piaţa Avram Iancu'. Chiar dacă de-a doua zi, deja o parte din efortul depus de comunitate' a

fost anulat din neglijenta celor ce au ieşit la o iarbă cu adevărat verde, c îş tigu l este totuşi unul en o rm - acela de a dovedi că se pot face’ m ulte lucruri bune în educaţia publicului în sensul responsabilităţii comune privind p ro te c ţia \ş i conservarea mediului. Pas cu pas', cu răbdare şi consecventă, împreună vom dobîndi rezultate şi în acest domşniu. .

Nu ne rămîne decît să consemnăm cu bucurie numele cîştigătorilor diverselor concursuri organizate, nu înainte de a sublinia că, de fapt,' cîştigători au fost toţi participanţii la acţiune, dar şi cei care s-au putut bucura de rezu lta tu l muncii lor, chiar dacă bucuria a fost scurtă. Din cei aproape 200 de concurenţi la desene pe asfa lt (mâi precis, pe m ozaic) după o deliberare deloc*

uşoară, juriul a premiat efemerele creajii ale elevilqr: Idiceanu Moraru, And?. Hancu, dosm a Ioana, Laura Pop, Cristina Marcu, Ovidiu Marcu, Dana Buclea, Ştefan. Sitaru,

' Camelia M aja, G abriela “G uţiu, Diana BUciu, Palna Catana, Elisabeta Toşa, Szekely Cecilia,' Paula / Beudean, • Amalia Boanţă,Măgdaş Radu, Florin Ilcaş, Adina Petean, Melinda Tâsăcaru, Gabriela Sicol, Corina N icoară, Monica Zeicu. Spaţiul şi uzanţele nu ne permit a-i trece în această pagină mai ales pe cei ce au participat la acţiunile de igienizare (adică de strîngere a gunoaielor, mai pe şleau zis) de pe Valea Pleşca şi Cetătuie, pentru că “recolta” lo r a fost cu adevărat impresionantă - peste 1500 de saci de gunoaie, măsură a lipsei de civitate a celor ce cu neruşinare

continuă să pîngărească locurile ce sînt ale tuturor, dar care arată, după un banal, sfîrşit de săptămînă, ca şi groapa de gunoi a oraşului! Nu ne . rămîne loc decît a consemna totuşi şcolile sau cluburile unde aceşti v- voluntari îşi desfăşoară activitatea citadină: 'C lubul' E cologic Transilvania, Clubul de cicloturism : “Napoca”, Clubul turistic speo-alpin “SALT” , mai m ulte grupări de r cercetaşi, liceele “Gh. Şincai”, “N, Bălcescu”, “Bathory”, “G. Coşbuc”, “A rte p lastice” , “Tr. V uia” , “Chim ie” (T urda), T eo re tic ' 2, şcolile W aldorf, . 3; 16, 14, * Seminarul Reformat. în afara celor m enţionaţi, şi-au adus aportul la organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări şi Serviciul de Ajutor Maltez, Romsilva, Agenţia pentru . Protecţia M ediului^ Salprest,-

Inspectoratul pentru cultură Cluj. j Sponsorii iau fost: Milieu I Kontakt Oost Europa (Olanda), ■ C olgate Palm olive, Fundaţia ' Soros, Vitrina, CERO, Mucart, I Feleacu l, Central, Asociaţia | chinologică, Marş. Neajunsurile | provocate tocmai de cei ce-ar fi ■ trebu it să susţină o asemenea iniţiativă nu merită să întineze I acest bilanţ, de aceea nici nu-i | vom menţiona pe cei ce-ati | sabotat sărbătoarea Pămîntului şi ■ a pămîntenilor. Un singur lucni , mai este demn de o permanentă I subliniere, anume că fiecare zi ar | trebui să fie Ziua Terrei, pentni | că nimeni nu trebuie sâ uite: Nn păm întul este al oamenilor, ci oamenii sînt ai pămîntului!

Mircea OLARU- ZÂINESCU

Bilanţ încurajator: -

Z i u a T e r r e i - î n f i e c a r e z i !, * ‘ M ; h f ,* , ’ f t

I I fi.... ' ' “ 3,U'Jr\

* î * 14 * 5 :

M v *.

Ziua Terrei în cîteva imagini: ecoprotecţie, de care. a r trebu i sâ răspundem fiecare ’ _ •

Şi ecodesign , în ace laşi c en tru p rim ito r al | C lu ju lu i |

P r o t e c ţ i a

c o n s u m a t o r i l o r

î n a t e n ţ i a m e d i c i l o r

v e t e r i n a r i

. Ultimii ani au adus în rîndul. producătorilor o sum edenie de întreprinzători, care abordează cele mai diverse genuri de activităţi, în cele mai frecvente cazuri probînd profesionalism şi un reăl'jn teres pentru îndeletnicirea îmbrăţişată, oferind pe piaţă o gamă sortimentală' cu reale calităţi, care concură chiar şi produsele din import. Cu toate acestea, se mai găsesc şi din aceia care, mizînd probabil tocm ai pe densitatea unor astfel de producători, scontează câ produsul lor va putea trece neobservat, chiar dacâ unele din. proprietăţile impuse de standarde legal instituite nu sînt tocmai în regulă.

Cum astfel de practici pot avea urmări dintre cele mai grave în rîndul consum atorilor, ajungîn- du-se pînă la situaţii de accidente fatale în cazul produselor din carne,

improprii consumului, oferite fâră 1 pic de jen ă şi răspundere, spre desfacere pe piaţă, este bine să se ştie^câ, p o triv it proverbului .cu ulciorul, practica aceasta nocivă nu are cum să treacă neobservată la~ infinit. Chiar şi într-un orăşel cum este Gherla se semnalează cazuri de îmbolnăviri, cel mai recent caz fiind consem nat cu ocazia Paştelui. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor în m asă, prin g rija Circum scripţiei sanitar veterniare din incinta pieţii

: agroalimentare şi a Poliţiei sanitar- veteri nare din localitate s-au luat m ăsurile de rigoare, personalul, in stitu ţiilo r mai sus am intite efectuînd cu regularitate controale şi luînd măsurile, deciziile necesare. Astfel, în primele 4 luni ale acestui an au fost controlate nu mai puţin de 700 de unităţi comerciale de stat şi

' p rivat, ia r num ărul analizelor efectuate în aceeaşi perioadă a fost - de 4135.“Printre cele mai eficace controale îl amintim pe cel urmat de capturarea a 80 kg. carne de porc. A fost'O acţiune deosebit de reuşită/ fiindcă a prevenit o îmbolnăvire în masă, care putea deveni fatală pentru mul|i consumatori. *

'. Cazurile descoperite în primele' patru luni ale acestu i an pe raza oraşului Gherla confirmă existenţa unor abateri de la normele de igienă veterinară, dar care au fost curmate de m e d ic ii ; şi tehnicienii C ircum scripţiei.sanitar veterinare din incinta pieţii. Totuşi, nu strică m ai m u l t! a ten ţie şi prudenţă în consumul produselor de carne, mai ales acum la începutul sezonului călduros. - -

SZEKELY Csaba

sGOGlŢO/îERGO ŞUMj

I m a g i n e a d e s i n e .

într-un timp de criză şi confuzie a valorilor, ce afectează formarea personalităţii tînărulu i,'educaţia trebuie să-şi asume o responsabi­litate în plus, conştientizînd că este absolut necesar sâ penetreze în articulaţiile intim e ale gîndirii şi cunoaşterii de sine şi nu să râmînă un simplu act informaţional.

In acest sens, ciclul de în tîln iri' lunare cu tinerii, in iţia t de

. Universitatea Populară şi desfăşurat sub genericul “Lumea între aparenţă şi esenţă”, a debutat (luni, 8 mai) sub auspicii deosebit de favorab ile .' Tema abordată a fost imaginea de

. sine, cu alte cuvinte cunoaşterea de sine - imperativ major al omului dintotdeauna, de altfel, dar avînd conotaţii noi la acest sfîrşit de secol,; în care se resim te mai m u l tc a oricînd consecinţa nefastă a îndepărtării omului de sacru, de un model uman perfect spre care să aspire. ’ "V-v ■

Numai din perspectiva acestei - cunoaşteri a identităţii sale ca întreg, ca fiinfă ce aparţine în egală măsură celor pâmînteşti, dar şi dimensiunii sale divine, om ul poate ajunge să-şi fundam enteze ex isten ţa pe valorile perene şi nu doar pe elem ente relative, fluctuan te şi adeseori separatoare. -

Aşa cum s-a dorit, d ialogul cu sala a fost deosebit de animat şi cald, tinerii râspunzînd apelului nostru de a deveni parteneri la dialog şi nu simpli auditori. Exerciţiul gîndirii împreună a dat posibilitatea de a

problem atiza, de a căuta , de a întreba - dar şi pe aceea de a veni cu idei, cu o limpezire în plus, cu un răspuns.

Readucînd peste timp ceva din atmosfera efervescenţei unui dialog socratian, în tîln irea a confirm at faptul câ tinerii se află în tr-o frumoasă căutare a esenţelor, că, departe de a fi preocupaţi doar de cele tributare modei zilnice, asipraţia lo r fundam entală şi in tu iţia îi deschide, ca o înaltă prom isiune, spre lumea lor interioară.

Maria FLORESCU

S - a s c u m p i t t r e n u l

d a r m i z e r i a a r ă m a s

în ultima perioadă s-a vorbit mult şi s-a scris deseori despre mizeria din trenurile cu care călătorim . Zadarnic, însă. M izeria sporeşte parcă odată cu scumpirea biletelor de călătorie. Omul are pretenţii mai mari, dar serviciile şi condiţiile sînt tot la nivelul cunoscut.

Zilele trecute am călătorit pe ruta

D ej-C luj-N apoca; Trecînd prin vagoane, nu-ţr vine să crezi câ în ele călă to resc oameni. în unele com partim ente m urdăria e de nedescris . Podeaua şi banchetele s în t a lbe de co jile de seminţe scuipate de ... civilizaţii călători. H îrtii,chibrituri, pachete de ţigări, ■ pungi de nylon, resturi de jpîncare, sticle goale peste tot, de parcă trenul ar fi ladă de gunoi. Şi pentru asta de vină este tot călătorul, fiindcă cei care se urcă în tren fac toate astea. Am văzu t şi spătare rupte, c« muşamaua tăiată, uşi şi 'geamuri cais nu se închid, becuri lipsă, am simţit stăruind un miros neplăcut. Oricum, călătoria cu trenul în ziua de astăzi este o adevărată povară, un chin. Şi este păcat, fiindcă preţurile actuale nu sîn t deloc neglijabile. D im potrivă, odată cu scumpirile, avem cu totul alte pretenţii şi de U lucrătorii CFR.

Nu trebuie sâ dăm vina doar pe cei care adm inistrează bunurile CFR. înainte de toate, ar trebui m avem o opinie mai fermă împotriva celor care distrug bunurile noastre. D oam ne,/ce pot lăsa oamenii în urma lor. ■ . ' SZ. C».

Nu, nu e vorba de celebrul joc distractiv inventat de un american isteţ în perioada marii rcccsiuni economice dc la începutul sccolului, ci dc un alt joc de socictate, distructiv, inventat dc minţi diabolice - pc plaiuri mioritice, tot într-o perioadă de recesiune - aceea a tranziţiei spre economia de pia|ă. Varianta

M o n o p o l yautohtonă, elaborată de legiuitori şi aplicată de'guvernanţi, are ca tablă- de joc întreaga ţară, iar ca piese de joc tot ccca ce constituia mai demult avuţia naţională saii bunul întregului popor. Întrucît noii potentafi, de noi aleşi, au vrut să schimbe vecliea lege cu una nouă (adică lor), au inventat regula jocului de-a FPS-ul şi FPP- ul. S-a împărţit tabla de joc în cinci

sectoare, s-u împărţit şi cartonaşele (citeşte carnete cu certificate de proprietate) şi s-au aruncat zarurile'. Iuţeala de mînâ a celor ce aveau şi plinea şi cu ţitu l, dublată de nebăgaţea de seamă a celor cîteva milioane de milionari săraci lipiţi pămîntului, care nici acela nu le mai aparţine, a dus în final la acumularea unei mari părţi a avuţiei naţionale în .buzunarele fâră fund al cîtorva fericiţi şi anonimi posesori dc sute de mii de carnete capitaliste. Intre ' timp, noi cerşim Ia marca poartă a

Europei, pe care au păzit-o cu străjnicie, intrarea într-o comunitate

.în care sîntem ele fapt de pe vremea în care mulţi din europenii.de astăzi nu descălecaseră pe tărîm urile binecuvîntate ale civilizaţiei. FPP- ul aur poartă, noi cerşim din poar- tâ-D poartă. Poate ne-or deschjde-o turcii, câ prea mulţi brocheri tuciurii cumpără acţiuni. Oricum, acum, la final dc tabletă, jocurile sînt fâcutc. Rien ne va plus!

Mircea OLARU

\

0 sîmbătă»luni, 13-15 mai 1995 R O Z A V I N T U R I L O RADEVĂRUL de C luj

'■V- ; •• . -

LURIE'S W€gB»RLD » » « • ^

B. ELŢIN ŞI B.CLINTOX AU ADOPTAT ŞASE DECLARAŢII COMUNE

sbsm m P Rh iB ile

S ecu rita tea europeană. în Declaraţia referitoare la situaţia

de pe con tin en tu l european se menţionează că evoluţia structurilor europene de securita te trebu ie sâ urmărească un scop unic - realizarea integrării întregii Europe, prin crearea “unor instituţii de sprijin reciproc şi i unor re la ţii în tre ţări. de natură să asigure că nu se va mai reveni la divizare sau la confruntare” . _• “Aceasta include hoţărîrea Rijjiei

de a continua Programul său individ­ual de parteneriat, î h 1 cadrul Parteneriatului pentru pace, precum şi e labo rarea unui docum ent prevăzînd realizarea unui dialog larg şi mai aprofundat şi a cooperării între Rusia şi N ATO ” , se spune în documentul menţionat. , ■ S is te m e le de ap ăra re antirachetă '

“A m bele părţi trebuie să aibă posib ilita tea să realizeze şi să desfăşoare sisteme tactice efective de apărare an tirach e tă” , se spune în

Declaraţie. ,.'• Această acţivitate nu trebuie însă să ducă la încălcarea sau eludarea Tratatului de Apărare Antirachetă şi nici să creeze un pericol real pentru forţele nucleare strategice ale celeilalte părţi. Sistemele tactice de apărare an tirachetă nu vor

- putea fi desfăşurate de R usia şi SUA pentru ca ele să le utilizeze una împotriva alteia. .,j, ,Parteneriatu l pentru progresul econom ic

în Declaraţia cu privire la problemele reformei economice, comerţ şi investiţii, cei doi preşedinţi s-au pronunţat pentru - întărirea şi extinderea comerţului bilat­eral, a accesului pe diverse pieţe şi a cooperării în materie' de investiţii, ca şi a colaborării în domeniul energeticii, C osm osului, ştiin ţe i, te h n o lo g iilo r ,, ocro tirii sănătăţii, ag ricu ltu rii şi conversiei întreprinderilor industriei de apărare. ■ . r •Transparenţa şi ireversib ilita tea

procesului de reducere * a arm elor nucleare

Boris Elţin şi Bill Clinton au confirmat

dorin ţa am belor ţări de a consolida de a purta tratative cu p riv ire la încrederea reciprocă şi a efectua un dezarmarea nucleară, “scopul lor fi- schimb regulat de “informaţii detaliate nai” ." ...cu privire lâ stocurile totale de focoase R usia şi SUA au confirm at nucleare” şi m ateriale fisionabile , v “importanţa abordării responsabile a asigurarea securită ţii şi in teg rită ţii problemei transmiterii de materiale, acestora. u tila je şi teh n o lo g ii ' nucleare” ,

Cei doi p reşedinţi au declarat că . sublin iind ,necesitarea preven irii “m aterialele fisionabile provenite din circulaţiei ilegale a m ateriale lo r, arsenalele nuclare în curs de lichidare, nucleare, întăririi măsurilor de control care depăşesc cantitativ necesităţile internaţional şi consolidării rolului securităţii naţionale”, nu vor fi folositepentru producţia de arm e nucleare. Acelaşi lucru este valabil în ce priveşte m ateria le nucleare recent, produse, precum -şi “m aterialele nucleare fisionabile provenind din programele nucleare cu caracter civil”.

B oris E lţîn şi B ill C linton s-au pronunţat pentru oprirea reactoarelor care produc p lu ton iu , şi elaborarea unor proceduri corespunzătoare de control în această privinţă. . -N e p ro life ra re a , a rm e lo r nucleare ■>.

Cele două părţi s-au pronunţat pentru prelungirea şi permanentizarea Tratatului' de Neproliferarea Armelor'Nucleare. Ele şi-au confirmat angajamentele asumate

AIEA în asigurarea unui regim global de neproliferare nucleară.A n g a jam en te p e n tru v iito r— f

într-o altă Declaraţie, SUA şi-au confirmat angajamentul de a susţine participarea Rusiei, în calitate de s ta t. fondator, la tratativele multilaterale pentru elaborarea noului regim in ternaţional de export, m enit “ să asigure controlul asupra comerţului cu arme, mărfuri sensibile şi tehnologii cu dublă destinaţie”. Preşedintele SUA a salutat confirmarea angajamentului asumat de Rusia în septembrie 1994 * de a nu încheia noi contracte' sau a lte ' acorduri p riv ind v înzarea— de armamente Iranului. -

o m Wt» BwtO C«pnV« »T CAOTOOHCwa WTP*tATPWai. t>w tow, HV£-

|~ D oDoamna dreptăţii în Orientul Mijlociu

SUB SEMNUL INCERTITUDINII

R e u t e rProcesul de pace în Irlanda de

Nord, iniţiat în urmă cu opt luni, a intrat în tr-o fază de incetitudine după încheierea convorbirilor dintreo oficialitate a guvernului britanic şi Sun Fein, aripa politică a IRA, fără a se fi ajuns la o înţelegere în ce priveşte etapa următoare. \ ■- La 9 mai, cclc două părţi au avut

' prima întrevedere la nivel ministerial din ultimii 23 de ani,’ dar nu au ajuns la un acord privind data şi nivelul la care se vor întîlni din nou pentru a continua edificarea unui proces de pace lansat în urm a acordului de încetare a -focu lu i, declarată de glerila IRA în luna septembrie.

Sinn Fein, care doreşte să pună capăt guvernării britanice a Irlandei de Nord, a cerut o întrevedere între preşedintele partidu lu i, G erry Adams, şi ministrul britanic pentru Irlanda' de Nord, ; S ir Patrick

Jtfayhew. . -Pare puţin probabil sa se poată

ieşi curînd din acest impas evident, pentru a se crea condiţii favorabile unei delicate întîlniri diplomatice ce va avea loc la W ashington luna aceasta. Sinn Fein a obţinut recunoaşterea oficială deplină din partea Administraţiei Clinton, ca şi din partea guvernului.de la Dublin,ii afirmă câ trebuie să fie tratată cu acelaşi respect de Marea Britanie, care are încă rezerve.

Acest impas a pus guvernul con- •ervator al M arii B ritanii într-o lituaţie dificilă faţă de grupările politice protestante unioniste, care doresc ca provincia să răm înă britanică şi se opun categoric oricărei negocieri înainte de dezafectarea armamentului.

Marea Britanie şi-a pus speranţele de soluţionare durabilă a problemei Irlandei de Nord în posibilitatea de• determina Partidul Unionist şi alte Partide importante sâ cadă de acord to noi convorbiri la care să participe toate partidele şi cărora Sinn Fein sâ Ii ie alăture, cînd va îndeplini- condiţiile puse de Londra. Unioniştii 'etern că asemenea convorbiri vor

. fi preludiul unei evoluţii lente spre ^/avernare britanico-irlandeză a Irlandei de Nord sau spre p fuziune cî Republica Irlanda, condusă de {ivernul de la D ublin, pentru a ‘libera Londra de o povară costisitoare şi de un conflict soldat «3.200 de morţi în 25 de ani.

|”RAPORT ASUPRA CATASTROFELOR PE GLOB -1995"

■>'AFP

Cele 56 de conflicte armate aflate în curs pe glob au adus lă emigrarea a 17 m ilioane de refug ia ţi şi la dep lasarea a lto r 26 m ilioane de . persoane, “toate victime ale eşecului dezvoltării şi al d iplom aţiei” , se afirm ă în “R aportu l asupra ca ta stro fe lo r în lume - 1,995” a l F ederaţie i In ternaţionale y a - Societăţilor de Cruce Roşie. -

în 1994 circa 160 m ilioane de persoane au fost afectate , de ca tastro fe , fără a lua în ca lcu l conflictele. în plus, există în lume, “unde cresc m işcările m asive de populaţie”, peste 100 milioane de em igran ţi econom ici, constată raportul. P ublicat sim ultan la

Geneva ş i,L ondra , docum entul’ explică ; ro lu l - o rgan izaţiilo r um anitare , şi al organizaţiilor' neguvernamentale în conflicte, “cel mai adesea in terne şi a le căror victim e sînt în proporţie de 95 la sută civili”.' ' ;

întocmind o listă a catastrofelor care s-au soldat cu minimum z e c e ; morţi şi/sau au afectat grav cel puţin 100 de persoane? raportul constată ' că în 1994 au fost 20 de seisme, patru cazuri de secetă şi de foamete, 68 de inundaţii, cinci alunecări de teren, 51 de uragane-şi opt erupţii vulcanice. Asia a fost continentul cel mai afectat; cu o predominanţă a inundaţiilor şi uraganelor, eu mult înain tea A m ericilor, urm ate de A frica şi Europa şi, în sfîrş it de

Oceania.. Referitor la catastrofele declanşate

de oameni, raportul enumeră, fără ' alte detalii, 90 'de “accidente”, dintre care 20 tehnologice şi 21 'd e incendii. a .; ' i

în 1993, ţă r ile donatoare au cheltuit peste 2,75 miliarde dolari pentru ajutoare de urgenţă, deci de zeceo rim a i m u ltd e c îtîn 1983.

PotrivitJ- lu i .G eorge W eber, .secretar genera l a l F edera ţie i, “com unitatea in te rna ţiona lă se • bizuie în fiecare ân mai m ult pe sistemul um anitar, dar acesta are p ropriile lu i problem e, căci resursele financiare sînt distribuite adeseori mai puţin în fu n c ţie d e nevoi decît de mizele mediatice şi politice”. >

« R e u te r

COREEA DE NORD ACCEPTA RELUAREA NEGOCIERILOR CU SUA PRlVlJUD PROGRAMUL SĂU NUCLEAR >

I Coreea de Nord a acceptat să 'reia negocierile cu Statele Unite în

legă tu ră cu program ul său nuclear şi să m enţină “îngheţate” reactoarele sale pînă la încheierea convorbirilor - s-a anunţat

Jn tr-un comunicat al MAE de la Phenian. Comunicatul - transmis de agenţia o ficia lâde presă nord-coreeană - precizează că data şi locul convorbirilor propuse de SUA'se află în discuţie. Oficialitatea nord-coreeană a precizat însă că Phenianul nu a revenit asupra refuzului de sf accepta reactoare sud-coreene-moderne în locul celor Vechi, în legătură cu care Occidentul suspectează Coreea ddNord că le utilizează pentru a fabrica arme nucleare. Washingtonul-irîsistă în continuare că Phenianul trebuie să accepte reactoare sud-coreene, Seulul fiind dispus să suporte costul de p^tru miliarde de dolari.: Robert Gallucci, principalul negociator american în tratativele cu nord -co reen ii, a afirm at la Seul - după convorbiri recente cu oficialităţi sud-coreene şi japoneze - că cele trei ţări nu au ajuns la n ici un com prom is şi că Va ex is ta o “problem ă m ajoră” dacă

• Phenianul nu renunţă la poziţia sa. ' w ^ v : '

MITTERRAND CRITICAT PENTRU ABSOLVIREA MILITARILOR GERMANI DE CRIMELE NAZISTE

. Cu cîteva zile înainte de a părăsi funcţia , M itterrand a afirm at, în tr-un discurs cu încărcătură emoţională rostit luni la Berlin, că militarii germani “au fost curajoşi. Ei au acceptat să-şi dea viaţa pentruo cauză negativă, dar gestul lor nu a avut nimic de-a face cu aceasta. Ei şi-au iubit ţara”. “Soldaţii germani care au murit în această uniformă (nazistă ) m erită m ilă, dar, cu siguran ţă , nu laude” , a rep lica t istoricul'Josph Rovan, supravieţuitor a l lagărului de concentrare de la Buchenwald, devenit un pionier al reconcilierii franco-germane.

Alfred Grosser, veteran francez şi autor care a scris despre Germania, a apreciat câ preşedintele francez a spus ee nu trebuia, relevînd că “pînă' şi germ anii fac deoseb ire în tre suferinţele germanilor implicaţi în război şi curajul acelor germani care i-au opus rezistenţă lui Adolf Hitler. “M itterand ar trebui sâ-i laude pe germanii care i s-au opus lui Hitler”> a ap recţa t Arno K larsfeld , fiu l “v înâto ru lu i” de nazişti Serge Klarsfeld şi unul dintre avocaţii care reprezin tă v ictim ele crim elor de război naziste. “Dragostea de ţară nu con.stituie o scuză pentru .orice, pentru a fi mers alături de fascism”.

