revista cadrelor didactice serie nouĂ, anul xx, nr. …vincii şi locuri diferite, biserica...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XX, NR. 209http://apostolul.slineamt.ro

aprilie2018

Mesajul de binecuvântare alÎnaltpreasfinţitului Părinte Teo-fan, Mitropolitul Moldovei şiBucovinei, la ceas aniversar pri-lejuit de Centenarul unirii Ba-sarabiei cu România (27 martie1918 - 27 martie 2018)

dresăm tuturor celor prezenţi laacest ales eveniment prilejuit decomemorarea unui veac de la uni-rea Basarabiei cu Ţara-Mamă unmesaj de binecuvântare şi bunvenit în această istorică vatră ro-mânească de spiritualitate, educa-ţie şi cultură care este Seminarul

Teologic „Veniamin Costachi” de la Mă-năstirea Neamţ.

A

SUNTEM DATORI CU O UNIRE!ineri, 23 martie. Ninge neîntrerupt demulte ore. Stratul de zăpadă este din ce înce mai consistent şi se circulă anevoios,iar noi aşteptăm oaspeţi de seamă, fraţi ro-mâni de dincolo de Prut. Ninge, ningemereu… Suntem îngrijoraţi de dificultăţiledrumului, dar iată că spre seară, colegii

noştri din Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Şti-inţei din Republica Moldova ajung cu bine, canişte adevăraţi învingători. Ne bucurăm de reve-dere şi conchidem, împreună, că nici natura po-trivnică nu poate opri fraţii să vină la fraţi. Pentrucă, sâmbătă 24 martie 2018, avem întâlnirea desuflet închinată sărbătoririi a 100 de ani de laUnirea Basarabiei cu România, primul pas în în-făptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şia României Mari. Şi ninge în continuare…

A două zi, vremea se îmblânzeşte, chiar iese

soarele, semn că întâlnirea noastră este binecu-vântată de Dumnezeu. Şi cu toţii, fraţi români deo parte şi de alta a Prutului ne îndreptăm spre Se-minarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”Neamţ, unde vom avea parte de o zi cu trăiri pro-funde cu emoţii, cu lacrimi dar şi cu speranţe re-născute.

Părintele director, Ioan Mihoc, un adevăratPatriarh moldav, ne aşteaptă în biserica semina-rului, unde asistăm la o slujbă de o adâncă sim-ţire, dedicată eroilor neamului şi în memoriacelor care s-au jertfit pentru Unirea Basarabieicu România, din 27 martie 1918. Apoi, ne în-dreptăm spre sala de festivităţi, unde doamna Na-dejda Lavric ne prezintă, cu emoţie în glas,fotografiile aduse de la Chişinău şi care vorbesc

CENTENARUL UNIRII cu BASARABIA âmbătă, 24 martie, la Semi-narul Teologic Ortodox„Veniamin Costachi”, dininiţiativa Sindicatului dinÎnvăţământ Neamţ, a avutloc prefaţarea evenimentu-lui Unirii Basarabiei cu Ro-mânia.

După slujba de pomenire aeroilor neamului în Biserica „Sfân-tul Ioan Iacob Hozevitul”, slujbă lacare a participat alături de dascălinemţeni şi o delegaţie a FederaţieiSindicale din Educaţie şi Ştiinţă(FSEŞ) din Republica Moldova,

preot prof. Ioan Mihoc, directorulSeminarului a transmis binecuvân-tarea IPS Mitropolit Teofan, aflatla Iaşi la o altă serie de acţiuni de-dicate Centenarului Unirii. Suntemla o adunare de suflet românesc, aspus părintele Ioan MIHOC, şi amînceput această manifestare anoastră cu o rugăciune, pentru căaţi auzit în Sfânta Evanghelie că seîndeplinesc cele pe care le dorim,în măsura în care noi ne rugăm laDomnul ca să le primim. Ne-amrugat pentru cei care de-a lungulveacurilor au luptat şi au realizat

Unirea, înscriind cu litere roşiidata de 27 martie în sufletele ro-mânilor.

Salut cu multă bucurie pre-zenţa dvs. aici, în această şcoalăcare are aproape 170 de ani deexistenţă, şcoală în care au învă-ţat luminaţi îndrumători ai nea -mului nostru şi care continuă sătrimită în lume oameni pregătiţisă-i însufleţească pe ceilalţi cu ungând de unire, de pace, de dra-goste de Dumnezeu.

V

S

Prof. Gabriel PLOSCĂ(continuare în pag. 2)

Teofan,Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit

al Moldovei şi Bucovinei(continuare în pag. 2)

l Sărbătorit de Sindicatul din Învăţământ Neamţ

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 3)

Eveniment

APOSTOLULPag. 2aprilie 2018

Mesajul de binecuvân-tare al ÎnaltpreasfinţituluiPărinte Teofan, Mitropoli-tul Moldovei şi Bucovinei

u bucurie în inimă primim şisprijinim iniţiativa concreti-zată în întrunirea de astăzi,căci aceasta reiterează bine-cuvântata şi fericita împle-tire dintre Biserică şi şcoală.Vreme de veacuri, ele aufost fundaţiile pe care s-a

edificat conştiinţa noastră de cre-dinţă, neam şi ţară, iar împreună-prezenţa şi slujirea lor la aceastăcelebrare confirmă că niciodată,indiferent de greutăţile şi lipsurilecu care se întâlnesc, nu-şi vor uitaaceastă menire.

Dacă nu întotdeauna istoriaomenească a fost favorabilă unită-ţii poporului român, graniţele ome-neşti împărţindu-l vremelnic înprovincii şi ţări distincte, un alt felde istorie l-a păstrat „unit în cugetşi în simţire”. Şi facem aici referirela istoria cea veşnică a sfinţeniei şia sfinţilor de pe plaiurile româ-neşti. În chip providenţial, Dumne-zeu a rânduit ca, în zilele acesteade sărbătoare pentru neamul nos-tru, în Catedrala Mitropolitană dinIaşi să aibă loc proclamarea cano-nizării a doi sfinţi români: SfântulIerarh Iosif cel Milostiv, Mitropo-litul Moldovei, şi a SfântuluiGheor ghe Pelerinul. Sfântul Iosif,Mitropolitul rămas în conştiinţacredincioşilor ca „cel milostiv”,om al Sfintei Liturghii şi al rugă-ciunii, însă totodată şi mare cărtu-rar şi ctitor, s-a născut înBasa rabia, iar Dumnezeu a rânduitca viaţa sa aleasă de monah şi apoiierarh să şi-o petreacă în Ţara Ro-mânească şi Moldova. SfântulGheorghe Pelerinul a venit de peplaiuri transilvane şi a săvârşit lu-crarea rugăciunii şi a faptelor buneîn zona Neamţului, unde avem şinoi bucuria de a vă primi astăzi înmijlocul nostru. Pentru credinţa şiviaţa lor aleasă, deşi veniţi din pro-vincii şi locuri diferite, BisericaOrtodoxă Română îi va proclamamâine, 25 martie 2018, la Prazni-cul Bunei Vestiri, sfinţi ai români-lor de pretutindeni, din cuprinsul şidin afara hotarelor de astăzi aleţării. Prin urmare, dacă duhul lumiirevendică şi impune fragmentarea,fie ea teritorială, politică, econo-mică sau de oricare alt fel, sfinţiipoartă cu ei puterea duhului unită-ţii întru credinţă a tuturor români-lor ca fraţi care locuiesc împreună(cf. Psalmi 132, 1) în Biserica luiDumnezeu cea una, sfântă, sobor-nicească şi apostolească.

Având credinţa că acest eveni-ment va fi un prilej de îmbogăţireintelectuală, dar şi duhovniceascăpentru toţi cei prezenţi, îl rugăm peBunul Dumnezeu să vă întăreascăşi să vă răsplătească strădaniile atâtîn viaţa aceasta, cât şi în cea careva să vină!

C

(urmare din pag. 1)

SUNTEM DATORI CU O UNIRE!espre oameni şi fapte aleacelor vremuri. Portreteleunor personalităţi ale Uniriilucrate de către elevii semi-narişti şi prezentate, cu ri-goare academică, de cătredomnul profesor Dan Ţâr-

dea, întregesc, fericit, această ex-poziţie.

În alocuţiunile lor invitaţii

vorbesc despre actul istoric petre-cut în urmă cu 100 de ani dar şidespre speranţa de a aduce Basa-rabia la Patria-Mamă.

Declaraţia de Unire citită dedoamna Ana Cimpoieşu din Hân-

ceşti, ridică asistenţa în picioare.Se scandează unire! unire! şi pemulte chipuri curg lacrimi. Suntmomente unice, cu trăiri unice.

În continuare, domnul profe-sor Liviu Rusu moderează, cu de-zinvoltură, simpozionul în cadrulcăruia, colegi de pe ambele ma-luri ale Prutului prezintă comuni-cări interesante despre aspectelegate de Unire.

În finalul întâlnirii avemparte de noi emoţii şi clipe de bu-curie, când asistăm la programulartistic susţinut de Ansamblul et-nofolcloric „Pe un picior de plai”din Păşcani, Ansamblul folcloric

de cântece şi dansuri „Şezătoa-rea” al Liceului Tehnologic „Ar-himandrit Chiriac Nicolau” dinVânători şi de către Corul „GloriaDei” al Seminarului Teologic Or-todox „Veniamin Costachi”Neamţ. Se recită şi se cântă dintot sufletul, se recită şi se cântă,uneori împreună cu întreaga asis-tenţă, pentru reîntregirea neamu-lui şi a pământului românesc.

Primim în dar inimilefraţilor de peste Prut şile aşezăm lângă ini-mile noastre. Ne prin-dem în horareîntregirii, copii şimaturi, lacrimile curgiarăşi, strigăm din noupentru Unire şi spe-ranţa ne face să credemcă voinţa noastră se vaîmplini.

Afară zăpada a în-ceput să se topească.Este, o simt, urmareacăldurii întâlnirii noas-tre şi a gândului că iz-bânda nu poate fideparte, iar noi ne vom

reaminti că drumul reîntregiriinoastre a trecut şi prin Neamţ. Şinu încheiem întâlnirea de sufletînainte de a hotărâ că vom fi, îm-preună, pe 1 Decembrie 2018 laAlba Iulia…

d

(urmare din pag. 1)

ederaţia Sindicatelor Libere din Învăţământsolicită Guvernului României să ia măsuriurgente prin care să asigure paza şi protecţiaîn unităţile de învăţământ. Cazul extrem degrav din Vaslui, unde o elevă a fost înjun-ghiată chiar în cancelaria şcolii în careaceasta învaţă, arată cât de vulnerabile sunt

unităţile de învăţământ în faţa persoanelor carepot recurge la acte de violenţă sau vandalism.

Potrivit statisticilor de care dispune federaţianoastră, în ultimii ani, cea mai mare parte a unită-ţilor de învăţământ din România a rămas fără paz-nici, din cauza lipsei de finanţare. Motivulprincipal îl reprezintă neadaptarea costului stan-dard per elev la necesităţile reale ale şcolilor. Pro-tecţia elevilor şi a personalului care lucrează îneducaţie, dar şi paza unităţilor de învăţământ suntsubiecte foarte importante care trebuie să fie înatenţia Guvernului României.

Ar trebui să ne gândim că sunt alte instituţiipublice, precum primării, consilii locale, consiliijudeţene, spitale etc. care dispun în acest momentfie de angajaţi proprii, fie de firme specializate înpază.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământconsideră că trebuie găsită o soluţie de urgenţăpentru rezolvarea acestei probleme, iar costurile

financiare nu sunt atât de mari, comparativ cu im-portanţa acestui obiectiv care ar trebui să fie prio-ritar: siguranţa elevilor şi a salariaţilor dineducaţie.

„Violenţa în şcoli încă reprezintă un subiectcare ar trebui să fie o prioritate pentru noi toţi, fac-torii implicaţi în acest sistem. Cazul din comunaOşeşti, judeţul Vaslui, arată că situaţia poate că-păta o valenţă şi mai negativă: o elevă a fost ră-nită, iar mama şi profesoara acesteia au fostameninţate cu cuţitul de către un tânăr care a pă-truns în şcoală. Din păcate, avem în istoria învă-ţământului românesc adevărate drame, provocateîn acelaşi context al nepăsării din partea celor careau puterea să îmbunătăţească mare parte din con-diţiile în care se desfăşoară actul didactic. Fac apella autorităţi să ia măsurile legale în acest caz şi to-todată comunităţii să se implice pentru sprijinireaelevei şi a familiei acesteia. Consider că o discuţiedespre cum poate fi asigurată paza unităţilor deînvăţământ trebuie să înceapă de urgenţă la nivelulMinisterului Educaţiei Naţionale. De data asta nucostul trebuie să fie prioritatea, ci viaţa elevilor şia dascălilor, care nu trebuie sub nicio formă pusăîn pericol”, a declarat preşedintele FSLI, SimionHancescu.

(Comunicat de presă, 30.03.2018)

Elevii şi cadrele didactice au nevoie urgentăde protecţie în unităţile de învăţământ

F

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 3aprilie 2018

urmat apoi vernisajul expo-ziţiei de fotografii documen-tare Marea Unire a început laChişinău, prezentat de prof.NADEJDA LAVRIC, vicepreşe-dinte a FSEŞ – „colega noas-tră din România de pestePrut”, cum a recomandat-o

prof. Gabriel Ploscă, preşedinteleSindicatului din Învăţământ Neamţ.

În deschiderea intervenţiei sale,prof. Nadejda Lavric a mărturisit cuemoţie: Mă bucur că sunt prezentă la

această sărbătoare a Centenarului şine mândrim cu faptul că cei care aupus temelia Unirii au fost pământeniinoştri, moldovenii care au adus Basa-rabia la Patria-Mamă. Şi mă bucur căfotografiile preluate de noi de la Mu-zeul de Istorie al Republicii Moldovaşi trimise în ţară cu poşta electronicăau fost paginate atât de frumos de co-legii de la Neamţ. În continuare vorbi-toarea s-a referit la publicaţiilebasarabene de limbă română care aucontribuit la creşterea conştiinţei mol-dovenilor, alterată de faptul că de maibine de o sută de ani (N.R. – din1812), Basarabia s-a aflat sub ocupa-ţie rusească, fapt care a lăsat urmegrele asupra sufletului, gândirii şi lim-bii românilor de aici.” Apoi dna. Na-dejda Lavric s-a referit pe larg,punctual, la desfăşurarea istorică aevenimentului istoric evocat, dar neoprim aici, cititorii noştri fiind deja fa-miliarizaţi cu acest subiect. (N.R. VeziApostolul, nr 208, articolul semnat deElena Postică, muzeograf basarabean.)

A continuat prof. DAN ŢÂRDEA,prezentat de preşedintele GabrielPloscă drept „un ambasador nem-ţean în domeniul educaţiei”, care afăcut referiri la expoziţia de picturărealizată de elevi ai Seminarului –şcoala care de peste 160 de ani adat ţării personalităţi de prim rangcare au contribuit în mod decisiv la

istoria modernă a României, inclu-siv la momentul pe care-l sărbăto-rim astăzi, pe simeze fiind expuseatât portrete ale ctitorilor de şcoalăde la Neamţ, cât şi figuri proemi-nente ale istoriei naţionale: RegeleFerdinand, Regina Maria, Patriar-hul Miron Cristea…

Deschiderea efectivă a mani-festării a avut loc în sala de festivi-tăţi a seminarului, unde, dupăsolemnitatea intonării Imnului Na-ţional, prof. GABRIEL PLOSCĂ, am-fitrionul acestei sărbători a făcutprezentarea organizatorilor – Sindi-catul din Învăţământ Neamţ, Fede-raţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţeidin Republica Moldova (FSEŞ), Se-minarul Teologic Ortodox „Venia-min Costachi” – a vorbit desprevaloarea istorică şi sentimentală acomemorării şi a conchis: Avem şinoi datoria să ducem mai departenăzuinţa acestui ideal sau, cum spu-nea prietena noastră Nadejda La-vric, suntem datori cu o unire. Aurmat prezentarea delegaţiei „româ-nilor de peste Prut”, a oficialităţilorprezente şi au fost invitaţi să ia cu-vântul oaspeţii oficiali ai întrunirii:

dl. Ion ASAFTEI, vicepreşedinte alConsiliului Judeţean Neamţ; dl.Ghenadie DONOS, preşedinteleFSEŞ din Republica Moldova; dna.Ana Cimpoieşu, preşedintele Con-siliului Raional FSEŞ (Hânceşti);dna. Maria PETRARIU, primar alcomunei Vânători-Neamţ; pr. prof.Ioan MIHOC, directorul Seminaru-lui Teologic Ortodox „VeniaminCostachi”; dna. Elena LAIU, inspec-

tor general al Inspectoratului ŞcolarJudeţean (ISJ) Neamţ; dl. IacobBACIU, Liderul Confederaţiei Sin-dicatelor Democratice din România(CSDR), dl. Ioan NAROŞI, coordo-natorul departamentului Educaţiedin cadrul CSDR; dna. ElenaPREDA, inspector de specialitate încadrul ISJ Neamţ.

În cuvântul său dl. ION ASAF‐TEI, vicepreşedinte al ConsiliuluiJudeţean Neamţ, şi-a mărturisitemoţiile – nu atât de mari ca ale bu-nicilor şi străbunicilor noştri careau înfăptuit Unirea – şi-a exprimatîncrederea că lucrările simpozionu-lui vor avea nu numai încărcăturaemoţională ci şi cea ştiinţifică, ne-cesare acestui moment solemn şi apromis sprijinul Consiliului Jude-ţean Neamţ în orice proiect menit să

aducă plus valoare comunităţiinemţene, dar şi comunităţii româ-neşti, oriunde s-ar afla ea. Pentrucă sunt cu adevărat onorat de pre-zenţa mea aici, mândru de tot ce în-seamnă românism, începând cuobiceiurile, tradiţia şi cultura noas-tră, până la credinţa strămoşească.Dumnezeu a făcut ca astăzi să nevedem în frumoasa lui casă şi să-mibucure sufletul văzând cum încă odată preotul şi dascălul din ve-chime, ajunşi în zilele noastre, îşiîmplinesc menirea – aceea de a-iţine pe oameni uniţi, luminaţi, îndragoste de neam şi ţară. Doamneajută!

Dl. GHENADIE DONOS, doarde câteva zile ales preşedinte alFSEŞ din Republica Moldova, a sa-lutat gazdele, iniţiativa acestei săr-bători comune şi, după un excursdoct în istoricul evenimentelor, adeclarat: Vă asigur de tot respectulnostru pentru aceste frumoase clipepe care le-am trăit şi le vom trăi încontinuare… Avem o sarcină multmai grea decât înaintaşii noştri,deşi situaţia istorică actuală estemai puţin gravă decât aceea din1918. Dar dacă pentru ei acestideal istoric era clar, noi încă bâj-bâim şi ne complacem în fel de felde scenarii sterile. Am ratat ocaziadin 1991, când „marii” noştri oa-meni politici nu au simţit cursul is-toriei, atât de bine fructificat deţările baltice. Avem însă încredere

în tinerii aici de faţă, în tinerii deacasă, avem încredere în inteli-genţa, în curajul şi în patriotismullor. Şi sper ca împreună să dezamă-gim cât mai puţin generaţiile vii-toare…

A urmat apoi un moment sim-bolic, încărcat de emoţie, oaspeţiide la Chişinău dăruind preacucerni-cului părinte Ioan Mihoc, directorulSeminarului, o fotografie a SfatuluiŢării şi preşedintelui Gabriel Ploscăo fotografie a domnitorului Ştefancel Mare şi Sfânt.

Dna. ANA CIMPOIEŞU: În aju-nul marelui eveniment, CentenarulMarii Uniri, peste 100 de localităţidin Republica Moldova au semnatdeclaraţii simbolice de unire cu Pa-tria-Mamă. În unele sate, acolounde Primăria şi Consiliile localeau refuzat aceasta, au făcut-o sim-plii cetăţeni.

