ISSN 2668-9863 ISSN-L 2668-9863

Editor General: Daniel PALADE • e-mail: redactie@jurnaldevrancea.ro • Telefon: 0770.430.588 (WhatsApp)

Nr. 2 • Săptămâna 2 • Iunie 2020

Răzvan și Cătălina Neagu sunt doi vrânceni în vârstă de 32 de ani. El este de meserie mecanic iar ea lucrează în domeniulamenajărilor interioare. În 2017, via�a avea să li se schimbe în urma unei banale întâmplări (...)

PAG4

Este pregătit Focșaniul pentruun candidat independent? P

AG3

Liviu Macovei: Sunt născut în Focșaniacum 45 de ani într-o familie de profesori.Tatăl meu Nicolae Macovei a fost �mp de28 de ani profesor de mate ma �că la Liceul Cuza din Focșani. A fost un om respectat. Și acum mă întâlnesc (...)

Când vom putea merge în mall-uri șice reguli vom fi nevoiți să respectăm

PAG7

Mall-urile din întreaga �ară ar putea fideschise începând cu data de 15 iunie.Anun�ul a fost făcut de ministrul Economieidupă o întâlnire pe care a avut-o săptămâna trecută cu reprezentan�ii centrelor comerciale (...)

CV-ul neromanțat al adjunctului DSPVrancea: dreptul, rezidențiatul șievacuarea din apartament P

AG6

Oficial, ș�m că actualul adjunct al Direc�ieide Sănătate Publică Vrancea este în ins�tu�iedin anul 2009, după ce în 2007 a terminatstudiile la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași. Zilele trecute am fost informa�i asupra (...)

• PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE •

Povestea unei afaceri inedite sau cumsă crești struți africani în VranceaPovestea unei afaceri inedite sau cumsă crești struți africani în VranceaPovestea unei afaceri inedite sau cumsă crești struți africani în VranceaPovestea unei afaceri inedite sau cumsă crești struți africani în VranceaPovestea unei afaceri inedite sau cumsă crești struți africani în VranceaPovestea unei afaceri inedite sau cumsă crești struți africani în Vrancea

apare în fiecare luni

2ADMINISTRAȚIE www.jurnaldevrancea.ro

Consiliul Jude�ean Vrancea s-ahotărât să facă ni�ică ordine prin ogra-da proprie, însă a decis să dea cu mo -pul și în câteva ins�tu�ii aflate în sub-ordine, așa, ca să mai sufle praful de pemobile. Pentru că un proverb popularne îndeamnă cu în�elepciune să facemiarna car și vara sanie, administra�iajude�eană a cugetat că n-ar fi rău săașeze încă de pe acum măturile în ras-tel. Prin urmare, ins�tu�ia a organizato licita�ie deschisă în urma căreia, îndata de 25 mai, fericitul câș�gător aprins lucrarea de coadă. Este vorba decunoscuta (pentru unii) societate din co-muna Câmpineanca, DEEP SERV 2000,patronată și administrată în egală mă-sură de Marin Spînu și Silviu NicuDragomir. Spunem cunoscută întrucâteste cam singura mare firmă de profildin Vrancea și are destule contracte cuins�tu�iile publice dintre care nu putealipsi, evident, Primăria Focșani.

Cât costă cură�enia

Așadar, compania de făcut „cură�e-nie adâncă” a băut adălmașul cu CJVrancea, urmând ca în urma prestăriiserviciilor de „specialitate” să încaseze728.769 lei fără TVA (867.235 lei cu TVA,

respec�v 179.188 de euro). Însă acor-dul între păr�i nu a luat sfârșit aici, con-siliul jude�ean rezervându-și dreptul su-plimentării contractului cu încă 6 luni,așa cum prevede Legea nr. 98/2016,ceea ce va însemna o suplimentare asumei ini�iale cu încă 516.182 lei fărăTVA (614.256 lei, adică 126.917 euro).Potrivit Serviciului Electronic de Achi -zi�ii Publice (SEAP) nu vorbim aici de scu-turatul mochetelor de praf, ci deprestarea unor servicii de cură�enie cevor avea loc „la intervale prestabilite (zil-nic, lunar, periodic) cu echipamenteprofesionale, detergen�i de calitate și,

nu în ul�mul rând, personal cu expe-rien�ă”. Așa stând datele problemei, de-falcat, DEEP SERV 2000 va urma să facăbec în sediul consiliului jude�ean(592.263 lei cu TVA – 122.373 euro), alCentrului Militar Zonal (153.688 lei cuTVA – 31.755 euro), la Bazinul de ÎnotDidac�c plus baza spor�vă (957.688 leicu TVA – 197.877 euro) și, nu în ul� mulrând, în zona de agrement a CrânguluiPetreș� (139.131 lei cu TVA – 28.747euro), ceea ce înseamnă un total de1.842.770 lei cu TVA , adică 380.752 deeuro (valoarea achizi�iei ini�iale fără TVAera es�mată la exact 1.548.547 lei).

Cine face curat în curtea adminis-tra�iilor locale

Așa cum am men�ionat, DEEP SERV2000 este menajeră și la municipalitate,asigurând „ordinea și cură�enia” însediul ins�tu�iei pentru ca aleșii localisă-și poată desfășura ac�vitatea în câtmai bune condi�iuni, desigur, în folosulcetă�eanului. Ca un mic exemplu, doarîn anul 2019, Primăria Focșani a achi-tat firmei suma de 175.283 lei, adică36.216 euro. Nu este o sumă mare, darnici de aruncat la gunoi dacă ne gândimcă, potrivit sta�s�cilor realizate desite-urile de specialitate, încă de la în-fiin�are, în anul 2000, compania a avutdatorii mai mari decât profitul net,chiar și după 2007, atunci când cifra deafaceri a trecut de la 6 la 7 cifre(1.181.249 lei). Trebuie să mai ob-servăm că până în 2018 firma a reușitsă se dezvolte din punct de vedere alnumărului de angaja�i plecând de ladoar patru salaria�i în 2000, ca în 2018pe statele de plată să se regăsească numai pu�in de 467 oameni. În ceea ceprivește profitul net înregistrat, anii devârf ai companiei au fost 2008 (396.541lei), 2013 (249.487 lei) și 2018 (365.483lei) în �mp ce datoriile cele mai mari aufost în 2007 (722.743 lei), 2011 (716.028lei) și 2018 (1.169.552 lei).

