politica antiinflationista promovata de bnr in anii 2000-2010

8/12/2019 Politica Antiinflationista Promovata de BNR in Anii 2000-2010

1/21

REFERAT

LA

ECONOMIE MONETARA

1


2/21

TEMA:

POLITICA ANTIINFLAIONIST PROMOVAT DE BNR N ANII 2000-2010

CUPRINS

CAP.I. INFLAIA .... 1

1.1. Conceptul de inflaie ... 11.2. Definiii ale inflaiei ..... 21.3. Tipurile de inflaie ... 3

Cap.2. POLITICA ANTIINFLATIONITA .. !2.1. "eneralitati ... !2.2. tructura politicilor antiinflationi#te . !2.3. $a#urarea inflatiei .......... 122.%. Tipuri de politici antiinflaioni#te ...... 12 2.4.1. Politicile bugetar fiscale

.. 14 2.4.2. Politicile monetare .. 14 2.4.3. Politicile de venituri ... 15 2.4.4. Politicile de preuri . 15 2.4.5. Politica de investiii i de economii 152.&. Co'(aterea inflaiei )n *o'+nia .. 1,

CAP.3. DATE STATISTICE PRIVIND PERIOADA 2000-2010 .. 17

3.1. Indici anuali ai preturilor de con#u' #i rata anuala a inflatiei in perioada... 1!3.2. Pre-iiuni pentru anul 2/11 #i 2/12 .. 1! 3.2.1. Cine contri(uie la inflatie 0 ..1

2


3/21

3.2.2. Pre#iuni inflationi#te in 2/11 .....1 3.2.3. Factori care -or te'pera inflatia .1 3.2.%. *i#curi care planeaa a#upra inflatiei ......

1

CAP.4. CONCLUZII .. 20

CAP.1. INFLAIA

1.1. Conceptul de inflaie Inflatia este un deec!ilibru macroeconomic" care se manifesta atat in tariledevoltate" cat si in tarile in curs de devoltare" atat in tarile cu economie de piata" cat siin cele cu economie centraliata.

Inflatia este un fenomen care a aparut inca din perioada circulatiei banilor cuvaloare intrinseca. #a constituie o manifestare a deec!ilibrelor economice inca dinantic!itate" asa cum mentioneaa Piere $eba%!.

&stfel" inflatia s'a facut simtita in Imperiul (oman de &pus" inca din secolul trei"cand s'a inregistrat o marire considerabila a preturilor marfurilor si a pretului muncii" dincaua deprecierii monedei romane" pricinuita de procurarea cu dificultate a aurului si

argintului" )monedele bune* fiind inlocuite cu )monedele rele* din arama" cositor sauplumb +vei legea lui ,res!am-.Practic insa" se poate vorbi despre inflatie in adevaratul sens al cuvantului odata

cu aparitia bancnotelor. Inflatia afecteaa negativ economiile moderne" atat pe termen scurt" cat si petermen lung.

Pe termen scurt" erodeaa puterea de cumparare a monedei nationale si prinaceasta ii afecteaa in mod deosebit pe cei mai vulnerabili dintre cetateni pensionarii"bursierii" cei cu venituri fie +salariatii bugetari" de eemplu-.

Pe termen lung" inflatia descura/eaa investitiile si in!iba cresterea economica"din caua riscurilor si a incertitudinii.

0 vreme" analistii economici au creut ca inflatia are si o parte buna" in sensul caar fi posibil sa se obtina o ocupare mai buna a fortei de munca cu pretul unei inflatii cevamai ridicate +vei detalii privind curba lui Phillipsin paragraful ce trateaa inflatia princosturi-. In timp" aceasta teorie s'a dovedit nefundamentata" pentru ca efectul poitivasupra soma/ului este de scurta durata" predominant pe termen lung fiind efectuldescura/arii economisirii si a investitiilor" din caua inflatiei inalte.

