poveste g s v (1)

4
FERMIERUL CEL BOGAT [O poveste scrisă de Catherine van Alphen care descrie gândirea A fost odată un fermier care a ajuns foarte bogat Când era tânăr fost destul de norocos şi a cumpărat trei ferme apropiate care erau ! nu avuseseră grijă de recoltă, de animale şi de maşini şi pierduseră final, adunaseră atât de multe datorii !ncât au fost nevoiţi să vândă ca să !şi poată plăti datoriile %ar fermierul nostru ştia că trebuia să muncească din greu şi să r totul treptat, pentru a avea cele mai bune re&ultate Aşa a prietenilor şi a unui manager bun, iar mai târ&iu şi#a !nvăţat cei t fermă 'iul cel mai mare numit (ar), era un bărbat puternic şi chipeş, cu proeminentă *rivea drept !n ochi, fără frică, iar braţele#i erau a plăcea conducă tractorul sau combina la lumina soarelui, iar imediat la treabă şi repara motorul +ra un om practic şi muncitor, n Avea un armăsar negru pe care !l călărea uneori peste câmpuri, cu coa "erifica &ilnic munca de la fermă, dădea ordine şi organi&a lucrurile pregătit pentru piaţa de duminică (uncitorii !i spuneau deseori -e /ătrânul., deşi nu era chiar atât de bătrân şi era !ncă !n putere *e cel de#al doilea fiu !l chema 'ilip +ra !nalt şi slab, cu nasu mai tăcut decât fratele său mai mare, !n parte datorită faptului că d carte +l ţinea socotelile la fermă, se ocupa de corespondenţă, ta0e trebuiau notate, cum ar fi câţi litri de lapte dădeau vacile !ntr#o & metode de combatere a dăunătorilor şi ştia multe lucruri despre toate !ntreţinerea unei ferme

Upload: bogdan-musat

Post on 06-Oct-2015

222 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Este vorba de poveste g s v educationala

TRANSCRIPT

FERMIERUL CEL BOGAT

[O poveste scris de Catherine van Alphen care descrie gndirea, simirea i voina]

A fost odat un fermier care a ajuns foarte bogat. Cnd era tnr nu avea muli bani, dar a fost destul de norocos i a cumprat trei ferme apropiate care erau n paragin. Vechii proprietari nu avuseser grij de recolt, de animale i de maini i pierduser mult ntr-un an prost. ntr-un final, adunaser att de multe datorii nct au fost nevoii s vnd pmntul pentru un pre mic ca s i poat plti datoriile.

Dar fermierul nostru tia c trebuia s munceasc din greu i s repare sau s nlocuiasc totul treptat, pentru a avea cele mai bune rezultate. Aa a i fcut, la nceput cu ajutorul prietenilor i a unui manager bun, iar mai trziu i-a nvat cei trei fii s l ajute la munca de la ferm.

Fiul cel mai mare numit Mark, era un brbat puternic i chipe, cu faa mare i brbie proeminent. Privea drept n ochi, fr fric, iar braele-i erau acoperite de muchi puternici. i plcea s conduc tractorul sau combina la lumina soarelui, iar dac se ntmpla ceva, trecea imediat la treab i repara motorul. Era un om practic i muncitor, nu suporta s stea degeaba. Avea un armsar negru pe care l clrea uneori peste cmpuri, cu coama i coada n vnt. Verifica zilnic munca de la ferm, ddea ordine i organiza lucrurile astfel nct totul s fie pregtit pentru piaa de duminic. Muncitorii i spuneau deseori eful, iar tatl su era numit Btrnul, dei nu era chiar att de btrn i era nc n putere.

Pe cel de-al doilea fiu l chema Filip. Era nalt i slab, cu nasul lung i ochi mici. Era mult mai tcut dect fratele su mai mare, n parte datorit faptului c de multe ori l gseai citind o carte. El inea socotelile la ferm, se ocupa de coresponden, taxe i orice alte detalii care trebuiau notate, cum ar fi ci litri de lapte ddeau vacile ntr-o zi. Tot el citea despre noile metode de combatere a duntorilor i tia multe lucruri despre toate aspectele teoretice pentru ntreinerea unei ferme.

i invita deseori prietenii n vizit i discutau despre ultima carte pe care o citea. De fiecare dat l invita i pe fratele su Mark s participle la discuie. Dar Mark rdea i spunea: Am lucruri mai bune de fcut dect s stau de vorb. Trebuie s cur aua i s esal calul. Ne vedem mai trziu.