Societatea de Transport Publicdin Focșani va avea un nou traseupentru călători. Începând de luni, 8 iu-nie, autobuzele societă�ii locale de

transport vor circula pe un nou traseu:Focșani-Crâng Petreș�. Potrivit di-rectorului ins�tu�iei, Ion Diaconu,noile sta�ii au fost amplasate petraseu săptămâna trecută iar auto-buzele vor circula pe traseul nr. 12, deluni până duminică, la un interval deo oră, cu plecare de la Crângul Petreș�pe ruta: Crâng Petreș� - Car�erLocuin�e Petreș� - Pandora - Lidl -Vranco - Colegiul Cuza - Teatru -

Caserie ENET - Grădina Publică - Com-plex Coop - Comisariat - ENET 1 - Com-plex Sud - Universitatea Bari�iu -Vase Emailate - Bumbac - Laminorulși retur.

Recent Societatea de Transport amunicipiului Focșani a pus la dispoz-i�ia călătorilor un alt traseu care facelegătura între Focșani și Câmpinean-ca. Este vorba despre traseul nr. 20care are următoarea rută: Autogară

– Finan�e (Bld. Independen�ei) – Cen-trul Militar – Protoerie (Str. AnghelSaligny) – Pasajul Vîlcele – Vinex-port – Școala ”Ion Cîmpineanu” –Grădini�a Câmpineanca – Pietroasa (șiretur). Primele autobuze vor pleca laora 5:45 de la Autogară și la ora 6:15din Câmpineanca. Autobuzele care de-servesc traseul nr. 20 circulă până laora 19:45 de la Autogară și 20:15 dinCâmpineanca (cu câte o oră mai de-vreme sâmbăta și duminica).

Traseu nou pentru autobuzele societății de Transport Public Focșani.Traseul nr. 12 va face legătura între Focșani și Crângul Petrești

� Lucian BĂLĂRIE

� Daniel PALADE

Cât (ne) costă curățenia la consiliul județean și alte câtevainstituții subordonate? Ia, acolo, câteva sute de mii de euro!

3POLITICĂ www.jurnaldevrancea.ro

�

Daniel Palade: Aș începeacest interviu prin a vă întreba:Cine este Liviu Macovei?

Liviu Macovei: Sunt născut înFocșani acum 45 de ani într-ofamilie de profesori. Tatăl meuNicolae Macovei a fost timp de28 de ani profesor de mate ma -tică la Liceul Cuza din Focșani.A fost un om respectat. Și acummă întâlnesc cu multă lumedin Focșani care îmi vorbeștefrumos de tatăl meu. Și mamamea, Ștefana, de asemenea, afost profesoară de matematicăla Liceul Economic. Am crescutîntr-o familie de matematicieni,cum s-ar zice. Și cum așchia nusare departe de trunchi și eu, larândul meu, am mers peaceeași filieră. Am absolvitLiceul Unirea, promo�ia 1993,clasa de informatică, mai apoiam plecat la Brașov, la facul-tate, dar m-am transferat laGala�i pentru a fi mai aproapede casă. Aici mi-am cunoscut vii -toarea so�ie, contabil de pro-fesie. Avem un copil împreună.

Am început încă din facul-tate să lucrez la mici softuri decontabilitate. Am dezvoltataceastă pasiune, chiar aș puteasă zic, până am ajuns să creezun soft de contabilitate – Cont -liv, care este folosit de o mareparte a companiilor de profilcare activează în Focșani. Defapt, ca o mică glumă, am ajunssă fiu mai repede cunoscutdupă numele de Contliv decâtdupă numele meu adevărat.

D. Palade: Ce v-a determi-nat să intra�i în politică?

L. Macovei: De fapt, între-barea pe care mi-o pun adeseaeste: de ce abia acum? Cred căto�i avem o responsabilitate.Fa�ă de copii, fa�ă de colegi,fa�ă de comunitate. Eu credcă, raportat la poten�ialul pecare îl are comunitatea dinFocșani, condi�iile în care seprezintă astăzi orașul nostrueste mult, mult sub poten�ialulsău. Desigur, e ușor doar să-iacuzăm pe cei care ne-au con-dus până acum. Asta am făcut

și eu o bună bucată de vreme.Dar toate astea se întâmplă șipentru că noi, de fapt eu, căvorbesc în nume personal num-am implicat mai din timp.

D. Palade: De ce în politică?L. Macovei: Pentru că vrem,

nu vrem, politicul ia deciziile. Aexistat un moment de ezitareînainte să fac acest pas și a in-tra într-o lume care, să zicem cănu e tocmai corectă în totali-tate. Am prospectat mai întâiposibilitatea de a mă implicadoar la nivel civic. Dar, la noi înFocșani, posibilită�ile în acestdomeniu sunt destul de limitate.Societatea civilă este destul derestrânsă, mare parte din or-ganiza�ii sunt oricum afiliate in-tereselor politice. Așa că mi-amasumat riscul de a face acestpas și sunt ferm convins că, încalitate de primar, pot face lu-cruri bune pentru Focșani.

D. Palade: Ce-și propuneLiviu Macovei? Care sunt pașiiîntreprinși până în momentulde fa�ă?

L. Macovei: Așa cumanun�at pe pagina mea de

Facebook, dar și în alte inte -rac�iuni cu presa, inten�ia meafermă este de a candida dinpostura de independent laPrimăria Focșani în alegeriledin această toamnă.

Am enun�at un plan în 10puncte, care nu este încă unprogram elaborat, ci mai de-grabă o serie de zece priorită�ipentru acest oraș. L-am intitu-lat, sugestiv, #Zecepentru-Focșani.

