preambul · web viewprin urmare, guvernul româniei a solicitat bm să ajute la...

ROMÂNIAAcord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță

LIVRABIL NR. 6Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul Cercetării și Inovării

Septembrie 2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Drepturile de autor

Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și / sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației în vigoare, excepție făcând reprezentanții autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare sau reprezentanții altor organizații împuternicite de aceasta.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă rugăm să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, București, România).

Acest raport a fost transmis în luna septembrie 2019 în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea Bugetării pe Criterii de Performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru

Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul acordului menționat mai sus.

3

CUPRINSPreambul.............................................................................................................................................8

Cuvânt înainte......................................................................................................................................9

Rezumat Executiv...............................................................................................................................10

1. Introducere.................................................................................................................................11

Fundament........................................................................................................................................11

Metodologie......................................................................................................................................11

Stadiul implementării PSI...................................................................................................................12

2. Context.......................................................................................................................................15

3. Misiune și viziune.......................................................................................................................21

Misiunea Ministerului........................................................................................................................21

Viziunea Ministerului.........................................................................................................................21

4. Obiective Strategice, Programe, Măsuri și Indicatori...................................................................23

Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării............................................................................................................................................23

Programul 1.1. Infrastructura materială CDI...................................................................................25

Programul 1.2. Resurse umane pentru CDI.....................................................................................27

Programul 1.3. Colaborări internaționale.......................................................................................28

Programul 1.4. Instituții CDI............................................................................................................30

Obiectivul Strategic 2: Creșterea competitivității economice prin inovare........................................32

Programul 2.1 Transfer de cunoștințe.............................................................................................33

Programul 2.2 Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat..........................................35

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității administrative...........................................................37

Program 3.1 Capacitate instituțională MCI.....................................................................................38

5. Aranjamente pentru Implementarea, Monitorizarea și Evaluarea PSI..........................................40

6. Resurse financiare......................................................................................................................42

Anexa 1a. Programe bugetare și surse financiare 2019-2022 (mii LEI).................................................44

Anexa 1b. Programe, Măsuri și Bugete aferente 2018-2021 (mii LEI)...................................................45

Anexa 2. Planul Strategic Instituțional (tabel sintetic) – valori provizorii.............................................47

Anexa 3. Programe și Măsurile aferente acestora (tabel sintetic) – valori provizorii............................49

Anexa 4. Informații privind componentele PSI....................................................................................64

Anexa 4.1. Profilul instituțional..........................................................................................................64

4

Anexa 4.2. Analiza SWOT...................................................................................................................69

Anexa 4.3. Analiza PESTLE..................................................................................................................71

Anexa 4.4. Politici și strategii.............................................................................................................73

Anexa 4.5. Organigramă....................................................................................................................74

Anexa 4.6. Legislație națională relevantă (acte normative, inclusiv modificările și completările ulterioare la acestea).........................................................................................................................75

Anexa 5. Proiecte de acte normative 2019..........................................................................................77

5

LISTĂ DE FIGURIFigura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MCI...................................................8

Figura 2. Cheltuieli totale CD în România..................................................................................................16

Figura 3. Analiza pozițională a celor mai performante domenii din sistemul CDI romanesc (H index vs număr publicații cu autori români)............................................................................................................17

Figura 4. Evoluția indicatorilor EIS privind inovarea din România, 2018....................................................18

Figura 5. Calitatea rezultatelor științifice și nivelul investițiilor publice în CD...........................................19

Figura 6. Evoluția numărului de cercetători în România............................................................................19

Figura 7. Obiectivul Strategic 1: Structura.................................................................................................24

Figura 8. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate.............................................................................24

Figura 9. Obiectivul Strategic 2: Structura.................................................................................................32

Figura 10. Obiectivul Strategic 2: Impacturi și Rezultate...........................................................................33

Figura 11. Obiectivul Strategic 3: Structura...............................................................................................37

Figura 12. Obiectivul Strategic 2: Impacturi și Rezultate...........................................................................38

Figura 13. Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional 2019-2022.........................................41

Figura 14. Structura bugetului PSI pe surse de finanțare...........................................................................42

LISTĂ DE TABELETabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar..........................25

Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1......................................................................26




Tabelul 6. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar..........................33



Tabelul 9. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar..........................38

Tabelul 10. Obiectivul Strategic 3: Măsurile Programului 3.1....................................................................39

Tabelul 11. Alocările financiare pentru 2019-2022 în funcție de obiective (mii lei)...................................42

Tabelul 12. Alocările financiare pentru 2019-2022 în funcție de cheltuieli și surse de finanțare (mii lei). 43

6

LISTĂ DE ACRONIMEAP Axa prioritară

ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică

ASR Agenția Spațială Română

BERD Investiții totale anuale în cercetare-dezvoltare ale întreprinderilor

BM Banca Mondială

CBTM Cadrul Bugetar pe Termen Mediu

CDI Cercetare, dezvoltare și inovare

CERN Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară

CNCS Consiliul Național pentru Cercetare Științifică

CRIC Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare

DPI Drepturi de proprietate intelectuală

EIS European Innovation Scoreboard

ELI-NP Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară

ENI Echivalent normă întreagă (cercetători)

ERIC Consorțiul European pentru Infrastructura de Cercetare

ESA Agenția Spațială Europeană

ESFRI Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare

FAIR Facilitatea pentru cercetarea antiprotonilor și ionilor

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională

FESI Fondurile Europene Structurale și de Investiții

GR Guvernul României

HG Hotărâre a Guvernului

IFA Institutul de Fizică Atomică

IMM Întreprinderi mici și mijlocii

INCD Institut Național de Cercetare - Dezvoltare

MCI Ministerul Cercetării și Inovării

O(U)G Ordonanța (de urgență) a Guvernului

PALG Planul Anual de Lucru al Guvernului

PIB Produsul intern brut

PN2 / PN3 Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2015-2020

PNCDI Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2015-2020

7

POC Programul Operațional Competitivitate 2014-2020

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

PODCA Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Capacități Administrative” 2007-2013

PSI Plan Strategic Instituțional

SCR Servicii de consiliere rambursabile

SEC Spațiul European de Cercetare

SGG Secretariatul General al Guvernului

SNCDI Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020

TFUE Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene

UE Uniunea Europeană

UEFISCDI Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

UPP Unitatea de Politici Publice

8

PREAMBULFundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, date fiind conexiunile slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent, elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.

Metodologie

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MCI

9

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE SPRIJINITĂ DE

BANCA MONDIALĂ

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

GRUP DE LUCRU

GRUP DE COORDONARE TEHNICĂ

COMITET DE COORDONARE

MINISTRU

CUVÂNT ÎNAINTEPSI 2019-2022 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2018-2021 și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniul cercetării științifice, dezvoltării și inovării; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

În linie cu Strategia Națională pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, viziunea MCI este ca România să devine competitivă la nivel global și regional prin inovare, alimentată de cercetare și dezvoltare, generând în același timp bunăstare pentru cetățenii săi. Viziunea SNCDI se realizează prin trei direcții de acțiune: (1) Companiile, actori-cheie ai inovării; (2) Mediul de cercetare orientat către un număr de domenii strategice de specializare inteligentă, și integrat la nivel internațional; (3) Progrese în domenii strategice.

Astfel, la nivel național, CDI se poziționează în centrul reformării unor sectoare importante și devine un vector determinant al competitivității, restructurării și alinierii economiei României la tendințele globale.

Cadrul strategic al PSI se bazează în primul rând pe prioritățile și așteptările prezentate în SNCDI 2020, PN III și în Programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 și vizează, în principal, crearea de cunoștințe, participare internațională sporită și contribuția sporită a CDI la dezvoltarea economică și societală. În acest sens, este esențială creșterea previzibilă și substanțială a finanțării, precum și mecanisme perfecționate pentru colaborarea inter-instituțională și guvernanță îmbunătățită și o mai bună corelare în ceea ce privește implementarea politicilor referitoare la valorificarea potențialului cercetării.

Planul Strategic Instituțional al MCI își propune intervenții ample și ținte ambițioase, pentru toate cele patru obiective strategice. Acestea au fost elaborate și actualizate, pe parcursul ultimilor trei ani, prin contribuțiile reprezentanților tuturor direcțiilor de specialitate din cadrul MCI. Planul este, de asemenea, asumat la nivelul Ministerului, alături de celelalte documente strategice relevante pentru sector.

Pentru îndeplinirea dezideratelor propuse este însă nevoie de finanțare adecvată, din bugetul de stat dar și din fonduri europene, este esențială. Totodată, este nevoie de continuarea eforturilor de consolidare a capacității administrative, dezvoltarea de instrumente și întărirea relațiilor între diferiții actori la nivelul întregului sistem CDI. Întărirea sistemului de monitorizare și evaluare, orientarea mai pronunțată către rezultate și utilizarea dovezilor în luarea deciziilor sunt, de asemenea, precondiții importante pentru succesul acestui demers de planificare strategică.

10

REZUMAT EXECUTIVPrin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul bugetar 2017-2020 pentru MFP și pentru alte 12 ministere de resort, SGG a urmărit să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a Guvernului României1.

PSI 2019-2022 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2018-2021 și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniul cercetării științifice, dezvoltării și inovării; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat în jurul principalelor domenii aflate în responsabilitatea MCI, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, după cum urmează:

Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării, care vizează creșterea cantității și a calității rezultatului cercetării, precum și la vizibilitatea internațională a cercetării românești.

Obiectiv strategic 2: Creșterea competitivității economice prin inovare, care vizează promovarea colaborărilor dintre sectorul CDI și sectorul de producție, în legătură directă cu prioritățile politicilor industriale, de competitivitate și ale IMM-urilor, ca mecanism de a susține tranziția economiei românești de la competitivitate pe bază de costuri la performanța generată de inovare.

Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a MCI, care vizează consolidarea capacității Ministerului de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace.

O descriere a obiectivelor strategice și a efectelor estimate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor planificate, corelată cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare, este prezentată în corpul PSI, în cele ce urmează.

1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

11

1. INTRODUCERE

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și ministerele de resort selectate 2. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou de bord central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore ale PSI aparținând ministerelor selectate.

Activitățile definite pentru realizarea asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale administrației centrale, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce va duce la conexiuni mai clare între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României, făcând procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România. Astfel, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent, elaborat de fiecare minister și revizuit în fiecare an.

Ministerul Cercetării și Inovării (MCI), minister de resort selectat în cadrul proiectului, s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică, iar Planul strategic instituțional reprezintă un instrument care susține acest demers.

Metodologie

Revizuirea PSI urmează un proces similar celui de elaborare a documentului strategic, ca parte a metodologiei aplicată unitar la nivelul ministerelor în cadrul proiectului SIPOCA28. Procesul parcurs ia în considerare structura PSI cu obiectivele strategice, programele, măsurile, indicatorii și țintele acestora stabilite anterior în orizontul de timp planificat (4 ani) și urmărește o actualizare a acestora corelat cu Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2019-2022. Revizuirea constă în:

- Compararea rezultatelor înregistrate cu cele planificate pentru anul anterior; acestea se vor baza pe obiectivele stabilite în planurile strategic și operațional;

- Desfășurarea unei explorări a mediului intern si extern al ministerului, pentru a stabili orice modificări semnificative care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent, respectiv: strategii naționale sectoriale și intersectoriale în vigoare sau nou apărute de la ultima utilizare în cadrul PSI; programul de guvernare; recenzii strategice (analize funcționale); și recomandări specifice de țară;

- Adăugarea unui an suplimentar la plan3

2 Proiect „Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort” - Cod SIPOCA 28

12

- Revizuirea și actualizarea Programelor si a obiectivelor acestora, a rezultatelor (outcomes) și a valorilor țintă ale indicatorilor

- Revizuirea Măsurilor și a realizărilor imediate (outputs) și a valorilor țintă ale indicatorilor - Analiza și revizuirea bugetului aferent Măsurilor (costul realizărilor imediate) în cadrul CBTM

2019-2022 - Actualizarea bugetelor Programelor (sumă a bugetului Măsurilor)

Stadiul implementării PSI

Secțiunea 1

PSI 2019-2022 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniul cercetării științifice, dezvoltării și inovării; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

Secțiunea 2

Implementarea PSI 2018 s-a făcut la nivelul direcțiilor de specialitate din minister, prin derularea activităților, în conformitate cu atribuțiile specifice. Raportarea implementării PSI nu este instituționalizată, neexistând un sistem formal de colectare, raportare și agregare a informațiilor. Responsabilitățile privind monitorizarea PSI revin membrilor Grupului de Lucru, desemnați prin ordin al ministrului.

Metodologia bugetării pe programe încă nu a fost formalizată printr-un act administrativ opozabil administrației centrale, iar execuția bugetară nu se face pe programele bugetare ale PSI.

Principalele probleme identificate în raportarea implementării PSI sunt legate de lipsa unei platforme informatice funcționale pentru colectarea datelor.

Secțiunea 3

Planul strategic Instituțional 2018-2021 a avut în componență trei obiective strategice, cu șapte programe și 14 măsuri, cu următoarea structură:

Obiective Programe Măsuri

Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Programul 1.1. Infrastructură materială CDI

M1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeanăM1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publice

Programul 1.2. Resurse umane în CDI

M1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineri M1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI

Programul 1.3. M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale

3 Vezi Metodologia de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale, și a bugetului pe programe, anexa la proiectul de HG privind pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale și a programelor bugetare

13

Obiective Programe Măsuri

Internaționalizare M1.3.1.2 Diseminare și acces la informații

Programul 1.4. Instituții CDI

M.1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru RomâniaM.1.4.1.2 Sprijin instituțional

Obiectiv strategic 2: Creșterea competitivității economice prin inovare

Programul 2.1. Transfer de cunoștințe

M2.1.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințeM.2.1.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare

Programul 2.2. Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat

M2.2.1.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDI M2.2.1.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor

Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a MCI

Programul 3.1 Capacitate instituțională

M3.1.1.1 Politică CDI bazată pe doveziM3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI

În ceea ce privește nivelul realizării indicatorilor de performanță la nivel de obiective strategice și de programe:

Obiective, programe Indicatori Ținta 2018

Realizat 2018

Obiectiv Strategic 1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Ponderea publicațiilor științifice în top 10% cele mai citate publicații din lume, din totalul publicațiilor științifice la nivelul țării

5,5% n.a. 4

Numărul co-publicațiilor științifice internaționale (număr/ 1 mil. locuitori) 200 n.a.

Numărul de cercetători (ENI) 16.500 n.a.


Numărul de cercetători care lucrează în centre de cercetare îmbunătățite 450 n.a.

Programul 1.2. Resurse umane în CDI Numărul de cercetători noi (FTE) în entitățile susținute 550 655

Programul 1.3. Internaționalizare Numărul parteneriatelor internaționale Orizont 2020 350 n.a.

Programul 1.4. Instituții CDI Numărul de reviste românești cotate ISI 58 n.a.

Obiectiv Strategic 2. Creșterea competitivității economice prin inovare

Numărul de brevete solicitate EPO, USPTO 100 353

Ponderea cheltuielilor de cercetare private în PIB 0,35% n.a.


Număr de societăți care cooperează cu instituții de cercetare 50 200


Întreprinderi inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) 4.000 n.a.

Obiectiv Strategic 3. Dezvoltarea capacității

Numărul total de proiecte de cercetare derulate în România

9.000 n.a.

4 Cele mai noi date disponibile arată stadiul la nivelul anului 2017.

14

Obiective, programe Indicatori Ținta 2018

Realizat 2018

administrative

Programul 3.1 Capacitate instituțională Sistem de CDI reformat cf. prevederilor SNCDI DA NU

Pentru majoritatea indicatorilor de performanță atașați obiectivelor și programelor, cele mai noi date sunt disponibile pentru anul 2017, drept urmare monitorizarea indicatorilor de impact și de rezultat va fi posibilă începând cu anul 2019. Pentru o parte dintre indicatori, sunt disponibile date parțiale, extrase în baza rezultatelor proiectelor finanțate prin Programul Operațional Competitivitate – de ex.: numărul de proiecte derulate (200), întreprinderi inovatoare (74). Acestea sunt însă puțin relevante în contextul de ansamblu. Indicatorii pentru care a fost posibilă colectarea datelor privind progresul au depășit țintele asumate (pe baza rezultatelor proiectelor POC).

Implementarea PSI pentru anul 2018 a fost asumat la nivelul MCI prin Ordin de Ministru, beneficiind de susținere și coordonare pentru implementare la nivel de conducere.

La nivelul MCI PSI nu este încă utilizat ca instrument de lucru pentru fundamentarea politicilor publice si a resurselor bugetare, în lipsa unui cadru normativ actualizat.

15

2. CONTEXTPerspectivele economice5 globale, anticipează încetinirea ritmului de creștere înregistrat în ultimii ani, alături de intensificarea riscurilor, scăderea nivelului investițiilor și creșterea incertitudinilor, în multe părți ale lumii. În Uniunea Europeană, după mai bine de șase ani de creștere economică susținută, se observă6 o încetinire accentuată a activității economice, pe fondul influenței factorilor externi (globali) și a celor de natură internă. Pe fondul acestor condiții macroeconomice, UE se îndreaptă către finalul perioadei de programare 2014-2020 și sunt în plin proces de pregătire a noului cadru strategic și financiar post 2020.

În domeniul CDI, Comisia Europeană (CE) a făcut deja publice propunerile pentru programul Orizont Europa, succesorul programului Orizont 2020, reconfirmând sectorul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI) ca punct central al competitivității globale a UE pe termen lung. Continuând direcțiile principale anterioare, viitorul program, cu un buget total de aproximativ 100 miliare euro, va avea o orientare pronunțată către rezultate și va fi mai ”conectat” cu investițiile derulate prin Politica de Coeziune, acționând pe trei paliere principale, complementare și interconectate. Primul pilon (excelența științifică) va sprijini activitățile de cercetare de excelență în cercetarea fundamentală. Acesta are menirea de a consolida poziția de lider a UE în domeniul științific și de a produce rezultate de cercetare de frontieră. Al doilea pilon (provocări globale și competitivitatea industrială europeană) va sprijini cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale. Al treilea pilon (Europa inovatoare) se va axa pe intensificarea inovării revoluționare și disruptive, prin instituirea Consiliului european pentru inovare. Acesta din urmă, va asigura un punct unic de acces, pentru inovatori cu potențial ridicat.7

Cercetarea din România este de mult timp catalogată ca slab performantă, sub-finanțată (atât din surse publice, cât și private), fără a fi furnizor de cunoaștere, și cu un impact scăzut la nivel mondial. Mai multe evaluări tematice8, au scos în evidență mai mult sau mai puțin aceleași provocări recurente, între care fragmentarea guvernanței, concentrarea pe cercetarea fundamentală și neutilizarea potențialului privat și, adesea, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor disponibile, și așa limitate.

