potentialul turistic al judetului maramures

32
IMPORTANTA TURISMULUI IN JUDETUL MARAMURES

Upload: pislarumioara

Post on 21-Jul-2015

656 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

IMPORTANTA TURISMULUI IN JUDETUL MARAMURES

Cuprins:

Argument..pag 4. Cap 1. Prezentare generala...pag 5. 1.1.Prezentare geografica 1.2.Prezentare istorica Cap 2. Potentialul turisticpag 8. 2.1.Potentialul naturalpag 8. 2.2.Potentialul antropic..pag 11. 2.2.1. Potentialul cultural-istoric 2.2.2. Potentialul tehnico-economic 2.2.3. Potentialul socio-demografic 2.3.Cimitirul Vesel si bisericile din lemn..pag 17. 2.4. Obiceiuri si traditiipag 19. 2.5. Structuri de primire.pag 21. 2.6. Agentii de turism care vand judetul Maramures ca destinatie turisticapag 22. Cap 3. Produsul turistic intitulat : Farmec de Maramures .pag 27. 5.1. Itinerariul 5.2. Documente anexe Bibliografie

2

Argument Am ales aceasta lucrare cu tema Importanta turismului in judetul Maramures deoarece mi sa parut o tema foarte interesanta datorita zonei geografice in care se afla si turismul diversificat care se regaseste aici . Atractia turistica de care se bucura este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si mai ales de practicare a sporturilor de iarna. Caracterul relativ izolat al Maramuresului a permis conservarea in satele acestei zone a arhitecturii traditionale, in special constructii din lemn: case, monumente, biserici, care pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din zona. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente precum portul popular, artizanatul sau folclorul care sunt unele din cele mai autentice si si atractive lucruri care merita vizitate in Maramures. Aceasta tema poate fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante teme legate de turismul din Romania datorita turismului maramuresenean foarte variat. In afara de turism, acest judet se mai remarca si printr-o istorie deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului. In judetul Maramures se practica mai multe forme de turism si anume : turism de pelerinaj, cognitiv, loisir, balnear, rural, de agrement, dar si turism de congrese. Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre nucleele "tari" de civilizatie si habitat aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. O calatorie in Maramures este o incantare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului roman dar uitate in alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har. Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine

3

locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului Am ales aceasta zona ca tema a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile locale unice care merita vizitate si descoperite in cele mai mici detalii. Cap 1. Prezentare generala 1.1.Prezentare geografica Judeul Maramure este situat n partea de nord a trii, fiind delimitat de judeele Satu-Mare, Slaj, Cluj, Bistria-Nsud i Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, avnd o suprafat de 6.215 km (2,6% din suprafaa rii) i un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic. Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova (a nu se confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai nalti), Maramuresului si lantul vulcanic Igni - Guti - ible. Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. Avand o retea hidrografica de peste 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si verde. Numele raurilor mai mari sunt folosite pentru a diferentia zonele etnografice din Maramuresul istoric. Asa ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe langa rauri, exista lacurile alpine de origine glaciara Iezer si Buhaescu si lacurile artificiale de la Ocna

4

Sugatag, Baia Sprie, precum si lacurile de acumulare Stramtori-Firiza si Runcu-BraziFiriza. Desi clima subzona pdurilor mezofile.Altitudinal,pe acest teritoriu,se disting dou zone:zona forestier i zona alpin.Ponderea cea mai mare n vegetaia Maramureului o are vegetaia lemnoas. n funcie de altitudine(diferena in Maramures este mai umeda si mai rece decat in restul Romaniei, lunile de vara pot fi foarte calduroase. Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de partiile de schi de toate dimensiunile si toate gradele de dificultate. Cand primavara isi intra in drepturi peisajul ramane verde pana la venirea toamnei. Temperaturile sunt relativ normale dar vara pot ajunge pana la 30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit). inutul Maramureului face parte,latitudinal,din zona nemoral a pdurilor de foioase ale Europei Centrale, de altitudine este de peste 2000 m),de substrat,de influiene climatice i pedobiologie,se observ o distribuie etajat a vegetaiei.ncepnd din depresiune pn spre vrfurile cele mai nalte,n Maramure se deosebesc patru etaje de vegetaie,i,n cadrul acestora,trei subetaje de vegetaie: I.Etajul colinar(al pdurilor de stejar i gorun) II.Etajul montan: -subetajul inferior(al carpino-fgetelor); -subetajul mijlociu(al pdurilor de fag i de amestec de fag cu rainoase); -subetajul superior(al pdurilor de molid) III.Etajul subalpin(tufriuri n regiunile montane nalte i pajiti subalpine); IV.Etajul alpin(cu ierburi scunde,arbuti pitici i vegetaie de stncrie). Limitele etajelor sunt variabile datorit influienelor locale.n cadrul vegetaiei zonale dominate,factorii locali specifici ofer condiii de dezvoltare i a altor formaiuni vegetale:intrazonale i zonale.Zonal,este reprezentat marea majoritate a vegetaiei forestiere,iar dup defriarea acestora se instaleaz vegetaia pajitilor secundare zonale. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentnd o mare varietate n funcie de altitudine: n zona alpin intlnim capra neagr, marmota, acvila de stnc, n jnepeni, cocoul de mesteacn, iar n pdurile de conifere si rasinoase, rsul, cocoul de munte, ursul brun, cerbul carpatin i altele. 1.2.Prezentare istorica

