prefect petre - silviu neacŞu - isu oltisuolt.ro/wp-content/uploads/2013/10/plan-seism-2015.pdf ·...

Pag. 1 din 55

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Nesecret

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Exemplar

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Nr.

Slatina

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

,,Matei Basarab” AL JUDEŢULUI OLT

APROB PREŞEDINTELE

COMITETULUI JUDEŢEAN

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PREFECT

PETRE - SILVIU NEACŞU

PLAN JUDEŢEAN DE APĂRARE ÎMPOTRIVA

SEISMELOR ŞI ALUNECĂRILOR DE

TEREN

- OLT -

2015

Pag. 2 din 55

CAPITOLUL I

DEFINIŢIE. SCOP.

Ansamblul activităţilor de apărare a comunităţilor locale, infrastructurii şi proprietăţii

împotriva situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi/sau alunecări de teren se integrează

activităţii generale de protecţie a cetăţeanului şi se subsumează asigurării securităţii interne

- care priveşte atât siguranţa cetăţeanului, cât şi securitatea publică.

Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de seism şi/sau alunecări de teren reprezintă

un ansamblu integrat de activităţi specifice cu caracter tehnic şi operativ, planificate şi

executate pentru eliminarea/reducerea riscurilor de producere a acestora în scopul protejării

vieţii, mediului şi bunurilor împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă. Are

caracter anticipativ, rezultatul constând în măsuri graduale stabilite pentru prevenirea

producerii evenimentelor vizate, conform prevederilor prezentului plan.

Prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă produse de seism şi/sau alunecări sau

prăbuşiri de teren reprezintă o activitate de interes naţional, prin dimensiunea urmărilor

negative ce se pot produce în plan economic, social şi de mediu.

În activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice participă, în

condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice, operatorii economici, instituţiile publice,

persoanele fizice, reprezentanţii societăţii civile – ONG-uri.

Planul de apărare este documentul pe baza căruia se realizează măsurile şi acţiunile

tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi intervenţie, în vederea conducerii

unitare a acestora.

Scopul planului este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a

sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de

urgenţă specifice, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi

gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă specifice.

Sistemul de management al situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Olt, s-a înfiinţat

şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi

coordonarea, prin mecanisme manageriale perfecţionate, a resurselor umane, materiale,

financiare şi de altă natură, necesare apărării vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului

înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii

de urgenţă, precum şi restabilirii stării de normalitate.

Pag. 3 din 55

OBIECTIV

Obiectivul fundamental al prezentului plan îl reprezintă consolidarea capacităţii

instituţiilor specializate judeţene şi a autorităţilor administraţiei publice locale pentru

prevenirea producerii situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru gestionarea acestora.

Activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de seism şi/sau

alunecări de teren are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor şi formelor de

manifestare a fenomenelor distructive de origine geologică, realizarea, în timp scurt, în mod

organizat şi printr-o concepţie unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de

protecţie a populaţiei în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă, în scopul eliminării sau

limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor materiale şi protecţia mediului.

Sintetic, obiectivele generale sunt:

prevenirea situaţiilor de urgenţă prin organizarea unui sistem modern de avertizare

şi comunicaţii, date şi informaţii;

salvarea de vieţi omeneşti prin intervenţie operativă şi profesionistă în caz de

situaţii de urgenţă;

crearea unui sistem integrat de răspuns la situaţiile de urgenţă prin organizarea din

timp a comunităţilor locale din zonele de risc pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă;

creşterea calităţii vieţii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a manifestării

situaţiilor de urgenţă;

diminuarea impactului factorilor distructivi prin asigurarea unui management

adecvat de înştiinţare, alarmare şi, la nevoie, evacuare a populaţiei din zonele de

risc;

optimizarea capacităţii de autoprotecţie şi răspuns în caz de situaţii de urgenţă la

nivel local;

utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea

infrastructurilor şi a măsurilor de prevenire, intervenţie şi reabilitare a zonelor

afectate;

menţinerea unor activităţi economice minimale şi asigurarea supravieţuirii

populaţiei în zonele grav afectate;

asigurarea bunei funcţionări a infrastructurii critice.

Pag. 4 din 55

TERMENI ŞI EXPRESII

Situaţie de Urgenţă – eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care ameninţă

viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi cultural, iar pentru

restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente,

alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

Dezastru – evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale

sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi

care, prin amploare, intensitate şi consecinţe atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de

gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi

aprobate potrivit legii.

Cutremur - mişcare vibratorie a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în

aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.

Seism de mare intensitate – seism a cărei intensitate produce în mediul construit

prăbuşiri generale sau locale, avarii şi degradări semnificative pe arii întinse.

Scara Mercalli/Scara MSK (Medvedev - Sponheur - Kamik) – scări cu 12 niveluri

de intensitate, reprezentate prin cifre romane, fără o bază matematică, prin intermediul

cărora intensitatea este stabilă în funcţie efectele observate.

Scara Richter – scară logaritmică, inventată în anul 1935, utilizată pentru a măsura

magnitudinea cutremurelor de pământ; scara cuprinde 9 grade, fiecare grad indicând efecte

mai mari de zece ori decât seismul de grad inferior.

Perioada de colţ TC a spectrului de răspuns – graniţa dintre zona de valori

maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de viteze

relative.

Coeficientul K0 – coeficient al presiunii în stare de repaus a pământului.

IMR – interval mediu de recurenţă.

Alunecare de teren – reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ

care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii

sau a unor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

Vulnerabilitate – gradul de pierderi, de la 0% la 100%, rezultat dintr-un fenomen

susceptibil de a produce pierderi umane şi material.

Avertizare – aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre

iminenţa producerii sau producerea unor dezastre.

Intervenţia operativă – acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile

Pag. 5 din 55

specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după

caz, a consecinţelor acesteia.

Baza legală:

- Lege nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional – Secţiunea a V-a Zone de risc natural;

- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, modificată şi

completată prin Legea nr. 212/2006;

- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995, privind calitatea în construcţii;

- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările

ulterioare;

- H.G.R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru

privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor

operative pentru situaţii de urgenţă;

- H.G.R. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe

care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- H.G.R. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile

serviciilor de urgenţă profesioniste;

-H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

pentru zonele de riscuri naturale;

- H.G.R. nr.1844 din 28 octombrie 2004 privind aparatul de specialitate al prefectului;

- H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind

modul de elaborare si conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren si inundaţii ;

-H.G.R. nr. 382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele

minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru

zonele cu riscuri naturale;

- O.U.G. nr. 21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor

de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării

de urgenţă, aprobată cu modificări de Legea nr. 453/2004;

Pag. 6 din 55

- O.U.G. nr.14 din 26 ianuarie 2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G.

nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

- Ordin nr. 735 din 22 iulie 2005 privind evidenţa, gestionarea şi distribuirea

ajutoarelor interne şi internaţionale destinate intervenţiei în situaţii de urgenţă;

- Ordin nr. 1160 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau

alunecări de teren;

- Ordin nr. 1134 din 2006 - Regulament privind planificarea, pregătirea, organizarea,

desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie a serviciilor de urgenţă profesioniste;

- Ordin nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea

şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

- Ordin nr. 1494 din 7 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

- Ordinul nr. 1995 din 18 noiembrie 2005 - Regulament privind prevenirea şi

gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- Ordin nr. 708 din 20 iunie 2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale

cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind

gestionarea riscului la cutremure;

- Ordin nr. 736 din 22 iulie 2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate

primăriile din zona de risc în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă.

- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului

situaţiilor de urgenţă;

- Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa

Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;

II. CARACTERISTICILE ZONELOR CU RISC RIDICAT

1. SEISMELE

Cutremurele de pământ reprezintă o ruptură bruscă a continuităţii şi echilibrului

unui fragment mai mult sau mai puţin atins din scoarţa Pământului. Aceasta se declanşează

brusc şi sunt aproape imposibil de detectat din timp. Cu privire la sursa care generează

cutremure puternice, se admit două categorii de mecanisme posibile de producere, şi anume:

- cutremure vulcanice, datorate erupţiilor vulcanice;

Pag. 7 din 55

- cutremure tectonice, datorate unor modificări structurale importante ale scoarţei

terestre (însoţite de fenomene de rupere).

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică. Acestea se produc atunci

când suma energiei pe care o acumulează progresiv forţele interne care acţionează asupra

Terrei ating limita rezistenţei rocilor. Acestea cedează brusc, iar ruptura internă, uneori

aflată la peste 100 km în adâncimile planetei, declanşează unde elastice care pun în vibraţie

scoarţa terestră.

Punctul rupturii iniţiale se numeşte focar sau hipocentru. Punctul situat la suprafaţa

Pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului.

Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza prelucrării înregistrărilor

mişcării seismice în staţii echipate cu aparatură specifică. În funcţie de poziţia focarului,

exprimată prin distanţa H până la epicentru, numită adâncime sau profunzime, cutremurele

se clasifică astfel:

- Cutremure crustale (normale), având focarul situat până la 70 km adâncime, se află

în limitele 0<H<70 Km. Aceste cutremure, care reprezintă peste 90% din cutremurele care

se produc în lume, au o durată semnificativă relativ redusă, iar perioadele predominante

specifice mecanismului de focar sunt în general scurte. Deşi sunt extrem de violente,

cutremurele crustale afectează zone destul de limitate la suprafaţa Pământului.

- Cutremure subcrustale (intermediare) au focarul localizat în limitele 70<H<300km.

Durata acestor cutremure este moderată, iar perioadele predominante mai lungi, în timp ce

aria de manifestare este mult mai mare. Focarele intermediare identificate până în prezent

sunt destul de reduse ca număr, fiind situate în Afganistan, Columbia, Mexic şi România.

Perioadele de revenire ale cutremurelor intermediare sunt mult mai mari decât ale celor

normale.

- Cutremure de adâncime (de profunzime) s-au semnalat în limitele 300<HA<700

km. Experienţa acestor categorii de cutremure este mai redusă, existând unele informaţii cu

privire la durată (care este ceva mai mare) şi la perioadele predominante (care sunt lungi).

În scopul asigurării unei protecţii antiseismice prin proiectarea construcţiilor şi alte măsuri

specifice, cunoştinţele, datele seismologice şi efectele seismelor precedente sunt

cuantificate în grade de intensitate seismic sau parametrii de mişcare a terenului (acceleraţii,

viteze, deplasări) şi exprimată pe harta teritoriului analizat sub forma unei hărţi de

macrozonare sau microzonare, după caz. Liniile imaginare care unesc punctele cu o

intensitate seismică apreciată ca egală se numesc izoseisme şi ele delimitează zonele pe

grade seismic. În activitatea de proiectare se utilizează hărţi de zonare seismic aprobate la

nivel guvernamental.

