POTENTIALUL TURISTIC MONTANCarpatii romnesti se impun ca o componenta de baza a potentialului turistic romnesc datorita urmatoarelor caracteristici:-sunt situatii n centrul tarii fiind usor accesibili locuitorilor din toate judetele-ocupa aproximativ 30% din suprafata tarii-ofera o diversitate de aspecte peisagistice-prezinta o mare complexitate de potential turistic-asigura multiple posibilitati de practicare a turismului (forme de turism)Diferitele masive montane care compun sistemul carpatic se diferentiaza dupa valoarea si complexitatea potentialului turistic si dupa predominanta anumitor componente care dau nota dominanta n turism.Potentialul turistic al Carpatilor OrientaliIn cadrul Carpatilor Orientali se remarc 10410l115k 9; datorita complexitatii si valorii potentialului turistic urmatoarele masive:Muntii Oas, Guti, ibles-munti pitoresti , n interiorul si pe marginea lor gasindu-se o serie de depresiuni dintre care cea mai importanta este ara Oasului care se remarca prin portul, obiceiurile si traditiile specifice. Intre acestea un loc aparte l ocupa pastoritul de care se leaga o serie de manifestari folclorice cum ar fi "Smbra oilor"-Muntii Gutise remarca prin :oDomeniul skiabil amenajat valorificat n complexele Mogosa si IzvoareleoRezervatia geologica "Creasta Cocosului"oCheile TataruluioLacul FirizaoPosibilitatea efectuarii unor drumetii spre vrful IglisCentru turistic cel mai important de unde pornesc traseele spre obiectivele turistice din Muntii Guti si ibles esteBaia Mare.Muntii Rodnei( Vrful Pietrosul 2303) se caracterizeaza prin urmatoareleatractii turistice:-Peisaj alpin deosebit de pitoresc-Relief glaciar spectaculos: circuri, vai, grohotisuri, stncarii-28 de lacuri glaciare dintre care se remarca : Lala si Buhaescu-ruri salbatice cu cascade ex. Cascada Cailor (n apropierea statiunii Borsa)-rezerve de ape minerale valorificate n statiunea Sngeorz Bai (la poalele versantului sudic)-emanatii de CO2(mofete) valorificate la Borsa-relief carstic spectaculos , remarcndu-se Pestera Izvorul Tausoarelor - cea mai adnca din tara (m)-domeniul skiabil amenajat n statiunea Borsa-rezervatii naturale : Pietrosul Rodnei,Accesul se realizeaza din localitatea Viseul de susDepresiunea Maramuresului-situatantre Muntii Oas, Guti, ibles (la vest), , Muntii Rodnei (la sud) si Muntii Maramuresului (la est)este denumita si "Muzeul Nordului" datorita att peisajului natural de un pitoresc deosebit ct si bogatiei obiceiurilor traditiilor, mestesugurilor.Maramuresul este pastratorul unor mestesuguri artisticestravechi casculptura n lemn , tesutul, olaritul , cojocaritul , precum si a unui folclor literar, muzical, coregrafic de o rara frumusete : obiceiuri ,traditii , manifestari ciobanesti , sezatorietc.Ele se regasesc n aproape toate satele maramuresene dar mai ales n :Bogdan Voda,Brsana , Beresti , Ieud , Budesti , Surdesti , Ocna Sugatag, Plopis, Sacele , Sapnta.Mestesugul prelucrarii lemnuluisi gaseste desavrsirea n :-bisericile maramuresenea caror arhitectura specifica este usor de recunoscut siluetei zvelte si nalte . Cele mai reprezentative biserici se gasesc n satele :Bogdan Voda(biserica Sfntul Nicolae -1722 - una dintre cele mai frumoase din tara ) ,satul Brsana(unde se afla o biserica din lemn de mici dimensiuni datnd din 1721 dar sibiserica manastirii Brsana construita n l994care este cea mai nalta din Europa avnd un turn nalt de 60 m ) ,satul Ieudcu biserica din deal care dateaza din 1364 si biserica din vale datnd din 1717 - o adevarata catedrala gotica din lemn, biserici din tara, care dateaza din 1724precum si n sateleOcna sugatag, Surdesti, Rozavlea.