Dintre liderii din întreaga lume prezen ţi la fe s tiv ită ţile Z ilei Victoriei, Mitterrand a fost singurul

care a luptat în război. După ce a reuşit şâ scape'dintr-un lagăr german pentru prizonierii de.război,‘el a lucra t ' pentru ~ guvernul colaboraţionist de la Vichy înainte de a se ală tura R ezistenţei antinaziste. Dar atît cotidianul de stînga “Liberation!’, în articolu l in titu la t:”M itterrand: M area absolvire”, cît şi cotidianul comunist “L ’H um anite” l-au ^acuzat câ bagatelizează ideologia xenofobă a lui Hitler, care a dus la război şi la holocaust. Exigenţele actuale ale prieteniei franţo-germ ane nu pot justifica “ambiguităţile istorice şi confuzia”. “Este această atitudine preţu l ce trebu ie p lă tit pentru construcţia linei tlniuni Europene, care ar nesocoti naţiunile şi memoria lor ?” Mitterrand a revenit la tema reconcilie rii m arţi, la M oscova,

- afirmînd:”Niciodată n-am considerat câ militarii germani au fost inamicii noştri. T rebuia sâ in tri în luptă pentru că acesta era sistemul. Cum poate cineva sâ facă o distincţie între curajul soldatului german şi cel al soldatului rus, ambii fiind nevoiţi să ia parte la bătălii cumplite, fiecare pentru pămîntul său ?”

Criticii l-au atacat to todată pe M itterrand pentru că l-a omis pe generalul Charles de Gaulle, liderul Franţei libere în perioada războiului şi ulterior preşedintele celei de-a cincea repub lic i, de pe lista oamenilor de stat postbelici care au construit Europa unită.

JAPONIA REACŢIONEAZĂ CU CALM LA AMENINŢĂRILE SIJA ÎN CONFLICTUL PRIVIND AUTOMOBILELE

Japonia va face imediat apel la Organizaţia Mondială a Comerţului (OM C) -în cazul în care Washingtonul va anunţa o eventuală lis tă de sancţiun i com erciale în conflictul lor privind comerţul cu autom obile, a declarat m inistrul japonez al com erţului, Ryutaro H ashim oto. în cadrul unei conferin ţe de presă m inistru l japonez a afirmat câ împărtăşeşte opinia americanilor potrivit căreia disputa privind accesul pe pieţele japonexe pentru automobile şi piese de schimb auto nu va avea un efect negativ asupra relaţiilor economice

generale dintre cele două ţări cu cele mai puternice economii din lume.

R eprezentan tu l SUA pentru comerţ, Mickey Kantor, a precizat că, pen tru a forţa Japonia sâ-şi deschidă pieţele de automobile şi p iese de schimb auto , va anunţa curînd o listă, de mărfuri importate

: din Japonia care vor face obiectul unor sancţiuni tarifare. în afară de aceasta, Mickey Kantor a informat că S ta te le U nite vor depune o plîngere la sediul din G eneva al OMC împotriva reglementărilor şi altor practici japoneze în sectorul automobilelor, ce îi descurajează p e . competitorii străini. -

R yutaro H ashim oto şi-a

Sînt mulţumit să constat câ vă plac produsele americane

m anifesta t surprinderea faţă de intenţia Statelor Unite de & înainteo petiţie, dar a adăugat că, în opinia sa, această d ispută ar putea fi soluţionată cu calm, în conformitate cu reglementările internaţionale în dom eniu. “Nu am mai avut un război comercial în lume din 1932", a : afirm at M ickey ‘ Kantor, l a ’ anunţarea ce lo r două măsuri a le \ S ta te lo r U nite” - institu irea de sancţiun i şi p lîngerea lâ OMC. “Sperăm că aceste sancţiuni nu vor fi niciodată' puse în aplicare şi că vom putea negocia un-acord” , a afirmat o oficialitate americană.

Ryutaro Hashimoto a declarat câ partea japoneză nu va refuza sâreia convorbirile dacă Washingtonul îşi va modifica cererile.- M ickey K antor a precizat că

anunţarea listei potenţialelor mărfuri - care vor fi supuse.unor sancţiuni com erciale a fost amînată pînă la încheierea vizitelor lui Bill Clinton ■ în Rusia şi Ucraina..Chiar şi după eventuala publipare a listei ar fi : necesare alte 30 de zile, conform legii, pentru a fi supusă dezbaterii publice şi pentru stabilirea măsurilor asupra cărora se vor institui sancţiuni. A ceasta înseamnă câ eventualele sarfeţiuni ar putea intra în vigoare:aproximativ în perioada15-17 iunie, cînd la Halifax, în Noua Scoţie, va avea loc reuniunea liderilo r din G rupul celor 7 ţări puternic industrializate.

A D E V Ă R U Ld e O i a j j sîmbătă-Iuni, 13-15 mai 1991&

-( Discursuri parlamentare )-

loan Gavra: "PUNR VA SPRIJINI IN IŢIATIVA PARTICULARĂ PRINTR-UN ACT NORMATIV ÎN PARLAMENT"

Falimentul investiţiilor particulare are efecte negative nu numai asupra- celor cart au avut curajul să derulezeo.activitate economică, ci, mai ales, asupra creşterii volumului,şi calităţii serv iciilo r şi a , producţiei în

: ansamblu, Iq nivel naţional. Sigur, activitatea economică particulară trebuie realizată civilizat. Adică,, în spaţii corespunzătoare. Improvizaţiile nu-şi mai au locul şi rostul. Dar nici să-i arunci, pur şi simplu, în stradă nu este normal.

Sigur, trebuie sprijiniţi şi şomerii pentni a realiza iniţiativa particulară. Li se oferă, astfel, . o şansă economică. Iniţiativa particulară creează noi locuri de muncă. De aceea ea trebuie sprijin ită ş i : încurajată . PUNR a decis să elaboreze un proiect de lege care să protejeze iniţiativa particulară la n ivel naţional. Noi nu facem demagogia reformei. O realizăm efectiv.

PUNR a h o tă rît să sprijine iniţiativa particulară, în sensul pozitiv al ac tiv ită ţii, prin înaintarea unui pro iect de lege care să protejeze efortul economic al micilor întreprinzători. Două ar fl, între altele, raţiunile pentru care PUNR spijină in iţia tiva particulară. în prim ul r în d , . participarea efectivă a acestora Ia creşterea econom ică prin realizarea unor investiţii produc­tive importante. Apoi, sistemul de. creditare care a dezavantajat această categorie de investitori. în 1990 şi 1991 s-au promis credite cu dobîndă mică, de 15-20 la sută, dar în realitate", nivelul dobînzilor a ajuns în 1992 la 160 la sută. în acest fel micii întreprinzători au ajuns într-b situaţie economică falim entară, p lătind dobînzi nejustificate; care au depăşit nivelul creditului obţinut. Trist este câ aceste dobînzi au fost percepută pe durata efectuării investiţiilor, atunci cînd micul întreprinzător n-a obţinut nici un fel de profit.: în prezent PUNR, împreună cu

rep rezen tan ţii1 m icilorîntreprinzători lă nivel naţional, . elaborează un proiect de lege care să protejeze investiţiile acestora.

Matei Boilă: "Ordonanţa nr.■ §1 e ste contrară obiectivelor reformei"

într-o economie ca a noastră, care nu funcţionează încă pe baza mecanismelor de piaţă, orice creştere a salariilor care nu reflectă o creştere a p roductiv ită ţii muncii* se realizează fie din inflaţie, fie din reducerea fondurilor de dezvoltare şi investiţii, care şi aşa , în_ majoritatea întreprinderilor cu capi­tal majoritar de stat, sînt catastrofal

de mici. Ordonanţa de urgenţă nr.1, care condiţionează salariile de creşterea productivităţii muncii, pare d ec i,a la prima vedere justificată. Numai că, nu am făcut progrese sem nificative spre o îea lă econom ie . de p iaţă, economia noastră centralizată nu mai răspunde com enzilor sale

; clasice. Vrînd, nevrînd, sjngura noastră şansa este acum trecerea efectivă la mecanismul de. piaţă. Prin crearea unui sector puternic de în treprinderi particu lare , crearea unei concurenţe benefice şi liberalizarea pe’baza cererii şi a ofertei nu numai a preţurilor, ci şi a negocierii salariilor, st poate relansa efectiv economia, poate crpşte efectiv şi nu numai statistic producţia şi se poate ajunge la o creştere a salariilor, fără a intra într-o spirală inflaţionistă şi fără a afecta dezvoltarea economică şi investiţiile . A stfel, reglementările din Ordonanţa de urgenţă nr.l conduc exclusiv la descurajarea competiţiei benefice între întreprinderi, la egalizarea în rău şi, în acelaşi timp aruncă exclusiv asupra sa laria ţilo r dificultăţile mari ale unei tranziţii aberante.

C reşterea p roductiv ită ţii muncii, se face prin modernizarea tehnologiilor. Ori, în majoritatea cazurilo r, fondurile -pen tru dezvoltare , inclusivam ortism entele prelevate, sînt mai mici £h iar decît fondurile necesare în locu irii' u tila je lo r u z a te . 'în loc să deblocheze econom ia, să c a p ita liz e z e ' întreprinderile, să le restructureze şi retehnologizeze pentru a creşte p roduc tiv ita tea , ^ g u v e rn u l propune muncitorHor .creşterea salariilor numai pe baza creşterii productivităţii, creştere care nu are o bază econom ică reală, tocm ai din cauza^, po litic ii guvernului.;

în aceste condiţii, modificarea salariilor se va face exclusiv prin indexare , care prin^defin iţie ' conduce la micşorarea salariilor rea le , deoarece întotdeauna rap o rtu l d in tre indexare şi creşterea preţurilor este subunitar.

Legea c a s e lo r

n a ţio n a liz a te , la f in a l. ^

Votul, s ă p tă m în â V iito a re

D isputatul p ro iect leg isla tiv privind casele naţionalizate a fost, în sfîrşit, finalizat. în scurt timp şi fără diverganţe semnificative, au fost adoptate, articolele ce reglementează procedura de restituire în natură a im obilelor sau de despăgubire a foştilor proprietari. D eputaţii atf stabilit că odată cu restitu irea în natură sâ fie dobîndit şi dreptul de- proprietate asupra terenurilo r aferente, potrivit situaţiei existente în momentul trecerii în proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor ocupate şi aferente altor construcţii, şi dotări edilitare realizată pînă la

, această dată: în cazu l în care apartam entul care se restitu ie în natură se află într-o clădire cu mai multe apartamente, foştii proprietari sau m oştenitorii acestora vor dobîndi cotă parte din proprietatea asupra tuturor părţilor de construcţii şi instalaţii, precum şi asupra dotărilor, care^prin natura lor, nu se pot folosi decît în comun.

D isputele s-au aprins* la examinarea textului care precizează Că hotărîrile judecătoreşti emise

■anterior in trării în' v igoare a prezentei legi, pe baza cărora unii

- proprietari au fost puşi în posesie, pot fi atacate de că tre părţi, indiferent de data pronunţării lor. Deputaţii opoziţiei au considerat dispoziţia neconstituţională pentru că se încalcă în opinia acestora principiul neretroactivităţii legii, şi se eludează ju s tiţia din sfera 'de reg lem en tări: a litig iilo r dintre chiriaşi şi proprietari. M ajoritatea şi-a susţinut punctul de vedere, menţionînd că instanţele vor avea astfel posib ilita tea să îndrepte greşelile făcute an te rio r la pronunţarea unor sen tin ţe în condiţiile în care nu ex is ta la momentul respectiv baza legală pentru aco rd a rea 'u n o r im obile proprietarilor. Soluţia adoptată prin vot nominal precizează că hotărîrile judecătoreşti pot fî atacate pe baza

recursului. în anulare conform art. 330 din Codul de procedură civică.;

U rm are r adop tării unor am endam ente, un nou a rtico l ' referitor la cazurile în care se aplică măsuri reparatorii a fost-introdus în .7

: tex tu l p ro iectu lu i. Precizăm că ţ: ' locuinţele care au avut destinaţia de , case de oaspeţi; de protocol, cele considerate monumente istorice şi din patrimoniul naţional, cum şi cele”? fo losite ea reşed in ţe de foştii şi actualii demnitari sînt exceptate de la vînzare. Ceea ce, completat cu modificările substanţiale aduse de deputaţi în textul Senatului, va ducş, probabil, la o mediere furtunoasă. Votul de ansamblu va fi exprimat în şedinţa*de marţi, 16 mai.

P u r i f ic a r e a e tn ic ă

s i U D M R. *E ste bine cunoscut .că liderii

UDMR plîng permanent forurilor internaţionale, acuzînd o presupusă lipsă a drepturilor fundamentale ale omului pentru minoritatea maghiară din România, corelată cu o aşa-zisă acţiune de deznaţionalizare sau, cum acestora le p lace să num ească "purificare etnică”. Poate mai puţin cunoscută însă este politica, consecventă, v io len tă pe care UDMÎI o duce pentru alungarea românilor din judeţele Harghita şi Covasna, de maghiarizare a celor care râm în. A specte cărora, din păcate, nu le-a fost acordată niciodată atenţia cuvenită. A stfel maghiarizarea populaţiei româneşti, începînd cu 19J 8 este o realitate demonstrată de datele statistice pe ţâre deputatul independent Stelian Ţ urlea le-a adus la cunoştin ţa plenului Cam erei D eputaţilo r

U.D.M.R. salută victoria lui

Jacques Chirac

iIIII

I " U.D.M.R. îşi m anifestă I| satisfacţia pentru alegerea lui || Jacques Chirac în funcţia de |

' | preşedinte al Franţei. ”Ne .■ ^mulţumeşte rezultatul alegerilor ■I din Franţa” , afirm a Marko I | Bella, preşedintele U.D.M.R. | | "Am avut ocazia sâ-1 întîlnesc |I acum doi ani pe Jacques Chirac ■-■ şi mi-am dat seama cît este de ■

■ I preocupat de problem ele I| Europei dc Est şi, îndeosebi, de || chestiunile legate . de |I m inorităţi.” U.D.M'.R. are ,■ relaţii directe cu partidul lui '■I Jacques Chirac ca membri ai I | acclciaşi organizaţii: Uniunea | | Democrată Europeană (C .E.) |

D i n " D e c l a r a ţ i a R A . C . c ă t r e ţ a r ă ”PA RTID UL ALIANŢEI

CIVICE a ales ca al doilea Congres al său să aibă loc la Alba- Iu lia o raşu l sim bol al Unităţii românilor, din credinţa că a sosit momentul unei noi uniri a forţelor naţionale pentru scoterea ţării din criza în care se adînceşte. P. A .C., oferă o alternativă de guvernare, un program concret, cu soluţii pentru depăşirea crizei: privatizare rapidă, reală şi echitabilă, fac ilita rea şi garantarea

investiţiilor externe şi interne pentru reducerea şomajului, reorientarea forţe i de m uncă, red istribu irea bugetului pentru relansarea rapidă a învăţămîntului sănătăţii şi culturii; independenţa puterii judecătoreşti; descen tra lizarea adm inistrativă efec tivă pentru refacerea localităţilor; investiţii în drumuri,căi ferate şi telecomunicaţii; protejarea ag ricu ltu rii particulare;dem ocratizarea - însănătoşirea in s titu ţiilo r statu lu i atinse de

corupţie, inerţie şi nepăsare; modernizarea armatei române în vedere intrării în NATO.

- P .A .C .' so lic ită , sp rijinu l cetăţenilor pentru rea lizarea acestui program.

P.A.C. este un partid modern, fără.datorii şi nostalgii fa ţă de trecut, angajat în prezent şi cu o imagine clară asupra viitorului României. _ ■

Preşedintele P.A.C., Nicolae Manolescu

Una d in tre com andam entele majore ale postului de TV "Duna" este stim ularea nostalgiei telespectatorului de etnie maghiară, ■ după Ungaria Mare. Că'acest demers s-ar putea numi iredentism şi revizionism , nimeni nu sc sinchiseşte.

în zilele trccute, pc micul ecran; a fost prezentată Uniunea Mondială a Maghiarilor Ardeleni. Organizaţia, prin ex isten ţa ei, reprezintă iredentism şi revizionism. Elementele dccorative ale sălii în carc s-au adunat strigoii unui trecut populat de himere, au dat expresie acestei ideologii. O hartă dc proporţii.a fostei Ungarii Mari, cu împărţirea administrativ-teritorială existentă înainte de 1918. Zelosul operator a readus, în prim plan, dc .

cîteva ori, această hartă-relicvă, potrivită doar ca ilustraţie în anumite tratate de istorie. într-o altă hartă, în cadrul imperiului Sfântului

Ştefan a fost p ictată, Ungaria actuală, sugcrînd c lar nu numai trecutul şi prezentul ci şi viitorul ci. Stema Ardealului alăturată stemei U ngariei este o sugestie carc nu

necesită comentarii deosebite, dar este impertinentă folosirea ei în acest mod, ”uitînd” , că ea este parte integrantă a României. O amnezie periculoasă, atît din partea acelei' adunături, cît şi din partea postului TV în cauză. Im aginile au fost întregite de un interviu luat liderului o rgan izaţie i.K reiczinger Istvan privind viitorul tineretului de etnie maghiară din Ardeal. în ungherele cclc mai ascunse ale minţii acestuia s-a gîndit, mai mult decît singur, Ia viitorii "recuceritori”, la rişte ”gâr/i zdrenţăroşi”..-,

V-am oferit doar o frîntură din "obolul” postului TV ”Duna” oferit zilnic cauzei "împăcării istorice” a popoarelor noastre. Asta poate el, altceva nici nu vrea.

G.FARCAS

într-o intervenţie recentă. Astfel, (26 de localităţi rurale din jud^ . ' i Covasna, din recensămintele fictt ăT de autorităţile maghiare înainte 1918 rezultă existenţa a 97js rom âni. în aceleaşi localităţi,U rercensămîntul din 1992 an fon înregistraţi doar'1206românişi a tenţie! La .numărul celor m aghiarizaţi, trebuie adăogi românii rezultaţi din sporul nattmi al populaţiei. Din detalierea pt localită ţi a . domnului Ţnrjei co n se m n ă m d a te le c'cle m;, semnificative: Micfălău, înainte de 1918 erau 1418 români, în 1992 doar 23, Bicfalău, 1151 -18, Bixid, 684 - 11, Chelniţa 600 - 58. !i judeţul Harghita, în 28 de localităţi rurale,'din recensămintele antcriondin 1918 rezultă existenţa a 1020] rom âni, iar în recensămîntuldii 1992, doar 841. Pe localităţi: Cavinul Mare, înainte de 191S erai 1111 rom âni, în 1992 erai înregistraţi numai 8, Frumoasa, 644 -1 2 , Valea Strîmbă, 602 - 16.

"Purificarea etnică existentă ii T ransilvania, afirmă dl. Steliaa Ţ urlea , dar nu împotriva maghiarilor, ci împotriva români lat. Astăzi ea' este considerată de cătr UDMR, partid a cărui scoaterea afara legii, a cărui desfiinţare,arii un act normal de apărare a fiinţei naţionale româneşti, de conservare a statului român. Teama celor ce k află astăzi în fruntea acestui stat, de a tăia capul hidrei udemeriste esteo dovadă de intonştienţă şi de laşitate. Istoria va şti să-i aşeze îi locul pe care-1 merită.” Şi nu trebuie să uităm incidentele semnalate ii ultima vreme în com. Cleja (Bacău),, locuiţă de ceangăi, este o dovada în plus câ acţiunea de maghiarizate începe să fie împinsă şi dincolo de munţi. G abriela Ogneu

H e r z o g v a o f e r i s p r i j i n r o m â n i l o r

Preşedintele Germaniei, Roman Herzog, care va efectua o vizită de trei zile în România, la începutul săptămînii viitoare, intenţionează, în cursul convorbirilor cu forţele p o litice din această ţa ră , să încurajeze poporul rom ân în efo rtu rile cerute de procesul dem ocratizării şi tranziţie i la economia de piaţă, transmite agenţia DPA, citînd o declaraţie , făcută m iercuri seara, la Bonn în faţa presei, de şeful statului german.’ Preşedintele german a declarat, după cum aprecizează agenţia DPA, recepţionată de R om pres, că vă sprijini în mod hotărît România în procesul com plicat de aderare la U niunea Europeană şi NATO. Românii se tem că au fost lăsaţi să aştepte în "rîndul al doilea” şi doresc pe drept un tratament egal, a declarat Herzog. Este adevărat că pentru aderarea la UE este absolut necesară realizarea anumitor criterii, dar în accst proces com plicat rom ânii trebuie sp rijin iţi, a adăugat preşedintele german.

H erzog va avea convorbiri cu ' toate forţele politice din România,

în primul rînd cu premierul Nicolae V ăcăroiu şi.cu preşedintele Ioi Iliescu pe care -” îl cunoaşte şi

apreciază din 1993” arată agenţii DPA. în urmă cu doi ani, Romai H erzog a efectuat o vizită îi România în calitate de preşedinte al

• C urţii C onstituţionale germane, o ferind sprijin în crearea, regulam entului de funcţionarei unui organism similar în Românii

Marţi, este programată o curâtarc a preşedintelui Roman Herzog ii faţa cam erelor reunite alt Parlamentului, în programul vizitei fiind inclusă şi o întîlnire ci reprezentanţi ai minorităţii germane din . ţa ra noastră. Ca urmare i em igrării m ultora dintre ei î> G erm ania, în România se află ii p rezen t doar 120.000 de etnici germani, reducerea lor conţinu»!1 structura de vîrstă fiind "tot mii

p roblem atică” . — Poarta către Germania le rămîne deschisă, te fiecare trebuie să cîntărească bi« dacă în Germania îl aşteaptă cevi mai bun decît acasă, a adăugit Roman Herzog în cadrul conferinţa de presă de la Bonn.

(Rompres)

Precizarea Partidului Socialist ClujCa urmare a celor apărute în cotidianul "Adevărul de Cluj” din data

de 10 mai 1995, Biroul Coordonator al Partidului Socialist Cluj declară că: .

Speculaţiile jurnalistice vizînd o anumită confruntare între membrii Biroului 1\S. Cluj privind ocuparea funcţiei dc preşedinte al filialei sînt^otal neîntemeiate, rod al imaginaţiei gazetăreşti. Nimeni nu-ţi arogă merite sau ascendente în activ ita tea de pînă acum pentru \ ocuparea unei anumite funcţii în conduccrea filialei. Informăm opinia publică clujcanâ că în data dc 19 mai a.c. va avea loc Conferinţa judeţeană dc alegeri, unde delegaţii îşi vor exprima absolut dcmocratic opţiunile pentru organele de conduccrc ale filialei. Partidul Socialist, filiala Cluj, îşi exprime încă o dată, adeziunea la principiile democraţiei reale şi nu acceptă sâ facă nici un rabat dc la accstca.

sîmbătă - luni, 1 3 - 1 5 mai 1995 PUBLICITATE rfe C lu j

f' scMONTlîNAY ■ C L U J E N E E G I E s aCluj Napoca - .

|l anunţă că în perioada 15 - 18.05.1995 nu se va ■ I furniza apă caldă meniyeră beneficiarilor care 11 sînt racordaţi la punctele termice nr. 7, 8,9,16, j 17,18 Mărăşti. De asemenea în ziua de | 16.05.1995 în cartierele Mărăşti, Aurel Vlaicu,

11 N.Titulescu, P-ţa Gipariu, Dorobanţilor şi Baba I. Novac se va furniza apă caldă menajeră cu'| intermitenţe între orele 8,00 -17,00. jl Aceste măsuri sînt necesare pentru efectuarea |l unor lucrări de reparaţii şi reglqje pe reţeaua i| termică primară. 'I j Vă mulţumim pentru înţelegere. (242091)

L— .

v . . Clujorganizează licitaţie publică pentru CCle

AO spaţii comerciale 7 (magazine) situate

în Cluj-IUapoca, piaţa Mărăşti,vineri 19 mai 1995 ora 11.

Relaţii la telefon 0 6 4 /1 9 9 8 9 4 [239942]

S.C. ERS-CUOSA,cu sediulînCluj-Napoca B-dul Muncii nr. 1B, organizează concursln da ta de 1 .0 6 .1 9 9 5 o ra 9 , la sediul unităţii.

FIZICIANinpentru ocuparea postului de

domeniul m icroscopie e lec tro n ică , difractometrie, spectometrie optică şi raze X, cu vechime minimă de 5 ani în domeniu.

Relaţii suplim entare la tel. 1 5 4 4 2 5 int. 1 1 1 8 sau la sediul unitătii zilnic în tre orele B-13.(2 4 2 1 1 6 ] .... ‘

anunţă organizarea licitaţiei pentru:

• în c h ir ie r e a u n u i s p a ţ iu d e 1 3 3 m p . d e s t in a t a c t i v i t ă ţ i i d e p r o d u c ţ i e , s itu a t "în s t r . M a ittk o v sc h i n r .5 -7 ;■pîn x a r e a d e m ij lo a c e f i x e ş i o b ie c te de in v e n ta r d i s p o n ib i l ix a te .