Pag. 8 din 55

În mod implicit, de la data intrării în vigoare a unor noi hărţi de zonare, proiectarea

antiseismică a construcţiilor viitoare din teritoriul se va conforma cerinţelor nou apărute.

Majoritatea cutremurelor sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta

tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a cutremurelor din România este aceea că, în

general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curbură

a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice est-europene şi respectiv a stratului sub-geologic

Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100-150 km

adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe

scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre

trei plăci tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite

adâncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite

normale (h<60 km) sau intermediare (h=60 la 150...220 km), în funcţie de adâncimea

focarului. Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă

un mare interes datorită particularităţilor sale specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în

modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal, activitate seismică după şocul

principal, ciclicitate etc.). Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare

amploare în Vrancea este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică

intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de

notat cele din 1940, 1977, 1986.

Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele

aspecte:

cutremurul din 26.10.1802, s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 =

IX-X, urmată de o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK, o zonă importantă de grad I =

VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi. Restul ţării a fost

afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %);

cutremurul din 10.11.1940, s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX

MSK (relativ restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK, o zonă importantă de

intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60%

din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată cu efecte I=V MSK;

Pag. 9 din 55

cutremurul din 04.03.1977, s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII

de o extindere moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu

I=VIII de la Bucureşti, Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu.

Aproape 45% din teritoriu a fost afectat de intensităţi I=VII MSK.

izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că

la seismele de magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în

jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către

S-V. În Moldova, Transilvania şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar

comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.

În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza

experienţei evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici:

izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure

(1802, 1940, 1977) dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie

perpendiculară faţă de aceasta (de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice);

seismele sunt resimţite la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);

uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-

300 km;

procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3

şocuri principale) planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40oE şi scufundat 70

o

către NV, sub Munţii Carpaţi;

şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 -

M11,9; cele mai mari post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;

ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea

seismică este mai intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai

multor autori, următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului

XXI;ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în

cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 şi intensităţi IVII MSK, pe

mai mult de 50% din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de

Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din teritoriu).

pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30

mai 1990 au fost remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost

între 0,2 g şi 0,3 g. În aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986

(M=7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1).

Pag. 10 din 55

După anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor

din zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcţii, de la proiectare şi

până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică.

Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic din ţara

noastră o reprezintă:

- clădirile înalte (peste cinci niveluri) cu schelet de beton armat, construit înainte de

1940, fără protecţie antiseismică;

- construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în

vigoare de atunci, care luau în considerare forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat

satisfăcător la producerea cutremurului din 4 Martie 1977, însă unele dintre acestea (de

exemplu cele cu parter flexibil) au suferit avarii;

Pag. 11 din 55

- clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control

tehnic specializat;

Teritoriul judeţului Olt poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea,

în apropierea comunei Vrâncioaia, situată la cca. 150 km depărtare.

Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre

complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice.Vechimea în serviciu a

construcţiilor industriale din judeţul Olt este variabilă, acestea cuprind instalaţii ce lucrează

sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi

omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice. Depozitele

de carburanţi care sunt amplasate în mod curent în perimetrele construibile, reprezintă o

sursă de explozii şi incendii.

Arealul circumscris judeţului Olt se încadrează în macrozona cu magnitudine

seismică 71 – scara M.S.K. conform S.R.11.100/1 – 93 „Zonarea Seismică a României“.

Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100 – 92, anexa A

„Zonarea seismică a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul“,

judeţul Olt se situează în zona D de intensitate seismică (grad seismic echivalent – 7),

prezentând coeficientul de seismicitate Ks – 0,16 şi perioada de colţ Tc – 1,5 sec., cu

excepţia extremităţii nordice a judeţului unde Tc – 1,0 sec.

Pag. 12 din 55

Pag. 13 din 55

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în Legea 575/2001, cauzele

producerii pagubelor la hazardurile naturale- cutremure

Nr.

Crt.

Judeţul

Unitatea

administrativ-teritorială

Numărul

de locuitori

Intensitatea seismică

exprimată în grade

MSK

1. Olt Municipiul Slatina 77.379 VIII

2. Olt Municipiul Caracal 34.924 VIII

3. Olt Oraşul Balş 21.100 VIII

4. Olt Oraşul Corabia 19.647 VIII

5. Olt Oraşul Drăgăneşti-Olt 12.277 VIII

6. Olt Oraşul Piatra-Olt 5.918 VIII

7. Olt Oraşul Scorniceşti 12.449 VIII

CLĂDIRI EXPERTIZATE TEHNIC PE RAZA JUDEŢULUI OLT

Nr.

crt.

Clădiri expertizate tehnic Clasa de importanţă

seismică

1 Bloc A, Sc.1, Str. Atonius Caracalla nr.2, Caracal Cls. III

2. Bloc 17, Str. Aleea Răsăritului nr.1, Caracal Cls. III

3. Bloc D, Str. Iancu Jianu nr.40, Caracal Cls. III

4. Bloc M1, Str. Aleea Virgil Carianopol, Caracal Cls. III

5. Bloc CAM1, B-dul A.I. Cuza, Slatina Cls. III

6. Bloc FA16, Str. Unirii nr.4, Slatina Cls. III

7. Bloc L1, Str. N. Bălcescu nr.135, Balş Cls. III

8. Bloc H5, Str. N. Bălcescu nr.139, Balş Cls. III

Pag. 14 din 55

Fig. 3.1 din Normativul P100-1/2006. Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani

2. ALUNECĂRILE DE TEREN

Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează

eroziunea la baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi

avansării masei de alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.

În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri

subterane care, negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi

slăbeşte coeziunea, şi sub greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de

straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire.

Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în

perioadele cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care

modifică structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective

industriale sau sociale, după necesităţile economice ale unei perioade determinate.

Pag. 15 din 55

O altă cauză care duce la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările

masive ce au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de

fenomene.

Efectele alunecărilor de teren constau în:

distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor;

distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi;

blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi;

apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor;

avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături);

distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;

distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie

electrică a locuinţelor cetăţenilor;

blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi

frământării drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni;

avarierea conductelor de gaze şi apă;

prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor

din pământ.

Având în vedere amploarea degradărilor provocate de alunecările de teren în judeţul

Olt, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a

alunecărilor, lucrări de foraj, completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii

suprafeţei de alunecare, a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri

de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a

alunecărilor de teren.

Modelarea actuală a teritoriului judeţului Olt este determinată de frecvenţa ploilor, în

special a ploilor torenţiale, care afectează versanţii şi albiile torenţiale şi fluviatile.

Intensitatea ploilor şi suprafeţele afectate descresc de la zona platourilor piemontane din

nord spre câmpiile piemontane şi terasele din sud datorită scăderii energiei reliefului,

extinderii câmpiilor interfluviale şi diminuarea treptată a precipitaţiilor.

Zona dealurilor piemontane include o parte din Piemonturile Olteţului şi Cotmeana.

Această zonă prezintă un mare potenţial de modelare actuală a reliefului datorat frecvenţei

ridicate a versanţilor cu pante mari şi existenţei rocilor friabile, puţin rezistente la eroziune.

Pag. 16 din 55

Procesele geomorfologice sunt mai accentuate în activitatea lor de modelare pe suprafeţele

lipsite de vegetaţie ajungându-se până la degradarea terenurilor.

Procesele de pluviodenudare şi eroziunea în suprafaţă se desfăşoară pe un areal mai

mare pe versanţii văilor Gemărtălui, Olteţ, Bârlui şi Beica din piemontul Olteţului şi pe

versanţii văilor Bolovanu, Cungrea Mică, Teslui, Plapcea, Vedea şi Vediţa din Piemontul

Cotmeana, precum şi pe terasele Oltului. Acestora li se adaugă ravenarea, proces ce

acţionează la obârşiile văilor torenţiale unde, în timpul averselor de ploaie, se remarcă

avansarea râpelor de obârşie spre creastă.

Alunecările de teren au un caracter plastic – sufuzional datorită preponderenţei rocilor

nisipoase determinând instabilitatea versanţilor pe văile torenţiale de pe dreapta Olteţului,

versanţii culmilor piemontane ce domină terasa din dreapta Oltului, la nord de Olteţ şi

obârşiile torenţiale ale văilor Bolovanu, Cungrea Mică şi Plapcea. Procesul de sufuziune

este prezent în arealul râpelor de la obârşiile văilor torenţiale şi pe frunţile teraselor Oltului.

În luncile văilor torenţiale Gemărtălui şi Bârlui din Piemontul Olteţului şi cele din

Piemontul Cotmeana, Bolovanu, Teslui, Plapcea, Cungrea Mică, Vedea şi Vediţa este

evident procesul de colmatare cu material provenit din eroziunea versanţilor şi din

revărsările pâraielor respective. De asemenea, eroziunea de mal determină instabilitate în

lungul albiilor minore, mai ales în cotul meandrelor.

Degradarea terenurilor din zona piemotană a judeţului Olt este determinată de

eroziunea în suprafaţă, de ravenări şi alunecările de teren. Astfel, versanţii văilor pot fi

incluşi în două stadii de degradare: terenuri cu eroziune foarte puternică până la excesivă pe

văile torenţiale din Piemontul Cotmeana şi frunţile teraselor de pe stânga Oltului şi terenuri

cu eroziune moderată până la puternică pe văile torenţiale din piemontul Olteţului.

Zona câmpiilor piemontane şi de terasă ocupă jumătatea sudică a judeţului, unde, spre

deosebire de partea nordică, se remarcă o scădere a ponderii versanţilor cu pante mari şi o

creştere considerabilă a suprafeţelor de câmpie. Procesele actuale de modelare se

concentrează doar în câteva văi ce fragmentează câmpia. În Câmpia Boianului versanţii

văilor Oboga, Dârjov, Iminog, Iloveanu, Dorofei, Plapcea şi Vedea sunt afectate de

eroziunea în suprafaţă asociată cu şiroire şi ravenare. Astfel de procese, la care se adaugă

sufuziunea şi unele prăbuşiri locale, au fost puse în evidenţă şi pe fruntea terasei de pe

stânga Oltului.

În Câmpia Romanaţi procesele de eroziune sunt mai reduse, fiind întâlnite doar pe

cursul superior al pâraielor ce fragmentează terasa Oltului şi pe versanţii văilor Teslui,

Pag. 17 din 55

Gemărtălui şi Olteţ. În luncile şi albiile minore ale acestor văi predomină procesul de

colmatare.

Pe terasa inferioară a Dunării, între Ianca şi Corabia, datorită prezenţei nisipurilor şi

dunelor, apare ca proces specific, predominant, deflaţia, iar prezenţa crovurilor relevă

acţiunea locală şi dispersată a procesului de tasare.

