N. IORGA

BALADA

populara romaneascaORIGINEA CICLURILE El

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA aNEAMUI. SOCIETATE PE ACTION!

1910.

_

U

eol

,

El

BALADA POPULARA ROMANEASCA.ORIGINEA SI CICLURILE Et -

I.

Poesia populara se poate trata din punctul de ve-dere estetic, admirindu-i-se frumuseta sau osebin-du-se insusirile care alcatuiesc caracterele acesteifrumusetl. Daca e vorba numaT de apreciare, firesteca, fiind chestie de gust, uneT aprecierl laudatoarei se poate opune alta in care sa se cuprinda criticacea mar aspra orr chiar cea mai patimasa.

Poate fi vorba Ins si altfel de poesia populara.Iubirea pentru dinsa o poti face sa fie simtita lafiecare frasa, dar nu pentru a o proclama, scriT sauvorbesti. Din acestalalt punct de vedere, si el foartelegitim, aT innainte de toate dorinta de a sti, printr'ocercetare metodica, al aril scop e aflarea until adevar,relativ sau netagaduit, pe care apoT sa-1 infatiseziintr'o desvoltare logica, care sint rosturile, categoriile,tipurile poesiel populare, in ce imprejurari s'atuit fiecare din ele si intru cit ea oglindeste acesteimprejurari. Pe urma, neaparat, se poate studia fie-care din aceste categoriT din punctul de vedere alritmulul, al rimer, al epitetelor s. a. m. d.

.4

.

.

aka-.

9

Poesia populara inseamna poesia cunoscuta, ras-pindita, cintata, repetatg., iubita, amestecata cu viata,innainte de a fi scrisa si care putea sa nu fie scrisasi care, chiar cind e scrisa, nu e scrisa de aceia cariail facut-o si au cintat-o, ci de altii, cari sint prinside curiositatea artistului on a omuluf de stiinta fats.de dinsa. Adese on mai veche decit raspindirea de-prinderii de a scrie la un popor si mai totdeaunamargenita la aceia cari nu obisnuiesc a scrie si pentrucari chiar, pentru cetirea carora nu scrie nimeni, easatisface in forme care-1 sint particulare, care potparea naive, simple, stingace, dar care se pot ridica,in parte si de aceia, pang, la cea mai superioara siautentica frumuseta, nevoia sufletului popular de a-sirosti musical sentimentele cele mai firesti ale omului,precum si de a 'Astra amintirea acelor imprejuraricare 1-ail atins si framintat mai mult.

Cine a facut poesia populara ? (Poporul.) Poporul,luat in miile sale de oameni, poate insd. flume re-cunoaste felul sail de a fi in poesia pe care o pri-meste si o pastreaza, ducind-o, cu multe adausuri sischimbarf locale si personale, de-a lungul veacurilor.Unul singur a trebuit sa afle insa cintecul. Acelunul singur avea nevoie de dinsul pentru iubirea,dorul, jalea, blestemul lui de atunci, si el nu inte-legea sa pastreze vre-un drept de stapinire asupracintecului pe care oricine-1 putea intrebuinta pentruo simtire asemenea cu a lui, cum el insusi ar fi fa-cut-o daca ar fi gasit cintecul ce se potrivia cu starealui de atunci in gura altuia. Sail, daca e vorba debalada, unul singur, un lgutar din vremuri, a gasit-oin mintea sa la masa unul Domn si in acea vremede amintire tare, fiindca nu era carte s'o sprijine,

3 -

se gasiait alliT de tagma luT, cari o prindeau indatdpentru a o putea cinta la alte ospete, cind Maria Saar fi cerut, intre pahare, sa i se spuie ceva desprecele ce. au fost pe vremuri cu ceT cari au stat inacelasi Scaun si au luptat pe aceleasi plaiurl. Astfel,cu vremea se amestecail aniT, faptele, oamenii si abiadaca se maT cunostea ceva din faptul primitiv inciudata impleticire poetica, in care tot mai multemote populare se amestecail. Despre baladd e vorbain aceste studiT.

II.

Ospetele Domnilor nostri, ospete solemne, un felde serbarl nationale, sint firesti si deci foarte vechT.Analele slavone ale luT Stefan-cel-Mare le pomenesc

ele, la capatul biruintelor moldovenesti. Atuncifacu ()spat mare Mitropolitilor, adeca episcopilor

vitejilor) deci cavalerilor (sal,. Facu atunci()spat mare Mitropolitilor si vitejilor sal si tuturorboierilor sal, de la mare pana la mic, si multe darurTa daruit .atunci la toata oastea luT, si a fost laudatDumnezeil pentru cele ce ail fost... Acolo facu StefanVoevod ospat mare MitropolituluI si episcopilor siboierilor sal si la toata oastea sa, si multi viteji aflout atuncT si daruri multe a daruit atund si vest-minte de mult pret boierilor sal si vitejilor si la toataoastea sa, si pe tot! IT trimetea dupa cuviinta acasala el irivata sa laude si sa binecuvinteze pe Dum-mezeil, cad de la liumnezeil read cele ce au fost 1...,

1 Bogdan, Cronici inedite, pp. 38 si urm. Dupa luarea Chiliesse pomeneste numal de slujba bisericeasca, iar dupa lupta dinCodrul Cozminulul se reproduce intocmat mentiunea de la 4418.

.`

.t.

4i

c

:§i

all ai

4

Oricum, n'avem cintece de-atunci. In zadar a cautatAlecsandri sa inlocuiasca aceasta lips cu baladelesale din epoca luT Stefan-cel-Mare, plazmuiri decarturari, a caror alcatuire, me§te§ugita ca forma, darwall de recunoscut de orice spirit critic, am lamurit-o aiurea ' In zadar a crezut §i Hasdeil ca gd-seste insu§T cintecul de lupta al lu! Stefan in cutaremanuscript, care nu e din acest timp si nu cuprindedecit o incercare de condeiii a vre until calugar,daca este si aceia. Totue de sigur ca romaneste, §i

nu in limba Statului sail a Bisericil, in slavona ramasa totdeauna straina, cintau aldutarii, zicead, fap-tele de vitejie care abia se indeplinisera, cum nicicintaretif de la Curtea panonica a luT Attila nu fa-cead hexametri latini pentru a slavi stapinirea ma-relul rege al stepel.

Cind Viteazul i T facu intrarea 'n BalgradulArdealulul, Muter! mergeail linga el, dupa mairturiacronicarulul ungur contimporan, Szamoskozy, copiatapoi de Bethlen Farkas, §1 cintecele lul nu puteailcuprinde, intr'o asemenea zi, altceva decit povestireisprdvii indeplinite ori amintirea celor pe care alt!Domni rominT le savirsisera pentru a nu peri in veac.Pe linga trimbite, tobe; fluiere se auziail altfel infruntea alaiulul glasurf romane§ti slavind faptelenoastre de rdzboia. Cu intovarasire de cobze Tiganiilu! Voda ziceau balade.

Peste trelzeci de an! Paul Strassburgh trecea pela nol. Se opri la Curtea luT Leon-Voda, in oasteacaruia se maT aflail veteran! de-al lu! Mihal. I se facumulta cinste si, intre altele, el putu sa auda, in dru-

1 Istoria literature; romaneVi in veacul al XIX-lea, III.

--

-.

Miha!

5

mul spre Giurgiu, nu flume trimbitasi si tobosarT su-nind din padurile vecine, dar si a cobzarT si cintareticari ziceau romaneste cintece batrinestY, cit li luagura 2.