Pentru că nu am o expe-rien�ă în administra�ia locală șipentru că, așa cum am prins dela părin�ii mei, nu po�i să faciceva dacă nu ai pregătiretemeinică în acel domeniu amînceput să merg la cursuri depregătire și să mă documentezserios în acest sens. De aseme-nea sunt în plin proces de co-agulare a unei echipe de pro-fesioniști, oameni integri, spe-cialiști în diverse domenii de ad-ministra�ie cu care să mă con-sult atunci când este nevoie.

D. Palade: De ce #Zecepen-truFocșani?

L. Macovei: Cred că un plan

de guvernare pentru orașulFocșani, trebuie făcut împreunăcu focșănenii. Din acest motivam ales să prezint doar niștepriorită�i, pe care să le grupezîn zece categorii, urmând ca înurma dialogului pe care îl am șiîl voi avea cu focșănenii să ela-borez un plan detaliat, un planaplicat care să ne scoată dinfundătura în care ne aflăm.

D. Palade: Cum vede�i vi-itorul politic al orașuluiFocșani?

L. Macovei: Așa cum se pre -zintă situa�ia în acest moment,singura șansă de a scăpa orașulFocșani de sub jugul PSD-istcare ne apasă pe grumaz de 30de ani este coagularea tuturorfor�elor politice de dreapta șisus�inerea unui candidat co-mun. Un candidat ales de co-mun acord; un candidat care săaibă cele mai mari șanse de acâștiga votul popular. In-ten�ionez, în acest sens, să de-marez un dialog cu to�i cei in-teresa�i pentru a identifica ceamai bună solu�ie pentru orașulFocșani și pentru locuitorii săi.

Este pregătit Focșaniul pentruun candidat independent?

Liviu Macovei: ,,Cred că un plan de guvernare pentru orașul Focșani,trebuie făcut împreună cu focșănenii”� Daniel PALADE

4ACTUALITATE www.jurnaldevrancea.ro

„Nu ne-am gândit niciodată că amputea avea o fermă de stru�i”

„Nu m-am gândit atunci nicioclipă că aș putea avea o fermă pen-tru că, ini�ial, ne-am gândit să luămcâ�iva doar pentru frumuse�e... și, cuajutorul unchiului meu, am cumpăratcinci pui, rasă africană, în vârstă de olună. Mi-a plăcut, am început să in-vestesc în �arc iar ulterior am maicumpărat încă cinci. Am început să măinformez serios pentru că prinsesemdrag cu adevărat de treaba asta. Înanul următor am mai achizi�ionat 10și așa am ajuns la 20 de capete. Așacă ne-am zis că ar trebui să facem ofermă în adevăratul sens al cuvântu-lui”, își amintește Răzvan. Au urmat in-ves��iile serioase. Proaspătul fermierși-a achizi�ionat anul acesta un incu-bator, un eclozor și chiar un tractorcare să ajute la cul�varea și recultareaplantelor ce asigură meniul zilnic alpăsărilor. Ce-i drept, începutul a fostdestul de dificil. Puii trebuiau hrăni�icu un amestec special, re�etă ob�inutăde Răzvan de la șeful fermei din Devași care avea în compozi�ie diverse ce-reale. În afară de acest lucru, tânărulfermier a fost uimit de rata de creșterea păsăroilor, în trei luni de la eclozareaceș�a ajungând deja la o înăl�ime 1,20metri. Poate părea mult, însă, ca oparanteză, acum Răzvan are un stru�care s-a făcut de-a dreptul uriaș la 2,10metri, cât măsoară.

„Mai în joacă, mai în serios, amajuns la concluzia că trebuie săfacem o fermă”

Partea bună este însă că păsărilenu mănâncă prea mult, după spuselevrânceanului cinci stru�i consumând fu-raje ceva mai mult decât o vacă. „Numai crescusem niciodată animale, nupun aici vaca, găinile și cele câtevabibilici pe care le avem în curte, dar dis-puneam de teren și, așa cum fus-eserăm crescu�i de mici, ne-am gânditsă facem ceva să meargă treaba. Înprimul an a fost ceva mai în joacă, maiîn serios, dar în anul următor am con-statat că stru�ii se înmul�iseră și trebuiasă mergem înainte, poate să facem șio fermă. Ceea ce am și făcut. Întrea-ga inves��ie, cu stru�i și u�laje, ne-aajuns cam la 14.000 de euro. După camun an și jumătate primii stru�i au în-ceput să facă ouă pe care, la început,le-am dat la cunoș�n�e, iar altele le-ampăstrat până astăzi, ca amin�re. Cert

este că după un an și ceva mi-am datseama că povestea cu stru�ii se poatetransforma dintr-o joacă, într-o afacereadevărată”, ne povestește Răzvan.În momentul de fa�ă în ferma sa cresc15 stru�i ce vor fi valorifica�i pe treipaliere, așa cum îi place lui să spună:ouă pentru consum, vânzarea de pui,unde folosește incubatorul și, în-cepând cu anul viitor, carnea. Deasemenea, în incubator așteaptăcumin�i 15 ouă din care vor ieși altepăsări. Din păcate, tânărul fermier seconfruntă cu oarece probleme la des-

facerea mărfii, în sensul că oameniisunt mai re�cen�i când vine vorba dea consuma ouă sau carne de stru�, deșiaceste produse sunt extrem de sănă-toase iar carnea, așa cum spune Răz-van, nu se poate compara cu nimic dince mâncăm noi, românii, de obicei. Dinacest mo�v, când vine vorba de co -mer cializarea cărnii, tânărul are clien�ifideli, de regulă din rândul celor careau mai mâncat așa ceva în străinătate.Un ou care cântărește 1-1,2 kilogramese vinde cu 1100 de lei iar un kilogramde carne cu aceeași sumă, 100 de lei.