3


4/21

Prin urmare" lupta impotriva inflatiei repreinta o conditiesine qua non pentru ocrestere economica sustinuta si pentru imbunatatirea nivelului de trai.

In preent" ma/oritatea economiilor nationale se confrunta intr'o masura mai micasau mai mare cu inflatia" cu eceptia notabila a aponiei" care este in al cincilea anconsecutiv de deflatie.

1.2. Definiii ale inflaiei

1. Inflatia este un deec!ilibru macroeconomic" care se manifesta prin cresterea

generaliata a preturilor si tarifelor si scaderea puterii de cumparare a banilor2. Inflatia este un deec!ilibru intre masa monetara ecedentara si volumul deficitarde bunuri si servicii supuse vanarii3. Inflatia este )o stare de generaliare a ecesului de cerere" in care prea multi banialearga dupa prea putine bunuri* +r. olman-4. Pierre $eba%! )definitia cea mai simpla care se poate da acestui fenomen esteaceea a unui proces de crestere cumulativa si auto'intretinuta a nivelului general alpreturilor*.

Alte concepte utiliate )n #tudiul inflaiei

4 Deflatia +deflation

- este fenomenul opus inflatiei" caracteriat prin scadereageneraliata a preturilor si cresterea puterii de cumparare a monedei nationale.4 Deinflatia+disinflation- repreinta procesul de scadere a ratei inflatiei de la un anla altul.4 ta5flatia 6stagflation7 este stadiul in care in economie coeista rate inalte aleinflatiei cu rate inalte ale soma/ului. &ceasta s'a manifestat pe scara larga in anii 678 siulterior in toate tarile devoltate. #a eista si in preent intr'o serie de tari +&sia de sud'est" #uropa 9entrala si (asariteana" &merica :atina" etc-.4 lu'pflatie 6slumpflation78 care este un fenomen ce asociaa o rata mare a inflatieicu scaderea produsului intern brut PI$ +recesiune-.

;intetic" cauelecare provoaca sau amplifica inflatia intr'o tara sunt Cre#terea ofertei de (ani din econo'ie8 ca ur'are a' acordarii de ma/orari salariale si prime anga/atilor' relaarilor fiscale +scaderea impoitului pe profit si pe alte venituri-' emisiunii de bani fara acoperire" realiate in vederea acoperirii deficitului bugetar' eliminarii restrictiilor la acordarea de credite. caderea #au li'itarea cre#terii -olu'ului de (unuri #i #er-icii de pe piata8 caurmare a

4


5/21

' limitarii sau raritatii resurselor' scumpirii factorilor de productie' lipsei de investitii in domeniu' conditiilor naturale deavanta/oase. Deec9ili(rul intre cre#terea producti-itatii 'uncii la ni-el national #i cre#terea

-eniturilor: ;ariatia cur#ului de #c9i'( al 'onedei nationale in raport cu di-er#e -alute: u(-entionarea de catre #tat a unor ra'uri econo'ice nerenta(ile 6'inerit8a5ricultura etc7.


6/21

I- Dupa rit'ul de cre#tere a preturilor8avema. Inflatie taratoare preturile cresc cu aproimativ 2 5>?an(. Inflatie 'edie cresterea preturilor este de 5 15>?anc. Inflatie 5alopanta cresterea preturilor este intre 15 58>?and. >iperinflatie cresterea preturilor este mai mare de 58>?an.

II- Dupa tipul 'ecani#'ului econo'icse distinga7 Inflatie de#c9i#a 6declarata78care inseamna ca inflatia este recunoscuta de stat si deautoritatile monetare si se iau masuri de diminuare a ei(7 Inflatie repri'ata" caracteristica tarilor cu economie centraliata" in care" prinmasuri administrative" se incearca limitarea cererii de bunuri si servicii si controlulpreturilor si al salariilor. #ste caracteristica si (omaniei inainte de anul 1@A@.

