povestioare cu aspect educative din lucrarea.docx

7/24/2019 Povestioare cu aspect educative din lucrarea.docx

1/17

Povestioare cu aspect educative din lucrarea Sup de pui pentru suflet

de Jack Cannfield i Mark Victor Hansel

Cntecul inimii

A fost odat ca niciodat un brbat mre care s-a nsurat cu femeia visurilor

sale. Din iubirea lor a rezultat o feti ncnttoare, iar mre ul brbat o iubea foarte

mult.

Cnd feti a era foarte mic, brbatul o lua n bra ele sale, i ngna o melodie la

ureche i dansa cu ea prin camer, spunndu-i:

- e iubesc, feti o.

!e msur ce feti a cre tea, mre ul brbat o mbr i a adeseori i i spunea:

- e iubesc, feti o.

Dar feti a a nceput s l resping, spunndu-i:

- "u mai sunt o feti .

#re ul brbat rdea i i rspundea:

- !entru mine vei rmne ntotdeauna feti a mea.

$a un moment dat, feti a, care acum nu mai era mic, a plecat de acas n

lumea larg. !e msur ce afla mai multe lucruri legate de sine, ea n elegea mai

multe i despre brbatul care i era tat. i-a dat astfel seama c acesta era cu adevrat mre i puternic, cci acum i putea n elege mre ia. %na din marile sale

calit i era capacitatea de a- i e&prima iubirea fa de familia sa. 'riunde s-ar fi

aflat feti a, brbatul o suna i i spunea:

- e iubesc, feti o.

A venit ns o zi n care feti a care nu mai era mic a primit un telefon, dar nu

de la mre ul brbat, ci n legtur cu el. !ersoana de la cellalt capt al firului i-aspus c tatl ei a suferit de un atac de cord n urma cruia rmsese paralizat. "u

mai putea vorbi i medicii nu erau siguri c putea n elege ceea ce i se spunea.

#re ul brbat nu mai putea zmbi, rde, merge, mbr i a, dansa, i nu i

mai putea spune feti ei, care nu mai era mic, c o iubea.

De aceea, feti a s-a ntors acas. Cnd a intrat n salonul de spital i s-a uitat la

mre ul brbat, acesta i s-a prut firav i deloc puternic. (rbatul s-a uitat la ea i a

ncercat s i spun ceva, dar nu a reu it s vorbeasc.


2/17

)eti a a fcut singurul lucru pe care l putea face: s-a a ezat pe pat lng

mre ul brbat. Din ochi i curgeau lacrimi i ea i-a trecut bra ul pe dup umerii

lipsi i de via ai tatlui ei.

i-a spri*init capul de pieptul lui, iar prin minte i-au trecut multe gnduri.

)eti a i-a adus aminte de timpurile minunate petrecute alturi de el i de ct de

prote*at i iubit s-a sim it. +nima i s-a umplut de durere la gndul c nu mai putea

auzi cuvintele care i oferiser ntotdeauna atta mngiere.

Atunci, ea a auzit btaia inimii mre ului brbat. Din aceast inim se

nscuser muzica i cuvintele care au reconfortat-o de attea ori. +nima lui continua

s bat, fr s-i pese de faptul c restul corpului su era paralizat.

i n timp ce sttea astfel, s-a

petrecut un miracol: feti a a auzit

cuvintele pe care i dorea att de

mult s le aud.

+nima brbatului a rostit

ritmic cuvintele pe care gura lui nu

mai putea s le e&prime...

e iubesce iubesc

e iubesc

)eti o

)eti o

)eti o...

i ea a sim it aceea i stare de

mngiere.

Patty Hansen


3/17

Copiii nva ceea ce triesc

n cazul n care copiii sunt critica i n mod constant atunci cnd cresc, ei vor nv a

s condamne. n cazul n care copiii sunt crescu i cu ostilitate, ei vor nv a s se bat. n cazul n care copiii sunt crescu i cu team, ei vor nv a s fie precau i.

n cazul n care copiii sunt crescu i cu mil, ei vor nv a s i plng singuri de mil.

