Analiza pie ei muncii într-o ț țară din U.E

- Proiect Politica de ocupare în U.E –

1

CUPRINS :

1. Cipru

1.1.Prezentarea țării

1.2.Guvern i administra ieș ț

1.3.Stabilitatea politică

2. Politica de ocupare pe pia a munciiț

2.1.Pia a munciiț

2.2. Indicatori privind pia a muncii în Cipruț

3. Concluzii

Bibliografie

1. - Cipru –

2

1.1. Prezentarea țării

Cipru, oficial Republica Ciprul este o țară insulară în Marea Mediterană, membru al

Uniunii Europene. Acesta este situat la sud de Turcia, la vest de Siria i Liban, nord-vest de Israelș

i Fâ ia Gaza, la nord de Egipt i la est de Grecia.ș ș ș

Cipru este cea mai mare insulă din estul Mediteranei i, în acela i timp, ș ș țara care ocupă

locul al treilea în topul celor mai mici țări din UE, după Malta i Luxemburg. Cipru a aderat lș a

UE ca insulă divizată , dar suprafa a sa este în totalitate teritoriu al Uniunii Europene. Ciprio ii, ț ț

turci sunt cetățeni europeni pentru că aparțin unui stat membru al UE (Republica Cipru), chiar

dacă locuiesc într-o zonă din Cipru care nu se află sub control guvernamental.

Este a treia mare insula din Marea Mediterana (dupa Sicilia i Sardinia)ș

măsurând 240 km latitudinal i 100 km longitudinal. ș Insula este formată dintr-o câmpie în

partea centrală, cu mun i la nord i sud ț ș și câmpii împră tiate de-a lungul coastei sudice.ș

Litoralul se întinde pe o lungime de 648 km. Suprafa a este de 9.251 Kmț 2.

Popula ia este de ț 840.407 locuitori (recensământ 2011), din care 408.780 bărba i (48,6%) i ț ș431.627 femei (51,4%). Din total, 67,4% locuiesc în zone urbane i 32,6% în zone rurale.șPopulația medie estimată pentru 2013 a fost de 867.100 locuitori. Densitatea popula iei este 103 ț

persoane pe km2.

În Cipru sunt aproximativ 202.283 cetățeni străini (24,1% din populația totală,

recensământ 01.10.2011).Din ace tia 52,7% provin din UE, 44,7% din ș țări non-UE i 2,6% ș

apatrizi.

3

Rata natalită ii: 11,8 la 1.000 locuitori (2012)ț

Rata mortalită ii: 6,6 la 1.000 locuitori (2012)ț

Mortalitatea infantilă: 3,5 decese la 1.000 na teri vii (2012)ș

Rata anuală de cre tere a popula iei: 0,5% (2012)ș ț

Speran a de viaț ță: 79,0 ani pentru bărba i i 82,9 ani pentru femei (2010/2011)ț ș

Religia: creștin ortodoxă (78%), musulmană (18%), alte religii (4%)

1.2. Guvern i administra ieș ț

Forma de stat este republica prezidențială

eful statului: Pre edintele care este ales prinȘ ș vot universal pentru o perioadă de 5 ani.

Structura guvernului este similară cu cea a altor state democratice, cu un sistem politic

pluralist prin care este garantată proprietatea privată.

Puterea executivă: Consiliul de Miniștri, numit de către Presedinte, este organul executiv

al Republicii.

Puterea legislativă apar ine Camerei Reprezentanț ților ai cărei membri sunt ale i pentru oș

perioada de 5 ani. Functionează un sistem multipartid, iar sistemul electoral este bazat pe

o reprezentare proporțională.

Sistemul legislativ și toate reglementările comerciale sunt bazate pe Legislația Britanică.

Insula a fost sub administrație britanică din 1878 până în 1960, când a devenit republică

independentă. Majoritatea legilor sunt traduse în mod oficial in limba engleză. Limba

engleză este larg utilizată, folosită i în corespondenș ță cu institu iile statului.ț

Sistemul juridic: Curtea Suprema de Justi ie, tribunalele ț și judecătoriile locale.

1.3. Stabilitatea politică

Republica Cipru face parte din: Uniunea Europeană (din mai 2004) i Zona Euro (2008),ș

4

ONU, Organizația Mondială a Comer ului - OMC (1995), Fondul Monetar Interna ional -ț ț

FMI (1962), Banca Mondială (1962), Consiliul Europei (1961), Commonwealth (1961).