A

Licitaţia va avea locîn data de 29 mai 1995 ora 10, la sediul societăţii, repetându-se dacă este

cazul în 15 iunie 1995, ora 10. înscrierea şi depunerea taxei de participare se sistează la data de 26 mai a.c.. respectiv 12

iunie a.c., ora 14.Relaţii suplimentare se pot obţine la

telefon 130720. [242101]'

S.C . MMPPARIONDistribuitor unic al concernului

S.R .L .

Kraft JaM s Suchardvă oferă ia preţurile producătorului:

~ - D ro p su ri *-A ra h id e , . . -B om boan e v '

—L a p te “ T a b le te c io co la tă-C o co s - B a to a n e c io co la tă

- JBomboanefine (Z C o co ca ta , tm t t c ■ .

Adresa noastră: Str. Bucureşti 47 ORAR: Ş -.17, SÎMBĂTĂ 9 - 13

Telefon: 1 3 7 6 2 8

luse alimentare de oea> mai bună calitate la cel mai mic preţ prin noul magazin

A L C 0 M - H 0 2 B A

Str.Universităţii nr.2 Cluj-Napoca.Vă aşteptăm!

Adiesa: B d Dimitrie Pompei9,sectar 2Bucuresti •

v T d ; 312.77.01 Fax 312.77.73 (vi&^-vis de statiacfc metrou Pipera)

Va oferă din depozitele sale produse de marcaje cea mai buna editate la preturile cete mai competitive:

~ vesnacicsT-MixJ’fom-Bar;

alune Duyvis 10 sortimente;

-conserve legume,ciuperci; fructe,carne si pate de ficat;

tMUlproduse lactate si brânzeturi topite 21 sortimente;

■coffe cream si frişca;-biscuiţi si napolitane; margarina,uId,maioneza,s6suri;-orez ambalat; băuturi racoritoare si

apa minerala (cutii);5J-comflakes si aema de ciocolata;

-vamuth Gnzano-Martini; bere;-liqueur-uri M ărie Brizard, brandyNapoleon;•vodka Smirnoff;-tox insecticid;___ si multe alte produse.

D istribuitorii in teresati sunt rugaţi sa ne contacteze la depozitele n o a str e .

( v is -a - v is d e s ta t ia d e m e t r o u P ip e r a ) l i

Direcţia Sanitară a jud. Cluj

contactează cu o firmă autorizată s u p r a v e g h e r e a p r i n d i r ig e n ţ i e d e

ş a n t i e r a o b ie c t iv u lu i " S p i t a lc l i n i c d c u r g e n ţ ă " care se va realiza

în municipiul Cluj-Na'poca.

Relaţii suplimentare se obţin ' la Serv.aprovizionare. investiţii-din str. Clinicilor nr.2- 4. tel. 190814. Depunerea ofertelor se va'face pînă la data de 25.05.1995.

[239947)

• t e M T i

0 AFACERE

S IG U R Ă - UN

PARTENER

SIGUR

U N CATALOG

} CARE

SATISFACE

ACESTE

CERINŢE

Secţia U tilaj G reu Transport ClujStr. Fabricii 1 3 1 - 1 3 1 /A .

tel. c* 1 4 6 6 6 6 - <*>144127 EXECUTĂ la preturi avantajoase

REPARAŢII AUTO - UTILAJE, ^ RECTIFICĂ ARBORI COTITI si

REPARĂ SISTEME DE INJECŢIE DE ORICE TIP.

(242097)V .

ANUNŢ DE LICITATIE PUBLICA DESCHISĂ FĂRĂ PRESELECTIE

R eg ia A u to n o m ă Judeţeană

A p ă - C a n a l ciuj/ ; : ■ ‘ Vv f ' •cu sediul în B-dul 21 D ecem brie 1 9 8 9 n r.7 9

din municipiul Cluj-Napoca.

organizează licitaţie publică deschisă fărăpreselecţie în vederea elaborării STUDIILOR DE

FEZABILITATE pentru obiectivele de investiţii:

- "Modernizarea şi retehnologizarea staţiei de tra ta re a apei GILĂU, jud. Cluj, etapa a II-a”

* *

-"Dispecerizarea sistemului zonal de alimentare cu apă din sursele GILĂU şi FLOREŞTI”

- "Atelier pentru'verificat şi reparat contoare de apă”

P articiparea la licitaţia publică e s te deschisă doar ofertanţilor rom âni din to a tă ţa ra , avînd experienţă în

domeniu şi calificare confbrnrreglem entărilor prevăzute în Regulam entul ap ro b a t prin FÎ.G.

n r .7 2 7 / 1 9 9 3 .D ocum entele licitaţiei s e p o t p rocura pe bază da

c e re re şi con tra sum ei de 3 5 .0 0 0 lei, de la sediul R.A.J.A.C. Cluj, biroul investiţii, telefon 1 1 1 3 7 2 ‘ interior 1 1 0 începînd cu d a ta de 15 mai 1995.

Termertul limită pen tru d e p u n e re ^ ofertelor este data de 1 4 iunie 1 9 9 5 o ra 14.

S ta ţia de tra ta re a apei Gilău p oate fi vizitată împreună cu delegatul R.A'J.A.C. Cluj în ziua de 2 2 mai 1 9 9 5 ..

P en tru celelalte două obiective Informaţiile se pot o b ţin e la se d iu l R .A .J.A .C . Cluj.

■ _____________ 1394)_____________________'

ADEVĂRULdo Ciul PUBLICITATE sîmbătă * luni, 13- 15 mai 1995

Cea mai profitabilă investiţie a economiilor dumneavoastră este

■ _ _ ^ E D I Ţ r o N I > _ ' .

C ^ ° a re a I3 ^ 8 unei unrtaţT de investiţii e s te de 16.2501SÎ ^

Pentru p e rso an e fizice şi juridice, informaţii şi § depuneri la ad resa : P iaţa cipariu n r.1 5 , Cluj-Napoca, g

P-ţa Unirii 2 9 te l/fax : 0 6 4 - 1 9 5 5 1 9 ‘ Si.

R e g i a A u t o n o m ă d e G o s p o d ă r i e C o m u n a l ă ş i L o c a t i v ă C î m p i a T u r z i i

- - organizează

CONCURS

pentru o cuparea unui post de >I N G I N E R C O N S T R U C T O R

Condiţii de participare:-- b ă rb a t avînd vîrstă maximă 4 0 ani; i- domiciliul Tn Cîmpia Turzii; -studffsuperioare de specialitate construcţii

sau instalaţii;- s ă aibă o vechime în domeniul investiţiilor

de cel puţin 3 ani. -

Concursul va avea loc în da ta de 2 9 mai 1 9 9 5 la sediul Regiei Autonom e de Gospodărie Comunală şi Locativă Cîmpia Turzii, s tr. Andrei Mureşanu

\n r .2 0 o ra 1 0 , iarînscrierile se vor face pîhă la data de 2 6 mai 1 9 9 5 la secre taria tu l unităţii.Cei ca re d o resc s ă participe la concurs vor depune un d o sa r c a re va conţine:

• curriculum vitae ' ;• • copia după diplomă de absolvire

a institutului de învăţămînt superiorr : • copie după carnetul de muncă

[capitol referitor la activitatea în muncăj

Bibliografia pentru concurs şi relaţii suplimentare se po t obţine de la Biroul Personal al R.A.G.C.L. precum si la telefoanele: 0 6 4 /3 6 8 2 4 0 int. 18 sau 0 6 4 /3 6 7 3 5 8 int. 18 . ^

‘ [7 6 0 0 8 5 ]

IPARASUN T E H n . i c a PARASOLARA

• Vă oferim:

JALUZELE- RELUXE

- PERDELE PANGLICĂdin cea mai frum oasă şi diversificată gam ă a Italiei

• Prezentare' gratuită la Biroul sau locuinţa dvs.

• Vă aşteptăm: str. Pavlov nr.B-8/1 Tel/fax: 192536

CĂUTĂM DISTRIBUITORI.[24 2 1 1 9 ]

FELEACULCluj-Napoca

scoate la licitaţie operaţiunea de TĂIERE DIN RĂDĂCINĂ şi

VÎNZAREA MASEI LEMNOASE rezultată din 30 buc. PLOPI ÎNALŢI de circa 30 m. Licitaţia are loc pe data de 29 mai 1995 ora 11.

Relaţii la tel. 13041B; 1329B0int. 136,/ între orele 7 - 1 5 .

[2 3 9 9 4 6 ]

■METWK MW*

sc m im port export srl

angajează agenţi distribuitori pentrn Cluj-Napoca ş i zonele limitrofe

Condiţii:-studii medii (de preferinţă liceu economic)

| -vechime în activitatea de desfacere, cel puţin doi .an i;-posesor autoturism - ~

^vîrstă maximă 35 ani, aspect exterior plăcut, fire dinamică . V < ,

Cererile se vor depune la sediul nostru din Cluj- Napoca, str. Bucureşti nr.6. ' ;Informaţii suplimentare la tel. 193486

(242093)

UTILAJE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARA SI TEHNICA FRIGULUI

S C T e h n o f r i g S A C lu j - N a p o c a , s t r . F a b r i c i i d e C h i b r i t u r i n r . 5 - 1 1 , î n d a t a d e 2 3 . 0 5 . 1 9 9 5 o r e l e 8 , 0 0 o r g a n i z e a z ă c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e l o r p o s t u r i : -- IN G I N E R I , S U B I N G I N E R I , T E H N I C I E N I , c u ' v e c h im e î n a c t i v i ţ a t e d e p r o i e c t a r e c o n s t r u c t i v ă s a u t e h n o l o g i c ă p e n t r u p r o i e c t a r e u t i l a j a l i m e n t a r s a u f r i g o r i f i c ; . -•: - T R A D U C Ă T O R d e l i m b a e n g l e z ă ş i g e r m a n ă ; R e la ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 1 3 2 4 8 8 i n t . 1 6 4 s a u 1 0 9 . (239941)

anunţă concurs în .data de 25 mai 1995 ora 10,00 la sediul Regionalei, pentru angajarea de economişti în domeniul financiar-contabil. Cererile se pjat depune la Regionala de Căi Ferate Cluj - divizia Resurse Umane, P-ţa Avram Iancu nr. 17, cam.105, telefon:19,00.65; 19.68.48; 19s68.45; 19.23.21 - interior: 3303 sau 3305. (242106)

S O C I E T A T E C O M E R C I A L AV i n d e :• C o r n e t e î n g h e ţ a t ă , 9 l e i / b u c —• S u c - C o l a - K i w i - O r a n g e

8 0 l e i / s t i c l ă ,• m a ş i n ă , î n g h e ţ a t ă 2 c a p e t e M a d e i n G e r m a n i aT e l : 1 3 - 2 4 - 7 1 (242108)

& te u”j4 < U w v u c t d c

p&ttuc tonte şuâtunitel c& u tat

t a c t t u U f i c t t& u t

* ttt î n t o t d e a u n a , •

eite de oc&idJ etc

R A T U CC lu j-N a p o c a

ream inteşte p u b licu lu i că lă to r că în zilele

de sîmbătă şi dum inică; în tre orele 9,00.1 3 .0 0 şi 1 5 ,0 0 - 1 8 ,0 0 în caz de timp fa v o ra b il, se va c irc u la pe lin ia de

agrem enţ n r. 4 0 Â , în tre P-ţa Ştefan cel M are - Cabana Veche Făget. P reţu l b ile tu lu i de c ă lă to rie este de 3 5 0 lei şi se p ro c u ră de la încasatoare le de pe a u to b u ze .rîn z iu a de sîm bătă, 1 3 .0 5 .1 9 9 5 , chioşcurile de v în zare b ile te şi abonam ente d in s ta ţiile cu flu x u ri mari de c ă lă to ri v o r avea p ro g ram de fu n c ţio n are p re lu n g it, p în ă la orele2 0 .0 0 , ia r b iro u r ile de abonamente Vor f i deschise în tre o re le 8 ,0 0 - 1 4 ,0 0 . P u b lic u l c ă lă to r va p u tea să-şi procure abonam ente, ev itîn d ag lom eraţiile de la în cep u t de săptăm înă;

isc "Domniţa h Co" impa srl■ Str. M em o ran d u m u lu i n r,2

te l. 123.586

Jo V in d e c n g ro s - e n d e ta i l , la ce/e m ai mici preţuri din oraş: C a se te a u d io ş i v id eo (R aks, P anason ic ; JV C , TDK,

j K onica)► • I l t r t i e x e ro x  4 T

... ■ , •. ^ ' ^ - - r ^ r -

H îr t ie f a x (P an aso n ic ) '

IIM ATEIUTIA AGENŢILOR ECONOMICI !i

Dorit! ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat ?

Adresaţi-vă, cu încredere, sectorului.PUBLICITATE al ziarului nostru si ved fi servid r/ # *Ireproşabil. • ^

CALITATE, PROMPTITUDINE sfRAPIDITATE în execuţia comenzilor.sînt atributele_ . t -serviciilor noastre !

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI si pînă VINERI, între orele 8 -1 6 Ia sediul redacţiei, str. Napoca n r .l6.£9

UNIVERSITATEA "BABEŞ - BOLYAI"' Cluj-Napoca

organizează concursuri pentru ocuparea i u rm ătoarelor posturi:

1 Un p ost O P E R A T O R C A L C U L A T O R HI,vacant la rec to ra t.Condiţii: - stud ii medii, c u r s d e calificare Tn domeniu, cu n o a ş te re a limbii engleze. >

Concursul va avea loc îh da ta de 2 3 mai 1 9 9 5 , orele 9.

III F A C U L T A T E .

Condiţii: - stud ii superioare , cu n o a ş te re a m uncii pe c a lcu la to r , c u n o a ş te r e a u n e i . lim b i d e circulatie internaţională.Concursul va avea loc îh da ta de 2 6 mai 1 9 9 5 orele 9. Informaţii suplim entare la biroul evidenţa personalului, s trad a E.de M artonne n r.1 , telefon 1 9 3 2 3 1 .

(392}

| 2 . Un p ost de S E C R E T A R | vacant la rec to ra t.

IIIIII k « . J

sîmbătă-Iuni, 15-15 mai 1995 PUBLICITATE ADEVARULtMoCluj

Ol ]

■ DEALER AUTORIZAT AL S JL COMPANIILOR AERIENE:

AIR FRANCE, AUTAUA, AUSTRIAN, KLM, LUFTHANSA, MALEV, SWISSAIR

OFERĂ CELE M AI AVANTAJOASE PRETURI PE RUTELE AERIENE INTERNATIONALE K---------------------------------- ------------------------ -— ------------- O

S tr. P l a t a Ş t e f a n C e l M a r e n r .5 ™ le i : 4 0 - (0 )6 4 - 1 9 8 0 6 7 , T e l / fa x : 4 0 - ( 0 ) 6 4 - l 9 7 8 7 9 ™

CONSILIUL LOCAL AL CO M UNEI ICLOD CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BONŢIDA

ANUNŢ PUBLICITAR DE LICITAŢIE FĂRĂ-PRESELECTIE -

1.obiectivul Licitaţiei : Conductă de repartiţiesistaţii de reg lare-m ăsurare de sec to r pentru alim entarea cu gaze n atu ra le a com unelor Iclod si Bonţida, judeţul Cluj.2. ENTITATEA ACHIZITOARE: Consiliul local al comunei Iclod si'Consiliul local al comunei Bonţida.3. SURSA DE FINANŢARE: BUGETUL LOCAL

/4. ORGANIZATORUL LICITAŢIEI: Consiliul local slcomunei Iclod, s tr . Princip.ală n r .4 1 7 , localitatea Iclod,1 jud. Cluj, tel. 1 29 .5. TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE A DOCUMENTELOR OFERTEI:12 IUNIE 1 9 9 5 , o ra 1 2 la sediul Consiliului local Iclod6. DESCHIDEREA LICITAŢIEI PUBLICE:14 IUNIE 1 9 9 5 . ora 10 , la sediul Consiliului local al comunei Iclod. '7. DOCUMENTELE LICITAŢIEI: Se po t cum păra dela sediul Consiliului local Iclod la preţul de 2 1 0 .0 0 0 lei.8. VIZITAREA AMPLASAMENTULUI Se poate laceîn perioada 1 7 -2 2 .0 5 .1 9 9 5 în tre orele 10-12.9. CONDIŢII DE PARTICIPARE: •Societăţile comerciale de execuţie prebuie să fie a te s ta te de că tre

ROMCAZ Mediaş în bazaDeciziei Directorului General n r .1 2 1 / 2 1 / 1 2 / 1 9 9 4 .

(7B00BB)

SOCI€TM€A S.C. flMIC IMP€X S.R.L.cu sediul în Piaţa Unirii nr.16, angajeazâ:

k. •" ' t cu limita de vîrstâ

25 de aifî

Avantaj: - condiţii de salarizare în Funcţie de vîniare.

Informaţii la telefon 193300.(239949)

SCCA Mobilă şi JucăriiCluHMapoca, str. Cîmpina 6S/A,

anunţă organizarea' unei l i c i t ă r i d e m ij lo a c e f i x e d e t î m p l ă r i e în data de 30 mai 1995, orele B.

Lista cu mijloacele fixe şi preţul da strigare sînt afişate la sediul societăţii, unde se pot afla şi

alte informaţii. (242117]

FONDUL DACIA FELIXadministratele Prâ Invest S.A. anunţă

v următoarele performanţe financiare:

Valoarea la zi a titlului de participare 26.900 lei

Creşterea faţă de 1 iulie 1994, cu 169 %■ / : [242121]

MATRIMONIALE• Licenţiat, prezentabil, serios,

"^ni, 1, 83/76, caut domnişoară Stată, drăguţă, fizic agreabil, pentru «atone. OP1 CP 1176. (307878)

• Doamnă econimistă, 38/165/ cu un copil, doresc cunoştinţă

lomn serios, pentru prie ten ie- feătorie. OP1 CP 1110. (308299)

VÎNZÂRICUMPĂRĂRI

• Agenţia im obiliară'lnsula, s t r . T ip o g ra fie i n r . 28 interm ediază, vinde, cum pără apartam ente, case. (308377)-

• Vindem maşini de spălat A utom atic Super şi D iamant. Telefon 18-13-64 şi 16-12-63. (308446) „

* Vînd la preţ convenabil biliard noi. Tel. 18-69-28.

(303259)

* S ocie ta te , d ir e c t importatoare v inde en gros (ioripi damă, faianţă, gresie, h rtii de apă ţ i p re s iu n e , fribari de toate tip u rile şi ftaeiiiunile, alte articole de kftiirie, import Italia. Depozit *f-Ar»d nr. 2 teL 19-46-86 şi 14- MHIt deschis zilnic inclusiv fabăti de la 8-18. (303381)

* Vînd SRL mixt cu capital 10000 dolari, înfiinţat tn 27

S ib r ie 94. Relaţii la teL 19- "^îpreţ informativ 15 milioane “JociablL Orele 9-17. (303419)

1 Vînzări cumpărări ccrtifi- t,lt proprietate-Strim. Tel 19- **■77. (308285)

• Vînd magazin mixt în Floreşti. Tel. 17-73*04 duminică 14 mai. (303232) '- • Vînd apartament. Tel. 13-02- 73. (303293)

• Vînd 3 camere parter zona Pata ora 10-17 tel. 13-02-73. (3Q3294)

- • Cumpăr 2 camere etaj 1-3 Mărăşti -Grigorescu. Tel. 13-02-73. (303295) .

• Vînd maşini de cusut industriale (şj specializate). Tel." 16-13-40. (303318)

• Vînd ţiglă nouă şi fier beton la preţ convenabil. Tel. 15-98-80. (303434) .' • Vînd SRL XII. 1994. Tel 11-80-

54. (308538) ■ ,• Vînd apartament, casă şi teren

în zonă bună. Tel 19-03-84. (308563)• Cumpăr apartament 3-4 camere

zonă bună. Tel 18-22-22. (308564)

• De vînzare Ifron. Tel 17-63-65. (308679)

• Vînd teren 681 mp zonă liniştită Tel. 14-22-90. (302707)

- - \ .

• Vînd grădină Feleac. TeL 11- 09-73 (303272)

. * Vînd loc de ca*să cu 508 mp pe str. Rahovei nr. 13 (colţ cu str. Rosseti) cu gard nou, apă instalată, plan casă cu etaj. Tel. 16-46 -96. (303432)

• Vînd 1 ha teren în Făget (even­tual parcele, schimb cu maşină de transport, autoturism). Telefon 17- 92-09. (308460). . -

> Vînd teren arabil 44 ari la 30 km de Cluj, pe şosea asfaltată, cu surse de gaze naturale, curent electric şi apă. Preţ informativ 66,000 lei/ar. Tel 21 - .12-73.(308478)

• Vînd teren în Făget. Tel 12-26- 24 (308544) y

■ Vînd teren 150 ha arabil în satul *Cîmpeneşti, lîngă lac, 25 km de Cluj. Tel 14-79-72. (308555) ' . , ' .

• Vînd teren .la şoseaua naţională în Apahida, 3. 500 lei/mp. Telefon 16-89-88. (308577) ■

• Vînd teren arabil sau construcţii intravilan, la 9 km de Cluj. Tel 13-06- 63.(308596) '

• Vînd teren în Zorilor, posibilităţi apă, gaz, curent. Preţ 10. 000 lei/mp. . Informaţii tel 13-64-10. (308678) ,

• Vînd casă construită din lemn, 2 camere, în zonă montană D oda-P ili -Sm ida sau te ren p e n tru c o n s tru c ţie c ab an ă . Relaţii teL 189 A prin Oficiul Călăţele. (303191)

• Vînd imobil în Dej, ideal pentru iniţiativă privată, utilităţi com une, p iv n iţă , sp ă lă to rie , grădină, piscină, 300 mp. Relaţii la te l. 066/14-11-13 T op liţa . (303410)

• Vînd apartam ent cu 4 camere confort I cu telefon şi 2 garnituri mobilă “D robeta” ţi “ Ludovic”.S tr . Mehedinţi nr. i9 , et. II , ap. 2. (308248)

•• Vînd casă fam ilială în Băişoara.' Inform aţii Băişoara, teL 107. (308389)

• Vînd apartam ent cu 3 camere. Str. Retezat n r. 1, BL R2, sc. III, ap. 50. (308417)

• Vînd casă particu lară , 4 camere, curte m are, excelentă şi pentru orice tip de privatizare. Str. Sălciilor nr. 15. (308438)

• Vînd apartam ent finisat 3 cam ere e ta j II Z o rilo r,, s tr . Observatorului n r. 117. Tel 12- 44-24. (308517)

• Vînd apartam ent 3 camere cartierul Grigorescu, ultrafinisat şi 2 cam ere zona C a lv a ria . Telefon 18-23-*72 după ora 17. (308523)

• Vînd garsonieră confort I Grigorescu. Tel 18-54-46 orele 17-21. (000100) ^

• Vînd apartam ent 3 camere confort mărit, ultrafinisat în str. Plopilor nr. 56, Bl. P16, ap. 20, ora 16-19 (308645)

* • Vînd apartament 2 carnete • Cumpăr, reciproc avantajos, 'confort ultrafinisat 63 mp pentru apartament 3 camere confort sporit,-p re ten ţio şi zona C alvaria str. Mănăştur nr. 107 bL G7 ap. 10. (303211) .

• Vînd apartament una cameră str. Teleorman nr. 6 bL S5 ap. 46. (303299) ■

în cartier Plopilor, zona ved e . T d 064/15-18-62 după o ia l8 . (307673)

• Vînd apartament 3 camerc str. Gheorgheni. T d 14-98-02. (308228)

• Vînd casă şţgrădină în Cojocna, str. Lcpşa nr. 6.*Tcl 16-81-40 dnpă

• Cumpăr apartament 2 sau 3 orele 18. (308270) ' ' 1camere zona p-ţa M .V itcazu san .... .,. * Vînd apartament 2 .camereGrigorescu, exclus parter sau ultimul (oe)mobilat,M staţiunea Vatia Dorncietaj. tel. 13-51-45-orele 18-22. Băi, u llracen trai, cu telefon san schimb(303316) cu similar (variante) Cluj-Napoca.

• Vînd casă trei camere şi grajdîn T d 13-55-97. (308390) / colonia Porhanci nr. 84. (303323) • Vînd apartament 3 camere, str.