n cazul n care copiii sunt ridiculiza i n timp ce sunt crescu i, ei vor nv a s fie

timizi. n cazul n care copiii sunt fcu i de ru ine n timp ce sunt crescu i, ei vor nv a s

se simt vinova i. n cazul n care copiii sunt crescu i cu toleran , ei vor nv a s fie rbdtori. n cazul n care copiii sunt ncura*a i n timp ce sunt crescu i, ei vor nv a s aib

ncredere n ei n i i. n cazul n care copiii sunt luda i n timp ce sunt crescu i, ei vor nv a s aprecieze. n cazul n care copiii sunt aproba i n timp ce sunt crescu i, ei vor nv a s se plac

pe ei n i i. n cazul n care copiii sunt crescu i ntr-o atmosfer de acceptare, ei vor nv a s

vad iubirea n lumea e&terioar. n cazul n care copiii sunt crescu i ntr-o atmosfer de recunoa tere a meritelor lor,

ei vor nv a s i stabileasc scopuri i obiective. n cazul n care copiii sunt crescu i ntr-o atmosfer de mprt ire, ei vor nv a s

fie genero i. n cazul n care copiii sunt crescu i cu onestitate i ntr-o atmosfer dreapt, ei vor

nv a s cread n adevr i n *usti ie. n cazul n care copiii sunt crescu i ntr-o atmosfer de securitate, ei vor nv a s

cread n ei n i i i n cei din *urul lor. n cazul n care copiii sunt crescu i cu prietenie, ei vor nv a c lumea este un loc

minunat, n care merit s trie ti. n cazul n care copiii sunt crescu i ntr-o atmosfer senin, ei vor nv a ce

nseamn pacea interioar. u cum i cre ti copiii

Dorothy L. Nolte

Odihneasca-se n pace: nmormantarea lui Nu potala de clasa a patra in care preda Donna arata la fel ca multe altele pe care le

vazusem in trecut. /levii stateau in pupitre aran*ate in cinci randuri a cate sase.

Catedra invatatoarei se afla in fata. !e un panou alaturat erau notate temele pe care


4/17

le aveau de facut elevii. Din multe puncte de vedere era o sala de clasa tipica si

traditionala. i totusi, mi s-a parut ceva diferit atunci cand am intrat pentru prima

data in ea in acea zi. /levii pareau cuprinsi de o stare de frenezie.

Donna era o invatatoare veterana din #ichigan, aflata la doar doi ani de

pensionare. +n plus, participa voluntar la un proiect de dezvoltare a invatamantului

de anvergura nationala, pe care il organizasem eu. !rogramul de pregatire avea ca

tema limba*ul artistic care le-ar permite elevilor sa se simta bine in pielea lor si sa

preia controlul asupra propriilor lor vieti. arcina Donnei era sa implementeze la

orele ei ideile predate la cursurile de pregatire. arcina mea era sa ii inspectez orele

si sa incura*ez si mai mult procesul de implementare.

Am ocupat un loc gol din spatele clasei si am asistat la ora. oti elevii lucrau la

o tema, notand in caietele lor ideile si gandurile care le treceau prin minte. /leva invarsta de zece ani de langa mine scria numai fraze care incepeau cu 0nu pot1:

0"u pot sa lovesc mingea de baseball astfel incat sa treaca de a doua baza.1

0"u pot sa fac impartiri cu mai mult de trei numerale.1

0"u pot sa o fac pe Debbie sa ma sinmpatizeze.1

!agina ei era pe *umatate plina, dar fata nu dadea semne ca ar duce lipsa de

idei, ci continua sa lucreze cu perseverenta si determinare.#-am plimbat printre randuri studiind cele scrise de elevi. oata lumea

trebuia sa descrie lucruri pe care nu putea sa le faca.

0"u pot face flotari.1

0"u pot arunca mingea dincolo de gard.1

0"u ma pot opri dupa o singura pra*itura.1

+ntreaga poveste imi starnise de*a curiozitatea, asa ca m-am decis sa verific ce

se intampla intreband-o pe invatatoare. Cand m-am apropiat de ea, am constatat ca

si ea era ocupata cu scrisul, asa ca nu mi s-a parut oportun sa o deran*ez.

0"u o pot determina pe mama lui 2ohn sa vina la sedinta cu parintii.1

0"u o pot determina pe fiica-mea sa faca plinul cu benzina la masina.1

0"u il pot determina pe Alan se se foloseasca de cuvinte in locul pumnilor.1

+ncapabil sa stabilesc de ce era ocupata toata lumea, inclusiv invatatoarea, cu

scrisul unor fraze negative, care incepeau cu 0nu pot1, in locul celor pozitive care ar fi

inceput cu 0pot sa1, m-am intors la locul meu si mi-am continuat observatiile. /levii


5/17

au continuat sa scrie timp de alte zece minute. #area ma*oritate a reusit sa isi umple

complet pagina. %nii chiar au inceput pe o a doua pagina.

