POLITICA VAMALĂ A UNIUNII EUROPENE

Politica vamală este unul dintre fundamentele Uniunii şi este esenţială pentru existenţa

pieţei unice, care nu poate funcţiona corect fără reguli comune aplicate uniform la toate

graniţele externe ale Comunităţii. Acest set de reguli formează politica vamală şi reprezintă

motivul pentru care cele 15 autorităţi vamale ale statelor membre lucrează ca o singură

entitate. 1

Politica vamală comunitară se bazează pe aplicarea uniformă a legislaţiei vamale de

către administraţiile vamale ale statelor membre. Legislaţia privind politica vamală cuprinde:

Codul vamal comunitar şi prevederile de aplicare a Codului Vamal, Nomenclatura combinată,

Tariful vamal comun, precum şi legislaţia aferentă ce depăşeşte sfera codului vamal (legislaţia

privind bunurile contrafăcute sau piratate, exportul de bunuri culturale, comerţul preferenţial,

controalele sanitare şi de mediu, politicile comune în domeniul pescuitului şi a agriculturii,

protejarea intereselor economice prin aplicarea instrumentelor netarifare sau măsurile de

securitate şi politică externă). 2

În timp ce libera circulaţie a bunurilor este principala manifestare internă a uniunii

vamale, Tariful Vamal Comun (TVC) formează aspectul extern, deoarece face posibilă

aplicarea uniformă a taxelor vamale la produsele importate din alte ţări decât cele ale Uniunii

Europene, indiferent de ţara de destinaţie.

Iniţial, în 1968, Tariful Vamal Comun a fost creat ca o medie a tarifelor celor şase

state membre. Pe baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a introdus de-a lungul timpului

multe amendamente, fie din proprie iniţiativă, fie datorită negocierii tarifelor în cadrul

Organizaţiei Mondiale a Comerţului (Acordul General asupra Tarifelor şi Comerţului –

GATT).

Tariful Vamal Comun conţine atât nomenclatorul bunurilor supuse taxelor vamale

(nomenclatura combinată) cât şi nivelul taxelor vamale pentru fiecare linie tarifară. Tariful

Vamal Comun este un instrument important nu numai pentru colectarea taxelor vamale dar şi

pentru întocmirea statisticilor privind comerţul exterior şi pentru aplicarea măsurilor din

domeniile politicii fiscale şi monetare, a agriculturii sau a comerţului.

Nomenclatura combinată este o listă a tuturor tipurilor de bunuri ce pot face obiectul

comerţului internaţional, bunurile fiind împărţite în funcţie de caracteristicile lor în 96 de

1 Florica Ştefănescu, Politici economice europene, Editura Universităţii din Oradea, 2005, p. 82.2 Ileana Pascal, Monica Vlad, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Elena Simina Tănăsescu, Aurel Ciobanu Dordea, Uniunea vamală, Editura Dacris, Bucureşti, 2004, p. 11.

1

capitole şi aproximativ 10400 de încadrări tarifare. Nomenclatura combinată este folosită atât

pentru aplicarea sau negocierea tarifelor cât şi în scopuri statistice; ea are la bază un

instrument internaţional de clasificare, Sistemul Armonizat, administrat de Organizaţia

Mondială a Vămilor.

Anual, Comisia face o actualizare a Anexei I a Regulamentului nr. 2658/87,

actualizare ce ţine cont de schimbările intervenite la nivel internaţional sau de cele necesitate

de reflectarea evoluţiei politicii comerciale. Actualizările tarifului valabile pentru anul

următor se publică în general în luna octombrie, cea mai recentă actualizare, valabilă pentru

anul 2004, fiind Regulamentul (CE) 1789/2003.

Din 1983, disparităţile dintre statele membre privind aplicarea scutirilor de taxe

vamale de import şi de export au fost eliminate prin înfiinţarea unui sistem comunitar de

scutire de la plata taxelor vamale (Regulamentul nr. 918/83), regulamentul prevăzând

categoriile de bunuri importate sau exportate scutite de astfel de taxe.