• Cumpăr garsonieră. TeL 14-81- Bucureşti. T d 11-97-44 dupi ora 17 47. (303333) (308479)

’ • 'V în d apartament 3 camere • Vînd garsonieră confort I, zonaultrafinisat TeL 16-04-83 după ora 16(303335) 1

, • Vînd apartament 4 camere - confort m ărit TeL 17-33-29. (303375)

• Vînd sau schimb apartament în : Dej pentru Cluj. Vînd dozator suc

naturaL TeL 17-68-84. (303377) -• Vînd casă 2 camere şi grădină la

4 km de Cluj. TeL 14-97-60 str. C iocîrliei 36 orele 8-10; 20-22. (303385) *- . • Vînd urgent 4 camere confort 2

Mănăştur str. Bucegi nr. 4 e t 3 ap. 34 preţ avantajos. (303388) '

• Vînd casă 2 camere dependinţe,

Pata, finisată. T d 14-72-05. (308483)• Vînd urgent apartament cn o

cameră finisată, preţ convenabiL Str. Bucegi nr. 10, ap. 53 san td 16-34-06 după ora 15. (308497).

• Vînd apartament 3 camere şi cumpăr garsonieră. Tel 17-99-79. (308526)

• Vînd ieftin' aragaz, corpuri mobilă. Cumpăr apartament 2 camere. T e i i6-69-20. (308549)

• Vînd apartament Tel 17-02-64. (308550)

• Vînd apartament 2 camere-15. 000 DM. Str. Dorobanţilor nr. 109,

grădină str. Oltului, Turda. TeL 064/ _ ap. 18 (308560)14-31-52; 15-41-91 Cluj. (303391) 1 Vînd apartament 2 camere, etaj

* -• Vînd casă cu garaj şi grădină 4 , lîngă Stadion. T el 18-38-27. cartier Gheorgheni. TeL 18-27-74': (308576) ;(303392)

• Vînd apartament 1 confort m ărit Informaţii str. NâsâuiJ nr. 10 ap. 33 vizibil sîmbătă-dnminica} între orele 8-21. (303395)’ ■ 3 cam ere, confo rt' I , 1 cartier

:*.V înd casă, gaz, teren 2135' mp . Gheorgheni, parchetat, interfon, str. Traian ,Vuia 148 Someşeni. : telefon, TV cablu şi sobă de teracotă

•V în d apartament 3 camere. Str. Fabridi de Zahăr nr. 84, BL F2, ap. 39,ziU ic orele 8-20. (308578)

• Vînd urgent 2 apartamente ac ite '

(303398)• Vînd camion Saviem diesel 5

, To, stare perfectă de funcţionare, preţ 5,5 milioane negociabiL Vîndcabană camping pe roţi, cameră şi bucătărie cu toate dotările. Tel. 16-97-50.(303400) . ; :

•• Vînd apartament 4 camere . mobilat finisat cu garaj str. Plopilor • Beliş-Ftntînele. Tclcfon- 18-40-61

nr. 58 ap. 49. TeL 13-33-13.(303406) după ora 16. (308586)

T d 15-24-59. (308580)• Vînd apartament 2 camere

Mărăşti Str. Fabridi nr. 13, ap. 31, zilnic orele 15-20. (308581)

• Vînd casă cu grădină cartier A. Mureşanu. T d 14-91-27. (308583)

• Vînd 2 căsuţe camping cu 100 mp teren în sat Smida, capătul lacului

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat recent, e t 3 panorama spre centru, boxa mare, beci, parcare, etc. B-dulBrîncuşi şi apartament 3 camere et. 4 calea Floreşti. Informaţii la tel. 14-60-96 (302745)

• Cumpăr apartament 2-3 camere şi nefinisat, prefer Pata-Dorobanţilor. Tel. 14-61-12 orele 18-21. (302868)

• Vînd casă str. Şcolii nr. 32 Cordoş. (303078)

• Vînd apartament 2 camere în Baciu str. .Nouă 638 bl. B2 ap. 1. (303182)

• Vînd apartament 2 camere confortlnformaţii str. Maramureş nr.

19. (303192)

• Vînd sau schimb casă şi pămînt 2 Ha la 30 km de Cluj cu apartament Tel. 18-84-36. (303424)

• Vînd apartament 3 camere str. Pavlov. 35 milioane. TeL 19.-94-88. (303426)

1 • Vînd apartament 2 camere, 2 balcoane, Mărăşti centru str. Lacu Roşu nr. 9 ap. 11 ora 11-18; 20-22. (303428)

^ Vînd apartament cu una cameră suprafaţa 42 mp. Calea Mănăştur nr. 91 bL D9 e t VI ap. 66 zilnic între orele ?6-20. (303429)’

• Vînd apartament una cameră calea Floreşti, posibilităţi privatizare, 12 milioane negociabiL Informaţii • teL 13-42-48. (303433)

• Vînd garsonieră confort I lîngă Big Mănăştur str. Bucegi nr. 17 ap. 161 după masă-seâra. (303436) ^

• Vînd schimb apartament patru ' camere în Zorilor. TeL 12-34-55.(303437)

• Vînd apartament confort I, str. Zorilor nr. 41 bL RC3 sc. I ap. 18 vizibil zilnic după ora 16. ,(303440)

• Vînd garaj centraL TeL 19-66- 38. (303443)

• Vînd apartament 2 camere confort I, lîngă Flora. Ţel 15-52-00. (308587) ■

- Vînd apartament 3 camere ultrafinisat, cu garaj, telefon,pe Calea Floreşti,etaj I.Tel 17-26-26(308589)

. • Vînd apartament 3 camere etaj IV Z orilo r. P re ţ 24 m ilioane- negociabiL Str. Pădurii nr. 4,'ap. 20. Tel 12-24-95. (308594).

• Vînd apartament 2 camere confort str. Jean Jaures. Informaţii str. Maramnreşnlni nr. 19. (308599)

• Vînd apartament 4 -camere cărămidă, parebet, telefon, pivniţă,

parcare, balcon închis. T d 16-29-60.(308602)

• Vînd tonetă tablă comerţ.

Informaţii t d 18-34-11 după ora 20.

(308603) ' , >• Vînd garaj în Zorilor. Str. Gh.

Dimanr. 2, sc. 7, ap. 73 dnpă ora 16.

(308605) ‘• Vînd urgent apartament 2

camcrc. Str. C :ucaş nr. 7, BL J4, ap.

90.(308626)• Vind urgent casă particulară în

D îm bul Rotnnd ş i loc pentni• Vînd casă str. Harghita nr. 44 în construcţii, preţ negociabiL Str. Piatra

spate la IRA. (303447) Craiului nrl 15. (308627)

A D E V A R U Ld o C lu j PUBLICITATE sîmbătâ-luni, 13-15 mai 1995

l B ijuteria BLANKAIstr. Iuliu M aniu (6 martie) nr.2 ■

preia în regim de consignaţie: I | -bijuterii aur, argint |■ - obiecte antice din aur ■■ - bijuterii rupte, aur dentar ca şi • Imaterial I ^ ORAR_m-17 ^ J 2 4 2 1 J 4 ] j

Prin COMAUTO SRL '.• Contracte auto• Traduceri acte• Suport numere

6000 lei perechea Str. C-tiri. Brâncuşi 82/A

(Str.Gheorgheni) (239937)

Societate Comercială

FINANCIARĂ PE ACŢIUNI.

oferă posibilitatea persoanelor fizice să r

investească pe bază deCONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 1 0 % dobîndă pe _ lună la investiţiile îh le i..

Investiţie minimă x 5 milioane lei.

Relaţii la tel. 146290.,

f î• Vînd 3 camere confort,

Grigorescu parter înâlt, garaj, parchet, nefinisat, 22.000.000. Tel 16-21-52. (308629) : ' V V •

. ■ -. * Vînd apartament cu o cameră, str. Năsăud Tel 15-00-97.^308640)^/

• Vînd apartament 3 camere Pata- Cipariu. Tel 15-92-26 ora 18-20.' (308642) • V

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat.Str. Tulcea nr. 13, Bl. II, sc. I,et. 2, ap. 8, orele 13-20. (3Q86fM)

• Vîrid 3 camere, finisate. ,Str.- Dorobanţilor nr. 102, BL 29, sc: III,__ et. II, ap. 69. Vizibil orele 18-20. (308648); , - '

• Vînd garsonieră cu telefon. Tel 16-62-71. (308656)

• Vînd £asă zonă centrală' amenajată pentru magazin; ladă frigorifică, diferite piese Audi 80. Tel

• Vînd dubă Peugeot J5-maxi diesel 8300 DM. Tel. 14-67-75 între orele 14-20. (303020) ; “

• Vînd orgă Yamaha PSS 290 300 DM şfplanetare noi VWPassat, Audi 80-.model 81-85 250 DM. Tel. 12- 9403. (303024) . . .

• Vînd motor cu cutie de VW Golf GTI, preţ 600 DM. Tel. 17-60-61.(303285)

• Vînd Audi 100 an 1978. Tel. 16- 9145.(303336) ' .■ ■

• Vînd Toyota Corolla diesel 1987. Tel. 14-47-35.(303345)

• Student grec vînd BMW 323i an 81 înm atriculat. Tel. 18-63-14. (303358)

• Cumpăr cutie viteză Audi 80 cc. informaţii teL 14-38-11. (303363)

• Vînd maşină de îngheţată Germania şf Dacia'1310 din 1986. Tel. 15-54-05. (303384)

• Vînd Mercedes, bot cal; fără

Vmzâri-cumpărări apartamente, case,

terenuri, prin PRIMORDIALIstr. Braşw nr.44. tel. 147897,

erele 10-17 (245061)

• Vînd Renault Clio, 17.000 km, fabricat în 1993. Tel 15-80-46.(308573) ' .

• Vînd Fiat Tempra, an 1992, înmatriculat 1, '6 L. Tel 15-65-76. (308592) ‘ ' /■

• Vînd sau schimb Dacia 1310, anul 1991, cu garsonieră sau .casă veche. Ofer diferenţă. Tel 13-37-20. (308597)

• Cumpăr talon Cu carte Opel Kadet după 1980. Tel 25-11-87. (308606)

• VîndDatsun Stranza, Mitsubishi Colt, Mazda 323.’ Tel 12-87-71.

* (308618)• Vînd autocamion SR114

, înm atricu lat, preţ 5.. m ilioanenegociabiL Informaţii str. Ciucaş nr. 7, ap 18(308621)

■ • Cumpăr talon Fiat Regata benzină an fabricaţie 1984. Tel 25-16-29 orele 15-22: (308630)

T “• Vînd pompă bennzină injecţie tip Bosch. Tel 18-49-16. (308632) •

• Vînd Aro 243 cu remorcă din* 1993 Relaţii tel 13-48-44 după masa. (308638)' : : ' ■

• Vînd Dacia 1310, ’89. Tel 18-55-75 (308666) - ” "

• Vînd Ford Fiesta neînmatriculat . sau cumpăr talon şi carte de identitate. Tel 069/55-08-37 după ora 21. (308667) . \ ' ■

• Vînd televizor color, instalaţie satelit, CD player, aspirator, vană baie 120, 170 m nouă. Tel 12-45-47 (307999)

• Cumpăr tensiometru electronic. Relaţii la tel 15-98-81. (308520)v • Vînd computer portabil .IBM

386 cu imprimantă Canon. Tel 19-54- 44 sau 14-69-22. (308522)

• Vînd sufragerie Luxor ambalată, Skoda SI00, maşină tricotat Singer cu cartelă. Tel 17-73-07. (308595)

• Vînd frigider Zii nou şi 10 injecţii Zeel. Tel 14-24-30. (308613)

. ~ • Vînd dispozitiv cu disc abraziv pentru debitat profile metalice şi motor 380V. TeL 12-82-84. (303411)

• Vînd combină agricolă şi BMW 320i, an 89. Tel 11-98-32; 15-41-37 (308351) 1 .

• Vînd dozator Tec. Tel 16-47- 76.-(308579)

• Vînd maşină de îngheţată, preţ avantajos. Str. Dunării nr. 57 între orele 8-18. (308652)

• Cum păr certificate de p ro p r ie ta te . T e l 17-88-86. (307743)

• Cumpăr dicţionar medical şi ventuze pentru nn om bolnav. Tel 15-39-59. (308532)

13-87-58. (308658) .• Cumpăr apartament 2-3 camere,

exclus Mănăştur. Tel 15-01-52. (308659);_

• Vînd apartament 3 camere parter în Zorilor. Tel 12-25-40. (308665)

• Vînd casă 3 camere, singur în curte, preţ 50 milioane negociabiL Tel 13-02-12 orele 11-18. (308668)

• Vînd 2 camere. Tel 19-02-81.(308670)

• Cumpăr apartament 1 -2 camere. Ofer 18 milioane. Tel 13-48-18.(308671) .

• Vînd apartament 2 camere. Str. Primăverii nr. 6, BL S2, sc. X, e t II ap. 348. (308681)

• Ieftin, vînd Peugeot 305 SRD19841900 cmcînmatriculat. TeL 14-0208. (303203) “

• Vînd Opel Kadett E, 1600 cmc,diesel, 1988, Break utilitară,

_ excepţional, asigurare CASCO. Telefon 19-40-63. (308558)

• Cumpăr cauciucuri 900/20 soi «an puţin uzate. Tel 11-44-96 seara! (308608)

• C um păr ta lon dacia furgonetă (papuci Tel 19-27-54. (308634)

• Cumpăr Daci? 1300. Orcr2, 2 milioane. Tel 13-51-64.(308654)

• Vînd Lancia Prisma turbo-dic ; sel, 1988, multe dotări extra, piese de schimb, stereo 4 căi. TeL 14-61-91 numai între 17-19, preţ accesibil (302947)

talon în stare de funcţionare, preţ convenabil. Tel. 15-59-64. (303387)

'• Cumpăr urgent parbriz Audi 100 cc an fabricaţie 1986. TeL 16- 6020 între orele 8-17. (303408)

• VîndOpelAsconaînmatriculată pentru piese de schimb. Str. Ciortea nr. 24. (303425)

• Vînd Oltcit Club 11R 1987. TeL13-80-38. (303435)

• Vînd dubiţă VW boxer cu multe piese de schimb, candelabru antic de cristal 12 becuri, gramofon, aparat auditiv cu baterii, mobilă combinată din fag fiert, bufet bucătărie, maşină de spălat, frigider Fram 70. Informaţii tel. 1845-90 orele 17-21. (303438) '

• Vînd Ford Scorpio model deosebit TeL 16-27-63. (303453)

• .V înd Dacia *1310 neînmatriculabilă, 1500 DM. Tel 13- 35-32. (308350)

• Vînd Dacia 1300 cu remorcă, barcă fibra cu motor, 2 congelatoare Ghiocel noi. Tel 12-42-08 seara. (308365)

‘ - • Vînd Mercedes 300E fabricat 1988“FullOption", preţ 23.000 DM. Tel 12-39-78. (308457/

• Cumpăr Dacia Break sau papuc. Tel 17-92-09. (308459)

, • Vînd autoturism Dacia 1310 TLX alb, an fabricaţie 1990, km 57.000 stare bună. Tel 18-51-90., (308518)

• VîndmotocicIetăCZ 175 Sport. Tel 060/61-60-79 după ora 17.(308548) ' -

' • -V înd te lev izo r co lor Telefunken 67 cm’s stereo, tele­text, telecom andă, 450000 Iei negociabiL Informaţii tel. 14-94- 06 orele 16-24. (303168) '

; • Vînd computer 386 DX 40Mhz, 4MRAM 11D210M,col­o r SV GA , sound b la s te r , tastatură , mouse. TeL 14-49-60. (303276) .

• Vînd maşină îngheţată marcă Caprigianl ţ i germană, trei şi două braţe. ’JJeL 61-68-88 Zalău. (303321)

• V îndjoc distractiv Flipper High Speed, foarte bun. Tel 15- 66-20. (308536)

• Vînd Iadă frigorifică. Telefon 12-03-22. (308643)

• Vînd osciloscop. Tel 17-11- 83.(308664)

• Vînd frigider Zii 260 1. TeL 1827-19 orele 16-20. (303107)

• Vînd televizor color. TeL 13- 8686. (303269)

• Vînd maşină de scris. TeL 18- 2883.(303368)

•. Vînd televizor color ITT, 8 programe telecomandă, 280 DM. TeL11-09-15.(303372) _ '

• Vînd AT286,-Epson LX-400, HP DeskJet310, Praktica BCA. TeL

16-69-85(303374). • Vînd maşină de îngheţată

germ ană cu două capete, stare perfectă. Str. Gb. Asachi nr. 42 Iris. (303380)

• Vînd Sghneider 640K Personal Computer BV AmstradPC 1640. Tel 16.-53-95.(303427)

• Vînd calculator IBM P S 1 orig­inal 386 SX, 2Mb, HDD 80Mb, FDD 3". TeL 18-27-93.(303446)

• Vînd avantajos rafturi de bibliotecă pentru expunere cărţi sau marfă. TeL 14-08-61. (302867)

• Vînd sufragerie Luxor, nouă. Tel. 18-12-36 (303207) ' \

• Vînd faianţă şi gresie import Italia 10000 lei mp. Informaţii str Calea Mănăştur nr. 17. (303364)

; • Vînd pui teckel cu pedigree şi cocker fără pedigree. Tel. 14-3966.(303403)* . • Vînd parchet fag şi linoleu

folosit teL 17-67-54. (303417) ,• Vînd garnitură mobilă pentru

, hol Tel. 15-30-62. (303420). / ■V Vînd cort import pentru 4

persoane, cu antreu. Tel 19-55-20 (308293)

; • Vînd tăblie masă din marmură. Tel 11-75-78. (308437) ,

• Vînd cuier lemn. Tel 18-57-62. (308546) •

• Vînd urgent, ieftin, 2 fotolii şi, canapea hol, dulap şi vitrină. Str Almaşului nr. 8, ap. 23, Mănăştur.(308552) > ~

“ vînd urgent mobilă-dormitor cu- furnir din trandafir sălbatic şi mahon,

anul 1900 şi sufragerie acelaşi an. Tel14-79-72.(308554)

• Cumpăr tuburi C 02 şi 02 , an fabricaţie după 1980. Tel 12-86-95 (308575)

• • Vînd mobilier din stejar: pat dublu, şifonier cu oglindă, masă extensibilă, 5 scaune, o veselă. Tel11-34-68 familia David. (308585)

• Vînd mobilă Belvedere. Str. Aurel Vlaicu nr. 25, BL V15,_sc. lî,

ap. 41. (308660)

• Cumpăr certifica te de

proprietate. Tel 15-19-88. (308661)

• • Vînd uşă furnirată intrare apartament şi masă cu 4 scaune lemn natur. Tel 15-34-56. (308662)

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

• Schimb apartament cu casă unei familii de vîrstă a treia sau variante. Tel. 18-66-10. (303240) „

• Schimb casă proprietate cu două apartam ente. Inform aţii str. C. Drăguşan nr. 15 (Iris) după orele 16, (303274) „ .

• Schimb 3 camere Zorilor parter cu garsonieră apartament şi garsonieră în MănăştuT, diferenţă minimă. Tel. 12-09-91. (303288)

• Schimb apartament 4 camere confort 1 cu apartament 2 camere plus garsonieră sau variante. TeL 17- 97-72. (303393) ..

r • Schimb garsonieră confort unu cu telefon Baia Mare pentru similar

'Turda. Informaţii tel. 064/31-6889 orele 18-22. (303413) ;

• Schimb 2x2 apartam ent proprietate, cartier Gheorgheni et. 4 respectiv et^lO. Cer casă 2 camere

. singur în curte.-TeL 15-38-61 după «ra 21. (303418)

• Schimb garsonieră în Grigorescu cu clouă camere.aceeaşi zonă. Ofer diferenţă. Ţel. 18-75-29. (303444)

... • Schimb apartament 4 camere Gheorgheni cu 2 apartamente de 2 camere. Ofer diferenţă. Telefon 14- 42-59 (308528)

^ « Schimb garsonieră Gherla cu similar Cluj. ©fer diferenţă. Tel 24- 21-22. (308556) ’/

• Schimb 3 camere confort I finisatcu2camereplusdiferenţă. Str. Mehedinţi nr. 62-64, sc. I, et. II, ap. 54 zilnic orele 10-20. (308584)

• Schimb apartament 2 camere , parter Mărăşti cu garsonieră. Telefon

15-87-57. (308677) ' '

■ Dau în chirie două camere ctiti cu telefonpentru birou firmă. TeL 16- 29-29; 13-27-34. (303414)

V - Dau în chirie apartament 1 cam ere, valută. Tel. 18-72-12. (303423)

• Dau în chirie garaj peit* autoturism . Informaţii «, Kogălniceanu nr. 21 zilnic orcfc 5-15. (308242)

, • Dau în chirie apartametU camere etaj I, mobilat, zona Cilvai Informaţii luni, marţi, miercuri,oui18-21, la tel 19-66-31. (308529)

ÎNCHIRIERI

J. -• Studentă şi student grtti caută de închiriat apartamed mobilat 3-4 camere şi tclefti, preferabil Zorilor. Tel 12-85-51 orele 20-22 (303180)

- • Caut pentrn închiriat cui particulară cu telefon. Tel 12-03- 36 orele 19-23. (307857)

• Doi studenţi greci, căutăm de închiriat apartament cn 3 camere cu telefon; Tel 12-41-91(308142) , '

• Student grec, caut de închinat apartamentcn2cam err.Z' şi telefon, te l 11-31-92. (308542) ‘

. • Doresc Sâ închiriez locuinţă m ică , confo rt, cu telcfoi, p re f e ra b i l central, pentru perioada 25 mai-15 inlie. Tel 13-56-68 după ora 18. (308591)

• Studentă, caut garsonieră sau gazdă de închiriat. Tel 11-62- 57.(308651)

' • C aut de închiriat locuinţi O fer 150 DM/lună. Tel 19-09-28.(308655)

• Caut pentru închiriere spaţiu comercial. ŢeL 12-22-17. (303394)

• Caut chirie spaţiu. Tel 19-90-09. (307979) _- - * Caut de închiriat garsonieră

: (apartament) sau casă. Tel 19-90-09 '(307980)

• Dau în chirie locuinţă, spaţiu .comercial şi birou. Tel 15-32-45? (307981) .

• Caut de închiriat 60-80 mp central, cu apă; curent Tel 11-47-83(308574)

'• Dau în chirie maşină de făcut îngheţată stradală cu 3 braţe. TeL 14-38-34 dimineaţa Ia ora 8. (302889)

* Dau în chirie maşină de facnt îngheţată stradală cu 3 braţe. TeL 14-38-34 dimineaţa la ora 8. (302890)

* Dau în chirie garsonieră. Informaţii tel 16-15-44 după ora20. (308669)

• Schimb apartam en t 3 camere garaj şi apartam ent 2 camere pentru casă cu grădină. Tel 15-82-47. (308274)

• Dau în chirie garaj sub bloc pe str. TulceazonaMărăşti. Relaţii la tel.

12-26-24.(302885)• închiriez casă particulară pentru

birou sau depozit. Str. Petrila nr. 22.

Tel. 13-65-24. (303202)• Dau în chirie apartament. Valută

anticipat. TeL 14-18-00. (303246)

• Caut de închiriat apartament de

douăcameremobilatşi telefon. Sunaţi la-fel. 19-50-94. (303328)

• Dau în chirie casă particulară central. TeL 15-87-12. (303397)

• Dau în chirie apartament cu 2 camere, mobilat, cu telefon îh cartier Grigorescu. Tel. 18-67-09. (303309)

‘ • Studentă caut de închiriat caroeti sau garsonieră. Tel. 16-87-14. (303163) - .- -

• Student grec medicină cant & închiriat apartament cu două camen mobilat şi cu telefon. TeL 19-44-81. (303342) ■ .