Cind, ceva maT tarziti, Patriarchul Macarie de An-tiochia, cu secretarul sail Pavel din Alep, venira la,Curtile Domnilor nostri, eT luara parte la multe meseoficiale, fara sa auda insa, fie in Iasi' lur Vasile Lupu,fie in Bucurestii luT Mate Basarab, cintec popular.Nici, cin din Ajunul CraciunuluT musicantil luTVoda mersera pe la boieri si. VladicT, cu lautele, to-bele; fluierele, pentru a li ura astfel serbatori fericitecalatorul nu auzi rasunind accentele baladeY, orl n'acrezut cu cale sa insemne acest amanunt in descriereasa 4. NicT trimesul ardelean la nunta Marie, fiica luTVasile, cu cneazul Radziwill, nu stia decit numai demusicT si jocurYA, iar nu de cintece batrinesti anume 5.

Dar cind, in tulburarile care incepura 'ndata. dincolode munti, osti romanestI luptau pentru un Craiti im-potriva celullalt, la'utariT ziceau linga steagurl aviersulfete care si-a pierdut caprele in mung, °. AndreiasFrank din Sibiiu, aflindu-se la dieta din Osorheiti,.cind intrara aT nostri calari, a putut sa auda ca,

1 Citharoedi et musicorum chorus.2 aQui valachica lingua patrium carmen pleno gutture canta-

; .i in Cipariii, Archiv, p. 14.3 Calittoriile Patriarhului Macarie, trad. Emilia Cioran, p.82.4 Tobe, trimbite, fluiere la masa domneasca se pomenesc si la

,p. 85. Si la dantul pomenit la p. 106 se vorbeste de afluiere sialte unelte musicale». V. §i p. 138.

5 SincaT, 111, pp. 67-8.

'5 V. Mon. Comitialia Transylvaniae, XII..

Mateiil-

bunts .

.

ar,

1

*i

pe cind musica militara a lui loan Kemeny CalvinuPinnalta cu evlavie un Psalm, din ceata lul Constantin-Voda Serban rasuna plingerea fete ce nu-si puteagasi caprele, cine §tie ce poveste intretesuta inbalada trecutului nostru 1.

Cind, catre 167o, Dosofteiti prefacu Psaltirea inversuri, ceia ce-1 indemna la cintecul sfint, pe care-}-prefacea in romAne§te nu fara adausuri, eraii §i acestebalade, al caror ritm se datore§te insa numai me§-tesugului sau. Cind, dupa fuga lui Constantin-Vodd,Cantemir, marele Craiti al Poloniei Joan Sobieski pe-trecea in Iasi dind ospete osta§ilor sal, el parodicobiceiul cintecelor de vitejie ce se spuneaii la masaVoevozilor, cind incepea sa cinte in batjocura celurce-§i parasise Scaunul :

Constantine, fugi bine (sic),Nici al Casa, nits al masa,Nice draga jupaneasa... 2.

Tot pe atunci, cintecul batrinesc gase§te cea d'in-pretuire a lui de istoricul cel mar bine pregatit

al timpului, Constantin Stolnicul Cantacuzino, care,cautind adauge din toate izvoarele informatieasupra trecutului romanesc, se ginde§te §i la acesta.Nu afla insa ce-1 trebuia, si el scrie deci cu despretca cnici den cintecele carele vestesc de vitejlide alte fapte ale Domnilor §i altor vrednici °amen%ce au lucrat, care-I dupa la lautari §i dupd la cartcintatori auzim, putem §ti ceva§1, ales ea §i aceleanu numai ce, au lauda mai mult, au hulesc, decit

1 $incal, Ill, p. 124.2 Dimitrie Cantemir, Vita Constantini Canter4yrii, p. 43.

."

6

'

.-

1,sa-§I

au

-I

to.

. '

cele ce este a fi, ci foarte imprastiat i prea descurt pomenesc lucrul, si far' de nicro orinduiala sailtocmeala 1.) Insemnata notita si din doua alte punctede vedere: ea arata ca nu numar lautarii, ci i a cin-

romini, sateni, snail cintece batrinestr Si ca,pe linga lauda vitejier Domnilor cari le cereati lamasa lor, eraii si de acelea care satirisail Domniilerele i vesniciati ura cu care un timp incunjurasefiinta stapinitorului.

Cronica lui Neculce, boier moldovean din gene-ratia care urmeaza pe a lur Cantacuzino, cuprindei o cseama de cuvinte,, un numar de adausurr la

vechea traditie istorica a MoldoveY. Povestitorul n'aputut avea nicro marturie scrisa innaintea ochilor.El a trebuit sa iea decr aceste stirs din graiul .po-porulur. Acesta pastreaza oarecare amintiri, de obi-ceiil terse amestecate, deSpre faptele dedemult. Dar nu de aid a luat Neculce stirile sale.E de ajuns a observa cu luare aminte tonul, carac-terul, tesatura lor, acea nota sentimentala, roman-

. tica, prin care se deosebesc cele mar multe, pentrua recunoaste de unde yin. Hatmanul lui Voda Can-temir le-a cules, vadit, din cintecul batrinesc, pe caredeatitea ors, la mese domnesti orb in drumurb deostas, a avut prilej sa le auda. Si ingaduinta lur fatade cel cari nu vor crede ace cine va vrea sa lecreada, bine va fi, iara cine nu le va crede, iarasIbine va fi ; cine cum IT va fi voia, asa va face, 2ne ajuta oarecum sa recunoastem aceasta. Astfel decr,din balada vine povestea cladirii manastirif Putna,

Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucure§ti, 1901, ed.Iorga, p. 65.

2 Kogalniceanu, Letopisit.e, II, p. 178.

N

7

$i

tatorf

.-

foarte si

.

-

1

>

.

8

cu sagetarea luT Stefan-Voda cdintr'un virf de munte)§i cu sagetile copiilor de casa, din care una ajungeprea departe §i aduce moartea arca§ulul tinar ceindraznise prea mult ; de acolo legenda aceluia§imare ctitor al MoldoveT pe care o mama eroica nu-1lasa sa intre in cetatea NeamtuluT dupd infringere,cce sa se duca in sus, O. strings oaste, ca izbindava fi a lui} ; apoi povestea sihastrulul Daniil, caresfatuie§te pe Domnul, prins de indoiala, sa nu in-chine tara la Tura ; §i povestea despre Purice carese face cmovilita) ca sa aiba cum incaleca Stefanramas pe jos, §i aceia a luT Purcel care ara Duminecain margenea Vasluiulul cind Voda, pe atit de evla-vios pe cit de viteaz, se gala a merge la biserica;poate §i amanuntele despre suferintele Le§ilor inju-gati dupa stra§nica for infringere la Dumbrava-Ro§iesa aiba aceasta origine, cum o au, de sigur, ccu-vintele, despre Petru pescarul care viseaza la DomniaMoldoveT §i visul i se impline§te, despre popa dinPiatra care-1 sageteaza in fuga, despre saltul Sulta-nuluT peste trupul luT Rare§ cculcat la pamint, in-valit intr'un herald>, §i, maT tarziii, despre fata luTRadu-Voda fugita cu o sluga §i pe care domnesculeT tata o afla cla fintina ce se chiama Fintina Cer-bulul, linga podul de lute.

