UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

POLITICI COMERCIALE SECTORIALE ALE UNIUNII EUROPENEProfesor : Student :

Andra Maria GIN Constantinescu Adrian IonutCUPRINS

1. POLITICA TRANSPORTURILOR

2. POLITICA IN DOMENIUL ENERGIEI

3. POLITICA DE MEDIU

4. POLITICA AGRICOLA COMUNA

1.POLITICA TRANSPORTURILOR

1. Concepte de baza privind politica transporturilorTransportul este factorul cheie n economia moderna.Totusi, exista o permanenta contradictie ntre societate, care solicita tot mai multa mobilitate, si opinia publica, care este din ce n ce mai intoleranta fata de ntrzierile repetate si slaba calitate a unor servicii de transport.La cererea crescnda pentru transport, raspunsul Comunitatii nu poatefi dect construirea unei noi infrastructuri si deschiderea de noi piete.Sistemul de transport are nevoie de optimizare n vederea ndeplinirii exigentelor impusede extinderea UE si dezvoltarii durabile, se stipula n cadrul raportului Consiliului European de la Gteborg. Un sistem modern de transport trebuie sa fie durabil din punct de vedere economic, social si din punct de vedere al protectiei mediului.Planurile pentru viitorul transportului trebuie sa tina seama de importanta economica a acestei ramuri. Totalul cheltuielilor de transport se ridica la aproximativ 1.000 bilioane euro, ceea ce nseamna mai mult de 10% din PNB-ul european. Sectorul are peste 10 milioane de angajati. Acest lucru implica o infrastructura si tehnologii al caror cost pentru societate este att de mare nct nu permite nici o eroare de judecata n aceasta privinta.Datorita faptului ca scala investitiilor n transport si rolul sau determinant n economie sunt n crestere, statele semnatare ale Tratatului de laRoma au adoptat o politica n domeniul transportului comun care are regulilesale specifice.1.1. Aspecte specifice ale domeniului transporturilor la nivel europeanMult timp, Comunitatea Europeana a fost incapabila, sau poate chiar ostila, implementarii politicii comune de transport, stipulata prin Tratatul de la Roma. Aproape 30 de ani, Consiliul de Ministri nu a putut sa transpuna n practica propunerile Comisiei. De abian 1985 statele membre au decis ca este necesar ca UE sa legifereze si n acest domeniu.Mai trziu,Tratatul de la Maastricht:a ntarit,din punct de vedere politic, institutional si bugetar,bazele politicii de transport;a nlocuit unanimitatea cu majoritatea calificata;a inclusconceptul de retea transeuropeana, ceea ce a facut posibil un progres pe planul infrastructurii transportului la nivel european, cu ajutorul resurselor puse la dispozitie de catre Comunitate.n decembrie 1992 Comisia a publicat prima Carta Alba cu privire la dezvoltarea politicii comune a transporturilor.Principiul director al documentului a fost deschiderea pietei transporturilor.Dupa 10 ani, acest obiectiv a fost, n general, ndeplinit, cu exceptia sectorului transportului feroviar.Acest prim real progres n politica de transport a determinat o scadere semnificativa a preturilor de consum, combinata cu cresterea calitatii serviciilor si cu o diversificare a cererilor, ceea ce a schimbat stilul de viata si obiceiurile de consum ale cetatenilor europeni.Al doilea progres al acestei politicia fostdezvoltarea unor tehnici moderne de interoperabilitate la nivel european.Proiectele lansate la sfrsitul anilor `80 aveau n vedere crearea uneiretele transeuropene de trenuri de mare viteza si punerea la punct a programului de navigare prin satelit Galileo.n pofida succesului pe care l-a nregistrat deschiderea pietei transporturilor n ultimii 10 ani, realitatea arata ca pe piata interna nca se manifesta distorsiuniale competitiei datorita armonizarii necorespunzatoare a legislatiei fiscale si sociale.Acest fapt determinadisfunctionalitati frecvente la nivelul acestui sector:dezvoltarea inegala a diferitelor tipuri de transport.Astfel, transportul rutier reprezinta 44% din piata transportului de marfuri, comparativ cu 41% detinut de transportul maritim, 8% detinut de transportul feroviar si 4% detinut de transportul fluvial. Predominanta transportului rutier este evidenta si n cazul transportului de pasageri: el acopera 79% din aceasta piata, n timp ce transportul aerian acopera 5% din cerere, iar transportul feroviar detine circa 6% din piata;concentrarea principalelor drumuri, a cailor ferate si a aeroporturilor n interiorul orasului;poluarea mediului, avnd efecte negative si asupra sanatatii populatiei;gradul mare de producere a accidentelor rutiere.2.POLITICA IN DOMENIUL ENERGIEIMonopolurile companiilor energetice au resimtit de-a lungul timpului o presiune crescnda din partea problemelor de mediu si a intensificarii concurentei, la care s-a adaugat, la sfrsitul anilor 60, criza petrolului. Toate acestea au ridicat problema asigurarii resurselor energetice.Exista o mare diversitate de abordare a politicilor din domeniul energiei ntre cele 15 state ale Uniunii Europene, de la modelul francez (sistem centralizat) pna la cel britanic (sistem liberal) si cu elemente specifice, ca n Danemarca (preocuparea pentru mediu) sau n Grecia (interconectare dificila cu sistemul energetic al Uniunii Europene).2.1. Obiectivele generale ale politicii UE n