Degradarea terenurilor se remarcă pe versanţii văilor şi la fruntea teraselor Dunării şi

Oltului. Terenuri cu eroziune puternică până la excesivă, datorită şiroirii sau ravenării apar

în cazul terasei din stânga Oltului. Terenuri cu eroziune moderată până la puternică se

remarcă pe versanţii Olteţului, Dârjovului, Iminogului, Sohodolului şi Călmăţuiului, iar

terenuri cu eroziune slabă pe câteva văiugi ce fragmentează terasele de pe dreapta Oltului şi

pe frunţile teraselor Dunării şi Oltului. În zona dintre Ianca şi Corabia se individualizează o

serie de terenuri cu eroziune eoliană moderată până la puternică.

Lunca Dunării şi cea a Oltului inferior sunt supuse proceselor de aluvionare şi de

eroziune accentuate în decursul viiturilor, când are loc apariţia ostroavelor şi schimbări în

profilul albiilor celor două văi. Acestora li se adaugă şi ridicarea nivelului pânzei freatice cu

consecinţele ce decurg de aici.

Distribuţia geografică a valorilor coeficientului mediu de hazard la alunecări de

teren

În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat

categoriile specificate în legislaţie, conform tabelului :

Caracteristici ale teritoriului judeţului Olt:

- majoritatea arealului ocupat de câmpia Romanaţilor, dealurilor Olteţului şi

Cotmeanei, corespund valorilor reduse - parţial medii (Km 0,100 – 0,300 ) ale factorilor

de influenţă în producerea alunecărilor de teren;

Probabilitate (Potenţial) de

producere a alunecărilor de teren

Valoarea benzii factorului mediu Km

Redusă < 0,100

Medie 0,100 – 0,300

Medie – Mare 0,310 – 0,500

Mare 0,510 – 0,800

Pag. 18 din 55

- versanţii Oltului, Olteţului, Vedei şi afluenţilor acestora, precum şi unele sectoare

din terasele Dunării, corespund valorilor medii – parţial mari (Km 0,310 – 0,500 ) ale

factorilor de influenţă în producerea alunecărilor de teren;

- unele porţiuni din versanţii văilor Olteţ şi Bârlui, situate pe teritoriul localităţilor

Morunglav, Bobiceştii, Balş şi Osica, corespund valorilor mari (Km 0,510 – 0,700 ) ale

factorilor de influenţă în producerea alunecărilor de teren.

Localităţi din judeţul Olt afectate de alunecări de teren

Nr.

crt.

Localitatea Anul

produceerii

Cauza

producerii

Zona

afectată

Măsuri de

remediere

1. Com.Verguleasa

Sat. Valea Fetei 2005

Ploi torenţiale DJ 546

s-au efectuat lucrări de

stabilizare a terenului

2. Com.Voineasa

2005

Ploi torenţiale DJ 643- 10 mp s-au efectuat lucrări de


3. Com.Vulpeni

Sat Propşorelu

2005 Ploi torenţiale DJ 643 A – 50m s-au efectuat lucrări de


4. Com. Morunglav

Sat Moroneşti

2005 Ploi torenţiale DJ 644 – 80m s-au efectuat lucrări de


5. Com. Schitu

2005 Ploi torenţiale DJ 546A – 90m s-au efectuat lucrări de


6. Scornicesti

Sat Popeşti-Mihăieşti

2005 Ploi torenţiale DJ 75 s-au efectuat lucrări de


7. Com.Coloneşti

2005 Ploi torenţiale DJ 657 B s-au efectuat lucrări de


8. Com. Văleni

Sat Văleni,

sat Mândra

2005 Ploi torenţiale DJ 679 B

DJ 546 A



9. Com.Vitomireşti

Sat Vitomireşti

2005 Ploi torenţiale DJ 678 B

DJ 648



10. Com.Leleasca

2005 Ploi torenţiale DJ703D s-au efectuat lucrări de


11. Com.Făgeţelu



12. Oraş Balş



13. Com. Teslui

2005 Ploi torenţiale DC 21A s-au efectuat lucrări de


14. Com.Sîmbureşti

2005 Ploi torenţiale DJ 678E s-au efectuat lucrări de


15. Com. Cungrea 2005 Ploi torenţiale DJ 703C s-au efectuat lucrări de

Pag. 19 din 55


16. Com. N. Titulescu

2003

2005

Ploi torenţiale şi

izvoarele

subterane

Zona fostei brutării

Zona casa memorială

N. Titulescu



17. Com. Vitomireşti

Sat Bulimanu

2009

2015

Ploi torenţiale

Str.Liviu Rebreanu s-au efectuat lucrări de

stabilizare a terenului prin

forte proprii


Sat Vitomireşti

2010

2015

Ploi torenţiale

Str.Naiului s-au efectuat lucrări de


forte proprii

2015 Ploi torenţiale

Str.Libertăţii s-au efectuat lucrări de


forte proprii


Sat Dejeşti


Str.Plopilor- zona

pârâului Scorburoaia



forte proprii

20.

Com. Spâncenata

Cătunul

Gîlmee

2010

Topirea rapidă a

zăpezii

Dislocare versant pe o

rază de 300 mp



-au fost plantaţi 10.000 de

puieţi de salcâm

21.

Com. Teslui 2010 Ploi torenţiale DJ 546 zona „podul lui

Mavrodin” – 50m


asanare, consolidare

colectare şi scurgere a

apelor pluviale

2014 Ploi torenţiale DJ 546 zona „podul lui

Mavrodin” – 20m


asanare, consolidare

colectare şi scurgere a

apelor pluviale.

22. Com. Sîmbureşti

satul

Mănuleşti

2011

izvoarele din zonă partea carosabilă (100

mp) şi reţeaua de

alimentare cu apă a

satului Mănuleşti (50

m)

23. Com. Poboru

Sat Seaca 2014

Ploi torenţiale DC 50 s-au efectuat lucrări de


Sat Albesti 2014

Ploi torenţiale DJ 703 C s-au efectuat lucrări de


24.

Com. Dobroteasa

Sat Vulpeşti

2014 Ploi torenţiale str. Merilor s-au efectuat lucrări de


2014 Ploi torenţiale Reţeaua de apă

potabilă



2014 Ploi torenţiale DJ Dobroteasa

– Sâmbureşti



25. Com. Coloneşti

Sat Vlaici

2014 Ploi torenţiale DJ 657B

Reţea de alimentare cu

apă -70mp



Pag. 20 din 55

26 Com. Vultureşti

Sat Valea lui Alb 2014 Ploi torenţiale Eroziune versant –

100mp



Sat Dienci 2014 Ploi torenţiale Eroziune versant s-au efectuat lucrări de


27. Com.Morunglav

Sat Ghiosani

2014 Ploi torenţiale Ruptură DJ 644 A-

30m



28

Com.Vulpeni

2014 Ploi torenţiale Zona dintre

satele

Simniceni-Plopşorelu

aproape de DJ 643A

-

29. Com. Cungrea 2014 Ploi torenţiale

Structura solului

(strat de humă)

DJ 403C-60m

punctul„serpentine

Spătaru”

Terenul are un plan de

alunecare continuu.

30. Com. Cârlogani

2015

Ploi torenţiale

Acumulare de apa

în sol

Str. Bălşoara şi Recunoştinţei

Două locuinţe distruse

Opt locuinte avariate

Trei anexe

gospodăreşti

distruse

Nouă anexe

gospodăreşti avarite

DC 22- 500mp

80.000 mp teren agricol

afectat.

Studiu geotehnic

efectuat

31. Mun. Slatina

2014

Prăbuşire zid de

sprijin Str.Varipatti, nr.4

Studiu geotehnic

efectuat


cu antrenarea

masei de pământ

Zona Mănăstirea

Strehareţ

Studiu geotehnic

efectuat

2014

Ploi torenţiale,

Infiltraţii

din izvoarele

de coastă

cu antrenarea

masei de pământ

Str.Oituz

2015-

Prăbuşire material de

umplutură cu

antrenarea masivă de

pământ

de pe versant

Str.Livezi

Studiu geotehnic

efectuat

Pag. 21 din 55

Efectele alunecărilor de teren şi măsurile necesar a fi întreprinse au fost analizate atât

la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt, cât şi al comitetelor locale

din zonele afectate.

Conform „Ghidului privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere

la alunecările de teren, 1999“, alunecările din judeţul Olt sunt, în genere, încadrabile în

categoria adâncime mică (1,5m), mai rar categoriile superficială (< 1 m) şi adâncă (5 – 20

m), preponderent detrusive în zonele cu pante accentuate şi delapsive în versanţii ce

mărginesc văile, reactivate sau primare.

Rolul de prevenire sau de atenuare/stopare a alunecărilor de teren, prin acţiunea

factorilor perturbatori este esenţial. Măsurile foarte variate şi specifice fiecărui caz în parte,

în funcţie de amploarea fenomenului, pot fi grupate astfel:

-modificarea geometriei iniţiale;

-reducerea presiunii apei din pori;

-măsuri fizice, chimice, biologice;

-măsuri mecanice.

Având în vedere amploarea degradărilor provocate de alunecările de teren în judeţul

Olt, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a

alunecărilor, lucrări de foraj, completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii

suprafeţei de alunecare, a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri

de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a

alunecărilor de teren.

CAPITOLUL II

2.1. Structuri organizatorice implicate.

Organizarea, coordonarea şi controlul acţiunilor şi măsurilor privind prevenirea şi

gestionarea unei situaţii de urgenţă specifică revine Comitetului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă Olt şi comitetelor locale municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de

urgenţă.