Pentru perioada 2014-2020 documentele programatice pentru sector sunt Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 aprobată prin HG 929/2014, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015-2020 (PNCDI III), aprobat prin HG 583/2015, cu modificările și completările ulterioare și POC – Axa 1, care asigură cadrul de finanțare din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI). Una dintre urmările pozitive ale exercițiului de programare 2006-2013 este o schimbare a paradigmei în sistemul de cercetare: producția științifică a crescut, iar comportamentul individual și instituțional s-au orientat către o abordare mai competitivă.

5 A se vedea analizele Băncii Mondiale: http://www.worldbank.org/en/publication/global-economic-prospects, OCDE: http://www.oecd.org/economy/economic-outlook/, FMI: https://www.imf.org/en/Publications/WEO 6 Comisia Europeană: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip102_en.pdf7 https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/03/27/eu-agreement-on-future-research-and-innovation-programme/8 De ex. analiza funcțională a BM (2011), Evaluarea intermediară din 2012 a SNCDI și PNCDI SNCDI 2007-2013, Raportul de evaluare privind guvernarea sistemului CDI din România 2007-2013, Analizele RIO realizate anual începând cu anul 2008: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report, Analizele CE în contextul Semestrului European începând cu 2015: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/european-semester

16

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/european-semester

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report

https://www.imf.org/en/Publications/WEO

http://www.oecd.org/economy/economic-outlook/

http://www.worldbank.org/en/publication/global-economic-prospects

Participarea internațională în România a crescut, de asemenea, în comparație cu cea din trecut. Este de menționat, faptul că România are una dintre cele mai mari diaspore științifice din țările Uniunii Europene.

Cu toate acestea, lipsa resurselor și alocarea defectuoasă, au condus la o abundență de infrastructuri de cercetare insuficient utilizate și la o serie de doctoranzi, cu perspective limitate de carieră în domeniul cercetării. În ciuda eforturilor concertate ale principalilor decidenți din domeniul CDI, performanța CDI se situează sub așteptările și rezultatele preconizate; rapoarte ale CE9, încă plasează România în grupul țărilor cu bază științifică slabă, iar calitatea sistemului public de cercetare și inovare, este în continuare scăzută. Doar două țări, România și Bulgaria, rămân în continuare în acest grup, iar decalajul dintre România și celelalte State Membre, este în continuare în creștere, în principal ca o consecință directă a ponderii scăzute, a cheltuielilor de cercetare dezvoltare.

Figura 2. Cheltuieli totale CD în România

Cheltuieli totale CD (miliarde lei, prețuri curente)2012 2013 2014 2015 2016 2017

2,873 2,465 2,556 3,477 3,675 4,317

Intensitatea CD (% PIB)2012 2013 2014 2015 2016 2017

0,49% 0,39% 0,38% 0,49% 0,48% 0,50%0,29+0,20 0,27+0,12 0,22+0,16 0,27+0,22 0,21+0,27 0,21+0,29

(Total = surse publice + surse private)

Sursa: Institutul Național de Statistică, Tempo Online10

Deși ținta pentru cheltuielile CD (de 1,98-2,00% din PIB până în 2020, din care 1% fonduri publice și 1% fonduri private) a fost asumată de România prin Programul Național de Reformă, aceasta este imposibil de atins, având în vedere nivelul actual de finanțare și timpul rămas.

După numărul de documente științifice generate, România ocupă poziția 41 în lume 11, după Egipt, Pakistan și Thailanda, și 4 în Europa de Est, după Federația Rusă, Polonia și Cehia. După indicele Hirsch (h-index), România ocupă poziția 54 în lume (h-index = 211), după Bulgaria (217), Pakistan (217) și Kenya (216), și 11 în Europa de Est, după Estonia (234), Ucraina (225) și Bulgaria (217). Majoritatea lucrărilor și citărilor pentru România, este asigurată de câteva domenii (cu o ordine care variază de la un an la altul): inginerie, medicină, fizică și astronomie, chimie și inginerie chimică, informatică, știința materialelor, biochimie, genetică și biologie moleculară.

9 Fișa Tematică Semestrul European. Cercetare și Inovare, disponibilă la: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/research_innovation_201605.pdf și Sistemul de indicatori ai inovării europene 2016, disponibil la: http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17822 10 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 11 http://www.marketwatch.ro/articol/16346/Coltul_lipsit_de_perspectiva/

17

http://www.marketwatch.ro/articol/16346/Coltul_lipsit_de_perspectiva/

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17822

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/research_innovation_201605.pdf

Figura 3. Analiza pozițională a celor mai performante domenii din sistemul CDI romanesc (H index vs număr publicații cu autori români)

Sursa: Scimago Journal & Country Rank (pe baza datelor Scopus), noiembrie 201812

În ceea ce privește poziția României în sistemul de indicatori “European Innovation Scoreboard13” (EIS), deși unii indicatori arată o îmbunătățire, tendința generală este de scădere a performanțelor. De exemplu, în timp ce procentul absolvenților de doctorat la o mie de locuitori și co-publicațiile științifice au avut o tendință pozitivă, investițiile, finanțarea prin capitalul de risc, numărul de IMM-uri autohtone inovatoare și indicatorii de colaborare au scăzut.

12 http://www.scimagojr.com/mapgen.php?maptype=bc&country=RO&y=citasxitem 13 Disponibil la: http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards

18

http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards

http://www.scimagojr.com/mapgen.php?maptype=bc&country=RO&y=citasxitem

19

Figura 4. Evoluția indicatorilor EIS privind inovarea din România, 2018

RomaniaÎn comparație cu UE 2017 în:

2010 2017 2017INDEX INOVARE SINTETIC 46,9 32,9 31,1Resurse umane 42,3 49,8 18,8Noi absolvenți de doctorat 100,0 49,9 35,8Populație cu educație terțiară 11,9 13,4 11,8Învățare pe tot parcursul vieții 3,1 0,0 0,0Atractivitatea sistemului de cercetare 22,8 29,7 26,1Co-publicații științifice internaționale 22,7 46,8 28,8Publicații între cele mai citate 30,2 35,6 34,3Doctoranzi din străinătate 12,3 15,3 13,8Mediu propice pentru inovare 81,1 96,8 72,3Rata de penetrare broadband 122,2 188,9 106,3Antreprenoriat generat de oportunitate 56,7 42,2 39,1Finanțare și sprijin 48,3 22,4 20,8Cheltuieli cu CDI ale sectorului privat 27,4 9,7 10,1Cheltuieli de CDI cu capital de risc 75,1 38,6 31,6Investiții ale firmelor 64,9 13,3 11,9Cheltuieli private cu CDI 11,8 19,6 17,6Alte cheltuieli cu inovarea (în afară de CDI) 209,4 21,3 19,5Întreprinderi care furnizează instruire TIC 0,0 0,0 0,0Inovatori 39,1 0,0 0,0Inovări de produs/proces ale IMM 26,4 0,0 0,0Inovări de marketing/ organizaționale ale IMM 52,0 0,0 0,0IMM cu inovare intra-murală 38,0 0,0 0,0Legături 53,7 30,1 37,7IMM-uri inovative care colaborează cu alții 10,7 5,8 5,8Co-publicații public-private 46,2 30,4 30,1Cofinanțare privată a cheltuielilor publice cu CDI 105,3 79,1 78,0Active de natură intelectuală 8,6 22,5 22,3Cereri de brevete internaționale PCT 4,2 5,9 6,1Cereri de mărci 14,3 35,4 31,3Cereri de design 8,4 28,4 29,4Impacturi asupra ocupării 18,8 34,7 34,6Ocupare în activități intensive în cunoaștere 3,9 26,0 23,5Ocupare în întreprinderi cu creștere rapidă 29,5 41,0 43,8Impacturi asupra vânzărilor 83,4 66,6 64,0Exporturi de produse cu intensitate tehnologică medie și ridicată90,1 103,4 97,7Exporturi de servicii intensive în cunoaștere 48,8 57,9 55,2Vânzări de inovații noi-pe-piață /firmă 115,9 33,2 32,9

Performanța în comparație cu UE 2010 în:

Sursa: EIS 2018, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/30697

Performanța (în valori normalizate): verde închis >120%, verde deschis 90-120%, galben 50-90%, oranj <50% roșu indică declin față de anul 2010.

https://ec.europa.eu/docsroom/documents/30697

Figura 5. Calitatea rezultatelor științifice și nivelul investițiilor publice în CD

Sursa: EIS 201814

În termeni de inovație, România și Bulgaria se poziționează în categoria “Modest Innovators” (un nivel al indicatorului agregat mai mic de 50% din media UE), însă Bulgaria a mărit avansul față de România în 2018, iar România se depărtează și mai mult de media europeană, înregistrând cea mai mare scădere din UE față de anul 2010 (-30% în 2018). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în trei dimensiuni: resursa umană, investiții CDI publice și private, număr IMM-uri inovatoare. Elveția rămâne cea mai inovatoare țară din Europa, iar Suedia rămâne cea mai inovatoare țară din UE (de 2 ori mai puțini locuitori, dar de 4 ori mai mulți cercetători față de România). În România, ponderea cercetătorilor 15 la 1 milion persoane populația activă este 0,19% (cea mai slabă din UE) iar media europeană se situează în jurul a 0,90%.

Figura 6. Evoluția numărului de cercetători în România

Sursa: INS 2018, raport CNCS

Sistemul CDI rămâne fragmentat și extrem de polarizat, rezultatele acestuia fiind generate de un număr limitat de operatori. Deși SNCDI 2014-2020 prevede mecanisme îmbunătățite de evaluare instituțională, procesul de punere în aplicare a acestora, rămâne incert. Proiectul SIPOCA derulat de MCI în cadrul

14 Disponibil la: http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards. 15 În echivalent normă întreagă.

20

http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards

Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA), ar trebui să ofere o metodologie de evaluare.

Pentru perioada 2017-2020, cadrul strategic și financiar al sectorului CDI este clar stabilit. În prezent, a început procesul de actualizare al cadrului strategic și financiar pentru următorul ciclu de programare (2021-2027), atât în ceea ce privește implementarea politicii naționale în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, cât și în contextul implementării Politicii de Coeziune în România. Până în 2023, inclusiv, sectorul CDI va continua să beneficieze de finanțare din FESI, prin PO Competitivitate 2014-2020.

21

3. MISIUNE ȘI VIZIUNE

Misiunea Ministerului

Ministerul Cercetării și Inovării coordonează implementarea SNCDI 2014-2020 și Programul de guvernare16 în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării. De asemenea, este mandatat să „organizeze și să conducă sistemul național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare”.17

Pe baza mandatului stabilit prin lege18 ”misiunea MCI este de a organiza și conduce sistemul național CDI, exercitându-și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate și realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora”.

Viziunea Ministerului

Conform viziunii strategice asupra sectorului CDI din România, stipulată în SNCDI 2014-2020 19, viziunea este ca „În 2020, România devine competitivă la nivel global și regional prin inovare, alimentată de cercetare și dezvoltare, generând în același timp bunăstare pentru cetățenii săi”.

Viziunea SNCDI se realizează prin trei direcții de acțiune: (1) Companiile devin actori-cheie ai inovării prin eficiența crescută a proceselor de CDI și prin produse de înaltă calitate; (2) Sectorul CDI se dezvoltă în jurul unui număr de domenii strategice de specializare inteligentă, este integrat la nivel internațional și oferă un mediu atractiv pentru membrii comunității științifice globale; (3) Progrese în domenii strategice, precum: bioeconomia; tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate; eco-nanotehnologii și materiale avansate. Astfel, la nivel național CDI se poziționează în centrul reformării unor sectoare importante și devine atât vectorul politicii de reindustrializare națională 20, prin centrarea pe clustere de competitivitate, cât și factorul-cheie de modernizare a agriculturii românești, prin optimizarea produselor alimentare și dezvoltarea eco-nanotehnologiei care conservă proprietățile apei, aerului și solului.

Competitivitatea internațională se bazează pe sprijinirea proiectelor de infrastructură pan-europeană și centre de cercetare interdisciplinară, precum DANUBIUS-RI, ELI-NP și ALFRED.

Cadrul strategic se bazează în primul rând pe prioritățile și așteptările prezentate în SNCDI 2020, PN III și în Programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 și vizează, în principal, crearea de cunoștințe, participare internațională sporită și contribuția sporită a CDI la dezvoltarea economică și societală. În acest sens, este esențială creșterea previzibilă și substanțială a finanțării, precum și mecanisme perfecționate pentru colaborarea inter-instituțională și guvernanță îmbunătățită și o mai bună corelare în ceea ce privește implementarea politicilor referitoare la valorificarea potențialului cercetării.

16http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/PROGRAMUL_DE_GUVERNARE_2018-2020.pdf , pag. 51; 91-95 17Mandatul se bazează pe HG nr. 13/2017 privind organizarea și funcționarea MCI, cu modificările și completările ulterioare18HG nr. 13/2017, , cu modificările și completările ulterioare19https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect- hg.pdf, p.1020 Programul de Guvernare 2018-2020, pag.7

22

https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf

https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf

http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/PROGRAMUL_DE_GUVERNARE_2018-2020.pdf

În timp ce natura transversală a CDI este esențială pentru determinarea direcțiilor viitoare, se are în vedere și o abordare sectorială în ceea ce privește specializarea industrială și domeniul prioritar de importanță publică. Acțiunile și resursele sunt, de asemenea, direcționate către domenii care sporesc capacitatea de a răspunde provocărilor sociale iminente, așa cum este cazul tehnologiilor emergente. În același timp, cercetarea fundamentală se află în centrul cadrului strategic CDI, ca sursă pentru cercetarea de frontieră și interdisciplinară.21

21 Pe baza SNCDI 2014-2020, pag.7

23

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI

Obiectivul Strategic 1: Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Ținând seama de faptul că decalajul de performanță între sistemele de cercetare din România și cele ale UE se adâncește, nevoia de intervenții rapide, substanțiale și sistemice, devine din ce în ce mai acută. România trebuie să-și valorifice punctele forte actuale, abordând în același timp vulnerabilitățile legate de guvernare și subfinanțare.

Drept urmare, continuarea dezvoltării infrastructurii de cercetare, concentrându-se pe un număr limitat de proiecte critice la scară largă și prin analizarea celor existente, îmbunătățind în același timp eficiența utilizării acestora, este esențială pentru realizarea unui sistem de cercetare, echilibrat și competitiv.

Abordarea provocărilor legate de resursele umane, este un alt factor-cheie pentru îmbunătățirea rezultatelor științifice. Valorificând cele mai noi generații de doctoranzi proveniți din perioada anterioară de programare, înseamnă creșterea atractivității și îmbunătățirea perspectivelor carierei în domeniul cercetării. În timp ce inversarea exportului de creiere se dovedește a fi prea dificil de realizat, sistarea acestui fenomen și intensificarea legăturilor cu diaspora de cercetare, poate oferi rezultate pozitive semnificative.

După o tendință pozitivă în ceea ce privește expunerea internă, determinată parțial de schimbarea semnificativă a factorilor de evaluare a performanței cercetătorilor și, parțial, de concentrarea sporită asupra rezultatelor finanțării proiectelor UE, s-a îmbunătățit, de asemenea, și expunerea internațională a cercetării românești. Cu toate acestea, stimulate de perspectivele de participare la proiecte internaționale, organizațiile de cercetare din România, nu au reușit încă să obțină rezultatele dorite. Participarea la PC7 și la alte inițiative de colaborare internaționale s-a dovedit a fi dificilă, din cauza lipsei de experiență, de informare și, mai important, de resurse.

În același timp, continuarea sprijinului pentru cercetare într-un număr limitat de domenii-cheie de importanță socială și economică strategică, precum și a proiectelor de anvergură (ELI-NP, DANUBIUS-RI și ALFRED), va contribui în mod semnificativ, la creșterea performanței cercetării românești.

Informat de aceste ipoteze, Obiectivul Strategic 1 prevede transpunerea priorităților strategice naționale și a Programului de Guvernare în ceea ce privește realizarea excelenței în cercetare la nivelul UE și internațional22, concentrându-se pe îmbunătățirea calității rezultatului cercetării. În acest sens, se concentrează pe susținerea dezvoltării organizațiilor de cercetare competitivă prin intermediul elementelor lor de bază: îmbunătățirea infrastructurii CDI, permițând crearea unei mase critice de cercetători, facilitând expunerea acestora la nivel internațional și sprijinind proiectele de cercetare fundamentală și exploratorie, în domeniile cheie prioritare. Acești piloni se construiesc și se consolidează reciproc și reprezintă nucleul unui ecosistem de inovare funcțional, capabil să producă efecte tangibile pozitive, pentru economia și societatea românească.

Schimbarea (impactul) preconizat(ă), ca urmare a implementării programului și măsurilor ulterioare OS1, se referă la creșterea cantității și a calității rezultatului cercetării, precum și la expunerea internațională

22 Programul de guvernare 2017-2020, Capitolul privind CDI, Prioritatea 3, pag. 42, disponibil la: http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul_de_guvernare_2017-2020.pdf

24

http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul_de_guvernare_2017-2020.pdf

a cercetării românești. Indicatorii selectați reflectă: o măsură bibliometrică a excelenței științifice (procentul publicațiilor științifice prezente în primele 10% dintre cele mai citate publicații din întreaga lume, dintre toate publicațiile științifice naționale), numărul de cercetători (ENI), co-publicații științifice internaționale.

Figura 7. Obiectivul Strategic 1: Structura

Obiectivul Strategic 1.Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Programul 1.1.Infrastructura materială

CDI

Programul 1.2.Resurse umane pentru

CDI

Programul 1.3.Colaborări internaționale

Programul 1.4.Instituții CDI

Măsuri Programul 1.1.M 1.1.1.1 Finanțarea

proiectelor de infrastructură de

importanță europeanăM 1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI

publice

Măsuri Programul 1.2.M 1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineriM 1.2.1.2 Atragerea

cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice

CDI

Măsuri Programul 1.3.M 1.3.1.1. Sprijin pentru colaborări internaționaleM 1.3.1.2 Diseminare și

acces la informații

Măsuri Programul 1.4.M 1.4.1.1 Cercetare în

domenii de interes strategic pentru România

M 1.4.1.2. Sprijin instituțional

Figura 8. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate

Impacturi

Creșterea cantității și calității rezultatelor cercetării și a vizibilității internaționale a cercetării românești: (1) Intensitatea cheltuielilor CD publice va atinge 0,30% în 2022, față de 0,27% în 2015); (2) ponderea publicațiilor științifice în top 10% cele mai citate publicații din lume, în totalul publicațiilor științifice la nivelul țării, va ajunge la 6% în 2022, față de 4,8% în 2015 (EIS 2018).