„Carnea de stru� nu semănă cu ceade pasăre, de vită sau porc. Are gus-tul ei, e roșie și foarte fragedă. Dacămă întrebă cineva îi răspund: este cași cum tu nu ai fi mâncat niciodată por-tocală și mă pui pe mine să-�i expliccum e gustul. Prima dată când ammâncat carne de stru� a fost o fripturăgă�tă de so�ia mea pe grătar, care mi-a plăcut foarte mult. Asta s-a în-tâmplat cam la jumătate de an dupăce am cumpărat primii stru�i. Mult maitârziu am mâncat și omletă din ouă destru�, de fapt dintr-unul singur. Ne-amstrâns toată familia la un loc, șase per-soane, eu, părin�ii so�iei, cumnata,copiii... Băiatul meu nu prea agreeazăcarnea, dar când vine vorba de carnede stru� nu refuză niciodată. Îi placefoarte mult. Totul făcut tradi�ional”,ne-a mai spus Răzvan. El doreștefoarte mult să-și ex�ndă afacerea și sărenun�e la meseria de mecanic, iar înviitor se gândește serios la export. În-tre �mp, ferma lui Răzvan este înplină ascensiune și, nu de pu�ine ori,oamenii vin să vadă stru�ii ca la o gră -dină zoologică.

„În spatele fiecărui bărbat puternicstă o femeie”

Cătălina își ajută so�ul cum poatedar slujba o solicită foarte mult căci,adeseori, trebuie să se deplaseze înalte jude�e. Ea ne-a mărturisit căideea de a crește stru�i i-a apar�inut înîntregime, și că nu i-a fost prea greu să-și convingă so�ul să pornească la undrum necunoscut. Ca și Răzvan, Cătăli-na vrea să dezvolte ferma și implicitafacerea, iar pe viitor să renun�e la ser-viciu și să se dedice în totalitate munciide a crește stru�i.

„Încă de la început ne-a plăcut taremult carnea și ne-am gândit să creștemși noi. Când am luat puii erau tare fru-moși și nu ne-am gândit niciodată căam putea face o fermă, însă acum situa �ia s-a schimbat, începem să o ve-dem ca pe o afacere. Îmi amintesc căprima friprură am făcut-o simplă, pegrătar, iar la prima omletă am găuritoul cu bormașina (râde). Au fost foartegustoase. Acum, vă spun sincer, nu așrenun�a niciodată la stru�i. Este oafacere profitabilă dar trebuie să te înar mezi cu multă răbdare. În primii anidoar faci inves��ii. Așa merge treaba”,ne-a spus Cătălina.

Povestea unei afaceri inedite sau cumsă crești struți africani în Vrancea

Răzvan și Cătălina Neagu sunt doivrânceni în vârstă de 32 de ani. El estede meserie mecanic iar ea lucreazăîn domeniul amenajărilor interioare.În 2017, via�a avea să li se schimbeîn urma unei banale întâmplări, atun-ci când tânărul cuplu a plecat în ex-cursie la Brașov, în ciuda obiceiuluiconsacrat de a-și petrece vacan�eleîn străinătate și de a vizita locuri pecare nu le mai văzuseră niciodată.Acolo, în bătrânul Kronstadt, într-unadin zile cei doi s-au oprit la un restau-rant unde în meniu era trecută o spe-cialitate gă�tă din carne de stru�.Dacă Răzvan s-a ab�inut poli�cosde la felul necunoscut de mâncare,Cătălina, împinsă de curiozitate, a co-mandat o por�ie ce costa mai bine de

100 de lei, și a mușcat din „măr”. Sur-prinzător, i-a plăcut. Odată ajunșiacasă din vilegiatură, cam după două– trei luni, Cătălina și-a exprimatdin nou dorin�a de a încerca cevacarne de stru�, iar Răzvan a începutsă caute pe net oferte. Așa, mai înglumă mai în serios, a găsit tocmai laDeva o fermă de stru�i, deschisă înanul 2000. A făcut rost de un numărde contact și a luat legătura cu fer-mierul respec�v, evident, după cevarianta de a cumpăra niște stru�i afost serios luată în calcul în cadrulunui „consiliu de familie”. Așa se facecă aventura a pornit prin achi -zi�ionarea a cinci asemenea exo�cepăsări, la un pre� deloc neglijabil, 90de euro pe bucată, această primă in-ves��ie ridicându-se la 400 de euro,adică aproxima�v 2.000 de lei.

� Lucian BĂLĂRIE

5ACTUALITATE www.jurnaldevrancea.ro

Luna trecută, Iordache Cazacu,primar în Fi�oneș� din anul 2008,a fost trimis în judecată într-un altdosar. De această dată, primaruldin Fi�oneș� este acuzat de nu maipu�in de nouă infrac�iuni, care fifost comise începând cu anul 2011și până în 2016: abuz în serviciu,fals material în înscrisuri oficiale,luare de mită, fals intelectual, ins -�gare la fals în înscrisuri sub sem-nătură privată, uz de fals, delapi-dare, ins�gare la mărturie minci-noasă și nerespectarea prevede -rilor referitoare la autorizareabugetară. As�el, anchetatorii des -criu că, în 2011, ca primar al co-munei și președinte al Comisiei Lo-cale de recons�tuire a dreptului deproprietate ar fi încălcat preve de -rile legale și ar fi întocmit în fals unproces-verbal de punere în pos-esie, în baza căruia s-ar fi recon-s�tuit abuziv unui cetă�ean osuprafa�ă de 2,4 ha de pădure șicare a dus la a�ngerea dreptului deproprietate a altui localnic. O altăacuza�ie �ine de acordarea unorsporuri ilegale, în perioada iunie2013 – decembrie 2015, cătrepersonalul contractual dar șifunc�ionarilor publici din cadrulaparatului de specialitate, în sumătotală de peste 230.000 de lei darși că, în aceeași perioadă, ar fiprimit prin intermediul uneia din-tre inculpate suma de 600 de lei lu-nar pentru a le acorda sporurile.

