Edrlie prtnceps: $tierile lui loan Creangd,voLl, Povqtile,Ia$i, 1890;

vol. II, Dlvarce,Iagi, l8$2.

ION CREANGA

POVESTEAtUT HNNNP. TB

?F

PovE$Tr*

POVESTIRI

Edilie tngrijiti, tabel cronologic

gi opinii critice

de Valeria FILIMON

m;l

CUPRINS

SOACRACUTREI NURORI

(Poveste)

ra odati o babi, care avea trei feciori nafti ca nigte brazi gi tari de vir-tute, dar slabi de minte.

O rizegie destul de mare, casa bitrdneascd cu toati pojijia ei, o vie cu livaddfrumoasi, vite gi multe piseri alcituiau gospodiria babei. Pe langi acestea maiavea strinse gi pirilule albe pentru zile negre; cici lega paraua cv z.ece nodurigi tremura dupl ban.

Pentru a nu rizle$ feciorii de pe langi sine, mai duri inci doui case alitu-re, una la dreapta gi alta de-a stinga celei bitranegti. Dar tot atunci lui hotirArenestrimutati a lind feciorii gi viitoarele nurori pe lingi sine - in casa bitri-neasci - gi a nu ordndui nimic pentru impdrleal[ plni aproape de moartea sa.

Aga ftcu; gi-i rAdea inima babei de bucurie cand gindea numai cit de fericit[are sd fie, ajutati de feciori qi mangiiati de viitoarele nurori. Ba de multe oriziceain sine: ,Voiu privighea nurorile, le-oiu pune la lucru, le-oiu struni gi nule-oiu lasa nici pas a iegi din casi, in lipsa feciorilor mei. Soacri-mea - fie-i!6rna ugoari! - aga a fbcut cu mine. $i barbatu-meu - Dumnezeu si mi-i ierte!- nu s-a putut plange ci l-am lngelat, sau i-am risipit casa; ...degi citeodatierau binuiele... gi md probozea... dar acum s-au trecut toate!"

Tustrei feciorii babei umblau in cirduqie gi ciqtigau mulli bani. Celui maimare ii veni vremea de insurat, gi baba, simfind asta, umbla valvirtej si-igiseasc[ mireas6; qi in cinci-gese sate, abid-abid putu nimeri una dupd placulei: nu prea tdniri, nalti gi uscifiv5, insi robace gi supusi. Feciorul nu iegi dinhotirirea maici-sa, nunta se fbcu, qi baba igi lu[ cimega de soacri, ba incdnetiiatd la gur6, care insemneazdcisoacra nu trebuie s[ fie cu gura mare gi sitot cirteasci de toate cele.

Dupi ce s-a sfirqit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor, iar nora rimase cusoacra. Chiar in acea zi, cdtrl sari, baba incepu si puie la cale via{a nurori-sa.Pentru babi, sita noui nu mai avea loc in cuiu. ,,De ce mi-am frcut clegte? ca sinu mi art', zicea ea. Apoi se suie iute in pod gi scoboari de acolo un qtiubeiucu pene rimase tocmai de la riposata soacri-sa, nigte chite de cinepi qi vreodoui dimerlii de pasat.

- Iat[ ce am gandit eu, noro, c[ po{i lucra nop{ile. Piua-i in cisoaia de all-ture, fusele in oboroc sub pat, iar furca dupi horn. Cand te-i situra de strujitpene, vei pisa malaiu; gi cind a veni barbatu-tiu de la drum, vom face plachiecu costife de porc, de cele afumate, din pod, gi, Doamne, bine vom minca!

Acum deodati, pini te-i mai odihni, id furca in briu, 9i pinn mdni dimineafisi gitegti fuioarele aceste de tors, penele de strujit gi malaiul de pisat. Eu mi las

pufin, ci mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastri. Dar tu si qtii ci eu

dorm iepuregte; $r, pe langn iqti doi ochi, mai am unul la ceafb, care gede pururddeschis gi cu care vid, gi noaptea gi ziua, tot ce se face prin casi. Ai infeles ce

[i-am spus?