III- Dupa cauele care o pro-oaca8 eistaa7 Inflatie prin cerere:

(7 Inflatie prin oferta:c7 Inflatie prin co#turi:d7 Inflatie #tructurala:e7 Inflatie i'portata.

a7Inflatia prin cerere In mod normal" productia unei ramuri economice creste" daca activitatea esterentabila si daca eista cerere pentru produsele respective.Baca cererea creste" in mod firesc ar trebui sa fie stimulata si cresterea ofertei" insaaceasta depinde de eistenta factorilor de productie corespunatori ' capital si forta demunca.

Baca productia este inelastica si din diferite motive +capacitate de productieutiliata la maim" limitarea factorilor de productie sau scumpirea lor etc.- nu poate sacreasca la nivelul solicitat" cresterea cererii pentru produsele ramurii respective va duce lao crestere a pretului acestora.

9u cat oferta este mai elastica si mai adaptabila la volumul cererii" cu atatcresterea preturilor este mai redusa.

9resterea cererii pentru bunuri si servicii poate interveni ca urmare a' ma/orarilor salariale acordate si a altor tipuri de venituri ale populatiei ocupate' relaarilor fiscale +scaderii gradului de impoitare si de taare-' previiunilor cumparatorilor cu privire la evolutia preturilor +asteptari sau anticipatiiinflationiste-. Baca cumparatorii se asteapta la o ma/orare viitoare a preturilor pentruanumite bunuri isi vor spori cererea in preent pentru bunurile respective' cresterii volumului creditelor bancare" prin eliminarea unor restrictii la acordare' cresterii c!eltuielilor guvernamentale.

(7Inflatia prin oferta #ste determinata de reducerea ofertei totale de bunuri si servicii +a ProdusuluiIntern $rut- ca urmare af7 evenimentelor?conflictelor sociale" politice si economice interne si eterne

6


7/21

57 deciiilor firmelor dominante de pe piata de a mentine un nivel redus alproductiei" pentru a induce cresterea preturilor si implicit ma/orarea castigurilor lor +maiales in conditiile pietelor de monopol si duopol-97 anticiparilor firmelor privind cresterea viitoare a preturilor" ceea ce le determinasa'si restranga sau sa'si stoc!ee oferta" in asteptarea unor preturi mai mari.

c7 Inflatia prin co#turi &pare datorita necorelarii cresterii productivitatii muncii cu ma/orarea salariilornominale" in urma revendicarilor sindicale.

Indearile sau ma/orarile in sectorul de stat se acorda de regula unitar" fara a tinecont de performantele sectorului respectiv" ca efect al presiunilor grupurilor sindicale.

9resterea aliniata a salariilor conduce la o ma/orare medie a venituriloranga/atilor" care depaseste de fapt cresterea reala a productivitatii muncii si accentueaadeec!ilibrul inflationist. Cai mult" cresterile salariale ale anga/atilor se transforma in

cresteri de cost pentru firmele anga/atoare.9resterile de cost vor fi transferate asupra preturilor de vanare ale bunurilor sauserviciilor realiate de firma" pentru a putea fi recuperate. &cest lucru va alimenta inflatiaeistenta si va fi motiv pentru noi revendicari sindicale.

&cest mecanism este cunoscut sub numele de Dspirala inflationista* +inflationaryspiral- si ilustreaa faptul ca inflatia este un fenomen care se autoalimenteaa. 0 altareactie posibila a firmelor la cresterile salariale este de a restrange activitatea si de adisponibilia o parte din anga/ati. In felul acesta inflatia amplifica si soma/ul.

Inflatia prin costuri pune asadar problema relatiei dintre salariu" inflatie siutiliarea deplina a fortei de munca +soma/-.

In acest sens trebuie mentionata celebra cur(a a lui P9illip#" care eprima"

empiric" raportul dintre inflatie" repreentata pe aa verticala si soma/ repreentat pe aaoriontala +fig. 4-.In 1@5A &lban E.P!illips a publicat un studiu statistic" in care stabilea o corelatie

inversa intre variatiile salariilor nominale si rata soma/ului" constatata in decurs deaproape un secol +1AF1'1@57- in Carea $ritanie.