Rezultate

(1.1.1) Creșterea capacității de cercetare: numărul infrastructurilor de cercetare va crește, de la 1.713 infrastructuri în 2018, la 2.000 în 2022 (Sursa: erris.gov.ro) (1.2.1.) Pregătirea de noi cercetători: numărul de cercetători (ENI) va crește, de la 18.046 în 2016 (INS), la 18.400 în 2022.(1.3.1.) Participarea la proiecte internaționale: Numărul proiectelor implementate prin parteneriate internaționale va ajunge la 600 în 2022, față de 556 în 2018 (CORDIS). (1.4.1.) Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din România: Numărul de reviste românești cotate ISI va ajunge la 60 în 2022 față de 57 în 2018 (MCI, https://www.uefiscdi.ro/resource-84625).

25

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

Total (mii RON)

Total valoare/an (mii RON)

2019 2020 2021 2022

P 1.1 Infrastructura materială CDI 1.321.866,90 489.770,57 489.596,33 162.500,00 180.000,00

P 1.2 Resurse umane pentru CDI 220.084,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00

P 1.3 Colaborări internaționale 386.380,00 90.608,00 84.996,00 120.238,00 90.538,00

P 1.4 Instituții CDI 2.573.831,00 634.081,00 634.750,00 646.000,00 659.000,00

Total OS 1 4.502.161,90 1.269.480,57 1.264.363,33 983.759,00 984.559,00

Programul 1.1. Infrastructura materială CDI

Raționament. SNCDI 2014-2020 promovează serviciile furnizate de către infrastructurile existente și încurajează investițiile noi, prin a) sprijinirea proiectelor de creare de infrastructuri noi (laboratoare, centre de cercetare etc.) și b) sprijinirea dezvoltării infrastructurilor paneuropene de cercetare în România (ESFRI). Investițiile vizează sectoarele prioritare, în special în cele mai bune organizații care efectuează activități de cercetare, pentru a optimiza investițiile în echipamentele CD și pentru a favoriza generarea de venituri din utilizarea acestora. Principalele tipuri de proiecte finanțate includ: investiții în infrastructura CD (de interes regional, național, paneuropean); investiții în proiecte complementare celor existente la nivel local; proiectele privind integrarea sau conectarea rețelelor locale la infrastructurile internaționale CD similare/complementare. Stimularea creării și dezvoltării grupurilor de inovare în jurul infrastructurilor mari, precum și menținerea și dezvoltarea Registrului Național al Infrastructurilor CD este prevăzută, de asemenea, în cadrul acestei măsuri.

În prezent sunt înregistrate în Registrul Infrastructurilor de Cercetare din România (ERRIS, https://erris.gov.ro/main/index.php) aproximativ 1.713 de facilități de cercetare, cărora le sunt asociate în jur de 8.681 de servicii de cercetare, 215 servicii tehnologice și peste 23.000 de echipament23. Dintre cele 1.200 de facilități de cercetare înregistrate, mai puțin de 10% sunt din mediul privat. În același timp, nu toate aceste facilități pot fi considerate infrastructuri de cercetare, în sensul definițiilor acceptate și utilizate în practica din domeniu, unele fiind, în practică, echipamente. ERRIS arată însă, că există în România, un stoc de echipamente cumulat de o valoare extrem de mare, cu un potențial înalt de operare științifică. Pe de altă parte, există semnale că exploatarea echipamentelor, respectiv infrastructurilor de cercetare este deficitară, fie din lipsa de personal calificat pentru operarea acestora, fie din lipsa unei infrastructuri tehnice de suport (ex. consumul de curent electric care nu este adaptat de rețelei clădirii). Aceste aspecte sunt evidențiate în Foaia de parcurs privind prioritățile de dezvoltare a infrastructurilor de cercetare, actualizată de către MCI în 2017. Principalele provocări sunt legate, așadar, de:

a) existența personalului calificat,

b) gradul de încărcare,

23 http://sipoca27.ro/wp-content/uploads/2018/02/Situatia-infrastucturilor-existente.pdf https://www.uefiscdi.ro/resource-84625

26

https://www.uefiscdi.ro/resource-84625

http://sipoca27.ro/wp-content/uploads/2018/02/Situatia-infrastucturilor-existente.pdf

https://erris.gov.ro/main/index.php

c) costurile de operare,

d) rezultatele științifice & economice,

e) conexiunea cu mediul privat/publicul

Obiective. P1.1 urmărește să obțină următoarele rezultate până în 2022:

(1.1.1) Investiții pentru creșterea capacității de cercetare:

o Numărul instalațiilor de cercetare va crește, de la 1.713 infrastructuri în 2019, la 2.000 în 2022 (Sursa: erris.gov.ro)

Descriere. Programul 1.1 se concentrează pe două linii principale de acțiune, într-un efort cuprinzător de consolidare și extindere a infrastructurii publice de cercetare.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți, sunt prezentate în anexele la PSI.

Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1

1.1.1. Creșterea gradului de utilizare a capacității unităților de cercetare

M1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană

M1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publice

M1.1.1.1. Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană se referă la sprijinirea dezvoltării unor infrastructuri de cercetare paneuropene de anvergură, deschise (ESFRI), în România. Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate 2014-2020, PI-1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, tip de proiecte: ELI-NP, Danubius-RI și proiecte aprobate în Roadmap-ul național al infrastructurilor de cercetare.

- Fonduri naționale: PNCDI III - Subprogramul 5.4. Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru sistemele fluviale-delta-maritime (DANUBIUS) și Subprogramul 5.5. Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru reactori de generația a IV a (ALFRED).

M1.1.1.2. Finanțarea infrastructurii materiale CDI (pentru instituțiile CDI publice) se referă la dezvoltarea și amenajarea unor noi laboratoare sau centre de cercetare sau prin modernizarea unor noi instituții de cercetare și universități publice. Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate, PI - 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, tip de proiect: Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/ universități, Obiectiv: creșterea capacității CD în domeniile identificate în cadrul SNCDI, ca prioritare pentru specializări inteligente și sănătate.

- Fonduri naționale:

a) PNCDI III - 1.3 Infrastructuri CD

b) Programul de Finanțare a Instalațiilor de Cercetare de Interes Național, de finanțare pentru acoperirea cheltuielilor cu întreținerea, exploatarea, funcționarea și securitatea celor 29 de instalații și obiective speciale de interes național.

27

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate, se referă la:

- coordonarea între sursele de finanțare naționale și europene (în special pentru evitarea suprapunerilor),

- asigurarea condițiilor de acces,- transparența sporită.

Programul 1.2. Resurse umane pentru CDI

Raționament. Una dintre cele mai severe deficiențe ale sistemului de cercetare din România este asociată cu lipsa masei critice de cercetători. Lipsa de predictibilitate a finanțării și condițiile de muncă necorespunzătoare, precum și lipsa de perspectivă cu privire la o carieră profesională în cercetare, sunt printre factorii care au contribuit la situația actuală.

În perioada anterioară de programare, s-au făcut eforturi pentru sprijinirea noilor generații de doctoranzi24 și pentru atragerea tinerilor cercetători, în organizațiile de cercetare din România. Cu toate acestea, subfinanțarea generală și oportunitățile insuficiente, au determinat rezultate slabe.

Obiective. P1.2 se concentrează pe creșterea atractivității carierei în cercetare, urmărind obținerea următoarelor rezultate până în 2022:

(1.2.1.) Resurse umane pentru cercetare:

o Numărul de cercetători (ENI) va crește, de la 18.046 în 2016, la 18.400 în 2022.

Descriere. Programul 1.2 combină finanțarea națională și cea a Uniunii Europene, într-o varietate de scheme de finanțare, prin pregătirea noilor generații de cercetători, prin promovarea și recompensarea excelenței și prin încurajarea mobilității.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat, sunt prezentate sintetic, în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți, sunt prezentate în anexele la PSI.


1.2.1. Resurse umane pentru cercetare

M1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineri

M1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate, în organizațiile publice CDI

M.1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineri, vizează creșterea numărului și a calității resurselor umane în activitățile CD, din sectoarele prioritare. Obiectivele se referă la creșterea numărului de cercetători și pregătirea noilor generații, creșterea atractivității carierei în cercetare, îmbunătățirea performanței grupului, crearea și actualizarea Registrului Național al Cercetătorilor. Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

- Fonduri naționale: PNCDI, Subprogramul 1.1 Resursele umane, care vizează creșterea numărului și a calității resurselor umane în activitățile CD, din sectoarele prioritare. Principalele tipuri de proiecte finanțate în cadrul acestei măsuri sunt: proiectele de cercetare doctorală și post-doctorală, inclusiv doctoratul industrial; proiecte de cercetare pentru stimularea echipelor tinere independente; programe complexe de reintegrare a cercetătorilor din diasporă (tineri și

24 Prin finanțare UE (FSE), Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

28

cu experiență); bursa pentru tinerii cercetători; premierea rezultatelor cercetărilor (articole), burse de cercetare („Ștefan Odobleja”, „Spiru Haret”, Mobilități).

M1.2.1.2. Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI și dezvoltarea conceptului de „revenire a creierelor” (”brain return”), vizează crearea de nuclee de competență științifică și/sau tehnologică, la standarde europene, în cadrul unei instituții CD, universitate sau întreprindere, prin atragerea de specialiști din străinătate.

Finanțarea acestor investiții este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate, AP1 - 1a - Acțiunea 1.1.4. Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate.

Proiectele vor fi realizate de specialistul din străinătate, care va fi angajat în calitate de cercetător științific (cel puțin) pe durata proiectului, de către instituția gazdă. Această acțiune vizează consolidarea capacității CDI pentru pregătirea participării la programul „Orizont 2020” și se va concentra pe cele patru, plus unul dintre sectoarele prioritare, prevăzute de SNCDI.

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:

- Finanțare publică sporită pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;- Absorbția fondurilor UE disponibile;- Consolidarea colaborării dintre MCI și Ministerul Educației prin Consiliul Național pentru

Cercetare Științifică și Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare CNADTCU.

Programul 1.3. Colaborări internaționale

Raționament. Vizibilitatea internațională a cercetării din România a fost, în general, limitată, ca o consecință a finanțării reduse și a lipsei de informații și experiență, dublată de absența oricăror stimulente pentru cercetători, de a se angaja în acest demers. Ca urmare a reformelor în ceea ce privește evaluarea performanței și a finanțării UE din perioada de programare anterioară, activitățile internaționale și vizibilitatea, sunt restabilite. Cu toate acestea, aceasta generează nevoia suplimentară de sprijin și resurse suplimentare, destinate facilitării afilierii sau participării la inițiative, programe, infrastructuri, etc. regionale, europene sau internaționale.

SNCDI oferă finanțare pentru participarea României la inițiativele de programare comună (JPI) 25, la inițiativele tehnologice comune (JTI)26, la parteneriatele europene pentru inovare (EIP)27, precum și la programele bilaterale și la unele organizații internaționale.

În același timp, cadrul strategic actual, sprijină participarea la proiectele „Orizont 2020”, prin asigurarea cofinanțării, precum și a altor tipuri de parteneriate instituționale, președinții comune și colaborări.

Obiective: Programul 1.3 vizează creșterea participării organizațiilor și întreprinderilor CD din România (în special a IMM-urilor) la proiectul „Orizont 2020” și urmărește obținerea următoarelor rezultate:

(1.3.1.) Participare la proiecte internaționale:

o Numărul proiectelor implementate prin parteneriate internaționale, va ajunge la 600 în 2022, față de 556 în 2018 (Sursa: CORDIS).

25 http://ec.europa.eu/research/era/joint-programming-initiatives_en.html 26 http://ec.europa.eu/research/jti/index_en.cfm 27 http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=eip

29

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=eip

http://ec.europa.eu/research/jti/index_en.cfm

http://ec.europa.eu/research/era/joint-programming-initiatives_en.html

Descriere. Accesul la bazele de date internaționale este esențial pentru îmbunătățirea rezultatelor cercetării și, drept urmare, noile resurse vor viza asigurarea accesului la sursele de informare și documentare, creând un campus virtual și un depozit de resurse național, promovând accesul liber la publicațiile științifice, și oferind acces mobil la resurse.

Se prevăd proiecte tip GRID, continuarea dezvoltării RoEduNet 28 (proiect unic), conexiuni de mare viteză la infrastructura UE; migrarea la conexiuni de mare viteză; asigurarea accesului la literatura științifică internațională (proiect ANELIS-PLUS29). Atât RoEduNet, cât și ANELIS-PLUS sunt proiecte prioritare pentru creșterea capacității sistemului CD din România și corelarea și conectarea sa la cercetarea internațională.

Măsuri. Programul 1.3 cuprinde două măsuri, menite să sprijine participarea la cercetarea europeană și să încurajeze colaborările internaționale, prin oferirea accesului direct la finanțare și informare, pentru organizațiile de cercetare din România. Măsurile prin care programul va fi implementat, sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți, sunt prezentate în anexele la PSI.


1.3.1. Participare la proiecte internaționale

M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale

M1.3.1.2 Diseminare și acces la informații

M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale, se referă la susținerea unei palete largi de intervenții, între care: sprijinirea participării la diferite tipuri de proiecte „Orizont 2020” și recompensarea participării instituționale la acestea, încurajarea sinergiilor între Orizont 2020 și alte programe internaționale de CDI, creșterea vizibilității cercetării românești prin participarea la programe și organizații internaționale de cercetare, integrarea cercetării românești în spațiul european al cercetării, îmbunătățirea cooperării bilaterale și multilaterale în domeniul cercetării științifice. Finanțarea acestor intervenții, este asigurată prin:

- Fonduri ESI: POC PI-1a, Acțiunea 1.1.3 Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene și alte programe CDI internaționale.

- Fonduri naționale: a) PNCDI, Subprogram 3: 3.1 Bilateral, 3.2 „Orizont 2020”, 3.3 Sprijinirea participării românești

la JPI, 3.4. Sprijinirea participării la JTI/JU, 3.5 Alte inițiative si programe europene și internaționale, 3.6 Suport .

b) PNCDI Subprogram 5: 5.2. Participare la organismele și programele internaționale de cercetare (include cotizațiile de participare), 5.3. Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru tehnologie spațială și cercetare avansată - STAR.

M1.3.1.2 Diseminare și acces la informații, se referă la asigurarea accesului la bazele de date internaționale pentru cercetătorii din România, dezvoltarea rețelelor de centre CD coordonate la nivel național și conectate la rețelele europene și internaționale, precum și susținerea participării la manifestări științifice și a literaturii CDI. Finanțarea intervențiilor din cadrul acestei măsuri, este asigurată prin:

28 https://www.roedu.net/ 29 http://www.anelisplus.ro/

30

http://www.anelisplus.ro/

https://www.roedu.net/

- Fonduri ESI: PO Competitivitate PI-1a, Acțiunea 1.1.2 Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate la rețele europene și internaționale de profil, precum și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și internaționale. Tipuri de proiecte: CLOUD si infrastructuri masive de date; ANELIS PLUS; RoEduNet

- Fonduri naționale: - Manifestări științifice subvenționate din bugetul de stat, - Subvenționarea literaturii CDI, - Sprijin pentru publicarea în regim “Open Access”.

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate se referă la:- Finanțare publică sporită pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;- Absorbția fondurilor UE disponibile.


Raționament. Institutele de cercetare din coordonarea MCI și cele din cadrul Academiei Române, au capacitatea de a promova pe plan internațional identitatea științifică românească și de a crea leadership, în mai multe domenii. Prin direcționarea finanțării către acele domenii/acei participanți, care au demonstrat potențial de excelență, se va sprijini menținerea instituțiilor performante, în pregătirea generațiilor viitoare de cercetători și specialiști.

Obiective. Programul 1.4 vizează menținerea și dezvoltarea domeniilor CDI de nișă, în care România deține în continuare avantaj competitiv cu potențial/ perspective de comercializare. Drept urmare, urmărește obținerea următoarelor rezultate:

(1.4.1) Creșterea cantității și calității cercetării românești:

o Numărul de reviste românești cotate ISI, va crește de la 57 la 60, în2022

Descriere. Programul sprijină instituțiile cu cercetare fundamentală de excelență sau de interes strategic si managementul instituțional, orientat spre rezultate, pentru finanțarea complementară, bazată pe concurență și definirea de jos în sus, a temelor de cercetare.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat, sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți, sunt prezentate în anexele la PSI.


1.4.1. Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din România

M1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru România

M1.4.1.2 Sprijin instituțional

M.1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru România. Intervențiile vizează identificarea nișelor de cercetare, tehnologie și industrie la nivel național, european și global, precum si utilizarea resurselor internaționale de CD prin participarea la programe și organizații europene comune, pentru a oferi soluții la aspecte de interes strategic pentru România. În același timp, obiectivul este de a maximiza rezultatele obținute din investițiile în cercetare, prin concentrarea resurselor, către cele mai performante organizații CD publice.

31

Principalele tipuri de proiecte finanțate sunt: proiectele de cercetare fundamentală, studii avansate, proiecte de cercetare de frontieră, sprijinirea rezultatelor științifice cu potențial aplicativ ridicat, proiecte de frontieră complexe, ateliere exploratorii.

Finanțarea este asigurată prin PNCDI:

a) Programul 4, Cercetare fundamentală și de frontieră, pentru a menține și dezvolta domeniile de nișă, unde cercetarea fundamentală românească, are avantaj comparativ.

b) Programul 5, Cercetare în domenii de interes strategic, program suport condus de instituții cu rol de coordonare științifică, în domenii de interes strategic.

M.1.4.1.2 Sprijin instituțional prin finanțare complementară, se referă la stabilirea și dezvoltarea instituțiilor și competențelor de cercetare, care s-ar putea susține financiar. Intervențiile vizează adoptarea standardelor de evaluare internaționale, sprijinirea participării instituțiilor de cercetare din România la instituțiile și programele internaționale, identificând nișe de cercetare, tehnologie și industrie la nivel național, european și global; utilizarea resurselor internaționale CD prin participarea la programe și organizații europene comune, cu scopul de a oferi soluții la problemele de interes strategic pentru România, obținerea de rezultate științifice vizibile etc.

Este vizată punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare instituțională, precum și dezvoltarea capacităților pentru organizațiile publice de CD, pentru a valorifica și disemina cunoștințele și rezultatele cercetării; inițierea și dezvoltarea de colaborări viabile cu partenerii; furnizarea de asistență tehnică și servicii tehnologice și științifice la nivel înalt, în domenii prioritare.

Finanțarea este asigurată prin:

o Program Nucleu

o PNCDI III - Subprogram 1.2. Performanță instituțională (Proiecte complexe realizate în consorții CDI și Proiecte de finanțare a excelenței în CDI)


- Finanțare publică sporită pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;

- Menținerea unui nivel ridicat de angajament și control din partea MCI, pentru realizarea reformelor necesare și atingerea obiectivelor asumate pentru CDI.