Pag. 22 din 55

2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii:

Autorităţile administraţiei publice locale şi prefectul judeţului au următoarele atribuţii

specifice de apărare, care nu au caracter militar:

asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele ce pot fi

afectate de situaţia de urgenţă specifică;

coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi

intervenţie în caz de dezastre provocate de situaţia de urgenţă specifică;

întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanţă cu măsurile adoptate

de Comitetul naţional;

asigură desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor dezastrelor

produse de o situaţie de urgenţă specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi

bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea

sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente şi acordarea asistenţei sanitare persoanelor afectate,

retragerea din consum a produselor contaminate;

stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri

operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă specifice,

inclusiv pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de

funcţionare a serviciilor şi unităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi

alimentare cu energie electrică, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;

centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează operativ Comitetul

ministerial şi Comitetul naţional;

asigură mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie şi intervenţie, precum

şi de educaţie antiseismică a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

specifică.

sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile

pentru intervenţia în cazul producerii situaţiilor de urgenţă specifice.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt evaluează situaţia pe baza

informărilor operative ale comitetelor locale şi constatărilor structurilor specializate din

subordinea serviciilor publice deconcentrate şi celorlalte organe ale administraţiei publice

locale şi stabileşte măsuri de intervenţie de urgenţă pentru:

asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare

desfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;

Pag. 23 din 55

concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor

stabilite prin planul de apărare;

stingerea incendiilor;

deblocarea - salvarea persoanelor şi acordarea primului-ajutor;

transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;

inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea

rapidă a acestora;

evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;

protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;

paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;

formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi

a mijloacelor pentru intervenţie;

informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea

comunicării cu aceasta;

supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi

neutralizarea acestora, după caz.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” al judeţului Olt

asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de

prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;

participă ca factor de specialitate şi conducere operativă la apărarea împotriva

efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi a efectelor complementare acesteia,

prin realizarea unor activităţi complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecţie,

intervenţie, reabilitare-refacere;

introduc în planurile de apărare, verifică şi aplică categorii de măsuri pe etape

specifice - predezastru, pe timpul producerii şi post-dezastru creat de o situaţie de urgenţă

specifică, prin:

- înştiinţarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operaţionale, precum şi ai

structurilor constituite pentru intervenţie în vederea activării lor pe baza unor scheme

operative de înştiinţare;

- informarea populaţiei cu date asupra situaţiei de urgenţă specifice, reguli de

comportare şi respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

- pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecţiei civile,

mijloace radio, telefonice şi mass-media;

Pag. 24 din 55

- alarmarea populaţiei în legătură cu pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru

complementar situaţiei de urgenţă specifice - inundaţii, accident nuclear sau

tehnologic, incendii în masă etc. - cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate

sau acţionate local. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciţii şi se

completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populaţiei;

- aplicarea de măsuri de protecţie eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor

materiale împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, prin:

instruirea persoanelor cu responsabilităţi în domeniul structurilor şi

forţelor de intervenţie şi pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea regulilor

de comportare;

informarea populaţiei cu privire la măsurile de protecţie individuală

referitoare la pregătirea locuinţei, a familiei, şi respectarea regulilor de

comportare în fiecare fază a situaţiei de urgenţă specifice;

protecţia colectivă, asigurându-se în funcţie de situaţie: părăsirea

temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitivă,

potrivit planurilor de apărare;

efectuează activităţile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea

deciziilor şi transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperării - potrivit planului de

apărare, prin acţiuni de intervenţie care vizează:

o informarea populaţiei prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

o cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecţiei civile şi unităţilor

specializate pentru depistarea supravieţuitorilor şi victimelor, avariilor la reţele,

distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii;

o deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor de sub dărâmături, împiedicarea extinderii

distrugerilor;

o degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenţie;

o acordarea primului-ajutor, ajutorului medical de urgenţă şi transportul victimelor şi

spitalizarea acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori

precum şi echipajele S.M.U.R.D.;

o participarea la refacerea unor avarii la reţelele gospodăriei comunale pentru

preîntâmpinarea amplificării dezastrului produs de o situaţie de urgenţă specifică;

o evacuarea sinistraţilor şi realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea

acestora;

Pag. 25 din 55

o organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor

şi articolelor de primă necesitate pentru sinistraţi;

o organizarea unor puncte de primire şi evidenţă a persoanelor decedate, pentru

identificarea lor de către rude şi rezolvarea operativă a formalităţilor legale

necesare, inclusiv pentru înhumare;

o participarea la restabilirea capacităţilor de producţie la unităţile economice de

primă urgenţă - sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă,

termoficare, reţele de comunicaţie etc.;

o intervin pentru localizarea şi lichidarea incendiilor în masă şi a celor izolate,

izbucnite în zona afectată de situaţia de urgenţă specifică;

o asigură degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele

mai afectate prin executarea operaţiunilor de deblocare;

o diminuează pericolul de explozie datorat prezenţei în zona afectată pulberilor în

suspensie, care au proprietăţi fizico-chimice periculoase;

o iluminează, pe timpul nopţii, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

o aprovizionează cu apă potabilă unele instituţii publice: creşe, spitale, azile şi

cămine, precum şi unele instalaţii tehnologice vitale;

o participă la evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare;

o execută recunoaşterea zonelor grav afectate şi asigură respectarea măsurilor de

prevenire în punctele periculoase;

o organizează şi execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice şi

platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de situaţia de urgenţă

specifică, asigurând măsurile tehnice specifice pentru ieşirea de sub starea de

urgenţă;

o sprijină factorii de conducere şi comisiile tehnice pentru repunerea în funcţiune,

în condiţii de urgenţă, a instalaţiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare

şi stingere automată a incendiilor;

o sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile

pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt

execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul

prezent în serviciul de menţinere a ordinii publice, controlul, dirijarea şi supravegherea

Pag. 26 din 55

circulaţiei, recunoaşterea zonelor din aria de competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru

prevenirea panicii în rândul populaţiei, concomitent cu transmiterea către dispeceratele din

punctele de comandă a datelor preliminare asupra amplorii efectelor;

asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulaţiei rutiere şi pietonale, prin

aplicarea interdicţiilor, devierilor şi priorităţilor, în mod deosebit pentru mijloacele şi

formaţiunile de intervenţie specializate;

participă la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creată, pericolul

existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor

dezastrului;

asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând

măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale;

supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare, organizează şi

participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi

tehnice în vederea participării, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinului prefectului

şi/sau primarilor, la acţiunile de normalizare a situaţiei;

participă la asigurarea măsurilor de ordine şi luare în evidenţă a populaţiei atunci

când situaţia impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuinţe sau a întregii

localităţi, în punctele de adunare pentru îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de

primire;

execută acţiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi pentru

stabilirea persoanelor dispărute;

participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comisiile teritoriale de apărare

împotriva dezastrelor sau de eşaloanele ierarhic superioare;


pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice;

Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Olt

participă împreună cu organele de poliţie la menţinerea ordinii şi liniştii publice în

localităţile sau zonele afectate de situaţia de urgenţă specifică, concomitent cu intensificarea

măsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;

constituie, la ordin, detaşamente de forţe şi mijloace care să participe, în cadrul

cooperării, la limitarea şi lichidarea efectelor negative;

asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate şi evacuate;

Pag. 27 din 55

participă împreună cu organele de poliţie la asigurarea măsurilor de ordine pe

perimetrele cu restricţii în circulaţia pietonală şi rutieră, din zonele grav afectate, pentru

prevenirea furturilor precum şi pentru asigurarea desfăşurării în condiţii corespunzătoare a

activităţilor de intervenţie întreprinse de echipele specializate;



Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Olt

Participă cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor şi de

înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă specifice produse în zona de competenţă;

Execută recunoaşteri în zona de responsabilitate şi analizează şi raportează, periodic,

primele date şi concluzii privind proporţiile efectelor situaţiei de urgenţă specifice;

Participă, la ordin, cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor,

valorilor materiale şi animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;

Asigură controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea

frontierei de stat;

Informează persoanele care se prezintă pentru trecerea frontierei despre producerea

situaţiilor de protecţie civilă ;

Participă la acţiunile de informare a populaţiei din localităţile aflate în zona de

competenţă despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi

aplicate în vederea diminuării consecinţelor situaţiei de urgenţă specifice;

Participă la asigurarea menţinerii ordinii publice în localităţile şi zonele afectate,

aflate în zona de competenţă;

Supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare derulate în zona de

responsabilitate, organizează şi participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale

salvate;

Participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă din localităţile situate în aria de

competenţă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea participării la acţiunile de

normalizare a situaţiei;

Participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele judeţene pentru situaţii

de urgenţă sau de eşaloanele ierarhic superioare ;

Participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele judeţene pentru situaţii

de urgenţă sau de eşaloanele ierarhic superioare .

Pag. 28 din 55

Structurile poliţiei comunitare/locale

asigură informarea operativă a consiliului local, precum şi a poliţiei locale despre

evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activităţii poliţiei comunitare;

colaborează cu alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de

ordine şi linişte publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa, bunurile

acestora ori ale domeniului public, curăţenia şi combaterea comerţului stradal neautorizat;

organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

verifică locurile şi punctele vulnerabile, existenţa şi starea încuietorilor, a

amenajărilor tehnice şi a sistemelor de pază şi alarmare şi ia, în caz de nevoie, măsurile ce

se impun;

aplică prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile

de pază;

supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza

documentelor stabilite, cu deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de

acces;

verifică obiectivul încredinţat spre pază, cu privire la existenţa unor surse care ar

putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea s-au

produs, ia primele măsuri de salvare a persoanelor şi a bunurilor, precum şi pentru limitarea

consecinţelor acestor evenimente şi sesizează organele competente;

constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile potrivit legii;

îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă la nivel

local.

Unităţile Ministerului Apărării Naţionale

participă la asigurarea următoarelor funcţii de sprijin:

- monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor

negative ale acestora. În acest sens, Ministerul Apărării Naţionale centralizează datele şi

informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a

efectelor negative ale acestora pentru structurile subordonate, monitorizează infrastructurile

critice proprii şi evaluează efectele negative ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de

urgenţă specifice;

- executarea misiunilor de căutare şi salvare a persoanelor, cu excepţia căutării şi

salvării persoanelor pe mare;

Pag. 29 din 55

- evacuarea personalului militar şi civil din obiectivele proprii şi asigură recepţia şi

depozitarea bunurilor evacuate din acestea;

- acordarea asistenţei medicale de urgenţă, suplimentarea capacităţii de spitalizare a

spitalelor subordonate şi instalarea spitalelor de campanie;

- localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonate;

- asigurarea transportului resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă

necesitate în situaţii de urgenţă specifice;

- asigurarea cazării persoanelor evacuate;

- asigurarea, la nevoie, a intervenţiei operative a forţelor şi mijloacelor de sprijin

precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere

şi clădirilor, cu personalul din unităţile specializate din subordine şi cu materialele necesare

puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne;

- asigurarea sprijinului logistic pentru restabilirea ordinii publice;

- asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor funcţii de sprijin;

- asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din

subordine/coordonate sau de sub autoritate.

participă la elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, instituţiilor publice şi

operatorilor economici pentru protecţia şi intervenţia în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă specifice, precum şi la elaborarea planurilor pentru evacuare a populaţiei, bunurilor

materiale şi animalelor;

asigură participarea, în sprijinul populaţiei, cu forţe şi mijloace proprii, la solicitarea

autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, la activităţile

pentru limitarea şi înlăturarea efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

participă la exerciţiile şi aplicaţiile privind pregătirea populaţiei şi a operatorilor

economici, pentru verificarea măsurilor de protecţie şi intervenţie din planurile de apărare

împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

elaborează reglementările interne privind aprobarea participării cu unităţi şi/sau

subunităţi proprii, în funcţie de mărimea intervenţiei, şi asigură condiţiile necesare pentru

constituirea, la ordin, a detaşamentelor de intervenţie în zonele afectate de dezastru specific

pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestuia.