Ceasul de peire venise, de altminterea, Inca demult pentru balada de ospete domne§ti. DimitrieCantemir, care arata ceremonialul din Moldova, ca§i secretariul venetian Del Chiaro, de la care putemafla pe al Terii-Romane§t1, nu-1 maT cunosc. cMusicade tail', cmusica turceascal, acestea se and singurela masa, pe cind afara tunurile bubuie. Ceremonialulimparatesc constantinopolitan a patruns acum §i la

.

r

,

,

9

nor, §i astfel de vechi datine nu se mai potrivesccu zadarnica maretie fara temeiii a timpurilor noun.Batrinul laza§ Constantin Cantemir, care va fi auzitmulte cintece in ratacirile lui de osta§ sarac, ori,dincolo, Antonie-Vocla din Popestr, alt batrifi de tail,care cuno§tea insa prea putin oastea si n'avea cuce intinde, in saracia §i zgircenia lui, mese marl,acestia vor fi fost cei din urma Domni cari sa sefi bucurat de a lautari, si a cintatori).

Intr'o forma carturareasca, datorita unor boierinasiinfruptati cu cultura, se infatiseaza cintecele, mainoun, despre moartea Brincoveanului, despre luareaHotinului in 1769, despre arderea Galatilor in acelasian, despre taiarea in 1778 a boierilor Bogdan siCuza si in sfirsit despre moartea generalisimului rusPotemchin 1.

Cu balada a inceput, in Apus §i Rasarit, adunareapoesiei populare. a Ramasitele din poesia veche2, aleepiscopului scotian Percy samand cu cintecele noastrebatrinesti, §i rostul for fusese acela§ia 'Astra o tra-ditie istorica nescrisa ; si chipurile, faptele trebuiatisa se potriveasca, vechea noastra viata de munti si

cu Voevozi in lupta, fiind asemenea cu viata(Muntenilor, highlanderilor, din cpartile innalte),ale Scotiei, unde se traia viata de familie, de sentintie(clan) in acelasi fel ca si la noi. Si viata spaniolade lc margene), tot lupte cu Paginii ce stair in

1 V. 1st. lit. rom. in secolul al XV111-lea, II, p. 463; cintecul.despre peirea Galatilor, in Convorbiri Literare, IX.

,

III.

vai,

v

:1

10

preajma acolo ca si la nor , care se oglindeste inromancerul, culegerea de romante anonime populare,din care se iveste chipul lur Cid, sidul, Domnul41uptator, nu e departe ca obiceiurr de vechea viataromaneasca, si pentru nor comoara de cintece dinpopor a marelur cugetator Herder, care intelegeasa faca a se cunoaste popoarele prin aceste cglasurr)ale for 1, e mar aproape de suflet decit pentru altrcetitorr.

In sfirsit cind, la Sirbr, Vuc Caragicr da la lumina,in Viena, balade 2, in care se cuprind povestr deiubire, de lupta, de razbunare, de blestem, manifes-tare artistica a unur popor focos, neastimparat, viteaz,aceste cintece batrine§ti ale vecinilor de peste Du-nare sint in cea mar strinsa legatura cu ale noastre 3.Peste putin cintecul popular 'balcanic, de care se tineal nostru asa de mutt, confundindu-se adese orr cuel in ce priveste unele categoric de subiecte, se in-fatiseaza si in forma greaca, data de filelenii francesrdin timpul razboiului dramatic pentru independentaEladel, Fauriel si Marcellus. Mar tarziii numar, princulegerf acute in Bulgaria chiar, s'a cunoscut baladacelorlaltr vecini slavr de peste Dunare, cu care pangacum flume G. Dem. Teodorescu a asamanat poesianoastra narativa.

Cind cules mar intaiii la nor cintecc, alegereaa cazut asupra celor de dragoste si dor, care necon-

1 Stimmen der Vaker..2 Srpsche narodne piesme.3 Culegerea apare la 1814 ; editie Ilona 4841-6, 1863-6;

cea maT pout, Belgrad. 1891 si urm. V. Steph. M. Okanowitscb,.Die serbische Volksepik i7n Dienste der Er:iehung, test de doc-torat la lena, 1897, p. 29 0 urm.

,

'.

'

lui "

.

Y

sail

1 1tenit, in veacul al XVIII-lea, inriurit de poesia erotica'din Apus, au fost cerute si bine platite de boieri, lamesele for de familie si la petrecerile for intre prie-.tenr. In hirtiile lui Nicolachi si Iancu Vacarescu sintastfel de bucati copiate dupa lautari. Cam pe acelasrtimp Barbu Paris Mamuleanu se inspird de cintecelede betie ale poporului in prelucrarile sale care nusint lipsite de haz si chiar de foc. Pang. la prefacerile,imitarile si nascocirile frumoase ale lui Alecsandri, unsingur om avuse in mind balade romanesti, pe carenu le culesese el : Gheorghe Asachi, care le copiasede la Caragici, cu care avusese prilej a se intilni pevremea cind petrecea si el in Viena. Si culegereamaramuraseand din 1821, care se pastreaza in biblio-teca de parohie 1 din Cornestr cuprinde, dupa cit separe, numai bucati lirice.

Dupd Alecsandri se indreapta preotul bucovineanMarian, care schimba insa prea putin 2 ; mar largae partea de adaus la tinarul student ardelean At.Marienegcu. Cu G. Dem. Teodorescu, om din altageneratie, daca e rare orr gust in redarea poesiei po-pulare, si mar niciodata critica, se vede tendinta,netagaduita, de autenticitate,.care nu merge insa asade departe incit sa tagaduiasca Maxima baladef luiAlecsandri, pe care criticul evreu Schwartzfeld a ata-cat-o din alte puncte de vedere deck al constructieicinteculur batrinesc. Balade maramuresene, din acelTinut, din fericire ramas in urma si in aceasta pri-*vinta, in cintarea lui, dat cu pricepere depar. Tit Bud in culegerea sa tiparita de Aca-demia Romina. Culegerea N. Mateescu din,

1 V. Birlea, Inscriptii, in Studii. doc., XVII, p. 76 §i urm..

..

,

I

. ,

.

' '..

s'atl

-

d-lur,,

gi

Rimnicu-Vilcii are marele merit de a fi reprodusexact balada pastrata credincios, in toata frumuseta

puritatea ei veche, de teranil vilceni argeseni,$i ei dintr'un Tinut ferit de prea multe atingeri. Iarin bucatile, multe i felurite, pe care le da invata-torul Suceveao, din Moldova muntoasa, din ocrotitavale a Bistritel, cu terani Inca dirji i mindri, sepoate prinde decciderea, prin confusie gi vulgaritate,.a baladel.

Iv.

Tendinta lui Alecsandri era sa dea neamului nostru,pentru marirea lui in strainatate Si imbarbatarea luiinnauntru, un ciclu desdvirsit de legende eroice, care,incepind cu Bogdan, descalecatorul Moldovei, sa semintuie numal cu Constantin Brincoveanu, alcatuindastfel o istorie epica a Domnilor. Ea ar fi corespunsastfel pal-0i mai vechi i cu mult celei mai insem-nate din poesia narativa a vecinilor

Am arAtat in alta parte cum a procedat Al, nu cafalsificator, precum s'a pretins pe urma de inviersu-natul sail critic evreti, ci ca patriot care, intr'o vremeiipsita de critica si bogata in mistificari nevinovate,.intr'o vreme stapinita de scopurile estetice ale ro-mantismului, a crezut ca foloseste natier sale. Mis-tificarea lui a reusit, nu numai in strainatate, unde

traducerile, fara a fi, pe departe, asa de multe caale baladelor sirbesti, lipsit, dar si in tarn chiar,unde pana daunazi, pana astazi chiar, in cele maimulte cercuri, poesia populara se cauta, se recunoastesi se admira in Alecsandri.