5

Pentru

cei

mai

putin

familiarizati

cu

istoria

Maramuresului Mare reproducem citeva date, pe scurt, asa cum sint ele reliefate in carte, dupa viziunea d-lui Ion M. Botos: "Majoritatea romnilor din Transcarpatia locuiesc compact indreapta Tisei, in raioanele Teceu: satele Apsa de Jos, Slatina, Topcina, Strimtura; raionul Rahau: satele Biserica Alba, Apsa de Mijloc, Plaiut si Dobric. Aceste sate fac parte din cele mai vechi asezari omenesti din Maramures. Istoriografia rusina,ucraineana, romna afirma ca aici asezarile omenesti au aparut in paleolitic (circa 50.000 de ani in urma).Romnii din dreapta Tisei totdeauna au facut parte din Maramures si azi se socotesc ca au ramas sufleteste alaturi de fratii lor din stinga Tisei... prima mentiune documentara aparind la sfirsitul secolului al XII-lea, in anul 1199". Intradevar, aceste asezari maramuresene au fost mereu legate, prin traditii, obiceiuri, cultura, dar mai ales prin limba, cea care este mai puternica decit orice granita. Prima atestare scrisa a Maramuresului dateaza din anul 1199, insa marturiile arheologice au scos la iveala faptul ca aceste pamanturi sunt locuite inca din perioada neolitica. Dupa ce teritoriul Daciei a fost ocupat de romani, Maramuresul a ramas un teritoriu independent, in afara Provinciei Romane. In secolul al XIII-lea, conducatorii maghiari au inceput lupta pentru cucerirea Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XIV-lea, intreaga Transilvanie, inclusiv Maramuresul se aflau sub ocupatie maghiara. Maramuresul a devenit parte a Principatului Transilvaniei in 1526, apoi parte a Imperiului Habsburgic in 1687 si a fost anexat Ungariei in 1703. Dinastia Habsburgica a luat sfarsit cu revolutia din 1848. In 1918, Transilvania, inclusiv Maramuresul s-a unit cu Romania. Pn n 1920, Maramureul a rmas unitar n perimetrul numit la nceputul lucrrii cuprinznd 157 comune locuite n mare parte de romni. Din 1 920 Maramureul de la nord de Tisa (6873 km2) a intrat n componenta Cehoslovaciei, n hotarul Romniei rmnnd doar 3381 km2 n stnga Tisei. n 1992 romnii se plngeau c trecerea de la limba rus la ucrainean a dus la dispariia revistei ,,Prietenia romn dar c postul T.V din Ujgorod transmitea de trei ori pe sptmn i n limba romn. La inceputul anului 1960, majoritatea taranilor au fost obigati sa-si dea pamanturile la fermele colective creeate de regimul comunist. In ciuda acestei colectivizari fortate, traditiile si arta populara au continuat sa infloreasca in Maramures.

6

Cap. 2 Potentialul turistic 2.1 Potentialul natural Hidrografia este reprezentata de rauri ce se varsa in Tisa: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Somesul in sud, cu afluentii: Lapus, Barsau. Lacurile sunt de mai multe categorii si anume: artificiale (Firiza), glaciare (Iezerele Buhaescu, Taul Pietrosu, Negoiescu), lacuri sarate in foste ocne de sare (Ocna Sugatag, Costiui), lac format prin prabusirea unei galerii de mina (Lacul Albastru). Sunt prezente si o serie de izvoare minerale la Borsa si Botiza. Lacul Albastru situat la 3 km de Baia Sprie s-a format in 1920 prin prabusirea unei vechi galerii de mina in care ulterior s-a acumulat apa de ploaie. Lacul de forma circulara odata cu trecerea timpului si datorita prezentei sulfatului de fier si a ionilor de cupru a capatat o aciditate peste medie si o culoare verzuie chiar albastra in anumite conditii - de aici provenind numele sau de Lacul Albastru. Lacul de acumulare Firiza se afla langa localitatea componenta Firiza pe raul cu acelasi nume. Construita pentru alimentarea cu apa a orasului Baia Mare, in prezent acest lac este folosit si in scop recreativ si de agrement fiind unul din locurile preferate a populatiei din Baia Mare. In Maramures exista o mare diversitate de obiective ocrotite intre care 19 rezervatii naturale insumand o suprafata de peste 5000 ha. Dintre acestea amintim:

Rezervatia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarata de UNESCO " rezervatie a biosferei". Aici traiesc capra neagra si marmota. Vegetatia rezervatiei cuprinde si un numar mare de endemisme, ce cresc in mijlocul unui minunat peisaj alpin, presarat cu lacuri glaciare.

7

Rezervatia de castan comestibil se intinde, pe o suprafata de 500 ha, pe dealurile ce inconjoara Baia Mare. Rezervatia geologica " Creasta Cocosului" are in centru o culme ingusta de andezit, portiune dintr-un vechi crater vulcanic. Rezervatia fosiliera Chiuzbaia . Aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene.

Parcul National Muntii Maramuresului Parcul Natural Munii Maramureului este situat pe teritoriul adminstrativ al oraelor Vieu de Sus, Bora i al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Parcul are Poienile de sub Munte, Moisei, Vieu de Jos, Leordina. Suprafaa acestuia este de 148.850 ha. scopul de meninere a interaciunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitii habitatelor i peisajului, promovnd pstrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor, ncurajarea i consolidarea activitilor, practicilor i culturii tradiionale ale populaiei locale. De asemenea, ofer publicului posibiliti de recreere i turism i se ncurajeaz activitile tiinifice i educaionale. Munii Maramureului sunt cel mai nalt masiv montan situat pe grania de stat a Romniei. In prezent, se menioneaz existena a 4 rezervaii naturale n munii Maramureului: - Rezervaia faunistic de coco de mesteacn Cornul Nedeii-Ciungii Blsinei, 800 ha, nfiinat n anul 1971; - Rezervaia Farcu-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propus n anul 1994 ca rezervaie geologic, faunistic, peisagistic; - Rezervaia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propus n anul 1994 ca rezervaie floristicpeisagistic (poian cu narcise); - Rezervaia Stncriile Slhoi-Zmbroslavele, 1,00 ha, nfiinat n anul 1977 ca rezervaie botanic pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana Mlatina Poiana Brazilor

8

Rezervaia natural situat n comuna Giuleti i are suprafaa de 3 ha. Silvice Baia Mare. Aceasta se afl n custodia Direciei Scopul principal al ariei naturale

Poiana Brazilor este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier si hidrologic. Mlatina este amplasat ntr-o zon depresionar, craterial de pe cursul superior al Vii Brazilor. Zona craterial are diametrul de circa 2 km i umplutura vulcanic este constituit din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) i intruziuni polistadiale. Rezervaia Poiana Brazilor este un fragment situat la bifurcaia a dou mlatini extinse: mlatina mpdurit Valea Brazilor Stng (lungime 1 km, lime 100-150 m) i mlatina cu turb Valea Brazilor Dreapt (lungime 1 km, lime 150-200 m). Mlatinile se dispun de-alungul cursurilor de ap. Aceasta este staiunea cea mai joas n care vegeteaz jneapnul n Romnia (970 m), a fost descoperit de Emil Pop (1932) i interpretat ca o staiune relict, la circa 80 km de cea mai apropiat staiune spre est, situat n mijlocul pdurii de fag. Petera din Dealul Solovan Este situat pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmaiei i are suprafaa de 1 ha. Dealul Solovan este situat n imediata vecintate sudic de municipiul Sighetu Marmaiei. Din punct de vedere fitogeografic se ncadreaz n provincia Central-european, subprovincia Carpailor Orientali, circumscripia Munilor Oa-Gutin-Vratec n care se include i etajul colinar. Este bine individualizat ntre rul Iza i afluenii si: ugu i Valea Spinului pn la Culmea Hotarului. Reprezint o regiune de legtur ntre munii vulcanici i Depresiunea Maramureului. Este aliniat n direcia SE-NV cu o lungime de aproximativ 10 km. Energia de relief este de 352 m (ntre 264 - 616 m). Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile, conglomerate) n general situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste 30-40 grade) roca este la suprafa (la Ciredi, pe alocuri pe serpentine, deasupra grdinii Bota), iar n cteva cazuri s-au format alunecri de teren (Lazu esului, Valea Spinului). n partea