Pentru că suntem un gând şi unsuflet împreună, Direcţia de Învăţă-mânt Hânceşti şi Consiliul raionalal FSEŞ au semnat, de asemenea, o

delegaţie simbolică de unire cu Pa-tria-Mamă, fapt care ne-a adus cu-vinte de laudă şi felicitare, dar şivorbe grele sau ameninţări. Peurmă vizibil emoţionată, prof. AnaCimpoieşu, îmbrăcată într-un foartefrumos costum popular, a dat citireDeclaraţiei de Unire, din care spi-cuim câteva fragmente:

(…) Conştienţi şi nesiliţi de ni-meni dorim să facem această Unireca reparaţie morală pentru suferin-ţele trecutului şi ale prezentului

CENTENARUL UNIRII cu BASARABIA

(continuare în pag. 4)

(urmare din pag. 1)

A

Eveniment


are a smuls, împotriva voinţeilor, de la trupul patriei isto-rice, pe buneii şi străbuneiinoştri. Să facem unirea cu ceide aceeaşi limbă şi tradiţie cunoi, pentru ca fiii şi nepoţiinoştri să se bucure de un vii-tor de libertate şi avuţie, de

şansele de împlinire pe care gene-raţiile noastre nu le-au avut. Să neajute Dumnezeu ca decizia noastrăsă fie un pas hotărâtor spre Unireadeplină, când nu va mai fi graniţăpe Prut, iar oamenii dintre Nistru şiTisa vor munci împreună la realiza-rea şi mulţumirea comună, alăturide celelalte popoare ale Europei Ci-vilizate. Prin prezenta Declaraţie deUnire ne exprimăm bucuria de asărbători împreună cu fraţii noştriromâni de pretutindeni CentenarulMarii uniri 1918-2018 şi adeziuneala valorile naţional-democratice alespaţiului cultural românesc. Aşa săne ajute Dumnezeu!

MARIA PETRARIU, primarulcomunei Vânători-Neamţ a salutat

oaspeţii şi a mulţumit dlui. GabrielPloscă pentru că ales acest spaţiubenefic desfăşurării prezentei sărbă-tori comune. Ne dorim cât maimulte activităţi de genul acesta, încare să ne regăsim unii pe alţii su-fleteşte şi cultural. Şi chiar dacăafară a dat iarna peste noi, impor-tant este că e primăvară în sufletelenoastre, că ne putem bucura şi simţiîmpreună, frăţeşte, bătăile aceleiaşiinimi româneşti. Apoi, domnia sa atrecut în revistă contactele perso-nale sau oficiale cu românii de pestePrut, participarea la evenimente co-mune, vizita memorabilă a barduluiGrigore Vieru la Vânători, chiar cudouă săptămâni înainte de sfârşitulsău tragic. Şi, deplângând soartamult mai crudă a basarabenilor, aconchis: Chiar dacă istoria a făcut

să fim de o parte şi de alta a Prutu-lui, nici timpul nici vremurile nuşi-au putut pune o amprentăstrâmbă pe sufletele noastre, aşaîncât să nu mai simţim şi să maigândim româneşte.

Pr. prof IOAN MIHOC a salutatprezenţa oaspeţilor în acest spaţiupreablagoslovit, şi-a exprimat cre-dinţa în izbânda unei noi reuniri aneamului românesc şi a dat citireMesajului de binecuvântare alÎnaltpreas fin ţi tului Părinte Teofan,Mitropolitul Moldovei şi Bucovi-nei, la ceas aniversar prilejuit deCentenarul unirii Basarabiei cu Ro-mânia (27 martie 1918 – 27 martie

2018), pe care-l reproducem inte-gral, în deschiderea revistei.

ELENA LAIU, inspector generalal Inspectoratului Şcolar JudeţeanNeamţ: De câteva luni am intrat însărbătoarea celui mai importanteveniment din istoria românilor –Marea Unire. Este o sărbătoare atuturor românilor, o sărbătoare asolidarităţii, o sărbătoare intensemoţională, în care trăim senti-mente deosebite şi renaşterea pa-triotismului. La un secol de la ceamai măreaţă pagină a istoriei popo-rului român să ne rugăm bunului

Dumnezeu să fim vrednici urmaşi aicelor care au făcut Unirea. Şi, dinpartea Inspectoratului şcolar, văspunem LA MULŢI ANI şi fie caaceastă sărbătoare să aducă unplus de valoare în munca pe care odesfăşuraţi.

IACOB BACIU, preşedintele

Confederaţiei Sindicatelor Demo-cratice din România: Eu, ca arde-lean, mă simt mândru că sunt astăzi

aici pentru a-i onora, împreună cudumneavoastră, pe toţi trăitorii pro-vinciilor româneşti care, în urmă cuo sută de ani, şi-au asumat respon-sabilitatea Marii Uniri.(…) Noi ceiprezenţi aici, toţi profesorii de isto-rie din România şi Republica Mol-dova avem datoria sfântă de a facecunoscută istoria adevărată a Ro-mâniei, adevărurile fundamentaledespre neamul nostru, despre tradi-ţiile populare şi limba română, des-pre valorile durabile ale poporuluinostru. Iar în privinţa realizăriiunei mari reuniri nu pot să spundecât ceea ce simt: ea nu se poaterealiza decât dacă fiecare dintre noicrede cu tărie în acest ideal. O mareunire ar trebui să demonstreze va-lenţele şi personalitatea poporuluiromân, faptul că el nu poate fi în-ghiţit de Europa.

IOAN NAROŞI, directorul De-partamentului de educaţie şi for-mare al FSLI, ardelean din BistriţaNăsăud, şi-a mărturisit emoţii pecare nu le-a încercat de foarte multăvreme, de atunci de când a luat cu-vântul în calitatea de şef de promo-ţie, la terminarea liceului. Domniasa a salutat gazdele şi invitaţii aces-tei reuniuni şi s-a adresat în specialcopiilor prezenţi în sală: Depindedoar de voi ca să schimbaţi ceva înviaţa voastră, ca să aveţi şi să avemo viaţă mai bună… Trebuie maiîntâi să învăţaţi în fiecare zi, trebuieapoi să vă iubiţi în fiecare zi părinţii

şi fraţii, să-i cinstiţi şi să-i respec-taţi pe dascăli, să aveţi credinţă înDumnezeu, Trebuie să fiţi cinstiţi,frumoşi şi drepţi. Şi să învăţaţi dinlipsurile şi greşelile noastre, să văiubiţi ţara şi să fiţi mândri că sun-teţi români. Altfel o să fiţi priviţimereu de către străini ca o pradăuşoară. Un mesaj percutant, primitbine şi aplaudat furtunos.

Intervenţia prof. LIVIU RUSU,preşedintele Asociaţiei Învăţătorilordin Neamţ a încercat mai mult săpagineze lucrările simpozionului pecare urma să-l coordoneze: În modsigur, Centenarul este un necesarrecurs la memorie, iar Simpozionulnostru se doreşte a fi un omagiuadus Basarabiei. Basarabiei pecare Dimitrie Cantemir o consideraîn „Descrierea Moldovei” leagănulautentic al civilizaţiei româneştifără de care România nu are trecut,

nu are prezent şi nu poate avea vii-tor. Suntem aici pentru a reclamagreşelile istoriei – grave şi împo-triva naturii. Căci este grav să des-parţi un popor de fraţi, dar nu tepoţi pune împotriva mersului natu-ral al unui popor, împotriva evolu-ţiei lui fireşti.

ELENA PREDA, inspector despecialitate în cadrul ISJ Neamţ:Este primul cadru festiv în care am

marea bucurie să anunţ – în afarăde anunţurile făcute la presă – cămarţi 27 martie, ora 12.00, conformacţiunii „100+100 de şcoli întruMarea Unire a Românilor”, care şi-apropus să faciliteze încheierea a100 de parteneriate între şcoli din


(urmare dîn pag. 3)

c

Eveniment


eamţ şi Republica Moldova,se vor semna 120 de partene-riate, în cadrul unei cere-monii oficiale care va fiorganizată la Muzeul de Isto-rie şi Arheologie Piatra-Neamţ”. Le mulţumesc pentruaceasta colegilor mei, dar şi

colegilor din Basarabia, pentru cănoi ne-am propus înfrăţirea a o sutăde şcoli, dar numărul lor este multmai mare. Asta înseamnă că de faptnoi am realizat unirea spiritual-educaţională. Nu ne rămâne decâts-o semnăm…

În cadrul simpozionului 27Martie 1918 – Unirea Basarabiei cuŢara-Mamă, sărbătoare naţională aromânilor, moderat de prof. LiviuConstantin RUSU, preşedinteleAsociaţiei Învăţătorilor din JudeţulNeamţ, au prezentat comunicări pro-fesori de pe ambele maluri ale Pru-tului: Viorica Rotaru – Lăpuşna –spaţiu istoric românesc din stângaPrutului; Gigel Bârliba – Persona-lităţi din Basarabia şi lupta pentruUnire; Nadejda Seredovschi – 13martie 1918 – ziua sacră a Sorocii;Emanuel Marius Sandu – Bisericaortodoxă în Primul Război Mondial.Contribuţii; Emanuel Bălan – Spi-talele militare din zona TârguNeamţ în Primul Război Mondial;Varvara Chiperi – Importanţa/con-secinţele unirii Basarabiei cu Româ-nia, ultima intervenţie – cea maidocumentată şi mai adecvată temei– primind aplauze la scenă deschisă.Cum aplaudate au fost şi formaţiileimplicate într-un emoţionant specta-col final: corul Gloria Dei al Semi-narului Teologic Ortodox „VeniaminCostachi” (dirijori: prof. Adrian Co-jocariu, pr. prof. Marius Brumă); an-samblul Şezătoarea al Şcoliigimnaziale Arhimandrit Chiriac Ni-colau, Vânători-Neamţ (coordona-tor: Angelica Iateşen). Cât despre

ansamblul Pe-un picior de plai alGimnaziului Păşcani, Hânceşti, Re-publica Moldova (coordonator Eca-terina Ursu) nu avem decât cuvintede laudă pentru profesionalism şi vi-talitate, pentru bucuria de a desco-peri acolo o fetiţă extrem detalentată şi de dăruită, pre numelesău Tatiana Rotaru, un nume desprecare se va mai auzi cu siguranţă.

E greu să închei relatarea unuimoment de o asemenea încărcăturăemoţională şi spirituală, trăite şiaplaudate de toţi participanţii. Dinfericire, nu există instrumente capa-bile să cuantifice asemenea emoţii,dar există cuvântul de încheiere al

părintelui Ioan Mihoc, pe care-lcităm (aproape) integral:

Îmi pare rău că trebuie să în-cheiem lucrarea noastră aşa de-vreme, dar anul festiv de abiaîncepe, şi începe într-o atmosferăfrumoasă care are darul să ne bu-cure sufletul. Pe lângă aceasta, euam o bucurie şi mai mare, aceea căam luat-o înaintea Inspectoratului şiam făcut unirea înaintea lor. Dar în-tâlnirea noastră de astăzi a fost unade suflet şi ne rugăm la Dumnezeuca să fie şi cu binecuvântarea lui.Desigur, înfrăţirea aceasta dintrenoi cei mai în vârstă e mai grea, daraţi văzut ce frumos s-au manifestat

împreună copiii Seminarului şi fra-ţilor din Basarabia, cărora nu li s-apărut greu să poposească până aici.Şi ne rugăm la Dumnezeu să aibăbucurie atât la plecarea de aici, câtşi la o reîntoarcere pe care le-odorim cât mai grabnică.


VIORICA ROTARU

N

VIORICA ROTARU GIGEL BÂRLIBA NADEJDA SEREDOVSCHINADEJDA SEREDOVSCHI

EMANUEL MARIUS SANDUEMANUEL MARIUS SANDU EMANUEL BĂLAN VARVARA CHIPERIVARVARA CHIPERI

GIGEL BÂRLIBA

EMANUEL BĂLAN

eminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la MănăstireaNeamţ a realizat, de-a lungul anilor, numeroase turnee muzicale,activităţi culturale împreună cu corul de seminarişti, instruiţi debravi profesori ca Arhim. Victor Ojog, pr. prof. Anibal Panţiru şialţii. Cu ocazia marilor evenimente, hramuri de mănăstiri, sfinţiride biserici corul de la Neamţ era întotdeauna prezent.

Din anul 2002 corul a primit, din partea PF Părinte Daniel, Pa-triarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci mitropolit al Moldovei şi

Bucovinei, numele „Gloria Dei”.Cu binecuvântarea Preafericitu-

lui Părinte Dr. Daniel şi la invitaţiaBisericii Romano-Catolice şi a fun-daţiei „Charita sv. Alexandra” din Ostrava – Cehia, în decembrie 2002,corul Seminarului Teologic Liceal „Veniamin Costachi” de la MănăstireaNeamţ, sub coordonarea pr. prof. Viorel Laiu, a avut bucuria de a vizitaşi încânta poporul ceh din oraşele Ostrava, Opava, Olomouc şi Brno cufrumoasele şi tradiţionalele noastre cântări ortodoxe corale.

În prezent, corul Seminarului este dirijat de prof. Marius Brumă pepartea muzicii bisericeşti şi de prof. Adrian Cojocariu, pe partea de mu-zică corală, deţine un bogat palmares în competiţiile interne şi este pre-zent la toate sărbătorile Bisericii sau la manifestările spirituale găzduitede Seminar.

Nu e lipsit de interes să reţinem faptul că, de-a lungul timpului, caşi astăzi, înaltele trăiri duhovniceşti ale vieţuitorilor din acest spaţiu sacrus-au îngemănat cu un puternic sentiment patriotic, manifestat prin dra-gostea de neam şi moşie, prin implicarea în toate lucrările naţionale aleromânilor.

Astfel, în timpul înfăptuirii Unirii (ianuarie 1859) elevii Seminarului,care funcţiona atunci în Mănăstirea Neamţ, au ridicat o movilă mare încurtea şcolii (în faţa actualului seminar) şi au declarat-o „Movila Unirii”.În acest loc (în grădina şcolii) şi pe coasta schitului Vovidenia se cântaîn cor „Cântecul lui Cuza Vodă” compus de elevul Nicolae Costescu şipus pe note de fratele Mihail Ardeleanu. (Red.)

APOSTOLUL

Eveniment

Pag. 6aprilie 2018

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Informaţii digitizate despre Basarabia,la „G.T. Kirileanu”

rin demersul de digitizare a unor publicaţii existente în cadrul Fonduluidocumentar „G.T. Kirileanu” cu tematică referitoare la Basarabia, publi-cul larg poate citi on-line peste 60 de cărţi (între autorii cărora se numărăMihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu) şi publicaţii periodice(„Neamul Românesc”), apărute între anii 1878-1944.

Sunt documente ce au traversat perioade istorice tulburi şi care aureuşit, aproape miraculos, să ajungă să ofere astăzi mărturii despre realităţipe care timpul şi timpurile păreau că le vor uitate. Şi pentru că uneori des-

tinul cărţilor poate fi o lecţie, cele din Fondul documentar „G.T. Kirileanu”, prindestinul lor, ne oferă, de această dată, o strălucită lecţie de istorie.

Existenţa cărţilor referitoare la Basarabia, şi înainte de 1918, în bibliotecalui G.T. Kirileanu arată care era raportarea românilor din Regat la Basarabia,atitudinea unui cărturar de talia lui faţă de această provincie istorică, comunăîntregii elite intelectuale româneşti, fapt care explică foarte bine cum a fost po-sibil momentul 1918.

Aşadar, peste 11.000 de pagini ca pledoarie pentru cunoaştere, de aceastădată ca omagiu pentru înaintaşii care au scris istoria, din partea urmaşilor ce audatoria să o cunoască!

Răvaşe de Ziua Mondială a Poeziei Pe 21 martie, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” a marcat Ziua Mon-

dială a Poeziei, printr-o serie de activităţi dedicate poeţilor şi poeziei. Astfel, înholul de intrare al bibliotecii, pe tot parcursul zilei, s-au făcut auzite versuri deMihai Eminescu, în interpretarea actorului Dorel Vişan, Nichita Stănescu, îninterpretarea actriţei Ilinca Tomoroveanu, şi Tudor Arghezi, în interpretarea ac-torului Virgil Ogăşanu. Secţia de carte pentru copii şi ludotecă „Ion Creangă” aorganizat o expoziţie de carte de poezie românească, iar Centrul de InformareComunitară a organizat o expoziţie de carte de poezie a autorilor nemţeni (AurelDumitraşcu, Adrian Alui Gheorghe, Emil Nicolae, Dorin Ploscaru, Radu Flo-rescu, Vasile Baghiu, Mihai Merticaru, Nicolae Sava). La ora 13:00, membriiClubului de lectură, însoţiţi de mai mulţi bibliotecari, au ieşit pe esplanada Bi-bliotecii şi, după un moment petrecut în faţa bustului poetului Mihai Eminescu,au oferit trecătorilor răvaşe pe care erau transcrise fragmente din poezii celebre.

P

„Gloria Dei”, corul Seminarului TeologicOrtodox „Veniamin Costachi”


S

Eveniment



iua Mondială a Poeziei este ocazia de a onora poeţii, de a revigora tra-diţiile recitării de poezie, de a promova lectura, scrierea şi predarea poe-ziei, de a încuraja convergenţa dintre poezie şi alte arte precum teatrul,dansul, muzica şi pictura, se arată într-un mesaj transmis de UNESCO,pe 16 martie 2018.

Torineza Mariana Papară expuneMateria Convulsivă

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, aoferit publicului iubitor de artă, expoziţia de pictură – instalaţie – obiect semnatăde pictoriţa Mariana Papară. Expoziţia Materia Convulsivă, ce cuprinde peste120 de lucrări, a avut vernisajul miercuri, 21 martie, la Muzeul de Artă şi a fostprezentată de criticii Emil Nicolae şi Lucian Strochi.

Absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca în 1978, ar-tista a evoluat cu succes atât prin proiectele artistice personale cât şi în cele di-dactice, ca profesoară de pictură la Liceul de Artă „Victor Brauner” dinPiatra-Neamţ. Din anul 2000 Mariana Papară se stabileşte în Italia, la Torino,

unde înfiinţează prima galerie de artă româ-nească, iar din 2006 este preşedintă a AsociaţieiArtistice Internaţionale „ARIPA”. Membră aUniunii Artiştilor Plastici din România (UAP)şi a Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Profe-sionişti (AIAP), Mariana Papară a colaborat cugalerii şi instituţii culturale din Europa, valori-ficându-şi opera în peste 20 de expoziţii perso-nale şi peste 70 de participări la expoziţii şisimpozioane naţionale şi internaţionale.

Lucrările sale se află în colecţii de stat şiparticulare în Europa, America, Asia. Artistaeste de asemenea prezentă cu lucrări în celetrei volume din Enciclopedia de Artă Italianăde la 1900- până astăzi, Catalogul General, Ar-tişti până astăzi, 2013, 2014, 2015, 2016,2017.

Z

Violeta MOŞU(continuare în pag. 8)


Ansamblul etnofolcloric „Pe un picior de plai” ondat în anul 1984 de către neobosita dăscăliţă Ecaterina Ursu, profe-soară de limbă română, actualmente director de gimnaziu, ansamblul„Pe un picior de plai” este unul dintre cele mai cunoscute ansamblurietnofolclorice din R. Moldova. În 1994 obţine titlul de „Colectiv ar-tistic model”, având în componenţă atât copii cât şi maturi – angajaţiai gimnaziului Păşcani din raionul Hânceşti şi discipolii lor.

Ansamblul este un veridic promotor al folclorului autentic, in-

terpretând dansuri şi cântece culese dela vatră. Au în repertoriu cele mai fru-moase piese coregrafice: Şaierul,Frunza nucului, Raţa, sârbe şi hore dela Păşcani, dar şi cântece vechi de re-cruţi, de joc, de glumă.

Formaţia se evidenţiază şi prinportul său – costumul naţional autentic zonei Lăpuşna, începând de laopincă până la căciulă şi basma, iar ca elemente specifice, obligatoriu sereliefează trăistuţa şi băsmăluţa de la brâu.

Geografia evoluărilor ansamblului este vastă: România (Suceava, Va-slui, Fălticeni, Ploieşti, Cluj-Napoca), Ucraina, Cehia, Italia, unde l-au în-cântat cu colindele noastre până şi pe Papa de la Vatican.

Peste tot unde sunt prezentate, spectacolele formaţiei „Pe un picior deplai” ridică sala în picioare, sensibilizând inimile spectatorilor prin limbajulexpresiv, caracteristic cântecului şi dansului românesc.

Este laureat al tuturor Festivalurilor etnofolclorice organizate în Re-publica Moldova, dar şi câştigător al locului I la ultimele şase ediţii ale Fes-tivalului creaţiei artistice a angajaţilor din sistemul preuniversitar, organizatde Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei.

Prin ceea ce face, acest minunat colectiv păstrează identitatea pur ro-mânească, apropiind idealul unei culturi întregite, unui neam românesc în-tregit. (Red.)