O altă faptă are legătură cu fal-suri presupuse a fi fost comise înanul 2014. As�el, Iordache Caza-cu este acuzat că l-ar fi determinatpe un director de firmă să emită înfals o dispozi�ie de șan�er prin carese recomandau lucrări la o con-ductă de la o lucrare aduc�iune cuapă și, câteva luni mai târziu, ar fiintervenit pe lângă un alt admi -nistrator să întocmească în fals ofactură care cer�fica realizarealucrării respec�ve, în sumă deaproape 240.000 lei – care a și fostînaintată la plată o factură.Procurorii spun că au găsit pro -bleme la Fi�oneș� și în ceea ceprivește mai multe acte dinprimărie, care atestau situa�ii ne-reale. As�el, în rechizitoriu se facevorbire la un proces verbal legat deadministrarea unor îngrășămintepe islazul comunal, respec�v câte-va sute de kilograme de azotat deamoniu, în valoare de peste 10.000de lei, pe care primarul este acuzatcă și le-ar fi însușit în 2012. În ace-lași �mp, Iordache Cazacu a fostacuzat că băga facturi în primăriepentru repara�ia unor autotu rismeale ins�tu�iei, însă în realitate

folosea banii pentru mașinile per-sonale, ca și carburantul sau piese-le auto, în valoare de aproxima�v21.000 lei. Ul�mele fapte au legă-tură directă cu dosar deschis deprocurori, în 2015, când, pe par-cursul cercetărilor, primarul Caza-cu ar fi determinat mai mul�i an-gaja�i ai primăriei să facă declara�iimincinoase în fa�a procurorilor.

În același dosar este trimisă înjudecată și contabila primăriei,pentru abuz în serviciu și nere-spectarea prevederilor legate deautorizarea bugetară, faptele aces-teia fiind în strânsă legătură cu celedescrise în cazul primarului Caza-cu. Al treilea inculpat este acuzatde complicitate la luare de mită,fals intelectual, uz de fals, mărturiemincinoasă și complicitate la de-lapidare. Este vorba tot despre oangajată a primăriei Fi�oneș�,so�ia actualului viceprimar din co-mună și fostă casieră, acuzată căa intermediat „aten�ia” primităde primar de la angaja�ii cadorisi�icu sporuri. Aceeași inculpată esteacuzată că ar fi falsificat bonul princare se atesta că azotatul de amo-niu a fost distribuit, bon pe care l-arfi scăzut din ges�une. Legat demărturia mincinoasă, procuroriispun că inculpata a fost audiată dedouă ori în 2015, când ar fi sus�in-ut varianta cu distribuirea de îngră -șăminte pe islaz. Ul�mul inculpateste un angajat vechi în primărieîn cadrul compar�mentului agricolși totodată membru în Comisia Lo-cală, faptele de care e acuzat –abuz în serviciu și fals material înînscrisuri oficiale – fiind legate deîntocmirea procesului-verbal de

punere în posesie, în anul 2011.Primarul Cazacu abia ce a scă-

pat de emo�ii într-un alt dosarpenal, cel pu�in pentru o perioadă.Anul trecut, după doi ani de latrimiterea sa în judecată deprocurorii an�corup�ie, judecă-torii l-au găsit nevinovat. Solu�ia afost de achitare pentru comitereainfracţiunilor de fals intelectual(în formă con�nuată) și folosireasau prezentarea cu rea-credin�ă dedocumente ori declara�ii false, in-exacte sau incomplete, dacă fap-ta are ca rezultat ob�inerea pe ne-drept de fonduri din bugetul ge -neral al Uniunii Europene sau dinbugetele administrate de aceastaori în numele ei. Cazul avea legă-

tură cu Căminul de bătrâni din Fi-�oneș�, în dosar fiind judecată șiulterior achitată și contabilaprimăriei. Cauza se află în recurs laGala�i, însă primarul ne-a declaratîn mai multe rânduri că nu areemo�ii vizavi de dosarele penale,pentru că nu a încălcat niciodatălegea. „Eu nu am luat nicio bucatăde scândură, cum să fiu vinovat?Și am spus mereu, dacă vreodatăvoi lua ceva, să îmi dea pedeapsamaximă. Eu nu am luat să ducacasă, dar de acasă să duc înprimărie s-a mai întâmplat. Inclu-siv mașina mea o folosesc pentruprimărie”, ne-a spus primarul Caza-cu.

Ce îi reproșează procurorii primarului din Fitionești încel mai nou dosar: 9 infracțiuni, inclusiv luare de mită

• PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE •

� Nicoleta CRISTEA

6ANCHETĂ www.jurnaldevrancea.ro

Oficial, ș�m că actualul adjunct alDirec�iei de Sănătate Publică Vranceaeste în ins�tu�ie din anul 2009, dupăce în 2007 a terminat studiile la Uni-versitatea de Medicină și Farmacie„Grigore T. Popa” Iași. Zilele trecute amfost informa�i asupra experien�ei saleîn cadrul ins�tu�iei la câteva zile dupăemiterea ordinului prin care MinisterulSănătă�ii a dispus nimirea JanineiNicoleta Lazăr în func�ia publică deconducere. Comunicarea este însă la-cunară, iar fiecare poate umple golurilecum vrea: „A promovat examenele dereziden�iat și grade profesionale. Estemedic primar epidemiolog din 2019, ul-�ma func�ie îndeplinită, până la ac-tuala numire, fiind de medic șef De-partament supraveghere în sănătateapublică”. Atât și nimic mai mult. Poatedoar câteva men�iuni prin presăprivind eforturile pe care le-a făcutdoamna adjunct până să primeascăfunc�ia.