9

superioar a serpentinelor se gsete o peter spat de ape de precipitaii n gresii oligocene. Defileul Lpuului Aria narural protejat este constituita din cursul mijlociu ar rului Lpu intre localitatea Groape, apartinand oraului Trgu Lpu, i confluenta cu rul Cavnic, mpreunturi, comuna Remetea Chioarului, avnd lungimea de 25 km. Scopul administrrii rezervaiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, diversitii biologice. Defileul Lpuului este un defileu epigenetic considerat unicat n Romnia prin dimensiuni i prin rocile n care se dezvolt (isturi cristaline cu nivele de calcar i dolomite metamorfozate). Defileul cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mic - Slnia, Buteasa Ru - La mpreuntur) i are n versani custuri stncoase (Custura Cetelii, Custura Vimei), perei i pinteni stncoi, cascade (La Pitoare) i peteri. 2.2.Potentialul antropic 2.2.1. Potentialul cultural-istoric Mnastirea Brsana Sfantul lacas al Manastirii Barsana apropie, o data mai mult, Valea Izei de Dumnezeu. Trecand pe sub o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus aleea care duce lin spre manastire; intrarea se face pe sub semetul Turn - clopotnita, dincolo de care, pe partea dreapta, biserica tasneste mladioasa spre cer - pana nu demult, cea mai inalta biserica de lemn din lume. De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce duce spre Staretie, constructie supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului maramuresean al bisericilor de lemn. Mnastirea Rohia Printre valoroasele monumente bisericeti i de art religioas, care atrag admiraia i preuirea vizitatorilor din ar i de peste hotare, un loc de frunte l ocup i Mnstirea

10

Sfnta Ana - Rohia, din ara Lapuului, judeul Maramure. Aezat ntr-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, n mijlocul unei pduri de fag i de stejar, Mnstirea Rohia constituie locul privilegiat al cuttorilor de linite i reconfortare sufleteasc, al iubitorilor de frumos artistic i natural. Mnastirea Budesti Situata in localitatea Budesti,jud.Maramures , manastirea Budesti este un schit de calugari aflat in mijlocul padurii de brad in locul numit Rosia.Pentru a ajunge la ea se merge pe drum de tara care porneste din centrul comunei , parcurgand un peisaj "parca rupt din rai".Oriunde te uiti,de-a lungul drumului, vezi padure de brad,izvoare de apa cristalina curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si alte anumale salbatice . Mnastirea Peri In localitatea Peri, la mica departare de comuna Sapanta, a existat o importanta manastire ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai inainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Drag, sa intemeieze la Peri prima manastire din Maramures, luase fiinta aici o mica sihastrie aflata in grija inaintasilor lui Dragos Voda cu hramul "Sfantul Arhanghel Mihail" protectorul acestei familii. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391, la cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi. Mnastirea Moisei Pe Valea Izvorului Negru, langa Moisei, o manastire cu hramul Sf. Nascatoare de Dumnezeu Maria, a fost fondata la 1672 in prezenta Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Pictura a fost realizata la 1699, azi fiind in cea mai mare parte distrusa. Se pastreaza icoane de valoare la tampla altarului. La 1911 s-a construit o biserica noua si o casa cu 7 incaperi pentru calugari. Hramul acestei biserici este Adormirea prea curatei Vergura Maria sarbatorita la 15 august al fiecarui an.

11

Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Arta Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, alaturi de portul popular si obiecte de cult specifice culturii traditionale din Maramures. In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa completeze imaginea despre arhitectura si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor din cele patru zone etnografice ale judetului: Chioar, Lapus, Codru, si Maramuresul istoric. Muzeul expune gospodarii specific maramuresene, o biserica deosebita din lemn, precum si si o sectiune dedicata morilior de apa. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet Memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-ti inspire cea mai mica urma de bucurie. Cu toate acestea insa, este exemplul cel mai ilustrativ al modului in care oamenii au indurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe departe o experienta impresionanta, sa spui acest lucru ar subestima realitatea celor intamplate aici. Din aceste motive memorialul nu este un loc linistit si nici macar unul care sa-ti inspire cea mai mica urma de bucurie.Dar, este un loc pe care cat mai multi trebuie sa-l vada, pentru ca lumea sa nu uite ce inseamna sa fii detinut, torturat, fortat la munca grea, interogat si intr-un final chiar ucis pentru ceea ce gandesti sau spui. Muzeul de Mineralogie Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este diferit de alte muzee de mineralogie din lume prin faptul ca toate mineralele expuse au fost extrase din Maramures. Acest muzeu constitue una dintre cele mai populare atractii pentru turistii ce vin in Maramures. Colectionarea mineralelor a in ceput in anul 1968, iar muzeul a fost oficial inaugurat in 6 noiembrie 1989.

12

Colectia consta in peste 16000 de exemplare din care 1175 sunt expuse. In incinta muzeului la parter se gasesc minerale hidrotermale gasite in zona: galena, stibina, calcita roz si neagra, rhodocrozit, barite albastre, rosii sau galbene, cuart. De asemenea exista si o prezentare a zacamintelor de minereu de la minele : Borsa, Baiut, Razoare, Cavnic, Baia Sprie, Herja, Sasar, Nistru, Ilba si Turt.