Începând cu 1999 Uniunea Europeană a introdus o versiune electronică a Tarifului

Vamal Comun, numită TARIC. Principalul avantaj al TARICului este faptul că acesta

conţine, pe lângă nomenclatura bunurilor şi taxele vamale, şi toate prevederile legale

aplicabile în vămuirea unui anume bun, ceea ce face ca TARIC-ul să fie un instrument

operaţional extrem de puternic în asigurarea uniformităţii aplicării legislaţiei vamale de către

toate administraţiile vamale comunitare. Pe lângă aceasta, TARIC-ul are avantajul că este

actualizat zilnic şi poate fi consultat online, pe Internet, atât de către autorităţi cât şi de către

public (prin sistemul numit DDS - Sistemul de Distribuirea a Datelor privind Tarifele). Prin

acelaşi sistem DDS poate fi consultată şi baza de date privind contingentele şi plafoanele

tarifare, numită TQS – Contingente Tarifare şi Supraveghere.

Un alt instrument al politicii vamale este reprezentat de NCTS – Noul Sistem

Computerizat de Tranzit. Acesta înlocuieşte vechile modalităţi de urmărire a tranzitelor,

bazate pe schimbul de documente tipărite, care s-a dovedit de-a lungul timpului greoi, dificil

de gestionat şi expus fraudelor de proporţii. NCTS permite schimbul electronic de date între

administraţiile vamale în paralel cu circulaţia propriu-zisă a bunurilor aflate în tranzit,

existând astfel un control mult mai bun asupra celor aproximativ 20 de milioane de tranzite

interne sau externe efectuate la nivel comunitar într-un an.

Declararea bunurilor în vamă se face prin folosirea Documentului Administrativ Unic

(SAD – Single Administrative Document); acesta a început să fie folosit în 1988, simplificând

mult procedurile vamale prin înlocuirea a aproximativ 150 de documente vamale folosite

anterior de administraţiile vamale ale statelor membre.

2

Eliminarea formalităţilor vamale la frontierele interne în 1993 a condus la introducerea

sistemului Intrastat (Regulamentul nr. 3330/91) prin care se face colectarea informaţiilor

statistice referitoare la comerţul cu bunuri între statele membre direct de la comercianţi.

Pentru a asigura o funcţionare cât mai bună a Uniunii vamale la nivelul statelor

membre, Comisia Europeană a lansat începând cu 1996 o serie de programe (Customs 2000,

Customs 2002, Customs 2007) ce au ca obiectiv asigurarea uniformităţii aplicării legislaţiei

vamale, prevenirea fraudelor, cooperarea dintre administraţiile vamale şi dezvoltarea utilizării

sistemelor informatice precum TARIC sau NCTS. 3

Codul Vamal Comunitar (Regulamentul nr. 2913/92) a fost înfiinţat pentru a codifica

şi simplifica legislaţia vamală, care până la acea dată făcea obiectul a peste 30 de directive şi

regulamente, adoptate în perioada 1968 – 1990. Prin cod sunt stabilite procedurile vamale

aplicabile bunurilor intrate în teritoriul Comunităţii precum şi regimurile vamale sub care

acestea pot fi declarate (de exemplu import, export, tranzit, etc.). 4

Începând cu 1991, au fost abolite formalităţile vamale pentru bunurile aparţinând sau

destinate forţelor NATO (Regulamentul nr. 3648/91), iar din 1989 au fost eliminate

controalele vamale la graniţele dintre statele membre pentru transporturile rutiere sau

transporturile pe căi navigabile interioare. Mărfurile înregistrate sau puse în circulaţie într-o

ţară ce nu este membră a Uniunii Europene, transportate rutier sau pe căi navigabile

interioare, sunt supuse controlului vamal la frontiera externă a Comunităţii (Regulamentul nr.

3912/92).

Pentru asigurarea liberei circulaţii a bunurilor pe piaţa internă, au fost eliminate

controalele şi verificările bagajelor persoanelor ce întreprind zboruri sau deplasări maritime

intra- comunitare (Regulamentul nr. 3925/91).

În ceea ce priveşte reţele de comunicare a datelor între administraţiile vamale

Convenţia privind folosirea tehnologiei informaţiilor în scopuri vamale (Sistemul Informatic

Vamal – CIS) a fost ratificată de statele membre pentru a se preveni, investiga şi urmări

infracţiunile stipulate de legislaţiile naţionale a statelor membre. Prin folosirea Sistemului

Informatic Vamal se urmăreşte diseminarea rapidă a informaţiilor, cooperarea dintre

administraţiile vamale a statelor membre ca şi folosirea unitară a procedurilor de control.

Sistemul Informatic Vamal a fost înfiinţat prin Regulamentul nr. 515/97.

3 Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 301-304.4 Ileana Pascal, Monica Vlad, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Elena Simina Tănăsescu, Aurel Ciobanu Dordea, op.cit., p.16.

