portul popular

7/21/2019 Portul Popular

http://slidepdf.com/reader/full/portul-popular-56e06621212bf 1/3

Costumul popular: traditie sau trend?

Imnul, stema şi tricolorul sînt simbolurile noastre naţionale, dar şi costumul popular nedefineşte ca popor. Portul popular românesc are rădăcinile în portul strămo ilor no tri traci, ge i iș ș ț ș

daci i se aseamănă cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, deosebinduse de acestea prinș

amănunte decorati!e i colorit.ș

"eali#at din materii prime produse în gospodăriile ăranilor, portul popular românesc aț

e!oluat dea lungul secolelor, do!edind o bogată măiestrie a ăranului român, atât în ornareaț

esăturilor i a broderiilor, cât i în ob inerea culorilor !egetale.ț ș ș ț

Portul popular se diferen ia#ă în func ie de anotimp, oca#ii festi!e, !ârstă i se$,ț ț ș

adaptânduse ocupa iilor specifice fiecărei #one. %stfel, în func ie de oca#ie, costumul popular ț ț

poate fi mai simplu, de e$emplu cel folosit în timpul muncilor agricole, până la cel mai frumosornat, cel folosit la nuntă. &iferen a costumelor se reflectă i în func ie de categoriile de !ârstă,ț ș ț

astfel, cel al copiilor, de i ca tip de îmbrăcăminte e la fel, are anumite diferen e. &e e$emplu, laș ț

femei deosebirea constă în sc'imbarea gătelii capului, care diferă în ca#ul fetei nemăritate fa ă deț

femeia căsătorită.

Portul popular femeiesc

Costumul popular femeiesc se compune din ie sau bluza, care este fabricata din pan#atopita alba si este cusuta cu ata de diferite culori. ( alta componenta a costumului este fusta, totdin pan#a topita, decorata in partea inferioara cu modelele pre#ente pe ie. Fota, !alnicul, sortul saucatrinta, care se pune pe fusta, este tesuta din lana si este partea cea mai bogat ornamentata acostumului, cea mai )!ie*, brodata !esel cu culori tari, puternice, precum rosul, albastrul sauculoarea aurie. Centura care se pune la brau si marama, naframa sau cununa ori esarfa din

borangic, purtata doar de femeile casatorite, repre#inta o alta componenta.

Portul popular bărbătesc

Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintro căma ă lungă în sudul i estul ării i maiș ș ț ș

scurtă în nord i !est, iar pantalonii în sud si est sunt lungi i strâm i iar în nordul i !estul ăriiș ș ț ș țsunt mai scur i i mai largi. +i sunt confec iona i din pân#ă sau posta! esut în casă. Peste căma ăț ș ț ț ț ș

bărba ii î i pun un brau tesut în casă sau un c'imir de piele, în func ie de regiune i de ocupa ie.ț ș ț ș ț

Iarna, peste 'ainele enumerate mai sus se poartă 'aine din posta!, frumos ornamentate, saucooace din piele i pieptare.ș

In afara de costume, atat femeile cat si barbatii poarta opinci din piele sau pantofi.

Ornamentaţia costumului românesc

Costumele populare se infrumusetea#a in functie de oca#iile cu care sunt purtate, de !arsta,

dar si de anotimp, precum si in functie de #ona din care pro!in. -n general, ornamenta iaț

costumelor este geometrică, stili#ând formele de inspira ie naturală, cum ar fi: păsări, flori,ț



animale. pecific costumului românesc este elementul cromatic, caracteri#at prin sobrietate iș

ec'ilibru în folosirea culorilor, în combina ia lor în mod armonios, re#ultând ob inerea efectelor ț ț

coloristice de bun gust i rafinament artistic. Culorile de ba#ă sunt: negru, ro u, cafeniu înc'is,ș ș

albastru, !erde i !iolet.ș

O camasa cu poveste : ia romaneascaPortul popular este unul dintre cele mai autentice moduri de identificare ale unui popor, iar

cand !ine !orba despre portul poporului roman, acesta se remarca indeosebi printro piesarepre#entati!a :camasa, in special ia romaneasca /cunoscuta si sub denumirea ”camasa cu

altita*0. +a era confecţionată din pân#ă albă ,bumbac, in sau borangic şi era împodobită cumărgele şi broderii la gât şi la mâneci.

+lementele de ba#ă din compo#iţia iei sunt umărul /cusătură care uneşte mâneca de părţiledin faţă şi spatele iei0, încreţul, altiţa /bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul de

ba#ă al modelului şi care nu se repetă în nici o parte a iei0, râurile /ben#i drepte sau oblice pe pieptşi mâneci0 şi bibelurile sau cutele /cusături de îmbinare a bucăţilor de material0. Croiala esterelati! simplă: un dreptung'i de pân#ă, tăiat rotund în urul gâtului şi întărit cu şnur răsucit.1ânecile sunt de cele mai multe ori încreţite la umeri cât şi la înc'eieturile mâinilor. 2e'nicadecorării iei sa transmis de la mamă la fiică, conser!ânduse astfel tradiţia.

Culorile folosite la broderie erau în două trei nuanţe, dar se broda şi cu o singură culoare,de obicei negru. 3emeile căsătorite şi cele în !ârstă purtau culori mult mai reţinute4 negru şi maro,iar modelele erau mai modeste şi mai simple. 3etele tinere purtau moti!e mult mai colorate.

1oti!ele erau stili#ate, repre#entând forme geometrice sau diferite modele inspirate dinnatură. -n partea de sud a ţării erau purtate ii ţesute cu borangic. %cestea erau ornate atât la gât câtşi la mâneci cu mărgele.