2.2.2.Potentialul tehnico-economic Statiunea balneoclimaterica de interes local Ocna ugatag se afla in judetul Maramures, la 20 km de Sighetul Marmatiei, la 490 m altitudine la poalele muntilor Tibles-Gutai. Statiunea cu functionare permanenta este parte componenta a comunei Ocna ugatag alcatuita din 4 sate cu o populatie de aproximativ 4500 locuitori. Localitatea este mentionata documentar pentru prima data in 1355, fiind un important loc de extragere a sarii. Odata cu incetarea exploatarii apele s-au infiltrat si au provocat prabusirea tavanului minei si astfel au aparut lacurile cu apa sarata pentru care localitatea este renumita. Alaturi de apele minerale sodice si clorurate cu o concentratie ridicata (119 g/l), climatul specific de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni reci constituie un factor de cura important. In statiunea Ocna ugatag se trateaza afectiunile reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele dupa polineuropatii), afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite). Baza de tratamant din Ocna ugatag permite efectuarea unor bai calde in cada, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie si masaj medical. Statiunea balneoclimaterica si de odihna Bora se afla in nordul Romaniei in judetul Maramure, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m

13

altitudine. Localitatea Bora este mentionata pentru prima data in anul 1365 iar in 1968 este declarat oras, in zilele noastre are 27100 locuitori. Complexul turistic Borsa aflat la in apropiere de oras beneficieaza de o clima propice atat tratamentului cat si practicarii sporturilor de iarna. Aerul este curat, lipsit de alergeni si puternic ozonizat. Sunt prezente si izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea afectiunilor renale si a cailor urinare. Complexul turistic Bora este un loc ideal de petrecere a vacantelor atat vara (se pot practica drumetiile existand in acest sens poteci marcate) cat si iarna stratul de zapada mentinandu-se pana tarziu in primavara. Exista numeroase partii de schii de diferite grade de dificultate precum si o trambulina naturala (113 m) pe care se pot efectua sarituri cu schiurile. Instalatiile de transport pe cablu includ linii de teleferic si teleschii ce leaga statiunea cu vf Runcu Stiolului (1611 m).

2.2.3.Potentialul socio-demografic Baia Mare (maghiar Nagybnya, german Frauenbach) este reedina judeului Maramure i un important centru urban din nord-vestul Romniei, situat la poalele Carpailor Orientali. Are o populaie de 148.263 locuitori. Turnul tefan este o anex a Catedralei "Sfntul tefan", ridicat de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit n stil gotic turnul are 40 m nlime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii i Localul Monetriei, cldit ntre anii 1734 i 1737, era folosit pentru baterea monezilor. n prezent edificiul slujete drept sediu al Muzeului Judeean Maramure. Turnul Mcelarilor a fost construit n secolul al XV-lea. Exist o legend, conform creia din acest turn ar fi fost mpucat Pintea Viteazul. Biserica de lemn din Chechi, a fost construit n anul 1630 n satul Chechi. Teatrul dramatic construit n 1967. Monumentul Eroilor Romni din Al Doilea Rzboi Mondial. Monumentul Ostaului Romn a fost dezvelit, n 1960, n Cmpia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor romni care au czut pe cmpul de lupt n Al Doilea Rzboi Mondial.

14

Opera comemorativ, nalt de 1,65 m i lung de 16 m, a fost realizat din piatr i beton. Sighetu Marmaiei (colocvial Sighet, n traducere "Insula", maghiar Mramarossziget, german Marmaroschsiget,) este un municipiu din judeul Maramure, Transilvania, Romnia, foarte aproape de frontiera Romniei cu Ucraina. Are o populaie de 41.246 locuitori. Situat la confluena rurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural i economic al Maramureului Istoric.Pn n perioada interbelic Sighetul(cuprinzand in anul 2007 circa de 55000 locuitori) a fost reedina judeului Maramure. Memorialul Victimelor Comunismului i al Rezistenei este cel mai important obiectiv turistic al oraului (aflat n apropierea primriei municipiului). Fosta nchisoare, transformat ntr-un memorial al durerii, ajunge, n anul 1995, sub egida Consiliului Europei. Un alt obiectiv important situat n partea sud-estic a oraului este Muzeul Satului Maramureean (n aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervaie de monumente de arhitectur rneasc, urmrindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case i gospodrii grupate pe principalele subzone ale Maramureului istoric. Tot din acelai domeniu, amintim Muzeul Etnografic al Maramureului, situat n centrul orasului, n cladirea care azi gzduiete cinematograful. n muzeu se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului n ocupaiile de baz din zona Maramureului. Unul dintre cele mai importante evenimente din Sighet, l constituie Festivalul de Datini i Obiceiuri de Iarn "MARMAIA ", care are loc n fiecare an, la data de 27 decembrie, pe strzile oraului. Vieu de Sus (n maghiar Felsvis, n german Oberwischau) este un ora din judeul Maramure, Transilvania, Romnia. Are o populaie de 16.887 locuitori. Limite geografice: N - Ucraina, S Valea Vaserului i comuna Scel, E - comuna Moisei, V - comunele Vieu de Jos i Poienile de sub Munte. Vieu de Sus Valea rului Vaser Aflat n partea estic a oraului Vieu de Sus, valea Vaserului are o lungime de circa 40 km. Prin vale circul pufind din greu, cu maxim 30 km/h, ultima mocni din Romnia, i una dintre ultimele din Europa.

15

Izvoarele de ape minerale existente chiar n ora evideneaz o fost activitate vulcanic, iar zcmintele bogate n polimetale de pe valea Vaserului sunt mrturie a unor vechi erupii vulcanice. Oraul are o poziie geografic situat la limita unor zone de interes turistic i intersecia unor trasee i circuite turistice. Pe Valea Vaserului exist turism nc de la nceputul secolului XX. Important pentru Valea Vaserului este mocnia, trenul cu aburi, care duce pn la staia Cozia. Potentialul turistic antropic si turistic al Viseului de Sus este reprezentat de bisericile de lemn i de arhitectura gotic a bisericilor construite dup 1835. Biserici i mnstiri precum: Biserica Greco-Catolic azi ortodox construit ntre anii 1832-1844, ctitoria preoilor Vasile Roca i Simeon Pop. Biserica ortodox din 1832. 2.3. Cimitirul Vesel si bisericile din lemn "Bisericile de lemndin arealul maramuresean se remarca prin planimetrie, tehnica mbinarilor din lemn si a realizarii nvelitorilor de sindrila, fiind o dovada certa a ingeniozitatii solutiilor constructive performate la cel mai nalt nivel de exprimare artistica. Ele au fost ridicate pe naltimi unde verticalitatea a impus solutii constructive specifice vizibile n realizarea sarpantelor si turlelor prevazute cu foisor n care de regula se afla clopotnita acoperita cu o cupola prelungita provocator spre cer, n vrful careia este fixata o cruce din fier forjat de forma elaborata. Constructiile se remarca nu numai prin solutiile tehnice ci si prin motivele ornamentale vizibile pe suprafata portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe stlpi zvelti - simboliznd elemente de natura vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare, horjire ori traforare. n timp s-a ajuns la o adevarata arta a mbinarilor n lemn numite si rosturi ce reprezinta o tehnica specifica de mbinare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn n anumite situatii impuse de locul si rezistenta mbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din Maramures a evoluat n timp n functie de priceperea, experienta si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impunaun anume stil n redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale care s-a extins si n zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Mare si Cluj. Urmtoarele opt biserici de lemn din judeul Maramure au fost introduse n patrimoniul mondial al UNESCO n decembrie 1999: -Biserica de lemn din Budeti Josani, Budeti