Cur(a lui P9illip#

(ata inflatiei >

igura 1. (ata soma/ului >

7


8/21

Pornind de la aceasta relatie" numita )curba lui P!illips*" s'au facut o serie de

etrapolari teoretice. &stfel" aceasta curba a servit pentru multi teoreticieni inargumentarea conceptului urmator cresterea inflatiei conduce la diminuarea somajului

si implicit, scaderea inflatiei, conduce la majorarea somajului. &ceste rationamente au fost depasite insa de realitatile vietii curente" deoarececorelatia stabilita de P!illips se mai verifica in perioada postbelica pentru anii 1@F1 1@F@" in economia ;G&.

Pentru perioada urmatoare" corelatia nu se mai respecta in aproape nici o tara"intrucat se inregistreaa concomitent" in multe state" rate inalte ale inflatiei si alesoma/ului" fapt ce corespunde unei situatii de stagflatie.

Bevoltarea conceptului curbei lui P!illips a condus la constatarea ca" dacacorelatia dintre inflatie si soma/ eista intr'adevar" aceasta tinde sa se deplasee in sus"

dand nastere unei )curbe P!illips verticale si de lunga durata*" ceea ce inseamna caetinderea soma/ului nu impiedica cresterea inflatiei.

In plus" s'a verificat inca o data conceptul %eHnesist conform caruia" independentde inflatie, exista o rata naturala a somajului, care trebuie avuta in vedere si cand rata

inflatiei este zero.

d7 Inflatia #tructurala #ste determinata de factori cum ar fi' modificarile concomitente ale cererii si ale ofertei de bunuri si servicii +cererea creste"oferta scade-

' cresterea cererii totale de bunuri si servicii peste potentialul productiv national' rigiditatea economica a aparatului productiv national si a fortei de munca' finantari bugetare etinse pentru sectoare economice nerentabile' volumul mare al creditelor neperformante etc. #ste caracteristica tarilor care au ales calea devoltarii economice accelerate si aunei cresteri economice rapide pe care" de fapt" nu o pot sustine financiar. Poate genera!iperinflatie.

e7Inflatia i'portata #ste determinata de variatia cursului de sc!imb al monedei nationale in raport cudiverse valute si de circulatia libera a capitalului dintre tari. ;ub presiunea ma/orariipreturilor bunurilor si materiilor prime importate" costurile de productie ale firmelornationale cresc si accentueaa deec!ilibrul inflationist intern.

&stfel" variatiile de curs valutar repreinta o cale importanta de transfer acresterilor de productivitate si a castigurilor pe plan etern" intrucat" in conditiileamplificarii relatiilor comerciale internationale" impactul inflatiei importate este foartemare.

8


9/21

*** Delimitarea tipurilor de inflatie dupa cauzele care le genereaza, realizata

anterior, este doar una teoretica, pentru ca, in realitate, acestea se intrepatrund si se

amplifica reciproc

CAP.2. POLITICA ANTIINFLAIONIT?2.1. "


10/21

&ceasta repreinta o crestere procentuala sau in suma absoluta a venituriloragentilor economici si ale populatiei" indeosebi a salariilor si pensiilor" lunar" trimestrialsau semestrial" astfel incat sa acopere total sau partial cresterea preturilor generata deinflatie.

Indearea poate fi aplicata efectiv doar in sectorul public si in general este o

masura tardiva" incompleta si care accentueaa de fapt tensiunile inflationiste.Be asemenea" indearea are de multe ori la baa indici care nu eprima corectnivelul real al inflatiei.

;tudiile facute asupra mecanismului indearii au reliefat ca" aplicarea indeariiaccentueaa negativ relatia dintre salariu si productivitatea muncii.