Pag. 30 din 55

Direcţia de Sănătate Publică Olt

coordonează şi asigură asistenţa medicală şi psihologică de urgenţă în caz de situaţii

de urgenţă specifice, prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea, la nevoie, a capacităţii de

spitalizare;

asigură funcţionalitatea unităţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a

aparaturii de specialitate şi de comunicaţii în timpul producerii unei situaţii de urgenţă

specifice şi imediat după aceea;

organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a

asistenţei medicale de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifică.

asigură, prin Crucea Roşie Filiala Olt, îndeplinirea următoarelor activităţi:

-organizarea, încadrarea şi funcţionarea detaşamentelor sanitare şi posturilor de

prim-ajutor, precum şi pregătirea voluntarilor în vederea participării acestora la acţiunea de

acordare a primului-ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igienă colectivă în

caz de situaţii de urgenţă specifice;

-realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi ajutorarea

sinistraţilor;

-pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului-

ajutor în caz de situaţii de urgenţă specifice.


pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

monitorizează starea de sănătate a populaţiei, supraveghează gradul de contaminare şi

evaluează efectele asupra sănătăţii;

evaluează riscurile îmbolnăvirii în masă a populaţiei, ale apariţiilor unor epidemii,

pandemii sau contaminări de produse vegetale;

evaluează riscurile contaminării radioactive a aerului, solului şi apei;

evaluează riscul de îmbolnăvire/intoxicare/contaminare pe timpul manifestării

situaţiilor de urgenţă specifice;

participă la evaluarea riscurilor contaminării chimice a produselor vegetale şi de

origine animală;

informează şi asigură educarea preventivă a populaţiei cu privire la modul de

protecţie individuală şi colectivă;

participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical;

coordonează şi/sau participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical, transport

sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice a persoanelor contaminate sau

dispuse în zone de planificare la urgenţă;

Pag. 31 din 55

gestionează informaţiile despre victime şi răniţi de cetăţenie română şi străină,

internaţi în reţeaua sanitară sau care necesită tratament de specialitate şi sunt contaminaţi

chimic, radioactiv ori suferă de boala de iradiere şi sunt internate în unităţile spitaliceşti

proprii;

participă la acordarea primului ajutor medical de urgenţă;

asigură preluarea medicamentelor şi a instrumentarului, precum şi a altor materiale

sanitar-farmaceutice provenite din ajutoare internaţionale şi distribuirea acestora către

structurile abilitate;

stabileşte măsurile profilactice specifice;

verifică şi monitorizează calitatea apei potabile;

participă cu personal specializat, tehnică şi echipamente pentru efectuarea

decontaminării persoanelor rănite;

pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,

consilierea factorilor de decizie.

Inspectoratul Judeţean în Construcţii – Olt

dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de

expertize tehnice privind asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a structurilor, în toate

cazurile în care se constată necesitatea acesteia;

dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de

funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;

verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare

a construcţiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

asigură instruirea specialiştilor nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor

administrativ-teritoriale privind inspecţia post-seism a construcţiilor;

organizează inspecţia post-seism şi propune acţiunile tehnico-organizatorice de

intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi

urmăreşte aplicarea măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului.

Pag. 32 din 55

Direcţia pentru Agricultură Olt

organizează, coordonează şi verifică aplicarea măsurilor pentru protecţia dotărilor şi

construcţiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor şi terenurilor împădurite,

furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigură aducerea la îndeplinire a

acestora;

organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva

fenomenelor cu mare risc de periculozitate care pot produce inundaţii, alunecări de teren şi

accidente la construcţiile hidrotehnice din domeniul de specialitate;

pregăteşte şi pune în aplicare planurile de acţiune în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă;

evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum şi costurile

prevenirii, reducerii şi atenuării efectelor acestora;

asigură, prin experţi şi specialişti, evaluarea stării de siguranţă a amenajărilor de

îmbunătăţiri funciare;

asigură evaluarea riscurilor specifice în situaţia producerii unor situaţii de urgenţă

generate de seism şi/sau alunecări de teren;

monitorizează situaţiile determinate de producerea unor situaţii de urgenţă, în special

a celor care pot afecta vegetaţia înaltă sau alte culturi agricole;

participă cu efectivele şi mijloacele proprii la acţiuni de limitare a propagării, stingerii

incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă sau de mare amploare;

participă la distribuirea hranei şi apei pentru animalele evacuate;

supraveghează gradul de contaminare a culturilor şi păşunilor şi evaluează efectele

directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor;

Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt

organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva efectelor

unei situaţii de urgenţă specifice care poate produce inundaţii şi accidente la construcţiile

hidrotehnice;

asigură dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor automate privind

înregistrările seismice la construcţiile hidrotehnice;

sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru

gestionarea situaţiilor de urgenţă;



Pag. 33 din 55

Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Olt

asigură, funcţionarea reţelei de comunicaţii-informatică pentru structurile implicate în

gestionarea situaţiilor de urgenţă;

asigură legăturile de telecomunicaţii speciale potrivit solicitărilor;

participă alături de MCSI, MAI, MApN şi operatorii de telefonie mobilă la asigurarea

reţelelor de comunicaţii de cooperare interinstituţională;



Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt

asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a populaţiei

evacuate în cazul unei situaţii de urgenţă specifice, în condiţiile respectării şi asigurării

derulării procesului instructiv-educativ, după caz;

elaborează, în parteneriat cu ISU Olt proiecte educaţionale specifice educaţiei

nonformale în domeniul protecţiei şi evacuării în caz de necesitate pentru populaţia şcolară;

stabileşte şi asigură din timp, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale,

precum şi cu conducerile instituţiilor de învăţământ superior, măsurile privind utilizarea

prin rechiziţie publică a unor spaţii proprii - săli de sport, stadioane, patinoare, sau avizează,

din timp, conform unor convenţii cadru, schimbarea destinaţiei unor spaţii proprii sau aflate

în administrare pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate, în cazul producerii unei

situaţii de urgenţă specifice;

Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Olt

pune la dispoziţie, la solicitarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt sau a

autorităţilor administraţiei publice locale, baza de date cu existentul în tehnică şi materiale

din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor situaţii de

urgenţă specifice conform prevederilor legale;

pune la dispoziţie situaţia cu existentul în tehnică şi materiale rechiziţionabile

cuprinse în Planul de rechiziţii judeţean, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea şi

înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă specifice, cu indicarea surselor, deţinătorilor

legali, locurilor de dispunere şi a cantităţilor existente;

urmăreşte, împreună cu CJSU Olt, modul de realizare a lucrărilor din programul de

investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi a măsurilor

de asigurare tehnico-materială a activităţilor de protecţie civilă în situaţii de urgenţă

specifice;

Pag. 34 din 55

asigură, potrivit prevederilor legale în vigoare, locuinţe modulare pentru cazarea

temporară a persoanelor evacuate;

asigură diverse categorii de materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin ale unor

ministere şi instituţii publice centrale;

asigură ajutoare de primă necesitate;

pune la dispoziţie baza de date existentă privind produsele şi serviciile, pe operatori

economici, ce pot fi utilizate pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

Secţia de Drumuri Naţionale - Slatina

monitorizează situaţiile de urgenţă produse în apropierea căilor de comunicaţii

rutiere;

monitorizează căile de transport şi transporturile efectuate, potrivit competenţelor, şi

asigură informarea atunci când apar blocaje, avarierea acestora sau alte disfuncţii de interes

operativ în domeniul situaţiilor de urgenţă;

asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor

legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din zonele afectate sau posibil

a fi afectate;


legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din localităţile de unde se

dispune evacuarea;


legale în vigoare, a animalelor din localităţile unde se dispune evacuarea;

asigură măsurile de siguranţă şi de control al circulaţiei, potrivit domeniului de

competenţă;

participă la elaborarea graficului şi variantelor de transport al populaţiei şi al

bunurilor materiale care se evacuează;



Pag. 35 din 55

Căile Ferate Române – Staţia Slatina

monitorizează situaţiile de urgenţă produse în apropierea căilor de comunicaţii

feroviare;

monitorizează căile de transport feroviare şi transporturile efectuate, potrivit

competenţelor, şi asigură informarea atunci când apar blocaje, avarierea acestora sau alte

disfuncţii de interes operativ în domeniul situaţiilor de urgenţă;


legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din zonele afectate sau posibil

a fi afectate;


legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din localităţile de unde se

dispune evacuarea;


legale în vigoare, a animalelor din localităţile unde se dispune evacuarea;

asigură măsurile de siguranţă şi de control al circulaţiei, potrivit domeniului de

competenţă;

participă la elaborarea graficului şi variantelor de transport al populaţiei şi al

bunurilor materiale care se evacuează;

participă cu personalul propriu, tehnica şi echipamentele de spălare a garniturilor de

tren la efectuarea decontaminării radioactive a acestora, potrivit precizărilor furnizate de

structurile abilitate;



Agenţia de Protecţie a Mediului Olt şi Garda Naţională de Mediu - Comisariatul

Judeţean Olt

participă la evaluarea riscului contaminării radioactive/chimice a solului, apei şi

aerului;

participă la evaluarea riscului contaminării cu substanţe poluante a solului şi apei în

zona costieră;

monitorizează factorii de mediu, în special direcţia şi viteza vântului;

informează autorităţile şi populaţia cu privire la evoluţia situaţiei meteorologice şi

hidrologice;

Pag. 36 din 55

participă cu specialişti, potrivit competenţelor şi tipului situaţiei de urgenţă, la acţiuni

de stabilire a perimetrelor de securitate/siguranţă;

verifică şi monitorizează calitatea apei potabile şi factorilor de mediu;

supraveghează gradul de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor şi

evaluează efectele directe şi indirecte asupra oamenilor, animalelor şi mediului;



Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt

monitorizează contaminarea produselor vegetale şi animale;

verifică şi monitorizează calitatea apei potabile, expuse contaminării radioactive sau

chimice;