16

-Biserica de lemn din Deseti, Deseti -Biserica de lemn din Brsana, Brsana -Biserica de lemn din Poienile Izei, Poienile Izei -Biserica de lemn din Ieud Deal, Ieud -Biserica de lemn din urdeti, urdeti -Biserica de lemn din Plopi, Plopi -Biserica de lemn din Rogoz, Rogoz Bisericile de lemn din Budeti Josani, Deseti, Mnstirea Brsana, Poienile Izei i Ieud Deal se afl n Maramureul istoric, cele de la urdeti i Plopi sunt din vechea ar a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situat n ara Lpuului. mpreun, aceste 8 biserici de lemn reprezint un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluii arhitecturale din diferite perioade i zone. Ele sunt nguste, dar nalte, cu turle suple i lungi la captul vestic al cldirii. De aceea ele sunt expresia particularitii locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul Romniei. Se remarc prin tehnica mbinrilor din lemn i a realizrii nvelitorilor din indril, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafaa portalurilor i ancadramentelor - ce se susin pe stlpi zveli - simboliznd elemente de natur vegetal, animal i geometric realizate prin dltuire, crestare. Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Spna, judeul Maramure, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentnd scene din viaa i ocupaia persoanelor nhumate. Pe unele cruci exist chiar versuri n care sunt amintite, deseori cu nuane umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferenierea fa de majoritatea culturilor popoarelor, care consider moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pus n legtur cu cultura dacilor, a cror filosofie era bazat pe nemurire i pe consideraia c moartea era un motiv de bucurie, persoana respectiv ajungnd ntr-o alt via, mai bun. Cimitirul i are originea n cteva cruci sculptate de Stan Ioan Ptra. Astfel, n 1935, Ptra a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 ncoace, ntreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu n aer liber de natur unic i o atracie turistic.

17

Fiecare cruce este diferit de cealalt: imaginile cioplite n lemn infieaz n mod naiv una din caracteristicile vieii celui ngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obinuitele cliee i pline de tlc, scrise la persoana I, ca o spovad a rposatului nsui.

2.4.Obiceiuri si traditii Portul barbatesc Barbatii purtau pe cap o caciula de blana (cu doua forme principale: lunga, ascutita sau mai joasa, cu fundul plat), care se scotea doar in timpul lunilor calduroase, fiind chiar inmormantati cu ea. Palariile de pasla au fost introduse mai nou, sub influentele orasenesti. Camasa era destul de larga si lunga pana aproape de genunchi (in special in sud). Uneori era scoasa peste pantaloni, dar putea avea in partea de jos o fusta scurta, incinsa pe mijloc. Pantalonii se numeau itari sau cioareci, erau ingusti si se confectionau vara din in sau canepa si iarna din postav. Ei sunt uneori mai lungi decat picioarele, stand incretiti jos (Moldova), alteori lungi si cu o largime normala sau sunt pana la genunchi, avand o largime mare (gacii, in Maramures). Portul femeiesc Femeile purtau pe cap diferite invelitori, dintre care se disting prin frumusetea lor maramele, foarte fine, lucrate din borangic si ornamentate. Camasa (ia) constituie prin ornamentatie si cromatica cea mai importanta piesa de vestimentatie femeiasca. Camasile sunt intotdeauna stranse la gat, cu exceptia celor din Maramures, mai largi si nu au maneci scurte, ci se poarta eventual suflecate. Camasile femeilor erau acoperite de la talie in jos de fota (tesatura mare, dreptunghiulara, care inconjura corpul) de catrinta (tesatura dreptunghiulara purtata in fata si in spate ca un sort) sau de opreg (un sort scurt cu franjuri).

18

Principalele decoratii ale costumului femeiesc pot fi regasite in jurul gatului, pe umeri (altita), pe maneci, pe piept si pe marginea poalelor. Motivele folosite sunt in principal geometrice. Iarna, atat femeile cat si barbatii purtau cojoace, cu sau fara maneci, care acopereau fie tot trupul, fie doar partea de sus. Incaltamintea era formata din opinci, piciorul fiind infasurat in obiele (invelitoare din benzi de tesatura de lana ce aparau piciorul). Maramuresul este o zona foarte cunoscuta datorita traditiilor si obiceiurilor locale. Maramure este o civilizaie a lemnului, ncurajat, fr ndoial, de bisericile splendide din lemn i de numeroasele cldiri ntemeiate dup o arhitectur secular. Chiar dac viaa n Maramure se adapteaz vremurilor moderne, cteva elemente s-au pstrat neclintite, dovad a puternicei mentaliti colective. Din pcate, materialele moderne de construcie nlocuiesc parial tradiia caselor din butuci, dar biserica, Golgota i poarta au rmas aceleai de-a lungul perioadelor, n ceea ce privete materialele, tehnica i simbolurile. Cel mai bun lemn de construcie este prelucrat n timpul iernii, cnd este mai puternic. Distileria pentru horinc reprezint o oper de art a metalurgiei tradiionale. Fcut dintr-un aram btut cu ciocanul i strns cu nituri, aparatul de distilat are o capacitate ntre 100 i 500 de litri. Este echipat cu un aparat de amestecat, a crui aciune depinde de roata hidraulic, pentru a stoarce fructul. Distilatorul este aezat n vrful vetrei deschise, unde focul este mereu aprins, necesar la distilarea fructului pentru obinerea buturii. Sunt dou perioade i, implicit, dou tipuri de butur care pot fi obinute: horinca, fcut la sfritul verii din prune, i rachiul de mere, fcut n primvar. nc se mai produc i se mai folosesc n zon produsele ceramice. Ceramica este fcut din diferite forme i mrimi, n funcie de utilizarea lor. Vasele sunt colorate n verde viu, rou, sau albastru, pe un fond albicios. Dac cineva vrea s vad singurul loc din Europa n care ceramica roie nesmluit