- Da, mimuc6. Numai ceva de mincare...- De mincare? O ceap6, un usturoiu g-o bucatd de mimiligl rece din

poliln sunt destul pentru o nevasti tiniri ca tine... Lapte, btinzh, unt 9i ouide-am putd sclipui si ducem in tirg ca si facem ceva parale; cici casa s-a maiingreuiat cu un mdnciu gi eu nuvreu si-mi pierd comAndul'

Apoi, cind inseri, baba se culcl pe pat, cu f4ala pirete, ca si n-o supgre

lumina de la opaif, mai dind a infelege nurori-sa ci are s-o privigheze; datsomnul o cuprinse indati, qi habar n-avea de ce face nori-sa. Pe cAnd soacra

horiia, dormind dusi, blajina nori migiia prin casi; acuq la strujit pene, acug

imbala tortul, acug pisa malaiul gi-l vAntura de buc. $i dacl Enachi se punea pe

gene-i, ea indati lua api rece gi.gi spala fa1a, ca nu cumva s-o vadi neadormitaioacri qi si-i binuiasci. Aga si munci biata nori, pini dupi miezul noptii; dar'despre ziui, somnul o dobori, gi adormi gi ea intre pene, caiere, fusele cu tort qi

bucul de malaiu. Baba, care se culcase odatd cu glinile, se sculi cu noaptea-ncap gi incepu a tranti g-a plesni prin casi, incdt biata nor[, care de-abid afipise,

de voie, de nevoie, trebui si se scoale, si slrute mina soacrei gi s[-i arate ce-a

lucrat. Incet-incet, nora s-a dat la brazd6, gi baba era mu\umiti cu alegerea

ce-a ftcut. Peste cAteva zile, ciriuqii sosesc, gi tAnlra nevasti, vizandu-gi bir-beFlul, mai uiti din cele necazuri!

Nu trece mult, gi baba pune la cale Ei pe feciorul cel mijlociu, 9i-9i id unsuflet de nord intocmai dupl chipul qi aseminarea celei dintii, cu deosebirenumai ci aceasta era mai in vArsti gi ceva incrucigati, dar foc de harnicl.

Dupi nunt6, feciorii se duc iarigi in ciriugie gi nurorile rlmin iar cu soacra

acasi. Dupi obiceiu, ea le di de lucru cu misuri gi, cum insereazfl, se culcl,spuind nurorilor si fie harnice gi ddndu-le de grijl ca nu cumva si adoarmi,ci le vede ochiul cel neadorrnit.

Nora cea mai mare tilmici apoi celeilalte despre ochiul soacri-sa cel atoa-

teviziltor, qi aga, una pe alta se indemnau la treabS, qi lucrul ieqea girli dinminile lor. Iari soacra huzurea de bine.

Dar binele, citeodati, agteapti gi rlu. Nu trece tocmai mult, 9i vine wemeade insurat gi feciorului celui mic. Baba insi voia cu orice chip si aibi o troilinedesplr]iti de nurori... de aceea gi chitise una de mai inainte. Dar nu-i tot-deauni cum se chitegte, ce-i gi cum se nimeregte. intr-o buni diminea!6, fecio-rul mamei ii gi aduce o nori pe cuptor. Baba se scarmdni de cap, di la deal, dila vale, dar n-are ce face, gi, de voie, de nevoie, nunta s-a frcut, 9i pace bun6!

Dupi nunti, barbafii din nou se duc in treaba lor gi nurorile rimin iar cusoacra lcas6. Baba iariqi le d[ de lucru cu m[suri si, cum vine sara, se culci

dupl obiceiu. Cele doui nurori, vitzdndpe cea mai tanirl codindu-se la treabi,ii zic:

- Dd nu te tot codi, ci mimuca ne vede.

- Cum? Eu o vdd cd doarme. Ce fel de treabi e aceasta? noi s[ lucrim, qi

ea s[ doarmi?!- Nu ciuta cd horiiegte, zise cea mijlocie, mimuca are la ceaft un ochiu

neadormit, cu care vede tot ce facem, g-apoi tu nu gtii cine-i mimuca, n-aimAncat niciodatl moarea ei.

- La ceafa? ... vede toate? n-am md.ncat moarea ei?... Bine ci mi-am adus

aminte... Dar ce mincim noi, fetelor, h[i?- Ia, rdbdiri prdjite, dragl curnni1ici... Iar dacd egti flimandi, id gi tu o

bucati de mimdliga din co[ar gi cu nigte ceapi gi minincl.- Ceapi cu mimdligi? d-apoi neam de neamul meu n-a mincat aga

bucate! Dd slinini nu-i in pod? unt nu-i? oud nu sunt?

- Ba sunt de toate, ziserilcele doui, dar sunt a mimucli.- Eu cred cd tot ce-i a m[mucii e g-al nostru, 9i ce-i al nostru e g-al ei.

Fetelor h[i! S-a trecut de gagi. Voi lucra(i, ci eu m[ duc si pregitesc ceva de-amincirii; gtii, cold, ceva mai omeneqte; g-acug v[ chem gi pe voi.