32

Obiectivul Strategic 2: Creșterea competitivității economice prin inovare

Obiectivul strategic 2 este acela ca sectorul privat să facă cercetare în beneficiul propriu și, de asemenea, să ofere mijloacele necesare pentru a îmbunătăți mecanismele de transfer tehnologic și instrumentele de colaborare dintre cercetare și industrie. Se axează pe promovarea colaborărilor dintre sectorul CDI și industrie, în legătură directă cu prioritățile politicilor industriale, de competitivitate și ale IMM-urilor, ca mecanism de a susține tranziția economiei românești de la competitivitate pe bază de costuri la performanța generată de inovare. Instrumentele financiare sunt preponderent cele indirecte, de tipul facilităților fiscale, care nu grevează bugetul MCI.

Creșterea economică poate fi considerată ca fiind rezultatul activităților inovatoare, al forței de muncă calificate și al creșterii productivității, prin cercetare. Modele existente, demonstrează faptul că investițiile în cercetare-dezvoltare, conduc la inovare și dezvoltare tehnologică.

La nivel strategic, atât SNCDI 2014-2020, cât și Programul de guvernare pentru perioada 2017-2020 se concentrează, declarativ, pe promovarea colaborării dintre sectorul CDI și industrie. Cu toate acestea, pentru ca aceasta să fie eficientă, sunt necesare reforme ample la nivelul întregului ecosistem CDI. Accesul la finanțare este esențial, la fel și excelența în domeniul cercetării, ca și un cadru de reglementare favorabil, în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală. La acestea, se pot adăuga stimulente adecvate și, nu în ultimul rând, un nivel bun de încredere, între comunitățile științifice și cele de afaceri.

SNCDI 2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea impactului economic, cu accent pe domenii de specializare inteligentă, în timp ce PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare specifice precum împrumuturi, garanții și măsuri privind capitalul de risc.

Cu toate acestea, performanța României este mult sub media europeană. Așa cum s-a observat în Raportul European Innovation Scoreboard 2018, cele mai slabe performanțe relative, sunt la dimensiunile “colaborări” și „antreprenoriat”30.


Obiectivul Strategic 2. Creșterea competitivității economice prin inovare


Programul 2.2. Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului

privat

Măsuri Programul 2.1. M2.1.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe

M2.1.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare

Măsuri Programul 2.2.M2.2.1.1 Implementarea instrumentelor de capital de

risc pentru CDI M2.2.1.2 Sprijinirea cererii de inovare a

întreprinderilor

30 Disponibil la:http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17853

33

http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17853


ImpacturiCreșterea investițiilor private în CDI: (1) Ponderea cheltuielilor CD din partea industriei va crește la 0,40% în 2022, de la 0,29% în 2017. (INS 2018); (2) Numărul de brevete solicitate EPO, USPTO (nr./an) va crește, de la 353 în 2018 (PO Competitivitate), la 400 în 2022.

Rezultate

(2.1.1) Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI pentru îmbunătățirea produselor și serviciilor: Ponderea întreprinderilor cu inovație de produs si/sau proces care cooperează, in total întreprinderi inovatoare, va crește, de la 17,9% în 2016, la 20% în 2022 (INS). (2.2.1) Creșterea numărului de întreprinderi (în special a IMM) cu cercetare intramurală: Numărul întreprinderilor inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) va ajunge la 4.100 în 2022, de la 2.925 in 2016 (INS).


Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total (mii RON)


2019 2020 2021 2022

P 2.1 Transfer de cunoștințe 127.662,46 34.994,23 34.994,23 28.837,00 28.837,00

P 2.2 Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat 6.874,20 4.774,20 2.100,00 - -

Total OS 1 134.536,66 39.768,43 37.094,23 28.837,00 28.837,00


Raționament. Separarea istorică dintre sectoarele de cercetare și de afaceri/industrie a condus, printre altele, la o lipsă de cunoștințe și abilități, la nivelul instituțiilor și organizațiilor CDI, în ceea ce privește nevoile și așteptările industriei, avantajele colaborării, transferul tehnologic sau valorificarea rezultatelor CD.

Învățând din perioada de programare anterioară, SNCDI susține formarea extinsă a competențelor la nivelul organizațiilor publice CD și dezvoltarea serviciilor în sprijinul comercializării, creșterea colaborărilor cu sectorul privat, furnizarea de servicii de inovare, creșterea mobilității între cercetare și industrie etc.

Obiective. Programul 2.1 vizează obținerea următoarelor rezultate, până în 2022:

(OS 2.1.1) Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI pentru îmbunătățirea produselor și serviciilor:

Ponderea întreprinderilor cu inovație de produs si/sau proces care cooperează, in total întreprinderi inovatoare, va crește, de la 17,9% în 2016, la 20% în 2022 (INS).

Descriere. Programul 2.1 cuprinde două măsuri menite să sprijine instrumentele de colaborare și să creeze activitățile antreprenoriale la nivelul instituțiilor CDI.


34


2.1.1. Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI

M2.1.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe

M2.1.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare

M.2.1.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe, vizează încurajarea interacțiunilor dintre instituțiile de CDI și medicul academic și de afaceri, prin sprijinirea accesului întreprinderilor la expertiza și facilitățile instituțiilor CDI. În același timp, acesta este un mijloc de a valorifica infrastructurile și resursele existente, care au fost dobândite, dezvoltate sau modernizate în perioada de programare anterioară și care pot sprijini nevoile de inovare ale întreprinderilor. Proiectele avute în vedere sunt grupate în trei categorii: transferul de cunoștințe, acțiunile de parteneriat și accesul întreprinderilor la unitățile, instalațiile și echipamentele de cercetare ale organizației de cercetare, pentru a efectua testările sau experimentele necesare, în vederea dezvoltării unor produse/tehnologii/metode noi sau îmbunătățite.

Totodată, se are în vedere susținerea birourilor de legătură cu industria și a centrelor de informare tehnologică.

Finanțarea intervențiilor este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate PA1-1b, Acțiunea 1.2.3, care vizează încurajarea interacțiunilor dintre instituțiile de CDI/ universități și mediul de afaceri.

- Fonduri naționale, PNCDI Program 2 - Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare, subprogram 2.1: Bridge Grant (Transfer de cunoaștere la agentul economic) Proiect experimental demonstrativ (PED), Transfer la operatorul economic (PTE), Soluții (SOL).

M.2.1.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare vizează susținerea utilizării în comun a echipamentelor, schimbul de informații și cunoștințe, crearea de rețele, diseminarea informațiilor între întreprinderi și ceilalți membrii ai grupului. Finanțarea intervențiilor este asigurată prin:

- Fonduri ESI: PO Competitivitate PA1 - 1a - Acțiunea 1.1.1. Mari infrastructuri CD, tip de proiect: Clustere de inovare

- Fonduri naționale, PNCDI Program 2 - Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare, subprogram 2.1: Organizare și dezvoltare cluster – Cluster Inovativ (CLS), Cecuri de inovare (CI).


- creșterea finanțării publice pentru CDI, în conformitate cu obiectivele stabilite;- absorbția fondurilor UE disponibile;

- consolidarea mecanismelor de colaborare între MCI și celelalte ministere și agenții.

35


Raționament. Raportul de țară din 2019 privind România31, subliniază faptul că „România nu a elaborat încă o viziune coerentă privind tranziția către activități cu o valoare adăugată mai ridicată. Politicile existente (Strategia națională pentru competitivitate, Strategia națională de cercetare, dezvoltare si inovare și Strategia guvernamentală din 2014 pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România-Orizont 2020) sunt slab coordonate și nu conțin măsuri adecvate pentru ca firmele să avanseze în lanțul valoric. Măsurile nefinanciare adresate întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii inovatoare (care oferă, de exemplu, servicii de sprijin pentru întreprinderi sau sprijin pentru dobândirea de competențe) rămân subdezvoltate. Utilizarea instrumentelor financiare cu o componentă de inovare este limitată, deși s-au creat o serie de instrumente de capital. Combinația de granturi din fondurile UE și instrumente financiare este, de asemenea, foarte puțin utilizată. Accesul la finanțare este una dintre principalele probleme ale IMM-urilor, în special când vine vorba despre activități CD. Având în vedere interesul manifestat de sectorul privat în realizarea proiectelor CD în perioada de programare anterioară, este necesar să se valorifice investițiile deja făcute, introducând în același timp, noi forme de sprijin.

Obiective. Programul 2.2 prevede obținerea următoarelor rezultate până în 2022:

(OS 2.2.1) Creșterea productivității întreprinderilor din România (în special a IMM-urilor) prin CDI

o Numărul întreprinderilor inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) va ajunge la 4100 în 2022, de la 2.925 in 2016 (Sursa: INS).

Descriere. Așa cum este prevăzut în actualul cadru strategic și de finanțare, programul vine în sprijinul activităților de CD private, permițând accesul la finanțare prin instrumente de capital de risc, încurajând înființarea departamentelor CDI în IMM-uri și operaționalizarea acestor departamente.

Măsuri. Măsurile prin care programul va fi implementat sunt prezentate sintetic în cele ce urmează. Bugetele alocate acestora, precum și obiectivele și indicatorii de monitorizare aferenți, sunt prezentate în anexele la PSI.


2.2.1. Creșterea participării întreprinderilor din România (în special IMM) la CDI

M2.2.1.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDI

M2.2.1.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor

M2.2.1.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDI va fi susținută prin PO Competitivitate, pentru a susține accesul la finanțare al întreprinderilor inovative, în special IMM. Conform analizei ex-ante32, se au în vedere fonduri de capital de risc pentru start-up-uri și întreprinderi aflate în ciclul inițial de dezvoltare (acceleratoare de antreprenoriat și fonduri seed) și portofoliu de

31 Disponibil la: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf 32 http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Memorandum_cu_tema_Aprobarea_evaluării__ex-ante_a_instrumentelor_financiare_utilizate_ca_instrumente_de_implementare_a_Fondurilor_Europene_Structurale_și_de_Investiții_(FESI).pdf

36

http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Memorandum_cu_tema_Aprobarea_evalu%C4%83rii__ex-ante_a_instrumentelor_financiare_utilizate_ca_instrumente_de_implementare_a_Fondurilor_Europene_Structurale_%C8%99i_de_Investi%C8%9Bii_(FESI).pdf



https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf


credite cu partajarea riscului pentru întreprinderi inovative (reducerea costului creditului cu 50% și acoperirea parțială a riscului).

Finanțarea intervențiilor este asigurată prin fonduri ESI, PO Competitivitate AP1.

M2.2.1.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor vizează investițiile pentru departamentele de CD ale întreprinderilor și cererea întreprinderilor pentru inovare


- Fonduri ESI:

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, Proiecte de investiții pentru departamentele CD ale întreprinderilor

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1b, Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Start-up/spin-off

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1b, Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Întreprinderi nou create inovatoare

o PO Competitivitate AP1, Prioritate de investiții 1b, Acțiunea 1.2.1. Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Proiectul tehnologic inovativ

- Fonduri naționale (finanțare indirectă) prin facilități fiscale: 150% deducere cheltuieli CD efectuate de firme, scutire impozit pe venituri din salarii si asimilate salariilor pentru personalul din activitatea CD, eventual scutire de impozit pe profit firme cu obiect de activitate CD&I. Amortizarea accelerată în cazul aparaturii și echipamentelor CD.

Factori de succes. Factorii critici de succes pentru realizarea schimbării preconizate, se referă la:

- absorbția fondurilor UE disponibile;

- menținerea unui nivel ridicat de angajament în cadrul Guvernului, pentru realizarea reformelor necesare și atingerea obiectivelor asumate pentru CDI.

37

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității administrative

Conform Raportului de țară din 2019 privind România33 “Reforma sistemului administrației publice avansează într-un ritm lent. Acest lucru este valabil, în special, în ceea ce privește procesul de descentralizare și de consolidare a capacității autorităților locale, consultările publice și procesul decizional bazat pe dovezi, și punerea în aplicare a măsurilor privind e-guvernanța. Lipsește un mecanism solid de monitorizare a politicilor, iar evaluările ex post se efectuează ad-hoc. La nivel guvernamental nu s-a instituit în mod formal cadrul juridic și instituțional pentru o funcție de control a calității.”

În calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, MCI organizează și conduce sistemul CDI național. Deși schimbările frecvente în structura guvernamentală au condus la numeroase modificări în implementarea politicii CDI, totuși s-a păstrat un grad relativ ridicat de stabilitate la nivel operațional. Sistemul public CDI este alcătuit din institute naționale de cercetare și dezvoltare, institute ale Academiei Române și universități publice. MCI coordonează direct institutele naționale de cercetare-dezvoltare. La nivel interministerial, corelarea mixului de politici cu alte politici relevante, este limitată. Ministerul are o reprezentare teritorială limitată, care, având în vedere planificarea strategică de inovare regională, a condus la situația în care strategiile RIS3, sunt deconectate efectiv de la politica CDI și se concentrează pe implementarea fondurilor disponibile FEDR.

SNCDI 2014-2020 prevede un mecanism de „orientare strategică” integrat, care ar permite colectarea constantă a datelor, monitorizarea și evaluarea periodică a implementării acestuia. Mecanismul are la bază:

- Colectarea sistematică a datelor prin intermediul diverselor instrumente (Registrul cercetătorilor din România, Registrul infrastructurilor de cercetare, rapoartele privind capitalul intelectual etc.);

- Sistemul de scanare Orizont pentru tendințele emergente (în special tendințele tehnologice);

- Un observator al ecosistemului CDI.

Din nefericire, MCI nu dispune de un sistem informatic pentru colectarea și furnizarea datelor de sistem, mai ales că este implicat și în planul național de acțiune în cadrul Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă34.


Obiectivul Strategic 3. Dezvoltarea capacității administrative

Programul 3.1. Capacitate instituțională MCI

Măsuri Programul 3.1. M3.1.1.1 Susținerea utilizării dovezilor în fundamentarea deciziilor de politică în domeniul CDI

M3.1.1.2 Monitorizarea sistemului CDI național

33 Disponibil la: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf 34 http://ogp.gov.ro/despre-ogp/ogp-romania-2/

38

http://ogp.gov.ro/despre-ogp/ogp-romania-2/




ImpacturiOrientare strategică prin evaluarea dinamică a sistemului național și a componentelor sale și reprioritizarea obiectivelor; număr de proiecte de cercetare derulate și monitorizate in timp real ar trebui sa fie de cel puțin 10.000 in 2020.

Rezultate (3.1.1) Sistem informatic funcțional (colectare date și agregare indicatori)


Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

Total (mii RON)


2019 2020 2021 2022

P 3.1 Capacitate instituțională MCI 1.651.053,00 442.621,00 405.664,00 398.192,00 404.576,00

Total OS 3 1.651.053,00

442.621,00 405.664,00

398.192,00 404.576,00

Program 3.1. Capacitate instituțională MCI

Raționament. Prin mandat, MCI este responsabil pentru organizarea și conducerea sistemului național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare. Prin lege, este autoritatea desemnată cu gestionarea și implementarea PNCDI III și acționează în calitate de organism de implementare pentru PA1 în cadrul PO Competitivitate 2014-2020. Prin urmare, este necesar ca MCI să asigure și să se mențină un grad ridicat de profesionalizare în sistem, și să îmbunătățească în mod constant eficacitatea acțiunilor sale.

Deși a trecut printr-o serie de schimbări instituționale de-a lungul timpului, MCI deține o experiență semnificativă în ceea ce privește bugetarea și gestionarea programelor, în ciuda unui sistem CDI fragmentat.

O componentă importantă politicii bazate pe dovezi, constă în colaborarea cu organismele consultative35, reorganizate prin Programul de guvernare 2017-2020:

- Colegiul Consultativ pentru CDI (CC-CDI)

- Consiliul Național pentru Cercetare Științifică (CNCS)

- Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare

- Consiliul Național pentru Etică în Cercetare Științifică, Dezvoltare Tehnologică și Inovare (NCE)

La nivelul instituțiilor publice de CD, trebuie implementate reforme în ceea ce privește consolidarea monitorizării performanței, a prioritizării și eficientizării alocărilor bugetare.

Obiective: Programul 3.1 vizează un mecanism de orientare strategică.

(R3.1.1) Evaluarea dinamică a componentelor sistemului CDI național sale și reprioritizarea periodică a obiectivelor.

o Platforma informatică funcțională (colectare date și agregare indicatori)

35 Prezentate în structura lor actuală, supuse reformei

39

Descriere. Consolidarea capacității administrative se va concentra pe asigurarea resurselor și instrumentelor necesare pentru funcționarea, elaborarea și implementarea politicilor, programelor și proiectelor ministerului prin ameliorarea calității proceselor decizionale. Programul 3.1 se va concentra pe revizuirea și actualizarea arhitecturii și proceselor sistemului CDI. Se prevede asigurarea integrării TI a MCI cu sistemul CDI și transparența decizională, prin publicarea datelor deschise. Necesită dezvoltarea resursei umane prin asigurarea unei pregătiri adecvate, sprijinirea atragerii și menținerii personalului și îmbunătățirea culturii organizaționale.



3.1.1. Capacitatea instituțională MCI

M3.1.1.1 Fundamentarea deciziilor de politică CDI

M3.1.1.2 Monitorizarea sistemului CDI național

M.3.1.1.1 Fundamentarea deciziilor de politică CDI se referă la elaborarea de reglementări și acte normative cu privire la organizarea și funcționarea MCI, dezvoltarea și funcționarea rețelei regionale de observatoare, susținerea organismelor consultative din domeniul CDI și implementarea Planului Sectorial pentru CDI.


- Fonduri naționale: bugetul MCI

M.3.1.1.2 Monitorizarea sistemului CDI național se referă la implementarea platformei informatice integrate și derularea de proiecte suport pentru managementul sistemului CDI.


- Fonduri naționale: PNCDI III Subprogramul 1.4. Suport- Fonduri ESI: PO Capacitate administrativă, proiecte SIPOCA 27, SIPOCA 393, SIPOCA 592 etc.

Factorii critici de succes pentru realizarea modificării preconizate se referă la:

- asigurarea stabilității organizaționale;

- menținerea consecvenței în cadrul mandatului și priorităților ministerului și ale instituțiilor subordonate și/sau coordonate de către acesta.

40

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI

Planul Strategic Instituțional este corelat cu planificarea și execuția bugetară anuală, luând în considerare cadrul multianual de planificare bugetară și strategică de patru ani. PSI fundamentează bugetul pentru anul următor și, la rândul său, va fi actualizat pe baza performanței din ultimul an în cheltuirea resurselor alocate.

Planul Strategic Instituțional ține cont de prevederile SNCDI și se corelează cu Programul de guvernare și Planul anual de lucru al Guvernului, astfel încât activitățile și proiectele să fie monitorizate și, dacă este necesar, adaptate pentru a permite obținerea rezultatelor prevăzute.