■ Studenţi greci căutăm si închiriem apartament cu 3 san 4 camere mobilat cu telefon, Grigorescs şi Plopilor. TeL 18-63-14. (30335ŞL

• C aut pentru închifiar'' garsonieră sau apartament nemobiUt, de preferinţă cu telefon, pe minim 6 luîii. Tel. 13-80-23 la orice oii (303378)

■ • Caut pentru închiriat autotunsB CP 833 OP 12. (303415)

• Caut în chirie cameră Ia cinfc, gaz-apâ-canalizare. Tel 14-47-80. (308101)

• Studenta, caut pentru închiriSgarsonieră. Tel 17-83-03 între orde16-18. (308135)

• Caut pentru închiriat apartamest2 camere nemobilat, de preferinţi zona Mărăşti. Tel 15-55-12.(308477)

• Studentă grecoaică, caută pentr» închiriaf garsonieră sau apaitame^ cu 2 camere. Tel 12-38-70. (308553)

• Familie, caută locuinţă mobilai» de închiriat. Tel 17-81-82. (308672)

DIVERSE

• Ofcj’ împrumut. Tel 19-9f-93. (308317) •

• Solicit împrumut trei miY'RK&R dobîndă negociabilă. CP 833 OP Ai? (303416)

• Ţin evidenţăcontabilăavantajos Tel. 17-65-59. (245232)

• Meditez germana. Tel 19-94- 01.(308487)

i

sîmbătă-iuni, 13-15 mai 1995A O E V Â R U P . I

A XXIX-a sesiune de rapoarte arheologice:

ALI£GERI...CU PROBLEMEIeri d im ineaţă, la ora 8,30, participanţii la cea

de-a XXIX-a Sesiune naţională de rapoarte privind rezultatele cercetărilor arheologice din România - campania 1994;'s-au yithinit în amfiteatrul hotelui Univers T d in C luj-N apoca pentru alegerea membrilor Comisiei Naţionale de Arheologie. După prezentarea unui raport al d-lui prof.dr. Constantin Preda a su p ra ac tiv ită ţii C om isiei N aţionale de Arheologie (a cărui preşedinte este din 1981) şi prezentarea statutului acesteia, dl. Preda a propus disţribuirea bu le tine lo r de vot cu propunerile Academiei Române (în număr de 15), Ministerul Culturii (13 ) şi M inisterul Învăţămîntului (13) şi trecerea la vot secret, în ideea alegerii celor 30 de membri ai Comisiei Naţionale de Arheologie. Faptul că lista de Candidaţi era necunoscută participanţilor la sesiune, ei urm înd a se vedea în faţa unor propuneri cu care ar fi putut să nu fie de acord în totalitate, a trezit o serie de reacţii în sală, cea mai vehementă fiind cea a d-lui conf.dr. Dan Isac de la Facultatea de' Is to rie a U n iversită ţii Babeş- Bolyai”care a afirmat că această comisie arheologică a activat de cîţiva ani într-o stare de ilegalitate, "în sensul că arheologii, cei care locuiesc efectiv pe

şantiere, niciodată nu au ştiut din cine este formată această comisie şi nu ştiu nici acum”, totul fiind deja "aranjat şi negociat”. Domnia sa a acuzat că sesiunile arheologice sînt "nişte poveşti’Vcă "în secţii nu se mai discută de ani de zile nimic’*, afirmînd că nti mai I este de acord cu "senatorii de drept” şi că nu mai este de acord ca din Comisia Naţională de Arheologie să facă parte "pensionabilii şi pensionarii”. De asemeni a atras atenţia asupra faptului câ mîine- poimîine arheologii se vor afla în imposibilitatea de a efectua cercetări în tot mai multe zone deoarece multe obiective arheologice se află pe terenuri pri­vate, şi a pus problema deschiderii internaţionale a arhelogiei rom âneşti, a profesionalizării şi nu a politizării acesteia. . \

După mai multe asemenea luări de poziţie s - a : convenit la d is tribu irea buletinelor de vot cu propunerile de eandidaţideja existente, urmînd ca participanţii la sesiune să facă şi ei propuneri care sâ fie adăugat&pe listă. în jurul orei 10,30 au început lucrările sesiunii pe secţiuni, între timp o comisie procedînd la numărarea voturilor. Vom reverii.

* M.TRIPON

în cadrul sesiunii de comunicări ştiin ţifice a studenţilor is to ric i, desfăşurată sub egida S o c ie tă ţii' Studenţeşti "Petru Maior” din Cluj- Napoca, âu fost abordate împreună cu colegii noştri din U ngaria (reprezentanţi ai Universităţilor diţj> Budapesta şi Egei) şi problemele controversate ale istoriografiei celor

■ două ţări. ■ . , ■ ■ : ;‘D iscu ţiile au -debutat în tr-o

atmosferă prietenească «i ele s-au dovedit a fi extrem de utile, cele două părţi exprimîndu-şi cu această ocazie punctele de vedere, luînd în considerare doar aspectul ştiinţific al problemelor.

De la început s-a; p recizat că întîlnirea se va desfăşura doar sub auspiciile istoriei şi nu ale politicii.

' S-au făcut distincţiile necesare între politică şi istorie, partea maghiară recunoscînd că Ardealuleste pămînt românesc şi că această situaţie nu se poate schimba.

Au fost v izate , în general, problem e ale is to riei noastre comune, în contextul apropierii de cultura şi civiliaţia europeană. Chiar dacă discuţiile au stîrnit polemici

aprinse, se poate afirma că există o bază. com ună de purtare a lor, spiritul deschis, prietenesc, toleranţa de care au dat dovadă părţile , contribuind la finalizarea acestora în mod constructiv.

După expunerea liniilor generale'

Concluzii la întîlnirea studenţilor

istorici români şi maghiari

(1-4 mail995)existente în cele două istoriografii, s-au stabilit concret subiectele ce vor fi abordate în toamna acestui an, la întîlnirea programată să aibă loc la Budapesta. S-a mai precizat că-, de am bele p ă rţi, vor fi p rezen tate lucrări care să. suplinească lipsa de in fo rm aţie şi de com unicare, ce

constitu ie handicapul ce trebuie depăşit.

T em atica e stex urm ătoarea: co n tinu ita tea daco-rom ană pe teritoriul Transilvaniei, populaţiile migratoare şi venirea maghiarilor în sec.XI-XlII, principatul autonom al Transilvaniei, reforma protestantă şi cea ca to lică în E stul Europei, secolul luminilor în Ardeal, creşterea naţionalism ulu i în sec.XIX în con tex tu l dezbaterilo r d e .id e i, primul război mondial şi principiul

, autodeterminării, politica României şi Ungariei în perioada interbelică, D lk ta tu l de la V ien a şi al doilea război mpndial, stalinismul tîrziu şi impunerea regimurilor comuniste în centruTEuropei. •. v ;

Considerăm că acesta a fost un prim pas în vederea continuării unui dialog pe termen lung între studenţi

' - v iito ri specialişti în domeniul istoriei din România şi Ungaria.

Ana-M aria STAN S o c ie ta tea S tud en ţească

"P etru M aior'

- Pentru vizitatorul neavizat,'care ^are ocazia să treacă pragul clasei

alll-a B d e la Şcoala nr. 16 din Cluj-Napoca (str. Horticultorilor nr.1) tab lou l ce se oferă privirii este u n u l in u n d a t de culoare, potrivită de un penel iscusit, ce conferă în tregului consistenţă şi armonie. Personajele însufleţite ale tab lou lu i sînt chiar copiii, îmbrăcaţi în ccca- cc ne-am obişnuit sâ numim "uniformă”.

Este o "uniform ă” şi nu, mai degrabă o ţ in u tă elegantă, modernă, copilăroasă, în culori luminoase, calde: dungi turcoaz,- ciclam şi de; culoarea caisei se, întregesc rec ip roc în tex tura puloverelor purtate de fetiţe şi băieţei (num ai .turcoaz), completate de pantaloni colanţi negri (fe te le ) ^ i blue-jeans (băieţii). Pentru anotim pul călduros, fe te le schim bă pantalonii cu fustiţe tot din ma­terial de b lue-jeans. La fel de

La Şcoala nr.16: ,T O A T E A N O T I M P U R I L E

S Î N T M Â I F R U M O A S E

. ti

L

- 1

v L .

m m m mm

..Ş jşp ţfe | |

• ‘ T r *

atractivă este şi ţinuta de toamnă - iarnă, realizată în culori mai sobre, potriv ite anotim pului rece, de un

•rafinam ent ou totul aparte. Ideea doam nei învăţă toare C ornelia Moldovan, ivită acum doi ani, a fost îm brăţişată de părinţi şi de copii, care au -ş i dus-o la bun sfîrş it

-îm preună. Ei au Jo s t cei care au decis asupra modelelor, a culorilor şi combinaţiei acestora, astfel îneît ţinu ta care a rezu lta t este una desprinsă to tal de şablonul vechii uniform e. E ste , deci, o ţinută potrivită activităţilor şcolare şi, în ace laşi tim p i'vna ce se pretează ieşirii copiilor în lume, chiar unor po sib ile ev o lu ţii pe scenă, în contexul unor serbări sau cu alte ocazii. Şi, ceea ce este cel mai im­p o rtan t, c o p ii lo r /le şi. p lace ! P u lovere le au fost executate la "Someşul”, iar pantalonii fetelor la. "Argos”, două firme clujene care au', trecut examenul calităţii cu nota 10!, avînd în vedere faptul că, după doi

ani, "uniformele” arată de parcă ar fi fost fabricate ieri. Purtate de copii dintr-o clasă de excepţie, unde cea măi mică medie este 7 şi unde studiul intensiv al limbii engleze este deja în al treilea an (copiii fiind selecţionaţi încă d in ' clasa I), unde interesul şi preocu­parea părinţilor se armonizează cu receptivitatea copiilor, cu colabo­rarea conducerii şcolii şi cu ta len tu l pedagogic al doamnei învăţătoare, ţinutele despre care ne-am propus să vă vorbim dobîndesc distincţie, personalizîn- du-se. La şcoala nr.16, primăvara, dar nu numai primăvara, ci toate- ano tim purile sîn t parcă mai fumoase, căci în clasa a IU-a B există nişte copii minunaţi, pe care'pe-am bucurat să îi cunoaş­tem şi să vi-i putem prezenta prin intermediul imaginilor şi-al celor cîteva gînduri aşternute pe hîrtie, cu toată admiraţia.

M ichaela BOCU

^ Ş tiin ţe le c o g n it iv e - p e r f o r m a n ţ ă ■r' ş i i r i t e r d is c ip l in a r i t a t e

In perioada 3-7 mai a .c ., la Centrul Internaţional de Conferinţe KIDA - Iliean i, Braşov, s-au desfăşurat lucrările prim ei Conferinţe N aţionale de' Ştiinţe Congnitive, manifestare organizată itb auspiciile Universităţii "Babeş- Bolyai” din Cluj-Napoca de către , Asociaţia Studenţilor Psihologi din Transilvania. -

Sponsorii generoşi ai acestei reuniuni ştiinţifice studenţeşti, de •ivel înalt, au fost Fundaţia Soros pentru o societate deschisă din România şi Firma "Coca Cola” din Cluj -Napoca.

Lucrările conferinţei; au fost tacbisc de domnul prof.univ.dr. îon Radu, şeful Catedrei de Psihologie fc Ia Universitatea clujeană, scurtc Jlocuţiuni fiind rostite de dr. Virgil Enătescu - membru al Academici dc feţe Medicale, dr. Garry Brase, dr.

Constandache, dr. M ircea ' "iele, dr. Szamoskozy Ştefan, dr. ^i» Vasilescu şi dr. Nina Şildan.

participat'50 dc studenţi din ■^^ipalcle centre universitare ale

jWl. Accastă primă conferinţă de niiaţc cognitive a fot onorată dc Pfezcnţa domnului William Hirst,

catedrei de Psihologic de la ^ School for Social Research din ***» York şi a domnului Garry

de la Universitatea Santa

B arbara din C alifornia, a le căror conferin ţe au declanşat d iscu ţii deoseb it de in teresan te , care au" relevat atît pregătirea profesională tem ein ică cît şi capacita tea de în ţe legere şi de exprim are . a studenţilor în limba engleză.

D eşi dom eniile abordate de lucrările prezentate de studenţi au fost diverse, iar nivelul lor foarte rid ica t, în trebările , sugestiile , criticilc şi discuţiile au fost la fel de animate pe tot parcursul conferinţei. De acelaşi interes s-au bucurat şi expunerile conferenţiarilor, prezenţa în sala de conferin ţe fiind în permanenţă în proporţie de 99 %. în fina l, dupâ o selecţie severă şi discuţii aprinse, juriul a acordat 16 premii egale (în bani) pentru cele mai bune lucrări. Au fost premiaţi .12 studenţi din Cluj-Napoca, 3 din Bucureşti şi uqul din Timişoara. Au mai fost atribuite 2 premii speciale: Prem iul pentru ac tiv ita te "A n tis lress” , acordat autoru lu i gazetei zilnice de caricaturăşi uinor- un talentat student din Cluj-Napoca şi Prem iul pentru "Personalita te neutră” , acordat extraordinarului moderator al întregii conferinţe, un student din Bucureşti. I-a sfîrşitul manifestării ştiinţifico, conferinţa a aprobat propunerea de înfiinţare a Societăţii Naţionale dc Ştiinţe Cog­

n itive, a fost ales un Com itet de in iţia tivă pentru dobîndirea statu tu lu i ju r id ic şi s-a obţinut primul angajament financiar extern din partea programului McDonnel pentru dezvoltarea psihologiei în România. *

. L ucrările prim ei - Conferin ţe • Naţionale de Ştiinţe Cognitive âu fost închise de domnul prof.univ.dr. Ion Radu, care i-a felicitat atît pe organizatori (studen ţii Fabich K aroly, Todor L orant, G abriela N icoară, A ugusta B ora, A drian Opre, şi Polonyi Tunde) cît şi pe studenţii participanţi. Domnul prof. dr. W illiam H irst şi-a .exprim at adm iraţia pentru modul în care a fost organizate această manifestare ştiinţifică studenţească şi surpriza pe care i-a fâcut-o excelenta pregătire profesională a studenţilor români. P înâ la urm ătoarea C onferin ţă N aţională,de Ştiinţe C ognitive - felicitări studenţilor, rpcunoştinţă dascălilor, mulţumiri sponsorilor şi, nu în ultim ul rînd , conducerii şi personalului Centrului Internaţional dc Conferinţe KIDA -Ilieani

M ichaela BOCU dr. Nina ŞILDAN

Institutul d e C ercetări B iologice

Cluj-N apoca

Metelen - Clw i-Napo«i - Cisnodie

Un drum presărat cu iubireA flaţi .la C luj-N apoca, la încheierea ce le i de

a 22-a acţiuni de ajutorare umanitară a României - acţiuni care vizează, în primul rînd, şcoli; spitale, instituţii culturale - membrii delegaţiei Serviciului de A jutor M altez din orăşelul germ an M etelen, alcătuîte din domnul Hermann Huging (conducătorul grupului), doamnele: Renate Stelke, Marita Mullders şi d-ra Claudia Paszkiet, au avut amabilitatea să ne- îm părtăşească din g îndurile şi ob iec tive le lor imediate şi pe termen lung. '

Să parcurgi de 22 de ori 4000 de km şi să faci lucrul acesta din iubire faţă de oameni - chiar aşa!- nu este cîtuşi de puţin un gest gratuit sau care sâ im plice vreun scop public itar. A cţiunea "Rum anienhilfe” , declanşată după R evoluţie, la iniţiativa puternicului Serviciu de Ajutor Maltez din Metelen, cu sprijinul concret al celor circa 6000 de locuitori, cîţi numără orăşelul german am intit, continuă cu aceeaşi intensitate. "M altezii” şi-au concentrat atenţia către spitalul de copii din Cisnădie, căruia i-au adus, sistem atic, m aterial m edical, consumabile, mobilier, îmbrăcăminte şi cadouri pentru copii. Una dintre realizările acestei ultime călătorii o constituie începerea lucrărilor de reparaţii la pardoselile, spitalului, prin acopcrirea acestora - în suprafaţă de 700mp - cu gresie adusă din Germania. Lucrarea va fi încheiată în toamna acestui an. -

Pc de altă parte, trebuie subliniată prietenia strînsă cc s-a. legat în tre "M altezii" din M e tc lc j şi Ansamblul folcloric studenţesc "M ărţişorul” din C luj-N apoca, studenţii renum itulu i ansam blu

. participînd pînă acum la 3 turnee artistice în Metelen.Şi cu ocazia călătoriei recent încheiate, prietenii'

- germani au adus cărţi pentru elevii secţiei germane de la Liceul ”G. Coşbuc” din municipiul nostru, Jn special pentru completarea fondului de carte germană al bibliotecii clasei a V lll-a G2; clasă a cărei dirigintă inimoasă, d-ria prof. Ioana Tarţa, poate fi considerată, pe drept cuvînt, iniţiatoarea şi susţinătoarea acestei nobile şi benefice legături de prietenie. Legătură ce s-a soldat, în . vara .trecută, prin participarea clasei

am intite la tabăra in ternaţională din Metelen, organizată de Serviciul de Ajutor Maltez. Copiii clujeni s-au bucurat dc o atenţie deosebită, s-au relaxat şi şi-au exersat cunoştinţele de fimba germană sub supravegherea unor educatori de excepţie - pedagogi înnăscuţi - care le-au oferit o vacanţă de neuitat. Am aflat că elevii clasei amintite vor pleca şi în această vară în tabăra de la Metelen.

De ce fac "M altezii” toate acestea? Nu ştim dacâ 'răspunsu l poate fi rezum at în cîteva cuvinte, iar m otivaţiile sînt cu mult mai profunde decît par la1 prima vedere. Dacă mai luăm în calcul faptul câ cei pe care i-am cunoscut fac ceca ce fac în perioada conccdiilor lor de odihnă (pe care lc-ar putea pctrecc în oricare alt colţ al lumii) sau că domnul Huging ş suferit, reccnt, un infarct, dar nu a renunţat nici o clipă la a veni în România, aşa cum fusese planificat, avem fără prea m ult efort dovada concretă câ sentimente general umane, precum prietenia şi iubirea semenului nu au dispărut, ci pot fi.întrctinute prin acţiunea unor oameni cu lotul deosebiţi.

M ichaela BOCU

ECONOMIA sîmbătâ-Iuni, 13-15 mai 1995 (14}

Sem nal dc’a larmă

Ce facem cu lîna de oaie, domnilor?

în - acest an, am avut p rileju l să fac m ai multe deplasări în satele şi com unele din fostu l raion Turda. Fără excepţie, fie câ am fost la P loşcoş, Ceanu Mare, M oldoveneşti, V iişoara, A lton sau Luna, proprietarii de oi, şi nu puţini la număr, ne-au pus aceeaşi în trebare pe care şi noi la rîndu-ne o punem celor îndritu iţi să ia m ăsuri în consecitfţă:

-Ce facem cu lhia de ode, dom nilor?

Am cerut : lăm uriri. Oamenii ni le-au dat nu fărăo anume revoltă faţă de cei care, nu ştiu din ce interese, nu iau nici o măsură pentru a valorifica această mare bogăţie a ţării. Motiv pentru care lîna oilor, a mii de oi e depozitată de stăpînii acestora, de multă vreme,-pe unde poate fiecare, în condiţii mai m ult>sau mai puţin potrivite pentru conservare. A deseori, ei asistă neputincioşi la felul cum se depreciază, ca să nu spunem că se d istruge, lîna o ilor pentru obţinerea căreia au investit m ultă muncă şi eforturi financiare. Şi în loc să cîştige, aşa cum ar fi firesc şi drept, ei pierd miilt de tot! „Să nu se găsească nici o

soluţie pentru ca aceastâ mare risipă din averea ţării să fie stopată?! _

-Pe. cine-1 d o a re câ noi pierdem? ne întreabă cătrănit un gospodar din comuna ■Luna. în loc Să fim încurajaţi, doar tot asta auzim de la aleşii ţării, să ţinem cît mai multe -oi, pe lîngă celelalte animale, prin nepăsarea dovedită faţă de valorificarea acestei surse aducătoare de mari venituri, noi iarăşi sîntem daţi înapoi! Chiar aşa de bogaţi sîntem, îneît ţara nu mai are nevoie de lînâ? Sau, ca în cazul griului, al zahărului şi al altor produse agricole, guvernanţii noştri apelează la...im port? Ar fi prea de ...oaie?

Oile ca oile, la păscut îşi mai pierdeau din lînâ prin •. scaieţi sau spini. Şi pentru acel puţin , pe gospodar îl durea paguba.

Lua măsftri îri consecinţă: organiza tunsul oilor. Acum; pentru această mare pagubă, cine ar trebui.,”tuns”?

Cutreierînd satele, am auzito vorbă:

•Vai de'oile care nu-şi pot purta lina !

în aceste vorbe, zicală sau proverb, sau cum sâ-i mai

.(punem la circumstanţele de faţă? • soi adugăm:

-Val de cel chem aţi (num iţi ia n ' a leş i) s i gospodărească averea, ţării ^i o fac p recum gă ina ajunsă tn v îrfu l... grămezii! Da ţ i de n o i !

Ion Cordoş

Ne vom opri în rîndurile ce urm ează asupra cond iţiilo r ce trebuie respectate pentru acordarea de prim e de la bugetul statului pentru laptele d& vacă şi acordarea de alocaţii pentru întreţinerea a cel puţin 3 -vaci sau b ivo liţe în exploatare, în anul 1995. f*-- Producătorii agricoli trebuie sâ-

aibă în în tre ţinere pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie -31 decem brie 1995, un număr de minimum 3 vaci cu lap te sau 3 bivoliţe. Fiecare animal pentru care se acordă alocaţii este obligatoriu ca în in tervalu l 1 ianuarie - 31 decem brie 1995 să fi încheiat un ciclu <fe producţie, respectiv să fi - fătat cel puţin o dată şi s ă / i fost în. lactaţie minimum 270 zile vacile şi 230 zile bivoliţele. Numărul de 230 zile de lactaţie pentru bivoliţe este în vigoare numai începînd cu anul 1995, P roducătorii agrico li nu. trebuie să uite să declare animalele pe care le posedă pentru a fi înscrise în reg istru l agricol. în . vederea acordării’alocaţiilor de la bugetul de stat pentru în treţinerea pe durata unui ciclu de producţie a cel puţin3 vaci dc lapte sau 3 hivoliţe; producătorii agricoli vor depune o cerere la D irecţia generală pentru agricultură şi alimentaţie judeţeană sau la centrul agricol, în care vor declara pe propria răspundere că se încadrează în p revederile legale pentru ob ţinerea-a locaţie i de la bugetul de stat. ,

în cazul că se îndeplinesc to a te , condiţiile legale de a beneficia de

C e t r e b u i e s ă m a i s t le c r e s c ă t o r i i d e a n i m a l eC

alocaţia de la buget, după încheierea ciclului de. producţie, în luna ianuarie 1996, producătorii agricoli vor depune la D irecţia generală pentru agricultură sau la centrul agricol urm ătoarele acte: o adeverinţă semnată de primar, din care să rezulte că în intervalul 1 ianuarie -31 decem brie ,1995 producătorul agricol a întreţinut- num ărul minim de anim ale din'; categoriile prevăzute de lege şi că acestea au fost înscrise în registrul agricol; o adeverinţă semnată de, specialistul de la centrul agricol, din care să rezulte că animalele pentni

care solicită alocaţia au fătat şi au încheiat o lactaţie de minimum 270 zile pentru vaci şi 230 zile pentru bivoliţe. Pe această adeverinţă; specialistul din cadrul oficiului de reproducţie şi selecţie a animalelor vaconfirm a fătare^. "

Pentru acordarea primelor pentru viţei urmează să fie îndeplin ite ’ urm ătoarele condiţii: prim ele se acordă pentru viţeii'obţinuţi de la vacile şi junincile însămînţate arti­ficial sau prin montă . cu

, reproducători atestaţi; păstrarea şi creşterea viţeilor respectivi pînă la 6 luni, plata primelor urmînd să se

" 7 T

t 1 1 : -

V - v * 1* . 1• ,* « # • ■ ' j u . ’K, ' " . r, 'v

facă luna următoare împlinirii vîrstei de 6 luni.

La fătare, producătorii agricoli individuali au obligaţia înregistrării în cel mult 7 (şapte) zile în registrul agricol comunal al viţeilor obţinuţi;

Prim ele ce se acordă conform reglementărilor făcute prin H.G. nr. 158/1995 diferă şi sînt cuprinse între50.000 lei/cap şi 120.000 lei/cap în funcţie de sistem ul de producţie (însămînţări artificiale sau montă naturală) şi dacă vacile de la care provin viţeii sînt cuprinse sau nu în contro lu l o fic ia l a l p roducţiei precum şi de valoarea repro-

ducătorilor folosiţi la montăm la care provine materialul ie r

„la însămînţările artificiale Se acordă alocaţii de la h j t t f ,

stat producătorilor agricoli ţerjpf' cumpărafta unor specii si ’

? v / '

«r

% .

**. X -

v - : ;-, -V.•*V‘ t tr

. .-*»- S v< »**

mMmmmI I I•*t

Numai animalele scot sărăcia din casă.

de animale din rasele cupru* programul naţional de amelksţ!pentru .vaci cu .minimum fc. \lactaţii'încheiate, se acordă 759 j kg greutate: vie, cu o grerj, corporală de minimum 5001 vîrstă maximă de 4 ani şijJE^‘

■ şi sâ fie aptă de reproducţie; pct ja juninci gestante, 800 lei/kg gitrs viei, să aibă o greutaţe minimi 500 kg, să fie cel puţin în lom, a de gestaţie, iar monta făcută realizată cel mult la vîrstă de 22 fc la ţăuraşii de reproducţie, întfe de peste 18 luni, 900 lei/kg grcr vie; berbecuţi pentru însâmiis artificiale, în vîrstă de 12-18 la

-500 lei/kg; vieruşi de prăsită tes pentru însămînţări artificial! v îrstă pînă la 8 luni - 900 kilogramul greutate vie.

A c e s te / alocaţii se aco: producătorilor agricoli care procură animalele matcă reproducători din următoarele bovine: Bălţată românească S iem enthal, Brună ~şi Schwi B ălţa tă cu negru românească- Holstein-Frizâ, Pinzgau; ■J^’n la ovine: Merinos, Tigaie, Turcmi Karâcul, Corriedale, Polwarth; la porcine: Marele Alb, Landna A Linia sintetică 345 - Periş, Dota Hampshire, Bazna, Mangaliţa.