-erminati fraza pe care ati inceput-o si nu mai incepeti alta, le-a spus Donna

elevilor, semnaland astfel apropiata incetare a activitatii.

/a le-a spus apoi elevilor sa isi impatureasca foile de hartie in doua si sa le

aduca la catedra. 'data a*unsi acolo, ei trebuiau sa isi introduca foile intr-o cutie

goala de pantofi. Cand toti elevii si-au introdus foile in cutia goala, Donna a facut

acelasi lucru cu foaia ei. +n final, ea a pus capacul pe cutie, a luat-o sub brat si a iesit

din clasa, mergand pe coridor. oti elevii o urmau. $a randul meu, eu eram in urma

elevilor, mai curios ca oricand. $a *umatatea coridorului procesiunea s-a oprit.

Donna a intrat intr-o incapere de serviciu si a scos din ea o lopata. Cu cutia sub brat

si cu lopata in cealalta mana ea a iesit din scoala, cu elevii dupa ea, si s-a indreptatcatre cel mai indepartat colt al terenului sportiv. Acolo, toata lumea a inceput sa

sape o groapa.

#i-am dat imediat seama ce faceau: urmau sa ingroape cutia cu toate

neputintele lor3 aparea gropii a durat peste zece minute, caci marea ma*oritate a

elevilor doreau sa preia pe rand lopata si sa contribuie la ea. Cand groapa a a*uns la o

adancime de un metru, sapaturile au incetat. +nvatatoarea a asezat cutia cu foile pecare erau scrise fraze care incepeau cu 0nu pot1 pe fundul gropii, dupa care a dat

semnalul reacoperirii ei cu pamant. 45 de elevi cu varsta de 56 sau 55 ani au ramas

astfel in *urul proaspatului 0mormant1. )iecare dintre ei introdusese cel putin o

pagina cu fraze care incepeau cu 0nu pot1 in cutia aflata acum la un metru sub

pamant. Chiar si invatatoarea lor contribuise la acest proces.

+n acest moment, Donna le-a spus elevilor:

-(ine, copii, acum prindeti-va de maini si aplecati-va capetele.

/levii s-au conformat. /i au format rapid un cerc in *urul mormantului,

luandu-se de maini. i-au aplecat apoi capetele si au asteptat. Donna si-a inceput

necrologul.

-!rieteni, ne-am strans astazi impreuna pentru a onora amintirea lui 0"u pot13

Cat timp a fost cu noi pe pamant, acesta ne-a influentat tuturor vietile, unora

mai mult decat altora. Din pacate, numele sau a fost rostit in fiecare cladire publica

7 in scoli, in primarii, in !arlament si chiar la Casa Alba. +-am pregatit lui 0"u pot1

un loc minunat de odihna si o piatra funerara pe care sta scris epitaful sau. Din


6/17

fericire, lui i-au supravietuit fratii si surorile sale: 0!ot1, 08reau1 si 0Am sa fac acest

lucru imediat1. Acestia nu sunt la fel de binecunoscuti ca si celebrul lor frate si inca

nu sunt la fel de puternici cum a fost el. !oate intr-o buna zi, cu a*utorul vostru, ei

vor lasa o impresie ma puternica asupra acestei lumi. )ie ca 0"u pot1 sa se odineasca

in pace si fie ca toti cei prezenti sa isi continue in pace viata in absenta lui. Amin.

Ascultand acel necrolog, mi-am dat seama ca elevii nu vor uita niciodata

aceasta zi. Activitatea realizata de ei era simbolica, fiind o metafora a vietii. /ra

specifica emisferei cerebrale drepte, asa ca avea sa ramana intiparita in

subconstientul lor cat timp vor trai.

Ce idee de geniu3 a ii puna pe copii sa scrie toate lucrurile pe care 0nu puteau1

sa le faca, apoi sa le inmormanteze si sa ii puna sa asculte un necrolog3 i activitatea

nu se incheiase inca. $a sfarsitul necrologului, invatatoarea i-a pus pe elevi samarsaluiasca inapoi catre clasa, iar apoi sa tina un priveghi.