înştiinţează CJSU despre stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ca urmare

a contaminării cu substanţe chimice toxice industriale, radioactive sau alţi poluanţi;

evaluează riscurile privind contaminarea de natură chimică sau radioactivă a aerului,

solului şi apei;

evaluează riscurile apariţiilor unor epidemii/pandemii sau contaminări de produse

vegetale ca urmare a producerii contaminării;

participă cu personal, tehnică şi echipamente pentru efectuarea decontaminării

animalelor;

asigură participarea cu personal, tehnică şi echipamente pentru efectuarea

decontaminării animalelor, atunci când situaţia o impune;

asigură supravegherea gradului de contaminare cu substanţe chimice

industriale/radioactive sau poluanţi şi evaluarea efectelor asupra sănătăţii animale şi umane;

asigură coordonarea activităţilor de ecarisare a teritoriului de animalele decedate ca

urmare a producerii unor situaţii de urgenţă;



S.C. Distrigaz Sud şi CEZ Distribuţie S.A.

evaluează postseism, prin echipajele proprii, reţelele de utilităţi aflate în competenţă

şi intervin operativ pentru remedierea avariilor;

asigură, funcţionarea neîntreruptă a reţelelor de utilităţi publice: gaze naturale şi

energie electrică;



Pag. 37 din 55

Mass-Media Locală

asigură difuzarea imediată a informaţiilor, datelor, comunicatelor şi avertizărilor

comitetului judeţean sau comitetelor locale, după caz, privind situaţiile de urgenţă generate

de seism şi/sau alunecări de teren;

organizează emisiuni pentru cunoaşterea măsurilor specifice de apărare a populaţiei;

participă la programul de educare al populaţiei prin realizarea şi difuzarea unor

emisiuni şi reportaje specifice acţiunilor de apărare în cazul seismelor şi alunecărilor de

teren;

informează populaţia din zonele afectate despre situaţia creată cu datele primite de la

compartimentele de relaţii cu presa şi publicul ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă;

informează populaţia despre regulile de comportare şi restricţiile care trebuie

respectate în zonele afectate.

Instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele atribuţii

elaborează planurile proprii de apărare în caz de situaţie de urgenţă specifică şi le

supun spre aprobare structurilor ierarhic superioare, conform prevederilor legale;

constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare

operativă;

organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva efectelor

unei situaţii de urgenţă specifice;

respectă normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare

la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natură;

exploatează, utilizează şi întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natură şi

respectă normele şi normativele specifice;

realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru apărarea în

caz de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigură funcţionarea

mijloacelor de transmisiuni şi alarmare aflate în dotare;

ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de

situaţie de urgenţă specifică şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia comitetului judeţean

pentru situaţii de urgenţă, datele necesare;

întocmesc şi actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare

şi spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înaintează

inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public

în situaţii de urgenţă specifice, din dispoziţia comitetului judeţean.

Pag. 38 din 55

Instituţiile publice şi operatorii economici care produc, prelucrează,

manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice, substanţe

radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje

hidrotehnice

stabilesc şi realizează, prin planurile proprii de apărare, măsurile de prevenire şi

protecţie a populaţiei, mediului natural şi construit faţă de accidente în zonele de risc şi

asigură aparatura şi asistenţa tehnică de specialitate în zonele afectate;

stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale

proprii şi conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;

organizează şi asigură participarea personalului la pregătirea pentru apărare împotriva

efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare/private.

CENTRUL JUDEŢEAN DE CONDUCERE ŞI COORDONARE A

INTERVENŢIEI

( CJCCI )

Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în situaţia de urgenţă generată de

producerea unui seism sau a alunecărilor de teren se realizează de autorităţile legal-investite

cu atribuţii şi responsabilităţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în

domeniu, respectiv de către prefecţi, primari şi conducerile agenţilor economici şi

instituţiilor publice conform legii.

Prefectul şi subprefecţii, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefii serviciilor

publice deconcentrate, precum şi conducătorii regiilor autonome, societăţilor cu atribuţii şi

responsabilităţi în domeniu, se autosesizează şi declanşează de la sediile instituţiilor

respective acţiunile ce se impun privind alarmarea şi intervenţia.

Prin Hotarâre nr. 4/2007 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a stabilit

ca Centrul de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei în situaţii de urgenţă să funcţioneze în

spaţiile existente la Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” al Judeţului

Olt.

În situaţia imposibilităţii utilizării acestuia, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă

se realizează de la Punctul de comandă judeţean aflat în subsolul Casei de Cultură a

Sindicatelor.

Pag. 39 din 55

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure şi/sau alunecări de

teren, potrivit procedurilor în vigoare, se activează CJCCI ce poate funcţiona parţial sau

total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze.

C.J.C.C.I. este compus din reprezentanţi ai instituţiilor judeţene descentralizate sau

deconcentrate, reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, funcţionarea

în regim de rutină fiind asigurată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Olt.

În acest scop, fazele de activare au fost definite după cum urmează:

- verde – rutină (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. Olt; activitatea se va desfăşura

în cadrul dispeceratului I.S.U.J. Olt conform procedurilor);

- galben – alertă (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. Olt; activitatea se va desfăşura

la sediul I.S.U.J. Olt conform procedurilor);

- portocaliu – activare parţială a C.J.C.C.I. (personalul I.S.U.J. Olt va fi

suplimentat cu reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi descentralizate la nivel

judeţean, implicate conform legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în spaţiile

alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor);

- roşu – activare totală (reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale ministerelor şi

ai instituţiilor reprezentative la nivel judeţean asigură fundamentarea hotărârilor care vor fi

luate în comitetul judeţean şi asigură, totodată, ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate

de aceste organisme; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate C.J.C.C.I. conform

procedurilor).

Asigură informarea eşalonului superior, cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul

procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei.

În exercitarea atribuţiilor funcţionale, C.J.C.C.I. execută următoarele:

elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină;

elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de intervenţie;

evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunilor ce revin în

competenţa inspectoratului şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în

responsabilitate;

gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând

componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (la nivel

judeţean şi local);

asigură informarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la

activităţile desfăşurate în cadrul procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei.

Pag. 40 din 55

Procedura privind convocarea C.J.S.U. şi activarea C.J.C.C.I.

Nr.

crt.

Acţiunea Cine transmite Cui se

transmite

Reacţia

care se aşteaptă

Modalitatea de rezolvare

1. Convocarea în

şedinţă

extraordinară a

CJSU

Inspector

şef ISU Olt

Preşedintelui

CJSU Olt

Aprobarea convocării

CJSU

Solicitare telefonică,

prin curier, după caz

2. Anunţarea

membrilor

CJSU despre

convocarea

CJSU

Dispecerat

ISU Olt

Membrilor

CJSU

şi grupului de

suport tehnic

specific

cutremurelor

şi/sau

alunecărilor

de teren.

Prezentarea membrilor

CJSU la sediul

Instituţiei Prefectului

sau la sediul ISU Olt,

în situaţia imposibilităţii

utilizării sediului

Prefecturii.

Se transmite SMS şi

se confirmă telefonic de

către SThP al CJSU

sau prin curier, după caz

3. Activarea C.J.C.C.I. Inspector

şef ISU

Preşedintelui

CJSU Olt

Fiecare instituţie

membră în CJSU va desemna o

persoană

pentru încadrarea CJCCI

pentru fazele de activare

portocaliu şi roşu.

Telefonic sau prin curier,

după caz

PLANIFICAREA ACŢIUNII

Planificarea activităţilor de pregătire a intervenţiilor cuprinde următoarele etape:

iniţierea planificării: stabilirea scopurilor şi obiectivelor; executarea recunoaşterilor

în teren; identificarea direcţiilor principale de concentrare a efortului; însuşirea misiunii;

stabilirea principalelor elemente necesare planificării acţiunilor de intervenţie rezultate din

analiza situaţiei şi elaborarea documentaţiei specifice;

orientarea personalului implicat în planificarea acţiunii de intervenţie şi

transmiterea dispoziţiilor preliminare;

elaborarea concepţiei: stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de

evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă; definirea obiectivelor (niveluri, acţiuni, termene);

crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile

viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite; identificarea şi alegerea

alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat);

Pag. 41 din 55

selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie; luarea deciziei

şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare;

elaborarea planului acţiunii: planificarea acţiunilor forţelor şi mijloacelor

structurilor profesioniste şi private, precum şi a celor abilitate pentru asigurarea funcţiilor de

sprijin; organizarea sistemului de comunicaţii şi informatică; identificarea şi planificarea

elementelor de cooperare; planificarea logisticii; planificarea asigurării acţiunilor şi

protecţiei subunităţilor şi formaţiunilor; determinarea locului şi rolului inspectoratului şi ale

subunităţilor în raport cu obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent faţă de

starea de lucruri dorite în viitor; formularea planurilor de sprijin; elaborarea documentelor

necesare întocmirii planificării acţiunilor; aplicarea planului şi evaluarea rezultatului

(stabilirea de măsuri corective în cazul abaterii de la obiectivele planificate);

revederea planului acţiunilor de intervenţie, cercetarea, completarea şi modelarea

acestora în vederea reluării ciclului.

CAPITOLUL III

CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-

INTERVENŢIE

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în

stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de

urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a

premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele

urmărite, la identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul

de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea

dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea / transmiterea acesteia la

structurile proprii şi cele de cooperare.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Olt, prin Inspecţia de Prevenire,

coordonează, planifică, organizează, pregăteşte şi desfăşoară activităţi preventive la instituţii

publice, localităţi, construcţii/ amenajări cu aglomerări de persoane şi operatori economici

cu risc din judeţ.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean coordonează, îndrumă, controlează

şi evaluează activităţile de prevenire desfăşurate de serviciile volutare, publice şi private din

judeţ.

Pag. 42 din 55

Evitarea manifestării riscurilor :

■ monitorizarea permanentă a parametrilor seismici;

■ informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale

şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

■ activităţi de prevenire;

■ exerciţii şi aplicaţii.

Având în vedere complexitatea situaţiei de urgenţă determinată de producerea unui

seism major, care poate genera şi alte situaţii de urgenţă complementare (incendii, accidente

majore pe căile de transport, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului,

respectiv pe amplasament, accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente la

construcţii hidrotehnice, avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere,

energie electrică, avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală respectiv

accidentelor, avariilor, exploziilor şi incendiilor în industrie, epizootii sau epidemii, precum

şi evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă), structurile

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt cooperează cu structurile din

subordinea, coordonarea sau, după caz, administrarea acestora în vederea îndeplinirii

misiunilor asociate funcţiilor de sprijin .

3.1. Etapele de realizare a acţiunilor

Intervenţia structurilor subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, se

realizează pe două priorităţi de bază, în funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă,

astfel:

Prioritatea numărul 1 cuprinde misiunile care trebuie executate de către structurile

specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după

caz, a consecinţelor acestora şi se referă la:

identificarea zonelor grav afectate, prin recunoaşteri executate în teren;

căutarea, deblocarea, salvarea şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;

înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii;

limitarea/înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărire comunală;

evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor;


Pag. 43 din 55

asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate.