- Doamne, ce vorbi {i-a iegit din guri! ziseri cele dou6. Vrei si ne-aprin-dem paie in cap? si ne zvirli baba pe drum?

- Las' dac[ v-a durd capul! Cdnd v-a intreba pe voi, si dali vina pe mine qi

sd lisafi si vorbesc eu pentru toate.

- Apoi dar. . . di!... fr cum gtii; numai sd nu ne bagi qi pe noi in belea.

- Hii, fetelor, ticefi, gura vd mearg6; cd nu-i buni pacea, Ei mi-e dragi gil-ceava. $i iese cintAnd:

Vai, saracu omul prost,Bun odor la cas-a fost!

Nu trece nici un ceas la mijloc, E-un cuptor de plicinte, cdliva pui pArpAl{iin frigare gi prnjili in unt, o strichinoaie de brdnzi cu smintini gi mdmiligulaerau gata. Apoi iute cheami gi pe celelalte doud in bordeiu, 9i se pun la masicu toatele.

- Hai, fetelor, mAncali bine gi pe Domnul liuda{i, ci eu mi tePed in cramis-aduc qi un cofbel de vin, ca si meargi plicintele aceste mai bine pe gir

Dupi ce-au mdncat g-au biut bine, le-au venit a cinta, ca rusului din guragArliciului:

Soacri, soacr6, poami acri,De te-ai coace cit te-ai coace,Dulce tot nu te-i mai face;

De te-ai coace toati toamna,Egti mai acri decdt coarna;De te-ai coace-un an g-o vari,Tot eqti acri qi amari;

Iegi afari ca o pard;Intri-n casi ca o coasi;

$ezi in unghiu ca un junghiu. l

$-au mincat, g-au biut, g-au cdntat pini au adormit cu toatele pe loc.Cind se scoall baba in zofi de ziuL, ia nurori daci ai de unde. Iese afari

spirieti, di incolo, di pe dincolo, gi cdnd intri in bordeiu, ce si vadi? bietelenurofi jileau pe soacri-sa... Pene imprdgtiete pe jos, frrmlturi, blide aruncatein toate pdrfile, co{belul de vin rd.sturnat, ticilogie mare!...

- Dd ce-i acolo? strigi baba inspiimintati.Nurorile atunci sar arse in picioare; gi cele mari incep a tremura de frici,

cum e varga, gi lasi capul in jos de rugine. Iar cea cu pricina rispunde:- Dd bine, mdmuci, nu gtii c-au venit tituca gi cu mimuca, gi le-am frcut

de mincare, gi le-am scos un cofbel de vin, gi de aceea ne-am chefrluit qi noioleac6. Iaca, chiar mai dineoarea s-au dus.

- $i m-au vizut cuscrii cum dormeam?- D-apoi cum sd nu te vazi, m[muc6!- $-apoi de ce nu m-afi sculat? Mdnca-v-ar ciuma si vi minince!- D-apoi di, mimuci, fetele aceste au spus ci d-ta vezi tot; gi de aceea am

gandit ci egti mdnioasi pe tituca gi pe mdmuca, de nu te scoli. si ei erau aga demdhni{i, de mai nu le-a ticnit mAncarea.

- Ei, lasi, ticiloaselor, ci vi voiu dobzila eu de acum inainte!$i de atunci nurorile n-au mai avutzibund in casd cu baba. cxnd igi aducea

ea aminte de puicele cele nadolence gi boghete, de vinigorul din ciami, derisipa ce s-a ficut cu munca ei, gi c-au vizut-o cuscrii dormind aqa lifriatl,cum era, crdpa de ciudi gi rodea in nurori, cum roade cariul in lemn.

Se lehimetisiseri pini gi cele doui de gura cea rea a babei; qi cea maitanere gisi acum prilej si-i facl pe obraz qi si oranduiasci totodati qi mogte-nirea babei prin o diati nemaipomenitd pini atunci, gi iati cum:

- Cumnatelor, zise ea intr-o zi, cind se aflau singure in vie. Nu putem triiin casa aceasta de n-om face toate chipurile si sc[pdm de hirca de bab[.

- .b,1, curnf- Si facefi cum v-oiu irwdla eu gi habar si n-avefi.- Ce si facem? intrebi cea mai mare.

- Ia, si dim busta in casi la bab6, 9i tu s-o iei de cAnepa dracului gi s-otrisnegti cu capul de piretele cel despre risirit, cit ii putd; tot aga si faci gi tucu capul babei, de piretele cel despre apus, g-apoi ce i-oiu mai face gi eu, velivedea voi.