Au celebrat astfel cu totii trecerea in nefiinta a lui 0"u pot1 mancand pra*ituri,

floricele de porumb si band sucuri de fructe. Donna a dezvelit o piatra funerara

mare, creata din carton. A scris pe ea cuvintele 0"u pot1 in partea de sus, iar la

mi*loc 9+!. Dedesubt a notat data evenimentului.

!iatra funerara a ramas in sala de clasa pentru tot restul anului, pentruaducere aminte. +n rarele ocazii cand vreun elev uita si spunea 0nu pot1, Donna nu

facea altceva decat sa ii indice semnul 9+!. /levul isi aducea astfel aminte ca 0"u

pot1 era mort si ingropat, asa ca isi reformula afirmatia.

Donna a fost eleva mea, dar in acea zi am invatat o lectie de neuitat de la ea.

Chiar si acum, multi ani mai tarziu, ori de cate ori aud e&presia 0nu pot1, vad in

fata ochilor imagini cu ceremonia funerara realizata de acei elevi de clasa a patra. $a

fel ca si ei, imi amintesc si eu ca 0"u pot1 a murit.

Chic! "oorman

Dra#oste adevarata

#oses #endelssohn, bunicul binecunoscutului compozitor german, era

departe de a fi chipes. !e langa faptul ca era mic de statura, mai avea si o cocoasa

grotesca.


7/17

+ntr-o zi el se duse in vizita la un

negustor din amburg care avea o fata

incantatoare pe nume )rumt*e. #oses se

indragosti nebuneste de ea. +nsa )rumt*e

simtea numai repulsie la vederea

infatisarii lui nefericite. Cand veni timpul

sa plece, #oses isi lua inima in dinti si

urca in camera ei pentru a putea vorbi cu ea inca o data. )ata era o aparitie

incantatoare, cereasca, dar il intrista profund pentru ca refuza sa se uite la el. Dupa

mai multe incercari de a inchega o conversatie, #oses intreba timid, ;u crezi in

casatoriile care sunt sortite in ceruri;

;Da;, raspunse ea, uitandu-se in continuare in *os. ;Dar tu;;i eu cred,; spuse el. ;8ezi tu, in ceruri, la nasterea fiecarui baiat, Dumnezeu

anunta cu ce fata se va casatori el. Cand m-am nascut eu, mi s-a aratat si viitoarea

mea sotie. Apoi Dumnezeu a adaugat, ;Dar va fi cocosata.;

;+n acel moment am strigat: ' Doamne, o femeie cocosata ar fi o tragedie. e

rog, Doamne, da-mi mie cocoasa ei si lasa-i ei frumusetea.;

Apoi )rumt*e s-a uitat drept in ochii lui si sufletul ei a fost coplesit de de nisteamintiri care veneau dincolo de vremuri. +-a intins mana lui #endelssohn, si mai

tarziu a devenit sotia lui devotata.

$arry si %oyce &issell

'na cte una

%n prieten de-al nostru se plimba pe o pla*a me&icana pustie pe la apusul

soarelui. +n timp ce se plimba, vazu in departare un alt barbat. !e masura ce se


8/17

apropie de el, observa ca localnicul se tot apleaca, ridica ceva de *os si arunca in apa.

Din cand in cand tot arunca ceva in apa.

A*ungand tot mai aproape de el, prietenul nostru observa ca barbatul culegea

de pe *os stele de mare aruncate de valuri pe tarm si le arunca inapoi in apa, una cate

una.

!rietenul nostru era contrariat. e dadu mai aproape de omul respectiv si

spuse, 0(una seara, prietene. #a intrebam ce tot faci1.

0arunc aceste stele de mare inapoi in apa. 8ezi tu, acum este reflu& si toate

stelele acestea au fost aruncate la mal. Daca nu le arunc inapoi, vor muri cu toatele1.

0+nteleg1, raspunse prietenul nostru, 0dar trebuie sa fie mii de stele de mare pe

toata pla*a. "u poti sa le aduni pe toate.

unt pur si simpluprea multe.

i pe de alta parte nu-

ti dai seama ca acest lucru

se poate intampla chiar acum pe alte

pla*e de pe coasta asta

"u vezi ca n-are niciun rost1.

$ocalnicul zambi, se

apleca, mai culese o stea de

mare, si dupa ce o arunca

inapoi in mare, ii raspunse:

0Are rost, pentru aceea pe

care tocmai am aruncat-o1.

%ac! Can(ield si "ar! &ictor )ansen

Despre cura*

0Deci credeti ca sunt cura*oasa1 intreba ea.