19

nc se mai produce, ar trebui s mearg n Maramure, spre sursa rului Iza. Toi paii au fost pstrai ntr-o form neschimbat: felul preparrii lutului, care presupune mai nti frmntarea cu picioarele i apoi pisarea cu ciocane din lemn, formele vaselor, prepararea pigmenilor din pietre abrazive, care conin oxid de fier, lefuirea cu piatr de ru, decoraiile pictate, forma cuptorului i tehnicile de ardere. Un vrtej este fcut din scnduri care formeaz un butoi desfcut, n forma unui con trunchiat. Apa este lsat s intre n butoi, vrtejurile n jurul ei, stropind prin crpturile dintre scnduri. Micarea centrifug a apei rsucete stofa de jur mprejur. 2.5.Structuri de primire Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii si amenajari destinate prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice aferente. Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale si maritime care dispun de spatii de cazare , sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentatie din incinta acestora, unitatile de alimentatie publica, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de societati comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare si de proprietate. Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor. Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop principal protectia turistilor si constituie o forma codifcata de prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii. Pensiunea Flamingo Sighet Pensiunea are doua nivele, partea de sus mansardata. La nivelul superior sunt 4 camere, cu cite doua paturi in fiecare camera, deci in total 8

20

locuri la cazare.Dotarile din camere sunt: tv, cablu, , wc si dusuri in toate camerele, minibar (in 3 camere), apa calda non-stop. In cadrul pensiunii exista si un restaurant cu o capacitate de 40 locuri, un bar de zi, o mica terasa acoperita iar la etaj mai avem un separeu, noi il numim Sala de Protocol, cu o capacitate de aproximativ 20 de persoane, unde se pot tine prezentari, conferinte sau alte evenimente. In sezonul cald avem o frumoasa gradina de vara, in stil rustic cu o terasa si o filigorie.De asemenea exista in curte o parcare auto cu o capacitate de 6 autoturisme, curte ale carei porti se inchid pe timpul noptii . Pensiunea se afla nu departe de centrul orasului Sighetu Marmatiei, insa intr-o zona linistita. Casa Holdis Pensiunea este situata in zona denumita Susani a comunei Calinesti pe drumului principal, intr-o zona linistita, cu multa verdeata: - dealuri impadurite, dantelate, pasuni, flori. De la ferestre se vede turla bisericii ivindu-se majestuos intre coamele pomilor. Duminica se aud clopotele chemand credinciosii la slujba. Peste tot pluteste o atmosfera de sarbatoare. Ulitele misuna de sateni, imbracati in port popular, care se indreapta smeriti spre biserica. Situat la iesirea din Ocna Sugatag, aproape de statiunea balnear si la doar 20 de kilometri de prtiile de ski din Cavnic, Pensiunea Teleptean*** ofer conditii deosebite de cazare, relaxare si petrecere a timpului n orice sezon. Aflat n mijlocul Maramuresului, este tabra perfect pentru organizarea de circuite si vizite la cunoscutele obiective turistice maramuresene.

2.6. Agentii de turism ce includ Maramuresul ca destinatie turistica Style Travel promoveaza un tursim de calitate prin colaborari cu cei mai mari Tour Operatori de pe piata.

21

Rezervari vacante in intreaga lume, organizarea de programe turistice in Romania , rezervari bilete de avion, asigurari si servicii financiare. Agentia de turism COLIBRI TOUR Baia Mare (S.C. Loddigiarnis Production S.R.L.) este o companie tour operatoare dinamica, care a reusit dupa cativa ani de activitate sa devina o prezenta puternica pe piata turismului si a transportului international de persoane din Romania. Am reusit acest lucru prin efortul continuu de a aplica principiile managementului calitatii si prin flexibilitatea cu care ne-am adaptat in permanenta exigentelor clientilor nostri. Cu profesionalism si ospitalitate venite din suflet, echipa noastra va avea grija sa deveniti dependenti de serviciile oferite de COLIBRI TOUR. Eximtur ocup locul 3 n Romnia din punct de vedere al volumului de vnzri de bilete de avion, ceea ce ne confer avantaje n negocierea cu companiile aeriene n favoarea clienilor notri. Eximtur deine agenii proprii n principalele orae din Romnia care beneficiaz de zboruri directe internaionale, ceea ce ne confer posibilitatea de a oferi tarife speciale de zbor att cu plecare din Bucureti ct i cu plecri din Cluj, Timioara, Sibiu i Budapesta. Eximtur n calitate de principal turoperator naional n turismul intern romnesc ofer vacane n ntreaga ar, la munte, n staiuni balneare, n pensiuni agroturistice i pe Litoralul romnesc al Mrii Negre unde deinem 4500 locuri de cazare n peste 100 hoteluri de 1,2,3 si 4*, la cele mai mici preuri din ar. Infiintata in 2001, Holisun a aparut pe piata romaneasca ca raspuns la cererea constanta a produselor software de inalta calitate. Ca urmare a tendintei de disparitie a frontierelor geografice si venirea partenerilor de afaceri din locuri diferite, Holisun a dezvoltat parteneriate cu firme din Europa si America. Agenia de turism Ka Tour este o agenie de turism tur-operatoare, tnr si dinamic, avnd ca principale activiti consilierea n domeniul turismului i oferirea de servicii i produse turistice menite sa satisfac cele mai variate gusturi n materie de turism. Fisa de prezentare a agentiei de turism Caravelle Turism CARAVELLE este agentie tour operator si dezvolta o gama completa de oferte de servicii turistice att pentru destinatii n tara ct si pentru strainatate. ncepnd din anul 2006 este membra a Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romnia (A.N.A.T.), membra fondatoare si detinatoare a presedentiei Turism Club Romnia (T.C.R.) si membra a American Society of Travel Agents (A.S.T.A.).