La fel ca şi o sticlă, sacul pe la gură se umple; dar tot pe acolo se şi goleşte. Mai există şi excepţii. Cel • mai nou sac poate fi găurit de cătreo .rozătoare sau din neg lijen ţă printr-o agăţare. Ne exprimăm la

. modul figurat, căci de agricultură este vorba, începînd cu cel mai malt nivel pînă la acela al gospodarului.; Ce poate însemna "sac...spart”, în' primul caz? Mai înainte de toate, să nu fie umplut bum trebuie, adică să nu fi însămînţat întreaga suprafaţă cu sămînţă de înaltă productivitate,\ la m om entul optim , sâ neg lijezi lucrările de întreţinere, inclusiv pe acele de pregătire şi de efectuare < exemplară a recoltării. încă sîntem: depărtişor de acest ultim m om ent.. Peste mai puţin de două luni, secerişul este în toi. în a in te de începerea lui, întregul arsenal trebuie pus la punct: combinele şi batozele; trebuie verificate şi reparate; cum să - transporţi recolta, fără drumuri bune de acces? Fără o întreagă armată de lucrători, recoltarea pâicaselor este de neînchipuit; cu ce şi unde se va transporta recolta? E ste asigurat carburantul necesar? Şi cîte multe altele... „ -' Cei responsabili de toate acestea

•se vor simţi ofensaţi câ cineva le

reaminteşte ceea ce ei ştiu bine că au de făcut. Este perfect adevărat.• Cu ani în urină şi nu m ulţi,

campania de seceriş însemna una de ”mobilizare”‘a întregii naţiuni, cu excepţia acelora care nu voiau sâ lipsească de pe litoral, pentru a se bronza.

Mă voi referi doar la participarea tineretu lu i din în treaga ţară la

campania de seceriş. Despre cine este vorba? Nu de copiii din satele . noastre, fireşte, ci la aceia care solicită "burse” pentru continuarea' studiilor. Şi nu sînt puţini. Subliniez că în Germania, întregul tineret stu­dios trebuie să efectueze anual o lună întreagă de muncă, conform legilor în vigoare. Unde, cînd şi cum? Nu ştiu. Altfel stau lucrurile acolo, în comparaţie cu ţara noastră, unde agricultura deţine o pondere îndemnată în economie. !

Fără 6 tem einică ^pregătire o rganizatorică ' a partic ipării tineretului la campania muncilor de

Vară (de strîngerea recoltei în spe­cial) ne lipsim de»un sprijin care nu trebuie subapreciat, ţinînd seama câ toate lucrările se impun a fi efectuate la timp, cît mai repede cu putinţă, sub am eninţarea : tim pului nefavorabil şi a în târz ierii 'a lto r lucrări de nu mai puţină urgenţă, , cum sînt: culturi duble, dezmiriştire, strîngerea paielor de pe cîmp etc.etc. De ce ridic această problemă? în cîm p, tinere tu l are nevoie de mîncare consistentă, apă de băut, locuri de cazare şi-m ai ales de amuzafaent. Nici îndrum area nu trebuie să lipsească, mai ales una competentă.^)u ne gîndim la. muncă , "gratuită” , ci la c o in te re sa re maximă, sub toate aspectele. Oare, cite departam ente trebu ie sâ conlucreze la o bună reuşită? Nu puţine. Cine coordonează totul cum se asigură baza materială? în caz de dezastre, totul este posibil. Se face apel şi la Crucea R oşie, arm ată, populaţie etc. Pînă cînd vom tot solicita împrumuturi externe, cînd" noi stăm cu mîinile în sîh?

Petre Danciu

aginâirealizată de® RUSl

Biografii; N.*PETCU1'

Semănatul porumbului se află în întîrziere. Dată fiind importanţa acestei lucrări, eforturile făcute pentru intensificarea ei sînt pe deplin justificate.____ _

C U C A P U L , I N J O SC hiar dacă nu vrei să> fii

îngropat cu capul în jos, trebuie : sâ trăieşti drept întotdeauna, cu m intea larg deschisă pentru adevăr şi dreptate şi cu dragoste de.oameni în inimă.

Âu fost ameninţări şi tentative de to t fe lu l,' necazuri m ici, necazuri maii, anume puse Ia cale de cei ce vor să nu te lase să faci - ce trebu ie să faci şi vor sâ te oblige să faci ce n-ar trebui sâ ' faci, după lege, Gîndul mă duce \&~ m onstruoasa mafie care, de peste cincizeci de ani, îşi întinde tentaculele în această ţa ră , d istrugător şi, adesea, foarte dureros mai ales pentru om ul onest, ob işnu it, care ar dori

. convieţuire paşnică, dreptate ş f armonioasă înţelegere între toţi oam enii care trăim în aceste locuri. Şi un pic de bine pentru fiecare. A ceste gînduri au fost . iscate de artico lu l -nesemnat, publicat în "Adevărul de Cluj” din 21 ap rilie 1995, sub titlu l ”Legea 18 în tre ciocanul birocraţiei şi nicovala inerţiei locale”. "Articolul debutează cuo form ulă banală despre accelerarea emiterii de procese verbale definitive şi un neadevăr privind implicarea întregului per­sonal de specialitate a direcţiei agricole în sprijinirea concretă a activităţii. între ciocan şi nicovală se găsesc de fapt inspectorii de specialitate dc la centrele agricole, dintre care unii nu au făcut parte din comisiile de împroprietărie cînd s-au întocmiţ anexele şi s-au făcut erori. Aceste erori, alături' de răutăţile amintite în articol, împiedică emiterea titlurilor de proprietate. A stfel: s-a omis verificarea dovezilor de a nu deţine pămînt în alte localităţi, cînd s-a aprobat constituirea de noi p roprie tă ţi pîpă l a ’2 ha persoane fizice au omis revendicarea, prin cererea depusă în 1991, unei părţi din terenurile

moştenite/neînţelegînd că astfel decad din drepturile asupri acesto r pămînturi;' persoatc jurid ice nu au depus contestaţie în -term enu l prevăzut de lege revenind ulterior cu pretenţii ii baza- legii 18; funcţionari ii prefecturii omit a cere hotărirei unei instanţe judecătoreşti sn chiar legislative atunci cînd 18/1991 contrazice o sentinţi judecă to rească din noiembrie 1990, considerînd că în 1991

comisia de împroprie­tărire a omis întocmi­rea anexei 19. Bine­înţeles, cetăţenii îşi apără proprietăţilfc'iv

drepturile. în rest - marea realizwţf1 socialistă de tip fascisto-comunist s-a stabilit normă pentru fiecait

-in specto r de specialitate de U centrele agricole privind emiteret de procese verbale definitive, ind ife ren t de situaţia concreţi existentă în fiecare localitate. Ca la strung. Parcă s-ar fi uitat ci oamenii au moştenit pămînturi pe care vor sâ le transmită urmaşilor, pămînturi care au fost atribuite unor persoane şi reatribuite ulte­rior altor persoane prin reforme sau abuzuri anterioare legii U- Legile comasate şi date din noi în folosinţă la alte persoane fizice sau ju rid ice ; s-au creat soi d rep tu ri de proprietate sai împroprietărire! sau numai iluzia d rep tu lu i de proprietate sa» îm proprietărire, existînd astăzi probleme multe şi delicate cart trebu ie rezolvate cu atenţie şi răbdare. în tre inspectorii de specialitate de la centrele agricole, nominalizaţi pentra a nu fi scol pe bandă rulantă titlu ri dt proprietate (bune,rele, cum or fî conform ordinului venit de sus, sc găsesc unii dintre cei mai ba»/, demni şi competenţi ingineri,<ass au muncit constant, aşezînd lepc^ d rep ta tea , omenia înainte* intereselor meschine. îţi v ine si r îz i, nu alta. Dar ar trebu i sJ plîngem.

D oina V lorlca-C bioreana

sîmbătă-Iuni, 13-15 mai 1995 DIVERSE A D E V A R U Ld o C lu j

Caut femeie pentru menaj.112-78-65 între orele 18-20.

m 'Caut copii pentru grădiniţă

nil Tel. 18-66-10. (303239)

• Societatea com ercială jfTH, ROM SRL d istribuitor ţfjili, angajează agent vînzări r pjtni zona C Iuj. Condiţii: 25- jjjii, cnriculum vitae plus o

î pji Relaţii la m agazinul A m ic,: ş .ţiUnirii nr. 16 -M inilaboratorI Kodak Expres. (303314)

• Societate com ercia lă „jijcazi contabil cu cunoştinţe j,lucru pe calculator. Relaţii la

] 1,1.1804-64; 18-04-21. (303371)

. Caut spaţiu p en tru dozator j(nc.TeL 14-12-26. (303441) ;

Angajez secretară . Cum păr SiTtL 13-66-69. (303445)

■ \ • C o o p e ra tiv a‘Solidaritatea” v inde la p re ţ rmlijos piei tăbăcite , meşină (Ulmîncălţăminte şi mânaşi de

.Wetţie. S tr. Albiei nr. 2, tel 14- ^ ( 3 0 8 2 3 7 ) :-V<7> V

• Autorizat, execut construcţii Intrare. TeI14-97-30 orele 19- : !i (308261) ‘ - • •

* Transport m arfă 7 1. Tel 1l-14-96 (308607) ' ^

Exccut ecusoane. Tel. 19-02- 1(303131) ’ . ■

Firma româno-germană caută tot (8-25 ani pentru încheiere de antracte fotomodel. Tel. 15-61-46 |o3132) -

Angajăm tinichigiu auto. piese şi maşini în regim, dd ;

:. Auto service str: Byron = 6A. (303195) ^

Transport persoane sau marfă Garnnia 15. V-31 VII. T el 19-35- 44.(303223)

Angajăm doi m gineri-i TeL 17-44-64 orele 18-

:i(303289)A sociaţiaPatronilor organizează

în 25 mai 1995 pentru ! iţ posturilor: director executiv

«Kcretar dactilograf Informaţii teL W4-55 orele 8-15.(303311)

* Angajez vînzători (amabili) Phmagazin cu specific alimentar.W16-31-40; 19-16-84. (303317)

1 Angajăm secretară cu cunoştinţe contabilitate primară şi operare pe

"bUtor. TeL 19-04-05. (303347) ,1 Societate, angajează urgent o.

^Mirâcnnoscătoareîndomeniu şi •ian italiene şi 20 croitorese. Nu limiti 4e salar. Informaţii pe str.

^(Gheorgheni) nr. 12 sîmbătă şi ^®»ici (303382)

* SC Romcattel Gaz Impex C luj-; V m, angajează de urgenţă electri-

«otorizat pentru staţia de Ateliere Dezmir. Relaţii la Tel.

(303389)* Executăm, reparăm şi

^iţionăm jaluzele din lemn de ^Tel 13-03-09. (303407) /

1 Angajăm maistru lăcătuş şi "«T el. 12-82-84.(303412)

Deţin spaţiu comercial . Caut asociat cu capital.

15-41-66 între orele 10-20.

• Vînd SRL XII. 94. Tel 15-97- 88. (308593) v ' ^

• Vindem calorifere fontă, preţ convenabil. T el 063/36-52-51. (308604)

• Căutăm de închiriat izotermă sau auto frigorifică de 1-1 ,51, pentru trannnsport Cluj-Dej. Informaţii tel 21-47-12.(308619)

• Societate comercială, oferă en' gros prăjituri şi produse de patiserie, la preţuri avantajoase. Informaţii la tel 21-47-12. Se asigură transport la beneficiar. (308620)

• Angajăm vînzătoare la bar. Tel19-30-39 orele 10-23. (308628) ,.1

• Angajez galvanizator. Telefon12-30-71 orele 7-10 şi 20-22. (308646), ‘ SC “Continental” . SA Cluj-

N apoca anunţă concurs pentru ocuparea postului de director adjunct (con tab il şef). C ondiţii: studii superioare economice, vechime în muncă 10 ani. Informaţii suplimentare la te i 19-14-41. (308650) <

‘ AngajăiBf vînzătoare. Tel 14- 58-95. (308653) --

: ■ ■ • Societate de construcţii, execută lucrări de construcţii şi de reparaţii în construcţii-instalaţii. Eventual se pot asigura şi documentaţiile aferente în vederea autorizării lor. Tel 17-63-65

‘(308680) .

PIERDERI• Pierdut carte de identitate a

vehiculului seria A 0250286.0 declar, nulă. (302943)

. SC Sîncrăiana SRL Cîmpia • Turzii pierdutcerti ficat înmatriculare' Se declară nul. (303401)

• Pierdutcarnetstudentpenumele DtuţăManuela. îldeclarnuL (303439)

• Pierdut contract de închiriere ICRAL nr. 46417/07. (2. 1988. îl declar nul. (308588)

• SC “Cris-Articole Optice şi Mase Plastice” SRL Cluj pierdut certificat de înmatriculare. Se declară nul. (308615)

• SC “Astral TV’’ SRL nr. 2, SC “Storm TV” nr. 1 şi SC “TV Cablu” SRL FN pierdut ştampile. Se declara nule. (308625) '

DECESE COMEMORĂRI

* Exccut avantajos lucrări dc P la ţii. Tel 16-37-01 seara.'

SSS2)

• Cu durere în sufletele

noastre ne luăm un nltim răm as

bun de la dragul nostru soţ, tată

şi bunic BARTA GHERASIM,

Ia vîrstă de 63 ani, fost salariat al

C o o p e ra tiv e i S o lid a r i ta te a ,

înhum area va avea loc în data de

13 ora 10,30 la C im itirul centraL

A mintirea lui va răm îne veşnic

în idimile qoastre. Soţia M aria,

fiica Melinda Îşi nepoata Eliza.

Dumnezeu să-l odihnească în

pace. (303373)

• C udurereînsuflctauunţăra

încctarca din viaţă a scumpei

noastre mamă, soacră, bunică şi

străbunică JUCI1I ANA (Idea

Ană) născută în Sârmaşu de 76

ani. înhum area va avea loC în

C im itirul M ănăştur, capela 1 în

data de 13 mai 1995. Familia

îndoliată. (303379)

• FC ,“ U” an u n ţă cu nemărginită durere, plecarea în eternitate a celui care a fost marele jucător şi an trenor al echipei, ŞTEFAN COVACI, r e p re z e n ta n t i lu s t ru a l fotbalului clujean şi românesc. Sincere condolenaţe - familiei îndoliate. Fotbal C lub “ U” .' (303421) : /

" • . Cu tristeţe aducem Ia cunoştinţă că a încetat din viaţă, la 74 de ani, INCZE IO SIF, fost p e n s io n a r - C a rb o ch im . în m o rm în ta re a _ sîm bătă , 13 mai, ora 15, Ia C im itirul Cen­traL Edith şi Horst. (308598)

• îm păcaţi cu.dorinţa Iui Dumnezeu facem cutaoscut că iubitul şi iubitorul ta tă , socru, bunic,’ frate, rudă şi prieten devotat, KOVACS ŞTEFAN (KOPEK), renum it an trenor internaţional de fotbal şi-a redat sunetul Creatorului, în data de11 mai 1995. Şi-a tră it viaţa ca un om adevărat atît în familie, cît şi-în meseria Iui nobilă de antrenor .de fotbal, meserie pe c a re a s lu jit-o - cu m are devotament şi dăruire. Plecarea lui dintre noi înseamnă .o mare pierdere, atît pentru familie, cît şi pentru prieteni şijjotfoalul in te rn a ţio n a l şi ro m ân esc ; Mulţumim celor care l-au iubit, p reţu it şi i-au pu rta t de grijă în suferinţa sa. Înm orm întarea vă avea loc în. 16 mai, ora 12, la C im itiru l C en tra l. F am ilia îndurerată. (308636)- - :

, • Cu adîncă durereanunţăm încetarea din viaţă a dr, OCTAV (PIJIU) POPA, medic radiolog, după o lungă şi grea suferinţă.Înm ormîntarea va avea loc luni,/ •15 mai, ora 13, de la Capela C im itiru lu i C e n tra l; C lu j. Familia. (308649)

• • Suntem alături de distinsul nostru coleg Dr. Petcu Stelian fn marea durere p ric inu iţi de m o artea ta tă lu i său d ra g . Colectivul Clinicii Radiologice.(303390)

• Colectivul secţiei Catedrei de Radiologie a Spitalului Clin­ic de Recuperare Cluj-Napoca este a lături de familia doctor Petcu Stelian în marea durere p r ic in u ia de m o a r te a fu lgerătoare a ta tă lu i drag.(303404) ■ V ■

' ' -• -Conducerea Spitalului C lin ic d t R e c u p e ra re îm părtăşeşte durerea familiei' doctor Stelian Petcu şi exprim i re g re tu l p e n tru d is p a r iţ ia p r e m a tu r i 'a ta tă lu i d ra g .(303405)

• A păşit în eternitate cel ca rea fost omulşi antrenorul dc aleasă ţinută morală ŞTEFAN C OV ACI. E ste o p ie rd e re n em ăsurată p en tru su fle tu l nostru de 'prieteni care-i vom resim ţi durerds absenţa. Nc alăturăm cu triste ţe familiei îndoliate, lăsînd să cadă lacrima re c u n o ş tin ţe i pe m e m o ria 1 marelui dispărut. Mirela şi Iosif Ca vai. (303422),

• Sîntem alături de colegul nostru m aistru .m ilitar O ltean V asile în m a rca d u re r e pricinuită de pierderea tatălui d rag . C olegii de sc rv ic iu . (303448)

. • Mulţumim tu turor celcr care au fost • a lă tu r i <U noi Ia fulgerătoarea trecere în nefiinţă a celui care a fost dragul nostru G YENG E E M E R IC -IM I. îndurerata soţie Gabi şi copiii Kinga şi RafaeL (307735)

• Un ultim omagiu colocatarei noastre,1 TODER ANA. Sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de lo c a ta r i : s tr . P a rân g n r. 39. (308557) -

• Sîntem alături de tine, Viorelia Rusu în momentele grele pricinuite de moartea tatălui drag, GHERMAN NICOLAE. Colegii de serviciu din Compartimentul TESA, SC “ Flacăra” SA Cluj- Napoca. (308609)

~ - • Un ultim omagiu fostului a d m in is t r a to r , ' -KOVACS FRANCI SC din partea locatarilor d in S tr . C o jocnei n r . 16. Condoleanţe familiei. (308611)

; • Sîntem cu sufletul şiin im a alături de mult încercatul nostru coleg, -.Constantin Colhon, la d is p a r iţ ia ' j i r e m a tu r ă ; a c u m n a tu lu i" să u , M IR C E A IIO LB A N , 'după o c ru n tă suferin ţă , dusă cu stoicism şi nobleţe. Cei m ulţi care l-au cunoscut nu-i vor uita optimismul frumos, dragostea de viaţă şi de oam eni.;. S ă-l o d ih n ească Dumnezeu în pace! Colectiviil Studioului de Radio Cluj. (308614)

Suntem alături de colega noastră Schuller E d ith , g reu încercată de moartea ttaălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la Grupul Şcolarlndustrial Clujana.(308616)

• S incere co n d o lea n ţe doamnei dirigintă Schuller Edith pentru moartea tatălui. Colectivul c lasei II g, L iceu l C lu jan a .(308617)

A lături de prietena noastră E d ith Schuller; ne exprim ăm în treag a n o astră com pasiune pen tru pierderea ta tă lu i drag. Condoleanţe familiei. L iaşiPavel Moga. (308622) 1

* Dragă tanti Edith, vă rugăm sâ p r im iţi s in ce re le n o as tre condoleanţe acum, la pierderea tatălui dumneavoastră. M ărioara şi Bogdan Moga. (308623)

• Dragă Edith, suntem alături de tine în durerea încercată la pierderea tatălui şi te rugim s i prim eşti sincere condoleanţe din partea noastri şi a întregii familii. Geta şi Radu Doctor. (308624) -

• A plecat în eternitate unul din cei mai preţuiţi prieteni, fost coleg de echipă şi antrenor a l lui “ U”, ŞTEFAN COVACI. Pentru ' el, culorile echipei “U” au rămas veşnic întipărite în inima sa, care jo i seara şi-a înceta t bătăile. D um nezeu sâ-I p rim ească în rîndul; celor drepţi şi iubiţi. Sin­ce re co n do lean ţe fam iliei îndoliate. Fam. dr. Mircea Luca. (308631)

• S incere condo lean ţe doam nei p ro fesoare Schuller Edith, la decesul tatălui drag. Diriginta şi elevii clasei I g, Liceul Clujana. (308641)

• M ulţum iri celor ca re au

adus iin u ltim om agiu , p r in telegrame, flori şi prezenţă, celui care a fost un soţ deoţebit, dtf’o

înaltă ţinu tă m orală , JUNCU NICOLAE.: Soţia în d u re ra tă . (308673) ' '

• Fam ilia avocat Ju n cu

Nicolae mulţumeşte celor care au adus un ultim omagiu ta tălu i de­funct, JUNCU NICOLAE, veter­an de. război, pensionar CFR. Familia îndurera tă (308674)

• Pios omagiu ttaălu i nostru

drag,- JU N C U N IC O L A E . Odihnă veşnică! Te putăm în suflet! M a rg a re ta , V asile şi Cristincl M ureşan. (308675)

• Omagiem memoria dragei noastre MARIA PUŢINELU Ia 9 ani de la deces. Familia. (302720)

Pios omagiu m em oriei

scumpului nostru soţ şi ta tă , ing.- IOAN DOBRA Ia 10 ani de Ia deces. A driana Şi Dinu. (303021)

• La 13 M ai seîmplinesc 3 ani

de cînd s-a stins din viaţă soţia mea d rag ă BACIU ELEN A . O dihnească-se în pace. ,Iosif. (303209)

• Cu durerea şi tristeţea care nu pot fi exprim ate prin cuvinte anunţăm trecerea a 40 de zilejde- cîndiubitanoastră soţie,m am ăşi soacră LUCREŢIA TOADER a

plecat pe d rum ul fâră întoarcere a eternităţii. Slujba de pom enire va avea loc duminică 14 mai orele12 Ia Biserica Bob. Dumnezeu s i-i odihnească în tru îm părâţfa sa sufletu l ei ales, cu ra t şi bun Familia. (303376) .

• Nemîngîiaţi pe veci anunţam c i 'a u trecu t luni de du rere fn sufletele nostre d e cînd. a plecat

p e n tru to td eau n a d in tre noi bunul nostru soţ, ta t i , bunic şi s t r ă b u n ic N IC O L A IO A N (B o ta ) . • D um nezeu să -l odihnească în pace P arastasul va avea loc dum inici 14 mai orele 12 la Biserica O rtodoxi de pe B-dul Eroilor. Familia. (303383)

• Cu adîncă durere de neuitat

şi cu lacrimi în ochi, aducem la cunoştin ţă c i azi 13 m ai se împlinesc 61uni de cînd scumpul nostru fiu LĂPĂZAN OVIDIU fost patron la “Lopez” a decedat, la num ai 27 an i în co n d iţii misterioase în Floreşti. Scumpul

nostru OVIDIU cît vom tră i te vom - plînge şi nu te vom uita niciodată. Parastasu l şi slujba religioasă se va ţine duminică la ora 13 Ia Biserica veche, Cim itirul M ănăştur. T ata, mam a, fratele, cumnata. (303386)

• Lă 14 mai sc îm plinesc 2 ani de cînd a plecat d in tre noi pc

drum ulvcşniciciscum pa noastră so ţie şi m am ă, SOM JÎŞAN DORINA. D ureroase g înduri şi d rag i a m in ti r i în so ţc sc în

ctcrnitatcim aginca ci. Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească. Soţul Cornel şi fiul Călin. (308224)

, • Amintiri dragi, gînduri de neiţitat şi-o rugăciune pentru

odihna veşnică a iubitului nostru

AUREL MAFTEI, la 4 ani de Ia

deces. Familia'. (308392)

• în 14 mai se împlineşte un

an de Ia trecerea în eternitate a celei care a fost MAARCELA

JUCAN. î i voi păstra veşnic vie am intirea. SoţuL (308476)

• în 13 mai se împlinesc 10 ani de cînd buna noastră ma(hă,

bunică şi străbunică, HIRIŞCĂU EM ILIA, a trecut în Veşnicie,

lăsînd un gol imens în sufletele noastre. Slujba de pomenire şi parastasul va avea loc în 21 mai la Biserica din satul Mărtineşti. C ei c a re au cunoscut-o şi apreciat-o să păstreze un gînd

bun în am intirea ei. odihnească-

se în pace! Fiul Vasile cu familia .(308499) ■

• Cu dragoste nemărginită,

adînc respectşi pioşenie, mă plec în faţa voastră,iubiţii mei părinţi lt. coL' (r) BĂRBOSU IOAN, acoperit de glorie şi v irtu te m ilita ră în cele 2 Războaie mondialeşi ADELA BĂRBOSU,

la 36 de ani, respectiv laJ7 ani şi jum ătate de la trecerea voastră în eternitate. Bunul Dumnezeu

să-i aibă în paza sa1.- Veşnică recunoştinţa şi aducere aminte. Fiica Lia Bărbosu (308511) v

• La un an de la dureroasa

despărţire, ne închinăm la sfîntul m orm înt al aceleia care a fost inegalabila OLTEA AURORA MIHĂLCEANU. Rugăm ca acei care au conoscut-o şi i-au apreciat

deosebitele-i calităţi s i participe

la slujba de pomenire, care va avea loc în ziua de dum inici, 14 mai, lai ora 12, Ia Biserica Şf.