În cadrul MCI, responsabilitatea pentru pregătirea Programelor Operaționale Anuale pentru implementarea PSI, este în responsabilitatea grupului de lucru constituit la nivelul MCI. Echipa este, de asemenea, responsabilă cu monitorizarea și raportarea la nivel cel mai înalt către factorii de decizie (secretari de stat, ministru). Echipa va fi alcătuită din reprezentanți ai tuturor structurilor care au responsabilități în implementarea PSI, numiți prin Ordin al Ministrului.

Monitorizare. Un cadru de monitorizare a proceselor subsecvente care compun acțiunile, este stabilit în secțiunile PSI și rezumat în anexe. Acesta oferă informații despre indicatori și ținte, pentru diferite niveluri de planificare.

Evaluare. Detaliile privind indicatorii de impact și de rezultat sugerați pentru evaluarea performanțelor se găsesc, de asemenea, în secțiunea anterioară a PSI.

În prezent, la nivelul MCI, practica și experiența în procesul de bugetare a programelor, precum și în monitorizare și evaluare sunt suficient de dezvoltate, pentru a asigura o implementare și o monitorizare corespunzătoare.

Colectarea și gestionarea datelor. A fost dezvoltată o aplicație de planificare strategică și evaluare a performanței, cu modelul de structură propus pentru PSI. Aplicația este dezvoltată de către administrația centrală (SGG) și va fi utilizată pentru colectarea datelor și prezentarea acestora într-un mod structurat, respectiv pe Proiect, Măsură, Program și Obiectiv Strategic. Colectarea datelor la nivelul MCI este condiționată de existența platformei informatice funcționale prevăzută la obiectivul strategic 3 al PSI.

Frecvența de raportare. În conformitate cu metodologia de elaborare a PSI36, indicatorii de intrare și proces vor fi monitorizați trimestrial, indicatorii de rezultate directe vor fi monitorizați la fiecare semestru, indicatorii de rezultate indirecte și de impact vor fi monitorizați anual. Indicatorii de intrare și proces, care nu sunt incluși în PSI, ar trebui să fie stabiliți la nivel de acțiune/proiect (în Planul Operațional) și monitorizați în mod continuu, pe durata implementării).

Pentru a genera o povară administrativă cât mai mică pentru echipa de monitorizare, este recomandabil ca indicatorii să fie colectați din surse oficiale publice (INS, Eurostat, BM, alte instituții și organizații naționale sau internaționale), ori de câte ori este posibil. În același timp, colectarea de date pentru orice

36 Cf. Metodologiei de elaborare a Planurilor Strategice Instituționale la nivelul instituțiilor administrației publice centrale, elaborată în baza HG nr. 1807/2006 și HG nr. 158/2008. https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/09/ANEXA-2-3.pdf. La momentul elaborării PSI, se află în lucru o propunere privind actualizarea Hotărârilor de Guvern menționate mai sus.

41

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/09/ANEXA-2-3.pdf

alte exerciții de monitorizare sau evaluare paralelă (cum ar fi cele realizate pentru strategiile și planurile naționale) ar trebui să contribuie cât mai mult posibil, la monitorizarea și evaluarea PSI.

Transparența și comunicarea sunt, de asemenea, importante pentru raportarea rezultatelor. Centrul Guvernului, Parlamentul, precum și alte părți interesate, publice sau private, ar trebui să fie permise și încurajate să învețe despre progresele obținute în atingerea rezultatelor, provocările întâmpinate și pașii necesari. În acest context, PSI ar trebui să fie un instrument util și puternic de comunicare.

Comunicarea internă este esențială în ceea ce privește implementarea PSI și ar trebui folosită ca mijloc de schimb de informații între diferitele direcții și grupuri de sarcini, la nivelul ministerului.

Evaluarea și revizuirea PSI: în conformitate cu metodologia de elaborare a PSI, se recomandă actualizarea anuală a PSI, astfel încât să se alinieze prioritățile, programele și măsurile proiectate la prioritățile politice de la momentele respective și la contextul general și să se actualizeze indicatorii și țintele. O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI, este prevăzută mai jos.

Figura 13. Ciclul de monitorizare a Planului Strategic Instituțional 2019-2022

Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, între lunile aprilie și iunie, Ministerul Cercetării și Inovării, prin grupul de lucru al PSI, va pregăti o actualizare anuală, pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Aceasta va consta din trei activități:

- Compararea rezultatelor obținute cu cele planificate pentru anul precedent;- Actualizarea contextului, identificând orice modificări majore ale ipotezelor utilizate pentru

planul actual;- Adăugarea unui an suplimentar la plan, actualizarea oricăror programe și măsuri necesare.

Ca atare, durata PSI-urilor viitoare, ar trebui să acopere următoarele perioade:PSI Interval de timp

2019 2019-20222020 2020-20232021 2021-20242022 2022-2025

Exercițiul de revizuire trebuie să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, astfel încât să se asigure informațiile necesare pentru exercițiul bugetar viitor.

42

ANALIZA SEMI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/

PRODUS ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/

PRODUS ȘI INTRARE

ANALIZA ANUALĂ A REZULTATELOR: TOȚI

INDICATORII

OCT.IULIEAPRILIEIAN.

6. RESURSE FINANCIAREPlanul Strategic Instituțional al Ministerului Cercetării și Inovării cuprinde trei obiective strategice, având 7 programe bugetare. Măsurile sunt implementate prin MCI.

Implementarea PSI va fi asigurată prin intermediul bugetului național și al finanțării UE. Limitele cheltuielilor sunt stabilite de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada vizată. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare este legată de cadrul general de performanță bugetară. În același timp, finanțarea UE nu este în întregime definitivă.

Pe parcursul perioadei proiectate (2019-2022), obiectivele strategice și programele bugetare din cadrul PSI, vor avea valoarea de 6,28 mld lei.

Figura 14. Structura bugetului PSI pe surse de finanțare

72%

2%

26%

Buget PSI 2019-2022

OS1. Dezvoltarea capac-ității de cercetare științifică și de diseminare a rezul-tatelor cercetăriiOS2. Creșterea competitiv-ității economice prin ino-vareOS3. Dezvoltarea capac-ităţii administrative

Tabelul 11. Alocările financiare pentru 2019-2022 în funcție de obiective (mii LEI)

Obiective strategice TOTAL 2019 2020 2021 2022

OS1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

4.502.161,91 1.269.480,57 1.264.363,33 983.759,00 984.559,00

OS2. Creșterea competitivității economice prin inovare 134.536,66 39.768,43 37.094,23 28.837,00 28.837,00

OS3. Dezvoltarea capacității administrative 1.651.053,00 442.621,00 405.664,00 398.192,00 404.576,00

Din perspectiva distribuției pe obiective strategice, cea mai mare parte a fondurilor este alocată Obiectivului Strategic 1, respectiv finanțării proiectelor majore și de importanță strategică, consolidării bazei materiale pentru CDI și dezvoltării resurselor umane din sistemul de CDI. Obiectivul Strategic 3 este al doilea ca pondere a alocărilor în buget, vizând funcționarea MCI și a instituțiilor din subordinea

43

sau în coordonarea acestuia, respectiv dezvoltării sistemului național de CDI. Obiectivul strategic 2, vizând finanțarea mediului privat și stimularea activităților de CDI ale întreprinderilor, are cea mai mică pondere în bugetul estimat pentru perioada 2019-2022, deoarece utilizează și instrumente de finanțare indirectă, din afara bugetului MCI (ex. facilități fiscale).

Tabelul 12. Alocările financiare pentru 2019-2022 în funcție de cheltuieli și surse de finanțare (mii LEI)

Categorie de cheltuieli / surse de finanțare 2019 2020 2021 2022

Bugetul de stat 1.781.524 1.780.000 1.855.214 1.526.328

Cheltuieli de personal, bunuri și servicii finanțate din bugetul de stat 12.264 13.490 14.839 16.323

Cheltuieli cu bunuri și servicii finanțate din bugetul de stat 5.177 5.365 5.797 5.826

Cheltuieli de personal, bunuri și servicii finanțate din bugetul de stat 17.441 18.855 20.636 22.149

Toate celelalte cheltuieli finanțate din bugetul de stat din care: 1.764.083 1.761.145 1.834.578 1.504.179

Alte transferuri 1.387.514 1.381.406 1.400.000 1.400.000

FEN 375.000 400.000

Din punct de vedere managerial și organizațional, tranziția la bugetarea bazată pe programe reprezintă principala provocare pe durata ciclului de viață al PSI, având în vedere în special faptul că acest proces trebuie să fie coordonat, implementat și eficientizat de la nivelul Guvernului, cu sprijin și angajament politic și în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice.

44

ANEXA 1A. PROGRAME BUGETARE ȘI SURSE FINANCIARE 2019-2022 (MII LEI)

Programe bugetareTotal

,000 RON

Total valoare/ani

,000 RON

Surse de finanțare /valoare anuală ,000RON

Buget de Stat Co-fin FEN FEN POC

2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022

P1.1. Infrastructură materială CDI

1.321.866,91 489.770,57 489.596,33 162.500,00 180.000,00 156.359,00 156.359,00 162.500,00 180.000,00 111.697,00 85.081,60 - - 221.714,57 248.155,73 - - 344.100,00 373.314,00 - -

P1.2. Resurse umane pentru CDI

220.084,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00 55.021,00 - - - - - - - - - - - -

P1.3. Colaborări internaționale

386.380,00 90.608,00 84.996,00 120.238,00 90.538,00 90.608,00 84.996,00 120.238,00 90.538,00 - - - - - - - - - - - -

P1.4. Instituții CDI 2.573.831,00 634.081,00 634.750,00 646.000,00 659.000,00 634.081,00 634.750,00 646.000,00 659.000,00 - - - - - - - - - - - -

TOTAL SO1 4.502.161,91 1.269.480,57 1.264.363,33 983.759,00 984.559,00 936.069,00 931.126,00 983.759,00 984.559,00 111.697,00 85.081,60 - - 221.714,57 248.155,73 - - 344.100,00 373.314,00 - -

P2.1. Transfer de cunoștințe

127.662,46 34.994,23 34.994,23 28.837,00 28.837,00 28.837,00 28.837,00 28.837,00 28.837,00 - - - - 6.157,23 6.157,23 - - 6.157,23 6.157,23 - -

P2.2. Stimularea investițiilor CDI din partea sectorului privat

6.874,20 4.774,20 2.100,00 - - - - - - - - - - 4.774,20 2.100,00 - - 4.774,20 2.100,00 - -

TOTAL OS2 134.536,66 39.768,43 37.094,23 28.837,00 28.837,00 28.837,00 28.837,00 28.837,00 28.837,00 - - - - 10.931,43 8.257,23 - - 10.931,43 8.257,23 - -

P3.1. Capacitatea instituțională a MCI

1.651.053,00 442.621,00 405.664,00 398.192,00 404.576,00 411.963,00 378.978,00 398.192,00 404.576,00 4.893,00 4.249,71 - - 25.765,00 22.436,29 - - - - - -

TOTAL OS3 1.651.053,00 442.621,00 405.664,00 398.192,00 404.576,00 411.963,00 378.978,00 398.192,00 404.576,00 4.893,00 4.249,71 - - 25.765,00 22.436,29 - - - - - -

45

ANEXA 1B. PROGRAME, MĂSURI ȘI BUGETE AFERENTE 2018-2021 (MII LEI)

Cod Obiectiv Strategic / Program / Măsură

Valoare ,000 RON

Valoare ani ,000 RON Buget de Stat ,000 RON Co-finanțare buget stat ,000 RON Buget fonduri UE ,000 RON Valoare POC

2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022

OS1 Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

4.502.161,91

1.269.480,57

1.264.363,33

983.759,00

984.559,00

936.069,00

931.126,00

983.759,00

984.559,00

111.697,00

85.081,60

-

-

221.714,57

248.155,73

-

-

344.100,00

373.314,00

-

-


1.321.866,91

489.770,57

489.596,33

162.500,00

180.000,00

156.359,00

156.359,00

162.500,00

180.000,00

111.697,00

85.081,60

-

-

221.714,57

248.155,73

-

-

344.100,00

373.314,00

-

-

M1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană

406.561,47

202.395,00

181.666,47

2.500,00

20.000,00

2.395,00

2.395,00

2.500,00

20.000,00

65.546,00

35.853,87

-

-

134.454 143.418 0 0

210.688,43

219.348,13

-

-

M1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publice

915.305,44

287.375,57

307.929,87

160.000,00

160.000,00

153.964,00

153.964,00

160.000,00

160.000,00

46.151,00

49.227,73

-

-

87.261 104.738 0 0

133.411,57

153.965,87


220.084,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

M1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineri

220.084,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

55.021,00

M1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI

-

-

-

-

-

-

-

-

-


386.380,00

90.608,00

84.996,00

120.238,00

90.538,00

90.608,00

84.996,00

120.238,00

90.538,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale

370.680,00

87.408,00

81.896,00

115.538,00

85.838,00

87.408,00

81.896,00

115.538,00

85.838,00

M1.3.1.2 Diseminare și acces la informații

15.700,00

3.200,00

3.100,00

4.700,00

4.700,00

3.200,00

3.100,00

4.700,00

4.700,00

P1.4 Instituții CDI 2.573.831,00

634.081,00

634.750,00

646.000,00

659.000,00

634.081,00

634.750,00

646.000,00

659.000,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

M1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru România

2.126.500,00

522.750,00

522.750,00

534.000,00

547.000,00

522.750,00

522.750,00

534.000,00

547.000,00

46

Cod Obiectiv Strategic / Program / Măsură

Valoare ,000 RON

Valoare ani ,000 RON Buget de Stat ,000 RON Co-finanțare buget stat ,000 RON Buget fonduri UE ,000 RON Valoare POC

2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022

M1.4.1.2 Suport instituțional 447.331,00

111.331,00

112.000,00

112.000,00

112.000,00

111.331,00

112.000,00

112.000,00

112.000,00

OS2 OS2. Creșterea competitivității economice prin inovare

134.536,66

39.768,43

37.094,23

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

-

-

-

-

10.931,43

8.257,23

-

-

10.931,43

8.257,23

-

-

P2.1 Transfer de cunoștințe

127.662,46

34.994,23

34.994,23

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

-

-

-

-

6.157,23

6.157,23

-

-

6.157,23

6.157,23

-

-

M2.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe

115.348,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

28.837,00

- -

-

-

M2.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare

12.314,46

6.157,23

6.157,23

-

-

6.157,23

6.157,23

6.157,23

6.157,23

P2.2. Stimulare investiții CDI din partea sectorului privat

6.874,20

4.774,20

2.100,00

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4.774,20

2.100,00

-

-

4.774,20

2.100,00

-

-

M2.2.2.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDI

4.100,00

2.000,00

2.100,00

-

-

2.000,00

2.100,00

2.000,00

2.100,00

M2.2.2.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilor

2.774,20

2.774,20

-

-

-

2.774,20

-

2.774,20

-

-

-

OS3 OS3. Dezvoltarea capacității administrative

1.651.053,00

442.621,00

405.664,00

398.192,00

404.576,00

411.963,00

378.978,00

398.192,00

404.576,00

4.893,00

4.249,71

-

-

25.765,00

22.436,29

-

-

-

-

-

-

P3.1. Capacitate instituțională a MCI

1.651.053,00

442.621,00

405.664,00

398.192,00

404.576,00

411.963,00

378.978,00

398.192,00

404.576,00

4.893,00

4.249,71

-

-

25.765,00

22.436,29

-

-

-

-

-

-

M.3.1.1.1 Politică CDI bazată pe dovezi

451.127,00

131.975,00

98.990,00

108.339,00

111.823,00 131.975,00 98.990,00 108.339,00 111.823,00

M3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI

1.199.926,00

310.646,00

306.674,00

289.853,00

292.753,00 279.988,00 279.988,00 289.853,00 292.753,00 4.893,00 4.249,71 0,00 0,00 25.765,00 22.436,29 0,00 0,00

Total PSI 6.287.751,56 1.751.870,00 1.707.121,56 1.410.788,00 1.417.972,00 1.376.869,00 1.338.941,00 1.410.788,00 1.417.972,00 116.590,00 89.331,31 - - 258.411,00 278.849,2

5 - - 355.031,43 381.571,23 - -

47

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC) – VALORI PROVIZORII

Obiective, programe, indicatori Unitate de măsură

Valoare de referință Ținta 2021 Ținta 2022

Obiectiv Strategic 1. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Indicator de impact 1: Indicator de impact 1: Intensitatea cheltuielilor CD publice (% din PIB) % 0,27% (2015) 0,30% 0,30%

Indicator de impact 2: Ponderea publicațiilor științifice în top 10% cele mai citate publicații din lume, din totalul publicațiilor științifice la nivelul țării % 4,8% (2015)37 5,5% 6%


Rezultatul 1.1.1. Investiții în capacitatea de cercetare

Indicator de rezultat: Număr instalații CD Nr. 1713 (2018) 1900 2000

Programul 1.2. Resurse umane în CDI

Rezultatul 1.2.1. Resurse umane pentru cercetare

Indicator de rezultat Numărul de cercetători (ENI) Nr. 18.046 (2016)38 18.200 18.400

Programul 1.3. Colaborări internaționale

Rezultatul 1.3.1. Participare la proiecte internaționale

Indicator de rezultat: Numărul parteneriatelor internaționale Nr. 556 (2018) 580 600


Rezultatul 1.4.1. Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din România

Indicator de rezultat: Numărul de reviste românești cotate ISI Nr. 57 (2018) 58 60

Obiectiv Strategic 2. Creșterea competitivității economice prin inovare

37 European Innovation Scoreboard https://ec.europa.eu/docsroom/documents/30282 38 INS: Tempo Online, Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare - echivalent norma întreagă, pe sectoare de performanță si ocupații, total, cercetători, 2016

48

https://ec.europa.eu/docsroom/documents/30282

Obiective, programe, indicatori Unitate de măsură

Valoare de referință Ținta 2021 Ținta 2022

Indicator de impact 1: Numărul de brevete solicitate EPO, USPTO Nr./an 353 (2018) 400 400

Indicator de impact 2: Ponderea din PIB a cheltuielilor de cercetare din surse private (BERD) % 0,29%39 (2017) 0,35% 0,4%


Rezultatul 2.1.1. Întreprinderi din România cu CD proprie

Indicator de rezultat: Ponderea întreprinderilor cu inovație de produs si/sau proces care cooperează, in total întreprinderi inovatoare

% 17,9 (2016) 20% 20%


Rezultatul 2.2.1. IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI

Indicator de rezultat: Întreprinderi inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) Nr 2.925 (2016)40 4.000 4.100

Obiectiv Strategic 3. Dezvoltarea capacității administrative

Indicator de impact 1: Numărul total de proiecte de cercetare derulate și monitorizate în România Nr. 8.051 (2016)41 9.000 10.000

Programul 3.1 Capacitate instituțională a MCI

Rezultatul 3.1.1. Informatizare sistem public CD

Indicator de rezultat: Platformă informatică funcțională Nr. 0 1 1

39 INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_de_cercetare_dezvoltare.pdf 40 INS Tempo Online, Întreprinderi inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) pe activități si clase de mărime, total, 201441 INS Tempo Online, Proiecte pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, conform NABS, total, 2016. Proiectul de cercetare-dezvoltare este o modalitate de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu bine stabilit, care este prevăzut sa se realizeze într-o perioada determinata utilizând resursele alocate și căruia ii este atașat un set propriu de reguli, obiective și activități. Grantul este o formă specifică de finanțare nerambursabilă, pe baze competitive, a temelor de cercetare științifica de interes național, cu un pronunțat caracter de originalitate.