3

Abolirea verificărilor veterinare la graniţele dintre statele membre a dus la

implementarea unei reţele computerizate privind procedurile de import în domeniu veterinar

(Proiectul SHIFT).

De asemenea, au fost facute o serie de aranjamente specifice cu privire la droguri şi

substanţe psihotrope, bunuri culturale.

Pentru a preveni comercializarea ilegală a drogurilor, prin Regulamentul nr. 3677/90

şi Directiva nr. 92/109 au fost stabilite măsurile ce trebuie luate pentru fabricarea şi plasarea

pe piaţă a anumitor substanţe care sunt folosite pentru fabricarea substanţelor psihotropice şi a

narcoticelor.

Prin Regulamentul nr. 3911/92 se stabilesc măsurile referitoare la exportul bunurilor

de patrimoniu cultural. Bunurile aparţinând tezaurului cultural naţional exportate ilegal de pe

teritoriul unui stat membru şi confiscate, sunt returnate statului de pe teritoriul căruia provin

(Directiva nr. 93/7).

Măsuri privind libera circulaţie, exportul, regimul suspensiv de perfecţionare pasivă şi

activă a bunurilor falsificate, piratate sau care aduc atingere drepturilor de proprietate

intelectuală sunt stabilite de Regulamentul nr. 3295/94.

Armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la plasarea pe piaţă a explozivilor

folosiţi în scopuri civile, libera circulaţie a acestora precum şi procedura de inspecţie sunt

stabilite prin Directiva 93/15.

Regulamentul nr. 1334/2000 stabileşte procedura de control a exportului bunurilor şi

tehnologiilor cu dublă utilizare (atât civilă cât şi militară) iar prin Directiva nr. 91/477 este

stabilită procedura de control a achiziţionării armelor de foc.

Uniunea Europeană este membru fondator al Convenţiei de la Washington (Convenţia

CITES), convenţie ce reglementează protejarea şi garantarea conservării speciilor de flora şi

fauna sălbatică aflate în pericol sau pe cale de dispariţie (Regulamentul nr. 338/97). 5

Măsurile pe care Guvernul României le va promova în ceea ce priveşte politica vamală

a României pornesc de la funcţiile de bază pe care instituţia vamală le îndeplineşte în

contextul procesului de integrare a României în Uniunea Europeană.În timp ce funcţia fiscală

a vămii se redimensionează, funcţiile de facilitare a comerţului precum şi de protejare a

cetăţenilor din spaţiul comunitar, dată fiind poziţionarea noastră la graniţa exterioară Uniunii

Europene, îşi vor spori în mod semnificativ importanţa.

Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi mediul de afaceri, urmează să

fie înlăturate prin accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi legislativ-procedurală:

5 Ibidem, p. 17-18.

4

includerea autorităţii vamale în administraţia fiscală centrală, ca organ executiv autonom al

Ministerului de Finanţe, atribuirea de noi competenţe autorităţii vamale pe linia administrării

şi a altor categorii de impozite, cu precădere a accizelor, a TVA-ului ş.a., ceea ce va duce la

creşterea gradului de colectare a acestor impozite, prin dispariţia unor verigi administrative şi

simplificarea procedurilor de constatare, calculare, încasare şi urmărire a creanţelor bugetare;

legiferarea unui nou Cod şi Regulament vamal român complet armonizat cu acquis-ul

comunitar; generalizarea procedurilor simplificate de vămuire, aplicabile agenţilor economici

cu volume de activitate, active, investiţii şi personal angajat semnificative, personalul eliberat

putând fi focalizat pe activităţile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontieră etc.6

Deşi în interiorul Uniunii Europene nu mai sunt graniţe, serviciul vamal rămâne în

contiunuare foarte important, 20%din comerţul internaţional fiind procesat de vamile

europene, aceasta însemnand mai mult de 2 miliarde de tone de mărfuri anual şi 100 de

milioane de declaraţii vamale. 7

BIBLIOGRAFIE

Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economică, Bucureşti,

2003

Florica Ştefănescu, Politici economice europene, Editura Universităţii din Oradea,

2005

6 http://athenian-legacy.com7 http://ec.europa.eu

5

Ileana Pascal, Monica Vlad, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Elena Simina

Tănăsescu, Aurel Ciobanu Dordea, Uniunea vamală, Editura Dacris, Bucureşti, 2004

http://athenian-legacy.comhttp://ec.europa.eu

6