Nicolae din str. Horea. 'Fie-i somnul lin şi am intire veşnici. Familia. (308612)

• • Se împlinesc 30 ani de cînd

ne-a - p ă ră s it scum pa noastră

soţie, mamă şi bunică, POP ANA (a iui Vladimir) din salul Sub

Coastă. Nu o vom uita niciodată. Familia. (308635)

• S-au scurs 6 ani de k

trecerea în eternitate a iubitei n o a s tre so ţie şi m am ă, VICTORIA LAZĂR. M îndră la

chip'şl curată la suflet, vei rămîne în a m in tire a n o as tră . Soţul

D um itru şi fiul Adrian. (308639^*

• Dragoste, lacrimi şi flori la

împlinirea a 2 ani de cînd iubitanoastră

fiică şi soră RODICA BOCHIŞ

(M oldovan) ne-a părăsit pentru

totdeauna. Aşa cum o stea sc stinge în

zori de zi, aşa s-a stins şi lumina din ochii blînzi şi calzi ai tăi. Lacrimilc ~ noastre nu vor fi de-ajuns niciodată pen Iru a pîînge durerea ce nc-ai lăsa t-o în suflet.,Nu te vom uita niciodată.

Părinţii şi surorile cu familiile.

(303279)■

S t ' e f a r a C o v a c i '*T răsn e t din senin în a te a s tă p rim ăv ară ploioasă: a p leca t în

eternitate, în lumea celor drepţi, unul dai cei mai străluciţi antrenori rom âni dc fotbal - Ştefan Covaci.

în fotbalul clujean ţ i rom ânesc, ilu stra ] d isp ă ru ta fost un om dc o aleasă şi Superbă ţinută. Şi-a început cariera de dascăl în fotbal Ia “U”, echipă care a constituit pentru el o prim ă şi veşnică dragoste. A fost prim ul p rag al dificilei cariere de dascăl, continuată, apoi, cu succes la Steaua şi A jax A m sterdam , această a tre ia etapă; afirmîndu-1 ca una din ccle mai strălucitoare minţi ale fotbalului european. Âu constituit cci doi ani petrecuţi în Olanda o culme a a firm ării sale, cucerind cu A jax 'to t ce se pu tea cuceri pe plan continental şi intercontinental. De Ştefan Covaci sc leagă şi alte doua perioade ca an treno r al naţionalei României şi d irector tehnic al reprezentativei Franţei. Ar mai fi dc adăugat şi popasul ca antrenor al cchipci Monaco, unde a lăsat urme adîqci ale personalităţii sale deosebite. Joi scara, Ia orele 20, nemiloasa m oarte i-a curm at firul vieţii ccliii carc a fost Ş tefan Covaci. A m intirea Iui va răm îne pc veci înscrisă cu litere de au r în fotbalul românesc. Adio prietene drag şi dc neuitat. ■ * ' V ictor MOREA

Doi m a r i , a n tre n o r i ‘4> naţionalei României alături, dascălul şi fostul elev: Ştefan C ovaci (s tîn g a ) şi A nghel Io rdânescu (d reap ta)

Un precursor ilustru: Gheorghe Moceanu

Băiatul de ţărani din comuna Orman de lîngă Gherla, născut în 11531 era hărăzit, după dorinţa părinţilor săi,

• .a deveni preot. Numai că, soarta a hotărît altfel. Studiază teologia la Blaj dar înclinaţiile sale îl fac sâ devină acrobat într-0 trupă ambulanta. Nouameserie îi face plăcere şi se dovedeşte destoinic. Ca dovadă este angajat să predea gim nastica la unele şcoli confesionale maghiare din Cluj după care, stăpîn pe m eserie, se stabileşte la Bucureşti. Aici va fî profesor de giipnastică Ia Colegiul Sfîntu Sava, la Liceul Matei Basafab şi Ia

" Şcoala-Militarâ, devenind-o personalitate a capitalei.A avut o activitate prodigioasă, teoretică şi practică,

în 1869 scrie o “Carte de gimnastică”, prima de acest fel din ţară. .Va mai publica lucrări'origiriale despre gimnastica îh şcolile pfimare şi segundate de fete, despre patinaj, înot său dansuri populare. Crezul său privind educaţia corporală din şcoli şi-l va sintetiza astfel: “Excercitiile fizice n-au să formeze atleţi ci sâ dea corpului, prin dexteritate ştputere, cultura necesară

pentru sănătatea sa .”Iubitor al dansurilor noastre pCpulare el a creat o

adevărată şcoală în acest domeniu, unii din elevii său ducînd faima dansurilor noastre pînă la Romă, Paris, Madrid şLchiar Calcutta. E raşi un executant desăvîrşit al unor exerciţii din gimnastică ceea ce l-a determinat pe exegetulTn acest domeniu Constantin Kiriţescu să-l numească elogios “Un Prîslea «l educaţiei fizice europene”. Despre cartea sa de gimnastică cea dintîi pe care a publicat-o a scris elogios chiar eruditul Bogdan Petriceicu Haşdeu. :_La moartea sa, petrecută în 1909, marele NicolaeIorga, scrie un emoţionant panegiric care va fi inclus apoi în unul din volumele sale: “Oamenfcăre au fost"». Iată cum îşi aminteşte.Iorga de una din întîlnirile sale cu Gheorghe Moceanu: “Era acum un bătrîn de 70 de ani, care, ca un adevărat erou al gim nasticii, nu se dădea. Părul mare, negru, bine îngrijit, ochiul focos şi viu, faţa rumenă, puţină încetineală doară în mers, care, nu era nici obosit. “Figuri" se simţea în stare a-ţi face oricînd” . «. ; " .

“Gimnasticul” Gheorghe Moceanu trebuie considerat, cu adevărat primul profesor al acestei discipline la noi în ţară. Şi un adevărat promotor şi precursor al educaţiei fizice în şcoli. - > ' . . ~

. Dorin ALMĂSAN

, . n - -

O i A s t ă z i . 1 3 m a i . S a l a s p o r t u r i S o r , o r a 1 6 . 3 0 :

România Sloyeiiia XpTelinimarii C.:J,r

Interlocutorii noştr i au fo s t an trenorii na ţiona lei m ascu line a R o m â n ie i, d o m n ii M aria n P ă u şescu ş i A d r ia n A rb u zo v , întrebările vizînd com portarea n a ţio n a le i noa stre în tu rn e u l in te rn a ţio n a l S p r in g C up 199 5 , a d v e rsa re le n o a s tr e în pre lim inariile C.E. 1995, p ro b lem e de se lecţie la n ive l d e lo t naţional. ■ <

- Cum apreciaţi* evoluţia echipei de luptă, vitalitate. Cred câ nu ne României la Spring C up 1995? vor pune probleme acasă. Franţa e

M arian P ăuşescu : Locul 13 o echipă cu im bun trăgător, ceilalţi ocupat în final nu este edificator, sînt de valoare medie. Cuiul grupei privind valoarea echipei noastre, ca îl'constituie Turcia, jucători ce sînţ individualităţi, colectiv. Obiectivele îm preună de c inci, şase ani,noastre au fost altele la Spring Cup ’95. De a convoca şi de a strînge la un loc jucătorii care activează în străinătate, de â-i omogeniza într-o echipă, de a studja adversarii, mai ales pe cei pe care îi întîlnim în

specializaţi pe posturi, omogeni; bâtăioşi. Este un adversar incomod. Incom od şi pentru~că-i în tîln im aproape în tim p, 20 mai în deplasare, 27 mai la Cluj-Napoca.

A drian Arbuzov: Slovenii ne-aupreliminariile C.E., Slovenia, Franţa bătut, ca şi Franţa cu acelaşi scor deşi Turcia. Acestea au fost obiectivele 3-1. Dar slovenii ne-au bătut greu, şi nu clasarea pe un loc cît mai bun, . la 14, la 13, considerăm că avemde dorit de altfel. şanse în faţa lor. Franţa nu e echjpa

■ Adrian Arbuzov: Sînt de aceeaşi care să nu fie învinsă. Turcia m-a şipărere, locul 13 nu reflectă valoarea impresionat în mod deosebit, calităţilotului. României. Avem loc între fizice deosebite, detentă, apărareprim ele 'opt, acest lucru e sigur, bună şi mobilitate în linia Il^a, unN e-a privat şi s istem ul- de ridicător cu mare experienţă, desfăşurare a competiţiei, locul 1 în . - Pentru alte echipe se vorbeşteturneul locurilo r 1-8, locu l 2 în de omogenitate, de faptul câ joacăturneul locurilor 9-12, celelalte trei îm preună de cinci, şase ani. Noi neechipe din grupă bătîndu-se pentru adunăm cu tre i, p a tru sâptăm înilocurile 1 3 - 1 7 N e-am , studiat adversarii, îi cunoaştem, sperăm să avem o comportare cît mai bună în preliminarii.

- C îteva cu v in te d e sp re

în a in te . Nu se p u te a a lc ă tu i n a ţio n a la R om ân ie i num ai cu ju că to ri din ţa ră ?

M arian Păuşescu; în strategia şi a mea şi a FRV, avem ca obiectiv

a d v e rsa re le n o a s tre , S loven ia , calificarea la Europenele din Grecia.F ran ţa şi T u rc ia . Ea ne va perm ite să râm înem în

-M arian P ău şescu : JocuL lumea bună a voleiului internaţional,slovenilor e bine e labora t, ei ' în momentul de faţă e necesar sâformează o echipă omogenă^ fără facem .eforturi sâ aducem jucătoriivalori individuale însă, dar cu putere^, care activează îh străinătate. E o

g e n e ra ţie coaptă, cu experiR bună,'cu şan se de a pătrunde îi co n tin g e n t ' a l , rvafc. internaţionale. Cu ce avem in ti-, o ra actuală noi nu putem facţ pe care ni-I dorim.

A d r ia n A rbuzov: Cred ci ■ p e rsp e c tiv ă a şa ar fi indicat:

începem să facem a naţionali ju că to riT d in ţară. Dar ca să», rezultate^trebuie să avem şijjtj. internaţionale. Şi o echipă diaţî- a cu m , 'nu ar face faţă îs > internaţional. Am apelat la jucăi care joacă în.campionate putem F ran ţa ,’ Germ ania, Belgia. Air însă o generaţie tînără, de 19,20 ani, spre ei trebuie să neîndrepS atenţia, să-i creştem, să-i proteja; D ar şi în cazul lor şansele sînli în tî ln ir i le internaţionale; cit m ulte şi în diferite contexte,

L o tu rile celor două naţional R om ânia: Pădureţu (coordonate D ască lu (un iversal), Şoica i C o n sta n tin (cen tri), Piţigoi i D u m itre sc u (extreme). Rezerjtl Ş e rb an (coordonator), lancsj,?' V la ic u (un iv ersa li) , Gtoza ş T v ard o c h lib (cen tri), Rotarii D ră g h ic i (extrem e); Slovenit (an trenor Baltic Dragutin): Najck (căp itanu l echipei), Hafner Siffc F u jş , U rnau t, Pusnik. Rezem B racko , Rozman, Mozic, Betdci O d e rlap , Jeron ic. Arbitrii: Ir A kopov (G eorg ia) şi Constaifc O pfea (Rom ânia): Delegat teta:; e s te dom nul Aurel Drăgari.

D e m o s te n e SOFRON

M em oria lu l ‘Traian CBilfiul”în atletismul clujean şi românesc,

Traian C hitu l a fo s t o m are personalitate, plecată pretim-puriu dintre noi dar care a lăsat în rîndul celor care iubesc cu adevărat atletismul urme de neşters. ~

Cinstindu-i memoria celui care a fost un veritab il v îr f la vrem ea respectivă în proba de trip lu& lt, Clubul Sportiv Şcolar de Atletism Cluj organizează azi, pe Stadionul

Ion Moina”, o întrecere-memorial în cinstea marelui dispărut. Probele de concurs, rezervat juniorilor jşi junioarelor, sînt: 200m, 800 m, 90m garduri, lungime şi greutate - la băieţi, respectiv 200m, 800m, 80m garduri, lungime şi suliţă.- la fetei întrecerile încep la orele 10,30.

Rezultate * Rezultate • Rezultate■După un ad ev ă ra t ,

m inicam pionat european.Reîntorşi săptămînâ trecută de Ia

C am pionatele in ternaţionale ale Ungariei, tinerii judoka clujeni şi- au mai rotunjit palmaresul cu cîteva reziţltate notabile. într-o companie de excepţie (peste 370 de concurenţi din A ustria , G erm ania, Ita lia , polonia, Ucraina, Suedia, Slovacia, S lovenia şi nu mai puţin de 15 cluburi m aghiare), rezu lta te le obţinute de sportivi ai CSS Viitorul (antrenor Ştefan Lenard, director M ihai D onea) apar cu a tît m ai mediocrii. Astfel, ei au obţinut două., locuri I prin Anos Andras (categoria. +50 kg, copii mici) şi fratele său mai mare Almos Andras (categoria +55 kg, copii mari)uri loc doi prin Daniel

“Reflecţii” la un antrenament...Trei secvenţe fotografice surprinse la un antrenam ent al lui “ U” ,

printre “protagoniştii” ce frăinîntau gazonhl numârîndu-se şi un omuleţ de-a şchioapă (chiar dacă aşa cutu e “moda” la adulţi poartă părul strins în Codiţă legată la spate, seinănînd mai m ult a fetiţă, deşi e băieţel autentic). Să vă dezvăluim şi identitatea “protagonistului”, viitoare “ achiziţie’ a echipei de lo tb a l/'U ” : M ircea Salom ir, fiul lui Marian Saloinir şi nepotul Iu i ... Mircca Salomir. Ce mai: familie tare - primul viitor fotbalistic (se zice) al doilea a fost fotbalist şi actual arbitru de fotbal ce trage tare la porţile afirmării, ultimul, adică bunicul, fost arbitru dem arcă internaţională. Iată şi “ reflecţiile" puştiului Mircea Salomir la cclc trei secvenţe surprinse de fotoreportcful nostru Ion PETCU în ordinea prezentării lor:

• “Sîn t cam tari an tren am en te le lu i Ion A ndone. M -am cam deshidratat după atîta alergare. Uite colo, în iarbă, un rccipient dc plastic cu apă...” -

• "... li bună şi apa cltcodată dar parcă-i mai bună “L ibella” Iui bunicu...”

• ... Acum câ m-am răcorit pot “ trage” tare, a ltfel se 'supără Ion Andone şi nu mă mai bagă în echipă..."

Victor MOREA

Cu c îtev a ' etape înaintea ■cortinci iinalc a campionatului re-' ţiublican dc fotbal rezervat

; juniorilor 1, ccliipaMJ” (antrenată-• ţ ,y- ---.1

de G rigo re B oea) s-a ca lific a t “în a in te dc te rm en ” pentru tu rneu l final ce va avea Ioc în lun^ iunie Ia Craiova. Felicitări tin e r ilo r c ăd e ţi de la “ U ” şi antrenorului.

C am pionate le m ondiale de box E d iţia â V H I-a B e rlin 1995 ( I I )

• Pe măsură ce competiţia sc apropie de final, lupta, devine tot mai dură pe ringul instalat la Deutschland Halle.’ Astfel, după epuizarea întîlnirilor eliminatorii, m arţi seara au fost cunoscuţi pugiliştii calificaţi în s fe r tu rile de fin a lă . D in cei 8 boxeri rom âni participatiţi Ia aceste campionate sau calificat pentru sferturi doar'3. - • ~ "

• C ristian Ş tcfânescu, categoria cocoş, după ce m arţi scara a obţinut o frum oasă'şi muncită victorie la puncte în faţa sud-^oreanului Bae Ki-W ong cu o d ecizie 7-1, m iercuri a cedat, to t la puncte, după o lu p tă epuizantă în faţa armeanului Artur Mikaelian, trceînd dc puţin pc lîngă calificarea în semifinale şi obţinerea medaliei de bronz. Totuşi, evoluţia tînărului p u g ilis t buzo ian â fost bună , d în d speran ţe a n tre n o rilo r pen tru v iito a re le co n frun tări internaţionale.

• Aceeaşi soartă a avut-o, (lin păcate, “pana” noastră M arian L co n d ra liu , în p artida eu am ericanu l dc culoare F loyd M aywcathcr. După ce m eciul a fost- dom inat tim p dc 3 rep rize de rom ân L condraliu co n d u c în d cu 4 -2 şi 7-<ţ,în f in a l a rb itr ii l-au “gratificat" cu o dccizie de 8-7 pc american. Decizia a fost puternic fluierată, ş.i dezaprobată dc publicul

spectator. Din nou (nu ştiu pentru a cîta oară) maşina e lectronică de punctat îşi dă ... “ în petic’V •'

• Leonard Doroftei, după o victorie clară la puncte, decizie 6-2 în faţa lui Serghei Kopcnkin (Kîrgliistan) a fost prim ul boxer rom ân calificat în sferturile dc finală. Apoi l-a în tîinit pe m arocanul J. Marjouan în fa ţa c ă ru ia a re u ş it frum oasa p e rfo rm an ţă de a-1 învinge la puncte, decizie 7-3.

• Francisc Vaştag, după neprezentarea în primul meci a egipteanului Abdel Latif, a încrucişat mănuşile cu a m e r ic a n u l Jc fre i C la rk , o b ţin în d o v ic to rie confortabilă la puncte, decizie 6-0. Apoi I-a întîinit, în sfe rtu ri, pc rusul Serghei K arav a iev , un boxer puternic în faţa căruia a obţinut'o victorie la puncte cu o d ec iz ie de 9-3 care nc sc u te ş te dc o rice comentarii. Astfel, m arele nostru boxer sc califică în sem ifinale. , . /

• Tot marţi scara, o deziluzie pentru noi: Gheorghe O p rea , la ca teg o ria m ijlo c ie , a în ce rca t “ p oarta sferturilor” de finală dar s-a izbit dc Dirk Iiigcnbrodt (G erm ania), care, mai puternic şi mai ex-pcrimentat dccît boxerul român, a obţinut o victorie 'muncită şi m eritată la puncte cu o decizie de 9-2.

• în concluzie, din opt boxeri rom âni participanţi la aceste campionate au acces în semifinale, doar doi: Leonard Doroftei şi Francisc Vaşlag carc indiferent' de re z u lta te le u lte r io a re au a s ig u ra tă , p înă în prezent,m edalia de bronz. Noi sperăm câ acestea sc vor transform a fii njedalii dc un mctafifrtfi p re ţios.

Gelert (categ.+50 kg, copii mieijş două locuri III prin Ionel Căite (ca tegoria 40 kg, copii mari) Alexandru Ilniţchi (categoria 45 ti copii mari), -

Ne facem o datorie de onoare & a face publică lista sponsorilor, fc de care, mici judoka clujeni ni ai fost prezenţi la această importa® com petiţie: ARDAF, SC URSIE ARTEX.

• O com petiţie atractivă: Cc “M ister Napoca” la culturism ? data de 20 mai ora 17,00, la Casai C u ltu ră a StudenţilCr din otw* nostru, va avea loc în organiza’0 c lubu lu i ASA-ALFA, ceadf

.şap tea ediţie a Cupei N apoca” la culturism , destinai juniorilor şi seniorilor. Clujeniiţa încerca să mai dreagă busuiocii după prezenţa ştearsă pe careu avut-o la finalele Campionatul Naţional de juniori la culturism,# a avut loc la Baia-Mare şi careţi ob ţinu t o m edalie _ de are-: (Sebastian Văsuţ, cat. 70 H antrenor Dumitru Neag) şi un loc' (Adrian l.upaş, cat. 65 kg, antren Serban Radu). C. BARj

Q treime Sîn X¥-le riîr«î __este... clajeaaCa o confirmare a valorii riJw*

a ru g b y -u lu i cc sc joacă la Cu: N apoca (în speţă, echipa “U I- l;ebruarie condusă cu compctcnţa* dom nul antrenor, Ştefan Ioncsci lo tu l rom ân de rugby, deplasat« Africa de'Sud în “vederea întrcccriis din cadrul Cupei Mondiale, num*1* nu m ai p u ţ in 'd e c inci jucaW c lu jen i. A ceştia sîn t, B r în z il^ c o m p a rtim en tu l dc înaintară,** F lu tu r, G on tincac, Nichitcan» V Răcfcan (d in com partim e"'''1 " trc is fe r tu r ilo r”). p c pe acutnl' urâm succes româuilor, iar clujenii-'-' d e o p o tr iv ă , o p rezen ţă cît o*1 consistentă în joc, ca o confirm*1' â~iricrederii'investite în eii ’CK

'ÎS) sîmbătă-luni, 13-15 mai 1995 E V E N IM E N TADEVAEŞUB.gfle C B m

(aT EN T IE!

Omul d in im ag in e este un personaj p e r ic u lo s . Nu lasă nimic pe unde trece. Fură, mai precis, tot c e întîlneşte în cale. Politia îl caută, pentru asemenea fapte. D isp ă ru tu l se numeşte POPA D U M IT R U , are 22 de ani şi este d in Dej.;

im lâredactie

D oam na R aţiu"' L iliana, domiciliată pe strada Republicii la nr. 11, ne sesizează un fapt ee se pare că nu este singular. •

”Am condus-o pe mama mea lâ gară , ea avînd -bilet pentru acceleratul 242 pînă la Deva. în momentul în care ne-am urcat în vagon am sim ţit o senzaţie

Ş N C F R I Ş I S P A L Ă

P Ă C A T E L E C U . . . A P Ăasemănătoare cu cea de după potop. Culoarele, banchetele şi pardoseala piuteau într-un lac de apă. în aceste condiţii, nici un călător nu şî-a putut =• -ocupa locul’’. Cuprinsă de revoltă, doam na R aţiu s-a adresat conductorului de tren. ”Nu am ce sâ fac” , a fost răspunsul "naşu lu i”.

Şeful-staţiei nu era. de găsit.Astea sînt faptele. Dincolo de

ele e doar— apă. Toată lumea o...- scaldă, evitînd un răspuns. Şi cînd te gîndeşti că nu de m u lt. s-au scum pit b ile te le de călătorie.

U N G A R I A

-Z O N Ă P E R IC U L O A S Ă P E N T R U T U R IŞ T IAlături de Polonia şi Africa de

Sud, Ungaria este, considerată o ţară periculoasă pentru turişti. A precierea aparţine A sociaţiei Consumatorilor Britanici, care a recomandat cetăţenilor britanici să ocolească aceste zone. ?

Conform unui sondaj efectuat de

N-am zis-o noirevista H oliday W hich, cel puţin

din cele trei ţări din fruntea topului a fost atacat. Urmează în clasament Gambia şi Marocul.- Şi tot potrivit revistei britanice, India este pe primul loc din punct de vedere al cazurilor de

unul din 20 de turişti aflaţi într-una îmbolnăvire printre turişti.

Caro s ab i 1 j^Caros abil roş abil î.ţ£j3a ras abil

V* CE-SI FACE OMUL CU MÎNA LUI...

Rogneân L iv iu Laurian. Şofer pe a u to d u b a 15-Cj-2608, proprietatea S .C . SORAN. Inconştient d e felu l său. Circula liniştit pe s tră z ile Clujului, deşi ştia că au toduba ”din dotare” nu nai avea va lab ilă revizia tehnică din decem b rie 1994. Şi cum rarprizele a p a r atunci cînd te aştepţi m ai pu ţin , aşa avea să se intîmple ş t în cazul lui. Pe traseul strada R ep u b lic ii-P ia ţa Păcii, frînele ‘ au to d u b e i n-au inai răspuns la com enzi şi astfel R.L.L. va d ev en i protagonistul mni veritab il carambol,, nu mai puţin de şase autoturisme şi un moto-scuter f iin d angrenate în evenimentul ru tie r ce avea să urmeze. P rim ul autoturism căzut "victimă” a fost cel înmatriculat cn numărul C J-01 -UDA şi condus regulamentar de Ioan Petean. Automobilul acestuia avea să fie proiectat, d in cauza şocului, în ntiina C j - 9 1 1/95 condusă de

Ttltâţeanul g rec Bonpomakis Nicolaus. D a r carambolul abia acum avea să înceapă. Urmează

la rînd automobilul Cj-02-TEP şi odată ajuns pe strada Gheorghe Şincai, moto-scuterul 46-CJ-314 şi m aşina CJ-02-JU R . în in te rsec ţia - cu strada Memorandumului, două ultime "victime” : autoturismele C J-02-. MKA şi 6-Cj-4558. Cam -m ult

. pentru un biet şofer care acum va avea de plată nici nu vrem să ne gîndim cît.

•GRAV ACCIDENT DE CIRCULAŢIE PE B-DUL

TITULESCU.V ineri, în ju ru l orei 1,00, în

dreptul imobilului cu numărul 34 de pe B -dul T itu lescu, T etean Mircea Dorel, de 28 de ani, aflat la volanul D aciei 1310 CJ-02- CLF a accidentat grav pe Mircea Băjescu.