Prioritatea numărul 2 în care se continuă acţiunile din prioritatea numărul 1, la care

se adaugă:

protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor

complementare;

asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru

sinistraţi;

constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a celui de

comunicaţii şi informatică;

degajarea căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi accesului

forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

3.2. Faze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile

serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

În urgenţa I, se asigură de garda de intervenţie a subunităţii în raionul căreia se află

obiectivul afectat. Garda de intervenţie este compusă din personal operativ şi tehnica din

dotare nominalizate în Registrul cu organizarea serviciului de permanenţă. Garda de

intervenţie poate acţiona independent sau în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în

obiectivul sau localitatea afectată, precum şi cu celelalte S.V.S.U/S.P.S.U. din raionul de

intervenţie.

Conducerea este asigurată de şeful gărzii de intervenţie/comandantul de echipaj, iar

în situaţii complexe acţiunea va fi condusă de comandantul subunităţii sau un ofiţer din

subordinea acestuia.

De regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile

specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după

caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la:

salvarea victimelor;

acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;

limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;

descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau

neexplodate;

Pag. 44 din 55

limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;

evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în

zonele supuse riscurilor;


decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;

asigurarea mijloacelor de subzistenţă.

În urgenţa a II-a se asigură de către subunităţile Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă Matei Basarab al judeţului Olt, iar în situaţii complexe se pot solicita forţe şi

mijloace cu care se cooperează, precum şi cele ale SVSU/SPSU din zona de competenţă a

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Matei Basarab al judeţului Olt.

Conducerea acţiunilor este asigurată de inspectorul şef al Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă Matei Basarab al judeţului Olt, fiind sprijinit de persoana care asigură

continuitatea la conducere, grupa operativă, alte persoane stabilite de acesta sau, după caz,

specialişti din obiectivul afectat.

Se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului forţe şi

mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până la terminarea

acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la:

- dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse

riscurilor complementare;

- evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;

- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor

pentru sinistraţi;

- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o

impune;

- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a

personalului şi bunurilor proprii;

- executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;

- executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi

mijloacelor proprii;

- asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor

militare;

- refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;

Pag. 45 din 55

- controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de

comunicaţie, pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de

intervenţie;

- asigurarea mijloacelor de subzistenţă;

- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

În cadrul urgenţelor a III-a, asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe, şi a

IV-a, asigurată prin grupări operative, dislocate la ordin, în cazul unor intervenţii de

amploare şi de lungă durată, continuă să se execute acţiunile din primele două urgenţe, în

funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi mijloace sporite.

3.3. Acţiunile de protecţie-intervenţie

În etapa predezastru:

În vederea evitării manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori

limitarea consecinţelor acestora, în această etapă, instituţiile publice

deconcentrate/descentralizate, operatorii economici sursă de risc din judeţ vor dispune

următoarele acţiuni:

monitorizarea permanentă a parametrilor seismici şi transmiterea datelor la

autorităţile competente (inclusiv Centrul Operaţional Judeţean);

organizarea şi desfăşurarea de activităţi preventive;

informarea populaţiei asupra pericolelor şi asupra comportamentului de adoptat în

cazul manifestării unui pericol;

participarea la exerciţii organizate şi desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă Olt.

Monitorizarea factorilor de risc se realizează la nivelul judeţului de către centrele

operative cu activitate permanentă, dispeceratele operatorilor economici sursă de risc,

comitetele locale pentru situaţii de urgenţă în a căror teritorii s-au identificat surse de risc,

instituţii publice cu atribuţii în domeniu, reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii

de Urgenţă Olt.

Datele culese referitoare la sursele de risc se vor transmite oportun dispeceratului

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Olt, pentru informarea preşedintelui

Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi executarea primelor măsuri de protecţie.

În timpul producerii situaţiei de urgenţă şi în etapa postdezastru desfăşurarea

intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;

informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

Pag. 46 din 55

deplasarea la locul intervenţiei;

intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului

preliminar de intervenţie;

transmiterea dispoziţiilor preliminare;

recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

localizarea şi limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;

înlăturarea unor efecte negative ale situaţiei de urgenţă;

regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat

evoluţia acestuia;

întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare

permanentă;

restabilirea capacităţii de intervenţie;

informarea inspectorului-şef şi a eşalonului superior;

analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Acţiunile vor fi orientate pentru:

Evacuarea răniţilor şi a victimelor, acordarea primului ajutor, salvarea celor aflaţi

sub dărâmături;

Stingerea incendiilor, eliminarea scăpărilor de gaze şi de noxe;

Luarea de măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă, energie, restabilirea

sistemelor decomunicaţii;

Luarea de măsuri pentru utilizarea clădirilor în condiţii de siguranţă.

Pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a construcţiilor sunt necesare următoarele

activităţi:

Evaluarea stării tehnice a construcţiilor în vederea luării de decizii privind

condiţiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora;

Luarea de măsuri pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor afectate de

seism:

sprijiniri provizorii ale construcţiei avariate sau ale unor părţi ale

acesteia;

reparaţii locale ale elementelor deteriorate sau avariate;

Pag. 47 din 55

demolarea parţială sau completă a clădirii.

Precizarea modului de organizare şi desfăşurare a activităţilor tehnice în ceea ce

priveşte evaluarea post-seism a stării tehnice a construcţiilor şi punerea lor în siguranţă

provizorie.

3.4. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie

3.4.1. Prevenirea

Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice:

Actualizarea componenţei nominale a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă Olt şi a grupurilor de suport tehnic, precum şi instruirea noilor membri privind

atribuţiile ce le revin. Această acţiune se face semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune.

Asigurarea şi verificarea periodică a funcţionării fluxului informaţional-

decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a

prelucrării şi stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuţii şi

responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi;

Stabilirea, prin protocol, cu instituţiile abilitate, a tipurilor de reţele, frecvenţe şi

mijloace de telecomunicaţii, compatibile între ele, care se utilizează şi pentru care se asigură

permanenţa;

Stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind măsuri

privind reducerea riscului seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru

societate;

Promovarea şi dezvoltarea proiectelor parteneriale de cooperare internaţională, în

vederea îmbunătăţirii activităţii de reducere a riscului seismic, precum şi pentru

managementul situaţiilor de urgenţă specifice;

Coordonarea tehnică a elaborării materialelor de educare antiseismică a

populaţiei;

Asigurarea şi verificarea condiţiilor de funcţionare în caz de cutremur a

Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt : spaţii, utilităţi, structură, dotare etc.;

Instituirea obligaţiei experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi a

responsabililor tehnici cu execuţia de a participa la acţiunile de investigare de urgenţă post-

seism şi pentru stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă a

construcţiilor avariate;

Pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz

de dezastre provocate de seisme şi alunecări de teren.

Pag. 48 din 55

Activităţile preventive sunt planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor de către toate instituţiile reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă pe domenii de competenţă şi constau în:

controale şi inspecţii de prevenire;

avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;

asistenţa tehnică de specialitate;

informarea preventivă;

pregătirea populaţiei;

constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale.

Informarea populaţiei asupra pericolelor specifice se realizează de componenta

preventivă organizată la fiecare comitet local pentru situaţii de urgenţă, precum şi de

personalul specializat al instituţiilor publice desemnat să desfăşoare activităţi preventive,

inclusiv pe timpul desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor.

Planificarea exerciţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se stabileşte anual prin

ordin de pregătire al Prefectului Judeţului Olt. Răspunderea privind organizarea şi

desfăşurarea acestor exerciţii revine comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, celulelor

de urgenţă ale operatorilor economici sursă de risc şi Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă al Judeţului Olt.

În funcţie de situaţia creată, la aceste activităţi de pregătire vor participa şi instituţiile

publice implicate în gestionarea diferitelor tipuri de riscuri.

Pe timpul desfăşurării exerciţiilor se va verifica viabilitatea planurilor de intervenţie

întocmite de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă sau operatorii economici.

Aceste planuri trebuie să cuprindă informaţii referitoare la:

categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea

unităţilor operative;

încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru

fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi

spumă, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi

iluminat, autoscări pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi

pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandrii, alpinişti etc.;

zona de acoperire a riscurilor;

activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la

incendii;

asistenţă medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de

persoane;

Pag. 49 din 55

salvări de animale etc.;

alte informaţii considerate necesare.

3.4.2. Protecţia şi intervenţia

Prefectul judeţului, în calitatea acestuia de preşedinte al Comitetului pentru Situaţii

de Urgenţă, răspunde, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acţiunilor privind

înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativă, precum şi pentru transmiterea informaţiilor

către Comitetul ministerial în cazul producerii unui cutremur, alunecare şi/sau prăbuşire de

teren.

Prefectul judeţului, prin specialiştii în construcţii, procedează în regim de urgenţă la

constatarea efectelor cutremurului şi/sau alunecării de teren asupra construcţiilor, dotărilor

şi reţelelor tehnico-edilitare şi comunică operativ situaţia din teritoriu către Centrul

Operaţional Naţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul

Operativ al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform

fluxului informaţional-decizional.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă transmite Grupului operativ, desemnat

de Comitetul ministerial pentru Situaţii de Urgenţă prin ordin al ministrului, informaţii

asupra efectelor situaţiei de urgenţă specifice, precum şi rapoarte operative şi rapoarte de

evaluare a intervenţiei.

Experţii tehnici, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi,

sunt obligaţi să se autosesizeze şi să se prezinte de urgenţă la sediul Inspectoratului Judeţean

în Construcţii, pentru a fi repartizaţi în vederea inspectării de urgenţă post-seism a

construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi stabilirii soluţiilor cadru de

intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate; constatările

acestor experţi se raportează zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, prin şeful

Inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean în Construcţii către Grupul operativ, asupra

măsurilor întreprinse şi a modului de îndeplinire a acestora.

Celelalte servicii deconcentrate vor acţiona pe baza informaţiilor primite şi a

planurilor de cooperare pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă constituite la nivelul judeţului

acţionează pentru îndeplinirea următoarelor misiuni:

salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea

şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi

materiale de primă necesitate;

Pag. 50 din 55

acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la

evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii

situaţiei de urgenţă specifice;

dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a

căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: structurile de

intervenţie ale ISUJ şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare

care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate

în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere

şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de

clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii,

rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin

gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri

pentru învăţământ;

limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia

cu mijloacele din dotare.

Aceste acţiuni urmează să se desfăşoare concomitent cu acţiunile de cercetare-

căutare.