F

Ansamblul folcloric „Şezătoarea”nsamblul folcloric de cântece şi dansuri„Şezătoarea”, al Liceului Tehnologic „Ar-himandrit Chiriac Nicolau”, din Vânători,este renumit atât în ţară, cât şi peste hotarepentru autenticitatea şi originalitatea reper-toriului şi costumelor, dar şi pentru perfor-manţele micilor artişti. Reflectând universulsatului de altădată, ansamblul „Şezătoarea”

îmbină armonios cântecul şi dansul popular cu ac-tivitatea specifică şezătorii. Sufletul ansambluluieste învăţătoarea Angelica Iaţeşen, ea însăşi o ta-lentată dansatoare, recitatoare şi dirijoare, culegă-toare de folclor şi mare iubitoare de copii. Primacondiţie pentru înscrierea în ansamblul „Şezătoa-rea” a fost, încă de la început, obţinerea rezultate-lor foarte bune la învăţătură. Aceşti copii erauprimii la învăţătură în clasele lor, iar acum suntfruntaşi la facultăţile unde studiază.

Un merit deosebit în continuarea activităţiitinerilor artiști l-au avut fostul inspector generalEmil Creangă şi fostul primar al oraşului TârguNeamţ Decebal Arnăutu, care ani de-a rândul aususţinut copiii pentru a merge în tabere la mare.

Acolo, participarea ansamblului „Şezătoarea” lafestivalurile de folclor a fost un adevărat imboldpentru ca micii artişti să-şi continue activitatea,cu şi mai multă forţă şi bucurie.

Încântat de originalitatea repertoriului, denaturaleţea interpretării şi de autenticitatea costu-melor populare, regretatul profesor și compozitorVasile Spătărelu a ple-dat pentru promovareaformației în competițiilede profil: Festivalul In-ternaţional „Moştenitedin bătrâni” – Vorona,Festivalul „Cântă bu-cium pe Ceahlău” – fes-tival folcloric deex cep ţie, dedicat elevi-lor, interpreţi vocali şiinstrumentali din toatejudeţele Moldovei, con-cursuri unde „Șeză toa -rea” s-a aflat întot dea unape podium.

Mai trebuie menționat obligatoriu faptul că,în anul 1993, echipa a înregistrat o satisfacțiedeosebită când a participat, alături de Centrulpentru Cultură din Piatra Neamţ, la festivitatea dela Alba Iulia, la sărbătoare închinată împlinirii a75 de ani de la Marea Unire.

Red.

A

Eveniment



„Un pas în urma serafimilor” – în topulPremiilor Gopo 2018

ungmetrajul „Un pas în urma serafimilor”, regizat de pietreanul DanielSandu, a primit, marţi, 27 martie, la cea de-a XII-a ediţie a galei PremiilorGopo, care a avut loc la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti,cele mai multe trofee, 9, inclusiv la categoriile „cel mai bun film”, „celmai bun regizor” şi „celmai bun actor într-un rolprincipal”.

Un alt regizor pie-trean, Andrei Dăscălescu, a dat şiel lovitura la Premiile Gopo. Pe-licula sa, „Planeta Petrila” a intratîn posesia trofeului, la categoriacel mai bun film documentar.

La categoria „cel mai bun

actor într-un rol principal” a fost nominalizat şi Mircea Postelnicu, actorul Tea-trului Tineretului, pentru rolul Toma din filmul „Ana, mon amour”. La aceastăsecţiune a câştigat Vlad Ivanov, pentru rolul preotului Ivan din pelicula câştigă-toare „Un pas în urma serafimilor”.

Vladimir Beşleagă – chipul uman al BasarabieiVineri 30 martie, sub genericul „Vladimir Beşleagă – chipul uman al Ba-

sarabiei. O sută de ani de la împlinirea idealului naţional”, la Biblioteca Jude-ţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a avut loc o nouă întâlnire în cadrul proiectuluicultural România Centenară „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, avândca invitat special unul dintre cei mai importanţi scriitori români basarabeni con-temporani.

„Unirea de la 1918 a fost pentru întreg neamul nostru un moment de marefrumuseţe, de mare importanţă istorică. S-a consolidat statul naţional român. Afost un mare miracol. Visul cel mare s-a împlinit atunci. Iar visul cel mare alnostru urmează să se împlinească. Atât timp cât visul este în noi viu, are 99 lasută şanse să devină realitate. În condiţiile secolului nostru, a civilizaţiei noastre,revenirea la matcă, la neam, la rădăcină, se produce în diferite forme. Numai

L

(urmare din pag. 7)

UNIREA – aspecte actualenirea este unul dintre aspectele cu cele maifrecvente abordări în viaţa social – politicăa Republicii Moldova (RM) în legătură cucentenarul Marii Uniri.

Ne-am propus în comunicarea de faţăsă aducem unele aspecte ale UNIRII, careţin mai mult de atitudinea cetăţenilor; demesaje ale reprezentanţilor clasei politice;

de premize şi oportunităţi; modalităţi /căi ale uni-rii; de aspecte economice şi spirituale; de geopo-litică.

Mai întâi ne vom referi la unire şi elita po-litică. Preşedintele României, dl Klaus Iohannis,consideră că atunci când este vorba de unire suntmai multe lucruri importante: consolidarea drumu-lui european pentru RM; stabilizarea economică aRM; soluţionarea problemei Transnistrene; re-forma calitativă în domeniul juridic; rezultate pal-pabile în lupta cu fenomenul corupţiei etc.

Guvernarea de la Chişinău, cu excepţia pre-şedintelui Dodon, este mai zgârcită la vorbe:aceasta ezită să ofere societăţii o poziţie clară.

Mai recent s-a inclus în activitatea politică înMoldova şi fostul preşedinte al României, dl Bă-sescu, ale cărui mesaje cu referire la unire suntceva mai clare.

Ceea ce deranjează sunt mesajele preşedinte-lui Dodon, ca exponent al intereselor Rusiei. Cepromovează „dodonismul”? Moldova este stat su-veran şi independent, Basarabia este pământ ru-sesc, basarabenii nu sunt români ci moldoveni, în1918 Basarabia a fost ocupată, iar în 1944 Rusiaşi-a întors dreptul asupra Basarabiei, ceea ce s-arealizat în anul 1812 nu este alipirea la Rusia a Ba-sarabiei din componenţa României, ci din compo-nenţa Moldovei, astfel că se cere unificareaMoldovei şi nu a RM cu România, ori, „o Mol-dovă reîntregită nu va dori să fie în componenţaRomâniei”, sau că „unirea înseamnă război civil”.

Acest „moldovenism absurd şi brutal” nu esteo descoperire, este propaganda sovietică reînviatăpentru momentul potrivit.

Să venim aici cu o întrebare: ce ar fi urmatdacă o parte din Moldova în anul 1812 nu ar fi fostruptă şi alipită la Rusia? Sau dacă la 28 iunie 1940URSS-ul (citim Rusia) nu ar fi ocupat Basarabia?Răspunsul nu necesită comentarii. Guvernarea dela Chişinău nu-şi doreşte unirea din simplul motivcă pierde puterea, iar dacă pierde puterea vine şirăsplata pentru toate fărădelegile făcute. Este im-portant şi logic să ai grijă de securitatea personală,cel puţin încă pentru câtva timp. Acum, o procura-

tură, o judecătorie, o poliţie, un Centru NaţionalAnticorupţie subjugate te ascultă. Dar dacă pierziputerea?

Cert este că nimeni nu poate schimba legită-ţile dezvoltării: va veni timpul când se va realizaşi unirea şi răsplata.

Un alt aspect al unirii ţine de timp: când seva realiza sau cândtrebuie realizată uni-rea. Unirea poate fiatunci când în am-bele ţări va fi un înaltnivel al vieţii – spununii. Nu punem la în-doială această condi-ţie dar oare cândstatul în RM va asi-gura cetăţenilor untrai decent? Expe-rienţa de peste unsfert de secol de la in-

dependenţă încoace nu prea ne oferă optimism înaceastă ordine de idei.

Alţii consideră că unirea poate fi realizată maiuşor la momentul actual, când nivelele de dezvol-tare sunt diferite pentru că atunci când oamenilorle este bine ei pun accentul pe libertate şi indepen-denţă, iar în cazul nostru cetăţenii RM sunt maimotivaţi pentru un alt nivel de viaţă, unul mai bun,or deja în România aspectele enumerate mai susau o realizare reală.

Care ar fi avantajele socio-economice pentruMoldova în cazul unirii? Paşi rapizi în dezvoltareaeconomică, oportunităţi pentru agenţii economicide a se extinde pe piaţa Europeană, prioritatea maimultor proiecte pentru Moldova în comparaţiechiar cu judeţele din România, locuri de muncă,salarii şi pensii mai mari. Este o aşteptare reală.

„Prietenii (falşi ai) unirii” văd în acest aspectdoar o ademenire, o manipulare şi nu o oportuni-tate şi o realitate şi tot ei ne dojenesc: nu este binecând o valoare ca UNIREA este transformată într-unobiect de comerţ.

România deja a făcut şi continuă să facă multpentru RM: burse de studii pentru mii de studenţi,acordarea ajutorului financiar, a mijloacelor în ca-drul proiectelor de reparaţie a grădiniţelor din ţară,asigurarea cu mijloace auto pentru transportul ele-vilor, construcţia gazoductului Iaşi – Ungheni, des-chiderea mult mai favorabilă a pieţii pentru RM,numeroase proiecte în cadrul colaborării dintre lo-calităţi sau la nivel de APL dintre RM şi România.

Unii zic că sunt paşi mici spre unire, alţii cheamăla vigilenţă: vedeţi că mâine ne trezim uniţi.

Cu referire la când poate avea loc unirea maisunt şi alte idei: unirea va fi atunci când mai întâide toate în oraşele din România cetăţenii vor ieşiîn stradă şi vor scanda că vor unirea.

Aspectul spiritual şi unirea este unul care nupoate fi plasat în umbră. Unii reprezentanţi ai cla-sei politice, diverşi purtători de opinie, considerăcă anume spiritul unei naţiuni este mult mai valo-ros decât factorul economic şi unirea se va realizaatunci când „mentalitatea va fi aceeaşi”. Cu ade-vărat este o premiză reală şi foarte importantă.

Vom observa aici însă că în RM stereotipulsovietic este dominant şi actualmente este puternicpromovat de conducerea actuală – îndepărtarea dela principiile statului de drept; monopolizarea mij-loacelor de informare; scindarea societăţii pe prin-cipii geopolitice, de credinţă şi religie; speculaţiipe baza identităţii naţionale; apartenenţă la partidepolitice – totul se face pentru a ne diviza.

Deocamdată, în sondaje desprindem o creş-tere a numărului de persoane care doresc UNIREAde la 7-8% cu 2-3 ani în urmă, la 22% actual (înChişinău şi raioanele de centru 32 – 33% pro-unire). Anume această creştere nu poate să nu de-ranjeze „prietenii unirii”. Pe de altă parte, este greude afirmat că această creştere se bazează pe con-ştientizarea „comunităţii spirituale”.

Tot aici nu putem trece cu vederea opiniileunor cetăţeni ai României că „basarabenii /româniide dincolo de Prut sunt mai mult ruşi decât ro-mâni” şi „chiar dacă vorbim aceeaşi limbă şi avemşi obiceiuri, tradiţii comune nu ar fi uşor în caz deunire nici pentru noi, nici pentru ei. Aşadar, pe dealtă parte, cei ce promovează „unitatea spiritualămai întâi, apoi unirea” toarnă şi ei apă la moara„sovietică”. Aceştia ţin cont de contextul social po-litic, de faptul că RM este o ţară săracă, că pentrumulţi moldoveni, nemaivorbind de grupurile et-nice proruse, modul de gândire este în mare partetot sovietic şi, drept urmare, – concluzia: noi nuputem fi împreună până nu vom avea sentimentul,înţelegerea şi conştientizarea „comunităţii spiri-tuale”. Mai pe scurt: când vom conştientiza cu toţiică suntem români – atunci va fi unirea.

Unirea şi aspectul geopolitic este şi el unulcare nu poate fi omis. Orientarea RM spre Europaderanjează mult Rusia. Europa îşi doreşte o Mol-dovă integră. Rusia împărtăşeşte ideea, că în cazulîn care Moldova nu ajunge la o înţelegere cu Ti-raspolul, unirea este reală pentru Moldova şi în

U

Victor SÂNCHETRUVictor SÂNCHETRU

Eveniment



aptul că mii şi mii de cetăţeni ai Republicii Mol-dova deţin cetăţenia României, este o parte dinReîntregire. Faptul că mii şi mii de tineri basara-beni studiază în dreapta Prutului reprezintă oparte din Unire”, spune Vladimir Beşleagă într-un interviu pentru Radio Chişinău, partenerul ba-sarabean în acest proiect.

În anii ’90, Vladimir Beşleagă a fost deputatîn primul Parlament al Moldovei independente şi a fostunul din liderii Mişcării de Eliberare Naţională şi un mi-litant pentru revenirea la valorile româneşti în stângaPrutului, alături de Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Ion Vatamanu, Leonida Lari,Ion şi Doina Aldea Teororovici, Lidia Istrati etc.

Expoziţie de pictură Ioan RoşcaDupă delicata expoziţie de pictură „Flori pentru Doamne”, care a putut fi

admirată la Galeria de Artă de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Pia-tra-Neamţ, timp de mai bine de o lună de zile, joi, 29 martie 2018, în prezenţa

unui public deosebit de receptiv, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură sem-nată de artistul plastic nemţean Ioan Roşca. Evenimentul a fost deschis de artistulplastic Mircea Răsvan Ceacâru, iar despre lucrările expuse, despre bogata acti-vitate creatoare a pictorului Ioan Roşca, membru al Uniunii artiştilor Plastici dinRomânia, a vorbit prof. dr. Lucian Strochi, critic de artă.

Menţionăm că, alături de cele 90 de lucrări semnate de Ioan Roşca, pe si-meze se regăsesc o serie de tablouri aparţinând foarte tinerelor talente, MariaAlexandra Filip şi Ioana Adela Tănase, aflate la un început promiţător de drum.

Istoria idealului naţional:Marea Reunire – România Mare

Pentru a marca actul unirii Basarabiei cu Ţara –Mamă, Complexul MuzealJudeţean Neamţ a organizat în data de 25 martie 2018, la sediul Muzeului de Is-torie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, un amplu eveniment.

În deschidere, prof. univ. dr. habilitat în istorie Nicolae Enciu, a susţinut oconferinţă cu tema: „Marea Unire din 1918”.

f


cest caz Rusia trebuie să dea drumdeschis Transnistriei în componenţasa; or, în acest caz, nu putem să numenţionăm o altă problemă – lipsaunei graniţe comune a Transnistrieicu Rusia. Ori, includerea Transnis-triei în componenţa Rusiei ar de-ranja şi SUA şi Europa.Fiind exponentul planurilor puti-

niste, Dodon nu încetează să promovezeorientarea prorusă şi afirmă că socialiştii,obţinând puterea, vor reuşi să anulezeacordul de asociere cu UE şi să schimbevectorul dezvoltării RM. Unii purtători deopinie, referindu-se la factorul geopolitic,menţionează că nimic nu se poate întâm-pla cu unirea atâta timp cât SUA, stateleEuropene şi Rusia nu o vor accepta.

Se discută mult şi despre cum poatefi realizată unirea. O modalitate de unireeste ca aceasta să aibă loc instantaneu,când ambele Parlamente, la o şedinţă co-mună, ar adopta o decizie de integrare te-ritorială. Ce s-a întâmplat în 1990 întreGermania de Est şi cea de Vest? Ce reguliau fost încălcate în restabilirea adevăru-lui? Ale cui interese dintre cele două stateau fost ştirbite? Constatăm o situaţie simi-lară cu cea a României şi RM la etapa ac-tuală, cu atât mai mult că ocupaţiasovietică a fost o urmare a pactului Rib-bentrop – Molotov. Această cale nu ar fialtceva decât restabilirea adevărului isto-ric. O atare soluţie este un răspuns şi laaderarea RM la UE şi NATO.

Cineva, probabil în glumă, atribuierolul de potenţial unificator oligarhuluiPlahotniuc, specificând că acesta ar face-oîntr-o noapte. Este mai degrabă un zvondecât o posibilă realitate, este şi o ademe-nire a unioniştilor să-şi dea votul pentruPD. E greu de crezut că PD-ul, plin de co-munişti, într-o noapte şi-ar schimba viziu-nea. Mai mult adevăr ar fi în ideile că V.Plahotniuc nu este nici pro unire şi niciprorus. El se simte foarte bine într-o Mol-dovă controlată de el deplin.

Preşedintele Parlamentului RM A.Candu consideră ca actul unirii este înmâinile poporului, şi dacă un atare rezul-tat ar oferi un referendum atunci guverna-rea trebuie să ia în consideraţie voinţacetăţenilor.

Avem şi o altă situaţie: declaraţiile deunire ale câtorva primării cu semnăturileconsilierilor locali. Este ceva simbolic,dar nu lipsit de valoare.

Ce face Dodon? Cheamă autorităţilestatului să ia măsuri imediate pe motiv căe pusă în mare pericol securitatea statului.Tot el a chemat primarii docili din forma-ţiunea sa politică să facă declaraţii anti-unioniste, lucru care a şi urmat, numai cănu s-a trecut fără falsuri, minciuni, înjosireşi umilinţă la care au fost supuşi oamenii.

Aşadar, reamintindu-ne despre celecomunicate, putem conchide că unirea tre-buie privită din diverse puncte de vedereşi ne dăm seama că o atitudine simplistăar dăuna.

Ca încheiere: pentru RM, unirea cavaloare supremă, ar fi logic să se reali-zeze nu pentru a demonstra ce valoareare aspectul moral /spiritual, social saueconomic, nu pentru a crea mituri des-pre eroi, ci pentru a repara greşelile is-toriei.

Victor SÂNCHETRU

Semnarea parteneriatelor „100+100de şcoli întru Marea Unire a Românilor”

arţi, 27 martie, au fost semnate protocoalele între 120 deşcoli din Neamţ şi 120 de şcoli din Republica Moldova dinproiectul „Copiii şi Marea Unire a Românilor” dedicatCentenarului Unirii. Parteneriatele încheiate vor da posi-bilitatea elevilor şi profesorilor din Neamţ şi Basarabia săderuleze împreună activităţi de cunoaştere reciprocă a is-toriei, culturii, tradiţiei, învăţământului prin vizite şi con-cursuri organizate până la sfârşitul verii. Este prima parte

a proiectului care se derulează până la 1 decembrie 2018, când seva marca Centenarul Unirii. Pentru că au fost mai mult de 100 deşcoli din Basarabia care au dorit să intre în parteneriat, au fost in-cluse acum 120 de şcoli care au semnat acordurile, urmând ca dinluna septembrie să fie incluse şi celelalte şcoli. Pe lângă vizite re-ciproce, proiectul include câteva mari activităţi comune: concu rsuljudeţean „Centenar – Mesaje pentru viitor”; Art History Fest 2018– un festival istoric pentru tinerii artişti; şcoala de vară „Tezaurde istorie şi spiritualitate – moştenire pentru viitor” ce se va des-făşura în perioada iulie – august 2018.

Ceremonia de semnare a parteneriatelor a fost găzduită deMuzeul de Istorie, acolo unde la orele amiezii delegaţia ce a re-prezentat şcolile basarabene, condusă de Vlad Caragia, a fost în-tâmpinată cu pâine şi cu sare de un grup de elevi şi profesori încostume naţionale şi de profesor Elena Preda din partea Inspec-toratului Şcolar Judeţean Neamţ. Delegaţia basarabeană, formatădin 34 de manageri de şcoli împuterniciţi să semneze protocoalelepentru celelalte şcoli, a intrat în muzeu cu tricolorul pe care scrie„Să trecem Prutul! – 2016” urmat de semnăturile celor din grupulde iniţiativă unionistă.

Festivitatea a început cu intonarea imnului României de cătreeleva Maria Apetrei, cântat de toţi cei prezenţi, apoi au fost rostiteurări de „Bun venit acasă!” colegilor şi fraţilor de peste Prut.

Profesor Elena Laiu, inspector general şcolar a urat „La mulţiAni!” de ziua când Unirea a fost votată în Sfatul Ţării din Basa-rabia anului 1918 şi a punctat activităţile mari ale proiectului ceva fi derulat de cele 120 de şcoli partenere.

Vlad Caragia, preşedintele onorific al Departamentului Cultedin Sfatul Ţării II, a mulţumit tuturor pentru implicarea în acestproiect şi a îndemnat la acţiune, asemenea cum „Unirea a făcut-oomul de rând, acum 100 de ani în urmă (…), importante sunt fap-tele care vor urma”.