Ciprul are o situație internă nerezolvată de mult timp. In 1974 insula a fost divizată. O

parte a acesteia (36,2%) a fost ocupata de armata turcă care, în 1983, s-a autoproclamat

„Republica Turcă a Ciprului de Nord” (RTCN) recunoscută pe plan internaţional doar de

Turcia. S-au facut numeroase eforturi pentru reunificarea insulei, dar fără succes până în

prezent. Cu toate acestea, Republica Cipru ce controlează 64% din teritoriu i esteș

recunoscută de toate statele, mai pu in de Turcia, i-a construit un sistem economic bazatț ș

în principal pe sectorul de servicii i afacerile interna ionale.ș ț

În 2014, cele mai importante sectoare ale economiei Ciprului erau: comer ul cu ridicata ț și

cu amănuntul, transporturile i serviciile de cazare i alimentaș ș ție publică (28,6 %); administrația

publică, apărarea, educația, sănătatea i asistenș ța socială (20,7 %) i sectorul imobiliar (11,5 %).ș

Principalii parteneri de export ai Ciprului sunt Grecia, Regatul Unit i Israel, iar cei de ș

import sunt Grecia, Israel i Regatul Unit.ș

La 1 mai 2004, Cipru a devenit membru cu drepturi depline în UE, iar aderarea a

însemnat începutul unei noi etape, în care au avut loc o serie de reforme substan iale, care au ț

transformat nu numai situația economică, ci și societatea cipriotă. Reformarea legislației cipriote,

adecvată cadrului european, a dus la calitate în sectoare precum sănătatea, siguran a, protec ia ț ț

consumatorului sau mediul, iar Ciprului i-au fost deschise noi pie e peț ntru produsele sale. Au

scăzut pre urile ca urmare a unei concuren e extinse, iar studenț ț ții au putut ajunge în universitățile

europene cu cheltuieli mai mici. În plus, la 1 ianuarie 2008, Ciprul s-a alăturat i zonei euro ș și a

introdus moneda unică, înlocuind astfel lira cipriotă.

Cu toate acestea, măsurile luate de partenerii din zona euro pe durata crizei financiare,

care au dus la decretarea restricțiilor la scoaterea de bani din bănci i garantarea doar a ș

depozitelor mai mici de 100.000 de euro, a afectat entuziasmul ini ial al ciprioț ților. Potrivit

Eurostat, Ciprul este acum, după Grecia, țara în care a scăzut cel mai mult încrederea cetă enilor ț

5

în Bruxelles. Unul dintre efectele crizei a fost cre terea ratei omajului, de la 5% înainte de ș ș

aderare la 19% un deceniu mai târziu. Chiar i aș șa, Ciprul are în continuare încredere că

apartenen a la UE va ajuta la eforturile pentru reunificare, ț țara fiind divizată din 1974.

2. Politica de ocupare pe pia a munciiț

Responsabilitatea pentru politica socială i de ocupare a forș ței de muncă le revine, în primul

rând, administra iilor na ionale. Finanț ț țarea UE sprijină și completează eforturile acestora.

Pentru a contracara efectele îmbătrânirii popula iei, politica UE privind aspectele sociale i ț ș

ocuparea for ei ț de muncă este concepută astfel încât:

să facă mai ușoară trecerea de pe băncile colii în câmpul munciiș

să faciliteze găsirea unui loc de muncă

să modernizeze sistemele de securitate social

să faciliteze mobilitatea lucrătorilor pe teritoriul UE

să reducă sărăcia

să protejeze persoanele cu handicap.

De asemenea, UE:

coordonează și monitorizează politicile na ionaleț

încurajează statele membre să facă schimb de bune practici cu privire la incluziunea

socială, combaterea sărăciei i pensiiș

sprijină formarea profesională, dezvoltarea competen elor i spiritul antreprenorialț ș

elaborează acte legislative privind drepturile lucrătorilor, discriminarea la locul de muncă

și coordonarea sistemelor de securitate socială și monitorizează punerea în aplicare a

acestora.

2.1. Pia a munciiț

Piaţa muncii poate fi definită de producţie elementari: munca, natura şi capitalul.

Combinarea are loc la nivelul întreprinderii, sub coordonarea actorului esenţial al vieţii

6

economice – întreprinzătorul – al cărui rol a fost subliniat în urmă cu peste două secole de

economistul francez Jean Baptiste Say. Pentru a putea fi combinaţi, factorii de producţie trebuie

să fie mai întîi achiziţionaţi. Procurarea factorilor de producţie se realizează prin cumpărarea lor

de pe pieţe specializate : piaţa muncii, piaţa capitalului şi piaţa factorilor naturali.Ca spaţiul

economic în care se întâlnesc, se confruntăşi se negociază în mod liber cererea de muncă

(deţinătorii de capital, în calitate decumpărători) şi oferta (reprezentată prin posesorii factorului

muncă).