&lte masuri din aceeasi categorie sunt' cresterea dobanilor platite la depoite si la conturile de economii in moneda nationala' acordarea de compensatii' subventionarea pretului unor produse etc.

7Politici de di'inuare #i control.&cestea din urma pot fi la randul lor delimitate" dupa cum urmeaa

$ 1. politici financiare antiinflationiste$ 2. politici monetare antiinflationiste$ 3. politici de control asupra productiei" salariilor si preturilor.

B 1. Politicile financiare antiinflationiste

Politicile financiare au drept componente politicile bugetare si pe cele fiscale. Prinpoliticile bugetare si fiscale se urmaresc mai multe obiective viand reducerea cereriiglobale" contribuind astfel la atenuarea procesului inflationist.

&stfel de politici sunt insa restrictive si provoaca austeritate bugetara.Punerea in practica a politicilor financiare antiinflationiste se realieaa prineercitarea unei serii de masuri" cum sunt1. diminuarea deficitului bugetar prin temporiarea c!eltuielilor publice2. lansarea unor imprumuturi publice" prin intermediul emisiunii de titluri de stat" invederea absorbirii ecesului de masa monetara3. cresterea veniturilor bugetare prin ma/orarea fiscalitatii etc.

=oate masurile aratate nu se pot aplica simultan" ci cu o anumita gradare care saasigure eficienta acestora. #fectele lor se obtin" de regula" in timp si de multe ori ele auefecte contradictorii" atunci cand ritmul si intensitatea lor sunt eagerate. 0 prea marepresiune fiscala poate avea efecte opuse scopului urmarit.*** De exemplu8 in Romania, cu toate ca presiunea fiscala este mare, iar bugetele

sunt de austeritate, inflatia si somajul inregistreaza nivele destul de ridicate.

B 2. Politicile monetare antiinflationiste

10


11/21

&bandonarea etalonului aur'moneda si incetarea convertibilitatii in aur" au facutca adaptarea masei monetare la necesitatile economiei sa nu se mai faca prin autoreglarespontana.

In absenta mecanismelor de autoreglare si in conditiile cresterii inflatiei" bancilecentrale au fost nevoite sa puna in practica noi te!nici si instrumente de combatere a

ecesului de masa monetara. &cestea se aplica de catre $anca de #misiune in relatiile cu bancile comerciale" siprin intermediul acestora" in relatiile cu agentii economici si populatia" prin canale detransmisie specifice.

Principalele instrumente ale politicilor monetare antiinflationiste sunt- manevrarea taxei scontului

- sistemul rezervelor minime obligatorii- operatiunile de open-mar!et

- reglementarea si controlul prudential bancar.

Manevrarea taxei scontului' este o metoda traditionala utiliata pentru comprimareamasei monetare.

=aa scontului este rata dobanii la creditele de refinantare acordate de $ancaJationala bancilor comerciale si care au drept suport efecte comerciale +creditele descont-. In functie de nivelul acesteia variaa toate celelalte dobani din economie" taascontului dand practic tonul la modificarile suferite de ratele dobanii.

&stfel" scaderea taei scontului determina diminuarea generala a dobanilor"sporeste eficienta utiliarii creditelor pentru intreprinatori si'i stimuleaa sa devolteactivitati pe baa finantarii prin credit.

Ca/orarea taei scontului are ca efect cresterea generala a dobanilor" avand caurmare inrautatirea climatului de obtinere a creditelor" conducand la scaderea profiturilorsi a motivatiei de devoltare a afacerilor. ;e calmeaa astfel fenomenele de supraincalireale economiei.