Iar un efort ne imaginăm că a fostși slalomul între reziden�iatul la Bu-cureș� și locul de muncă din Focșani,cel pu�in între 2013 – 2014, când sepresupune că doamna Lazăr a locuitefec�v în Capitală, într-un aparta-ment pus la dispozi�ie de Direc�iaGenerală pentru Administrarea Patri-moniului Imobiliar Sector 2. Ba chiarDGAPI Sector 2 introducea în anul 2014o acţiune în constatare încetare con-tract - evacuare împotriva actualuluidirector adjunct al DSP Vrancea, a so�u-lui acesteia și a fiului lor minor.Aparent, to�i trei locuiau într-unapartament din Bucureș�, pe careJanina Lazăr îl ob�inuse în urma unuicontract de închiriere, ca beneficiu di-rect al faptului că era medic rezidentși avea nevoie de un loc în care să steape durata studiilor. Cum făcea mai exact naveta pentru a ajunge la loculde muncă din DSP de la locuin�a dinBucureș� e greu de spus. O posibilitatear fi aceea ca doamna să fi fost în con-cediu de creștere a copilului, însă Ja -nina Lazăr nu ne-a răspuns la telefonatunci când am încercat să aflăm de ladumneaei cum s-a derulat acea pe-rioadă. O altă întrebare ar fi aceea cumso�ul doamnei Lazăr putea locui la Bu-cureș�, în condi�iile în care, din infor-ma�iile noastre, fost pompier și spor�vde performan�ă, Mircea Lazăr făcea in-clusiv la acea vreme carieră caantrenor de fotbal în Focșani.

Ceea ce ș�m cert este că dosarulde evacuare a fost înregistrat în de-cembrie 2014 și, evident, a primit unprim termen abia anul următor. Fărăgrabă, în iunie 2015, când s-a și amâ-nat, pentru ca în octombrie 2015cauza să fie suspendată până lasolu�ionarea unui alt dosar. Ulterior,discu�iile au fost reluate abia în noiem-brie 2016, când s-a și dat solu�ia:„Admite cererea. Constată încetareacontractului de închiriere nr.196/26.09.2013. Dispune evacuareapârâţilor din imobilul situat in Bu-cureş� (...), Sector 2”.

În spatele procesului erau câtevademersuri ale autorită�ilor din Sectorul

2, în sensul că la momentul expirăriicontractului de închiriere – 26 sep-tembrie 2014, când Janina Lazăr nu amai făcut dovada calită�ii sale demedic rezident a fost somată săelibereze apartamentul. Janina Lazăra fost însă cu jumătate de pas înainteși a chemat în judecată primăria pen-tru prelungirea contractului, deoarece„urma să se înscrie la al doilea rezi-den�iat ce avea să se desfășoare lasfârșitul anului 2015 sau începutul an-ului 2016”. La acea vreme, solicitaprelungirea contractului „pe o perioa -dă de un an de zile sau pe perioadănedeterminată până la maximul legal”,însă nu a avut sor�i de izbândă.

„În urma concursului de reziden �iatdin 2009, reclamanta a fost confirmatăca medic rezident în specialitatea epi-demiologie, iar la data de 26.09.2013s-a încheiat contractul de închiriere întemeiul repar��iei nr. 66.381/24.034/26.09.2013 emisă de Primăria Sec-torului 2, contractul nefiind prelungitla expirarea perioadei de un an pentrucare a fost încheiat. În cauză sunt in-cidente dispozi�iile Legii nr. 152/1998și Hotărârii 147/22.06.2006 a Consi -liului Local Sector 2 Bucureș� princare a fost aprobată lista de repar�-zare a locuin�elor pentru �neri – medicireziden�i des�nate închirierii, de underezultă că aceste locuin�e sunt des�-nate închirierii doar medicilor reziden�i.Stabilirea ordinii de prioritate s-a rea lizatpe baza criteriilor stabilite în Anexa nr.11 din HG 962/2001. Așadar, cerin�anecesară ce trebuie îndeplinită de so-licitant este chiar calitatea de medicrezident pe perioada derulării con-tractului. La interpelarea instan�ei cuprivire la documentele care atestăcea de-a doua specializare pe care oare, reprezentantul conven�ional alreclamantei învederează instan�eifaptul că la acest moment nu poateface dovada celei de-a doua specia -lizări, întrucât aceasta nu există,clienta fiind în concediu pentru în-grijirea copilului”, se arată în mo�-varea hotărârii prin care s-a respinsprelungirea contractului, preluată deRolii.

Cu această solu�ie în buzunar, pro-cesul de evacuare intentat de DGAPI

Sector 2 a fost reluat. „În cazul în caretermenul de închiriere nu s-a prelun-git sau în cazul încetării calită�ii demedic rezident, chiriașul și membriifamiliei sale sunt obliga�i să predealocuin�a locatorului pe bază de procesverbal în termen de 15 zile de la dataproducerii evenimentului (expiraretermen, încetare reziden�iat etc.), iarnepredarea locuin�ei în termenul pre-văzut îl îndreptă�ește pe locator săceară în jus��ie evacuarea necondi�io -nată a locatarilor, cu plata daunelor in-terese. Principalul efect al expirării ter-menului închirierii este încetarea lo-ca�iunii, as�el că pârâta nu mai jus�-fică vreun �tlu loca�v în privin�a imo-bilului vizat de contractul de închiriere.De asemenea, re�ine instan�a de jude-cată inexisten�a unui drept al pârâtei de

a ob�ine prelungirea loca�iunii și, în modcorela�v, inexisten�a unei obliga�ii areclamantei de a permite folosin�a încon�nuare a locuin�ei”, se arată înmo�varea hotărârii de evacuare, pre-luată de aceeași sursă. Însă deja tre-cuseră aproape doi ani de când au-torită�ile din Sectorul 2 reclamau cămedicul Janina Lazăr ocupă abuzivapartamentul. Și va mai dura încă o pe-rioadă până la o solu�ie defini�vă: înseptembrie 2017, adică la trei ani de laexpirarea contractului de închiriere,Tribunalul Bucureș� respingea apelul

promovat de familia Lazăr, pe o excep -�ie de tardivitate.