Nu e greii a se dovedi ca marele poet al genera-

19

/ ar

,

STrbi.

,.

.%

n'ati

si ui

.

13

tier revolutionare nu s'a multamit numar a impodobi,,a adaugi, a curati, ci a creat de-a dreptul, din mintealul, stapinita de anume ider contemporane, cufard basa unur element popular autentic, balade caresint ale lur Si numar ale lur. Ele trebuie, toate, des-partite de comoara eposulul popular pentru a le incor-pora, ceia ce n'a facut nicr poetul, care credea in duratailusier ce produsese, nicr altif dupa dinsul, la operaoriginals a lur Alecsandri.

Dar se pune intrebarea : Balada populara, in le-gaturd cu viata, cu faptele, cu biruintile §i iubirileVoevozilor, se poate ea caracterisa mar de aproape ?

Aceasta balada nu e doar fixata °data pentru tot-deauna. Ea' traie§te in vremuri Si dupa vremuri, inoameni §i dupa camera. E nota cu fiecare om noilcare o cinta, i trebuie sa fie adevarata si pentrufiecare epoca noun care o asculta. Ea primeste ider,cunostinte, sentimente, fapte, straine- vremil in cares'a nascut pentru impodobirea unur ospat do m nesepentru pomenirea uner ispravi de vitejie. Nu se poategasi un mester a§a de mare in osebirea horbotei deurzeala, incit sa poata statornici tot ceia ce e marvechiti, mar autentic intr'o balada, sa traga din noilcontururile care s'ati tot §ters cu timpul.

Balada se cinta, sail, mar bine, se zice. Zicereaaceasta e o recitare melodica. Putem,spune ca parteade cintec intovara§e§te partea de poesie, o rechiamain Mintecdcr altfel omul nu e in stare a da nimic,o intretine, indemnind §i incalzind pe czicator), oadauge i o preschimba insa, prin caldura creatoarecare-1 cuprinde pe acesta incetul cu incetul.

0 rimy prea neteda, repetata la fiecare pareche.

,

.

ti

sad..

14

de versurr, ar fi o piedeca. Prea s'ar cere mult dela acela care zice, daca ar fi sa stie pe de rost atiteabalade. De fapt sint rime pe care le intilnesti inacelasi cintec dat de oameni deosebitt. Ele sint nistecuceriri tehnice asa de insemnate, incit nu se potuita lesne. Plac prea mult pentru a nu se opriin amintire. $i ele sint de folos, slujind ca nistepuncte de orientare si regasire.

Iar intre dinsele se deapana balada, in sunetulincet, discret, umbrit al cinteculur, nu in saltul eroical rimelor indraznete, ci lunecind de la un vers laaltul pe forme comune verbale, care se pot inlocuicu cea mar mare usurinta. Cintecul da ritmul, elstatorniceste lungimea si felul versului, peste rimelecele mai dese, care se preschimbg. necontenit intresine, povestea se desfasura, bine ritmata, potrivita pedeplin cu acel cintec calauz si tovaras, care mergeel innainte si face ce vrea din ce vine dupa dinsul;iar, din loc in loc, fulgera o rimy rara,aratind cin-taretulur ca nu s'a inselat, ca, da, acesta e drumulcel bun, ca., fail a merge tocmai pe tocmai in ur-mele innaintasilor sal, el a atins punctul care trebuiaatins si de unde calea se lamureste mat departe.

Cetiti prefata culegeril invatatorului Vasiliu, ur-mariti cu °Child critic baladele culese de dinsul dela o ruda care, °data cu bucuria de viata si lipsa.de nevot a tineretel, zicea, dar acum, nevasta cumulte nacazuri, nu mat zice, oil de la un batrincare a trebuit sa fie cultivat, curtenit, ispitit la cintec,ca sg: mar incerce cu bietul luT glas stins ceia ce-1facuse cunoscut.si de lauda cind era un flacaii voinic.Vetr avea, paging. cu paging, rind cu rind, ilustratiacelor" spuse

. -

,

--

'^

aicl. .

45

Dar antime tipuri se pot alege din comoara neorin-duita si de valoare inegala pe care dat-o iu-birea de frumuseta a poetilor, curiositatea de viataoriginal' poporala a romanticilor, ambitia on dorintade a folosi a carturarilor in apropiere de popor, ten-dinta de-a ajuta la intemeiarea feet stiinti noun afolcloristilor, culegind si reproducind, de la batrini,de la fame, de la Tigani ca G. Dem. Teodorescu,care scrie supt dictarea Solcanului, clautarul Brailer),dupg un sistem on dupg altul, cum se intimpla, inlipsa until indreptariii si a unet discipline. Acestetipuri trebuiesc statornicite pentru a ne putea in-drepta in sfirsit prin haosul de frumuseta si trivia-litate, de autenticitate si cirpeala care ni sta innainte.Numat dupa ele se mar poate incerca o clasare, ogradatie, si se poate face in adevar ceva care sa sa-merle cu o restituire.

V.

Le aflam si in balada domneasca. Dar in masurafoarte scazutg, intre altele si pentru ca numat dinciteva Tinuturi : Vilcea, Muscelul, Vrancea, Suceava,Neamtul, Dobrogea, unde balada a fost mai mult adusadin sus, de la munte, a vem culegerr. Si, al doilea,pentru ca adunarea ei a fost foarte tarzie, nu, ca laSirbi,intr'un timp cind mar dura epoca vietir fara Statsi fara scoala, si care acolo mai trebuia sa tie destultimp si pang astazt nu s'a ispravit pretutindent, cidupa ce aceasta viata patriarhala Douse loc vietircalauzite si stapinite de sus, dupa alte norme decitcele stravechT, ale traditiei nationale.

,

,

1

.

,

.

.

,4

l6

La inceputul veaculuT al XVI lea o Sirboaica dinneamul stapinitor al Despotilor, ale caror fapte lecinta o epoca intreaga a epiceT for nationale, ajungeDoamna Terir-Romanesti, ca sotie a luT Neagoe-Voda..Pe acel timp cintecul batrinesc era Inca deosebit decautat la veciniT nostri de peste Dunare, si calatoriiapusenT mai atenti, ca Benedict Curipesici, Verancsicssi Gerlach, spun anume, numal dupa cutreierareacitorva sate din cale, ca se maT pomeneste numeleeroilor baladeT sirbesti 1. Dana si la inceputul yea-culuT urmator < Sirbi cintareti strabateati cu guzla fortoata Polonia si cintail la Curtile nobililor poloni,si anume a Cazacilor din Rusia Mica), fel de fel decintece despre ispravile eroilor sirbi si poloni Q, niputem inchipui lesne ca astfel de oaspetl, bine pri-mitT si ascultatr cu bucurie, pe alocuri nu fara duioaselacrimi de dor, de Doamna teriT, nu vor fi lipsit laCurtea luT Neagoe-Voda cel intelept, care pretuiainsusi asa de mult si cultura slavo-bizantina. Cind rudaMilitel, < Despina 3 Elena, ajunse tovarasa lui PetruRarer, Domnul moldovenesc, aceasta nu va fi ramasiarAsT fara inriurire asupra treziriT legendelor despreStefan-cel-Mare si chiar despre Bogdan vinatorulcare intemeiase Moldova.