9/17

0Da, cred1.

0!oate ca sunt. Dar asta

datorita unor profesori sufletisti. '

sa povestesc despre unul dintre ei.

Cu multi ani in urma, cand lucram

ca voluntara la pitalul tanford, am

cunoscut o fetita, $isa, care suferea

de o boala rara si grava.

ingura ei sansa de vindecare

parea a fi o transfuzie de sange de la

fratiorul ei de cinci ani, care

supravietuise in mod miraculosaceleiasi boli si reusise sa-si dezvolte anticorpi impotriva acelei maladii.

Doctorul i-a e&plicat situatia fratiorului ei mai mic, si l-a intrebat daca vrea sa-i

doneze sange surorii lui mai mari.$-am vazut atunci ca ezita putin, dupa care, a tras

aer in piept si a spus:1Da, o sa-i dau sange daca asta o va salva pe $isa1.

+n timp ce se efectua transfuzia, el statea intins in pat langa sora sa si zambea,

asa cum faceam si noi toti, vazand cum fetitei ii revenea culoarean obra*i.Dintr-o data, chipul lui pali, si zambetul ii pieri de pe buze. +si ridica ochii catre

doctor si-l intreba cu o voce tremuranda, 0De acum incep sa mor1.

)iind micut, baietelul intelesese gresit< el credea ca o sa trebuiasca sa-i dea tot

sangele surorii lui.

0Da, am invatat ce e cura*ul,1 adauga ea, 0pentru ca am avut profesori

sufletisti1.

Dan "illman

ncepe i chiar cu dumneavoastr

Aceste cuvinte au fost scrise pe piatra de mormnt a unui episcop american

aflat n Criptele de la Aba ia =estminster.


10/17

1Cnd eram tnr >i liber, >i imagina?ia mea nu avea limite, visam s schimb

lumea.

!e msur ce mbtrneam >i deveneam mai n?elept, am descoperit c lumea

nu vrea s se schimbe, a>a c am hotrt s privesc mai pu?in departe >i anume, s-

mi schimb doar ?ara.

Dar >i ea prea s fie de neclintit.

n amurgul vie?ii, ntr-o ultim ncercare disperat, am ncercat s-mi schimb

doar familia, pe cei apropria?i mie, dar, vai, nici ei nu au vrut asta.

+ar acum, cnd zac pe patul de moarte, mi dau seama c dac m-a> fi schimbat

pe mine, mai nti, atunci, prin acest e&emplu, mi-a> fi schimbat familia >i prietenii.

ncura*at >i nsufle?it de ei, a> fi gsit putere s-mi fac ?ara mai bun >i, cine

>tie, poate chiar a> fi schimbat lumea...1+nonim

Ce e ti tu este tot atta de important ca ceea ce (aci

/ra o smbt dup-amiaz nsorit n '@lahoma.

!rietenul meu, (obb $eBis, >i duse cei doi bie?ei s *oace mini-golf. -a dus

la vnztorul de bilete >i i-a spus, Ct cost biletul0 nrul i-a rspuns, 4 dolari

pentru dvs. >i 4 dolari pentru orice copil mai mare de >ase ani. !entru cei mai micide >ase, intrarea este gratuit. C?i ani au0 (obb spuse, Avocatul are trei, iar

doctorul >apte, deci cred c ?i datorez >ase dolari0. 'mul de la te*ghea i-a zis,0ei,

domnule, ai c>tigat la loterie sau ce Ai fi putut s economise>ti 4 dolari.

Ai fi putut s-mi spui c biatul mai mare are ani< oricum n-a> fi avut de

unde s-mi dau seama0.

(obb rspunse, Da, e adevrat, dar >i-ar fi dat seama copiii0.

A>a cum a spus 9alph =aldo /merson, Ceea ce e>ti vorbe>te a>a de tare nct

nu se aude ceea ce spui0.

+n momente de ncercri, moralitatea conteaz mai mult ca niciodat, fi?i

siguri c sunte?i un e&emplu bun pentru cei cu care lucra?i sau cei cu care tri?i.

,atricia ripp

ti o minune

0)iecare secunda pe care o traim este un moment unic in univers, o clipa care

nu va mai fi niciodataE


11/17

i noi ce ii invatam

pe copiii nostri

+i invatam ca doi si

cu doi fac patru si ca

!arisul este capitala

)rantei.