Profesor Elena Preda, inspector şcolar disciplina Istorie şi or-ganizatorul proiectului, a mulţumit Consiliului Judeţean Neamţ,Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, AsociaţieiProfesorilor de Istorie din Neamţ şi şi-a exprimat speranţa că sem-narea protocoalelor să fie „piatra de temelie pentru Unirea în Edu-caţie, pentru că prin educaţie vom izbândi”.

După semnarea documentelor a urmat conferinţa „G.T. Ki-rileanu şi Marea Unire” susţinută de Constantin Bostan şi lansareavolumului „Carol al II-lea şi sfârşitul democraţiei. Un rege, uncult, o camarilă” semnat de Daniel Diaconu, Elena Preda, Cris -tiana Şoimaru, Andrei Nica, Dionisie Savin. (Red.)

UNIREA – aspecte actuale

a

M

N.R. Articolul de mai sus conţinecomunicarea pe care prof. Victor Sân-chetru, din Republica Moldova ar fitrebuit să-o susţină în cadrul simpozio-nului desfăşurat pe 24 martie la Semi-narul Teologic „Veniamin Costachi”din Vânători Neamţ. Menţionăm că re-vista APOSTOLUL a solicitat în timputil tuturor participanţilor comunică-rile care urmau să fie prezentate lasimpozion (Unii s-au conformat, alţiiba.), în ideea publicării lor în paginilerevistei, ceea ce vom şi face, în limitaspaţiului disponibil. Cum din motiveobiective, prietenul nostru Victor Sân-chetru – unul dintre participanţii laconceperea şi materializarea proiectu-lui Centenarul Unirii cu Basarabia,încă de la întâlnirea din noiembrie tre-cut de la Chişinău – nu a putut fi pre-zent în Neamţ, deschidem seriapublicării comunicărilor cu lucrareasa UNIREA – aspecte actuale. Un gestreparatoriu, sperăm noi.

M. Z.

Lecţia de istorie



u acelaşi prilej, colecţionarii Viorel Nicolau şi Constantin Paţilea au pro-pus publicului o incursiune în „istoria idealului naţional”, prin intermediulunei impresionante colecţii de medalistică şi ilustraţie cartofilă.

Potrivit realizatorilor expoziţiei temporare Marea Reunire-RomâniaMare: Medalia este o reflexie a istoriei şi emană din evenimente, fapte şipersonalităţi relevante ce ne-au marcat trecutul. Emiterea medaliilor decătre conducători şi exponenţi ai neamului românesc sau în împrejurări

ce privesc istoria naţională, con-stituie dovada perenităţii şi pre-zenţei noastre în rândulpopoarelor care au însemnatceva în istoria mai veche şi mainouă din această parte de lume.Pentru noi, colecţionarii, meda-liile aduc argumente suplimen-tare asupra istoriei şi unităţiiromânilor indiferent de teritoriileîn care au locuit sau de sferele deputere care le-au umbrit sau in-

fluenţat existenţa. Imaginile cartofile de pe plicuri sau ilustraţiile timbrelor în-tregesc viziunea noastră despre românism şi patriotism.

În încheierea activităţii, au susţinut un recital vocal Corul Imperialii al Li-ceului Teologic Ortodox Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Corul Camenaal preoteselor din Protopopiatul Piatra-Neamţ.

Premiile Concursului Naţional de arteplastice „Nicolae Milord”, ediţia a II‐aMiercuri, 28 martie, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen

Saeculare” Neamţ, a avut loc vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură prilejuităde Concursul naţional de arte plastice „Nicolae Milord”.

Aflată la a doua sa ediţie, competiţia (care s-a desfăşurat pe două secţiuni:pictură şi grafică) – concepţie a catedrei de pictură a Şcolii Populare de Artă Pia-tra-Neamţ – a reunit lucrări ale cursanţilor de la Şcolile Populare de Artă din întreagaţară. Ca şi anul trecut, juriul a avut o misiune destul de grea în a decide lucrările caresă fie premiate, dificultate dată de valoarea artistică a creaţiilor din concurs.

Finalmente, s-a decis acordarea premiilor I pentru: Viorel ILIŢOI („Veneţia”)

(urmare din pag. 9)

C

Judeţul Neamţ în Memoriile Reginei Maria (II)l De la Piatra la Dobreni şi Grumăzeşti

doua vizită a Reginei Maria la Piatra, învremea războiului, a avut loc în ziua de23 Sept. – 6 Octomvrie 1917. Trecuseabia o lună şi jumătate dela vizita prece-dentă. Iată ce au consemnat rândurile re-gale la pagina 337-329, din acelaşi alIII-lea volum din „Povestea Vieţii Mele”,cu privire la cele ce se petreceau în oraşul

nostru şi în vecinătăţile lui, la Dobreni şi Gru-măzeşti:

La ora 9 ne-am coborât la Piatra unde amfost întâmpinaţi de generalul Averescu. Am tre-cut din spital în spital, vizitând cât am putut demulte până la 10 jumătate, ora când eram aş-teptată la sanatoriul organizat de generalul Ave-rescu. Aici am fost întâmpinaţi cu multă cinsteşi urale de către ofiţerii şi doctorii de diferitenea muri.

Generalul Averescu m'a condus spre mijlo-cul curţii, unde era întins un covor mic în culorideschise. Acolo am ascultat o mică slujbă reli-gioasă, urmată de o cuvântare a generalului,foarte bine rostită. Toate erau cât se poate defrumos organizate şi cu acea desăvârşită ordinecaracteristică firii lui Averescu. În una din bă-răci ni se arătară diferite lucruri făcute deconvalescenţi şi aici mi s'a prezentat o mulţimede lume de diferite neamuri.

M'am arătat binevoitoare faţă de toţi, vor-bind cu fiecare limba lui, în timp ce fiecare seîmbulzea în jurul meu. Înainte de dejun, LiseSoutzo ne duse la căsuţa ei depe culme care ecât se poate de drăguţă, în care totul e frumosşi pe deasupra are drept decor un crâng cu frun-zişul îngălbenit şi purpuriu. Am fost mai cudeose bire încântată de o bucată de pânză groasăromânească, vopsită portocaliu cu care îşi leagăuneori părul. E o culoare care mă desfată; făceaun contrast puternic cu păreţii albi, lipsiţi de or-namente. Lise se fereşte din adins de orice fel depodoabe sau de răsfăţ. În acest locaş al simpli-cităţii, totuşi îşi îngăduise să atârne pânza por-tocalie. Simt o ciudată pornire către aceastăculoare atât de vie.

Dejunul a fost servit într'o grădină dindosul sanatoriului la umbra unor nuci bătrâni.În jurul mesei noastre, mesele întinse pentru ofi-ţeri şi soldaţii convalescenţi alcătuiau un mare pă-trat. Dejunul nu ţinu atât de mult cât mă temeam

eu, şi la sfârşit soldaţii începură să joace jocurinaţionale; apoi câţiva artişti care se aflau prin-tre convalescenţi, recitară pe lângă versuri pa-triotice şi poezii pline de duh.

După aceea împărţii ţigări celor 2000 deconvalescenţi care defilară în faţa mea unul câteunul, încât la urmă începuse să mă doară braţul.

Apoi ple-carăm însgomotulu ra lelorca să vizi-tăm pedoctori işi ofiţeriifranceziîn casalor deo d i h n ă .Aici găsiipe priete-nul meuF e r re y -rolles şiapoi m e r -serăm lam a r e l e

spital de contagioşi în care colindarea îmi părufără sfârşit: 1800 de paturi de contagioşi. Colo-nelul Anderson mă urmă credincios peste totunde mergeam, arătând o adevărată plăcere afi cu mine, dar şi mirarea de a vedea cât de greae vieaţa unei regine şi munca unei singure zile,pe care el o socoti obositoare până la istovire.

Această încordată colindare se sfârşiprintr'o vizită la bătrâna doamnă Bogdan, unadin cele mai de seamă personalităţi ale oraşuluiPiatra, care totdeauna dorise să vin s'o văd înconacul ei bătrânesc, aşezat afară din oraş. Efără îndoială o locuinţă încântătoare şi am fostprimită cu vădită bucurie şi însufleţire; mi s'aoferit un ceai cât se poate de bun şi aşa de îm-belşugat, încât părea mai mult un prânz. Col.Anderson era aşezat lângă mine şi avea multchef de vorbă, ba chiar se simţea îndemnat spreizbucniri poetice, inspirat de trandafirii de pemasă etc. Rar am văzut un om mai politicos. Ră-mânea însă mut de uimire când vedea ce poateface o singură fiinţă regală în timp de o zi. Nu

înceta de-a spune cu o admiraţie cam înspăimân-tată. După o animată conversaţie, plină de bunăvoie şi un schimb curtenitor de vorbe plăcute, pă-răsirăm pe buna bătrână şi plecarăm, încărcaţicu tot ce se putuse aduna din grădinele, bucătă-ria şi ferma ei. Apoi trecurăm peste mai multedealuri şi prin păduri ruginite de toamnă, pânăla conacul Prinţului Caragea, unde nora lui segrăbi să-mi arate un spital mic, înjghebat de ea,în satul lor. Cu toate că spitalul nu era mare,strădania ei era vrednică de toată lauda şi o fe-licitai foarte călduros. Apoi stărui să ne ducă lacasa socrilor ei, unde iarăşi ne aşteptau tot felulde bunătăţi, însă ne era imposibil să mai gustămceva. Când plecarăm se făcuse noapte; un drumlung, foarte lung în întuneric sub stele; era onoapte dulce şi blajină, plină de încântare. Ma-şina noastră mergea, mergea, mergea... Ajunse-răm în sfârşit la Iaşi la miezul nopţii.

Dăm şi pentru aceste rânduri regale lămuri-rile necesare pentru identificarea şi localizareacelor cuprinse în ele:

Timp de o oră şi jumătate după sosirea înoraş, Regina Maria a vizitat cât mai multe spi-tale. În adevăr Piatra-Neamţ, oraş frumos demunte, cu aer întăritor, – aşezat la câteva zeci dekm depărtare de vechea graniţă, – avea multespitale, întrucât aici se concentrau răniţii şi maiapoi bolnavii de boli molipsitoare. După infor-maţiunile căpătate dela d-na Burbea şi dela avo-catul Ică Grigoriu şi Carol Rorlic, foşti cercetaşisanitari în vremea războiului, erau în Piatra ur-mătoarele spitale mai însemnate: spitalul CruciiRoşii în localul liceului de băieţi, spitalul rusescîn localul şcolii profesionale de fete, apoi altespitale în casele internatului de băieţi, în str. V.A. Ureche, în şcoala evreească, în azilul de bă-trâni, în spitalul de izolare şi în cel judeţean, înprefectura veche, în şcoala Nr. 2 şi 3 de băieţi,în şcoala Elena Doamna depe terenul spitaluluinou etc... Marele spital de contagioşi – după cumne spune dl. avocat Ioaniu, fost prefect pe atunci– era în cazarma regimentului 15. D-sa a înfiinţatacel spital acolo fiind în afara oraşului şi avândlinia ferată chiar pe lângă poartă. Spre a evitacontactul cu oraşul, chiar şi morţii erau înmor-mântaţi tot în afară de oraş – în cimitirul dinsatul Vânători.

A

Lecţia de istorie



Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ (GRAFICĂ); Marius MIHAI („Ve-dere în(chip)uită”) – Şcoala de Arte Timişoara (PICTURĂ); marele pre-miu revenind luiDănuţ ACON-STANTINESEI(„Lacul cu nu-feri”) – ŞcoalaPopulară de Arte

Botoşani.Reamintim com-

ponenţa juriului de anulacesta: profesor dr. Lu-cian Strochi (critic deartă) – preşedinte, Şte-fan Potop (artist plastic,preşedinte al filialeiNeamţ a U.A.P.), Ci-prian Istrate (artist plastic, preşedinte Galeria ERA), Cristinel Prisăcaru (artistplastic) şi Carmen Elena Nastasă (manager „Carmen Saeculare”).

„Fiat Lux!” – expoziţie de lămpi anticela Muzeul de Istorie din Roman

Marţi, 3 aprilie 2018, la sediul Muzeului de Istorie din Roman (Casa Făl-coianu), a avut loc vernisajul expoziţiei temporare „Lămpile antice – Fiat Lux!”din colecţia Muzeului Brăilei „Carol I”.

Au prezentat: cercetător ştiinţific II Costin Croitoru (Muzeul Brăilei „CarolI”) şi cercetător ştiinţific George Dan Hânceanu (Muzeul de Istorie din Roman).

Expoziţia include exponate lucrate din lut, piese originale, dar şi câteva imi -taţii. Lămpile, la care se adaugă trei imitaţii moderne după piese antice, sunt datateîn intervalul secolelor VI a.Chr. – VI/VII p.Chr. Artefactele au fost descoperiteîn cetăţile antice Callatis, Arrubium, Histria şi Beroe, iar ulterior au ajuns în po-sesia Muzeului Brăilei „Carol I”, prin donaţii şi achiziţii. Lămpile sunt greco-ele-nistice, romane timpurii şi romane târzii. Artefactele se remarcă prin eleganţaformelor, rafinamentul execuţiei şi varietatea motivelor decorative.

Exponatele au fost itinerate la mai multe muzee din ţară şi, timp de o lună,toţi cei interesaţi de lumea greco-romană sunt aşteptaţi la Roman să ia contactcu o parte a culturii antice”, în perioada 3 aprilie - 6 mai 2018.

–

espre sanatoriul „În Carpaţi”, despre că-suţa d-nei Soutzo şi despre casa ofiţerilorfrancezi, am dat lămuriri mai sus. Masa afost servită sub nucii bătrâni ce se văd şiazi „Peste Vale” lângă conacul Costi-nescu.

Vizita la d-na Bogdan, în afară deoraş, e la conacul moşierului Leon Bog-

dan din comuna Dobreni, mare agricultor, carestăpânea şi moşia Budeştii-Ghicăi, după mamasa Ana, o Ghiculeasă. Acesta era un pasionatcrescător de cai şi un mare om politic – fost de-putat în 1905, fost prefect în 1911-13 şi – sena-tor în 1914, după cum ne spune d-1 O. Hogea.D-na Bogdan era fiica marelui Kogălniceanu.Era o femeie foarte energică şi deosebit de inte-ligentă. A avut un însemnat rol politic în acestjudeţ, datorită legăturilor cu marii oameni aivremii. Conacul său dela Dobreni a servit, învremea războiului, ca loc de refugiu şi de largăospitalitate pentru mulţi oameni al ţării.

Vizita regală se prelungeşte în aceeaşi zişi la conacul Prinţului Caragea din GrumăzeştiiNeamţului, unde nora acestuia – o fiică a luiGh. Cantacuzino, fost prim ministru al ţării, în-grijea de un spital din acea localitate. E vorbade d-na Ecaterina C. Caradja. Socrul său estePrinţul Aristide Caradja, un bătrân azi deaproape 80 de ani, care este socotit drept o so-mitate în cunoaşterea fluturilor şi a vieţii lor,după cum a spus la radio şi dl. prof. universitarI. Simionescu. Savantul acesta are la Grumă-zeşti cea mai renumită colecţie de fluturi, pen-tru care i s'a oferit multe milioane. Informaţiiledespre această familie mi le-a dat bucuros d-1avocat V. C. Şoarec.

Constantin TURCU

(N.R. – Text preluat din Revista Apostolul,Anul IV, Nr. 7-9, iulie-septembrie 1938. La trans-criere, am păstrat ortografia originală şi cuvin-tele vechi, pentru parfumul lor autentic. Amrenunţat însă, mai peste tot, la vocala „u” final,deranjantă pentru urechea cititorului contempo-ran. Date despre prof. Constantin Turcu găsiţiîn APOSTOLUL nr. 208)

D

Judeţul Neamţîn Memoriile

Reginei Maria (II) heorghe Teodorescu Kirileanu (13 mar-tie 1872 – 23 noiembrie 1960) a donatoraşului Piatra-Neamţ, prin actul din 24februarie 1956, 30.000 de volume (pu-blicaţii dintre anii 1630-1960), act carestipula înfiinţarea – în casa sa – a uneibiblioteci documentare „pentru lumina-rea poporului”.

G.T. Kirileanu – magistrat, bibliofil, bi-bliotecar, folclorist şi editor al scrierilor luiCreangă – a fost şi unul din primii editori aiscrierilor politice ale lui Eminescu (1905).Membru de onoare (din 1948) al AcademieiRomâne.

În timpul studiilor a funcţionat ca secretaral Consiliului inspectorilor şcolari şi custodela Biblioteca Universitară din Iaşi (1897-1900).

După obţinerea licenţei în drept a lucratca magistrat la Iaşi apoi la Broşteni.

A atras atenţia asupra risipirii manuscri-selor lui Creangă, la zece ani după trecereaacestuia în veşnicie. La îndemnul lui Titu Ma-iorescu, a devenit, din 1906, cel mai importantşi longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă.

Temeinica ştiinţă de carte, probitatea ca-racterului, calitatea şi tenacitatea demersurilorsale culturale îi făcuseră un bun renume încădin anii de studii: reputatul filolog Al. Phi -lippide îl supranumise „rara avis”, iar LouisBasset, secretarul particular al Regelui CarolI, nu ezitase să-l considere „une perle noire”.

În 1906 a intrat în serviciul Casei Regale,unde a primit răspunderea corespondenţei înlimba română şi a petiţiilor către suverani. In-vitat mai întâi să coordoneze editarea mono-grafiilor moşiilor regale cu prilejul aniversăriicelor 40 de ani de domnie ai lui Carol I (1866-1906), lui Kirileanu i se propune apoi să lu-creze în serviciul Casei Regale din Bucureşti.

Din 1909 a devenit şi bibliotecar al Pala-tului Regal, precum şi colaborator apropiat alPrinţului Barbu Ştirbey. A fost înlăturat dinpost în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol alII-lea.

A fost toată viaţa un neobosit cercetătoral trecutului nostru cultural şi istoric, un dis-cret şi generos cărturar, un pasionat cercetătoral folclorului.

Ca o recunoaştere a acestor calităţi, a fost

şi numirea în funcţia de secretar general alFundaţiei „Ferdinand I”, înfiinţată de suvera-nul României în ultimii ani de viaţă, urmândşi sfatul lui G.T. Kirileanu.

O corespondenţă extrem de bogată (circa17.000 de scrisori) ilustrează aria relaţiilor şipreocupărilor lui, în mijlocul cărora s-au aflatpersonalităţi din cele mai diverse, de la TituMaiorescu, N. Iorga şi Marta Bibescu la I. Si-mionescu, S. Mehedinţi şi Constantin C. Giu-rescu, de la regii Carol I şi Ferdinand I laBarbu Ştirbey, Dimitrie Gusti şi Ion I. C. Bră-tianu, de la I. Al. Brătescu-Voineşti, Gr. An-

tipa şi OctavBăncilă la V. Bo-grea, Sextil Puş-cariu, GeorgeVâlsan şi Al. Ro-setti, ori de laJean Boutiere,Marcel Godet şiAndrei Veress, laH. Tiktin, Per-pessicius, ŞerbanCioculescu, DanSimonescu.

A revenit pemeleagul natal,stabilindu-se din

1935 la Piatra-Neamţ, unde a construit o casăpe str. Ştefan cel Mare nr 25 (astăzi – nr. 27),atât pentru el şi cele 30.000 de volume ale bi-bliotecii sale, cât şi pentru văduva şi cei 4copii ai fratelui său Simion.

S-a stins din viaţă la 13 noiembrie 1960,nu înainte de a dona oraşului – la 24 februarie1956 – inestimabila sa bibliotecă, ce cuprindenumeroase titluri şi volume de mare interesdocumentar.

La fel de preţioase sunt şi numeroaselevolume cu dedicaţii, însemnări sau autografeale unor ilustre personalităţi, precum B.P.Haşdeu, Alecsandri, Creangă, Ion Bianu, Ma-cedonski, Vâlsan, Marta Bibescu, ReginaMaria, Iorga, Gr. Antipa, Simion Mehedinţi.