Cad, in adevar, nu poate fi fara insemnatate faptulca niclun cintec batrinesc muntean nu stie desprectitorii §i razboinicil cari stapinira in Arges, Cimpu-lung si Tirgovite prin veacul al XIV-lea si al XV-lea.Mircea-cel-Batrin a trecut, cu toate ispravile lur, fara

1 Thomir R. Gjorgjevie, Zur Einflihrung in die serbischeFolklore, Viena, 1902, pp. 5-6.

2 Ibid.3 Fata de Despot.

-7

,

17

urmg in sufletul poporulur. Cruzimea lur Vlad Tepesa lasat anecdote grozave pentru povestirile Sasilorsi Rusilor, iar pentru nor nu, cu tot bogatul materialtragic, potrivit pentru stralucite desvoltarr epice, pecare viata sl fapta lui crunta it cuprinde. Framin-tarile Domnilor din cetatea Dimboviter cu Stefan-cel-Mare si povestea de dragoste furtunoasd a DoamnerMaria, fiica frumosulul Radu, n'ati facut sa tremurecoardele vre-uner alaute. NicT bunatatea, cucerniciade Patriarh a blindulul Vodg Radu, care, dus in caruta,stra.batea sate si tirgurl impartind dreptate, n'a fostlaudata la ospete in viersul, intovArgsit de alciutcl,guzla nationala, a vechilor nostri czicator1).

Neagoe apare, cu toata slaba lur insemnatate, caintaiul Domn care s'a invrednicit de cinstea, hemu-ritoare si ea, a cintecului. Precum Moldovenii cintaii,in legaturg cu balada, cunoscuta, a Sirbilor despreintemeiarea cutarui din orasele for vestite, povesteaarcasilor cari prin sagetile for ad hotarit unde va fiPutna, manastirea lui Stefan-cel-Mare, astfel la Mun-tent a rasarit, dupa faptul, impresionant pentru popor,al sfintirif mangstirii de la Arges, o balada asama-natoare, un alt cintec de manastire noun, de mare cti-torie domneascg ' Ca adaus la cintecul moldovenescal cgrui inteles ni 1-a pgstrat Neculce, aid e vorbade un copac ce ocroteste : ccetinul,, cnalt si ras-firat). Intr'o variant intervine si icoana din scor-burl, minunata icoana din pAdure, care apara siasigurg pe drumet, si de aceia se §i gaseste atit deadesea orl prin codriT nostri cei mart. Dar mar ales,

1 Precum se vede, la not nu e vorba de un crag ce se c16.-

degte, ci de uu lacag bisericesc ce se innalca.

2

,

.

.

-. .

.

18

acoloei ca si aicT, e vorba de viata tinara, nevinovatacare trebuie sa se jertfeasca pentru ca o piatra sase tie de alta piatra si duhul nimicirit sa nu sfarme,noaptea, ceia ce munca de ziva a putut sa innalte.Plinsetul, uman, al mameT, sotia luT Manole mesterul,care, prinsa 'n zid, isT jaleste copilul, nu face partedin Male miezul tragedieT populare, precum nicTpovestea, ceruta de morala crestina, rasplatitoare, amesteruluT care piere incercind a se ridica pe aripide (site si sfoare} in naltul cerulul, ceia ce netrimete pana departe, la batrinul mit al lut Icar celindraznet.

Neagoe apare insa si in alta infatisare decit aceiade bogat i evlavios ctitor, in jurul caruia, a cucer-niciel si marinimier caruia se invirte aceasta balada.NicT aid insa nu e o drama din insasi simtirea, dinviata insasT a DomnuluT. Data aceasta, Neagoe eNegru-Voda 1; el sta. in Scaun si impotriva lut rasarecineva care dupA dinsul a ajuns in Scaun, dar caresi in timpul stapiniril sale poate va fi facut O. sevorbeasca de el. E Mircea Ciobanul.

Persoana adevarata a acestuia e a until mare ne-gustor de or si berbecT de pe plaiurile noastre pentrutirgul turcesc al TarigraduluT. E un gelep, un ciobanin stil mare si cu cistigul potrivit. Poporul insa ainflorit in jurul insusirii obisnuite a ciobanului si adat astfel fiulul domnesc al luT Radu-cel-Mare, pas-trindu-T doar pielea alba a odrasleT de Voevod, ca-masa neagra si alte atribute ale pastorului sarman,

Schimbare din Negru-Voda, Neagu-VodA, dupa ce numele deNeagoe nu se mai intrebuinta la noi.

'

I-

,

L

1 '

.

r

19

.uitat in munte. Darceia ce arata autenticitatea le-gender cintgretul §tie cele doug mijloace de recu-noastere ale until' flu de Domn : semnele de pe trup,care aid' tree, poetic, si prin haing :

In pieptu -T soarele...,In spate luna,

§i cartea de marturie, tainica adeverintg, asemeneacu dovada ascunsA a casatorier lui Petru Schiopul curoaba sa 1, hrisovul sail, cum zice singura variantapgstrata 2, tristovul,.

E foarte interesant ca avem o balada moldove-neasca din acelasi timp, al lul Steanita si al luiPetru Rares. Vartic se chiama eroul, Si cunoa§tempe Hatmanul Petru Vartic, poate Armean de obirsie,om priceput, invatat Si harnic. In balada e vorba

lasind la o parte tineri in curent ca aceia careamestecg. pe Caimacamil de moda turceasca in aceastg.povestire poetica din ciclul eroic , de Stefan Voda,.care vineaza malt, ca §i cel adevarat, de sigur :

Cind fuse Viner'ea2Mare,Pleca Voda 'n vinatoare,

de Doarnna, care se pierde dupg Vartic, om de Curte.ce .tie rostul ospetelor, de acesta insult, care cautgvre-un mijloc sa scape de aceasta dragoste pri-mejdioasg, si de razbunarea unur Domn crud, carecearca pe sotia sa pentru a vedea ce i se oglindestepe fata la vestea ca Vartic a fost spinzurat. SA nuuitarn de traiul rail intre *tefanita cel adevarat

1 Hurrnuzaki, XI.2 In Baladele d-lul C. N. Mateescu, VMenil -de- Munte, 1939.

s..

, ,

-

" ,

,, .

,,

*

§i-

-

n

.7 0

20

Doamna Stana, flica lui Neagoe, §i de moartea lufsilnica, datorita, dupa cronica, otraviT date de insasfmina sotiel luf jignite.

VI.

Mihnea cel Turcit, om crud, a carur amintire puteafi pastrata prin varsarile de singe, mai noua, aleomonimului sad, caruia i s'a zis : cel Rau, e primitin ciclul epic domnesc pentru jertfirea unui boierbogat, Oprisanul din Stoieneetr, cel cu turmele multe.-Cum se vede, e vorba tot de vremea in care rostu 1bogatief statea in numdrul oilor cirezilor. Un Armashain e a treia persoana in drama' .