- D-apoi cAnd or veni ai nogtri?- Atunci, voi si vd facefi moarte-n popugoi, si nu spuneli nici laie, nici

balaie. Oiu vorbi eu gi cu ddngii, qi las' dacd va fi ceva!...Se induplecari gi cele doui, intrari cu toatele in casi, luari pe babd de

pir g-o izbtrd cu capul de pireli pnnd i-l dogird. Apoi cea mai tinird, fiindmai gugubali decit cele dou[, trintegte baba in mijlocul casii g-o frimdnti cupicioarele, g-o ghigose$te ca pe dinsa; apoi ii scoate limba afari, i-o stripunge

1n

cu acul gi l-o presur[ cu sare gi cu piperi, aga c[ limba indati se umflil, gi biatasoacri nu mal putu zice nici cArc! gi, slabi gi stllciti cum era, cLzulapat bol-nav[ de moarte. Apoi nurorile, dupi sfltuirea celei cu pricina, agezarfl babalntr-un agternut curat, ca si-gi mai aduci aminte de cand era mireasi; gi dupiaceasta incepuri a scoate din lada babei valuri de pinzi, a-gi da ghiont unaalteia qi a vorbi despre stdrlici, toiag, nisilie, poduri, Paraua din mAna mortu-lui, despre giinele ori oaia de dat peste groapi, despre strigoi gi cite alte nilz-drivinii lnfioritoare, incit numai aceste erau de ajuns, ba gi de intrecut, s-ovAre in groapi pe biata babi.

Iaca fericireavisati de mai inainte cum s-a implinit!Pe cdnd se petreceau aceste, iaca s-aud scfiiind nigte care: barbaliiveneau.

Nevestele lor le ies intru intimpinare gi, dupi sfttuirea celei mai tinere, de lapoarti s-aruncl in getd barbafilor gi incep a-i lua cu vorba gi a-i dizmerda care

de care mai migulitor.- Da' ce face mimuca? intrebari cu tofii deodatd cand dejugau boii.- Mlmuca, le lui cea mai tandri vorba din guri, mimuca nu face bine ce

face; are de gand si ne lese sinitate, sirmana.- Cum? ziseri barbafii inspiimintafi, scipind resteele din mani.- Cum? Ia, sunt weo cinci-gese zile de cand a fost si duci vi,teii la suhat,

gi un vint riu pesemne a dat peste dAnsa, sirmana!... ielele i-au luat gura gi

picioarele.Fiii se riped atunci cu to{ii in casi la patul m6ne-sa; dar biata babi era

umflati cit o bute gi nici putea bleqti macar din guri; simlirea insi nu 9i-operduse de tot. $i, vdzAndu-i, igi migci pufin mina gi ariti la nora cea mare qi

la piretele despre risirit, apoi ardti pe cea mijlocie gi piretele despre apus; Peurmi pe cea mai taniri qi jos in mijlocul casei; dupi aceea de-abid putu aducepu{in mina spre guri gi indatl clzu intr-un legin grozav.

Tofi plangeau gi nu se puteau dumeri despre semnele ce face mama lor.Atunci nora cea tanere zise, prefrcindu-se ci plange gi ea:

- Dd nu inlelegefi ce wea mimuca?- Nu, ziserl ei.

- Biata mimucl lasi cu limbi de moarte: ci fratele cel mare si ieie loculgi casa cea despre rislrit; cel mijlociu, cea despre apus; iari noi, ca mezini ce

suntem, si riminem aici, in casa bitrineasci.- Ci bine maizicitu, nevasti, rdspunse barbatu-siu. Atunci ceilalli nemai-

avAnd incotro qovii, diata rimase bunl ftcuti.Baba muri chiar in aceazi, gi nurorile, despletite, o boceau de vuia satul.

Apoi, peste doui zile, o ingropari cu cinste mare, 9i toate femeile din sat qi deprin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori gi ziceau: ,,Fericede dAnsa c-a murit, cd stiu ci are cine-o boci!"

11

CAPRACU TREI IEZI

(Poveste)

6@. ra odatd o capri care avea treiiezi.Iedul cel mare 9i cu cel mijlociuill9laau prin bil de obraznici ce erau; iari cel mic era harnic 9i cuminte.