De anul 2016 se leagă nu doar fap-tul că doamna adjunct a DSP Vranceaîncerca să convingă instan�a că va con-�nua un reziden�iat în medicină, ci și unalt eveniment. Fericit am spune noi. Ja -nina Lazăr (fostă Arbănaș), părea că ardori să pună în plan secund cariera demedic epidemiolog, deoarece cochetacu o schimbare a carierei la 180 degrade. Potrivit unui tabel publicat deUniversitatea Ecologică din Bucureș�,pe lista candida�ilor admiși în anul I laFacultatea de Drept și Ș�in�e Adminis-tra�ve – program de studii drept, în-vă�ământ cu frecven�ă, se afla inclusivadjuncta noastră. Alfabe�c, era chiar a9-a pe lista admișilor în anul universi-tar 2016 – 2017, pe baza unei medii de

8,66 ob�inute la Bacalaureat.Nu ș�m ce s-a întâmplat cu planurile

unei cariere juridice, însă este cert că,odată ce au fost lăsate de-o parte, cari-era de medic a evoluat până la ceea ceș�m astăzi. Numirea într-o func�ie„validă pe durata stării de alertă, iar ra-porturile juridice încheiate potrivit preve -derilor art. 11 din Legea 55/2020 privindunele măsuri pentru prevenirea și com-baterea efectelor pandemiei de COVID-19 încetează de drept în cel mult 30 dezile de la data încetării stării de alertă”.

CV-ul neromanțat al adjunctului DSP Vrancea:dreptul, rezidențiatul și evacuarea din apartament� Nicoleta CRISTEA

7NAŢIONAL www.jurnaldevrancea.ro

Mall-urile din întreaga �ară arputea fi deschise începând cu datade 15 iunie. Anun�ul a fost făcut deministrul Economiei după o întâlnirepe care a avut-o săptămâna trecutăcu reprezentan�ii centrelor comer-ciale. Odată cu deschiderea marilorcentre comerciale, autorită�ile vorimpune și o serie de măsuri stricte.Vor rămâne închise cinematografeleși locurile de joacă din interiorulmall-urilor.

,,Am căzut de acord că în cazul încare cazul îmbolnăvirilor rămâne peo pantă descendentă, așa cum sepreconizează, din 15 iunie, maga-zinele din mall-uri să fie deschise.Cinematografele și locurile de joacănu vor fi deschise, iar această soli -

citare a venit chiar din parteareprezentan�ilor mall-urilor. Ei auspus că au chiar pregătite seturi denorme, întrucât în �ările vecineRomâniei, în Europa de Vest, acestlucru a fost făcut și au experien�ă de-schiderii, pe care și-o pun la dis-pozi�ia Ministerului Sănătă�ii. O săfie în continuare un grup de lucru allor cu ministerul, astfel încât săp-tămâna viitoare să avem un set denorme și să putem des chide”, aspus Virgil Popescu, citat de presana�ională.

În ceea ce privește regulile carevor trebui respectate de cetă�eni,ministrul a comunicat că vor existacircuite de intrare și ieșire, astfelîncât oamenii să nu se intersecteze.

Dezinfectarea pe tălpi, măsurareatemperaturii corporale și purtareade mască de protec�ie vor fi obli -gatorii. În interiorul centrelor com-erciale, vom putea înainta respec-tând marcajele trasate, adică vatrebui să păstrăm distan�a de 2metri între noi și persoanele din jur.Accesul în interiorul mall-ului, cât șiîn magazinele din interior va fi li -mitat. Schimbări vor avea loc și înzona restaurantelor. Mesele vor fiaranjate în așa fel încât distan�a din-tre persoane să nu fie mai mică de2 metri. La unele mese se pot așezachiar și 3 persoane, însă doar dacăfac parte din aceeași familie. Tot pa-chetul de măsuri care va urma să in-tre în vigoare la data de 15 iunie vafi analizat de autorită�i, care vor venicu modificări, acolo unde este cazul.

,,Va fi, ca de obicei, un ordin co-mun, emis de ministrul Sănătă�ii șiministrul Economiei și probabil ANS-VSA, dacă discutam și de restau-rantele din mall. În mod normal, înmall-uri sunt deschise supermarke-turile și magazinele de electro -casnice și practic ei au făcut fluxu-ri de intrare și ieșire. Și-au arătatdisponibilitatea de a discuta cuMinisterul Sănătă�ii acest lucru”, aadăugat ministrul. În data de 15 mai,au fost deja redeschise centrelecomerciale care au o suprafa�ă maimica de 15.000 de metri pătra�i, darși terasele și magazinele cu ieșire lastradă. (D.P.)

Românii care aleg să-și petreacă va-can�a de vară în Bulgaria sau Grecia nuvor mai trebui să stea în izolare când seîntorc acasă. Anun�ul a fost făcut de pre-mierul Ludovic Orban care a comunicatîn ședin�a Biroului Execu�v al PNL că selucrează la un pachet de măsuri ceurmează să fie aplicate începând cudata de 15 iunie. As�el, cei care se vor bu-cura de plajă și soare în cele două �ări nuvor mai fi obliga�i să intre în izolare 14 zilela revenirea în România.

De al�el, Ins�tutul Naţional de Sănă-tate Publică (INSP) şi Departamentul pen-tru Situaţii de Urgenţă (DSU) monitor-izează în permanen�ă situa�ia din celedouă �ări pentru vedea dacă acestearămân sub coeficientul de risc privind in-fectarea cu noul coronavirus, adică subpragul de 4 sau 5. Decizia vine după re-vizuirea evaluării epidemiologice realizatăde România la începutul lunii aprilie. Con-form datelor, epidemia de coronavirusa cunoscut o stagnare sau chiar o scădereîn cele două state europene preferate cades�na�ie de vacan�ă de foarte mul�iromâni. Săptămâna trecută, în Greciaerau aproape 3.000 de persoane infec-tate cu COVID-19, iar în Bulgaria numărulcazurilor pozi�ve se apropia de 2.600 decazuri. (D.P.)

Societă�ile comerciale afectate decriza provocată de pandemia de coro-navirus vor putea primi bani europeninerambursabili. Este vorba des preaproxima�v două milliarde de euro,bani de la Ministerul Fondurilor Eu-ropene care vor intra în vis�eria Mi -nisterului Economiei.