Ceva istoric e fara indoiala si in balada munteanaa lul Mihaf-Voda care tale pe boierl. Stim ca. Vi-teazul nu s'a infrinat nicTodata de la rasbunarea sin-geroasa impotriva acelora dintre sfetnicii saf pe cari-ibanuia de tradare. La uciderea lui Radu Calomfi-rescu daca numele nu e adaugit Si prefacut deAlecsandri se reduce cintarea faptelor lui Mihai decatre popor. Cintareful 'sad pe intelesul tuturora 1-aavut Cuceritorul din rindurile Grecilor ce-1 incunjurad, astfel Stavrinos Vistierul, inspirat de cin-tecele despre Stratiotf, din Morea Creta, produse eiacestea de cintecele despre vitejii sirbi, a dat singurapoesie populara a ispravilor luf Mihai

Un Iancu-Vorla apace in balada (Letinuluf bogatcare -$i marita fata cu o deosebita stralucire.Nu trebuie sa ne gindim la Iancu Sasul, care, deei se primbla prin Iaer in sanie de os i avea la in-

1 Se afla si la Alecsandri si, splendid prelucratA, la Baronzi.2 Papiit, Tesaur, III.

%,

L

,

'l.

.

'

.

gi

,

si

,-

2. .

_ -

,

1i

1i

1i

21

.ceputul vietii sale o poveste de dragoste intre PetruRare§ §i frumoasa Sasoaica din Bra§ov, de §i, insfir§it, a perit de sabie, la Lemberg, ca §i loan-Voda Potcoava, pe care-I slavesc cintecele Caza-cilor, n'a trezit nisi intr'un fel sentimentele popo-rului. Si acest (Letin, Rominir n'ati avut a facecu Lelia catolici decit prin ora§e §i in masura foartemica, pe cind Letinul, mai ales Ragusan, joaca un rolprecumpanitor in bogatia negustOreasca a PeninsuleiBalcanice §i numele de Marcu§or al Letinului,care se amesteca, trimetindu-ne la vechiul (Crai§or,din al XIV-lea veac, ni arata o provenienta trans-dunareana. Astfel cIancu-Voda, e acel ce a fostcintat indelung, cu admiratie §i recuno§tinta, in Bal-canT, cari vazut trecind in fruntea o§tilor cre§tinebiruitoare ca sä faca iara§T imparatie credincioasain Tarigrad : deci Joan Hunyady.

(Mitt Cobiul' Alecsandri aude sau talmace§te.(Copilul) e viteazul care se lupta cu Ungurul incodru §i-1 rapune, ceia ce near trimete la vremide anarhie in care viteji, romini §i unguri se lo-

prin poiene, deci la navalirea lui Gabriel Bd.-thory in 1610 -11 la nor, impotriva lui Radu $erban.Nu e Inca vremea haiducilor, cari au a face cu Grecl,Turd §i potera§r. inteo alta balada a Miulur se ive§te§i un Stefan-Voda. El umbla dupa sora Miulur, §iacesta ispite§te pe Domn la el §i-1 pedepse§te cu doug.palme. Tot un Stefan-Voda are in fata luT pe hai-ducul Corbea, care in cutare versiune e ca, martarziu, de fapt, Iancu Jianu un fost boier, un Pa-harnic. Prins, e inchis, mama -sa-1 plinge, §i vrednicia

ca §i iuteala minunata a murgulur nazdravan, a

.; .

s,

=

1-ail

,.,

Jur,

I.-

7tc

u

00

rosuluil, care nict pe Voda nu-1 sufere spinare, iiface iarasi voinic slobod.

Aid fireste ca $tefan-Voda nu mai e unul caresa poata fi recunoscut. Numele, asa de obisnuit inMoldova, dupa Stefan-cel-Mare si pentru Stefan-cel-Mare, pluteste singur asupra unor povestiri dintrecare cea din urma poate fi si din vremea haiducilorveacului al XVIII-lea. in nuanta de despret careintovaraseste pe acest Stefan, muieratec si nepreva-zator, cutezator si slab, s'ar putea vedea mat curindtot $tefanita, cel care n'a ajuns niciodata barbatstapin pe el si care a scazut si prin zbuciumul unorpatimi prea marl pentru puterea si menirea cella cele cuprindea in el.

VII.

Intre baladele noastre sint unele, putine poatear fi mat multe daca Tinutul unde nascut sifost cintate cu mindrie, ar fi fost cercetat mai de mullsi mat harnic , care ni infatiseaza lupte cu Tatarii.

Aceste lupte se §tie unde sail dat. Cer amenintatide prada hordelor erati Rominii de la Nistru si dela Dunarea-de-jos. De la o vreme, la inceputul yea-cului al XVII-lea, pentru a se opri incercarile derascoala ale Domnilor nostri, pentru a-i tinea suptochi si in frill, Nogai de-al Hanului au fost asezatiin acest Bugeac dintre cele trel ape, Nistrul, Du-'Area §i Prutul. Acolo a stat, avindu-si centrul inlargul sat asiatic al Causanilor, o mare parte dintreTatar! pang la imputinarea for prin razboaie si lahotaritoarea izgonire de RusT, in veacul al XVIII-lea,.innainte chiar ca Tarul sl fi pus stapinire pe Ba-sarabia.

r

-,

,, -

,7

, ,

'n,

. 1

I ...

"

s'ati au

:-

.._

'- .

/, - A 1

23

Nogail traiaa din munca robilor cretin si dinprada in dauna altor crestini. Une ori calaretii sal-bated patrundeati pang. in adincul Tinuturilor mus-calestr, polone, unguresti. Alte orT, cind nu era raz-boiii si astfel de pacate ale jatului eraii prea aspruoprite de Turd, stapinii lor, Tatarir cautaii hrana siimbracaminte prin vecinl.

Acestia trebuiaa sa iscodeasca mijloace noun dea se apara. MoldoveniT le gasira pregatind anumepentru apararea MargeniT de catre Bugeac pe teraniiliberi, ostasi cu drepturi si scutire, cu traditil simindrie, din Codrul Chigheciului, de o parte si dealta a Prutului, in partile Covurluiului Falciiului.Acestr Codreni erail in vesnica lupta si, dupa cite-oisprava norocita, la ospetele din poiene, se gasiaticintareti cari sa zicci ispravile voinicilor Codrului.

In culegerea luT Alecsandri se afla unul din acestecintece batrinestr ale vrajmasiei necurmate dintreCodreni si Nogar. Acest cintec al luT Grue se in-timpind, intr'o forma autentica, fara adaugiri si schim-bad, intre baladele d-lui Vasiliu. Grue, cfeciorulde om,, trece aici Prutul afla pe insusi Hanul,

...Domnul eel tatareseCu oaf mid ca de OinkCu puterea lul haina,

care,' cum se si intimpla in adevar, dupa dreptul eelmar sfint al Tatarului :

Taie Rominit din tarnFara leaea de crutare.

Grue vrea sa rasbune indelungate suferinti si in-fringer', si a pus in gind

;ti

.si

si

,t

- ; .

r; ;

24 --

Ca pe Tatar sA-I doboare,SA-I bats §i sa-I omoare.

Lupta se da, si Rominul rasplatitor invinge.

Vor mar fi fost astfel de balade in timpul, nutocmaT departat de not pe la 184o cind viataCodrulut, osebita, asigurata, inzestrata cu privilegil§i in stare a se apara si singura, se mat pastra Inca,dind lul Alexandru Mavrocordat, un prieten al lulAlecsandri si Kogalniceanu si un colaborator pe ne-drept uitat al <Romanie Literare,, acele frumoasepaginl in care se oglindeste ultima infatisare a acestor°amen! vrednicT, temuti aparatorl al granite celetmat bintuite de primejdie.