G.T. Kirileanu este cetăţean de onoare almunicipiului Piatra-Neamţ. Biblioteca Jude-ţeană Neamţ îi poartă numele de la 13 martie1992. (COMUNICAT – Biblioteca Judeţeană„G.T. Kirileanu” Neamţ)

G.T. Kirileanu, ctitor de bibliotecăşi martor al istoriei românilor

G

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 12

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

aprilie 2018

Aprilie 2018

2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Fi-lioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000,Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. A urmatclasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei”din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Ele-mentare de Băieţi Nr. 1, cele liceale la

Şcoala Medie de BăieţiNr. 1, ambele din Piatra-Neamţ, şi Facultatea de Is-torie din Iaşi (1961).Cariera didactică: Şcoaladin Zbereşti, Costişa,Neamţ şi Şcoala Nr. 1,Piatra-Neamţ. Ziarist laziarele: „Flacăra” (1963),„Steagul roşu” din Bacău(1965-1968), „Ceahlăul”

(1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: in-spector la Comitetul Judeţean de Cultură, directoral Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În publicaţiile la care a lucrat, a risipit ne-numărate articole, cronici cinematografice, de artă

plastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales peprobleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şifum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grijasoţiei, Maria Stupcanu.

■ 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti,Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lidersindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. Eleste cel care a militat pentru înfiinţarea Sindica-tului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990)şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lu-

cian Corneanu şi ziaristulMircea Zaharia, a hotărâtpublicarea, din martie1999, a revistei „Aposto-lul” (seria nouă), careapare şi în prezent ca pu-blicaţie a cadrelor didac-tice din Judeţul Neamţ,editată de Sindicatul dinÎnvăţământ Neamţ, alcărui preşedinte a fost Flo-

rin Florescu.■ 5/1938 – n. Constantin Teleagă, la Bro-

dina, Rădăuţi, Suceava, prozator. Studii: Liceul„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea deDrept (1960), Facultatea de Filologie (1969), Bu-cureşti şi Institutul de Studii Politice din Paris(1973), doctor în drept (2004, Bucureşti). A acti-vat în C. C. al U. T. C., apoi, a cerut azil politic în

Rememorări nemţene

n

La aniversară – Mihai Agapel „După mai multe căutări, am optat pentru simplitate”

ntelectual de rară distincţie,de autentică generozitate,profesorul şi pictorul MihaiAgape spune că a te simţicreator, este ceva extraordi-nar! Eleganţa sa naturală,priceperea de necontestat,tactul şi înţelegerea de care a

dat dovadă în procesul instructiv-educativ, reprezintă blazonul auten-ticei profesionalităţi. Calea sprepictură şi-a croit-o singur. Foarteiubit de confraţi şi de publicul larg,Mihai Agape împlineşte 80 de ani pe24 martie. Cele mai recente creaţiiale sale au putut fi admirate la Ga-leria „Lascăr Vorel”, până la sfâr-şitul lunii martie.

– La Mulţi Ani! Sărbătoriţipeste câteva zile 80 de ani de viaţăşi peste 60 de ani de activitate crea-toare în domeniul artelor frumoase.Cum aţi rezuma biografia dvs., dom-nule profesor?

– Este uimitor că mă aflu înaceastă postură! Am trăit de toate, şimai bune şi mai rele, dar, cu ajutorullui Dumnezeu, iată, pot să mă bucurşi de acest moment aniversar. În ter-meni de glumă, spun că m-am năs-cut în România Mare, am trecut deal doilea război mondial, am supra-vieţuit foametei din 1946-1947, amtrecut prin tot socialismul şi peste obună parte din orânduirea asta so-cială mai greu de definit! (…) Dupăfacultatea de arte plastice, în 1969am părăsit Iaşul şi m-am stabilit laPiatra-Neamţ. În 1973, mi-am înce-put cariera în învăţământ, pe caream şi încheiat-o după 25 de ani, în1998, când am împlinit 60 de ani.Din aceşti 80 de ani de viaţă, 42 aufost în câmpul muncii, cum se spu-nea! Creaţie plastică fac din 1960,mai întâi în cadrul Centrului creaţieipopulare Iaşi, apoi în cadrul Cena-clului Piatra-Neamţ – Filiala U.A.P.Bacău. Din 1998, sunt membru titu-lar al U.A.P. din România FilialaNeamţ. Încă din copilărie, mi-a fostmult mai uşor să mă exprim dese -

nând, decât să vorbesc. Elev fiind,umpleam toate caietele cu desene,începând de la ultima pagină!

– Ce s-a schimbat în arta plas-tică în ultimii ani?

– Astăzi, artele frumoase se nu-mesc arte vizuale. Bazele materialeşi în general, condiţiile de manifes-tare în acest domeniu, sunt cu totulaltele decât cele în care m-am for-mat şi am activat eu. Frumosul dinnatură şi societate este perceput înalţi termeni, dar, cu aceleaşi dezide-rate afirmate încă de la începutul se-colului trecut în cadrul curentelormoderniste. (…) În ce mă priveşte,trebuie să spun că în permanenţăm-am străduit să mă autodepăşesc,să găsesc o cale de exprimare caresă-mi definească personalitatea.După mai multe căutări, am optatpentru simplitate, ştiind prea bine căîn pictură, simplu nu înseamnă şischematic. Dar, mai trebuie găsit şiacel „ceva” greu de definit, care săimpresioneze privitorul. Aşa amajuns să pictez în tuşe largi, renun-ţând la detaliile migăloase şi mizândpe acorduri cromatice simple şi pecontraste puternice de tonuri, care săpună în valoare mesajul dorit. Cuceva ani în urmă am adoptat concep-tul de „miraj” şi plecând de la peisaj,fac nişte compoziţii închise, sugerândlegături între om şi natură. Asta, în

pictura de şevalet, în atelier, căci amfăcut în permanenţă şi pictură înplein-air, învăţând de la mama-na-tură şi exersând desenul, care stă labaza oricărui fel de pictură. În acestsens, foarte utile mi-au fost taberelenoastre de creaţie plastică, la caream participat mereu. Deci, parcursulmeu în creaţia plastică a însemnatmultă perseverenţă şi multă muncă,fiindcă aşa cum spunea Ştefan Lu-chian, „poţi să ai talent cu carul dar,dacă nu munceşti, este degeaba!”.

– Care a fost evenimentul deviaţă care l-a impresionat în moddeosebit pe Mihai Agape?

– La 41 de ani m-am căsătoritcu profesoara Paraschiva Boca.Făcea şi ea activitate de creaţie plas-tică în paralel cu serviciul la catedră.În 1981 s-a născut fiica noastrăMaria-Mihaela. Acesta a fost eveni-mentul din viaţa mea, care m-a im-presionat cel mai mult! Până atuncifusesem un singuratic, nu ştiam ceînseamnă să fiu familist. Pe lângăfaptul că terminasem cu viaţaamăgitoare de celibatar, certi-tudinea că destinul meu ia oaltă turnură, devenind tatălunui fetiţe, mi-a dat adevăra-tul sens al vieţii pe care oaveam de parcurs. Satisfacţiilevieţii de familie, m-au răsplă-tit din plin! Cu timpul, amdescoperit că – citez o zicere– copiii sunt capitalul iar ne-poţii, dobânda! Mara şi Victorne înseninează bătrâneţile şidau sens vieţii pe care o maiavem de trăit.

– Să spunem că şi scrieţi.De unde provine pasiunea dea-ţi aşterne gândurile, ideile,sentimentele pe hârtie?

– Da, scriu proză. Probabil căeste vorba de afinităţile dintre artă şiliteratură. Am cochetat cu literaturaşi în tinereţe dar, am debutat abia în2012 cu romanul „Lampa care în-tinde morţii prada”, apoi peste doi

ani, pe aceeaşi temă, am finalizat ro-manul poliţist-justiţiar-psihologic„Eşecul fatidic”. În 2016, a urmatcartea „Himere”, o proză scurtă au-tobiografică de factură suprarealist-fantastică, premiată în acelaşi an laFestivalul Internaţional de Creaţie„Vrancea literară”. Ambele cărţi aufost bine apreciate de critica de spe-cialitate şi sper că şi de publicul ci-titor. Au fost publicate cronicifavorabile în prestigioasa revistă li-terară „Convorbiri Literare” – Iaşi,semnate de scriitorul prof. universi-tar Constantin Dram, iar în presa lo-cală le-a prezentat scriitorul AdrianAlui Gheorghe în revista „Conta” şiscriitorul prof. Constantin Tomşa în„Apostolul”. Scriitorul prof. EmilBucureşteanu mă prezintă în cărţilesale „Literatura senectuţii” şi în„Poeme nemţene” precum şi în an-tologia literară „A doua tinereţe”.

– Se spune că a crea înseamnăa anticipa. Şi mai înseamnă a trăiintens şi fertil. Sunteţi de acord?

– Se poate spune şi aşa! Toţi oa-

menii sunt înzestraţi cu spirit creativ.Denumirea de „artă”, în decursultimpului, s-a extins de la cele şaptearte şi la alte activităţi din diversedomenii, unde arta se întrepătrundecu meşteşugul şi cu alte elemente. Şiîn arta plastică, atunci când arta se

I

ntrepătrunde cu meşte-şugul în cel mai înaltgrad, putem vorbi deceva ieşit din comun,adică de creaţie. Săconcepi şi să realizeziceva unic, ceva care tereprezintă sută la sută,

înseamnă şi să fii vizionar, sătrăieşti intens şi fertil! Mai

mult, să te inspiri din reali-tate, să zămisleşti ceva în i -maginar şi să-l aduci înrealitate, să te simţi creator,este ceva extraordinar! Maiales în literatura de ficţiune,să creezi nişte personaje, săfaci ce vrei cu ele, să le hotă-răşti destinul până într-unfinal fericit sau trist, să ajungitu însuţi să crezi că şi ele facparte din viaţa ta reală!

– Cât de mult a contatfaptul că şi soţia dvs., ParascaAgape, v-a însoţit pe acestdrum al artelor plastice?

– Parasca desenează şipictează cu totul în alt feldecât mine. Din acest punctde vedere suntem la antipozi!Compoziţiile ei sunt narative,încărcate cu multe detalii în-văluite de acorduri cromaticeîn surdină, formând arabes-curi complicate, care nu ni sedezvăluie de la prima vedere.Face un fel de calambururisugerând elemente din regnulanimal şi cel vegetal în sim-bioze interesante, rod al ima -ginaţiei sale neconstrânse de

prejudecăţi. Desenează şipictează cu uşurinţă şi por-trete, flori, naturi statice, an-corate mai mult în realism,dar, tot având la bază mode-lul ei intern. Sigur, avândaceleaşi preocupări, ne-amsusţinut reciproc, însă, fără săne influenţăm pregnant în de-mersurile noastre plastice.

Fiecare a mers pedrumul său! Prove-nim din zone şi dinşcoli diferite. Parascaprovine din Bucovinaşi a făcut facultatea laBucureşti, avându-lca profesor pe maes-trul Ion Sălişteanu.Eu provin de pemalul Prutului şi amfăcut facultatea laIaşi, îndrumat de

maestrul Adrian Podoleanu.– Veniţi în faţa publicu-

lui cu o nouă expoziţie. Ceînseamnă pentru dvs. „onouă expoziţie”?

– Aceasta este a 23-a ex-poziţie personală şi o am in-vitată pe Parasca, aşa cumam mai procedat în ultimultimp. După cum se obişnu-ieşte, din când în când, cu di-ferite prilejuri, ieşim înpublic cu ceea ce am putut săadăugăm la realizările noas-tre anterioare. Îmi face mareplăcere să ştiu că tablourilemele sunt apreciate şi în

unele cazuri chiar dorite deoameni care sunt pe aceeaşilungime de undă cu mine, casă zic aşa! Asta ar fi şi o con-firmare a faptului că nu amfăcut umbră pământului de-geaba şi am lăsat ceva înurma mea!

– Spuneţi-ne, vă rog, cestă la originea unui tablou?Cum se naşte un nou tablou?

– Este dificil de răspunsla o astfel de întrebare, dar,pot să afirm că oricare artistplastic are în mod firesc, mo-dalităţi caracteristice de ma-terializare a ideilor sale.Numai în mare există tehno-logii de urmat, căci în amă-nunt, fiecare îşi are reţeta şiîndemânările lui. În ceea cemă priveşte, dacă mă preo-cupă o idee, această etapă du-rează destul de mult, uneorichiar luni de zile. Lucrul pro-priu-zis durează mai puţin şiîn câteva şedinţe. De aceea,tablourile mele au o alură despontaneitate. Asta mi setrage şi de la faptul că lucrezşi în natură, unde sunt nevoitsă abordez procedee mai ra-pide şi tehnici adecvate. Dar,în general, nu-mi place săteoretizez! De data asta amfăcut-o şi sper să nu fi greşit!

A consemnatVioleta MOŞU

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 13


aprilie 2018

ranţa (1970). A lucrat în administraţie şi înînvăţământ (profesor de limba franceză). În1996, se stabileşte în ţară şi exercită diversefuncţii: secretar de stat în Guvernul Româ-niei, în Ambasada României în Spania(2000). Distins cu: Meritul Naţional în Gradde Comandor (Franţa) şi Serviciul Credin-cios în Grad de Ofiţer (Franţa). Cărţi: „Mar-

lene Dietrich Realitat”, „Lilispendenţă”;Hamburg; „Armonizarealegislativă…”; „Moartealui Avram”, roman.

■ 8/2008 – d. DanCepoi, la Piatra-Neamţ,pictor (n. 21 iunie 1949,Târgu-Neamţ, v. fişa luniiiunie),

■ 9/1949 – n. Gheor-ghe Diaconu – Gdia, la

Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neamţ), artistplastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi(1964). Membru al U. A. P. (1991). Expoziţii per-sonale (1972-2007): la T. T. Piatra-Neamţ şi laGaleriile de Artă din Piatra-Neamţ, Roanne –

Franţa (1992), Valencia şi Peniscola, Spania, Ve-neţia, Italia (2000), Nazaret şi Ierusalim, Israel(2002), Sydnei, Australia (2004). Între 1973-2006,expoziţii de grup la Piatra-Neamţ. A participat înTaberele de la Almaş, Borca, Ardeluţa, Toşorog.Premiul „George Apostu”, la Saloanele MoldoveiBacău-Chişinău (1999). În 2009 i s-a organizat oexpoziţie comemorativă la Galeriile „LascărVorel” din Piatra-Neamţ şi la Muzeul de Artă dinBacău.

■ 13/1938 – n. Dan-Mircea Borş, la Piatra-Neamţ, profesor universitar, doctor (1987), mate-matician. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” dinoraşul natal, apoi al Facultăţii de Matematică aUniversităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, aurcat treptele învăţământului universitar, predândla diferite facultăţi de profil. Numeroase articoleşi studii în publicaţiile de specialitate: „Studii şicercetări ştiinţifice de matematică”, „Buletinul”Institutului Politehnic Iaşi, „Cercetări matema-tice” ş. a.

■ 15/1898 – n. Gheorghe Ante, la Văleni,Roman (d. 6. 06. 1978), militar de carieră, poet,publicist, absolvent al Liceului Militar. În 1916-1917, este trimis pe front. la Oituz, Târgu-Ocna,ca sublocotenent, devine apoi comandant decompanie şi de batalion şi va fi decorat de Regele


Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

F

î

La TT, „MIC‐ROLaborator de creaţie

teatrală”eatrul Tineretului organizează, în cadrul proiec-tului „MIC-RO Laborator de creaţie teatrală”,un concurs de selecţie a echipelor de asistenţăvoluntară, adresat liceenilor. Aceştia vor aveaposibilitatea să asiste artiştii invitaţi (drama-turg, regizor, scenograf), să facă asistenţă teh-nică (regie tehnică, lumini, sunet), de producţiesau de promovare.

În cadrul proiectului sevor realiza trei spectacolede teatru produse în trei pe-rioade diferite (mai-iunie,iunie-iulie, septembrie-oc-tombrie). Pentru fiecaredintre cele trei spectacole seva forma câte o echipă alcă-tuită din opt liceeni, fiecareavând posibilitatea să asistela procesul de producţie alunui spectacol din perspec-tiva regizorului, scenogra-fului, dramaturgului, regizorului tehnic, operatoruluilumini, operatorului sunet, personalului de producţiesau de promovare.

Liceenii sunt invitaţi să trimită până la 27 aprilie2018 o scrisoare de intenţie pe adresa de e-mail [email protected]. Pe lângă motivaţie, sevor menţiona cele opt domenii de activitate (regie,scenografie, producţie etc.) în ordinea preferinţelor şiperioada pentru care optează (mai-iunie, iunie-iulie,septembrie-octombrie), pentru a evita aglomerareasau suprapunerea opţiunilor şi a perioadelor.

Pe 3 mai 2018, vom afişa pe situl TT lista cu li-ceenii selectaţi şi categoriile de asistenţă la care suntrepartizaţi, urmând să fie contactaţi în vederea orga-nizării echipelor.

Liceenii interesaţi vor putea intra în contact cuechipa artistică invitată şi cu echipa tehnică, de pro-ducţie şi de promovare a Teatrului Tineretului. În ca-drul echipelor de lucru adolescenţii vor participa activşi vor înţelege felul în care se produce un spectacolde teatru, de la stadiul de idee până la premieră. Ace-ştia vor avea o nouă perspectivă asupra teatrului, caspaţiu în care sunt bineveniţi, iar ideile, experienţelelor de viaţă şi reflecţiile lor sunt importante şi valo-roase. (T. T.)

T

La aniversară – Mihai Agape

Paşi spre Europa

APOSTOLULPag. 14


aprilie 2018

erdinand cu Ordinul Militar „Mihai Vitea-zul” clasa a III-a (1919). După război, acontribuit în mod decisiv la reînfiinţareaUniversităţii româneşti şi a Operei Românedin Cluj. În timpul celui de Al Doilea Răz-boi Mondial a fost comandant al Garnizoa-nei Piatra-Neamţ (1939-1947), când se vaimplica şi în treburile obştii, după cum

citim în revista „Apostolul” (1943). A reorganizat„Corul Veteranilor”. Colaborări: „Calendarul os-taşului”, „Magazin Istoric”, „Flacăra”. Autor alvolumului „Doiniri voievodale”, versuri.

■ 17/1942 – n. Victor Mitocaru, la Pângă-raţi, Neamţ, profesor, poet, prozator şi publicist.A absolvit Şcoala Medie din Bicaz, Facultatea deFilologie din Bacău, apoi Facultatea de Limba şiliteratura română a Universităţii din Bucureşti(1975). Stabilit în Bacău, a fost profesor la Şcoala

Medie Nr. 3, bibliograf la Biblioteca Municipală,inspector la Comitetul de Cultură, redactor la „Ate-neu”, director la Întreprinderea Cinematografică,muzeograf la Muzeul „Ion Borcea”, consilier edi-torial la Editura „Ion Borcea”, consilier judeţean şi

vicepreşedinte al ConsiliuluiJudeţean Bacău. A debutat(1958) în „Constructorul”(apărea pe şantierul Hidro-centralei de la Bicaz), apoi,în ziarul „Steagul roşu” dinBacău (1969); editorial, cu„Intonaţii”, 1989. Volume:„Viaţa lui Criste Cristo-veanu”, „Un muzeu, o

lume...”, „Un om. Preotul Pavel Savin”, „Pedago-gie muzeală”, „Prezentul discutabil”, „Semnul şiclipa”, „Cu Ion Borcea prin veacul frământat”,unele în colaborare.