Vorba ceea: ,,Sunt cinci degete la o mdnl 9i nu samlni toate unul cu altul".

intr-o zi, capracheaml iezii de pe-afarl qi le zice:

- Dragii mamei copilaqi! Eu m[ duc in pidule ca s[ mai aduc ceva de-a

mincirii."Dar voi, incuieli uga dupi mine, ascultali unul de altul, 9i si nu

cumva si deschideti Pane ce nu-!i auzi glasul meu. Cind voiu veni eu, am s[vi dau de qtire, ca si m[ cunoagte]i, qi am si vi spun aqa:

Trei iezi cucuieli,Uga mamei descuiefi!Ci mamav-aducevoui:Frunze-nbuze,Lapte-n fi{e,Drob de sarein spinare,Mlliieg+ -r -.In calcale$,Smoc de floriPe subsuori.

Auzit-ali ce-am sPus eu?

- Da, mimucl, ziseti iezii.

- Pot si am nidejde in voi?

- Si n-ai nici o griji, mimucl, apucar[ cu gura inainte cei mai mari. Noisuntem odatl biieli, qi ce-am vorbit odati vorbit rimAne.

- Dacd-i uqu, "poin

nili sivi slrute mama! Dumnezeu s[vi apere de cele

rele, gi mai rimdneli cu bine!

- Mergi sinitoasl, m6muci, zise cel mic, cu lacrimi in ochi, 9i Dumnezeu

s6-{i ajute ca si te intoarne cu bine qi si ne-aduci demincare.'Apoi

capra iese gi se duce in treaba ei. Iar iezii inchid uqa dupi dAnsa 9i trag zivo-

ruI. Dar votia veclre ,,peretii au urechi qi feres,tile ochi'. Un duqman de Ltp - g-apoi

qti{i care? - chiar cumitrul caprer, care de mult pindea weme cu prilej,ca gi pape

i"rii, treS." * urec}ea la piretele din dosul casei, cindvorbea capra cu dangii.

,,Bun! zise el in gandul siu. Ia, acu mi-e timpul... De i-ar impingg p,6catul

si-mi deschidl uga, halal si-mi fie! $tiu c[ i-ag cirnosi gi i-ag jumuli!" Cumzice, 9i vine la ugi; gi cum, qi incepe:

Treiiezi cucuiefi,Mamei uga descuiefi!C[ mama v-aduce voui:Frunze-n buze,Lapte-n !ife,Drop de sarein spinare,Mil6ieqin cdlc[ieg,Smoc de floriPe subsuori.

- Hai! deschideli cu fuga, dragii mamei, cu fuga!

- Ia! biieli, zise cel mai mare, slri{i qi deschideli uqa, ci vine mama cudemincare.

- saricuful de mine! zise cel mic. 56 nu cumva si facefi pozna si deschi-

de!i, ci-i vai de noi! Asta nu-i mimuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-iaga de gros gi rigugit, ci-i mai sub$re gi mai frumos!

fupul auzind aceste, se duse la un ferar qi puse s6-i ascule limba 9i din{ii'pentru a-gi sublia glasul, q-apol, intorcindu-se, incepu iar:

Trei iezi cucuiefi,Mamei uga descuiefi!. ..

- Ei, vedefi, zise iarigi cel mare; daci mi potrivesc eu voui? Nu-i mimuca,nu-i mimucai D-apoi cine-i daci nu-i ea?! C[ doar qi eu am urechi! Mi duc

sd-i deschid.Bidici! b6dici! zise iarigi cel mic. Ascultali-ml qi pe mine! Poate mai

cle-apoi a veni cineva g-a zice:

Deschideli uqa,

Ci vine m[tuga!

q-atunci voi trebuie numaidecit s[ deschideli? D-apoi nu gtili ci mituga-irrroarti de cind lupii albi gi s-a fbcut oale gi ulcioare, sirmana?

* Apoi, d[! nu-spun eu bine? zise cel mare. Ia, de-atunci e riu in lume, de

cind a ajuns coada s[ fie cap... Dacb te-i potrivi tu acestora, ii line mdt gi binepc mimuca afari. Eu, unul, mi duc si deschid.

Atunci mezinul se viri iute in horn 9i, sprijinit cu picioarele de prichiciu 9icu nasul de funigine, tace ca pegtele gi tremuri ca varga de fricl. Dar frica-i dinraiu, sirmana! Alemene cel mijlociu, fuEtiu! iute sub un chersin; se-nghemuieqte

irtrllo cum poate, tace ca pilmantul 9i-i tremuri carnea pe dansul de frici: Fuga-i

ruginoase, da-i sindtoas6!... insd cel mare se di dupi ugd gi - sd tragi, si nutragi? - in sfr5it, trage zdvorul. .. cand iaca!... ce si vadi? $-apoi mai-are candvgdd?. .. cici lgnulu_i ii sciprrau ochii gi-i sfrriia gitlejul de flamand ce era,' $i,nici una, nici doui, h3t! ne ied de g?giirilteazicapul pe loc gi-l minanci agu dei-ute gi cT aq pofti, de-fi pirea ci nici pe-o misei n-are ce pune. Apoi se iingefrumugel pe bot gi incepe a se invirti prin cas6 cu neastdmpar, zicind:

- Nu gtiu, pdrerea m-a amigit, ori am auzit mai multe glasuri? Dar ceDumnezeu?! Parc-au intrat in pimant... unde si fie, unde sffie? Se i{egte elpe colo, se itpgte pe dincolo, dar pace bund! iezii nu-s niciiri!