Codreanu se chiama o alta balada, foarte raspin-dita, care e in aceiasT strinsa legatura cu viata acestorTinuturi. E vorba de un haiduc, dar de unul carenu samana cu cellaltY. El pindeste pe Mocanl si-Tdespoaie de ban!, de arme, de turme, de cal. Intl!.nirea Codreanulul cu Mocanul e subiectul cinteculul.

Si el corespunde hdevarulur istoric. De la o vreme,in cea juma.tate a veaculul al XVIII-lea, Mo-canil ardelenl se vad asezatT in partile Vrancil panAprin Casinul BacauluI. Eraii lasatT de stapinil demuntl a pasuna pe plaiurl, si Domnia, bucuroasa devenirea lor, nu-T lovia cu taxe prea grele. 0 sumade acte in condica luT Constantin-Voda Mavrocordat 1it arata dincolo de Siretiii, in asezarile for vremelnice :de acolo el treceati, incheind invoiell cu alit stapinT

1 Studiti gi Documente, VI.

c

.g..1

.

. .

. ,

d'intaiil

..

3

,

25

de pamint, spre Dobrogea, spre Bugeac, spre stepatatareasca, unde, iarna, supt zapada, era iarna bunapentru oile lor.

Intre ciobanir nostri si acestl oamenY de altsstrciini, se nasteail adese orb certe pentru pasuneacea mai bogata si alte inlesnirb ciobanestI. In viatapastorilor unit linga altil se trezia si lacomia impotriva celul cu chimirul mat plin, si ea putea sa meargaprin acele locurl pustil si fara Cirmuire pand laomor. Doar a oita birsanA,, daca era (nazdravana,,putea sA dea de tire stapinulul cu privire la ce-1asteapta, si cel gra rude, prietenT si rasbunatorinumal el putea sA-I incredinteze solia de jale pentrumaica de-acasa, solie pe care poesia din sufletul po-porulub o imbraca in forma celeb mat desavirsitegingasib. Acestea slut imprejurarile la care se refersMiorita, vestita pentru conceptia el delicata ca sipentru forma de superioara frumusetA, nu insa fardgreselile de limbs, de logics, de adevar, ale cartu-rarulul, pe care o imbraca in culegerea luI Alec-sandri.

Daca scapa de astfel de dusmanil ascunse, de astfelde curse viclene, Mocanul, care a vindut la tirg linasi brinza, poate gasi In drum pe acest vames taxade lege, Codreanul, care, Tatar si el in felul lul, nuara si nu samana si, dacA nu gaseste pe dusman,iea dijma grea si de la prieten.

La (perdeaua, de ol, cu turda, buns, la circiumacu vinul curat pindeste Codreanul, ctalharasul, pecare-1 iubeste cintecul facut pentru al lui, gata sa-1tot asculte innaintea paharuluT si a buca.tiT de mielfript hoteste in poiana, haiducia ajungind astfel

1.t.'"

.1

1. r

"tarn,

,

.,

,

.

un noti prilej material, un noti indemn zilnic pentrucintare. cCalul Barg) §i ccalul pag, al Mocanulul is-pitesc pe Codrean, si el cere pe unul din dot :

De mi-o phicea umbletul,Ea ti-oiri sufletul.

Scapgrind din picioare si csuierind, zboard hotulcare si-a nemerit calul ce-T trebuie 1.

VIII.

Alt ciclu de cintece a trebuit sa-1 aiba Dobrogea.Si pe aid se ciocnia Mocanul cu talharul de cirlant,de cat bunt si de galbenT cu zimtr. $i pe aici Ta-tarul, asezat Inca de mult in acestalalt unghiti atrer ape, in acest al doilea Bugeac, avea de lucru,de §i el fu cucerit mat deplin si mat rgpede la opasnicg. viata de sat,cu apargtorul romin al Margenit.Dar in Dobrogea mai era de-a lungul Dunarit osuma de vechi sate bogate, in care Cojani de peplaiurile Buzaulut si Ialomitent din Baragan aveatilanurt bine muncite, pentru care stateati la luptg. §icu cetele de Romint innarman, venin de peste Du-nare cu cdlgretit lul Mihar Viteazul si Radu $erban,apgrind in acela§t timp libertateu for impotriva celorcan represintall si aduceau cu dinsit robia parnin-tulur si robia ornate! muncitor. Haraciul dat Tur-culut era mar usor de purtat decit acea povara in-jositoare.

1 Resell iu forma din colectia Vasiliu e o confusie cu inchi-derea haiducilor din alte parts cu fuga din tensile a lul Corbea.Colectia Vasiliu are si o variants.

,

- T

.4

6'-

=

.

. ,

.

'

,

,ci

27

Nict balada dobrogeana n'a fost culeasa la loculet si in vremea el ; d. T. Burada a adus de acolomat mult cintece de alte categorit. Astfel si din acestciclu avem innainte numal cite un tip pastrat dinintimplare si fixat literar.

Acest tip se dovedeste a fi dobrogean printr'unamanunt care nu se poate gasi aiurea : al birulut,al haraciulut. Get de dincoace de Dunare platiatiaceasta suma, poate chiar una mat mare, dar tott la-olalta prin Domn, pe cind dincolo, pe pamintul tur-cesc, haraciul era cerut in deosebT, de la fiecare, prinagentii, haragerit Paset sail at subasel, at beiulul.

Tudor Tudorel din care Alecsandri a facut peTudor Vladimirescu e eroul de balada al Dobrogel.II gasim asa cum it stie poporul, in culegerea d-luiMateescu. S'a insurat (tinerel, si a luat o fata caaceia de sa nu i se afle potriva in toata Dobrogea :

De frumoasa ce era,Nici ca se mai dovedeaNict in sat, in Dobrogea.

E circiumareasa, si lumea nemereste numal la cir-.ciuma Jut Tudorel, care-st dureaza din cistig (mollde argint, cum nu sail mat vazut.

cHotil de Dobrogent,, de Turd din Dobrogea; aflade bogatia omulut cu nevasta frumoasa. Er cer ha-raciti tot mat mare, ca de la unul la care banulcheltuit se face la loc indata. Iar de la Tudorel

Tot pe an cazan cu hauli pe lun' o punga plina,

socoteala facinduse la dinsir cu pungile de cite 500de lei. Omul plateste, dar nu mat poate dovedi. Se

`.4

=

'_

A

.

28

duc morile pentru care Dobrogea era vestitase duc viile) amintim pe cele de la Niculitel, -

mosiile e tot in zadar ; gurile lacome nu seastupa

Avutu-le-a, datu-le-a,De haraci6 nu se plAtia.

Acum rindul cmindrel, a venit in Cara unde femeiase vinde. Si, neaflind cumparatort ca pentru frumu-seta el, el va merge sa se plinga

i din sat, din sat, din sat,din vad, din vad, din vad,

La cinstitul de 'mparat,

la Udriiii sail la Tarigradul Sultanilor. Dreptatean'o afla insa, si femeia, intrebata, se invoieste lavInzarea et '.

IX.

Altele sint legaturile cu Turcil la Dunare. Aicloamenil sint deprine cu nevoia paginuluI, care depeste apa, orl chiar din cetatile cucerite dincoace,pindeste necontenit la averea, la femeia, la fata cres-tinulul. Aid nu maI e vorba de haracia, ci de ra-pire, si nicIun drum nu duce la dreptatea Impara-teasca din Tarigradul departat.

Aceasta viata a celor ce sufar de pe urma Tur-cilor din Braila, Macin, Hirsova, Silistra, Rusciuc,Giurgiu, Nicopol, Turnu, Vidin, Orsova, a dat poe-

in colectia G. Dem. Teodorescu, p. 669; in colectia EneaHodo§, p. 54 ; la Vasiliu, p. 33.