■ 17/1955 – n. Ma-riana Papară, la Brăila,profesoară, artist plastic,studii liceale în oraşulnatal, Universitatea deArte „Ion Andreescu” Cluj(1978) şi a desfăşurat acti-vitate didactică la Liceulde Artă din Piatra-Neamţ.În prezent, este stabilită înItalia, la Torino, unde a deschis o galerie deartă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţio-nală ARIPA. Este membru U. A. P. şi al Aso-ciaţiei Internaţionale AIAP - UNESCO.Expoziţii personale (1978-2006) în ţară (Piatra-


(urmare din pag. 13)

CALENDAR– aprilie 2018

1. ZIUA MONDIALA A PĂCĂLE-LILOR

01. ROSTAND, EDMOND(1868-1918) dramaturg francez; 150ani de la naştere;

01. STĂNOIU, DAMIAN(1893-1956) scriitor; 125 ani de la

naştere;04. HORIA, VINTILĂ (1915-1993)

scriitor; 25 ani de la moarte; 05. VULPESCU, ROMULUS (1933-

2012) poet; 85 ani de la naştere; 08. DAVILA, CAROL (1828-1884)

medic român de origine franceză; 190 ani dela naştere;

11. CORUL DE CAMERĂ „MADRI-GAL” (Bucureşti); 55 ani de la înfiinţare;

11. DELAVRANCEA, BARBU ŞTE-FĂNESCU (1858-1918) scriitor, 160 ani dela naştere;

11. FILARMONICA ROMÂNĂ DINBUCUREŞTI; 160 ani de la înfiinţare;

11. ŞTEFĂNESCU, MIRCEA (1898-1982) scriitor, traducător; 120 ani de la naştere;

15. JAMES, HENRY (1843-1916)scriitor american; 175 ani de la naştere;

19. CANALETTO (1697-1768) pictoritalian; 250 ani de la moarte;

20. MANIU, ADRIAN (1891-1968)scriitor, academician; 50 ani de la moarte;

20. ZIUA INTERNAŢIONALĂ APRESEI LIBERE;

23. CHIRNOAGĂ, MARCEL RAY-MOND (1930-2008) plastic; 10 ani de lamoarte;

23. ZIUA BIBLIOTECARULUI DINROMÂNIA; ZIUA CĂRŢII;

25. ISER, IOSIF (1881-1958) pictor,grafician, academician; 60 ani de la moarte;

26. VOICULESCU, VASILE (1884-1963) scriitor, medic, academician; 55 ani dela moarte;

28. PAKE-PROTOPOPESCU, EMI-LIAN (1845-1893) deputat, jurist; 125 de lamoarte;

30. NOAILLES, ANNA DE (1876-1933) scriitoare franceză de origine română;85 ani de la moarte. (Red.)

0

„Trimite poezia, sărbătoreşte francofonia!”iua Francofoniei (20 Martie) a fost marcatăla Colegiul Tehnic „Miron Costin” Romanprintr-un picnic poetic sub sloganul„Revendique ta francophonie, poste tonHAIKU!” („Trimite poezia, sărbătoreştefrancofonia!”). În fiecare an, eleviiColegiului sărbătoresc francofonia prindiferite activităţi care evidenţiază

importanţa învăţării limbii franceze.Organizat de Institutul Francez din România,

de către Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şiInstituţiilor Francophone din România (GADIF),în parteneriat cu Organizaţia Internaţională aFrancofoniei – Biroul pentru Europa Centrală şide Est (OIF-BRECO) şi împreună cu instituţii deînvăţământ preuniversitar (şcoli, licee),universităţi şi societăţi comerciale de diferite pro-filuri, picnicul poetic #haikunoi constituie uneveniment unic pe plan mondial, un mijloc origi -nal pentru francofoni şi francofili de a-şi afirmapasiunea pentru limba franceză.

În 2018, această sărbătoare este plasată subînaltul Patronaj al Excelenţei Sale Michaëlle Jean,secretar general al Organizaţiei Internaţionale aFrancofoniei şi a Leïlei Slimani, reprezentant per-sonal pentru francofonie al preşedintelui Republi -cii Franceze, Emmanuel Macron.

Iniţiat în 2014, evenimentul a devenitinternaţional, strângând în fiecare an din ce în cemai mulţi participanţi. La cea de-a treia ediţie, în2017, au luat parte peste 4500 de persoane din 49de oraşe şi 90 de şcoli, licee, universităţi şisocietăţi franco-române.

Picnicul s-a desfăşurat marţi, 20 martie, întreorele 12.00 – 14.00, în peste 50 de oraşe şi co-mune din România, adunând peste 5.000 de

participanţi. Anul acesta, graţie OIF, marcaHaikunoi şi Picnicurile poetice vor ajunge în mai-multe ţări –Bulgaria, Re-p u b l i c aMoldova, Ser-bia.

„ConformdicţionaruluiLarousse, unhaïku este «Oscurtă poeziede şapte spreze -ce silabe, careeste compusădin trei versuri(respectiv din5, 7 şi 5 silabe);în general,haïku-ul evocăun peisaj sau ostare de spirit». Conceptul picnicului poeticconstă în compunerea unor poezii în limbafranceză, iar constrângerile de redactare variazăîn funcţie de vârsta şi cunoştinţele fiecărui partici -pant. Totodată, aceste reguli de stil nu trebuie sălimiteze nicidecum libertatea de exprimare şialegerea temelor care vor fi abordate de cătretinerii creatori.

Liceenii de la Colegiul Tehnic „MironCostin” Roman, coordonaţi de profesor DanaMarinela Aruştei, au răspuns provocării şi aucreat timp de două ore mici poeme în limbafranceză, dând dovadă de originalitate. Ei autransmis cele mai frumoase mesaje de iubire, pri-etenie, folosind suporturi inedite: baloane, de-

sene, colaje etc. Celmai frumos haïku şicel mai original modde prezentare au fostpremiate la sfârşitulactivităţii. Elevii audemonstrat încă o datăcă sunt adevăraţi fran-cofoni, că iubesc lim -ba franceză şi suntconştienţi de impor -tanţa învăţării limbiifranceze”, a afirmatdirectorul ColegiuluiTehnic „Miron Cos -tin”, Ana-Maria Ză -loagă. (Red.)

Z

F

eamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate(1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olan -da, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania,Suedia.

■ 19.1847 – n. Calistrat Hogaş, la Te-cuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor,scriitor. A studiat la Academia Mihăileană

din Iaşi. În 1869, estenumit profesor de „partealiterară” şi, la scurt timp,director la gimnaziul cetocmai s-a înfiinţat la Pia-tra-Neamţ. A mai profesatla: Tecuci, Iaşi, Pensionul„Humpel”, Alexandria,Roman (profesor de isto-rie, limba şi literatura ro-mână şi director al

Gimnaziului „Roman-Vodă”, (1. 09. 1891-15. 10.1899). Se retrage la Piatra-Neamţ (1915). Debutpublicistic în: „Corespondenţia provincială”; vapublica „Amintiri dintr-o călătorie”, în şapte nu-mere din „Asachi” (a făcut parte din comitetul de

redacţie, de la nr. 2). Alte colaborări: „Colectorululiteraru”; „Junimea Moldovei”, „Lupta”,„Munca”, „Năzuinţa”, „Viaţa românească”.

■ 19.1848 – n. Dimitrie Cantemir, la Roz-nov, Neamţ (d. 4. 03. 1896, Piatra-Neamţ), medic,absolvent al Facultăţii de Medicină a Universităţiidin Torino. Revine în ţară (1969) cu titlul de doc-tor în medicină şi chirurgie şi, la 21 de ani, estenumit medic şef al Spitalului din Piatra-Neamţ.Alături de alţi intelectuali, a fondat Societatea Li-

terară-Ştiinţifică „Asachi”(1880), şi revista omo-nimă (1881). A pus bazele(1878) şi a modernizatBăile Bălţăteşti (1881-1884). Membru cores-pondent şi titular al„Société d’HidrologieMedicale”, Paris. Colabo-rări: „Corespondenţiaprovincială”, „Revista şti-inţifică” ş. a. Volume: „Studii asupra febrei pa-lustre”, „Consilii hygienice pentru creştereacopiilor”, „Băile minerale de la Bălţăteşti”,(colab.), „Sărurile minerale de la Bălţăteşti”.

■ 19. 04. 1898 – d. Grigore N. Lazu, laPiatra-Neamţ (n. 1845, Ceahlău), poet, traducă-tor, publicist. A absolvit Facultatea de Drept a


Paşi spre Europa

Pag. 15


N

aprilie 2018


APOSTOLUL

CALENDAR– mai 2018

1. POPESCU-GOPO, ION (1923-1989) actor, scenarist, regizor de film;95 ani de la naştere;

02. BARIŢIU, GEORGE (1812-1893) istoric, om politic; 125 ani de lamoarte;

05. PUŞCARIU, SEXTIL(1877-1948) filolog, academician; 70

ani de la moarte; 06. GOGA, OCTAVIAN (1881-1938)

scriitor, om politic; 80 ani de la moarte;06. ULICI, LAURENŢIU (1943-2000)

critic literar, om politic; 75 ani de la naştere; 09. COŞBUC, GEORGE (1866-1918)

scriitor, academician; 100 ani de la moarte; 10. SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ; 12. BART, JEAN (1874-1933) proza-

tor, academician; 85 ani de la moarte; 15. CUZA, ALEXANDRU IOAN

(1820-1873) domnitor; 145 ani de la moarte;15. GRIGORESCU, NICOLAE

(1838-1907) pictor; 180 ani de la naştere; 15. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A

LATINITĂŢII; 17. (†) ÎNĂLŢAREA DOMNULUI;

ZIUA EROILOR ROMÂNI; 17. TODUŢA, SIGISMUND (1908-

1991) compozitor, muzicolog, 110 ani de lanaştere;

20. ASLAN, ANA (1897-1988) medic,academician; 30 ani de la moarte;

21. MOISIL, GRIGORE CONSTAN-TIN (1906-1973) academician; 45 ani de lamoarte;

22. BACOVIA, GEORGE (1881-1957) poet; 61 ani de la moarte;

24. COPERNIC, NICOLAUS (1473-1543), astronom, matematician; 475 ani dela moarte;

27. DAICOVICIU, CONSTANTIN(1898-1973) istoric, arheolog; 45 ani de lamoarte;

28. AGÂRBICEANU, ION (1882-1963) prozator, academician; 55 ani de lamoarte;

31. GHIBU, ONISIFOR (1883-1972)pedagog, om politic; 135 ani de la naştere;

(Red.)

0

O nouă performanţă a prof. Nadia Cârcul Colegiul Naţional Calistrat Hogaş, în Turcia, în proiect Erasmus+

articiparea elevilor „digital natives” din gru-pul-ţintă la proiectul EUROPEAN VA-LUES AND BEING PHYSICALLYACTIVE THROUGH GAMES FOR ABETTER LIFE (2016-1-PT01-KA201-022813, finanţat de Comisia Europeană prinprogramul Erasmus+, exerciţiul bugetar2014-2020, Acţiunea cheie K2 – Parteneriat

strategic în care sunt implicate şcoli şi instituţii/or-ganizaţii care desfăşoară activităţi în domeniul şco-lar), derulat în limba engleză, reprezintă ooportunitate de învăţare şi de dezvoltare personalăşi profesională, aflată în complementaritate cu edu-caţia formală din cadrul sistemului de învăţământ.Coordonatorul proiectului este prof. Nadia Cârcude la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”.

Cea mai recentă mobilitate a avut loc în perioada12-16 martie 2018, la Ankara, Turcia, unde a avut loco nouă întâlnire în vederea organizării unor activităţide învăţare/predare/formare. Ţările partenere sunt:Portugalia, România, Letonia, Polonia şi Turcia.Şcoala gazdă a fost Inonu Anatolian HighSchool,Altindag, Ankara. Obiectivele activităţii au vizat:consolidarea în rândul elevilor din grupul-ţintă adouă valori europene – toleranţa şi solidaritatea;prezentarea de către elevi a unui joc tradiţional dinfiecare ţară parteneră; interpretarea de către eleviiparticipanţi din ţările partenere a unei scenete care vi-zează toleranţa şi solidaritatea; prezentarea de cătrefiecare partener a unui ziar cu tema „Valori euro-pene”; familiarizarea cu civilizaţia şi cultura turcă.

La întâlnire au participat dna prof. NadiaCârcu, coordonatorul proiectului, prof. dr. MihaelaCătălina Tărcăoanu şi elevii: Alexandra Avram(clasa a X-a), Silviu Chihai (clasa a IX-a), TheodorŞtefan Cioaric (clasa a IX-a), Estera Dumitrache(clasa a XI-a), Vlad Gubendreanu (clasa a X-a),Bianca Popu (clasa a IX-a), Ştefan Pavăl (clasa aXI-a), Alexandra Sandu (clasa a XI-a). Ziua de lunia fost dedicată ceremoniei de deschidere şi exerci-ţiilor de spargere a gheţii şi de intercunoaştere, întimp ce, marţi, 13 martie 2018, elevii au trebuit săinterpreteze scenetele concepute de ei şi să prezinteziarele cu tema „Valori europene”, pentru a faceschimb de exemple de bune practici. De exemplu,elevii români au prezentat dramatizarea având catemă solidaritatea şi toleranţa în sport, protagonistulfiind un baschetbalist acuzat pe nedrept de dopaj.

Un seminar – eveniment de multiplicare aavut loc miercuri, la Universitatea Gazi, acolounde profesori universitari de la Federaţia TuturorSporturilor au susţinut prelegeri despre valorile eu-ropene, precum şi despre ce presupune a fi activdin punct de vedere fizic. Programul a inclus şi vizite

culturale, astfel încât participanţii au putut cu-noaşte cultura şi civilizaţia turcă: Anitkabir, Mos-cheia Kocatepe, Parcul Kugulu, Hamamonu,Muzeul Civilizaţiei Anatoliene, Castelul Ankara,Capadocia. Ziua de vineri a fost rezervată prezen-tării jocurilor tradiţionale specifice fiecărei ţări par-tenere, ulterior, elevii au învăţat regulile şi le-auaplicat, într-o atmosferă caldă, prietenească, plinăde voie bună. La final a avut loc ceremonia de în-mânare a certificatelor care atestă implicarea în ac-tivităţile proiectului.

S-au format viitori cetăţeni europeni, s-au de-păşit bariere lingvistice, s-au îmbunătăţit compe-tenţe de comunicare în limba engleză, s-au însuşitcunoştinţe minime de limbă turcă, portugheză, le-tonă, română, s-au legat prietenii care vor dăinui,s-au tezaurizat amintiri etc. Elevilor li se deschidnoi orizonturi, au şansa să călătorească în străină-tate şi să îşi dezvolte competenţele specifice seco-lului al XXI-lea: rezolvare de probleme, abilităţimultimedia, gândire critică şi sistemică, colaborareşi comunicare interpersonală, exersarea dialoguluiintercultural etc. Tu ... când vei intra în mareafami lie Erasmus+?

Estera Dumitrache: Scrierea scenariului pen-tru dramatizare a fost un proces care ne-a pus min-ţile la contribuţie, ne-a ajutat să ne apropiem şi sădevenim o echipă, în adevăratul sens al cuvântului.Faptul că am locuit la o elevă de etnie turcă, m-afăcut să înţeleg tradiţiile şi să experimentez cum estesă locuieşti într-o ţara musulmană. Am legat o prie-tenie aparte cu familia gazdă şi pot spune că m-aşîntoarce cu plăcere să îi vizitez. Utilizarea limbii en-gleze m-a ajutat să îmi consolidez competenţelelingvis tice şi să devin mai sigură pe mine. În opiniamea, participarea în proiecte Erasmus+ îţi oferă oşansă reală de a vizita locuri noi, de a învăţa lucrurifolositoare, de a cunoaşte oameni minunaţi şi de alega prietenii internaţionale de durată. Recomandcu încredere participarea în astfel de proiecte pentruo experienţă unică, de neuitat.

Vlad Gubendreanu: Proiectul Erasmus+,desfăşurat în Ankara, a reprezentat pentru mine unprilej de interacţiune interculturală. Astfel, muncadepusă efectiv pentru sarcinile de proiect a coexis-tat cu atmosfera destinsă, creată atât de relaţiona-rea cu ceilalţi elevi, cât şi de activităţile ce aveaudrept obiectiv cunoaşterea ţării de faţă, respectiv,Turcia. Participarea activă la realizarea ziaruluicât şi prezentarea concretă a acestuia în faţa unuipublic mi-au permis dezvoltarea continuă, ceea ceîn romgleză se numeşte pubic speaking. (Comuni-cat CN Calistrat Hogaş)

P

Pag. 16

Arte şi meserii

APOSTOLUL aprilie 2018

niversităţii din Cernăuţi, unde va practicaavocatura şi va fi membru al Societăţiipentru Cultura şi Literatura Română dinBucovina. Membru al „Junimii” din Iaşi,unde fusese invitat de N. Gane şi IacobNegruzzi, dar, întrând în conflict cu frun-taşii societăţii, vine la Piatra-Neamţ (tatălsău era preşedinte al Tribunalului). Funcţii:

subprefect, şeful Poliţiei, prefect. Membru al So-cietăţii Ştiinţifice „Asachi” şi în comitetul de re-dacţie al revistei omonime. Colaborări; „Arhiva”,„Lumea ilustrată”, „România muzicală”. L-a acu-zat, în broşura „Adevărul despre poeziile lui Geor -ge Coşbuc”, de plagiat pe poet, la apariţiavolumului „Balade şi idile”. Cărţi: „Francmaso-neria. Alcătuirea, activitatea şi scopul activităţiisale”; „451 traduceri libere şi imitaţiuni de poeziiantice şi moderne din Orient şi Occident”.

■ 19/1976 – d. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (n. 31. 01. 1882).

■ 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, laPosen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefancel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitec-

tură, (1964) şi s-a stabilitla Piatra-Neamţ. A debutatcu un grupaj de sonete înRevista „Asachi” din Pia-tra-Neamţ (1993). Volumede poezii (ed. bibliofile):„…şi Haiku”, „Veşnicaefemeridă”, „Abia zbor…fără urmă”, „Mai grăbit camine… un fluture alb”,

poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cuclipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers înstil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi”,„Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itine-rar spaniol şi nu numai…”– secvenţe şi foto-sec-venţe în stil tanka, „…doar calendare fără file,rondeluri”.

■ 26/1878 – n. George P. Grinţescu, la Pe-tricani, Neamţ, botanist. Absolvent al Liceului„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, apoi al Facultăţiide Ştiinţe din Bucureşti, licenţiat în farmacie(1903), colonel farmacist (1926). Funcţii: farma-cist-şef al Armatei (1929), general şi director su-perior farmaceutic în Ministerul ApărăriiNaţionale (1933), membru al Societăţii de ŞtiinţeNaturale din Bucureşti şi din Cluj, al Societăţii deGeografie, al Societăţii Farmaceutice din Româ-nia, membru corespondent al Academiei Interna-ţionale de Botanică din Paris. Scrieri: „Contex


(urmare din pag. 15)


U

e-a lungul timpurilor, numărul cărţilor deeseuri valoroase şi care şi-au justificatapartenenţa la această categorie de studiiau fost puţine. Cele mai multe erau cule-geri alcătuite din texte compuse din com-pilaţii a căror provenienţă era menţionatăsau nu şi cărora li se aplica eticheta res-

pectivă.Cartea la care vom face referiri în cele ce

urmează (Dincolo de literatură, Eseuri, EdituraCrigarux, 2017) aparţine Anei C. Vârlan, profe-soară de limba şi literatura română la Liceul cuProgram Sportiv Piatra-Neamţ, cu studii solidede filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” dinIaşi şi deţinătoare a unui bagaj consistent de lec-turi de specialitate şi nu numai. Afirmaţia noas-tră se justifică prin activitatea pe care autoarea adesfăşurat-o şi o desfăşoară la catedră, în dome-niul publicisticii (colaborări la diverse publicaţii;conduce revistaşcolară „ADASTRA”), pre-cum şi prin valoa-rea cărţilorpublicate până înprezent (Anotim-pul din noi, 2003;Durerea somnu-lui, 2007; Dindrag, cu dor…numai pe jumătatefolclor, 2009; Chi-puri monahale deieri şi de azi-isto-ricul MânăstiriiBrădiţel, Neamţ, 2009).

Cartea aceasta este alcătuită din 13 eseurigrupate tematic sub titlul „Dincolo de literatură”ceea ce ne dă dreptul să afirmăm, de la început,că volumul poate fi considerat un studiu de sinestătător, o incursiune succintă, dar consistentă înevoluţia milenară a literaturii din mai multe lo-curi şi din epoci diferite, de la textul biblic „Cân-tarea cântărilor” atribuit lui Solomon, la epocamodernă şi contemporană, autoarea selectând cuo pricepere aparte şi comentând operele respec-tive. Şi apoi rezultatele analizei sale sunt aşezateîntr-o ordine deloc întâmplătoare: 1. CântareaCântărilor – Simboluri şi semnificaţii (perspec-tivă poetică – repere de analiză); 2. Paradigma li-terară a utopiei – Thomas Morus, Utopia; 3. De lanihilism la creştinism – Feodor Mihailovici Dos-toievski, Adolescentul; 4. Prelungirea imaginaruluicavaleresc în romanul secolului al XIX-lea –

Idiotul de Feodor Mihailovici Dostoievski (Prin-ţul Mişkin- „Cavalerul sărman”); 5. Popa Duhude Ion Creangă – Încadrarea în canonul povesti-rii; 6. Dimensiuni ale poeticii moderne – Ulisede Lucian Blaga; 7. Din Iataca la Dublin – Di-mensiunea modernă a mitului lui Ulise la JamesJoyce; 8. Viktor E. Frankl – Omul în căutareasensului vieţii – literatură şi interpretare; 9. Su-ferinţa şi „bucuria de a trăi” în Jurnalul fericiriide Nicolae Steinhardt; 10. Yukio Mishima –

Templul de aur; 11. Vorbele bătrânilor şi mur-murul tobelor – O lume se destramă de ChinuaAchebe; 12. Salman Rushdie, Orient, Occident– universul povestirilor; 13. Colaj de poezie ro-mânească – sugestii de interpretare.