Piaţa muncii poate fi privită într-o dublă ipostază:

de piaţă derivată- sub aspectul dimensiunii şi structurii ocupaţionale,

profesionale,teritoriale a cererii de muncă şi, prin intermediul acesteia, asupra

sistemului deînvăţământ, formare profesională iniţială şi continuă, pe întreaga durată

a vieţii active aindividului;

de piaţă principală din punctul de vedere al formării ofertei de muncă , sub aspect

cantitativ şi structural-calitativ al potenţialului de muncă, al intrărilor-ieşirilor de pe

piaţamuncii, a structurii demografice şi ocupaţional-profesionale şi de calificare.Piaţa

muncii are particularităţi naturale sau dobândite datorită cărora se diferenţiazănet de

celelalte pieţe, imprimându-i practic atributul de piaţă principală, fundamentală:este

piaţa celui mai important factor de producţie, cu importante caracteristici demo-socio-

psihosociale şi educaţional-formative; piaţă negociată, contractuală şi, ca atare, piaţa

cea mai imperfectă, mai puţin concurenţială, în care mecanisme ale pieţei

libereconlucrează cu reguli, convenţii, norme juridice, principii etice etc.; o piaţă cu

tendinţe derigidizare.

Oferta de muncă este modelată simultan de factori economici (nivelul salariului,

ca preţ al muncii), dar şi de factori sociali sau instituţionali. În funcţie de

prioritateaacordată uneia sau alteia dintre grupele de factori, în literatura economică

există odiversitate de păreri asupra naturii şi modului de funcţionare a pieţei muncii.

7

Cererea de muncă reprezintă nevoia reală de muncă salariată care se formează

laun moment dat într-o economie. Cererea de muncă depinde de ritmul de

creştereeconomică, de nivelul şi dinamica productivităţii muncii, de structura producţiei

şiactivităţilor economico-sociale, de formele de ocupare şi regimul ocupării etc. Aceasta

seexprimă prin numărul de locuri de muncă şi nu include activităţile realizate de

femeilecasnice, militarii în termen, studenţii şi alţi nesalariaţi

2.2. Indicatori privind pia a muncii în Cipruț

Rata omajului în Cipru ș

A crescut la 15,80 % în luna noiembrie, pornind de la 15,40% în luna octombrie. Din anul

2000 până în anul 2015, rata omajului în Cipru a avut o medie de 7,30 %, înregistrând astfel ș

maximul de 16,90% în octombrie 2013 i minimul record a fost de 3,30% în martie 2002.ș

Persoanele angajate în Cipru

Persoanele angajate în Cipru la sfâr itul trimestului din 2015 au fost în jur de aproximativș

367.090 de persoane, iar până la sfâr itul anului 2020 previziunile sunt de aproximativ 328.200 ș

de persoane.

8

Numărul omerilorș

În Cipru, numărul șomerilor a scăzut la 62.139 de persoane în al treilea trimestru al

anului 2015 de la 62.643 de persoane, cât a fost în al doilea trimestru a aceluiași an. Media

numărului omerilor din perioada 2004 – 2015 a avut o valoare de 34.974, maximul a fost de ș

77.142 în primul trimestru al anului 2015 i un minim de 12.448 în al doilea trimestru din anul ș

2008.

Rata omajului pe termen lungș

Pe termen lung rata șomajului în Cipru a scăzut de la 7,60 % în primul trimestru al anului

2015 la 6,90% în al doilea trimestru al anului 2015. Rata șomajului pe termen lung în Cipru a

9

avut o medie de 2,43 % din anul 2000 până în anul 2015, ajungând la un nivel maxim de 7,70%

în al doilea trimestru al anului 2014 i un nivel minim de 0,40% în al doilea trimestru al anului ș

2008.

Rata omajului în rândul tinerilorș

Această rată rămâne neschimbată în rândul tinerilor,în perioada augurst 2015 i ș

septembrie 2015 rata omajului în rândul tinerilor a fost de 32,60 %. ș În perioada 2000 – 2015

media acestei rate a fost de 17%, înregistrându-se o valoare maximă de 40,20 % în luna

octombrie a anului 2013 i o valoș are minimă de 7,60 % în luna ianuarie 2002.

Locurile de muncă vacante

Locurile de muncă în perioada august 2015 – septembrie 2015 au avut o creștere mică de

aproximativ 70 de locuri. Locurile de muncă vacante în Cipru au avut o medie de aproximativ

10

7.250 în perioada 2002 – 2015 , înregistrându-se un maxim de 16.194 în iunie 2008 i un minim ș

de 2.137 în decembrie 2013.

Salariile din Cipru

Salariile din Cipru au scăzut din primul trimestru al anului 2015 în al doilea tirmestru al

aceluiași an cu aproximativ 30 EURO/lună. Salariile au avut o medie de 1772.88 EURO / lună

din anul 2003 până în anul 2015, înregistrând salariul maxim de 2296 EURO/ lună în al patrulea

trimestru al aunlui 2012 și un record minim de 1.360 EURO /lună în al treilea trimestru al anului

2003.