49

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_de_cercetare_dezvoltare.pdf

ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC) – VALORI PROVIZORII

Măsuri

Indicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă42

Indicator de realizare (U.M., val. de referință)

Țintă 2019

Țintă 2020 Țintă 2021 Țintă 2022


(1.1.1) Creșterea gradului de utilizare a capacității unităților de cercetare

M1.1.1.1 Finanțarea proiectelor de infrastructură de importanță europeană PO Competitivitate, PI -1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, tip de proiecte: ELI-NP, Danubius-RI și proiecte aprobate în Roadmapul național al infrastructurilor de cercetare, vizează finanțarea infrastructurilor mari de cercetare pan-Europene aflate pe lista ESFRI și care se încadrează ca arie tematică de cercetare viitoare în domenii de cercetare de specializare inteligentă sau în domeniul sănătate, în conformitate cu SNCDI. În acest caz se află proiectul ELI-NP care a fost finanțat în POS CCE și va continua cu faza a doua finanțată în POC. O altă propunere de proiect este Centrul Internațional de Studii Avansate privind Sistemele Fluviu-Deltă-Mare (Danubius-RI), propus la finanțare în cadrul POC după includerea acestuia pe lista ESFRI în 2016.Subprogramul 5.4 Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru sistemele fluviale-delta-maritime (DANUBIUS) vizează: dezvoltarea activităților de CDI, în vederea consolidării competențelor în domeniile specifice studiului sistemelor fluviale-delta-maritime; pregătirea activităților CDI care vor avea loc în viitoarea infrastructură paneuropeană de cercetare, creșterea potențialului CDI din România, promovarea cooperării în cadrul consorțiului și în afara acestuia etc. Tipurile de proiecte finanțate includ: proiecte CDI, experimente, modele, măsurători și analize specifice, proiecte de cercetare-suport, proiecte de management-suport.

Proiecte majore finanțate (Număr) 1 2 1 1

Proiecte mari finanțate (Număr) 2 3 3 3

Subprogramul 5.5. Program de cercetare, dezvoltare și inovare pentru reactori de generația a IV-a - ALFREDObiectivul final al programului de cercetare și dezvoltare este demonstrarea și introducerea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb - LFR, pe piața producătorilor de

Proiecte finanțate (Nr.)0 (2019)

1 1 1 1

50

Măsuri

Indicator de realizare (output) / Unitate / Valori țintă


Țintă 2019


energie electrică sau alte aplicații energeticeALFRED este un sistem inovativ bazat pe tehnologia reactorilor rapizi răciți cu plumb de generatie 4 , care întrunește toate avantajele prezentate anterior și este prezent în documentele strategice europene din cadrul European Research Area precum: SNETP (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform) prin programul ESNII (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative) si SET Plan (Strategic Energy Technology Plan), sau în documentele de perspectivă pe plan mondial din cadrul GIF-Generation IV Forum si a agentiilor internationale de profil: NEA/OECD si IAEA-Viena. Activitățile sprijinite prin ajutorul de stat se încadrează în categoria cercetare-dezvoltare, având un impact asupra următoarelor piețe: piața energiei, piața cercetării, piața industriei nucleare (servicii și produse).Durata schemei de ajutor de stat care va intra în vigoare de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, este până la 31 decembrie 2020, iar plata ajutorului către beneficiarii schemei se poate face până la 31 decembrie 2023.

M1.1.1.2 Finanțarea infrastructurilor CDI pentru instituții CDI publicePO Competitivitate, PI - 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/ universități, are ca obiectiv creșterea capacității CD în domeniile identificate în cadrul SNCDI ca prioritare pentru specializări inteligente și sănătate. Prin acest tip de proiect se urmărește creșterea capacității de cercetare prin sprijinirea participării la infrastructurile de cercetare de interes european din Roadmap-ul aprobat de European Strategy Forum on Research Infrastructures (ESFRI) și prin crearea sau modernizarea unor infrastructuri de interes național sau regional, astfel cum au fost selectate în lista/ Roadmap-ul infrastructurilor de cercetare ale României pentru perioada 2017-2025. Se finanțează numai proiectele a căror arie de cercetare propusă prin proiect se concentrează pe următoarele domenii tematice prioritare: Domeniile de specializare inteligentă (Bioeconomia; TIC, spațiu și securitate; Energie, mediu și schimbări climatice; Eco-nano-tehnologii și materiale avansate) și Sănătate, ca domeniu prioritar de interes național. Investițiile vizează realizarea de instalații (laboratoare fixe sau mobile, centre de cercetare noi sau modernizate) și/sau dotarea cu echipamente și instrumente de cercetare.

Infrastructuri publice sprijinite (Număr)

(8, 2018) 9 9 9 9

Proiecte de investiții mari (Număr)

1 2 4 4

51

Măsuri



Țintă 2019


PNCDI - Subprogramul 1.3 Infrastructuri CD vizează dezvoltarea integrată și utilizarea eficientă a bazei materiale de cercetări publice disponibile. În conformitate cu PNCDI, investițiile ar trebui să vizeze sectoarele prioritare, în special în cele mai bune organizații care efectuează activități de cercetare, pentru a optimiza investițiile în echipamentele CD și pentru a favoriza generarea de venituri din utilizarea acestora. Programul de Finanțare al Noilor Instalații de Cercetare de Interes NaționalAceste instalații sunt considerate de interes național întrucât asigură accesul tuturor cercetătorilor la dotările de care dispun aceste infrastructuri, dar ale căror costuri de menținere în funcțiune și exploatare nu pot fi acoperite din fondurile alocate prin proiectele de cercetare care se derulează în cadrul acestora, fiind necesare surse suplimentare de susținere financiară. Activitatea de cercetare efectuată permite obținerea unor rezultate care asigură racordarea cercetării românești la comunitatea științifică europeană și internațională în domenii de avangardă, știut fiind faptul că cercetarea și dezvoltarea tehnologică conduc la creșterea productivității muncii și competitivității.Aceste instalații și obiective speciale de interes național reprezintă instalații suport pentru activitatea de cercetare în domenii strategice ale economiei naționale, comparabile cu cele de nivel mondial și conduc la cercetări de înaltă performanță. Totodată, asigură un suport științific, tehnic și logistic adecvat, fiind accesibile și altor utilizatori interesați în desfășurarea unor activități de cercetare proprii sau în colaborare, întrucât posedă documente de certificare a calității serviciilor, eliberate de organisme abilitate, avizate de autoritatea de reglementare în domeniu și totodată prezintă capabilități demonstrate atât pe parcursul anilor, cât și perspectivele de utilizare în activitățile de cercetare viitoare.


(1.2.1) Creșterea numărului de cercetători

M1.2.1.1 Pregătirea cercetătorilor tineriSubprogramul 1.1 Resursele umane ale PNCDI43 vizează creșterea numărului și a calității resurselor umane în activitățile CD din sectoarele prioritare. Obiectivele vizate de subprogram se referă la creșterea numărului de cercetători și pregătirea noilor generații,

Programe doctorale finanțate (Număr)

15 15 15 15

43 PNCDI pag. 17

52

Măsuri



Țintă 2019


creșterea atractivității carierei în cercetare, îmbunătățirea performanței grupului, crearea și actualizarea Registrului Național al Cercetătorilor.Principalele tipuri de proiecte finanțate în cadrul acestei măsuri sunt: proiectele de cercetare doctorală și post-doctorală, inclusiv doctoratul industrial; Proiecte de cercetare pentru stimularea echipelor tinere independente; programe complexe de reintegrare a cercetătorilor din diasporă (tineri și cu experiență); bursa pentru tinerii cercetători; recompensarea rezultatelor cercetărilor (articole), burse de cercetare („Ștefan Odobleja”, „Spiru Haret”).

M1.2.1.2 Atragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDIAtragerea cercetătorilor de înaltă calificare din străinătate în organizațiile publice CDI și dezvoltarea conceptului de „revenire a creierelor”, finanțat prin POC PA1 - 1a - Acțiunea 1.1.4 vizează crearea de nuclee de competență științifică și/sau tehnologică, la standarde europene, în cadrul unei instituții CD, universitate sau întreprindere, prin atragerea de specialiști din străinătate. Proiectele sunt realizate de specialistul din străinătate, angajat în calitate de cercetător științific (cel puțin) pe durata proiectului, de către instituția gazdă. Această acțiune vizează consolidarea capacității CDI pentru pregătirea participării la programul „Orizont 2020” și se concentrează pe cele patru plus unul dintre sectoarele prioritare prevăzute de SNCDI. Fondurile alocate sunt contractate integral, iar proiectele sunt în implementare.

Specialiști din străinătate angajați în proiecte susținute

(Număr)(40, 2018)

45 46 48 50


(1.3.1) Intensificarea participării la proiecte internaționale

M1.3.1.1 Sprijin pentru colaborări internaționale POC PI-1a , Acțiunea 1.1.3 Crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene și alte programe CDI internaționale are ca scop sprijinirea proiectelor de CDI care participă direct la competițiile H2020, care complementează prin activitățile propuse obiectivele unor apeluri propuse pentru competițiile H2020 sau care se adresează întăririi capacității administrative a instituțiilor de CDI din România de a realiza aplicații pentru proiecte și apeluri la nivel european și mondial.

Proiecte cu participare românească (Număr)

197300 340 340 340

Entități finanțare sprijinite (Număr) 1 1 1 1

Centre suport pentru aplicații la Orizont 2020 și la

10 15 20 20

53

Măsuri



Țintă 2019


Sunt finanțare următoarele tipuri de proiecte: - Proiecte de cercetare-inovare atât pentru organizații de cercetare cât și

pentru întreprinderi (CO-ECSEL, COMPLEMENT, RO-EIT, RO-ERIC, FINALIST-IMM)

- Proiecte suport pentru organizații de cercetare (Centre-suport)- Proiecte de investiții în infrastructura CD pentru organizații de cercetare

(Catedre ERA, Teaming)PNCDI Subprogramul 3.1 Bilateral are ca obiective cooperarea bilaterală sau multilaterală în domeniul cercetării științifice, consolidarea sistemului național de CDI prin intensificarea cooperării internaționale - lansarea de apeluri tematice comune în parteneriat cu alte țări, activități comune de cercetare, echipele de cercetare mixte, în vederea accesării altor fonduri disponibile din programele de cercetare-dezvoltare la nivel internațional, consolidarea cooperării științifice între România și țările partenere prin finanțarea de proiecte de cercetare comune.PNCDI Subprogramul 3.2 „Orizont 2020” are ca obiective sprijinirea participării la proiectele din cadrul Orizont 2020, consolidarea sistemului național de CDI prin intensificarea colaborării în cercetarea europeană de excelență, creșterea vizibilității României în domeniul cercetării și inovării. Proiectele din cadrul Programului Orizont 2020 pentru care se asigură sprijinirea participării includ: GEOTERMICA, FET Flagship ERA-NET, QuantERA, MANUNET III, EuroNanoMed III, RI-LINKS2UA, ERA4CS, ACT, ProSafe, NEURON, FACCE-SURPLUS, CoBioTech, SUSFOOD 2, BIODIVERSA 3, CORE Organic Cofund, 4 PRIMA CSA, SYNAMERA, ERA-GAS, WaterWorks 2015, ENSUF - ERA-NET co-fund Smart Urban Futures, INNOVOUCHER, Columbus, BSH - Black Sea Horizon, E-rare 3, ERA-Net Smart Grids Plus, ERA-NET Smart Cities and Communities, WaterWorks 2014PNCDI Subprogramul 3.3 Sprijinirea participării românești la JPI susține integrarea cercetării românești în spațiul european al cercetării în domeniile abordate de Inițiativele de Programare Comună (Joint Programming Initiatives - JPI), respectiv participarea organizațiilor de cercetare românești la identificarea de soluții/măsuri comune pentru provocările societale ce afectează în mod diferit comunitățile europene. Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: proiecte CDI - proiecte selectate în vederea finanțării în urma apelurilor comune; proiecte-suport.PNCDI Subprogramul 3.4. Sprijinirea participării la JTI/JU are în vedere sprijinirea

alte programe internaționale (Număr)

Acorduri încheiate (Număr) 16 16 16 16

Participări transnaționale (Număr/ an)

28 28 28 28

54

Măsuri



Țintă 2019


participării entităților din România la inițiativele tehnologice comune; crearea unor condiții favorabile investițiilor în domeniul cunoașterii și al inovației la nivel național, pentru a stimula competitivitatea la nivel european, creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: - proiecte demonstrative, integrate, inovative ale întreprinderii comune - se desfășoară,

de regulă, pe întreaga durată a întreprinderii comune, la care entitățile juridice participă în calitate de "membri", "asociați", "parteneri principali" etc. selectați în urma unei cereri de participare/apeluri specifice;

- proiecte de CDI și suport specifice - se derulează, de regulă, pe o perioadă limitată, fiind selectate de întreprinderea comună în urma unor apeluri deschise și competiții de propuneri.

PNCDI Subprogramul 3.5 Alte inițiative și programe europene și internaționale are ca obiective: susținerea participării românești la inițiativele europene și internaționale: EUREKA, EUROSTARS, NATO, art. 185 al TFUE și altele asemenea; stimularea performanțelor tehnologice și economice ale companiilor românești, prin finanțarea acelor entități care au capacitatea de a transforma idei în produse și tehnologii inovative cu potențial de piață real; realizarea de către operatorii economici a unor produse și tehnologii noi, care au la bază rezultate ale cercetării și care prezintă potențial de exploatare comercială pe piața internă și internațională; stimularea IMM-urilor de a considera inovarea drept o strategie de dezvoltare, atât prin dezvoltarea de capacități proprii de cercetare, cât și prin accesarea facilităților experimentale disponibile în entitățile de cercetare din România; susținerea cooperării dintre organizații de cercetare și industrie, astfel încât acestea să colaboreze în toate etapele, respectiv: idee, concept, proiectare, model experimental, prototip, testare, proiectare tehnologică, producție de serie, promovare, marketing și vânzare de produse inovative cu valoare adăugată mare; întărirea și consolidarea capacității de inovare a întreprinderilor pentru crearea de noi produse/sisteme/tehnologii/bazate pe valorificarea rezultatelor cercetării.Tipurile de proiecte urmează formatul impus de programul european căruia i se adresează și se actualizează după necesități:- Proiect EUREKA tradițional;- Proiect EUREKA-Cluster;- Proiect EUROSTARS;

55

Măsuri



Țintă 2019


- Proiecte NATO-STO (Science and Technology Organization);- Proiecte NATO-SPS (Science for Peace and Security);- proiecte specifice așa cum sunt prevăzute în programele europene în baza art. 185 al

TFUE.PNCDI Subprogramul 3.6 Suport susține formarea de consorții cu parteneri internaționali; stimularea participării și susținerea reprezentării României în organizații, programe și inițiative internaționale de cercetare (de exemplu, la Orizont 2020, EUREKA, NATO, COST, EIT, EIP, JPI, JTI etc.). Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt:

- proiecte-suport pentru participarea reprezentanților României la reuniuni ale organizațiilor, organismelor și inițiativelor europene și internaționale;

- proiecte-suport pentru organizarea în România a unor reuniuni ale organizațiilor, organismelor și inițiativelor europene și internaționale de cercetare în care România este reprezentată;

- proiecte-suport pentru organizarea sau participarea la activități pregătitoare în vederea formării de consorții pentru depunerea de noi proiecte europene (Orizont 2020);

- proiecte-suport pentru stimularea participării la inițiative paneuropene și internaționale CDI, inclusiv la parteneriatele europene pentru inovare (EIP, JPI).

- premii - acordate participanților români în proiecte Orizont 2020 în calitate de responsabili de pachete de lucru și/sau coordonatori de proiecte.

PNCDI Subprogramul 5.2. Participare la organismele și programele internaționale de cercetare vizează: creșterea vizibilității cercetării românești prin participarea la organismele și programele internaționale de cercetare în domeniul nuclear și al particulelor elementare; întărirea cooperării științifice și industriale, a transferului de cunoștințe și tehnologii de vârf, la nivel european și internațional, în domeniul nuclear și al particulelor elementare; promovarea inovării industriale în sectorul energeticii nucleare; obținerea de tehnologii nucleare prin întărirea colaborării dintre România (prin Institutul de Fizică Atomică - IFA București) și organizații partenere la nivel internațional (de exemplu, CEA - Comisariatul pentru energie atomică și energii alternative din Franța); asigurarea unei platforme de comunicare eficientă între instituțiile de cercetare, învățământ, industriale și economice din România și organismele internaționale de cercetare în domeniul nuclear și al particulelor elementare.

56

Măsuri



Țintă 2019


Subprogramul cuprinde următoarele module:- EURATOM-RO: fuziune nucleară, fisiune nucleară și radioprotecție;- CERN-RO: fizica particulelor elementare, fizică nucleară la energii înalte, fizică cu

fascicule radioactive;- FAIR-RO: fizica antiprotonilor și ionilor, fizică nucleară la energii înalte, fizică cu

fascicule radioactive;- CEA-RO: energie nucleară, energii alternative și aplicații;- F4E-RO: fuziune pentru energie.

Tipurile de proiecte se adaptează la tipurile de proiecte din cadrul programelor europene de profil:

- proiecte de cercetare-dezvoltare (F4E, CERN-RO, FAIR-RO, CEA-RO etc.);- proiecte de cercetare-dezvoltare - proiecte finanțate mixt de la bugetul de stat și

de organizații partenere la nivel internațional (de exemplu, CEA);- proiecte-suport de management (F4E, CEA-IFA, altele similare).