- Me!... ci mare minune-i gi asta!... dar nici acasl, n-am de coasi... ia simai odihnesc oleaci aste bitrinefe!

Apoi se indoaie de gele cam cu greu, gi se pune pe chersin. $i cand s-a puspe chersin, nu gtiu cum s-au ftcut, ci ori chersi-nul airipat ori cumitrul

" rte-

nutat... Atunci iedul de sub chersin, si nu tacir? - il pngtea pdcatul gi-l mincaspinarea, siricuful!

- Se-!i fie de bine, ninaqule!- A!. . . ghidi! ghidi! ghidugi ce egti! Aici mi-ai fost? Ia vini-ncoace la nini-

gelul, si te pupe el!Apoi ridici chersinul binigor, ingfaci iedul de urechi gi-l flociiegte gi-l

jumulegte gi p_e acela de-i merg petecele!... Vorba ceea: ,,Ci toati paserea'pelimba ei piere".

Pe urmi se mai lnvdrte cit se mai invdrte prin casi, doar a mai gisi ceva,dar nu gdsegte nimic, cici iedul cel cuminte titea molcum in horn,ium tacepegtelein borg la foc. Dacd vede lupul gi vede ci nu mai gdsegte nimic, igi punein gind una: asazd cele doud capete cu dinfii rdnji{i iriferegti, de !i se pateaci rideau; pe urmi unge toli pire{ii cu singe, ca i[ face gi mai ttt tit in ci.rdacaprei, q-apoi iese gi-qi cauti de drum. curn a ieqit dugmanul din casi, iedul celmic s-e. dl iute jos din horn gi incuie uga bine. Apoi incepe a se scirmina de capgi a pldnge cu amar dupd friliorii s6i.

- Drigu{ii mei frdliori! De nu s-ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi mincat! $ibiata mamd nu gtie de astl mare urgie ce-a venit pe capul ei!

$i boceqte el gi bocegte pini il apuci legin! Dar ce eia si le faci? vina nu eraa lui, gi ce-au clutat pe nas le-a dat.

- cand jalea el aga, iaca gi capra venea cit putea, incircatd cu de-a mincirii si

gafuind. Si cum venea, cit de colo vede cele doui capete, cu dinlii ranjifi, i" f.t r,ti.

. - Dragri mimuculei, dragi! cum agteapti ei cu bucurie qi-mi rad inaintecand mivid!

Biielii mamei, biiefi,Frumugei qi cucuieli!

Bucuria caprei nu era proast[. Dar cand s-apropie bine, ce si vadi? un fiorrece ca gheala ii trece prin vine, picioarele i se tiie, un tremur o cuprinde in tottrupul, gi ochii i se painjinesc. $i ce era nu era bine!... Ea insi tot rirerge pnn hugi, cum poate, crezdnd ci pirerea o ingali... gi cum ajunge, gi incepi:

-

1A 1R

Trei iezi cucuieli,Mamei uga descuie{i!Ci mama v-aduce voui:Frunze-n buze,Lapte-n fife,Drob de sarein spinare,Miliiegin cilciieq,Smoc de floriPe subsuori.

Atunci iedul mezin - care acum era gi cel dintii gi cel de pe urml - sareiute gi-i deschide uga. Apoi s-arunci in brafele mAne-sa gi cu lacrimi de singeincepe a-i spune:

- Mdmuci, mimucl, uite ce am pifit noi! Mare foc gi potop au cizut pecapul nostru!

Capra atunci, holband ochii lung prin casi, o cuprinde spaimi gi rirpaneincremeniti!... Dar mai pe urm6, imberbetandu-se, gi-a mai venit pulin in fireq-a intrebat:

- Dd ce-a fost aici, copile?

- Ce si fie, mimuci? Ia, cum te-ai dus d-ta de-acasi, n-a trecut tocmaimult gi iaca cineva s-aude betand la ugi gi spunind:

Trei iezi cucuiefi,Mamei uga descuiefi...