Fiul cel mai mic, Felix, era prietenos, cu ochi strlucitori i zmbetul pe buze. Nu avea constituia la fel de puternic ca cea a lui Mark i prea s fie mereu n compania cuiva. Avea grij de vaci i lucrtorii veneau tot timpul la el s vorbeasc despre problemele lor. Ducea produsele la pia n fiecare sptmn, le vindea i purta deseori discuii cu mama sa despre reete noi de pine sau biscuii pentru a tenta cumprtorii la pia. Toat lumea l plcea pe Felix. Avea mereu timp pentru un cuvnt bun sau s dea ajutor la nevoie. Lucrtorii preferau s l ntrebe pe Felix dect pe Mark sau tatl lor pentru c tiau c sunt mai multe anse ca el s fie de acord cu ce spun, mai puin dac ncercau s scape de munc. Atunci se uita n ochii lor i spunea: Chiar v ateptai s scapai? Apoi rdeau i continuau munca.

ntr-o iarn, fermierul s-a mbolnvit. Rceala s-a transformat n pneumonie i timp de o sptmn familia i-a fcut griji pentru viaa lui, iar doctorul venea des s verifice starea pacientului. Au trecut cteva luni pn ce fermierul s-a fcut mai bine, dar chiar i atunci, era doar o umbr fa de ce fusese nainte.

n acea perioad, doctorul i-a spus fermierului: Ai fcut un testament? Cine va moteni ferma? O vei mpri ntre cei trei frai sau unul singur o va primi pe toat? Acest lucru l-a suprat pe fermier, nu se gndise pn atunci c ar putea muri. Fusese att de sntos i puternic, nct nici nu-i trecuse prin minte gndul morii. i-a chemat fiii i le-a spus ce i fusese prezis i i-a rugat s l ajute s decid ce s fac.

Cei trei fii au nceput s vorbeasc despre asta n buctrie, cnd tatl lor era sus. Mark a spus: Ei bine, dac are de gnd s dea ferma numai unuia dintre noi, probabil voi fi eu. La urma urmelor, eu mereu organizez totul.

Ai dreptate, a spus Filip cu un zmbet. De ceva vreme vreau s merg n vizit la familia Jackson, se pare c au nite cri noi despre creterea vitelor. M-au invitat s stau la sfrit de sptmn, aa c voi pleca vineri i m voi ntoarce luni. E vremea s nvei s ii socotelile dac vei moteni ferma, aa c dac te descurci cu cifrele de smbt de la pia, eu voi continua cnd m ntorc.

Aadar, n acea smbt, cnd Felix s-a ntors dup-amiaza trziu, Mark s-a apucat s fac socotelile de la vnzri nainte de a le trece n registru. Nu era foarte sigur ce trebuie s fac cu notiele pe care i le-a dat Felix, aa c s-a hotrt s caute o carte cu explicaii. Mark nu o gsea nicieri pentru c i pusese cana cea mare de cafea peste ea i o cuta peste tot, mai puin acolo. n cele din urm a gsit-o. Pe copert scria Vnzri, dar nuntru erau tabele i cifre care nu nsemnau nimic pentru el. S-a uitat la ultima pagin cu cifre, spernd s se fac puin lumin, dar acolo erau dou coloane n loc de una singur i dintr-o dat s-a simit ca un netot. nfuriat, a dat cu pumnul n mas, cana de cafea s-a rsturnat i s-a fcut o pat mare pe cartea deschis. Mark a luat n grab faa de mas i a ncercat s tearg, dar mai multe cri au aterizat pe podea n balta de cafea care cursese de pe mas. Le-a dat deoparte cu furie i a ieit din camer ca o furtun!

Cnd s-a ntors Filip, a gsit o catastrof n loc de biroul su ordonat. Era pe punctul de a se enerva cnd Felix a intrat n camer i a zmbit ironic: Aa o s nvee c nu se poate descurca fr tine, apoi a rs i a nceput s l ajute pe Filip s curee.

La nceputul sptmnii urmtoare, Felix le-a spus frailor lui: Vreau s merg n vizit la prietenul meu Paul n acest weekend. M-a rugat s l ajut, una din vacile lui va avea gemeni. Ai putea s v ocupai voi de vnzrile de la pia?

Ar trebui s fie destul de uor au fost ei de acord i smbt, Mark i Filip au mnat animalele. Au fost surprini s vad ci oameni au ntrebat unde era Felix. Mai multe persoane le-au povestit cum i-a ajutat, ct de amabil era, cum ncerca ntotdeauna s produc ceea ce cereau i c i simeau lipsa. Cnd Filip a fcut totalul vnzrilor din acea zi, a observat c era cu mult mai mic dect de obicei. Crezi c oamenii au stat deoparte sau nu au cumprat la fel de mult pentru c Felix nu a fost acolo? l-a ntrebat el pe Mark.

La ntoarcerea lui Felix, Mark a spus: Ei bine, fiecare dintre voi a avut un weekend liber, poate c e rndul meu acum. Ateapt puin, a spus Filip, poi fi liber la un sfrit de sptmn dac doreti, dar eu nu trebuie s ncerc s fac treaba ta pentru a afla c nu mi se potrivete. Nu vreau s fac treburile pe care le faci tu. Am o idee mai bun.

tiu ce idee ai a spus Felix. Spune-ne, a rspuns Mark curios. V sugerez s nu mprim ferma deloc, a spus Filip. Ar trebui s continum s o conducem ca i pn acum, dar s mprim profitul. n acest fel, fiecare dintre noi face ceea ce tie cel mai bine. Ne place munca noastr, iar ferma va avea succes! Ce spunei de asta?

i exact aa au fcut.