&sadar" taa scontului +ts- este utiliatK ca instrument de politicK monetara astfelBacK tscrestecreste rata dobanii la creditele acordate de bancile comercialescade volumul creditelor acordatescade volumul masei monetare +asanare monetara-se tine sub control sau se reduce inflatiaBacK ts scade

scade rata dobanii la creditele acordate de bancile comercialecreste volumul creditelor acordatecreste volumul masei monetare +epansiune monetara-. #ficacitatea combaterii inflatiei prin ma/orarea taei scontului este insa relativredusa" pentru ca deec!ilibrele inflationiste nu se cori/eaa prin simpla crestere adobanii.

9u toate acestea" manevrarea taei scontului continua sa fie folosita ca instrumentde politica monetara in multe tari" insa in stransa legatura cu alte instrumente.

11


12/21

Sistemulrezervelor minime obligatorii' s'a creat inaintea primului raboi mondial.(eerva minimK repreinta suma constituitK in mod obligatoriu de catre bancile

comerciale" sub formK de depoit la $anca JationalK" suma ce se calculeaa prinaplicarea unor cote procentuale asupra depoitelor in lei si in valutK atrase de bancile

comerciale.&ceastK reervK este folositK de $anca JationalK si ca un instrument de politicKmonetara" astfel BacK creste cota de reervK minimK obligatoriescad disponibilitatile de creditare ale bancilor comercialescade volumul creditelor acordatescade masa monetara BacK scade cota de reerva minimK obligatoriecreste volumul masei monetare. &ceasta metoda" asa cum am aratat mai sus" are caracter antiinflationist prinrestrangerea capacitatii bancilor de a multiplica creditul" pe baa depoitelor constituite

de acestea.Jivelul procentual al reervelor minime obligatorii se modifica destul de des" in

functie de cat de mult se doreste sa se diminuee masa monetara in circulatie" iarmanevrarea lui influenteaa marimea creditelor acordate si costul acestora. In ultima perioada" se manifesta tendinta restrangerii utiliarii reervelor minime"ca urmare a liberaliarii miscarilor de capitaluri pe plan international si a inovatiilorfinanciare" care contracareaa efectele nedorite ale acestui instrument.

Canevrarea ratei reervei minime obligatorii este o deciie administrativa si deaceea bancile nationale s'au orientat spre masuri mai putin directe" cum este politica deopen ' mar%et.

Operatiunile e open!mar"et ' constau in cumpararea si vanarea pe piata libera atitlurilor de stat si a altor titluri financiare intre $anca 9entrala si bancile din sistem.

&ceste operatiuni au caracteristici cum sunt' nivelul dobanilor practicate variaa in functie de evolutia pietei si sunt determinate deorientarea pe care banca centrala doreste sa o impuna' in desfasurarea acestor operatiuni" banca centrala are un rol activ. &ceasta initiaaalimentarea pietei monetare cu lic!iditati" in special prin oferte proprii. 0peratiunile de open'mar%et permit bancii centrale sa acorde credite" dar si sa seimprumute" reducand astfel lic!iditatea pe piata bancara si deci posibilitatea bancilorcomerciale de a acorda credite. Lanarea de titluri de valoare de catre banca de emisiune determina o micsorare a

capacitatii bancilor de a acorda credite" o contractie a lic!iditatii.9umpararea sau rascumpararea lor de catre $anca de #misiune inseamna ocrestere a masei monetare" o crestere a lic!iditatii si deci posibilitati sporite de creditare aeconomiei" cu consecinte inflationiste. &sadar" operatiunile de open'mar%et influenteaa masa monetara astfel BacK $anca JationalK vinde bancilor comerciale titluri de statscad posibilitatile de creditare ale bancilor comercialescade volumul creditelor acordate

12


13/21

scade masa monetara BacK $anca JationalK cumpara de la bancile comerciale titluri de statcreste volumul creditelor acordate de bancile comercialecreste masa monetara.

Lanarea de titluri are si ea in anumite limite caracter inflationist. Baca statul

pune in vanare noi si noi titluri +bonuri de teaur" bilete de treorerie" obligatiuni etc.- sile vinde prin intermediul bancii centrale" iar disponibilitatile astfel obtinute nu suntutiliate si repuse in circulatie ca si c!eltuieli bugetare sau credite cu scop productiv"vanarea de titluri poate avea efect inflationist.