-n partea 1oldo!ei se cuseau iile )cu spic* care se purtau în cadrul nunţilor. %lte modelecunoscute sunt cele cu garofiţă, cu creasta cocoşului, dar şi cu flori de măr, lalele, buori,trandafiri, tufănele c'iar şi g'impi iar pe plan secund erau modelele geometrice.

-n regiunile de nord a ţării sunt specific iile în culori !egetale dar reci, predominândalbastru şi !erdele. Centrului îi este specific ornamentul geometriei în timp ce în sud predominăculorile mai calde. ( ie cu romburi simboli#ea#ă fertilitatea. -n 1oldo!a cea mai frec!ent întâlnităcusătură este moti!ul râurilor oblice. -n sud femeile îşi brodau de regulă cămăşile cu râuri în şiruri!erticale. Pe ambele părţi ale (ltului se poartă râuri*înfurcaţi*asemănători cu ramurile unui copaccare se unesc întrun punct comun .-n 1oldo!a şi (ltenia întâlnim cămaşa cu altiţă. %cesta se

caracteri#ea#ă prin broderie în #ona umărului. 1oti!ele decorati!e şi panglicile negre suntcaracteristice cămăşii din #ona ilişte care se mai numeşte şi ia cu ciocănele, iar în 1aramureşornamentul de pe umăr este asemănător unui fagure. -n 2ransil!ania ia se distinge printro fâşieornamentala, denumită umeraş, iar în #ona 5unedoarei se confecţionea#ă cămaşa cu tăblie, unmodel fără mâneci încreţite, însă comple$ decorate.

%trase de frumusetea acestui obiect !estimentar, multe personalităţi au îmbrăcat ia noastră."egina 1aria a fost cea care a promo!at neîncetat frumuseţea portului românesc, purtînd ietradiţională şi la mari e!enimente. &e asemenea, Principesa Ileana si Principesa +lena sau mîndritcu costumul popular românesc.



Ia romaneasca prezenta in tablourile lui Grigorescu si Matisse, dar si in colectiilemarilor creatori de moda.

6a începutul secolului 77, nu era carte poştală, g'id turistic sau carte despre "omânia încare să nu apară o tînără ţărancă româncă, purtînd ie tradiţională. 8icolae 9rigorescu a pictat

tarancute imbracate in ie fie în portrete, fie torcînd lînă, mergînd desculţe sau muncind la cîmp.Pictorul france# 5enri 1atisse, prieten cu 2'eodor Pallad, a reali#at şi el tablouri în care

apar românce în port tradiţional, în anii ;<=. %#i, tabloul intitulat >6a blouse roumaine) face partedin galeria 1u#eului 8aţional de %rtă 1odernă de la Paris. n alt e$emplu este &aniel "osent'al,fiind cel care o înfăţişea#ă în tabloul >"omânia re!oluţionară* pe 1aria "osetti /de origineengle#ă şi soţia lui C.%. "osetti0, purtând năframă şi ie.

Ia noastră a fost purtată dintotdeauna de fete frumoase, c'iar şi de cele mai frumoase. 1iss"omânia @A<@ a cîştigat concursul în ie tradiţională. 8u doar cîntăreţii de mu#ică populară şidansatorii pun în !aloare blu#a românească. 9imnastele din ec'ipa naţională au e!oluat la sol

purtand cămăşi populare .

&acă în "omânia, ia a rămas în lada de #estre, mari designeri români şi străini au scoso lalumină şi iau dat o nouă !iaţă. %stă#i, blu#a românească străluceşte în lumina reflectoarelor la

pre#entările de modă şi e în trend printre !edete.

implitatea şi frumuseţea acestui !e mânt a atras şi continuă să atragă marii creatori deș

modă ai lumii. !es aint 6uarent a fost cel care sa inspirat din operele şi tablourile lui 1atisse,iar în anul @A@ a creat colecţia de toamnăDiarnă numită la fel ca celebrul tablou >6a blouseroumaine*. Printre alţi creatori de modă care au reali#at colecţii în urul acesteia se numără: EeanPaul 9autier, (scar de la "enta, %gat'a "ui# de la Prada etc.

2om 3ord a reali#at şi el o colecţie cu ii din "omânia pentru primă!ara!ara anului F=@F,iar cea mai frumoasă piesă a fost purtată de %dele, care a apărut în această ţinută neaoşromânească pe coperta celebrei re!iste de modă Gogue. Hi mai interesant este că pe !estitul creator de modă la inspirat ia din 3ăgăraş.

arl 6agerfeld, Eo'n 9alliano, en#o sunt alţi designeri din lumea bună a modei care aufăcut o pasiune pentru cămăşile mioritice.

1ulte !edete internaţionale au fost cucerite de iile româneşti: "aJuel Kelc', %nt'onLuinn, atie 5olmes, %nne 5at'aMa, ate 1oss, 5alle Berr etc. Conceptul fas'ion etnoromânesc sa răspîndit în lumea modei, practic toţi designerii lau adoptat, ieşind la rampă cu!eşminte în stil românesc.

1arile mu#ee ale lumii e$pun ii româneşti, cele mai multe şi mai frumoase fiind cele de la1u#eul Năranului "omân. Ia românească este un brand de ţară care sa promo!at singur pe toatecontinentele, fără nici o campanie de marOeting. Pînă şi păpuşile întruc'ipînd ţărănci româncesunt foarte căutate de turiştii străini prin maga#inele de arti#anat, ca su!enir din ţara în care

blu#ele sunt ade!ărate opere de artă. Comunitatea online”La blouse Roumaine”a propus iaca brand de ţară şi a organizat pe 24 iunie 2013,odată cu sărbătoarea !nz!ienilorprima zi "ni#ersală a iei$

portul popular

Documents