PNCDI Subprogramul 5.3. Programul de cercetare, dezvoltare și inovare pentru tehnologie spațială și cercetare avansată - STAR. Programul STAR pentru susținerea participării la programele și activitățile Agenției Spațiale Europene este inițiat, aprobat și aflat în implementare pentru perioada 2012-2019, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 262/2011, și se va susține și în actualul ciclu de planificare strategică și de finanțare multianuală, până în anul 2019. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 262/2011, ROSA asigură conducerea programului, implementarea acestuia fiind făcută cu instrumentele specifice stabilite prin ordine și instrucțiuni emise de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.Subprogramul 3.6. Suport asigură sprijin pentru formarea de consorții cu parteneri internaționali și pentru stimularea participării și susținerea reprezentării României în organizații, programe și inițiative internaționale de cercetare

M1.3.1.2 Diseminare și acces la informațiiPOC PI-1a , Acțiunea 1.1.2 Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate la rețele europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și internațional: tip de

Proiecte implementate (Număr)(2, 2018) 4 5 6 6

57

Măsuri



Țintă 2019


proiecte: CLOUD si infrastructuri masive de date; ANELIS PLUS; RoEduNet.CLOUD si infrastructuri masive de date. Această acțiune va contribui la dezvoltarea de infrastructuri de tip CLOUD, folosind soluții de CLOUD tip privat, dar fiind încurajate și proiecte care dezvoltă soluții de infrastructură conectabilă cu alte resurse existente de Cloud, într-un model hibrid.RoEduNet. Această acțiune va contribui la creșterea gradului de conectare a cercetătorilor români pe plan național și internațional și va contribui în același timp la dezvoltarea infrastructurii specializate, pentru a sprijini proiectele mari și complexe de cercetare. RoEduNet reprezintă rețeaua națională pentru educație și cercetare la nivelul României. În plan național, RoEduNet asigură conexiuni de date pentru instituțiile de cercetare din România, pentru universități, școli și licee, spitale universitare, biblioteci și câteva muzee și instituții culturale. Obiectivele vizează: Extinderea și diversificarea conectivității internaționale a rețelei RoEduNet, Creșterea capacității de conectare a centrelor de cercetare la nivel naționalManifestări științifice subvenționate din bugetul de stat, Subvenționare literatură CDI.

Manifestări științifice subvenționate din bugetul

național (Nr./an) 110 120 120 120

P1.4. Instituții CDI

(1.4.1) Îmbunătățirea rezultatelor cercetării din România

M1.4.1.1 Cercetare în domenii de interes strategic pentru RomâniaPNCDI - Programul 4. Cercetare fundamentală și de frontieră pentru a menține și dezvolta domeniile de nișă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ asigură finanțarea proiectelor de cercetare exploratorie, a proiectelor de cercetare complexă de frontieră și a proiectelor de cercetare de tip „ERC – Like”, care vizează dezvoltarea cercetării fundamentale în domeniile prioritare stabilite de SNCDI 2020, creșterea contribuției României la SEC, dezvoltarea temelor emergente; adoptarea standardelor de evaluare internaționale pentru proiectele de cercetare fundamentală. Principalele tipuri de proiecte finanțate sunt: proiectele de cercetare fundamentală, studii avansate, proiecte de cercetare de frontieră, sprijinirea rezultatelor științifice cu potențial aplicativ ridicat, proiecte de frontieră complexe, ateliere exploratorii.PNCDI – Programul 5, Cercetare în domenii de interes strategic, program suport condus de instituții cu rol de coordonare științifică în domenii de interes strategic.

Proiecte de importanță majoră susținute (Nr./an)

4 4 4 4

58

Măsuri



Țintă 2019


Programul urmărește: - susținerea participării instituțiilor de cercetare din România la instituțiile și

programele științifice internaționale pentru creșterea capacității naționale de cercetare în domeniile de interes strategic;

- identificarea de nișe de cercetare, tehnologice și industriale la nivel național, european și mondial;

- utilizarea resurselor internaționale de cercetare-dezvoltare prin participarea în comun, în cadrul organizațiilor și programelor științifice europene, la soluționarea problemelor de interes strategic pentru România;

- obținerea de rezultate științifice vizibile și cu impact, prin cooperare internațională, transfer de cunoștințe și tehnologii cu aplicații strategice;

- promovarea inovării industriale în sectoarele de interes strategic, dezvoltarea și diversificarea de aplicații ale cercetărilor în activități industriale;

- comunicarea eficientă între instituțiile de cercetare, de învățământ, industriale și economice din România, prin popularizarea rezultatelor științifice în domeniile și sectoarele de interes strategic.

M1.4.1.2 Sprijin instituționalProgramele Nucleu reprezintă programe de cercetare-dezvoltare proprii ale instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare, care pot fi finanțate de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare și a căror tematică este orientată cu precădere către problemele specifice domeniului economico-social în care funcționează instituția sau unitatea respectivă. În 2018, au fost aprobate spre finanțare 48 de propuneri de programe-nucleu.PNCDI – Programul 1, Subprogram 1.2 Performanță instituțională Scopul programului este de a obține cea mai mare valoare pentru banii investiți în cercetare, prin concentrarea resurselor spre organizațiile cercetare publice, cu precădere a celor performante. Performanțele sunt stabilite pe bază de indicatori de performanță.

Proiecte susținute (Nr.) 200 200 400 600 800

P2.1. Transfer de cunoștințe

(2.1.1) Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor CDI

M2.1.1 Parteneriate pentru transfer de cunoștințe Întreprinderi care colaborează cu instituții

80 90 110 110

59

Măsuri



Țintă 2019


PO C PA1-1b, Acțiunea 1.2.3 vizează încurajarea interacțiunilor dintre instituțiile de CDI/ universități și mediul de afaceri. Această acțiune urmărește să încurajeze interacțiunea instituțiilor de învățământ superior și instituțiilor de CD cu mediul de afaceri, prin finanțarea accesului întreprinderilor la expertiză extinsă și la facilitățile organizațiilor de cercetare în scopul comercializării rezultatelor de cercetare către întreprinderile care își dezvoltă afaceri cerute de piață. În acest scop se vor constitui parteneriate între organizațiile de cercetare și întreprinderi/grupuri de întreprinderi interesate să obțină cunoștințe, inclusiv abilități și competențe care vor răspunde nevoilor strategice de dezvoltare a întreprinderilor și vor oferi soluții inovative pentru obținerea de produse și procese, tehnologii noi/ îmbunătățite identificate de întreprinderi ca fiind cerute de piață. PNCDI - Subprogramul 2.1 Transfer de cunoaștere la agentul economic, Transferul către întreprindere, Implementarea la agentul economic, Platforme tehnologice, Dezvoltare și management grup, concursuri, etc. Programul are ca obiective:

- intensificarea parteneriatelor pentru activități de cercetare industrială și dezvoltare experimentală finanțate de sectorul de afaceri;

- realizarea de produse/tehnologii/metode/servicii noi sau semnificativ îmbunătățite și introducerea acestora în circuitul productiv;

- ascensiunea pe lanțurile de valoare prin creșterea valorii adăugate și ridicarea nivelului tehnologic în întreprinderi;

- completarea lanțurilor de valoare de la furnizori primari până la comercializarea bunului finit;

- promovarea culturii inovatoare în afaceri;- promovarea agendelor și planurilor strategice de dezvoltare comună;- optimizarea utilizării resurselor de cercetare (infrastructuri și personal);- impulsionarea brevetării la nivel național și internațional;- concentrarea investițiilor (maximizarea valorii banilor investiți);- perfecționarea personalului de cercetare din întreprinderi, angajarea de personal

de cercetare.PNCDI Subprogramul 2.2 transfer tehnologic în sprijinul competitivității vizează creșterea ofertei de servicii de informare și brokeraj tehnologic și furnizarea de asistență pentru capacitate administrativă și gestionarea proprietății intelectuale.

publice (Număr)

IMM-uri finanțate 600 600 600 600

Entități de transfer tehnologic în sprijinul

competitivității (Număr)

60 60 60 60

60

Măsuri



Țintă 2019


Principalele tipuri de proiecte utilizate sunt: oficiu de legătură cu industria și centru de informare tehnologică.

M2.1.2 Sprijinirea clusterelor de inovare PO Competitivitate PA1 - 1a - Acțiunea 1.1.1. Mari infrastructuri CD, tip de proiect: Clustere de inovare Măsura contribuie la dezvoltarea capacității de cercetare-dezvoltare în cadrul clusterelor sprijinite (inclusiv prin întărirea rolului partenerilor cu activitate CD în cadrul clusterelor și atragerea de noi entități cu activitate CD în clustere), la intensificarea activităților de inovare (de exemplu prin introducerea de noi produse – bunuri sau servicii - și procese pe piață) și la creșterea competitivității economice a acestora (prin creșterea cifrei de afaceri agregate, a valorii agregate a exporturilor sau altor indicatori economici). De asemenea, se are în vedere crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în clustere. Finanțarea acoperă investiții pentru dezvoltarea de noi facilități CD comune în clusterele de inovare și/sau modernizarea facilităților CD comune existente, activități de inovare (obținerea, validarea și protejarea brevetelor și altor active necorporale care aparțin clusterului, detașarea de personal cu înaltă calificare, achiziția de servicii de consultanță în domeniul inovării și achiziția de servicii de sprijinire a inovării), precum și activități de exploatare pentru sprijinirea funcționării clusterelor (animarea și promovarea clusterului, gestionarea instalațiilor clusterului, organizarea de programe de formare, ateliere, conferințe).

Clustere sprijinite (Număr)4 4 4 4

P2.2. Stimulare investiții CDI din partea sectorului privat

(2.2.1) Creșterea participării întreprinderilor din România (în special a IMM-urilor) la CDI

M2.2.1 Implementarea instrumentelor de capital de risc pentru CDIPO Competitivitate, PA1, 1b. Acțiune 1.2.2 Instrumente de creditare și măsuri de capital de risc în favoarea IMM-urilor inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piațăSchema de ajutoare de stat și de minimis sub formă de investiții de capital de risc pentru IMM vizează beneficiari care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:- beneficiarul sau unul dintre acționarii/asociații acestuia a înregistrat sau se află în proces de a înregistra cel puțin un drept tehnologic (de tipul brevet de invenție, model de utilitate, drept asupra unui desen industrial, drept de autor asupra unui program de

Întreprinderi sprijinite (Număr)

0 15 20 20

61

Măsuri



Țintă 2019


calculator etc.) și suportul financiar este direcționat înspre acțiuni menite să susțină implementarea aceluiași drept tehnologic;- beneficiarul sau unul dintre acționarii/asociații acestuia a primit un premiu de cercetare, dezvoltare sau inovare acordat de o instituție UE sau de un organism competent la nivel UE/ național/ regional și suportul financiar este direcționat înspre acțiuni menite să susțină implementarea aceluiași premiu; sau- beneficiarul este o întreprindere inovativă, financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern; - beneficiarul intenționează să utilizeze finanțarea în scopul inovării, așa cum este aceasta definită în "Manualul Oslo - Ghid pentru colectarea și interpretarea datelor privind inovarea", ediția a 3-a, cap. 3.

M2.2.2 Sprijinirea cererii de inovare a întreprinderilorPOC PA1, Prioritate de investiții 1a, Acțiunea 1.1.1 Mari infrastructuri CD, Proiecte de investiții pentru departamentele CD ale întreprinderilor Investițiile pentru dezvoltarea departamentelor CD ale întreprinderilor au ca scop încurajarea creșterii capacității de cercetare-dezvoltare și inovare în scopul creșterii nivelului de inovare și a competitivității pe piață a întreprinderilor și creșterea investițiilor private în CDI. Când întreprinderea face parte dintr-un cluster, investiția în cercetare-dezvoltare și inovare va contribui, de asemenea, la creșterea potențialului de cluster în special în acele sectoare economice competitive sau cu potențial de creștere la nivelul comunităților unde activează aceste întreprinderi. Acest tip de proiect va sprijini investiții inițiale pentru: construcția de noi departamente de CD (laboratoare/centre de CD etc,) însoțită obligatoriu de dotarea acestora cu echipamente și instrumente de cercetare ; modernizarea, extinderea, consolidarea, schimbarea de destinație a departamentelor de CD existente, însoțită obligatoriu de dotarea acestora cu echipamente și instrumente de cercetare ; achiziția de echipamente și instrumente de cercetare.POC PA1-1b - Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Start-up/spin-offFinanțarea are ca obiectiv realizarea de produse, tehnologii/procese noi sau semnificativ îmbunătățite în scopul producției și comercializării.POC PA1-1b - Acțiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de

Start-up-uri / spin-off-uri create (Număr) 100 150 200 200

Cereri de brevet (Număr) 150 180 200 200

Întreprinderi care introduc noi procese/produse

(Număr)80 85 95 100

Întreprinderi sprijinite (Număr)

50 70 90 100

62

Măsuri



Țintă 2019


proiect: Întreprinderi nou create inovatoareObiectivul urmărit prin susținerea finanțării acestui tip de proiect este de a stimula inovarea în întreprinderi nou-înființate inovatoare, care dezvoltă produse și/sau procese noi sau substanțial îmbunătățite în scopul producției și comercializării. Specificul acestui tip de proiect constă în valorificarea unor rezultate de cercetare-dezvoltare sau idei brevetate, ca bază de pornire pentru dezvoltarea acelor produse (bunuri sau servicii), procese, tehnologii identificate de aplicant ca fiind cerute de piață pe bază de pre-contracte ferme deținute de aplicant. POC PA1-1b - Acțiunea 1.2.1. Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare, tip de proiect: Proiectul tehnologic inovativAceastă acțiune are ca scop încurajarea investițiilor private în CDI, prin creșterea numărului de întreprinderi care urmăresc introducerea inovării în activitatea proprie prin proiecte care dezvoltă produse și/sau procese sau tehnologii noi sau substanțial îmbunătățite, în scopul producției și comercializării, bazate pe cercetare. Această acțiune se adresează întreprinderilor mari, mijlocii sau mici (inclusiv microîntreprinderi) din România cu activitate de CD, dar pentru care activitatea de CD nu constituie obiectul principal de activitate. Proiectul tehnologic inovativ are ca scop realizarea unei inovări de produs (pentru bunuri și/sau pentru servicii) sau de proces, inovare bazată pe cercetarea realizată în cadrul proiectului.

P3.1. Capacitate instituțională (minister – agenții de finanțare – institute naționale)

(3.1.1) Îmbunătățirea eficienței și eficacității

M.3.1.1.1 Politică CDI bazată pe doveziSusținerea dezvoltării și implementării unei politici publice bazate pe dovezi se va realiza prin :

- Elaborare reglementări (organigrama – posturi, salarii)- Susținerea rețelei regionale de observatoare - Susținerea organismelor consultative (buget organisme- Planul sectorial

Observatoare regionale susținute (Număr) 8 8 8 8

63

Măsuri



Țintă 2019


M3.1.1.2 Managementul sistemului național CDI PNCDI Subprogramul 1.4. Suport furnizează instrumente de sprijin indirect necesare bunei funcționări a sistemului național de cercetare-dezvoltare (inclusiv dezvoltarea resurselor umane specializate în administrarea și comercializarea rezultatelor cercetării). În principal, dar nu exclusiv, vor fi utilizate următoarele tipuri de proiecte:- centre de competență (proiecte de specializare pe domenii științifice și tehnologice și domeniile suport asociate: politici CDI, proprietate intelectuală, transfer tehnologic, brokeri de tehnologii, comercializare etc.);- proiecte de achiziții - modernizare și informatizare capacitate administrativă pentru managementul activității de CD;- proiecte suport pentru fundamentarea politicilor de CDI, pentru informare-documentare științifică, pentru comunicarea și popularizarea științei.Proiectul ”Dezvoltarea capacității administrative a MCI de implementare a unor acțiuni stabilite în SNCDI 2014-2020” (SIPOCA 27) are ca scop adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane din cadrul ANCSI pentru realizarea si punerea in aplicare a politicilor publice bazate pe dovezi in vederea corelării planificării strategice cu bugetarea pe programe.Finanțarea susține:- Realizarea unei Platforme Informatice Integrate pentru CDI (PII-CDI), care efectuează

activități de culegere, agregare, prelucrare și distribuire a informațiilor. - Realizarea mecanismului de orientare strategică, bazat pe descoperirea antreprenorială

și creșterea gradului de integrare a sistemului de CDI în economia națională, ca răspuns la nevoia de a îmbunătăți procesul de monitorizare și evaluare a SNCDI.

- Pregătirea personalului și formarea competențelor necesare fundamentării și aplicării bugetării pe programe.

Registre naționale (Număr)0 1 4 4

64

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI

Anexa 4.1. Profilul instituțional

Instituții și organizații subordonate

Sistemul național de cercetare

Ministerul Cercetării și Inovării organizează și conduce sistemul național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare. Sistemul național de cercetare - dezvoltare este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de drept public și de drept privat cu personalitate juridică, care au în obiectul de activitate cercetarea - dezvoltarea.

În sistemul național de cercetare - dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de unități și instituții:

A. Unitățile și instituțiile de drept public:

i. Institute, centre sau stațiuni de cercetare - dezvoltare organizate ca instituții publice;ii. Institute sau centre de cercetare - dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale,

companiilor naționale și regiilor autonome sau ale administrației publice centrale și locale;iii. Centre internaționale de cercetare - dezvoltare înființate în baza unor acorduri internaționale;iv. Alte instituții publice sau structuri ale acestora, care au în obiectul de activitate cercetarea -

dezvoltarea.

B. Unitățile și instituțiile de drept privat:

v. Unități de cercetare - dezvoltare organizate ca societăți comerciale;vi. Societăți comerciale, precum și structurile acestora care au în obiectul de activitate cercetarea-

dezvoltarea;vii. Instituții de învățământ superior private acreditate sau structuri ale acestora.

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România cuprinde 263 organizații CDI publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice, 56 sunt universități publice autorizate, 46 sunt institute naționale de cercetare - dezvoltare (dintre care 43 coordonate de MCI), iar 65 sunt instituții de cercetare și centre ale Academiei Române. Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic (ReNITT) cuprinde 50 organizații specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informații tehnologice, incubatoarele de tehnologie și afaceri, 4 parcuri de știință și tehnologie.

Din acest sistem, o entitate distinctă este sistemul de cercetare - dezvoltare de interes național, care cuprinde următoarele categorii de unități de drept public, cu personalitate juridică:

institute naționale de cercetare - dezvoltare;

institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei Române și de cercetare - dezvoltare ale academiilor de ramură;

instituții de învățământ superior acreditate sau structuri ale acestora;

institute sau centre de cercetare - dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale și regiilor autonome de interes național.