Cand ii vom invata

ce sunt ei

Ar trebui sa

spunem fiecaruia:1tii

ce esti tu

/sti o minune./sti unic.

+n toti anii care au trecut nu a mai fost niciun copil ca tine.

!icioarele tale, degetele tale destepte, felul in care te misti.

!oti deveni un ha@espeare, un #ichelangelo, un (eethoven. u poti face

orice. Da, esti o minune.

i cand o sa cresti vei putea tu sa-l ranesti pe altul, care este o minune ca tine1,a/lo Casals

O alt stelu pe list

+ntr-o dupa-amiaza ploioasa un baiat istet de 5F ani, 2ohn Goddard, statea la

masa din bucatarie in $os Angeles si scria cateva cuvinte pe o hartiuta galbena :

0lista mea de-o viata1. ub acest titlu isi notase 5HI de teluri. De atunci el a tins 56J


12/17

din ele. %itati-va cu atentie la lista lui Goddard de mai *os. /le nu sunt nici simple,

nici usoare. +nclud cucerirea celor mai inalte varfuri montane, e&plorarea unor fluvi

uriase, partcurgerea unei mile in F minute, lectura operelor complete ale lui

ha@espeare si citirea in intregime a /ncclopediei (ritanice.

/&ploreaza:

K 5.)luviul "il

K H.)luviul Amazon

K 4.)luvial Congo

K L.)luviul Colorado

F. )luviul Mangtze, China

. )luviul "igerI. )luviul 'rinoco, 8enezuela

J. 9io Coco, "icaragua

tudiaza Culturile !rimitive +n :

K N.Congo

K 56."oua Guinee

K 55.(razilia

K 5H.(orneo

K 54.udan O2ohn a fost aproape

ingropat de viu intr-o furtuna de nisipPK 5L.Australia

K 5F.Qena

K 5.)ilipine

K 5I.angani@a Oanzania

acumP

K 5J./tiopiaK 5N."igeria

K H6.Alas@a


13/17

De %rcat:

H5. #untele /verest

HH. #untele Aconcagua, Argentina

H4. #untele uascaran, !eru

HL. #untele #cQinle

K HF.#untele Qiliman*aro

K H.#untele Ararat, urcia

K HI.#untele Qenia

HJ. #untele Coo@, "oua Reelanda

K HN.#untele !opocatepetl, #e&ic

K 46.#atterhornK 45.#untele 9ainer

K 4H.#untele )u*i

K 44.#untele 8ezuviu

K 4L.#untele (romo,+ava

K 4F.Grand etons

K 4.#untele (ald, CaliforniaK 4I.a-mi fac o cariera in medicina si e&plorare Oa studiat prevenirea si

tratarea bolilor la triburile primitiveP

K 4J.a vizitez toate tarile din lumeOmai are 46P

K 4N.a studies indienii "avaho si opi

K L6.a invat sa pilotez

K L5.a calaresc un cal in !arada randafirilor

De )otografiat:

K LH.Cascada iguacu,(razilia

K L4.Cascada 8ictoria,9odeziaOurmarit de un porc mistretP

K LL.Cascada utherlandm, "oua Reelanda

K LF.Cascada Mosemite

K L.Cascada "iagara

K LI.!e urmele lui #arco !olo si Ale&andru cel #are

De /&plorat ub Apa:

K LJ.9ecifele de corali din )lorida


14/17

K LN.#area (ariera de Corali,AustraliaOa fotografiat o scoica de 5F @gP

K F6.#area 9osie

K F5.+nsulele )i*i

K FH.+nsulele (ahamas

K F4.De e&plorat mlastina '@efeno@ee si /verglades

De 8izitat:

FL. !olul "ord si !olul ud

K FF.#arele Rid Chinezesc

K F.Canalul !anama si Canalul de uez

K FI.+nsula !astelui

K FJ.+nsulele Galapagos

K FN.8aticanul Ovazut pe !apaPK 6.a* #ahalul

K 5.urnul /iffel

K H.Grota Albastra

K 4.urnul $ondrei

K L.urnul inclinat din !isa

K F.+zvorul acru din Chic@en-+tza, #e&icK .a urce pe stanca Aers din Australia

I. a urmez 9aul +ordanului de la #area Galileei pana la #area #oarta

De +notat +n:

K J.$acul 8ictoria

K N.$acul uperior

K I6.$acul angani@a

K I5.$acul iticaca,America de ud

K IH.$acul "icaragua

De realizat:

K I4.a devin Cercetas 8ultur

K IL.a ma scufund cu un submarine

K IF.a aterzez si sa decolez de pe un port-avion

K I.a zbor cu un balon cu nacela, propulsat cu aer cald

K II.a merg pe un elefant, pe o camila, pe un strut sip e un cal salbatic


15/17

IJ. a ma scufund dezbracat la L6 de metri adancime si sa-mi tin respiratia

sub apa timp de H minute si *umatate

K IN.a prind un homar de F @ilograme si o scoica de HF cm

K J6.a cant la flaut si vioara

K J5.a bat la masina F6 de cuvinte pe minut

K JH.a sar cu parasuta

K J4.a invat sa schiez pe apa si zapada

K JL.a merg intr-o misiune bisericeasca

K JF.a merg pe urmele lui 2ohn #uir

K J.a studies leacurile populare si sa le popularizez pe cele folositoare

K JI.a strang trofee de elefanti, lei, rinoceri, maimute, bivoli salbatici si

baleneK JJ.a invat scrima

K JN.a invat *iu*itsu

N6. a predau la colegiu

K N5.a privesc o ceremonie de incinerare in (ali

K NH.a e&plorez adancurile mari

N4. a apar intr-un film cu arzanOacum sustine ca acesta e doar un visirrelevant, copilarescP

NL. a am un cal, un cimpanzeu, o pisica-tigru, o maimutica si un coiotOtrebuie

sa faca rost de maimuticaP

NF. a devin radioamator

K N.a-mi construiesc un telescop

K NI.a scriu o carte Odespre e&cursia pe "ilP

K NJ.a public un articol in "ational Geographic

K NN.a am detenta de un metru *umate

K 566.a sar de pe loc 4 metri

K 565.a alerg o mila in F minute

K 56H.a cantaresc J6 @g dezbracatOsi astazi cantareste tot atatP

K 564.a fac H66 genofle&iuni si H6 de tractiuni

K 56L.a invat franceza, spaniola si araba

56F. a studiez soparlele dragon din insula Qomodo Obarca s-a stricat la H6 de

mile de insula $ P


16/17

K 56.a vizitez locul de nastere al bunicului orenson in Danemarca

K 56I.a vizitez locul de nastere al bunicului Goddard in Anglia

K 56J.a lucrez ca marinar pe un vas commercial

56N. a citesc in intregime /ncclopedia (ritanica Oa citit parti mari din fiecare

volumP

K 556.a citesc (iblia din scoarta-n scoarta

K 555.a citesc operele lui ha@espeare, !laton, Aristotel, Dic@ens, horeau,

!oe, 9ousseau, (acon, emingBa, Bain, (urroughs, Conrad, almage, olstoi,

$ongfelloB, Qeats, =hittier si /merson Onu tot ce au scris eiP

K 55H.a ma familiarizez cu compozitiile lui (ach, (eethoven, Debuss, +bert,

#endelssohn, $alo, 9ims@i-Qorsa@ov ,9espighi, $istz, 9ahmaninov, travins@,

och, Ceai@ovs@i, 8erdiK 554.a ma deprind cu avionul, motocicleta, tractorul, surf-boardul, pusca,

pistolul, caiacul, microscopul, fotbalul, mingea de baschet, arcul si bumerangul

K 55L.a compun muzica

K 55F.a cant 0Claire de $une1 la pian

K 55.a privesc ceremonialul de pasit cu picioarele pe *ar Oin (ali sau

urinamPK 55I.a dau lapte unui sarpe veninosO#uscat de un sarpe cu clopotei in timpul

unei sedinte fotoP

K 55J.a aprind un chibrit cu o pusca de calibrul HH

K 55N.a vizitez un platou de filmare

K 5H6.a urc pe piramida lui Qeops

K 5H5.a devin membru al clubului /&ploratorilor si al clubului Aventurierilor

K 5HH.a invat polo

K 5H4.a calatoresc prin #arele Canion pe *os si cu barca

K 5HL.a fac incon*urul globului pamantesc pe apaOde L oriP

K 5HF.a merg pe $una O0cu bunavointa lui Dumnezeu1P

K 5H.a ma casatoresc si sa am copiiOare F copiiP

5HI. a traiesc pana in secolul H5 Ova avea IF de aniP


17/17

povestioare cu aspect educative din lucrarea.docx

Documents