-portile maramuresene de peVaile Marei si Izei:satul Surdesti unde exista una dintre cele mai vechi si mai bogat decorate monumentale si cu remarcabile decoratii care se ntlnesc n special n satele de Mara , Ieud , Ocna Sugatag, Brsana-case cu arhitectura traditionaladatnd din secolul al XIX-lea precum si o serie de instalatii tehnice populare (mori , vrtelnite s.a.)-Cimitirul vesel de la Sapntanumit astfel pentru ca pe crucile mestesugit sculptate sunt redate n desene caricaturale , pictate n culori vii (predomina albastru) apucaturile rele ca si partile bune ale decedatilor iar sub desene sunt nscrise versuri pline de duh improvizate de mesterul popular local Ioan Stan Patras .Alte mestesugurisunt si ele foarte bine reprezentate ca de exemplu :tesutul-binecunoscute fiindcergile maramuresene si tesaturile specifice portului popular, olaritul - ceramica alba neglazurataObiceiurile si traditiileocazionate de :odiferitele sarbatori crestine si precrestine(colindele, dansurile rituale cu masti)ocele ocazionate de diferitele momente importante ale vietii(nasterea , casatori , moartea )osau demomente importante ale calendarului agricolreprezinta un alt punct de atractie n Maramures.Obcinele Bucovinene (Mestecanis - 1588m, Feredeu - 1376m, Obcina Mare- 1223m)prezinta urmatoarele caracteristici:-sunt intens umanizate cu gospodarii taranesti care urca pna la 1200-1300 m-aspecte peisagistice pitoresti cu pasuni si paduri de conifere-manastirile ale caror biserici au fresce exterioare :Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humorincluse n patrimoniul UNESCO la care se adaugaPutna si Dragomirna(care nu au fresce exterioare ci alte modalitati de decor) situate n peisaje pitoresti,pe pante mpadurite sau n depresiunile obcinilor; pentru modul n care aceasta zona a fost valorificata si integrata n circuitul turistic, a primit, n 1975, premiul"Marul de aur"de la FIJET (Federatia Internationala a Scriitorilor si Ziaristilor din turism)-obiceiuri , traditii si mestesuguri: cele mai renumite :-ncondeierea oualor - un centru cu activitate permanenta Vatra Moldovitei-sculptura n lemn de ex: Muzeul lemnului de la Cmpulung Moldovenesc-si au izvoarele rurile Suceava, Moldova, Moldovita, Umor si afluentii lor-ntinse domenii schiabile putin valorificate:nstatiuneaVatraDornei-rezerve de ape minerale bicarbonate, carbogazoase valorificate n statiuneaVatra Dorneidestinata n specialtratarii afectiunilor cardiovasculareAccesul spre manastirile bucovinene se face din localitatile : Gura Humorului (Voronet si Humor), Cmpulung Moldovenesc (Moldovita si Sucevita), Suceava (Dragomirna)Muntii Brgului- munti mai scunzi (aprox. 1600 m) se remarca prin :-Pasul Tihuta punct de acces spre Hotel Castel Dracula inclus n traseul Dracula un hotel construit n stilul arhitectural al unui castel medieval care ofera numeroase atractii care amintesc de mitul lui Dracula : amenajarea camerelor, salonul restaurant si specificul culinar (preparate cu nume sugestive si bogat asezonate cu sos de rosii), precum si spatiul de agrement si animatie aflat la subsol-Mestesuguri traditionale : prelucrarea lemnuluiMuntii Rarau(1651m) si Giumalau(1857m) - entitati n peisajul montan se remarca prin :Muntii Rarau impresioneaza prin aspectele peisagiste generate de :-Relieful carstic abrupturi, stanci cu forme bizare "Pietrele Doamnei, grohotisuri " rezervatia complexa de flora fauna si peisaj-rezervatia forestiera "Codrii seculari de la Slatioara" formata din arborete secular, , molid, pin tisa, fagMuntii Giumalau :-Rezervatia forestiera Giumalau - paduri de molid-Valea Bistritei cuCheile Zugrenisi Schitul ChirilPunctul de plecare spre Muntii Rarau si Giumalau : Cmpulung MoldovenescMuntii Ceahlau(1907m)-aspecte peisagistice de mare frumusete-relief pitoresc dezvoltat pe conglomerate care a generat stnci cu forme bizare:Toaca, Panaghia, Caciula Dorobantului, Sfinxul, Porumbelul s.a-Lacul Izvorul Munteluilac de baraj artificial format pe Bistrita cu aportul