Scopul acestor acţiuni este de a asigura, după producerea mişcării seismice şi a

dezastrelor complementare probabile, datele şi informaţiile necesare organizării intervenţiei,

despre:

locul clădirilor şi construcţiilor avariate sau distruse;

căile de circulaţie şi acces avariate, blocate sau distruse;

avarii la reţelele gospodăriei comunale: electricitate, telefon, gaze, apă, canalizare,

termoficare;

locul oamenilor surprinşi/blocaţi sub dărâmături şi starea lor (morţi,

supravieţuitori, valizi, răniţi);

zonele de acţiune ale accidentelor complementare;

dimensiunile şi amploarea pierderilor şi distrugerilor.

3.4.3. Relocarea

Pentru toate situaţiile în care este necesară relocarea se va avea în vedere şi

posibilitatea autoevacuării populaţiei. În situaţia în care comitetele locale pentru situaţii de

urgenţă ale localităţilor în care se execută relocarea nu pot asigura necesarul de cazare

Pag. 51 din 55

prevăzut în prezentul plan, cazarea persoanelor se va realiza în tabere de corturi amenajate

cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Olt, unităţi ale

Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie – Filiala Olt.

3.4.4. Refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de

siguranţă

Pentru restabilirea stării de normalitate, Comitetul Judeţen pentru Situaţii de Urgenţă

şi comitetele locale, precum şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor

economici, reprezentanţii societăţii civile şi instituţiilor, dispun aplicarea următoarelor

acţiuni şi măsuri:

acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi refacere, în stare

operativă;

reabilitează căile de comunicaţii rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicaţii şi

reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, a apei şi operatorilor energetici;

pregăteşte condiţiile pentru repunerea în stare de funcţionare a operatorilor economici

şi instituţiilor afectate, precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu

caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată;

continuă investigaţia post situaţie de urgenţă specifică şi stabileşte soluţiile cadru de

intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate;

stabileşte din punct de vedere valoric şi cantitativ pagubele produse de situaţia de

urgenţă specifică;

comunică operativ cu factorii abilitaţi şi comunică permanent cu cetăţenii despre

informaţiilor specifice.

CAPITOLUL IV

Resurse umane, materiale, financiare

Conform H.G.R. 1040 din 9 august 2006 componentele Sistemului Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgenţă, organele centrale şi organizaţiile neguvernamentale

cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă prevăd anual, în bugetele

proprii, fonduri pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare

gestionării situaţiilor de urgenţă. În termen de 15 zile de la aprobarea bugetelor proprii şi a

actelor normative de rectificare a acestora, structurile menţionate anterior comunică

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea centralizării sau actualizării,

Pag. 52 din 55

după caz, la nivel naţional, resursele asigurate pentru anul în curs. Planul naţional de

asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare se aprobă prin hotărâre de Guvern în

termen de cel mult 60 de zile de la aprobarea bugetelor instituţiilor menţionate mai sus şi a

actelor normative de rectificare a acestora.

Pentru asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare sunt in vigoare planurile

judeţene întocmite anual, şi fac referire la:

Resursele umane sunt constituite din membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii

de Urgenţă şi secretariatului tehnic permanent al acestuia, din specialişti din cadrul

grupurilor de suport tehnic ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, personalul

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, personalul serviciilor private pentru situaţii

de urgenţă, persoanele care fac parte din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, alte

organisme şi unităţi necesare organizării şi desfăşurării acţiunilor de protecţie şi intervenţie.

Resursele materiale sunt reprezentate de:

o utilaje şi maşini necesare executării unor acţiuni de intervenţie imediată şi/sau pe

termen lung;

o mijloace de transport necesare desfăşurării acţiunilor de:

evacuare-relocare;

transport răniţi şi valizi salvaţi de sub dărâmături sau blocaţi;

transport resurse pentru intervenţie (materiale, formaţii etc.).

Resursele financiare necesare activităţilor de prevenire, pregătire,

protecţie,intervenţie ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ale comitetelor

locale pentru situaţii de urgenţă se asigură de la bugetul de stat.

CAPITOLUL V

Logistica Acţiunilor de Intervenţie

Forţele de intervenţie specializate sunt: structuri ale serviciilor publice comunitare

profesioniste pentru situaţii de urgenţă, unităţile poliţiei, unităţile jandarmeriei, structurile

poliţiei locale, unitatea specială de aviaţie, unităţile specializate/detaşamente din cadrul

Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale

Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare,

unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a

persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice

descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, dotate cu forţe şi mijloace de

Pag. 53 din 55

intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii

de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de

voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform

sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi

societăţile comerciale în planul de apărare specific.

În fiecare an la nivel judeţean vor avea loc exerciţii de pregătire cu implicarea

forţelor profesioniste şi a mijloacelor de intervenţie.

Anual, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt organizează şi execută

exerciţii pe baza unor programe adecvate pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de

intervenţie, şi a populaţiei, funcţionării sistemului de înştiinţare, avertizare, prealarmare,

alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie aflate în dotare;

exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panică în zona unde urmează a se

desfăşura.

Logistica acţiunilor de intervenţie vizează:

a) asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, a antidoturilor,

echipamentului de protecţie, precum şi a altor materiale;

b) asigurarea echipamentului de protecţie şi a altor materiale;

c) asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul

punctelor de asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi consumabile;

d)realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele

cu care se cooperează, cu dispeceratele unităţilor, subunităţilor, autorităţile locale, precum şi

cu eşalonul superior;

e)asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei

îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.

CAPITOLUL VI

Asigurarea realizării acţiunilor

INSTRUIREA

Pentru pregătirea personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, Comitetul

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, sub coordonarea Inspectoratului Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă Olt şi împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciţii generale

şi aplicaţii în scopul pregătirii organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi

Pag. 54 din 55

a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în situaţiile provocate de producerea unei situaţii

de urgenţă specifice.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt promovează şi coordonează

activitatea de reglementări tehnice în domeniu.

Instruirea membrilor CLSU privind modul de intervenţie în cazul producerii unor

situaţii de urgenţă conform Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă se

realizează prin aplicaţii, exerciţii, concursuri de specialitate.

Pregătirea structurilor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor

abilitate de lege, pe baza unor programe adecvate întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii

de Urgenţă Olt.

Pregătirea structurilor specializate voluntare/private se realizează în cadrul

instituţiilor publice şi operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei

civile conform H.G. nr. 642/2005 sau în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale cu scop

similar.

Obiectivul general al pregătirii îl constituie formarea, perfecţionarea şi specializarea

continuă a personalului cu atribuţii în managementul şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă,operaţionalizarea şi creşterea capacităţii de intervenţie a serviciilor de urgenţă

voluntare şi private în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin, pregătirea pentru situaţii

de urgenţă a populaţiei, salariaţilor şi elevilor.

PLANURI ŞI PROCEDURI

Aplicarea măsurilor de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice se

realizează în mod unitar pe baza Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, precum şi a

Planului de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate de

cutremure şi/sau alunecări de teren, întocmite la nivelul judeţului Olt, oraşelor componente,

operatorilor economici şi instituţiilor publice.

Planurile de apărare sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile şi

acţiunile tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiei de urgenţă

specifice, incluzând pregătirea şi intervenţia operativă, refacerea şi reabilitarea, în vederea

conducerii unitare a acestora.

Planurile se întocmesc de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt, iar

pentru operatorii economici şi instituţiile publice, de către conducerile administrative ale

acestora.

Pag. 55 din 55

Avertizarea-alarmarea populaţiei în cazul iminenţei producerii unei situaţii de urgenţă

specifice este atributul structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la

nivel naţional şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt la nivel local.

Aplicarea măsurilor şi acţiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele

fizice şi juridice; participarea la acţiunile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie este

obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor fizice cu

handicap şi a altor categorii defavorizate.

Programele de dezvoltare economico-socială ce se întocmesc la nivel judeţean vor

cuprinde, în mod obligatoriu, măsurile de prevenire a efectelor unei situaţii de urgenţă

specifice, răspunderea aplicării acestora revenind autorităţilor administraţiei publice şi

conducerilor administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor publice.

Planul de apărare al judeţului Olt împotriva situaţiilor de urgenţă specifice provocate

de cutremure şi/sau alunecări de teren, se completează şi se actualizează de către

Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

INSPECTOR ŞEF

al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

,,Matei Basarab” al Judeţului – OLT

Lt col.

Tănase Adrian Şef Centru Operaţional

Col.

Predescu Dorel

Pag. 56 din 55

ANEXE

Anexa nr. 1- Ordinul privind constituirea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Olt şi Componenţa nominală a membrilor C.J.S.U.

Anexa nr. 2 - Grupul de suport tehnic nr. 2 pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de

efectele mişcărilor seismice şi alunecărilor de teren;

Anexa nr. 3a -Procedura de urgenţă privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de

producerea unui cutremur şi/sau alunecări alunecările de teren;

Anexa nr. 3b -Procedura de urgenţă privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de

producerea alunecărilor de teren;

Anexa nr. 4 - Schema fluxului informaţional-decizional;

Anexa nr. 5 - Tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de

teren, de pe raza zonei respective;

Anexa nr. 6.a- Situaţia forţelelor din cadrul ISUJ Olt destinate să intervină în caz de

seism;

Anexa nr. 6.b Situaţia mijloacelor din cadrul ISUJ Olt destinate să intervină în caz de

seism;

Anexa nr. 6.c Situaţia cu forţe şi mijloace de intervenţie ale structurilor militare în

cazulproducerii unor situaţii de urgenţă specific;

Anexa nr. 7- Harţi de risc;

Anexa nr. 8 Planul de gestiune a acţiunilor de protecţie - intervenţie;

Anexa nr. 9 Planul de instruire şi pregătire;

Anexa nr. 10.a Planul de evacuare - relocare;

Anexa nr.10.b Spaţii de relocare pentru populaţie în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă;

Anexa nr. 11-Tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente;

Anexa nr. 12- Reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecări de teren;

Anexa nr. 13.a Comunicate conform model;

Anexa nr. 13.b Note telefonice specifice situaţiei de urgenţă specifice;

Anexa nr. 14 Lista clădirilor de locuit expertizate tehnic;

Anexa nr. 15.a Responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice către

nivelul superior de decizie referitor la evenimentul produs şi efectele acestuia;

Anexa nr. 15.b Conţinutul cadru al raportului operativ;

Anexa nr.15.c Conţinutul cadru al raportului de evaluare a intervenţiei;

Anexa nr.16. Fisele de instruire periodică pe problema de apărare împotriva efectelor

seismelor şi alunecărilor de teren.

Pag. 57 din 55

prefect petre - silviu neacŞu - isu oltisuolt.ro/wp-content/uploads/2013/10/plan-seism-2015.pdf ·...

Documents