Totalul popula iei din Cipruț

Populația totală din Cipru a fost înregistrată la o valoare de 0,9 milioane de persoane în

2014 de la 0,6 milioane de persoane în anul 1960, schimbând 49% în ultimii 50 de ani. Populația

Ciprului are o medie de 0,63 milioane de persoane în perioada 1960 – 2014, înregistrându-se 11

valoarea maximă de 0,87 milioane în anul 2013 i valoș area minimă record de 0,50 milioane în

anul 1976.

Vârsta de pensionare a femeilor și a bărba ilorț din Cipru a rămas neschimbată,

aceasta fiind de 65 de ani.

Rata de angajare în Cipru

Acest indicator a crescut la 62,90 % în al doilea trimestru al anului 2015 de la 61,60 % în

primul trimestru al anului 2015. Rata ocupării forței de muncă în Cipru are o medie de 67,35 %

în perioada 2000 – 2015, ajungând la un nivel maxim de 71,50 % în trimestrul al patrulea al

anului 2007 i la un mivel minim de 60,90 % în primul trimestru al anului 2014.ș

Ocuparea forței de muncă cu normă întreagă

Până la sfâr itul trimestrului al patrulea din anul 2015 s-a aș șteptat la o valoare a ocupării

for ei deț muncă cu normă întreagă de 299.270 . Se estimează pe o perioadă de 12 luni că va

12

ajunge la o valoare de 301.930 . Se previzionează ca pe termen lung ,ocuparea forței de muncă

cu normă întreagă va avea o valoare medie de de 297.110 până în anul 2020.

Rata de partecipare a forței de muncă

Acest indicator a scăzut de la o valoare de 63,40 % în al doilea trimestru al anului 2015,

la o valoare de 62,70 % în al treilea trimestru al aceluia i an. Rata de partecipare a forș ței de

muncă are o medie de 63,37 % în perioada 1999 – 2015, înregistrându – se o valoare maximă de

64,70% în al treilea trimestru al anului 2007 și o valoare minimă de 55,50% în al doilea trimestru

al anului 1999.

Locurile de muncă part – time

Acestea au scăzut de la 46.700 în al doilea trimestru al anului 2015 la 42.800 în al treilea

trimestru al aceluia i an. Locurile de ș muncă part- time în Cipru au avut o medie de 31.090 în

13

perioada 1999 – 2015, înregistrându – se o valoare maximă de 50 de mii în primul trimestru al

anului 2014 i o valș oare minimă de 1.580 în al doilea trimestru al anului 1999.

3. Concluzii

Economia cipriotă s-a confruntat cu serioase probleme începând cu anul 2011, care s-au

adâncit în 2012 și 2013. Sectorul administrației publice și celei bancare au fost cele mai14

ineficiente, cu o încadrare excesivă de personal. Modelul economic al Republicii Cipru bazat pe

servicii a dus la scăderea competitivită ii ț și neglijarea celorlalte două sectoare ale

economiei: primar și secundar. În plus, economia nu a putut crea suficiente locuri de

muncă înalt calificate pentru un număr mare de profesioniști.

Criza a atins punctul culminat în 2013 ca urmare a exceselor din sectorul bancar corelate

cu creșterea bruscă a creditelor acordate sectorului privat. Recesiunea s-a adâncit fiind

determinată inclusiv de scăderea accentuată a consumului intern i a investiș țiilor,

afectate de înăsprirea condițiilor de creditare, măsurile de consolidare fiscală adoptate,

deteriorarea condițiilor de pe piața forței de muncă și scăderea încrederii consumatorilor.

Scăderea bruscă a cre terii economice în 2009 i 2010 (-1% -0,5%, comparativ cu 4,1% ș ș

în 2008), ca urmare a crizei economice globale, a adus o scădere a ocupării forței de muncă i o ș

cre tere a omajului. Efectele cele mai negative s-au sim it în construc ii, hoteluri i restaurante ș ș ț ț ș

i sectoarele de comer . În 2012, rata de cre tere înregistra doar 0,2%, stabilind o reac ie în lanș ț ș ț ț

de pe sectorul ocupării forței de muncă. Ancheta forței de muncă arată că rata omajului a crescutș

în perioada ianuarie 2014- ianuarie 2015 cu aproximativ 0,8 %. Previziunile pentru 2016

sunt încurajatoare având în vedere că în iulie 2015 rata somajului pe termen lung a ajuns 6,9% .

Bibliografie

1. http://www.iem.ro/ro/publicatii/piaa-internaional/economia-rilor-lumii/477-cipru-

adancirea-recesiunii-economice-in-2013

2. http://www.tradingeconomics.com/cyprus/indicators

15

3. http://europa.eu/index_ro.htm

4. http://www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/III_Piata_muncii.pdf

16