Bicazului-Platou la peste 1800 mcu o larga belvedere-Cascada Duruitoarea-Statiunea Durau-Schitul Duraucu fresce pictate de N. Tonitza-Domeniu skiabilpe platou si la poale dar neamenajat-Rezervatie de zada(conifer relict glaciar)Punctul de plecare spre Mun[S.M.1]tii Ceahlauorasul BicazMuntii Hasmasul Mare-relief carstic pitorescabrupturi, stncarii, pesteri-Cheile Bicazului n capatul carora se afla Lacul Rosu - lac de baraj naturalformat n 1837 n urma unei masive alunecari de teren care a blocat cursul Bicazului-Pietrele Rosii - Tulghis si Piatra Singuraticastnci cu forme bizare-42 trasee pentru alpinismn Cheile Bicazului-domeniu skiabil n statiunea Lacul RosuMuntii Harghita (1800m)-munti vulcanici cu cratere bine pastrate-bine mpaduriti cu un important fond cinegetic si piscicol-importante rezerve de ape minerale bicarbonate , carbogazoase si mofete valorificate n statiuneaTusnadstatiune balneara destinatatratarii afectiunilor cardiovasculare-lacul Snta Ana -singurul lac vulcanic din tara - format n craterul Ciomatul (la 3 ore de mers din Tu)-domeniul skiabil amenajat n zona Harghita Bai-Harghita Madaras-rezervatie stiintifica - mlastinile de la Luci si MohosMun[S.M.2]tii Calimani-munti vulcanici cu conuri bine conservate, bine mpaduriti-stanci cu forme bizare Rezervatia :"Cei 12 Apostoli" Mosul Nefertiti, Gusterul, Scaunul Domnului s.a.Acees din localitatile Toplita, Deda, Lunca BraduluiMuntii Ciucas (1954m )-spectaculozitatea formelor de relief sculptate n conglomerate : stnci cu forme bizare: Tigaile mari si mici, Sfinxul de la Bratocea, abrupturi, stncarii, grohotisuri-aspecte pitoresti n zona Zaganu-Gropsoarele-domenii schiabile neamenajate-Muntele Rosu-Complexul turistic Cheia-Manastirea CheiaAcces gara Mnecau si autobuz pna la CheiaMuntii Baiului (Grbova)- 1895m-varietatea aspectelor peisagistice, domenii cu pasuni montane-domeniu skiabil amenajatn mare parte amenajat valorificat nstatiunea Predeal(prtiile de la Clabucet)-drumetii la cabanele: Cioplea,Gbova, Clabucet plecare-sosire, Susai, Piscul CineluiMuntii Piatra Mare (1843)-forme carstice spectaculoase: abrupturi, stncarii, chei, pesteri: Pestera de gheata, Cascada 7 scari-domeniu skiabil amenajat destul de extins dar putin amenajat n zona Baciu -BunlocMuntii Postavarul (1789)-Varietatea peisajului carstic (abrupturi, creste, stncarii, chei, stnci cu forme bizare ) pestera Laptelui de piatra-Domeniu skiabil amenajat valorificat n statiune Poiana Brasov -cea mai bine amenajata statiune destinata practicarii sporturilor de iarna dispune de prtii iluminate : Prtia Bradul si tunuri pentru producerea zapezii artificiale)-ofera multiple posibilitati de agrement: - centre de nchiriere a materialelor sportive :centru de echitatie restaurante cu specific:Sura Dacilor, Coliba Haiducilor, Casa araneasca, un restaurant - stna,care ofera preparate traditionale, bar de noapte: Capra Neagra, lacul Miorita, complexul Favorit (n prezent dezafectat din cauza unui incendiu)Clabucetul Predealului (1282m)-domeniu skiabil n mare parte amenajat-aspecte peisagistice pitoresti-cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor-Cheile Oltetului un defileu lung de 1, 5 m cu aspect deosebit de salbatic,cu pereti abrupti si nalti de cteva sute de metri.Pestera Polovragi situata la intrarea n Cheile Oltetului avnd 9 km lungime si variate concretiuni calcaroase stalactite,stalagmite coloane,pitici,remarcndu-se cele din Galeria SfesnicelorPestera Muierii (Muierilor) aflata la 3 km de Baia de Fier,n cuprinsul Cheilor Galbenului are doua galerii cea inferioara fiind declarata monument al naturii cea superioara deschisa vizitatorilor fiind iluminata electric.Se remarca frumusetea concretiunilor ntre care Marea Orga,Candelabrul,Altarul,Domul Mare,Amvonul etc. precum si un cimitir al ursilor de pestera.