I VJ.;

,: .

., : - ,. - .

-

1

_ -

I .

si

yi

si

29

siel narative a poporulur un alt ciclu de episoadedramatice pe care-1 putem numi ciclu dunarean.

Intr'o baladA din acest ciclu Turcii rivnesc la fatecea frumoasa a bAtrinei. Patrund in casa, intreabade dinsa, II afla ascunzAtoarea in gradina o duc cudin§ii in luntrea pe care va fi dusa Sultanului. Eacere sa fie deslegata o clips §i, cind are minile slo-bode, se arunca In Dunare, care o inghite. AceastlbaladA se intilne§te in deosebite colectil.

AltA baladA dunareana aduce §i ea pe Turd incasa femeil celei frumoase, in casa Badulesel, dar nupentru dinsa, ci pentru Badiul, un vechiti §i temut dug-man al vecinilor sAT turd. Pe el vreati sA-1 aibaace§tia, §i circiumareasa alearga sa-T gaseasca un to-vara§, care izbute§te a-1 scapa din mina du§manilor.Acest cintec are in Baronzi o forma literary deosebitde stralucitoare, care ramine insa intreaga in cel mardesavir§it tip popular.

Balada aceasta e specifics Terii-Romane§ti ; Mol-dovenii aveati mai putin mal dunArean §i mai putinavials linga dinsul. Dar astfel de cintece au calatoritca §i celelalte, §i astfel nu e de mirare cind le gasim§i in parti ardelene unde Dunarea e cunoscuta numaldin auz I.

X.

Tipul sirbesc vadit, caracterul de imprumut neta-gaduit it au alte doua tipurl de balade, care nu sint

1 in culegerea par. Marian, Fata Sandului e, cu schimbarea :Nistru pentru DunAre, tipul cel d'intaiti de baladA dunareanA.

,

,

_ .

,

,.

I

30

In legatura cu Dunarea, ci infativaza viata "strainade dincolo de Dunare. E o traducere a cintecelor cese auziati de la zicdtorii pribegr cari se infati§aii cuguzla pe la mesele Domnilor §i boierilor.

Novac nu e, cum vrea sa creada Alecsandri, caresi introduce schimbari in acest sens, Baba-Novac,capitanul sirb al lul Mihar Viteazul. E un emu dinvechea legenda poetica a Sirbilor. Viata care se oglin-dete in aceasta balada e viata amestecata cu toaterosturile turce§tr pe care o duceail conationalii guz-larilor ambulantr. Locurile sint acelea pe care TurciTle calcati obisnuit, iar Rominil doar prin cine §tie ceimprejurarT neobisnuite. Numele de Novac, Novacita,Ionitaunchiul lul se chiama insa in versiunea bu-covineana : Balaban , sint nume sirbetr, iar caeroina apare fata cadiulur, a judecatorulur turc.Dirviciu e numele musulman iar Curtea su-bawlur din Odriiii e foarte departe de casutele satelornoastre.

E povestea uner petirr de cretin raia, supus tur-cesc, care, prin frumuseta §i voinicia lul, poate ispitipe fata smut Osmanliu, pe odrasla temutulul stapin,care o furs si lupta cu oricine pentru a o pastra.

ceva e, fireste, cu totul strain de imprejurarilevietir noastre. Episodul cu corbul, care ingrijeste deNovac inchis, 11 mingiie §i-1 ajuta, e poate un adausal Jul Alecsandri : oricum, e §i acesta un elementneobisnuit in balada noastra. Il intilnim in alta balada 1.

Sirb -Sdrec e cautatorul de slujbe, care pleaca dinsatul sail pentru a cerca drumul pe unde se poate

1 La G. Dem. Teodorescu, in forma ()mall la Alecsandri, s. a.

,

' - --- *.

- A .

.

P

.6.

Dervis, ,,

Asa

-

I I

31

ajunge la locurile cele marl din ImpAratie, asa cumau facut mil de feciorl Arad al teranimil crestinebalcanice timp de treT veacurl. Povestirea e confusa,cu circiume de prin Tarigrad, cu temnite, cu aju-torul corbulul prieten, cu trimeterea, de mama iubi-toare,, a calului nazdravan si cu un sfirsit ca al lulCorbea care sare zidul cu negrul sad,

lovan lorgovan are nume sirbesc si un cuprins ge-neral fAra nota istorica : numal din Alecsandri cu-noastem pe vinatorul ce gaseste pe fata din stinca.In-cercarea de a face din Iovan un QErculean,, scapitanrimlean r, si de a vedea povestea apelor tamaduitoarede la Mehadia e macar ciudatA. Versiunea lenceaSibiencea are numele lul Hunyady asa cum era rostitde Slavil din Balcan!.

i lancu, Dornnul din Vidin, care e pottit sä se tur-ceasca, lace parte din ciclul trans-duniireau, sirbesc.

XI.

Haiducul, prin lupta lul indirjita, prin dArnicia lulcu eel saracI, prin ironia vorbelor sale istete, prinfrumuseta si puterea sa cuceritoare de femel, prin pe-depsirea strainilor cari avead tara in mina cule-gead fArd drept si farA munca bogatiile, a dat instirsit un nod ciclu, eel din urma, baladel populare.

S'a vorbit si mai sus de Miul, care merge prinMuscel, la inceputul veaculul al XVII-lea, in sunetde cobuz, ccu durda 'n spinare,, avind tovaras ne-despgrtit pe credinciosul lul murg, si care, fall laude,doboarA pe fAlosul Ianos Ungurul, eel cu cbarba cit

II I. t;14,1

, .

:

,

,

,

.

, . -,

.

1

32

briul,. Toma infatiseaza moartea voi-niculur ranit pare a fi din aceiasr epoca. E uninnaintas al adevaratilor haiducl, can au alt! dusmanr.

Sint multe cintecele despre acestia. Unit ail de lucrucu catanele imparatestr din Ardeal i Maramura§,colectia par. Tit Bud, editata de Academie, are pardin cintecul luf Pintea Viteazul, ajutatorul impotrivaCase! de Austria al rascoaler lui Francisc RakOczy.Bucovina are legenda talharulur localnic, a lui Darie.

Cer mar multi haicluct sint insa cef ce tin drumu-rile la not. Rare orr el sint infati§ati dramatic, intr'unmoment caracteristic, hotaritor, care sa li resume viata.Se pare ca puterea de conceptie a cintaretilor po-pularT slabise pans ce ajunsera simpli versificatorr alunef cronice sarbede. Niel chipurile haiducestr nu secunosc, ele se contunda, §i abia, in legatura cu Ti-nutul unde cintecul a fost cules, s'ar putea recu-noaste unele contururt.

Astfel de balade se entail la ospetele haiducestrdin codru sail la mesele circiumelor cu gazda fru-moasa. Se pomeniad iubiri fugare, lupte viteze, sufe-rintr in temnite, bucuria scaparir.

Cind haiduciT disparura, balada nu mar fu chematanicairr, ea nu mar avu nick, misiune practica. Ease pierdu odata cu ultimul viteaz biruitor peste poterr,rasbunator asupra Grecilor cuceritor de anima ti-nere. Pentru alte fapte. legale, in legatura cu Statulorinduit, oamenif culturil moderne luara condeiul inmina.

Aliniqcare

§i

.

$i

-

. ,0 II I I

§i