- $i?...- $i frate-meu cel mare, nitdng gi neastAmpirat cum il qtii, fuga la uql si

deschidi.- $-atunci?...- Atunci, eu m-am virit iute in horn, qi frate-meu cel mijlociu sub chersin,

iari cel mare, dupi cum i1i spun, se di cu nepisare dup[ ugi gi trage zivorul!...- $-atunci?...- Atunci, grozdie mare! Ninagul nostru 9i prietenul d-tale, cumitrul lup,

se gi arati in prag!* Cine? Cumitrul meu? El? Care s-a jurat pe pirul sdu ci nu mi-a spirid

copilagii niciodati?- Apoi, di, mami! Cumvezi, i-a umplut de spiriefi!- Ei lasl ci l-oiu invd{a eu! Dac[ mi vede ci-s o viduvi sirmani gi c-o casd

de copii, apoi trebuie si-gi bati joc de casa mea? gi pe voi si vi puie la pistrami?Nici o fapti frr[ plati... Ticd]osul gi mangositul! Inci se rinjea la mine cdteodatigi-mi frcea cu miseaua... Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede eL n-amsirit peste garduri niciodati de cand sunt. Ei, taci, cumitre, ci te-oiu dobzila eu!Cu mine fi-ai pus boii in plug? Apoi, fine minte ci ai si-i sco{i frri coarne!

- Of, mlmucfl, of! Mai bine taci gi lasi-l in plata lui lumnezeu! Ci qtii c'ieste o vorbi: ,,Nici pe dracul si-l vezi, dd nici cruce si-!i faci!" i

- Ba nu, dragulhamei! ,Ci pdnl la Dumnezeu, sfintii i(i ieu sufletul". $-apoi

linetuminte, copile, ce-$spun eu: cide i-amai daluinasul s[maimiroase pe-aici,

ipoi las !. .. NumA tq si nu cumva s[ te risufli cuiva, ca si prindi el de veste.- $i de-atunci ciuta gi ea weme cu prilej ca si faci pe obraz cumitru-siu. Se

pune ea pe ganduri gi sti in cumpene, cum s[ drgaga 9i ce s6-i faci?- ,,Ahi! ii acu i-am gisit leacul, zise ea in gandul siu. Taci! Ci i-oiu face eu

cumitrului una de gi-a mugca labele!"Aproape de casa ei era o groapi addnci; acolo-i nidejdea caprei.

- La cada cu dubala, cumitre lup, ci nu-i de chip!' .. Ia, de-acu sl-ncepefapta: Hai la treab6, cumdtri{l, cn hpul !i-a dat de lucru!-

$i aqa zic?nd,pune poalele-n briu, igi sufleci mdnicele, a!i[n focul gi s-apu-

ci de fbcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pasci cu

smantini gi cu ou[ gi fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jaratic 9i cu

lemne putiegiioase, ca si ardi focul mocnit. Dupl asta agazd o lea.si de nuiele

numai infinate qi nigte frunzari peste dinsa; peste frunzaritoarni lirni 9i peste

{drni agterne o-rogojini. Apoi face un sciuieq de ceari anume pentru Ltp. P.urmi lasi bucatele la foc si fearb[ 9i se duce prin pldure si caute pe cumi-tru-siu gi sl-l pofteasci lapraznic. Merge ea cit merge prin codru' pinlce d[de-o pripastii grozavdgi intunecoasl 9i pe-o tihiraie di cu crucea peste lup.

- Buni wemea, cumitro! Dd ce vint te-a abitut pe-aici?

- Bun[ si-fi fie inima, cumitre, cum !i-i ciutitura.,. apoi d6, nu qtii d-ta cinevoia te duce pe unde nu {i-i voia? Ia, nu gtiu cine-a fost pe la mine pe-acasi

in lipsa mea, ci gtiu ci mi-a ftcut-o buni!- Ca ce fel, cumitri(n draga?

- Ia, a gisit iezii singurei, i-a ucis gi i-a crimpo{it, de li-am plans de mili!Numaividuvi s[ nu mai fie cineva!

- Dd nu mai spune, cumitri!- Apoi de-acum, ori si spun, ori s[ nu mai_spun, ci totuna mi-e. Ei, mitite.

ii, s-au dus citri Domnul, qi datoria ne face si le ciutim de suflet. De aceea am

frcut gi eu un praznic, dupi puterea mea, 9i am glsit de cuviinfi si te poftesc 9i

pe d-ta, cumltre; ca si mi mai mingii...* - Bucuros, dragi cumitrd, dar mai bucuros eram cAnd m-ai fi chemat la nunti.