Fără a avea pretenţia unei analize aprofun-date – deoarece scopul acestor rânduri este doarsemnalarea unei cărţi importante pentru maimulte categorii de cititori, de la simpli „învăţă-cei” la cei ce emit pretenţii, justificate sau nu, decunoscători în materie – ne limităm la câtevaaprecieri pe care le considerăm drept argumentecare să determine căutarea şi citirea cărţii AneiC. Vârlan.

De la început se poate constata că autoareademonstrează o înţelegere specială a textului,lucru deloc de neglijat mai ales când cineva îşipropune să comenteze texte deja comentate, ve-ritabile valori ale culturii universale. Un exem-plu, poate fi şi felul în care sunt descoperitesensurile multiple şi ascunse ale operelor luiDostoievski („Idiotul” şi „Adolescentul”), dar şimodul în care sunt citate analize ale unor criticide valoare cu ale căror păreri autoarea este deacord sau intră în contradicţie. În acest sens re-marcăm însoţirea fiecărui eseu de o bibliografiea comentariilor, în care descoperim nume pre-cum: Ion Ianoşi, Valeriu Cristea, Silviu Man,George Călinescu ş.a.

Textele eseurilor Anei C. Vârlan din aceastăcarte pot fi utilizate atât în instrucţia viitorilor fi-lologi, şi de ce nu, în acelaşi timp exemple pen-tru mulţi dintre cei care în prezent chinuie hârtiafără să deţină un aparat critic asumat. În acest

sens, recomandăm celor interesaţi să zăboveascăcu atenţie sporită, mai ales, asupra analizeiexemplare făcută povestirii „Popa Duhu” de IonCreangă.

Demnă de reţinut este interesanta lecţie deanaliză a literaturii universale, prin cele trei textecare aduc în discuţie la modul comparativ temacălătorului în căutarea destinului, aşa cum a fosttratată de-a lungul mileniilor de la Homer la Danteşi James Joyce şi, nu în ultimul rând de LucianBlaga.

După interesantul eseu în care autoarea seopreşte asupra unei cărţi de excepţie despre ororiledin închisorile Holocaustului, carte semnată deViktor E. Frankl („Omul în căutarea sensului vie-ţii”), deloc întâmplătoare este aşezarea celei maioriginale interpretări citite de noi despre „Jurnalulfericirii” de Nicolae Steinhardt: „…nu o reconsti-tuire a unei experienţe de viaţă, ci o trăire cu mult

mai adâncă (aşa-dar spre interior!)a conştiinţei, omărturie despredrumul sinuos pecare intelectul, pede o parte şi simţi-rea lăuntrică, pe dealtă parte, îl par-curg cu dorinţa dea înţelege sensulsuferinţei…” Aşa-dar, cartea „părin-telui de la Rohia”poate fi socotită înconcepţia analizei

făcute de autoarea noastră tot o „căutare a sensuluivieţii”, dar a omului pătruns de credinţa creştină.

Nici cea de-a treisprezecea parte care încheievolumul, nu este de neglijat. Aceasta, deşi la o lec-tură fugară ar putea fi socotită ca nefiind parte aîntregului de care vorbeam mai sus, este impor-tantă în economia scrierii deoarece aduce în atenţiecâteva opere poetice, ce marchează evoluţia poe-ziei româneşti de la Eminescu, la Arghezi. Maimult, analiza din aceste ultime pagini ale cărţii estedin nou un model de abordare a unei opere literare,renunţându-se la banala modalitate prin care, decele mai multe ori se răspunde la fel, banalei în-trebări: „ce a vrut să spună autorul în aceastăoperă?”.

Nu ştim cât de uşor va fi găsită această cartede către cei interesaţi, dar considerăm că merităcăutarea.

Constantin TOMŞA

Dincolode literatură

Cartea de eseuri:

D

Pag. 17

Arte şi meserii

APOSTOLULaprilie 2018

hina Calysaya”, „Câteva cuvinte despreConferinţa «Flora Muscelului»”, „Contri-buţii la flora Judeţului Neamţ. Plante rarestrânse pe Muntele Măgura”, „Genul Sol-danella şi Soldanella Hareţii pe MunteleCeahlău”, „Plantes nouvelles ou oeu con-ues de Roumanie”, „Contribuţii la floraRomâniei”, „Tratat de botanică farmaceu-

tică”, „Studii asupra in-dustriilor noastre” ş. a.

■ 27/1949 – n. IrinaIrimescu, la Piatra-Neamţ(d. 9.06.1970, Bucureşti),poetă, pictoriţă. A absolvitLiceul „Petru Rareş”, apois-a înscris la Institutul deArtă Plastică „NicolaeGrigorescu” din Bucu-reşti, secţia pictură monu-

mentală, afirmându-se ca un talent deosebit. A în-ceput să scrie versuri la 14 ani. Ţinea un jurnal.Singura carte de poeme, publicată postum, pecheltuiala familiei, la Editura „Litera”, intitulată„Versuri”, ilustraţiile autoarei, (1971), trădează un

talent neajuns la maturitate. ■ 29/1941 – n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Ita-

lia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella,Italia. După absolvire a lucrat în specialitate, înItalia şi Austria. În anul 1975, a venit în Româniaca şef de secţie filatură la întreprinderea mixtă ro-mâno-italiană, RIFIL, din Săvineşti. Peste un ans-a stabilit la Piatra-Neamţ împreună cu întreagafamilie. A contribuit efectiv la organizarea şi dez-voltarea filaturii după model italian şi, în 1981, a

fost confirmat de Aduna-rea Generală ca director,calitate în care s-a preo-cupat de bunul mers alîntreprinderii, dar s-a im-plicat şi în viaţa socialăşi culturală a Municipiu-lui Piatra-Neamţ şi a Ju-deţului Neamţ. Membrufondator al Camerei deComerţ Italo-Române

din Bucureşti (1994), a fost şi preşedinte alacesteia, în prezent fiind membru în ConsiliulDirector. A primit titlul de „Cavaliere dell’Or-dine al Merito dela Republica Italiana”, (1993),a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neamţ (1998). În anul 1997 i s-a acordat titlulde Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.



C

Sărbătoarea la româniuntem un popor minunat, vesel şi pus pe şotii. Ne plac sărbăto-rile, atât cele laice, cât şi cele religioase. Suntem morţi după ele.Exemplificăm: Paştele, Crăciunul, Anul Nou, 1 Mai, 9 Mai, 10Mai şi... Bine că s-a scos sărbătoarea aia de la 8 mai că erau preamulte în luna când rozele înfloresc. De aproape trei decenii, decând cu democraţia, una-două ieşim pe scenă şi tropăim cu rostşi fără rost. Culmea, şi în ţară şi peste hotare. Ne găsim în treabă.

Admirabilul cântăreţ Fuego una-două trece Prutul, la basa-rabence să le facă ochi dulci. Întotdeauna le aduce un paner cu ouă roşiimari, frumoase din România. Cum ajunge în sala de spectacol, coboarăîntre ele şi le cântă pe versurile lui Vieru. Cam aşa: „Ţi-am adus unmăr de la noi de-acasă⁄ Ţi-am adus un măr fiindcă eşti frumoasă...”După aceste versuri urmează prăpădul: pupături, bocete, suspinuri, su-ghiţuri. Cel mai şifonat iese Fuego, dar pentru patrie se sacrifică. Să-racul!

În ţară, semenii noştri îl ascultă de sărbători pe bardul TudorGheor ghe. Când aud: „Aceasta este ţara mea⁄ Şi neamul meu cel ro-mânesc⁄ Aici aş vrea eu ca să mor⁄ Aici aş vrea eu să trăiesc.” li se facepielea de găină, apucă câmpii, fluieră, devin patrioţi. Nu patrioţi de vi-trină de care vezi la toate ocaziile politice, în Piaţa Independenţei.

În zilele de sărbătoare pe toate posturile de televiziune lumea râde,cântă şi dansează de parcă am trăi la Rio. Festivalurile şi concertele dela Mamaia, Mangalia sau Braşov ţin atmosfera încinsă. La Ştrandul Ti-neretului din Piatra-Neamţ, când vine câte o trupă-trupă zici că e cu-tremur. Fug bietele veveriţe de pe Cernegura de rup pământul, nu seîntorc acasă cu lunile.

Ce face românul de sărbători? O face de oaie, chefuieşte acasă saupe coclauri. Disponibilizatul, amărâtul care nu ştie dimineaţa încotros-o apuce, ar lua şi el o tărie dimineaţa, dar de unde bani? Merge înpiaţa Bistriţa şi îi aşteaptă pe samsari să le descarce marfa. Românii cubani, de sărbătorile pascale ies la iarbă verde. Peste Vale, Cârloman,Bâtca Doamnei, malurile Bistriţei poluate. Părinţii cu copii buni, sili-tori, harnici, care obţin la finele anului premiul I cu coroniţă, pleacă cuei în excursie pe meleaguri străine, să vadă cum e „afară”.

La sărbători, indiferent de natura lor, se bea „industrial”. Şi ţuicăşi bere şi vin şi tot ce apare sub nas. Paradoxal, de sărbători gustă şi si-mandicoşii patroni, domnii cu nas subţire şi studii puţine. Asta-i piesa.Chefurile de chefuri fac parte din peisaj.

Paradoxal sau nu, şi elevilor le plac sărbătorile din bătătură, indi-ferent de sorginte, numai mate şi chimie să nu se facă. Ce pozne punla cale elevii de sărbătorile pascale? Merg la Înviere, la scrânciob, lahoră, la... căci aşa e în vacanţă. Dureros e faptul că populaţia şcolarăscade de la an la an. E un eveniment deosebit când vezi pe uliţele sa-tului românesc roind grupuri de copii gălăgioşi. Într-o gazetă de Piatra,de dată recentă, se preciza că în comuna Bârgăuani-Neamţ, din 11 şcoliexistente cândva, mai funcţionează una singură, cea de centru. Restulau fost transformate în secţii de votare pentru alegeri, dependinţe, praz-nicar pentru credincioşi... Dacă ştirile sunt adevărate ne pasc necazurimari. Un profesor din Botoşani a fost bătut în clasă de doi elevi, în faţacopiilor. Pe ce lume trăim Doamne? Poftim?

Dumitru RUSU

S

Ambasadorul Hans Klemm a inauguratRaftul American la „G.T. Kirileanu”

iua de luni, 26 martie 2018 amarcat pentru Biblioteca Jude-ţeană „G.T. Kirileanu”, pentruangajaţii acesteia şi pentru pu-blicul cititor o dată importantă:cea a vizitei ambasadoruluiamerican Hans Klemm.

Scopul acestei vizite –după cum a explicat în cuvântul dedeschidere directorul-manager Mi-haela Mereuţă – a fost inaugurareaRaftului American cu o donaţie decarte de peste 300 de volume, care vorintra în colecţiile secţiilor Carte deArtă şi Carte Străină şi vor fi puse ladispoziţia cititorilor nemţeni interesaţide evoluţia istorică, politică şi culturalăa SUA.

Pornind de la consideraţia căacesta este doar începutul unei colabo-rări durabile, doamna Mihaela Mereuţăa oferit un scurt istoric al contactelorromâno – americane care au avut locîn spaţiul bibliotecii. Prezenţa ameri-cană la Piatra-Neamţ şi cooperarea cubiblioteca se regăseşte şi în parteneria-tul cu organizaţia Peace Corps, în ca-drul căruia cinci voluntari americani aupredat cursuri de limba engleză şi aususţinut dezbateri despre cultura şi ci-vilizaţia americană. Colaborarea a con-tinuat cu programul Biblionet susţinutde Fundaţia „Melinda şi Bill Gates”,program care a promovat diversifica-rea gamei de servicii oferite de biblio-tecile publice din România. În anul2018 Biblioteca Judeţeană „G.T. Kiri-leanu” s-a implicat în alte două pro-iecte cu parteneri americani şi anumeGreen – Impact (Fundaţia „Noi Ori-zonturi) şi Copiiifac coding în bi-blioteci (FundaţiaProgress).

În discursulsău, ambasadorulamerican HansKlemm a prezen-tat cele trei prio-rităţi ale misiuniisale în România.Prima prioritateeste securitatea

României şi a SUA, cele două ţăriavând calitatea de parteneri strategicişi de aliaţi în cadrul NATO, deoarecetrăind într-o lume periculoasă, nesi-gură şi imprevizibilă, doar prin acestmod de parteneriat putem avea un rolimportant în asigurarea securităţii. Adoua prioritate este promovarea demo-craţiei şi încurajarea României pentruaderarea la valorile şi instituţiile demo-cratice, iar a treia este legată de pros-peritatea celor două naţiuni, adică decomponenta economică a relaţiilor, desporirea investiţiilor reciproce şi a co-merţului.

Consider însă că în cadrul acestoreforturi, prioritare este extrem de im-portantă şi creşterea gradului de infor-mare cu privire la tradiţiile noastre,cultura, istoria Statelor Unite ale Ame-ricii. Avem şi programe de schimburi deexperienţă dintre care cel mai cunoscuteste Fulbright, prin care profesori ame-ricani vin în România, profesori românipleacă în SUA. Anterior, o bună moda-litate de a spori acestă informare a fostproiectul Peace Corps. Şi tocmai acestaeste şi scopul Raftului American, o con-tribuţie modestă, o investiţie, nu doar înbiblioteca publică ci şi în cetăţenii aces-tui judeţ şi în relaţiile pe care le vomavea în viitor.”

Această acţiune a confirmat încăo dată importanţa Bibliotecii Judeţene„G.T. Kirileanu”, faptul că este un im-portant pol informaţional, că promo-vează diversitatea culturală, toleranţaşi drepturile cetăţenilor.

Gianina BURUIANĂ

Z

APOSTOLULPag. 18

Panoramic nemţean

aprilie 2018

Evaluarea Naţională(simulări): Promovabilitate

sub 50% în Neamţai puţin de jumătate dintre elevii de clasaa opta ar obţine medii de intrare în liceeledin Neamţ. Din cei 4.577 de absolvenţidoar 44,75% au reuşit să obţină note detrecere la simulările pentru evaluarea na-ţională la română şi matematică, desfăşu-rate pe 5 şi 6 martie. În urma centralizăriirezultatelor se pare că 6 elevi au obţinut

nota 10 la limba şi literatura română, iar alţi 17au fost notaţi cu 10 la matematică.

Potrivit aceleiaşi statistici, 31,78 % dintreelevi au reuşit să ia note peste 5 la matematică,iar 64,15 % dintre aceştia au primit note peste 5la limba şi literatura română. Notele obţinute lasimulare nu se contestă şi nu se trec în catalog.Totuşi, în situaţiile excepţionale în care se do-reşte consemnarea notelor în catalog, acest lucruse poate face în baza unei cereri scrise depuse decei interesaţi. În acelaşi timp, rezultatele vor fianalizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământprin discuţii individuale cu elevii, dezbateri lanivelul clasei, şedinţe cu părinţii.

Elevii din clasa a VIII-a vor termina cursu-rile în 8 iunie, iar Evaluarea Naţională va începeîn data de 11 iunie, cu proba scrisă la limba şi li-teratura română. Pe data de 13 iunie va fi testa-rea la matematică, iar în 14 iunie, la limba şiliteratura maternă.

Promovabilitateala simularea examenului

de Bacalaureat 2018nspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Neamţa dat publicităţii pe 30 martie rezultatelesimulărilor examenului de Bacalaureatpentru clasele a XI-a şi a XII-a. Procentelede promovabilitate înregistrate la simulă-rile de anul acesta sunt apropiate celor deanul trecut:* Clasa a XI-a: E)a) – 71,85 % (limba şi

literatura română). E)c) – 43,89 % (matematică,istorie) note peste 5.

* Clasa a XII-a: E)a) – 69,92 %, E)c) –52,54 %, E)d) – 63,83 % (note peste 5).

La simularea care a avut loc în perioada 19-22 martie, au fost prezenţi 7.377 de elevi. Dintreaceştia, 22 au obţinut note de 10, din care 14 elevide clasa a XII-a învăţământ de zi. Din totalul ele-vilor participanţi, 2.146 de elevi au luat sub nota5. Notele nu sunt trecute în catalog, acestea fiindun reper în evaluarea stadiului pregătirii elevilor.

Actorii Clubului ARTIS pelocul al II‐lea la Festivalul deTeatru „Gong” de la Roman

pectacolul CINDERELLA – scenariul şiregia Gina Gulai, în interpretarea micuţi-lor actori de la Clubul ARTIS Piatra-Neamţ (Daria Casandra Susan, IoanaDascălu, Ingrid Tofan, Lorena Bania, Teo-dora Chiriac, Şerban Luca, Vlad Gavril şiTudor Toderiţă) – a obţinut Premiul al II-lea la Festivalul de Teatru „Gong”, desfă-

şurat între 30 martie şi 1 aprilie la Roman.Ajuns la ediţia a II-a, evenimentul s-a desfă-

şurat în Sala de Festivităţi a Primăriei. Pietreniis-au aflat în competiţie cu alte opt trupe dinBacău, Iaşi, Bucureşti, Tulcea, comuna Cordun(Neamţ) şi Republica Moldova.

„Copiii au strălucit, ca niciodată, prin inter-pretarea lor impecabilă. Au dat dovadă de profe-

sionalism şi foarte multă dăruire în jocul loractoricesc, cu toate minusurile tehnice ale festi-valului. Sunt foarte mândră de ei. La final, mi-aumărturisit că au jucat pentru mine, a fost un darpentru ziua mea de naştere din 4 aprilie. Am fostvădit emoţionată şi le mulţumesc şi pe aceastăcale. Dragilor, vă iubesc şi vă doresc tot ceea ceeste mai bun pe lume. A fost unul dintre cele maifrumoase daruri pe care le-am putut primi de ziuamea”, a declarat coordonatorul şi regizorul trupeiGina Gulai, actriţă aTeatrului Tineretului.

Spectacolul CINDERELLA a mai obţinutpremii în numeroase confruntări naţionale la Fes-tivalul „Tinere Speranţe” 2016, Ipoteşti-Botoşani;Festivalul Internaţional de Teatru „Neghiniţă”2016; precum şi la Festivalul Naţional de Teatru„George Constantin”, Bucureşti (2017).

„Calistrat Hogaş” şi„Danubiana” în competiţia„Made For Europe‐2018”

ouă din cele nouă proiecte şcolare dinNeamţ s-au calificat la etapa naţională aconcursului „Made For Europe – 2018”finanţat prin Programul Erasmus+.

Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”Piatra-Neamţ

Câştigătorii locului I sunt TheodorNichifor din clasa a XI-a A de la Colegiul

Naţional „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ cuproiectul din campania „Move your body andmind” axat pe sport ca stil de viaţă sănătoasă aadolescenţilor şi Iulian Alexandru Cristea dinclasa a XII-a D de la Colegiul Tehnic „Danu-biana” Roman cu proiectul din domeniul protecţiea mediului „Last chance – preserving biodiversityfor future generations” în care a realizat o Minien-ciclopedie 30 „Specii pe cale de dispariţie în Eu-ropa”. Aceste două proiecte au fost realizate cusprijinul profesoarei Nadia Cârcu de la „CalistratHogaş” care a făcut echipă şi cu profesoara Ga-briela Aioanei pentru proiectul colegiului „Danu-biana”. Concursul naţional se va desfăşura înperioada 11-14 aprilie la Constanţa.

Colegiul Tehnic „Danubiana” RomanCele două unităţi de învăţământ au câştigat pri-mul loc într-o competiţie a produselor finale dinaceste proiecte Erasmus+ ce a avut loc în ziuade 23 martie la Liceul Tehnologic Economic Ad-ministrativ din Piatra-Neamţ. Şcolile înscrise auavut de ales între mai multe teme pentru care aurealizat postere, prezentare power-point, siteweb, film, platformă şi altele. Toate produselecare au concurat au fost ingenioase şi interesanteşi merită menţionate.