22

CARAVELLE ti desfasoara activitatile curente prin 14 agentii de turism care functioneaza prin franchising n principalele orase ale Romniei: Bucuresti (2 agentii), Constanta, Craiova, Baia Mare, Timisoara, Sibiu, Slatina, Iasi, Botosani, Resita, Drobeta Tr. Severin, Bacau si Mangalia. De asemenea, agentia are parteneriate de reprezentare n: Paris, Londra, New York, Las Vegas, Los Angeles, Washington, Pittsbourg, Havana, Beijing, Barcelona, Valencia, Frankfurt, Zurich, Roma, Varna si Chisinau. CARAVELLE va prezinta succint principalele servicii prestate catre persoane fizice sau juridice: * LUMEA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice n destinatii traditionale din toata lumea (peste 200 destinatii din 111 tari): - ASIA (China, Coreea de Sud, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam) - ASIA MICA (Arabia Saudita, Emiratele Arabe, Israel, Iordania, Oman) AUSTRALIA (Australia, Noua Zeelanda) - AFRICA (Africa de Sud, Egipt, Kenia, Maroc, Madagascar, Mauritius, Seychells, Tanzania, Tunisia) - AMERICA DE NORD (Canada, SUA, Mexic) -AMERICA CENTRALA (Bahamas, Cuba, Republica Dominicana, Haiti, Portorico, St. Kitts&Nevis, Antigua&Bermuda, Dominica, Martinica, St. Lucia, St. Vincent&Grenadines, Barbados, Grenada, Trinita&Tobago, Antilele olandeze, Coloniile franceze, engleze si olandeze) - EUROPA (40 destinatii) * CELE 380 DE INSULE ALE CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in insule : - OCEANUL PACIFIC (124 destinatii) - OCEANUL INDIAN (67 destinatii) - OCEANUL ATLANTIC (55 destinatii) - MAREA CARAIBELOR (35 destinatii) - MAREA MEDITERANA (19 destinatii) - MAREA ADRIATICA (9 destinatii) - MAREA BALTICA (6 destinatii) - INSULELE GRECESTI (55 destinatii) - ARCTICA SI ANTARCTICA (10 destinatii) * CARAVELLE A LA CARTE - Programe si sejururi turistice specializate : - CROAZIERE - DESTINATII EXOTICE

23

- DESTINATII PENTRU SAFARI - DESTINATII PENTRU SCHI - DESTINATII PENTRU SHOPPING - DESTINATII PENTRU LUNA DE MIERE - DESTINATII PENTRU CURSURI * ROMNIA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in Romania : - DESTINATII TRADITIONALE - DESTINATII DE SEZON - DESTINATII N STATIUNI BALNEO-CLIMATERICE - DESTINATII DE VNATOARE, PESCUIT SI CALARIE - DESTINATII PENTRU TEAM-BUILDING SI INCENTIVE - DESTINATII PENTRU TURISM NECONVENTIONAL * FASCINANTA ROMNIE - Programe si sejururi turistice speciale pentru turistii straini : - 001. TRANSILVANIA - DRACULA TOUR Un sejur de exceptie in tara celebrului Conte Dracula - 002. TRANSILVANIA - DRACULA CIRCUIT O calatorie de neuitat pe taramul legendelor Contelui Dracula - 003. TRANSILVANIA - JULES VERNE TOUR In Tara Hategului, pe urmele lui Jules Verne, Castelul din Carpati - 004. MOLDOVA - MONAHAL TOUR Pelerinaj la superbele mnastiri din Moldova si Bucovina - 005. MARAMURES - TRADITIONAL TOUR Vechile traditii si obiceiuri la Portile Timpului - 006. VALAHIA - VULCANII NOROIOSI TOUR Pe taramul fenomenelor naturale de exceptie - 007. VALAHIA - MONAHAL & MISTIC CIRCUIT Circuitul mistic al vechilor lacasuri de cult rupestre - 008. OLTENIA - BRANCUSI TOUR Natura salbatica si universal fascinant al lui C-tin Brancusi - 009. MUNTENIA - TRANSFAGARASAN TOUR Senzationala traversare a Carpatilor prin lumea legendelor - 010. VALEA PRAHOVEI - CARPATI TOUR Vacanta perfecta in salba regala a statiunilor montane romanesti - 011. DUNAREA - DANUBIUS TOUR

24

Turism si pescuit acolo unde Dunarea strapunge Carpatii - 012. DELTA DUNARII - DELTA TOUR Paradisul salbatic al lui Jaque Ives Cousteau - 013. BUCURESTI TOUR Sejur in "Micul Paris", capitala europeana a contrastelor * SERVICE CARAVELLE - Oferta de sevicii turistice conexe : - BILETE DE AVION (pentru orice destinatie nationala si internationala, prin toate companiile aeriene care opereaza in Romania) - REZERVARI DE HOTEL (peste 10.000 de hoteluri operabile prin sistem specializat de rezervare) - RENT A CAR (inchirieri autoturisme, microbuze si autocare) - ASIGURI DE SANATATE (n parteneriat cu BT Asigurari) - CREDITE DE CALATORIE (n parteneriat cu BCR) - ORGANIZARE EVENIMENTE (seminarii, conferinte, brand promotion) * CARD DE FIDELITATE CARAVELLE - Program de fidelizare a clientilor - La accesarea primului serviciu turistic, clientii CARAVELLE primesc carduri de fidelitate care le ofera diverse facilitati si avantaje, precum si nscrierea n baza de date a agentiei, pentru a primi permanent cele mai noi oferte CARAVELLE. * CERTIFICAT DE CALITATE CARAVELLE - Program de fidelizare a partenerilor - Agentia de turism CARAVELLE atribuie pentru prestatorii de servicii de cazare si alimentatie publica cu care dezvolta parteneriate pe termen lung, vigneta si certificatul de calitate CARAVELLE, pentru servicii turistice n conformitate cu standardele agentiei. * CONSILIER CARAVELLE - Program de consiliere turistica - CARAVELLE, este prima agentie de turism din Romnia care ofera consiliere direct la sediul potentialilor clienti, persoane fizice sau juridice, pentru organizarea de grupuri cu program turistic la cerere.