- Te cred cum[tre, d-apoi, di, nu-i cum wem noi, ci-i cum wd Cel-de-Sus.

Apoi capra pornegte inlinte plangind, 9i luPul dupi dansa, prefrcandu-seci plange.

^

- D-oamne, cumitre, Doamne! zise caprasuspinind. De ce !i-e mai drag inlume tocmai de-aceea n-ai parte...

- Apoi di, cumitrl, cind ar qti omul ce-ar p6(i, dinainte s-ar pizi' Nu-!iface gi d-ta atita inimi rea, ci odati avem si mergem cu-to{ii_acolo.

- A$a este, cumitre, nu-i vorbi. Dar sirmanii gigdlici, de cruzi s-au maidus!

- Apoidi" cumntra; sevede ctr gilui Dumnezeu ii plac tot puigori de cei mai tineri"

- Apor, daci i-ar fi luat Dumnezeu, ce !i-ar fi? D-apoi aga?...

- Doamne, cumitr6, Doamne! Oiu face gi eu ca prostul... Oare nu cumvanenea Martin a dat raita pe la d-ta pe-acasl? Cl mi-aduc aminte ca acu ci l-amintilnit odati prin zmeurig; gi mi-a spus c[ dac-ai vrea d-ta si-i dai un biiet,si-l invefe cojoclria.

$i din vorbi-n vorb6, din una-n alta, ajung pdn-acasl la cumitra!- Ia poftim, cumitre, zise ea luind sciuiegul gi punindu-l deasupra groapei

cu pricina, gezi cold gi si ospitezi oleaci din ceea ce ne-a dat Dumnezeu!Ristoarni apoi sarmalele in strachinl gi i le pune dinainte.Atunci lupul nostru incepe a mAnca hilpov; gi gogi$, gogalt, gogalt, ii mer-

geau sarmalele intregi pe git.- Dumnezeu si ierte pe cei riposa{i, cumitri, c[ bune sarmale ai mai frcut!

$i cum ospita el, buf! cade fbrl sine in groapa cujaratic, cici sciuiegul de

cearl s-a topit, gi leasa de pe groapi nu era bine sprijiniti: nici mai bine, nicimai rdu, ca pentru cumdtru.

- Ei, ei! Acum scoate,lupe, ce-ai mincat! Cu capra {i-ai pus in cird? Capra

!i-a venit de hac!

- Valeu, cumitr6, talpele mele! Mi rog, scoate-mi, ci-mi arde inima-nmine!

- Ba nu, cumitre; c-aga mi-a ars gi mie inima dupi iezigorii mei! LuiDumnezeu ii plac pui de cei mai tineri; mie insi-mi plac gi de igti mai bitrdni,numai si fie bine fripfi; gtii, cold, si treaci focul printr-ingii.

- Cumitr6, m[ pdrlesc, ard de tot, mor, nu mi l6sa!

- Arzi, cumitre, mori, ci nici viu nu eqti bun! De-abid i-a mai trece biie-tului istuia de spiriet, ci mult plr imi trebuia de la tine ca si-l afum! li-aduciaminte, dihanie riuticioasi Ei spurcati, cind mi te-ai jurat pe pirul tiu? $i binemi-ai mAncat iezigorii!

- Mi usturi inima-n mine, cumitrl! mi rog, scoate-ml, 9i nu-!i mai face

atita osindi cu mine!- Moarte pentru moarte, cumitre, arsuri pentru arsuri, ci bine-o mai

plesnigi dinioare cu cuvinte din Scripturi!Dupi aceasta, capragi cu iedul au luat o cipif[ de frn g-au aruncat-o peste

cldnsul, in groap6, ca s[ se mai potoleasci focul. Apoi, la urma urmelor, nip[-diri asupri lui qi-i mai trintirl in cap cu bolovani gi cu ce-au apucat, pin6-lomorAri de tot. $i aga s-a pigubit sirmana capri gi de cei doi iezi, da' 9i de

cumitru-siu lupul pegubaqi a rimas, gi plgubagi sd fie.

$i auzind caprele din vecinitate de una ca aceasta, tare le-au mai piruttrine! $i s-au adunat cu toatele la priveghiu qi unde nu s-au agternut pe mincateqi pe blute, veselindu-se impreuni...

$i eram gi eu acolo de fa!i, gi-ndati dupi aceea am incllecat iute pe-o

iica g-am venit de v-am spus povestea aga, g-am mai incdlecat pe-o roatl 9iv-arn spus jitia toatd; gi unde n-am mai incllecat Ei pe-o cipguni giv-am spus,

oirmeni buni, o mare gi gogonatl minciuni!