domeniul energieiCele mai importante obiective ale politicii energeticese refera la:Siguranta alimentarii cu energien conditii de competitivitate, resurse sigure si diverse. Siguranta priveste att importurile de energie si materii prime, ct si livrarile catre consumatori. n perspectiva globala, cresterea populatiei duce la cresterea necesitatilor vitale de energie.Sisteme de energie competitive, n conditiile liberalizarii preturilor, diversificarii surselor de alimentare catre consumatori si protectiei mediului. Sistemele energetice trebuie sa sprijine o economie competitiva si, n acelasi timp, sa fie competitive n interiorul lor.Protectia mediului, referitor la reducerea ploilor acide si a emisiilor gazelor cu efect de sera, prin introducerea celor mai performante tehnologii. O prima actiune s-a convenit la Summitul de la Kyoto, privind reducerea cu 8% a emisiilor de dioxid de carbon n atmosfera.2.2. Elementele cheieale politicii n domeniul energieiTrebuie sa avem n vedere:asigurarea resurselor sigure si diversificate;asigurarea alimentarii cu energie la preturi corespunzatoare;reducerea impactului asupra mediului;utilizarea eficienta a energiei;racordarea la politica de dezvoltare industriala;dimensiunea sociala si de sanatate.2.3. Programele specifice politicii energeticeProgramelespecifice domeniului energieisunt:a)Programul - Cadru 6 (2002 2006).Programul tematicENERGIE,MEDIU sI DEZVOLTARE DURABILeste mpartit ndoua subprograme:-Energie.Scopul strategic al acestui subprogram este dezvoltarea sistemelor si serviciilor de energie durabile pentru Europa: servicii energetice de calitate si cu costuri scazute, cresterea sigurantei si diversitatii furnizarii energiei, mbunatatirea competitivitatii indus-triale si reducerea impactului asupra mediului.-Mediul si dezvoltarea durabila.Scopul strategic al acestui subprogram este promovarea stiintei si a tehnologiilor de mediun vederea mbunatatirii calitatii vietii si sprijinirii dezvoltarii economice, a competitivitatii si crearii de noi locuri de munca, n conditiile nde-plinirii obiectivelor privind managementul durabil al resurselor si al protectiei mediului.b)Programul ENERGIE INTELIGENT PENTRU EUROPA. Pro-gramul a fost propus n aprilie 2002 pentru perioada 2003 2006. Bugetul programului este de 215 milioane euro.Programul va implementa strategia definita n Carta Verde si se va concentra asupraenergiilor regenerabile (programul ALTERNER) si economia de energie(program SAVE 2002).c)SAVE IIeste unicul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv promovarii eficientei energetice si ncurajarii economiilor de energie n industrie, comert si sectorul domesticprin masuri de politica, informare, studii si actiuni pilot, precum si prin crearea unor agentii de management energetic la nivel local si regional.d)ALTENER IIeste programul care promoveaza sursele regenerabile de energie.Obiectivele specifice acestui programpot fi sistematizate astfel:-implementarea si completarea masurilor Comunitatii de dezvoltare a potentialului resurselor de energie regenerabila;-ncurajarea armonizarii dintre produse si echipament pe piata energiei regenerabile;-sprijinirea dezvoltarii unei infrastructuri ce va contribui la cresterea ncrederii investitorilor, mbunatatirea tehnologiilor energetice regenerabile si cresterea competitiei n acest sector;-mbunatatirea diseminarii informatiilor si a coordonarii la nivel local, regional, national, comunitar si pe plan international ducnd astfel la cresterea ncrederii investitorilor si a patrunderii pe piata;-cresterea capacitatii operationale la producerea de energie din surse regenerabile;-implementarea strategiei Comunitatii privind sursele regenerabile de energie.e)SYNERGYeste un program de cooperare side promovare a politicilor n domeniul energieicondus de Directoratul General pentru Energie si Transport al Comisiei Europene. Acesta finanteaza activitati de cooperarecu tarile din afara UE n domeniul formularii si implementarii unor politicienergetice n beneficiul mutual al tuturor partilor implicate. Comunitatea s-a implicat n proiecte de cooperare n domeniul energiei ca urmare a crizei petrolului din anii '80 prin "Programul de Cooperare Internationala n Energie" care s-a transformat apoi n Programul SYNERGY.Actiunile finantatese refera la:-informari si cursuri pe politica energetica;-analize si prognoze n domeniul energetic;-dialoguri si schimburi de informatii pe politica energetica, n special prin organizarea de conferinte si seminarii;-suport pentru cooperarea regionala transfrontaliera;-mbunatatirea cadrului pentru cooperarea din industria energetica;.f)GREENLIGHTeste un program voluntar unde organizatii publice sau private, mpreuna cu Comisia Europeana, ncearca sa mbunatateasca instalatiile de iluminat existente si sa proiecteze altele noi, utiliznd sisteme energetice de iluminat eficiente. GreenLight a fost lansat oficial la 7 februarie 2000 si se va desfasura timp de cinci ani (2000-2004).Obiectivele programului GreenLightsunt:-reducerea consumului energetic pentru iluminat n Europa;-reducerea emisiilor poluante si limitarea efectelor globale;-mbunatatirea calitatii conditiilor de munca.3.POLITICA DE MEDIU