Proiectul educaţionalinterdisciplinar„Artă şi ştiinţă”

iblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”Neamţ, în parteneriat cu InspectoratulŞcolar Judeţean Neamţ şi cu Şcoala Gim-nazială Nr. 5 Piatra-Neamţ, a prezentatjoi, 15 martie 2018, în Sala Cupola, ver-nisajul expoziţiei-concurs de pictură inti-tulată „Artă şi ştiinţă”. Expoziţia-concurseste organizată în cadrul Proiectului edu-

caţional interdisciplinar judeţean „Artă şi şti-inţă”, iniţiat de Şcoala Gimnazială Nr. 5Piatra-Neamţ, sub coordonarea profesoareiElena Georgeta Cracană. Lucrările expuse suntrealizate de elevi ai claselor V-XII de la şcoli şilicee nemţene, partenere în acest proiect.

Conform organizatorilor, cunoaşterea şi va-lorificarea potenţialului creator şi a sensibilităţiiartistice ale elevilor, precum şi dezvoltarea spi-ritului competiţional şi de echipă al acestora suntscopurile majore urmărite în cadrul proiectului,iar lucrările din expoziţie demonstrează îndepli-nirea scopurilor propuse.

Cu acest prilej, prof. dr. Gheorghe Cuciu-reanu a susţinut conferinţa cu tema „Metodeledidactice în proiectele educaţionale interdisci-plinare. Raportul între artă şi ştiinţă”. Premiilevor fi înmânate elevilor la finalul anului şcolar2017-2018.

Salbă de medalii pentruelevii CSEI „AlexandruRoşca” Piatra‐Neamţampionatul Naţional de Tenis de Masă –Special Olympics, organizat recent la Bu-cureşti, a reunit la masa de joc 150 deconcurenţi din toată ţara şi 56 de volun-tari, antrenori şi părinţi. Printre partici-panţi s-au numărat şi 16 elevi ai CentruluiŞcolar pentru Educaţie Incluzivă (CSEI)„Alexandru Roşca” Piatra-Neamţ. Ei au

cucerit patru medalii de aur, opt de argint şi patrude bronz.

„Concursul a reunit elevi ai centrelor şco-lare, şcolilor speciale şi organizaţii non-guver-namentale din mai multe judeţe: Braşov, Vaslui,Prahova, Olt, Mureş, Alba, Suceava, Sibiu, Dolj,Giurgiu, Buzău, Mehedinţi, Bacău, Galaţi, Gorjşi Vâlcea. Elevii noştri sunt pregătiţi de cătredoamna profesor Georgeta Tanasă, domnul pro-

fesor Mircea Anton şi au fost însoţiţi de doamnainstructor de educaţie Liliana Văideanu”, a de-clarat profesoara Irina Bălţătescu, directoareaCSEI „Alexandru Roşca”.

Red.

M B

ID

C

S

PANORAMIC NEMŢEAN PANORAMIC NEMŢEAN PANORAMIC NEMŢEAN

APOSTOLUL Pag. 19

Arte şi meserii

aprilie 2018

Sumarasile BAGHIU – NOTE DE TRECERE: Elite trădătoare (pag. 20) Gianina BURUIANĂ – Ambasadorul Hans Klemm a inauguratRaftul American la „G.T. Kirileanu” (pag. 17) * Performanţe nem-ţene la Olimpiada Naţională de Servicii – Reşiţa 2018 (pag. 19)Marcela Rodica COSTACHE – 23 Aprilie – Ziua Biblioteca-rului din România (pag. 19)FSLI – Elevii şi cadrele didactice au nevoie urgentă de protecţie

în unităţile de învăţământ (pag. 2)Violeta MOŞU – INFOCULT (pag. 6, 7, 8, 9, 10, 11) * La aniversară– Mihai Agape l „După mai multe căutări, am optat pentru simplitate”(pag. 12-13)Red. – „Gloria Dei”, corul Seminarului Teologic Ortodox „VeniaminCostachi” (pag. 6) * Ansamblul etnofolcloric „Pe un picior de plai”(pag. 7) * Ansamblul folcloric „Şezătoarea” (pag. 7) * Semnarea par-teneriatelor „100+100 de şcoli întru Marea Unire a Românilor” (pag.9) * CALENDAR – aprilie 2018 (pag. 14) * „Trimite poezia, sărbăto-reşte francofonia!” (pag. 14) * CALENDAR – mai 2018 (pag. 15) *

Panoramic nemţean (pag. 18) * Ziua Mondială a Teatrului (pag. 20)* Ziua Radio România Muzical (pag. 20)Gabriel PLOSCĂ – SUNTEM DATORI CU O UNIRE! (pag. 1-2)Dumitru RUSU – Sărbătoarea la români (pag. 17)Victor SÂNCHETRU – UNIREA – aspecte actuale (pag. 8-9)TT – La TT, „MIC-RO Laborator de creaţie teatrală” (pag. 13)TEOFAN – Mesajul de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului PărinteTeofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la ceas aniversar prilejuitde Centenarul unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918 - 27 mar-tie 2018) (Pag. 1-2)Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene - aprilie 2018 (pag. 12,13, 14, 15, 16, 17) * Cartea de eseuri: Dincolo de literatură (pag. 16)Constantin TURCU – Judeţul Neamţ în Memoriile Reginei Maria (II)l De la Piatra la Dobreni şi Grumăzeşti (pag. 10-11)Mircea ZAHARIA – CENTENARUL UNIRII cu BASARABIA l Săr-bătorit de Sindicatul din Învăţământ Neamţ (pag. 1, 3, 4, 5)*** – G.T. Kirileanu, ctitor de bibliotecă şi martor al istoriei românilor(pag. 11)*** – O nouă performanţă a prof. Nadia Cârcu l Colegiul NaţionalCalistrat Hogaş, în Turcia, în proiect Erasmus+ (pag. 15)

V

23 AprilieZiua Bibliotecarului

din Româniancepând cu anul 1995, ziua de 23 aprilie afost declarată de către UNESCO Ziua In-ternaţională a cărţii şi a drepturilor deautor în scopul „promovării lecturii, a pu-blicării şi a drepturilor de autor”. Data de23 aprilie este o zi simbolică pentru lite-ratura universală, întrucât, la această datăşi în acelaşi an, 1616, s-au stins din viaţă

celebrii scriitori William Shakespeare şi Miguelde Cervantes. În România. Prin Hotărârea deGuvern nr.293 din 14 aprilie 2005, s-a declaratziua de 23 aprilie „ Ziua Bibliotecarului din Ro-mânia”.

Bibliotecarul este astăzi, fără îndoială, unom de meserie, un gestionar al scrierilor. Întrecel ce ştie totul despre cărţi şi îşi asumă respon-sabilitatea şi riscul istoric al selecţiei operelorpentru memoria perenă a lumii şi cel ce a devenitun fel de paznic – magazioner al cărţilor.

Situaţia de tranziţie în care ne aflăm neatrage imperios atenţia asupra necesităţii schim-bării statutului profesional al bibliotecarului.

Secolul XXI ne va despărţi de modelul spi-ritual umanist, erudit al bibliotecarului. El va fitrimis în „muzeul figurilor de ceară” alături detipografii umanişti, de gânditorii/ cugetătoriilumii, cărţii.

Bibliotecarul va fi izgonit de bibliotecarulelectronic, un robot, o multitudine de circuiteelectronice, în spatele căruia va sta infobiblio-tecarul.

Până atunci, la noi rămâne actual bibliote-carul tranziţiei, care se confruntă cu nenumă-rate dificultăţi şi care trebuie să aibă un statutonest între celelalte profesii. Parcurgând atâteaetape în metamorfoza sa, azi el trebuie să devinăconştient de valoarea şi eficienţa profesiei sale,să ştie că este un factor social indispensabil alprogresului.

Iată că în societatea informatizată informaţiaeste o resursă fundamentală, o marfă foarte pre-ţioasă.

Bibliotecar, Marcela Rodica COSTACHEŞcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Roman

Performanţe nemţene la OlimpiadaNaţională de Servicii – Reşiţa 2018

nul 2018 a adus pentru judeţul Neamţ omultitudine de premii la Olimpiadele Na-ţionale de Tehnologii.

Una dintre cele mai fructuoase a fostOlimpiada de Servicii, cu domeniile tu-rism şi alimentaţie şi economic, adminis-trativ, comerţ. Acesta competiţie s-adesfăşurat la Reşiţa, în judeţul Caraş – Se-

verin şi a reunit 175 de elevi participanţi din cla-sele a XI-a şi a XII-a de la liceele de profil, 42de profesori însoţitori şi 22 de membri ai Comi-siei Centrale.

Am fost profesor însoţitor al lotului formatdin cele patru eleve declarate câştigătoare la fazajudeţeană şi pot spune că pentru toate a fost oexperienţă îmbogăţitoare deşi presărată cu emo-ţii şi neprevăzut.

Surpriza absolută a oferit-o eleva CăpraruDelia Ana Maria (96 puncte) de la Liceul Teh-nologic Economic Administrativ Piatra-Neamţ (profesori îndrumători Gheorghiu DoinaGeorgeta, Dobrea Mihaela şi Buruiană Gianina)care a obţinut Premiului I la clasa a XII-a, Tu-rism şi alimentaţie. Expresia „surpriza absolută”nu este tocmai potrivită pentru că Delia AnaMaria a mers drept la ţintă, fiind hotărâtă să ob-ţină această performanţă. Au ajutat-o la aceastao voinţă de neclintit, multă conştiinciozitate şiseriozitate, motivaţie, talent şi foarte multămuncă.

Iată ce a declarat Delia Ana Maria imediatdupă încheierea concursului „Deocamdată nurealizez că sunt învingătoare absolută pentru cănu sunt obişnuită cu această poziţie dar voi în-cerca să mă acomodez şi ştiu că impune mult dinpartea mea. Această distincţie reflectă o muncăasiduă dar îmi va oferi şi foarte multe beneficiiîn viitor şi posibilitatea să devin ceea ce do-resc... printre altele, studentă la Facultatea deŞtiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor dinCluj, specializarea Economia Comerţului, Tu-rismului şi Serviciilor.”

Rezultate meritorii au obţinut şi celelaltetrei eleve ale lotului nemţean:

– Vezeteu Nicoleta (88,5 puncte) – men-ţiune, clasa a XI-a, Economic, administrativ, co-merţ, tot de la Liceul Tehnologic EconomicAdministrativ, Piatra Neamţ (profesori îndrumă-tori: Ciobănucă Liliana, Banu Oana, ApetreiCristina, Butnaciuc Elena);

– Dâscă Maria Petronela (84,5 puncte) –menţiune, clasa a XI-a, Turism şi alimentaţie,de la Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman(profesori îndrumători: Costache Lăcrămioara,Pandelea Luminiţa, Netedu Eva, Grigoraş Si-mona, Moise Elena);

– Petrachi Viorica Mihaela (88 puncte),clasa a XII-a, Economic, administrativ, comerţ– de la Colegiul Tehnic „Petru Poni”, Roman(profesori îndrumători: Juravle Cristina, Stol-nicu Simona, Nechifor Maria, Curpăn Adina).

A fost prima mea experienţă ca profesor în-soţitor şi am trăit momente unice alături de celepatru eleve şi datorită meticulozităţii şi călduriiorganizatorilor.

Vor rămâne de neuitat: spectacolul oferit degazde sub genericul „Focul Nestins al Reşiţei”– în care am vizionat evoluţii muzicale, sportive,dansuri bănăţene şi care s-a încheiat cu un mi-nunat recital al îndrăgitei soliste de muzică

populară Ramona Viţa; excursia în judeţul Caraş– Severin în care am putut vizita Teatrul dinOraviţa construit după modelul celui din Viena,am admirat Cascada Bigăr aflată pe lista celormai impresionante cascade din lume, am ascul-tat muzica morilor de apă de la Rudăria, la poa-lele Munţilor Almăjului şi în final am gustatcelebra Răchie de Prigor în cadrul unei copioasemese câmpeneşti desfăşurate în localitatea cupricina.

Dar nimic nu a fost mai palpitant decâtemoţiile trăite când s-au afişat listele cu premian-ţii şi satisfacţiile de la festivitatea de premiere!Felicitări organizatorilor, felicitări elevelor lotu-lui nostru judeţean, felicitări profesorilor îndru-mători şi părinţilor!

Prof. Gianina BURUIANĂ

A

Î

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Gianina BURUIANĂ, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

NOTE DE TRECERE

Elite trădătoaren lumea noastră românească elitele semanifestă mai degrabă ca opuse popo-rului din care provin decât în calitatede apărătoare ale lui. Anul centenaruluiMarii Uniri ne găseşte cu lideri aflaţila antipod faţă de cei care au reuşit ex-traordinara faptă istorică din 1918.

Majoritatea politicienilor continuăun fel de politică anti-românească de inspira-ţie comunistă şi sunt incapabili să înţeleagăvaloarea simbolică a poziţiei în care i-a adusconjunctura. Corupţi, lipsiţi de cultura nece-sară pentru un astfel de rol, ei nu văd Româ-nia decât ca pe o sursă de căpătuială rapidăpentru ei şi neamurile lor.

Cei mai mulţi scriitori sunt obedienţi faţăde putere, oricare ar fi ea, iar în interiorul or-ganizaţiei lor profesionale se comportă opor-tunist şi sunt purtaţi de interese care nu aunicio legătură cu responsabilitatea conţinutăde statutul de scriitor sau cu vocaţia definito-rie a libertăţii pe care o presupune scrisul. Or-golioşi fără limite şi sensibili la diplome şionoruri, atenţi la sforăriile zilei, ei ştiu să seplieze pe orice tip de regim şi reuşesc perfor-manţa de a fi într-o singură viaţă şi în favoa-rea, şi împotriva oricărui principiu.

Istoricii, cu puţine excepţii demne de toatăadmiraţia, se refugiază, în cazul în care nu auadoptat tăcerea, în subiecte şi teme „teoretice”şi evită, din carierism, lămurirea pe bază de do-cumente a traumelor istorice recente. Să ai laîndemână o epocă întreagă de cercetat deaproape 80 de ani – chiar şi aşa, cu toate difi-cultăţile accesului la documente – şi să nu în-cerci să scoţi la lumină adevărul, mai ales cândai aproape şi supravieţuitorii cu mărturiile lor,este pur şi simplu o ignorare a vocaţiei.

Prin lipsa de reacţie şi nu în puţine cazuriprin aport individual zelos, profesorii autransformat şcolile şi universităţile în nişte in-stituţii funcţionăreşti în care hârtiile sunt maiimportante decât oamenii, iar „activităţile”,punctele, creditele etc. par mai importantedecât ştiinţa de carte. Mulţi, nefiresc de fricoşiîn legătură cu autorităţile (minister, inspecto-rate, directori etc.), buni executanţi ai ordine-lor venite „de sus”, sunt dispuşi mai repedela a-şi pierde timpul cu tâmpenii birocraticedecât cu dialoguri cu elevii sau studenţii, dincare ar avea la rândul lor de învăţat.

Este greu în aceste condiţii să se miştelucrurile într-o direcţie bună şi dorită de ceimai mulţi, a bunăstării, dreptăţii, meritocra-ţiei, civilizaţiei în viaţa de zi cu zi.

Elitele noastre de azi sunt în mare partetrădătoare, iar istoria nu le va ierta, le va pune,mai devreme sau mai târziu, la locul lor. Păcatînsă de preţul plătit între timp de cei mulţi „dela bază”, care ar fi meritat negreşit, după atâ-tea suferinţe, o altă soartă.

Prof. psih. Vasile BAGHIU

Î

Ziua Mondială a Teatruluia cea de-a 70-a aniversare a Institutului Internaţional deTeatru (ITI), pentru a sublinia aspectul transcultural şi in-ternaţional al teatrului şi al ITI, Consiliul Executiv ITI aselectat cinci personalităţi (câte unul pentru fiecare regiuneUNESCO: Africa, America, ţările arabe, Asia şi Europa)pentru a scrie un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Tea-trului – 27 martie. Mesajele au fost preluate de către Uni-unea Oamenilor de Teatru din România (UNITER) şi

retransmise presei şi teatrelor, pentru a fi prezentate în prefaţaspectacolelor jucate în această zi festivă.

Redăm fragmente din câteva mesaje:

(…) Ce paradox! Azi, pe ultima treaptă a Umanismului – epoca numită Antropocen – era în careomul este forţa naturală care a schimbat şi schimbă cel mai mult planeta– misiunea teatrului este exactopusul a ceea ce a strâns împreună tribul atunci când teatrul se juca în adâncul peşterii: azi trebuie să nesalvăm legătura cu lumea naturală. (…)

Sabina Berman, Mexic – scriitoare, jurnalistă (America)

(…) Mulţi sunt cei care spun că teatrul nu schimbă sau nu poate schimba nimic din toate acestea.Dar teatrul nu va pleca. Pentru că teatrul e un loc, sunt tentat să spun un refugiu. Unde oamenii se adunăşi formează instantaneu comunităţi. Aşa cum am făcut dintotdeauna. Toate teatrele sunt de mărimea pri-melor comunităţi umane, de la 50 până la 14.000 de suflete. De la o caravană nomadă la o treime dinAtena antică. (…)

Simon McBurney, Marea Britanie – actor, scriitor, regizor de teatru (Europa)

(…) Azi, viteza informaţiei este mai importantă decât cunoaşterea, sloganurile sunt mai preţioasedecât cuvintele, iar imaginile cadavrelor sunt mai venerate decât corpurile umane vii, adevărate. Teatrulare menirea de a ne aminti că suntem făcuţi din carne şi sânge, iar corpurile noastre au greutate. Rolul luieste acela de a ne trezi toate simţurile şi de a ne spune că nu trebuie să luăm şi să consumăm numai cuprivirea. Teatrul este aici pentru a ne restitui puterea şi sensul cuvintelor, pentru a le fura discursul poli-ticienilor şi de a-l repune la locul lui… în arena ideilor şi a dezbaterilor, spaţiul viziunii colective (…).

Maya Zbib, Liban – regizoare de teatru, interpretă, scriitoare (Ţările Arabe)

(…) Mass media, ştiinţa şi tehnologia, ne-au făcut puternici precum nişte demoni. De aceea, azi nuforma teatrului se află în criză, ci conţinutul, ceea ce transmite. Trebuie să atragem omul de azi, pentru asalva planeta şi, implicit, „teatrul”. La nivel pragmatic, arta actorului şi spectacolele live trebuie să fieaccesibile încă de la vârste mici, să fie incluse în educaţia primară. Astfel, generaţiile viitoare vor fi maisensibile, mai generoase cu viaţa şi cu natura. Folosind limba în acest mod, prin teatru, putem educa oa-menii să fie mai respectuoşi cu Pământul şi cu alte planete. Mai mult, teatrul va deveni foarte importantpentru viaţă şi supravieţuire; el va da putere atât actorului, cât şi spectatorului, fără ca aceştia să se ame-ninţe reciproc, în această eră cosmică aşezată sub semnul apropierii, al vieţuirii împreună (…).

Ram Gopal Bajaj, India – regizor de teatru, actor de teatru şi film, academician (Asia Pacific)Red.

4 martie, ziua când Radio România Muzi-cal, unicul post de radio românesc dedicatmuzicii clasice, a emis pentru prima dată, afost sărbătorită şi de Librăriile Humanitas.În toate Librăriile Humanitas din toată ţara,discurile cu muzică clasică având în data de24 martie o reducere de 15%. În 24 martie,

Radio România Muzical a împlinit 21 ani de exis-tenţă; el poate fi ascultat pe 97.6 şi 104.8 FM saupe site-ul www.romania-muzical.ro.

Cristina Comandaşu – redactor şef RadioRomânia Muzical: „Mă bucur foarte mult şimulţumesc prietenilor noştri de la LibrăriileHumanitas pentru deschiderea pe care au ma-nifestat-o pentru această idee: ca ziua de naş-tere Radio România Muzical să devină Ziuamuzicii clasice, cu reduceri pentru cei care do-

resc să-şi achiziţioneze discurile preferate, pecare le-au auzit, probabil, pentru prima dată, lapostul nostru de radio. Actualitatea discogra-fică este foarte importantă pentru Radio Româ-nia Muzical, iar proiectul „Discurile anului2018” reuneşte în FM sau pe site-ul nostru,www.romania-muzical.ro, cele mai interesantedintre titlurile noi apărute la cele mai impor-tante case de discuri. Sper ca Ziua Radio Ro-mânia Muzical – Ziua muzicii clasice sădevină o tradiţie în Librăriile Humanitas şipoate, să reedităm această idee şi în 1 octom-brie, Ziua internaţională a Muzicii, atunci cânddebutează o nouă ediţie a proiectului Ascultă5 minute de muzică clasică, unde LibrăriileHumanitas sunt de asemenea parteneri.”

Red.

L

Ziua Radio România Muzical

2

revista cadrelor didactice serie nouĂ, anul xx, nr. …vincii şi locuri diferite, biserica...

Documents