65

Consilii naționale consultative și colegii

# Denumirea Finanțare

1 Colegiul Consultativ pentru CDI Bugetul de stat

2 Colegiul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării

Bugetul de stat

3 Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare Bugetul de stat

4 Consiliul Național al Cercetării Științifice Bugetul de stat

Instituții în subordinea MCI


1 Agenția Spațială Națională (ROSA) Resurse proprii

2 Institutul de Fizică Atomică (IFA) Resurse proprii

CDI, instituții de dezvoltare tehnologică și inovare și unități sub autoritatea MCI


1 SC "Institutul de Cercetări în Transporturi INCERTRANS" - S.A Resurse proprii

2 Institutul de Cercetare-Proiectare Rulmenți și Organe de Asamblare - ICPROA-S.A. Brașov Resurse proprii

În afară de acestea, 44 de institute naționale de cercetare-dezvoltare (INCD) funcționează în coordonarea Ministerului Cercetării și Inovării. INCD sunt entități organizate în prezent conform Legii nr. 324/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică. Acestea reprezintă o formă de organizare instituțională specifică activităților de cercetare-dezvoltare, instituită cu scopul de a asigura desfășurarea acestor activități, precum și consolidarea competenței științifice și tehnologice în domeniile de interes național, stabilite în acord cu Strategia de dezvoltare a României. Lista INCD este prezentată mai jos:

1. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 București2. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare - COMOTI București3. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și

Teledetecției - IGR București4. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie - INCDTP București5. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini Agricole și Instalații Destinate

Agriculturii și Industriei Alimentare - INMA București

66

6. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" - IFIN-HH București

7. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației - INFLPR București

8. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică - IFT Iași9. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM București10. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP București11. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică - ICCF București12. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată -

INCEMC Timișoara13. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină -

GEOECOMAR București14. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice - INCDSB București15. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT București16. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice - ICSI

Râmnicu Vâlcea17. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare - INCDTIM

Cluj-Napoca18. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică-Cercetări Avansate - ICPE-

CA București19. Institutul Național de Cercetare Aerospațială "Elie Carafoli" - INCAS București20. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării - INCDMTM

București21. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică - ICMET Craiova22. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND București23. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier - IPCUP Ploiești24. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale - ISIM Timișoara25. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive - ICPMRR

București26. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie - ICECHIM București27. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare - IMNR București28. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă -

INSEMEX-S.A. Petroșani29. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie - ICEMENERG București30. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Urbanism și Dezvoltare Teritorială

Durabilă - URBAN-INCERC31. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Comunicații - București-INSCC București32. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii "Alexandru Darabont" -

INCDPM București33. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - București

67

34. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" București

35. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA București36. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului -

ICPA București37. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă - Fundulea38. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură - Ștefănești

Argeș39. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - IBNA Balotești40. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov41. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - INCDT42. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - INCDDD Tulcea43. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cercetări Marine "Grigore Antipa" - INCDM

Constanța44. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"

Mediul intern

Politica CD&I

Politica publică este stabilită prin Strategia Națională CD&I 2014-2020 (SNCDI).

Obiectivele strategice ale SNCDI sunt:

1. Creșterea competitivității economiei românești prin inovare. Obiectivul vizează dezvoltarea capacității firmelor de a absorbi tehnologie de ultimă generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile piețelor deservite, și de a dezvolta, la rândul lor, tehnologii sau servicii care să le permită progresul pe lanțurile de valoare.

2. Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră. Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării experimentale din Romania. Activitățile CD la frontiera cunoașterii presupun formarea unei mase critice de cercetători în domeniile cele mai promițătoare, menținerea avansului în domeniile de nișă, standarde internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare, și inițiative științifice de anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri.

3. Creșterea rolului științei în societate. Știința și tehnologia devin relevante pentru societate atunci când efectele lor se resimt în viața cotidiană a cetățeanului. Strategia urmărește rezolvarea problemelor societale prin soluții inovatoare.

Prin SNCDI au fost stabilite următoarele categorii de priorități:

1. Priorități de specializare inteligentă, care presupun definirea și consolidarea unor domenii de competență ridicată, în care exista avantaje comparative reale, sau potențiale, și care pot contribui semnificativ la PIB; acestea sunt:

- Bioeconomia;- Tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate;- Energie, mediu și schimbări climatice;- Eco-nano-tehnologii și materiale avansate.

68

Prioritățile de specializare inteligentă au fost stabilite ținând cont de potențialul domeniilor candidate de a adăuga valoare economică rezultatelor cercetării, precum și de existența unei mase critice de resurse umane și materiale, ca premise necesare creșterii.

2. Priorități cu relevanță publică, ce vizează alocarea de resurse în domenii în care cercetarea și dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete și presante.

- Sănătate. În acest domeniu, cercetarea și dezvoltarea experimentală au o contribuție esențială, influențând nu numai bunăstarea individuală și generală, ci și perspectivele economice ale unei societăți.

- Patrimoniu și identitate culturală. Domeniul vizează o gamă largă de teme de cercetare științifică, de la impactul social al științei și tehnologiei, la dezvoltarea sistemului de educație, consistent cu obiectivele esențiale ale Uniunii Europene.

- Tehnologii noi și emergente. Direcția este orientată spre achiziția publica pre-comercială de inovare, susținând oportunitățile relevante strategic.

3. Cercetarea fundamentală rămâne prioritară în cadrul SNCDI – incluzând disciplinele umaniste și socio-economice – ca sursă pentru cercetarea de frontieră și interdisciplinară.

Direcțiile generale de acțiune ale politicii CD&I sunt:

- Capacitatea și performanța sistemului CD&I (instituții, personal, bază materială);- Stimularea investițiilor private în CD&I;- Participarea în cadrul “European Research Area”.

Instrumentele principale de implementare ale SN-CDI sunt:

1. Planul Național CD&I 2015-202044 (PNCDI III).2. Programele nucleu dedicate institutelor naționale de cercetare.3. Programul Operațional de Competitivitate - Axa prioritară 1 Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare

pentru susținerea afacerilor și competitivitate (POC-Axa 1).4. Facilități fiscale pentru CD&I.5. Programul Operațional Regional 2014-2020 - Axa prioritară 1 „Promovarea transferului tehnologic” (POR-

Axa 1).6. Programele Academiei Române.

Totuși, în sfera decizională a MCI nu se găsesc decât instrumentele 1-3 și, parțial, 4.

Politica CD&I - priorități pe termen mediu

Obiective actuale ale politicii CD&I

1. Integrarea politicii CD în politici publice de <<competitivitate – inovare – cercetare-dezvoltare>> și finanțarea adecvată a sistemului CD&I.

2. Mecanisme de monitorizare și reorientare strategică bazate pe evidențe factuale.

Direcție de acțiune specifică etapei actuale

Prioritate: punerea în funcțiune a proceselor de descoperire antreprenorială, cu rolul de a maximiza rolul CD&I pe lanțurile de valoare. CD&I asigură avantajul competitiv sustenabil al firmei, cu influență pozitivă asupra competitivității economice sectoriale și naționale. Anumite decizii (de ex. privind competițiile “targeted”) ar trebui să fie înlocuite cu decizii antreprenoriale asupra oportunității și momentului lansării unei afaceri.

44 Aprobat prin HG nr.583/2015.

69

Anexa 4.2. Analiza SWOT

Sector / Organizație Puncte tari Puncte slabe

CDI Existența unor sectoare cu potențial competitiv, de specializare inteligentă

Existența proiectelor majore, de interes european și a angajamentelor de finanțare a acestora

Posibilitatea de utilizare a infrastructurilor realizate în perioada de programare 2007-2013

Existența unei cohorte noi de tineri doctoranzi

Abordare bazată pe programe bugetare și finanțări pe baze competitive, pentru numeroase tipuri de intervenții în domeniul CDI

Disponibilitatea fondurilor europene, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat

Existența avantajelor fiscale pentru CDI

Lipsa de predictibilitate a finanțării Subfinanțarea sectorului CDI Lipsa de interes pentru proiecte colaborative

de CDI între mediului privat și mediul academic/de cercetare

Lipsa resurselor umane, datorată lipsei de atractivitate a carierei în domeniul CDI

Lipsa de investiții private în domeniul CDI Dezvoltarea insuficientă a aglomerărilor

economice competitive la nivel regional / local Infrastructura de afaceri neatractivă pentru

dezvoltarea proiectelor ide CDI

Guvernanța sistemului de CDI

Mecanisme slabe de coordonare Cadru de reglementare și finanțare care

necesită îmbunătățire

Capacitate administrativă de ansamblu

Experiența ciclului 2007-2013 de finanțare

Continuitatea programării strategice

Instabilitate organizațională Lipsa instrumentelor de monitorizare și

evaluare, inclusiv sistem IT integrat Deficit de resurse umane

Sector Oportunitate Probabilitate

CDI Dezvoltarea sectoarelor cu potențial competitiv, de specializare inteligentă Medie

Derularea de proiecte în parteneriate internaționale Medie

Atragerea de investiții străine Medie

Absorbția fondurilor UE Mare

Capacitate administrativă Modificări ale cadrului de reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și angajarea de personal în afara organigramei

Mare

Proiecte cu finanțare europeană care permit atragerea de resurse umane specializate Mare

70

Sector / organizație Amenințare Probabilitate Impact

CDI Lipsa finanțării sau diminuarea acesteia Mare Mare

Eliminarea avantajelor fiscale pentru CDI Medie Mare

Guvernanța CDI Insuficientă voință politică pentru îmbunătățirea sistemului de guvernanță

Medie Mare

Politizare Mare Mare

Capacitate administrativă Menținerea instabilității organizaționale Mare Mare

Colaborarea ineficientă cu celelalte instituții și autorități implicate în implementarea politicilor publice din domeniul CDI

Mare Mare

71

Anexa 4.3. Analiza PESTLE

Factor Impact Probabilitate Implicații

Măsuri de reducere / eliminare a riscurilor

Măsuri de valorificare a oportunităților

FACTORI POLITICI (P)

Stat democratic, cu principii solide si stabile

Pozitiv Mare Mediu atractiv și propice pentru dezvoltare

Promovarea avantajelor pe care România le are din punct de vedere investițional

Schimbări politice frecvente la nivel guvernamental

Negativ Mare Incertitudinea direcțiilor strategice, prelungirea proceselor decizionale, eforturi nefructificate

Asumarea politică transpartinică a priorităților naționaleBugetarea multianuală, pe programe

Interesul principalelor forțe politice față de susținerea CDI

Pozitiv Mare Condiții propice pentru implementarea SNCDI /PNCDI 2014-2020

Asigurarea finanțării optime a sectorului, în linie cu angajamentele asumate la nivel național și european

FACTORI Economici (E)

Instabilitate / criză financiară, pe fondul creșterii nesustenabile, scăderii veniturilor colectate la bugetul de stat și creșterii cheltuielilor publice (repetarea scenariului 2008)

Negativ Medie Diminuarea finanțării domeniului CDIAmânarea/ abandonarea proiectelor în derulareAnularea investițiilor private în CDI

Evitarea măsurilor procicliceLimitarea măsurilor cu impact potențial negativ asupra mediului de afaceri (de ex. creșterea salariului minim)Îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de statRespectarea cadrului fiscal-bugetar agreat și a normelor de prudențialitate.

Costurile ridicate și riscul asociat activităților de CDI

Negativ Mare Lipsa investițiilor private în domeniul CDI

Implementarea măsurilor de sprijin pentru investițiile private în CDI, inclusiv capital de risc

FACTORI Sociali (S)

Continuarea “exodului creierelor”

Negativ Mare Lipsa resurselor umane în CDI

Implementarea măsurilor de creștere a atractivității carierei în domeniul CDI

Atragerea cohortei de tineri doctoranzi către cariera CDI

Pozitiv Scăzută Lipsa resurselor umane în CDI

Implementarea măsurilor de creștere a atractivității carierei în domeniul CDI

FACTORI Tehnologici (T)

Utilizarea infrastructurii dezvoltate prin finanțările UE 2007-2013

Pozitiv Medie Creșterea producției de CDI

Implementarea măsurilor de susținere a activităților CDI în centrele deja dezvoltate / modernizate

72

Factor Impact Probabilitate Implicații

Măsuri de reducere / eliminare a riscurilor

Măsuri de valorificare a oportunităților

Derularea proiectelor majore de CDI

Pozitiv Mare Creșterea producției de CDI

Asigurarea finanțării

Dezvoltarea sistemelor IT pentru asigurarea guvernanței sistemului CDI

Pozitiv Mare Îmbunătățirea eficienței și calității sistemului de CDI

Asigurarea finanțării

FACTORI Legislativi (L)

Instabilitatea și complexitatea cadrului de reglementare

Negativ Mare Cadru normativ stufos și rigid, cu numeroase acte interconectate, contradicții și neclarități; generează incertitudine costuri administrative ridicate

Continuarea procesului de debirocratizare

Modificări ale cadrului de reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și angajarea de personal în afara organigramei

Pozitiv Mare Creșterea capacității administrativeMotivarea personalului

Susținerea și accelerarea adoptării măsurilor prevăzute

FACTORI de Mediu (E)

Orientarea industriei și economiei către tehnologii verzi

Pozitiv Mare Creșterea cererii de CDI în domeniu

Implementarea măsurilor de creștere a investițiilor private în CDI și a cererii de CDI din partea mediului privat

73

Anexa 4.4. Politici și strategii

Politici Strategii

Politica UE privind ajutoarele de stat45

Politica industrială a UE46

Politica UE privind inovarea47

Politica de coeziune a UE48

Strategia Europa 202049

Semestrul European50

Strategia de consolidare a administrației publice 2014-2020

Strategia națională de competitivitate 2015-2020 (HG nr.775/2015) 51

Strategia națională52 pentru CDI 2015-2020 (HG nr.929/2014)

Planul Național pentru CDI 2015-2020 53 (HG 583/2015, cu modificările și completările ulterioare)

Planul național de reformă54

45 http://ec.europa.eu/competition/state_aid/overview/index_en.html 46 https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/eu_en 47 http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm 48 http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.cfm 49 https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester/framework/europe-2020-strategy_en 50 https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester_en51 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/171941 52 http://www.research.gov.ro/ro/articol/3978/politica-cdi-strategia-nationala-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2014-2020 53 http://www.research.gov.ro/ro/articol/1434/programe-nationale 54 https://ec.europa.eu/info/publications/2016-european-semester-national-plan-romania_en

74

https://ec.europa.eu/info/publications/2016-european-semester-national-plan-romania_en

http://www.research.gov.ro/ro/articol/1434/programe-nationale

http://www.research.gov.ro/ro/articol/3978/politica-cdi-strategia-nationala-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2014-2020

http://www.research.gov.ro/ro/articol/3978/politica-cdi-strategia-nationala-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-2014-2020

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/171941

https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester/framework/europe-2020-strategy_en

http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.cfm

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm

https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/eu_en

http://ec.europa.eu/competition/state_aid/overview/index_en.html

Anexa 4.5. OrganigramăStructura organizatorică a Ministerului Cercetării și Inovării, conform HG 13/2017, cu modificările și completările ulterioare, 55 este următoarea:

55 http://www.research.gov.ro/uploads/minister/hg-13-2017.pdf

75

http://www.research.gov.ro/uploads/minister/hg-13-2017.pdf

Anexa 4.6. Legislație națională relevantă (acte normative, inclusiv modificările și completările ulterioare la acestea)

Legislația generală a cercetării

- Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică - (OG 41/2015) , cu modificările și completările ulterioare

- Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare - (HG 929/2014)

- Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare - (Legea 1/2011)- Ordonanța Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică - (OG

57/2002)- Legea 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare - (Legea 319/2003)- Evaluarea și clasificarea în vederea certificării instituțiilor din sistemul național de cercetare-

dezvoltare - (HG 1062/2011)- Hotărârea nr. 97/2016 privind aprobarea Normelor metodologice pentru evaluarea în vederea

certificării a unităților și instituțiilor din sistemul național de cercetare-dezvoltare- Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și

inovare - (Legea 206/2004)- Programul de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare "Grantul pentru tineri cercetători

REGELE CAROL I" - (HG 403/2017)

Legislația aferentă Ministerului Cercetării și Inovării

- Organizarea și funcționarea MCI, cu modificările și completările ulterioare - (HG 13/2017)- Regulament de organizare și funcționare al MCI - (OMCI nr. 463/2018)- Codul de Etică și Deontologie Profesională a personalului MCI - (OMCI nr. 745/2017)

Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare

- Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare pentru perioada 2015 - 2020 (PNCDI III) - (HG 583/2015) , cu modificările și completările ulterioare

- Categorii de cheltuieli pentru activități de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, finanțate de la bugetul de stat - (HG 134/2011)

- Hotărârea nr. 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a acțiunilor cuprinse în Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare

Legislație secundară aferentă sistemului de cercetare

- Regulament-cadru de organizare și funcționare a INCD-urilor - (HG 637/2003)- Constituirea, funcționarea, evaluarea, acreditarea și susținerea entităților din infrastructura de

inovare și transfer tehnologic - (HG 406/2003)- Scutirea de impozit pt tot personalul implicat în activități CDI - Legea 136/2017 privind

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale (Legea 136/2017)

76

http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/legislatia-sistemului-de-cercetare/legea-136-2017.pdf

http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/legislatia-sistemului-de-cercetare/hg-406-2003.pdf






http://www.research.gov.ro/uploads/minister/omci-745-07-12-2017-codul-de-etica-si-deontologie-profesionala-a-personalului-mci.pdf

http://www.research.gov.ro/uploads/minister/rof-mci-ordin-463-05.06.2018.pdf

http://www.research.gov.ro/uploads/minister/hg-13-2017-v2.pdf








http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/legislatia-sistemului-de-cercetare/ordonanta-57-2002.pdf




- Procedura de aplicare a scutirii de impozit pentru personalul implicat în activități CDI - Ordinul comun MFP/2326/29 august 2017 – MCI/2855/29 august 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilității fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal (Ordinul comun MFP/2326 - MCI/2855 /2017)

- Hotărârea nr. 1266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare

- Hotărârea nr. 1023/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea, contractarea, finanțarea și monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare

- Hotărârea nr. 327/2003 privind plafoanele pe baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanțare încheiate din fonduri bugetare

- Regulamente Consilii Consultative (OMCI 211-214/17.04.2017)- Ordonanța Guvernului 62/1999 de înființare a UEFISCSU - (OG 62/1999) - Ordonanța de Urgență a Guvernului 74/2010 de înființare a UEFISCDI - (OUG 74/2010)- Regulament de organizare și funcționare al UEFISCDI - (OM 5804/2016)

77

http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/legislatia-sistemului-de-cercetare/om-5804-2016-rof-uefiscdi.pdf

http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/legislatia-sistemului-de-cercetare/oug-74-2010.pdf


http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/legislatia-sistemului-de-cercetare/ordinul-mfp2326-mci2855-2017.pdf

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019 Propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Cercetării și Inovării pentru anul 2019

Nr. crt. Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată pentru înaintare în

ședința Guvernului

1. Hotărâre a Guvernului privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.637/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare

Februarie 2019

2. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea HG Nr. 786 din 10 septembrie 2014 privind aprobarea Listei instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național, cu modificările și completările ulterioare

Martie 2019

3. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea HG 403/2017 privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare, dezvoltare și inovare "Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I"

Martie 2019

78

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă

cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

preambul · web viewprin urmare, guvernul româniei a solicitat bm să ajute la...

Documents