1. Principiile politicii de mediuPrincipiile care stau la baza politicii de mediuau fost formulate de primul Program de Actiune pentru Mediu. Acestea se refera la:principiul prevenirii poluarii, devenit principiu de baza n cel de-al patrulea program de actiune;nprocesul de adoptare a deciziei cu privire la un nou proiecttrebuie avut n vedereimpactul realizariiacestuiaasupra mediului, nca din faza initiala;exploatarea resurselor naturale, care produce un dezechilibru major la nivelul ecosistemelor,trebuie redusa;informatiile stiintifice legate de mediu trebuie aprofundaten vederea mbunatatirii deciziilor care trebuie adoptate n legatura cu actiunile;principiul "poluatorul plateste", care presupune acoperirea costurilor legate de prevenirea si remedierea daunelor aduse mediului de catre poluator;activitatile dintr-un stat membru nu trebuie sa cauzeze deteriorari ale mediului n alt stat;politicile de mediu din statele membre trebuie sa tina cont de inte-resele tarilor n curs de dezvoltare;prin intermediul organizatiilor internationale, Comisia Europeana si sta-tele membre trebuie sainitieze actiuni de promovare a problemelor legate de protectia mediului cu efecte globale;responsabilitatea privind protectia mediului revine fiecaruia dintre noi, de aceeaeducatia ecologica este esentiala;principiul subsidiaritatii: masurile de protectia mediului trebuie adoptate la nivelul cel mai adecvat, tinnd cont de tipul de poluare, de actiunile necesare si de zona geografica ce trebuie protejata;programele nationale de protectia mediului trebuie armonizate cu pro-gramul Comisiei Europene,avnd la baza un concept comun dezvoltat pe termen lung.2. Obiectivele politicii de mediuPrincipalele obiective ale politicii de mediuau n vedere:Conservarea si protectia mediului, ca simbunatatirea calitatii lui.Protectia sanatatii umane.Utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale.Promovarea masurilor internationale pentru rezolvarea problemelor de mediu regionale sau globale.Protectia de nivel nalt, lund n considerare diversitatea situatiilor din diferite regiuni ale Comunitatii.Acest obiectiv se bazeaza pe principiul precautiei si pe principiul necesitatii actiunii preventive, a combaterii sursei care provoaca deteriorarea mediului si a obligatiei celui responsabil sa plateasca. Cerintele de protectie a mediului trebuie sa fie integrate n definirea si implementarea altor politici comunitare.Un mai bun acces la informatiile despre starea mediului oferit populatiei.Cu ct publicul este mai bine informat despre starea mediu-lui, cu att el poate sa-si asume mai bine rolul sau n ceea ce priveste co-responsabilitatea n crearea politicii de mediu europene.Directiva cu privire la accesul la informatia despre mediu prevede ca autoritatile din cadrul statelor membre trebuie sa furnizeze anumite date despre starea mediului tuturor cetatenilor lor, la cerere. Minimizarea diferentelor dintre standardele legate de mediu ale statelor membre luate individual.Un nalt nivel de protectie a mediului care sa fie ct de uniform posibil - iata telul pentru a ntruni cerintele pentru o dezvoltare durabila si constienta de mediu.Integrarea politicilor de mediu n politicile sectoriale. Se poate spune ca:-exista sectoare n care integrarea politicilor de mediu este avansata (sectorul industrial), dar si sectoare n care integrarea nu s-a realizat (agricultura, turism);-pentru a mbunatati performantele n procesul de integrare trebuie sa se prezinte obiective si masuri clare, pe ct posibil cuantificabile, sa se includa componente europene, nationale si locale, sa se dezvolte indicatori de monitorizare a progreselor nregistrate n procesul de integrare, precum si indicatori de evaluare a eficientei acestui proces;-trebuie sa se dezvolte noi instrumente de politici, ca de exemplu: utilizarea rezultatelor cercetarii, utilizarea studiilor de evaluare.B.Instrumentele financiareCel mai important instrument financiar pentru mediu al Uniunii Europeneesteprogramul LIFE (L`Instrument Financier pur l`Environement).Scopulacestui program estede a contribui la