O fl trecut victima strada prin loc nemarcat, dar sîntem curioşi cam ce v iteză- o fi avu t autoturismul condus de P.M.D., ştiut fiind faptul că la acea oră din noapte traficul este ca şi inexis­tent, iar B-dul Titulescu te face să confunzi, frîna cu pedala de acceleraţie. C.BARA;

Numele celui mai mare criminal al secolului:

Specialiştii afirmă că virusul HIV (SIDA) este u i ...copil pe lîngă* ce poate face noul virus. E bola -.spaima acestui sfîrşit de secol. Revista americană "Esquire” a semnalat apariţia ucigaşului. Asemenea * unui şarpe de dimensiuni microscopice, filiformâ vietate a secerat milioane de vieţi. Este adevărat că pînă acum nimeni n-a ştiut nimic. Criminalul a fost ţinut în mare secret Spuneam că, în comparaţie 'cu virusul EBOLA, HIV este o glumiţă. Ebola nu ucide după cîţiva ani de la inoculare: el te lichidează aproape instantaneu, cele două- trei zile de supravieţuire fiind de domeniul coşmarului. în paralel,

' noul virus ”ucide personalul medical şi toţi bolnavii spitalizaţi pentru alte afecţiuni benigne” . " r -

încă nu există un program ştiinţific coerent pentru descoperirea unui antivaccin. Iar "ucigaşul din Africa" (Zair, mai exact) îşi face nestingherit macabrul travaliu, (r.v .) , r . - - - - „

. . . ş i a a j u n s m

. . . p u ş c ă r i e

Unii contravenienţi pur^şi simplu uită sărşi p lătească amenzile. Pentru aceşti oameni urm ările nu sînt ch ia r a tît de trag ice, m ulţf d in tre* ei~ considerînd viaţa din puşcărie mai suportabilă decît cea din afară, unde la tot pasul bîntuie v în tu l sărăciei ; şi a nemulţumirilor.

Vass Tiberiu, un tînăr de 24 de ani din municipiul Turda, avînd doar 4 c lase term inate , nu a achitat la timp amenda de 10.000 lei, ce i-a fost aplicată de poliţia locală.. Pentru această "im prudenţă” e l va sta în penitenciar 33 de zile, care ar fl b ine să-i fie de învăţătură tînărului de pe malul Arieşului.

Experienţa însă ne spune că majoritatea contravenienţilor la ieşirea din închisoare continuă cu şi mai m are perseverenţă aventurile cotidiene. Efectiv, ei nu învaţă din greşelile proprii, ei parcă caută cu lumînarea o nouă opazie de a reintra după gratii

SZ.Cs.

La fu r a t d e . . . a v io a n e

S-a în tîm plat pe aeroportu l in ternaţional M irâbel din M ontreal. S trecurîndu-se în incinta aeroportului, doi copii în vîrstă de ÎS, respectiv 16 ani s-au urcat la bordul unui Boeing 747 ş i.au început să se jo ace la butoanele şi com enzile din carlinga avionului, cu iqtenţia foarte clară de a-1 face să decoleze. T en tativa k: eşuat, Boeingul refuzînd să se desprindă de la sol. în disperare de cauză, puştii s-âu su it la bordul unui "jumbo" Lockheed 1011 , avion de dimensiuni foarte mari. Nici de data aceasta nu au avut mai mult noroc, pentru că au fost văzuţi pe cînd se urcau în el şi apoi arestaţi de Jandarmeria Regală a Canadei.

A U T

; . r " - ' , v . . " ' v *:

r . • • •• >

L A N D C R U IS E RUn lux pentru drumuri accidentate ! Servofrînă, servodirecţie,

închidere centralizată, două diferenţiale blocabile. Firma Toyota ne asigură că maşina are o deosebită fiabilitate, cei 6 cilindri îi asigură un nivel de vibraţii scăzut. Preţurile nu sînt însă dintre cele mai...atrăgătoare. în România această maşină costă 34.000 USD. Mai scump e numai Mercedes G 300, care costă cca47.000 USD.

1 9 5 0 - 1 9 6 0 : C IF R E R E C O R D ÎN S T A T I S T I C I L E R E N A U L T !

I I h H pa N 9 M

, în tim p ce Măo Tse Tung se ţinea de...prostii prin China, fabricile Renault consemnează în anul 1954 producerea a nu mai puţin de 500.000 de 4 CV.Acelaşi 4 CV care cîştigase cu puţin timp în urmă Cursa de 24 de ore de la Le Mans.Sînt lansate noi modele: Pregâte şi Dauphine, iar prototipul Etoile Filante, dotat cu un motor turbo va doborî în 1956 recordul de viteză pe pista de sare de la Salt Lake din Statele Unite. 1958 este şi anuVcare aduce victoria autoturismului Renault Dauphine în raliul de la M onte-Carlo.

Pentru siguranţa noastrăabbogWwd

wnzorimcanle airbogldetal

~ Recente studii ale firm elor A utoliv (Germ ania) şi Simula ' (SUA) au permis punerea la punct a unui sistem complex de siguranţă pentru automobilist!. Este vorba de sacii de aer laterali, ce vor fi montaţi pe maşinile BMW şi Volvo, începînd cu anul 1997. Statisticile relevă că o cincime din accidentele datorează impactelor laterale, reprezentînd 30 la sută din accidentele soldate cu morţi. Noile sisteme de protecţie vor fi alcătuite din 6 perne de aer: 2 pentru şocuri frontale, 4 pentru şocuri laterale. Sacii se pot umple cu azot în 12 milisecunde.

Aveţi sp irit de observaţie?

1. I n t e r - A n to M e rc e d e s S t r .C o m e te i 1 5 ,

te l . 1 2 3 7 7 92 . S C D a c ia S e rv ic e C lu j -F e le a c - C a le a

T u r z i i f .n . te l . 1 2 4 9 2 43 . S .C . C o lm a r S R L

( s p e c ia l iz a t O L T C IT ) S t r ; I u g o s la v ie i 16 te l .

1 4 4 8 4 7 4 . A u to S e rv ic e

C a le a D o r o b a n ţ i l o r 1 2 0 , te l . 1 5 2 0 2 5 .

I "J _ încercaţi să «tabiliţi ca re con tu r corespunde tip u rilo r de m aşini. A tenţie, num erotarea e greşită! I | Soluţia sîmbătă viitoare. Desen de Sabin TOMULEŢ |

ULTIMA ORĂ sîmbâtă-luni, 13-15 mal 199516}

:.4# în c h o io m a {RosiUvaSului Msţi&ss®/ Stszd!fâ>fâţ©s& ei® F& isicr

Ieri, la «miază, Ia Casa dc Cultură Studenţească din Cluj-Napoca's-a desfăşurat festivitatea de premiere a stndca ţilo r, g rupurilo r ţ i ansamblurilor care au dat farmec şi strălucire celor trei zile dc festival. Juriul - prezidat dc d-nul prof.univ.

■ dr. Ioan Şeolcan, şeful Catedrei dc folclor de Ia Facultatea de Litere din Claj-Napoca - din care au mai făcut

- parte d-nii Gh.Papnc - inspector în M inisterul învăţăm în tu lu i, Gelu Furdui - şeful secţiei muzicale de Ia RTV C lu j, d-na L ucia Is toc - cercetător Ia Institutul de Folclor al Academiei Române, d-nii Valeriu Buciu - d irec to ru l A nsam blului Folcloric N aţional "Transilvania” dirf B aia M are şi Ioan M otoc - -coregraf la Central Creaţiei Populare

, Cluj, apreciind strădania studenţilor de a păstra şi perpetua valorile '

. autentice ale folclorului românesc, aşa cum a fost şi încă mai este, a atribuit, pe secţiuni, u rm ătoarele. premii: Secţiuaca solişti dansatori:I - Lucian Marian (Cluj-Napoca), II - Radu Filip (Braşov), UI - Banyas Lehel (Braşov), menţiune - Silviu Micloş (Craiova); la perech i: I - Cosmina C ristescu şi M anuel Stănescu (T im işoara); S o lişti in s tru m e n tiş ti: I - Cosm in Ciăciunescu (Cluj-Napoca), Remus Grosu (T im işoara), II - Sorin Moldovan (Cluj-Napoca), Petrişor Varga (Braşov), Anghel Marc (Cluj- Napoca), III - Ioan Haizea (Braşov), Marius Mateescu (Piteşti); Solişti vocali: I - Ionuţ Fnlea (C luj-

Napoca), Ana Suşman (Alba Iulia), C ristian pom ohaci, II - Ovidiu Purdea (Cluj-Napoca), Olga Bruja (T g.M ureş), llie Medrea (A lba Iulia), in - Dumitru Seulean (Cluj- Napoca), Victoriţa Cică (Craiova), m enţiuni - Crina Varga şi Dana Miholca (Cluj-Napoca), Aurelian L azăr (S ib iu), Simona Creţan (C raiova); T a ra fu r i: I - "Doina T im işului” (Tim işoara), II - "Ardealul" (Sibiu); O rchestre de m n z ic i p o p u la ră : I - "Balada” (Iaşi), "Mărţişorul" şi "Românaşul”

' (C luj-N apoca), II ,- "M ugurelul (C luj-N apoca); F o rm aţii de d a n su r i popu lare fem eieşti: I - Formaţia C C S. din Cluj-Napoca şi Formaţia C.C.S. Sibiu; Formaţii de dansu ri popnlarc bărbăteşti: I - Formaţia C.C.S.- Cluj-Napoca, cea

' a Universităţii Tehnice din Cluj- Napoca şi cea a C.C.S. Timişoara, II - Form aţia C.C.S. Sibiu, III - Formafia din Piteşti; Form aţii de d a n sn r i p o p u la re m ixte: I - Formaţia din Timişoara, Formaţia din Iaşi şi cea a "Mărţişorului” din Cluj-Napoca; G rupuri de cîntecc ş i d a n su r i popu la re : II - "Junii Braşovului”, III - grupul ^Muntenia” din Ploieşti; G rupuri folclorice: I -"Parîngul” (Petroşani), II - "Căciula m oldovenească” (G alaţi), III -- "Buchetul” (Braşov), menţiune - "Doruleţul” (Craiova); Ansambluri de cîntece şi dansuri populare: I - - "Doina Timişului” (Timişoara) , "Doina Carpaţilor” (Iaşi), II - "Dor

(A lba : Iu lia),

"M ugurelul” (C luj-N apoca); . Ansambluri folclorice studenţeşti:

I - "Românaşul” al U niversităţii Tehnice din' C luj-N apoca, II - "A rdealul” (Sibiu), III - "V atra" (P iteşti); M are le P rem iu a l F estiv a lu lu i a fost a c o rd a t Ansamblului folcloric studenţesc JVlărţişorul ” din Cluj-Napoca.

tn aplauze prelungite şi în cîntec, cei .prezenţi l-au ovaţionat’ pe Dumitru Fărcaş, care, ieri a împlinit 57 de ani, artistului fiindu-i acordat un Premiu de onoare pentru direcţia artistică a întregului festival. Juriul a mai acordat premii speciale prof. Teodor Nilaş - directorul Ansam ­blului "Românaşul”, prof. Laurenţiu Hodorog (fost director al C.C.S.) şi un premiu de onoare prof. V ictor Bercea, directorul Casei de Cultură Studenţeşti din Cluj-Napoca.

v Michaela BOCU

1 0 1 ani de ia Procesul Memorandului

- C /v / , 7 r 2 5 m a i 1 8 9 4 -

(urm are d in p a g . 1)

- Dintr-un raport inedit adresat Ministerului de Interne Regal U ngaM in 13 mai 1894 aflăm că la p ro c e su l fru n ta ş ilo r memorandişti mai erau la Cluj ' î n a fa ra a c u z a ţilo r şi apărătorilor şi studenţim ea şi preoţi mea română de pe întreg teritoriul Ardealului, învăţători c o n fe s io n a li: co m u n a li şi d e leg a ţii a le p o p u la ţie i româneşti, clasele rom âne de e lită d in A rd ea l, a v o c a ţi, ingineri, m edici şi profesori români, soţiile şi fiicele aces­tora, reprezentanţii cercurilor lite ra re , d e le g a ţii a le comitatelor .Banat, Arad, Bihor,

rom anesc.

^ A m b a s a d o r i i p r i e t e n i e i ” :Ieri la prînz, d-1 prefect G rigore Zanc şi d-1 subprefect Liviu

Medrea au primit grupul american "Ambasadorii prieteniei” - ziarişti, scriitori, oameni din alte domenii ale culturii, artelor şi din sănătate, după cum i-a prezentat d-na Em ily Hanlon, rom ancieră.; <;

D-1 prefect i-a salutat, a prezentat succint tradiţia schimburilor cultural-ştiinţifice româno-americane din perioada interbelică şi postbelică şi despre realităţile actuale din România şi reflectarea lor în presa occidentală. ^

Cu maliţie, d-1 prefect a subliniat că ne-am bucura, noi românii, dacă am fi cunoscuţi aşa cum sîntem şi nu ca o ţară de handicapaţi,

- cu.o industrie de fiare vechi etc, în încheiere, oaspeţilor d-1 prefect le-a oferit cîte un exemplar din romanul său "Cădere liberă” şi Cîteva cadouri din producţia unor firme locale de industrie uşoară.

Sălaj, Sătm aiy S abo lciu , din d is tr ic tu l C tn o ar ş .a . , so im slo v ăc im ii d in co m ita tu l Z o lyom (azi p ro v in c ie ap a rţin în d S lovacie i) şi din ţinuturile S erb iei, şi în afara a c e s to ra , m esageri din laşi. B u cu reş ti, B asa rab ia , Ţ ara Rom ânească".

C hiar d a c ă fru n taşii m e m o ra n d iş ti au fo s t co n d am n aţi la m ulţi ani de temniţă grea fiind închişi apoi la S e g h e d in şi Vat, în p lan naţional m işcarea m em oran- distă a fo st aceea care a forr m at g e n e ra ţ ia d e a u r a făuritorilor României Mari de la 1918. •-

Vasile LECHINŢAN, arhivist

Filiala Cluj a Arhivelor Statului.

M.A;-Mirtinez. Marko "Bela

în numărul de ctt "Szabadsag” publici „ comentariu la scrisoare» j. răspuns a lui M.A. Marţii» adresată lui Marko Btl, preşedintele UDMR. Proisţj, oaspete al Romioiei ţi j, continuare preşedinte A dunării Parlamentare Consiliului Europei, îl atig -. pe preşedintele UDMR t fap tu l că organiu, .internaţional pe care prezidează va urmări ţi

-viitor, cu atenţie, procesult democratizare din România ţi j cadrul acestuia reglementare

'situaţiei minorităţilor naţioufc în finalul scrisorii sale preşedintele Admiri Parlam entare urează mi succes Congresului UDMi (care va. avea loc la Cluj Napoca, n.n.).

Catren... "amputat"Apropo de "federalizarea” României pe criterii etaict

D o m n ilo r , n u m a i f i ţ i tr iş t i

C ă c i d in z e c e e l i t i ş t i

D o a r n o u ă - s ”u d e m e r i ş t i”

î n f o c a ţ i . . . " fe d e r a lis t} ...(Anonimus)

I »Programul teieviziunilor prin cablu » Pro^ramui ietgvi/iuniîor prin cablu • 1\owramul n-k-wi/iuniior prin cablu » Programul tt-lcvi/.iunilorprin cablu

EXPORT-MPORTB.R.L.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sbnbătâ, 13 mai 1995 PO RTA L!

07.45 - Baktis informativ05.00 - Cartoo* Network ' ?■10.00-Astea* 1 - Divertkiucnt matinal10.30-WaadaNevada-RTL12,35 - Baletin informativ13,05-Sccjctntdin SantaVittoria-RTL 215.30-Bnletin infonnativ16.00 - Film - Astea* 117.45 - Videotoaomat - Antena 111 30 - Observator - Ştiri A aku I19,40 - Bvlctm m&rmatÎT20.00 - Diveitămest, teksfcopping, intemsri - Antena I21.00 - Baletm informativ21,15- Ovcr the top - PRO 723,10 - Zbor m Ud - PRO 701,30 - Câhgăriţa - Antena 1

P O R T A L 209.45 - Biletm informativ10.00 - Film - Antena 1 — '11.45 - Bilet» informativ12.00-Film-Asteaa I13.45 - Baletin informativ14.00 - Coktail - reportaje * interviuri - Arfei* 116.00 - Seriale - Antena 117.00 - Baletin informativ17.15 - Film - Aatcna I19.00 - Mizici, teleshopping, docsmcntare - Aatcsa 120.15 - Baletin informativ _2030 - Film - Aateaa 122.15 - Buletin informativ 2230-Film-Aateaa 1 00,15-Balctia informativD im iik ă , 14 nud 1995 .V PORTAL107.45 - Bnletin informativ01.00 - Divcrtinocat matinal - Antena 1

09.15 - Desene animate, videotonomat 10,25-Buletin informativ10,40 -5 Continente - CANALE 511,25 - tn compania exploratorilor - CANALE 512.45 - Bnletin infonnativ13.00 - Seriale, divertisment muzical - Antena 114,45-Bnletin infonnativ15.00 - Cine-i gagica 1 - SAT 116.45 - Ultimnl salari - SAT 119,05 - Observator - Ştiri Antena I20.15 - Bnletin infonnativ 2 0 3 5 -Videotonomat-Antena 1_21.15 -Buletin informativ21,30 - Urme deroşn - ITALIA 1 23^0 - Fifan - Antena K ■Y/-~

P O R T A L 209.45 - Bnletin informativ *10.00 - Film Antena 111,45-Buletin informativ12.00 - Film - Antena 1 '13.45 - Bnletin informativ14.00 - Coktail - reportaje - interviuri - Antena 116.00 - Seriale - Antena 117,00-Bnletininformativ' • •17.15 - Film - Antena 119.00 - Muzică, reportaje, documentare - Antena 120.15 - Bnletin informativ20.30 - Film - Antena 1 - *22,15-Buletin informativ22.30 - Film - Antena 1 00,15 - Buletin informativ

L u n i, 15 m ai 1995 PO R TA L 1

07.45 - Bnletin informativ ;08.00 - Cartoon Network , - •09.30 - Bnletin informativ09.45 * Divertisment matinal - Antena 1 .11,10- Vmătoarea Ini Arthnt- PRO 713.00 - Bnletin informativ ' r13.20 - Film - Antena 115.00 - Bnletin informativ15.20 - Complot la familie - show -

CANALE 5 '17.00 - Cartoon Network18,30 - Observator - Ştiri Antena 1

‘ 19,50 - Buletin informativ . ,20,10 - Exploziv magazin - RTL20.40 - Videotonomat - Antena 1

j.. 21,20 - Buletin informativ .21.45 - Perla neagră - RETE 423.40 - Film - Antena 1 .

PO R T A L 2

09.45 - Buletin informativ >10.00 - Film - Antena 111.45 - Buletin informativ12.00 - Film - Antena 113,45-Buletin, informativ *14.00 - Videotonomat -divertisment - teleshopping - Antena 116.00 - Seriale - Antena 117.00 - Buletin informativ17.15 - Film - Antena 119.00 - Muzică -documentare - teleshopping - Antena 121.00 - Buletin informativ -21.15 - Aproape moartă - RTL 223.00 - Buletin informativ23,20 - Film - Antena 101.00 - Buletin infonnativ

s TVCABLUd.PROGRAMUL

CANALULUI PROPRIU

SîmbătăT 13 mai 1995. 09,00 - Cartoon .NetWork

10,10 -Neînţeles,- SAT 111.55 - Pisicile sălbatice americane - SAT 1 \13.55 - Program “Amerom”15,00-Seriale-RETE 4 .17,00 - Teletext17,15 - Femeia misterului - RETE 417,45 - Indiscreţia uneineveste americane - Super RTL '19,35 - Muchie ascuţită - RTL 2 .

ANTENA 113.00 - Deschiderea ediţiei

. 13,15 - Teleshopping’ 13,20-Divertisment -

14,40-Desene animate : "15.10 - Reportaje - interviuri15.30 ?Film16.10 - Reportaje, interviuri16.20 - Teleshopping16.30 - Video tonomat17.10 - Desene animate

-17,40 - Din lumea afacerilor18.00 - Dreptul la replică18,35 - Film20.15-Film .21.50-Film23.30 - FilmDuminica, 14 mal 1995

. 09,30 - Cartoon Network -- 10,40 - Trei oameni violenţi - SAT 1

13,10-Albastrul cerului-Super RTL14.30 - Teletext15.00 - Cine-i gagica ? - SAT 116.45 - Ultimul safari - SAT 1 „19.05 - Dogfîght - PRO 7 .21.30 - O pasiune arzătoare - RETE 423.30-Film-ITALIA

A NTENA 113.00- Deschiderea ediţiei13.15-Divertisment ‘13.45 - Teleshopping13,50 - Emisiune pentru copii15.45 - Telerebus -y16.10 - Teleshopping16.20 - Reportaje, interviuri. •16.30-Fifei , '18.00 -Teleshopping18.05 - Cocktail Antena 119.00 - Desene animate19.30-Film21.00 - Observator22.20 - Film23.50-Film*01.30 -Film

Luni, 15 mal 199511.10 - Vînitoarea lui Arthur - PRO 7

-13,00 - Program “Amerom”15.00-Seriale-RETE 4

17.00- Teletext •17.15 - Femeia misterului - RETE 418.00 - Cartoon Network19.00 - NCN Magazin ■19.45 -Teletext •20.10 - Exploziv magazin - RTL20.45 - Teletext21,15-Aproape moartă-RTL 2 •23.00-F ilm -P R O 7

SeltxonPROGRAMUL

c a n a l u l u i PROPRIUSîmbătă, 13 mai, 199508.00- Program pentru tineret09.00 - Seriale - RETE 415.00 - Diverse - MediaPro18.00 - Revanşa - MediaPro18,55 - Diverse - MediaPro 21 * 15 - Over the top - PRO 7 23;I0 - Zbor în iad - PRO 7 ‘01.30 - Seltron music land - dedicaţii - SELTRON • '

N C N14.00 - Diverse - preluare Starfilm

' ANTENA 1 .17.00 - Ştiri-reportaje ^17.10 - O altă viaţă17,40 - Altfel de lume18,25 - Desene animate

•18,45 - Din lumea afacerilor '19,00 - Ştiri-reportaje19,10-Dreptul la replică19.45 - Onoare şi răzbunare- film21.30 - Observator22.30 - Chuknool - film 00.00 - Ziarul de scandal

' Duminică, 14 mai 199509.00 - Program pentru tineret10.45 - 5 continenente -CANALE 511.30 - în compania călătorilor - CANALE 5 '13.20 - Omul din Atlantîs - PRO 714.15 - Ben Cropp - documentar - PRO 715.20 - Dogfight - PRO 717.00 - Diverse - preluare MediaPro

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

D A N R E B R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .Autorizată p m a a r r . 1 2 8 /1 3 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 / 1991 din 2 2 .0 3 .1 8 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 J - . , . . Secretar de redacţie de serviciu: N icolae VEREŞ

17.55 - Thunder în paradis18.55 - Revanşa - MediaPro19.45 - Diverse - preluare MediaPro 21 '15 - Dragoste fatală - SAT 123.20 - Palm beach duo - PRO 7 00,20 - Angel 3 -ultimul capitol-PRO‘

. NCN- 14,00 - Diverse - preluare Starfilm

■ ' " r ANTENA 117.00 - Ştiri-reportaje17.10 - Preţul succesului17.40 - The album show18.40 - Desene animate18.50 - Agenda culturală19.00 - Ştiri -reportaje19.40 - Sălbatic şi liber- fîhn _21.30 - Observator22.30 - Falsul - film00,00 - Cineva în spatele uşii -QmLuni, 15 mai 199508.00 - Progam pentru tineret09.00 - Seriale - RETE 4 : • *11,15-Seriale-RETE 414.30 - Teletext14.45 -Seriale - CANALE 5 ii.KETH 17,2 5 - Agenţia matrimoniali - RETE 418,05 - Diverse - MediaPro18.55 - Revanşa - MediaPro21.00 - Telecinemateca: Falstaf» STARFILM23.10 - Magazinul de luni-PRO 7 00,45 - Războiul lumilor - PRO 7

\ . • - \ NCN18.00 - Plecat în Texas - episodil I * STARFILM .i 9,00 - Ştiri si actualităţi - NCN

'a n t e n a 117.00 - Ştiri-reportaje17,10-T op 5+517.40 - Fotbal mondial

' 18,10 -%America*s top ten18.40 - Desene animate18.55 - Agenda culturală19.10 - Ştiri -reportaje19.20 - Divertisment la Antena I19.50 - Cobra neagră - film21.30 - Observator 22,30.-Film23,50-Film

1R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.30^ Redactor şef, redactori şefi adjuncţi: 111.032; fax: 192.828;

Secretariat de redacţie: 197.418; Redactori: 197.490 şi 197.507T I P A R U L E X E C U T A T L A S .C . " G e o r g e B a r i ţ i u ’

i. . r vs ; ; te l . 1 9 3 6 4 2 ^ 1 9 3 0 9 7 ■ *