25

Cap 3. Produs turistic intitulat : Traditiile Maramuresului Denumire: Traditiile Maramuresului Plecare: Cluj Napoca- Maramures (Valea Izei- Sapanta- Sighetu Marmatiei- Ieud- BorsaSacel- Botiza)- Cluj Napoca Durata: 5 zile- 4 nopti Mijloc de transport: microbuz Nr. Persoane: 10 locuri ZIUA 1 Plecare din Cluj Napoca la ora:10:00 AM spre Maramures. Cazare intr-o pensiune agroturistica de pe Valea Izei Program liber Cina ZIUA 2 Mic Dejun Excursie pe Valea Vaserului cu mocanita Cina ZIUA 3 Mic Dejun Vizita la cimitirul vesel din Sapanta si Casa Memoriala Stan Ioan Patras din Sighetu Marmatiei, Muzeul Etnografic al Maramuresului Pranz Vizita la Memorialul Durerii si al Rezistentei Anticomuniste. Intoarcere la pensiunea agroturistica

26

-

Seara folclorica interactiva cu cantece si dansuri ZIUA 4 Mic Dejun Vizita la Bisericile din Ieud: Biserica din Deal, Biserica din ses si la complexul taranesc (moara, piua, valtoarea) Borsa. Pranz. Excursie la Cascada Cailor Complexul de ceramica- Sacel Cina ZIUA 5 Mic Dejun Vizitarea Manastirii de la Barsana si a Casei Mesterului Toader Barsan Pranz Deprinderea artei tesutului si a vopsirii naturale a lanii la Botiza Cina

-cazare: Pensiunea agroturistica Kasandra 2** -pensiune completa -tarif: 750.71 RON/turist

27

Simbol: 5441 Nr. turisti: 10 Excursia:cogntiva PROGRAMUL EXCURSIEI Perioada: 15.VII-20.VII 2008 durata: 6 zile, nr.turisti 10 Itinerariul:Cluj Napoca Maramures ( Valea Izei- Spapanta- Sighetul Marmatiei- Ieud- BorsaSacel- Botiza) Cluj Napoca Plecare (localitate, data, ora): 15.iulie 2008, ora 8:00, Cluj Napoca Sosire (localitate, data, ora): 20.iulie 2008, ora 24:00, Cluj Napoca Lungimea traseului: 450 km. Pretul excursiei: 750.71 lei/pers. ZIUA I: 15.VII.2008 etapa: Cluj Napoca- Valea Izei Obiective de vizitat: Program liber servicii asigurate: alimentatie si cazare mic dejun: cina: 10 Cazare: Pensiunea Kasandra** ZIUA A II A: 16.VII 2008 etapa: Valea Izei Obiective de vizitat: Excursie p Valea Vaserului cu servicii asigurate: alimentatie si cazare__ mocanita mic dejun: X cina: X cazare: Pensiunea Kasandra** _______ ZIUA A III A: 17.VII.2008 etapa: Sapanta- Sighetu Marmatiei Obiective de vizitat: Cimitirul vesel de la Sapanta servicii asigurate: alimentatie si cazare__ Casa Memoriala Stan Ioan Patras mic dejun: X Muzeul Etnografic Maramures cina: X Memorialul Durerii si al Rezistentei cazare: Pensiunea Flamingo ** _____ Anticomuniste ZIUA A IV A: 18.VII.2008 etapa: Ieud- Borsa- Sacel Obiective de vizitat: Biserica din Deal, Biserica din ses servicii asigurate: alimentatie si cazare___ Complexul taranesc(moara,piua, valtoarea) mic dejun: X _ Cascada Cailor cina: X _ Complexul de ceramica cazare: Pensiunea Flamingo** _____

28

ZIUA A V A: 19.VII.2008 etapa: Barsana- Botiza-Cluj Napoca Obiective de vizitat: Manastiria de la Barsana servicii asigurate: alimentatie ______ ____ Casa Mesterului Toader Barsan mic dejun: X __ Deprinderea artei tesutului si a cina: X __ vopsirii naturale a lanii la Botiza cazare:_____________- ________

Organizator grup: Popescu Margareta Ghid agentie: Manuel Florina Conducator auto: Mihail Andreea

SEMNATURA: Popescu SEMNATURA: Manuel F SEMNATURA: Mihail

Analiza de pret Simbol 24PH135976 nr. 196 I. Denumirea excursiei(actiune): agrement perioada: 15.VII-20.VII.2008 Grup minim: 10 persoane: 10 II. Extras din program: Cluj Napoca Valea Izei-Sapanta-Sighetu Marmatiei-Ieud-BorsaSacel-Botiza- Cluj Napoca III. Beneficiar: SC.LEVI-TRAVEL.SRL organizator de grup: Popescu Margareta IV. CALCULATIA PRETULUI DE VANZARE: Nr.c Articole de Elemente de Elemente de Valoar rt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Calculatie cheltuieli Masa Cazare Transport Cheltuieli culturale Cheltuieli organizator Cheltuieli ghid Cheltuieli sofer Alte cheltuieli directe calcul 50 lei/zi 50 lei/zi 450 km x1 leu 90 lei ----100 lei 100 lei 40 lei 3% 16% 19% ea Per turist 250 lei 200 lei 45 lei 9 lei -----10 lei 10 lei 4 lei 528 lei 543.84 lei 630.85 lei 750.71 lei Totala 2500 lei 2000 lei 450 lei 90 lei -----100 lei 100 lei 40 lei 5280 lei 5458.4 lei 6308.5 lei 7507.1 lei

Cheltuieli directe

Total cheltuieli Asigurare Comision TVA Cota de promovare Total costuri Total pret vanzare

750.71 lei

7507.1 lei

Data: 15.VII.2008 Intocmit(organizator grup): Popescu Margareta Verificat(contabil sef): Germina Catalin Luat la cunostinta: Popescu Margareta

Incasari: TOTAL: 7507.1 LEI

29

Comanda de prestatii

Unitatea de turism SC.LEVI-TRAVEL.SRL. Comanda de efectuare prestatii Din 15 VII 2008 Catre Pensiunea Kasandra ** Va rugam sa asigurati pentru grupul/turistul : de 10 turisti Tara ROMANIA Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Specificarea serviciilor masa cazare transport Cheltuieli culturale Cheltuieli ghid Cheltuieli sofer Nr. Pers. 10 10 10 10 10 10 Urmatoarele: Valoarea Unitara 250 200 45 9 10 10 NR. 24 Valoarea totala 2500 2000 450 90 100 100 -

Plata se face din contul agentiei/filialeiBCR Cluj Napoca La banca BCR Sef compartiment Popescu Prin Popescu Margareta

Agent turism Ionascu

30

DIAGRAMA AUTOCARULUI

Conducator auto: Cristu Daniel 1. Rucacean Ioana 3.Tache Marius 5.Borza Bianca 7.Andreiescu Camelia 9.Chirita Manuel 2.Tal Silviu

Ghid: Manuel Florina

4. Costin Adriana 6.Bumacioiu Elena 8.Marinel Cristian 10. Canis Alejandra

31

Bibliografie

www.wikipedia.ro www.visitmaramures.ro www.mmnet.ro www.muntiimaramuresului.ro www.infopensiuni.ro www.infotravelromania.ro/maramures

32