dezvoltarea si implementarea politicii si legislatiei de mediu a Comunitatii.LIFEsprijina proiectele de protectie a mediului n statele membre si candidate la UE. Programul aredoua componente:LIFE NATURA implementarea masurilor de conservare pentru protectia naturii;LIFE MEDIU sprijinirea proiectelor demonstrative flexibile, eficiente si transferabile n alte zone, precum cele legate de calitatea apei, gestionarea deseurilor, planificarea utilizarii terenurilor, tehnologii nepoluante etc.Sprijinul financiar LIFEeste, n primul rnd,destinat:proiectelor inovatoare si actiunilor pe scara demonstrativa, promovnd dezvoltarea sustinuta n domeniul activitatii industriale;proiectelor cu efect demonstrativ sau proiectelor de sprijin tehnic n beneficiul autoritatilor locale, n vederea facilitarii integrarii n politica planificarii zonale, ca si n planificarea utilizarii terenurilor, contribuind la dezvoltarea sanatoasa a mediului;proiectelor pregatitoare ce contribuie la implementarea politicii si legislatiei de mediu ale Comunitatii, n special:-protectia si utilizarea rationala a zonelor de coasta;-reducerea deseurilor, n special a celor toxice si periculoase;-prevenirea poluarii apei, inclusiv tratarea canalizarilor;-masuri mpotriva poluarii si acidificarii aerului, ca si mpotriva acidizarii ozonului din troposfera.Programul LIFE este deschis tuturor persoanelor fizice si juridice nregistrate n UE si n anumite tari candidate (Estonia, Ungaria, Letonia, Romnia, Slovenia si Slovacia).LIFE III (2000-2004).Acest program dispune de un buget total de 640 milioane euro, din care 47% pentru componenta NATURAsi 47% pentru componenta MEDIU.Programul ISPAfinanteaza proiecte mari de infrastructura n sectorul protectiei mediului si al transporturilor.n ceea ce priveste protectia mediului, obiectivul ISPA este sa sprijine tarile beneficiare n alinierea standardelor UE din domeniul protectiei mediului.Din acest punct de vedere, ISPA se concentreaza asupra aplicarii directivelor de protectie a mediului care necesita mari costuri de implementare. Acestea se refera la urmatoareledomenii:furnizarea apei potabile;tratarea apelor uzate;gestionarea deseurilor solide si a deseurilor periculoase;poluarea aerului.Implementarea acestor directive este strns legata de mbunatatirea sanatatii si a calitatii vietii cetatenilor si are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale si economice a tarilor beneficiare.4.POLITICA AGRICOLA COMUNASpatiul european a fost conceput imediat dupa al doilea razboi mondial pentru economii nca dominant agricole si pentru care autonomia alimentara constituia o preocupare centrala. Din aceasta cauza,politica agricola comunaa devenitprima axa a constructiei comunitareajungnd sa absoarba pna si astazi mai mult de jumatate din bugetul Comunitatii.Iata ctevaargumente care au stat la baza crearii politicii agricole comune:Activitatea agricola nu poate fi comparata cu alte activitati eco-nomice. Productia din acest domeniu provine din mai multe sectoare si depinde de influente climatice si cicluri biologice care duc la fluctuatii considerabile n ceea ce priveste productia si care sunt greu de prevazut si de controlat n ciuda tuturor progreselor tehnice.Greutatile ntmpinate n ncercarile de a echilibra productia agri-cola, coroborate cu cererea constanta de hrana, ar putea duce la mari fluctuatii de preturi n cadrul Uniunii, daca nu ar exista masuri de reglare a pietei.Asemenea masuri au fost introduse pentru a preveni ca aceste variatii de pret sa fie impuse att producatorilor, ct si consuma-torilor.Fara protectia corespunzatoare la granite, variatiile de preturi pe piataar face sa scada preturile comune si ar duce, astfel, la mutari de pro-ductie. n plus,din cauza numarului ridicat de regiuni mai putin favorizate, masurile pentru diminuarea deficientelor structurale sunt cu att mai necesare, n scopul mentinerii nivelului de productie si a populatiei.n aceste zone, agricultura este cea mai importanta activitate econo-mica. Fara masuri de genul acesta, productia s-ar restrnge la zonele cele mai favorizate.