Ministrul Economiei, Virgil Popes-cu a vorbit la finele săptămânii trecutedespre un program de finan�are aIMM-urilor prin care două miliardedouă sute de milioane de euro vorputea fi accesa�i inclusiv de firmelecare nu au angaja�i, cu un singur aso-ciat.

„Vorbim de un buget total deaproxima�v două miliarde două sutede milioane de euro. Un miliard douăsute de milioane de euro s-ar puteaderula prin Ministerul Dezvoltării prinprogramele opera�ionale regionale2.1 și 2.2. Programul 2.1 cuprindescheme de ajutor până într-un milion

de euro pentru inves��ii, programul 2.2între două milioane de euro și șase milioane de euro, la fel, pentru in-ves��ii”, a spus Virgil Popescu în cadrulunei emisiuni televizate. Cele două pro-grame vor fi ges�onate de ministerulcondus de Ministerul Dezvoltării. Înacelași �mp, prin Mini sterulEconomiei, suma de un miliard de eurova fi distribuită as�el:

„350 de milioane de euro finan �arepentru granturi de capital de lucru

până în 200.000 de euro. Aici vorputea fi finan�ate companiile care auavut de suferit de pe urma COVID-ului.Și vorbim de industria hotelieră, HoRe-Ca, industria transportului auto, in-dustria de evenimente, cele care aufost închise și care au avut de suferitde pe urma pandemiei(…)

Mai vorbim de 550 de milioane deeuro, granturi tot până în 200.000 deeuro pentru inves��ii, aici putândaccesa inclusiv cele 3 industrii pe care

le-am men�ionat, plus industria con-struc�iilor, de exemplu industria ener-ge�că pentru programe de inovare.Vor fi granturi de inves��ii pentruIMM-uri”, a mai spus ministrulEconomiei.

Firmele cu un singur asociat șifără salaria�i vor putea accesa ul�malinie de finan�are în valoare de 100 demilioane de euro. Banii vor fi repar�-za�i sub forma de microgranturi acăror valoare nu va depăși 2.000 deeuro. Măsurile anun�ate vor putea fipuse în aplicare la sfârșitul lunii iulie.

„Eu vreau ca în cursul lunii iulie săîncepem prac�c acest lucru și să în-cepem valoarea proiectelor. Mai mult,mă gândesc să venim cu o noutate lavaloarea proiectelor, în sensul uneievaluări automate a acestor proiecte,o evaluare pe un punctaj care să sefacă automat de către computer, să numai implicăm evalua tori care ar nece-sita o procedură mai lungă”, a maitransmis mi nistrul Economiei, VirgilPopescu.

� Daniel PALADE

Peste două miliarde de euro, bani nerambursabilipentru firmele afectate de pandemia de coronavirus

Când vom putea merge în mall-uri și ce reguli vom fi nevoiți să respectăm Românii care își petrec vacanțeleîn Grecia sau Bulgaria nu vor maista în izolare la întoarcerea în țară

ACTUALITATEACTUALITATE www.jurnaldevrancea.ro 8

Cât (ne) costă curățenia la consiliul județean șialte câteva instituții subordonate? Ia, acolo,câteva sute de mii de euro! P

AG2

Consiliul Jude�ean Vrancea s-a hotărât săfacă ni�ică ordine prin ograda proprie, însăa decis să dea cu mo pul și în câteva ins�tu�iiaflate în subordine, așa, ca să mai suflepraful de pe mobile. Pentru că (...)

Ce îi reproșează procurorii primaruluidin Fitionești în cel mai nou dosar:9 infracțiuni, inclusiv luare de mită P

AG5

Luna trecută, Iordache Cazacu, primar în Fi�oneș�din anul 2008, a fost trimis în judecată într-un alt dosar.De această dată, primarul din Fi�oneș� este acuzat denu mai pu�in de nouă infrac�iuni, care fi fost comise în-cepând cu anul 2011 și până în 2016: abuz în (...)

Românii care își petrec vacanțeleîn Grecia sau Bulgaria nu vormai sta în izolare la întoarcerea în țară

PAG7

Românii care aleg să-și petreacă vacan�ade vară în Bulgaria sau Grecia nu vor mai trebui să stea în izolare când se întorc acasă.Anun�ul a fost făcut de premierul Ludovic Orban care a comunicat în ședin�a (...)

• LOCURI DE MUNCĂ • LOCURI DE MUNCĂ • LOCURI DE MUNCĂ • LOCURI DE MUNCĂ •

SCC FEDERALCOOP VRANCEA

ANGAJEAZĂ 1 vânzător gestionar, pentru Magazinul din comuna Broşteni, cu

normă întreagă, pe perioadă nedeterminată.

Relaţii la sediul societăţii din Focşani, str. Unirea Principatelor nr. 2 sau la

Telefon 0237616830.

Administra�ia locală dinMărășeș� va beneficia de fon-duri de Ministerul LucrărilorPublice, Dezvoltării și Admini -stra�iei (MLPDA) pentru an-veloparea blocurilor. Scopul in-ves��iilor este de a asigura, înprimul rând, confortul locatar-ilor și de a diminua cheltuielilecu încălzirea în perioada se-zonului rece. Săptămâna tre-cută, reprezentan�ii ministeru-lui au făcut public programul deinves��ii pentru următorii treiani, inves��ii de care vor bene-ficia 13 primării cu 2.305 unită�i

loca�ve. Pe lista celor 13 ad-ministra�ii locale care vor be -neficia de aceș� bani se numărăși orașul Mărășeș�, consideratca cel mai sărac centru urbandin jude�ul Vrancea. Suma alo-cată pentru îmbunătă�irea per-forman�elor energe�ce aleblocurilor de locuin�e dinMărășeș� este de 430.420 de lei(88.930 de euro). Potrivit ofi-cialilor din minister, până înanul 2022 vor fi aloca�i anualpeste 20 de milioane de lei, banide care vor beneficia cele peste2.300 de unită�i loca�ve din�ară.

• PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE •� Daniel PALADE

Bani de la MinisterulDezvoltării pentru anveloparea blocurilordin Mărășești