#eglementarile bancare si controlul pruential ' sunt masuri cu influenta directaasupra masei monetare in circulatie" prin stabilirea de catre banca de emisiune" prinnorme specifice" a unor comportamente pentru bancile comerciale" comportamentereferitoare la capitalul minim" volumul lic!iditatii sau o anumita utiliare a activelorbancare. &stfel de masuri iau forme concrete de aplicare in diverse tari.

Printre cele mai importante masuri de acest gen se numara plafonarea creditului"care consta in limitarea de catre $anca Jationala a creditelor pe care le pot acordabancile comerciale" indiferent de resursele de creditare.

&stfel" banca centrala stabileste pentru fiecare tip de banca sau pentru fiecare tipde credit o limita" determinata prin aplicarea unui procent stabilit asupra anga/amentelortotale.

Prin aceasta se urmareste restrangerea epansiunii creditului peste anumite limite"dar si scaderea gradului de risc si limitarea falimentelor in sectorul bancar.

B $. Politici e control asupra prouctiei% salariilor si preturilor

9ombaterea inflatiei se poate face si prin masuri care actioneaa asupra ofertei de

bunuri si servicii din economie. 0rientarea productiei spre produsele a caror lipsa estemai pronuntata relaeaa in general presiunile inflationiste.In multe tari" se promoveaa politica ofertei" care consta in stimularea investitiilor

si a productiei" care sa impiedice cresterea preturilor sau sa duca c!iar la reducereaacestora.

In categoria masurilor de stimulare a ofertei de bunuri si servicii se cuprind' moderniarile te!nologice ale aparatului productiv' stimularea investitiilor directe auto!tone si straine prin facilitati legislative' controlul activitatii monopolurilor si a sindicatelor" etc. 0 metoda destul de des utiliata in combaterea inflatiei este si metoda ing!etariisalariilor" a blocarii cresterii lor" in conditiile in care toate celelalte preturi isi continua

ascensiunea.&ceasta conduce insa la o erodare puternica a puterii de cumparare a populatiei"cu urmari dintre cele mai nefavorabile in plan social si cu reultate neconcludente incombaterea inflatiei.

&n concluzie, orice masura antiinflationista are si efecte negative, iar efectelepozitive sunt decalate in timp, nu sunt imediate. Din acest motiv, impotriva inflatiei seaplica intotdeaunapac'ete e masuri"mix policy#, care trebuie sa se completeze cat mai

13


14/21

bine pe termen mediu si lung. $le trebuie aplicate cu grija pentru a nu genera deflatie

sau chiar recesiune%

2.3. $A@*A*


15/21

2.%. TIP@*I D< POLITICI ANTIINFLATIONIT" de la aproapre A>cat a fost la sfarsitul lui 2818. Be asemenea" Isarescu a amintit ca urmatoarea reducere semnificativa a rateiinflatiei se va simti la inceputul trimestrului al treilea" odata ce va disparea efectulma/orarii =L&. Pana atunci inflatia fiind asteptata sa inregistree o cvasistagnare.

3.2.2. Pre#iuni inflationi#te in 2/11Bupa cum s'a preciat anterior" cotatiile internationale ale petrolului suntasteptate sa creee presiuni inflationiste prin intermediul preturilor la combustibili.

=otodata" in calculul prognoei de inflatie pe 2811 sunt prevaute si presiuni dinpartea preturilor la alimente" nu din partea stocurilor interne care sunt suficiente" cat dinpartea preturilor internationale" la care a/ung sa se corelee si preturile interne laalimente. ,uvernatorul $J( a preciat ca" la fel cum a fost in 2818" e asteptat sa avem si inacest an mentinerea unei corelatii destul de ridicata intre preturile la alimente dinproductia interna si cele de import" raportul de corelatie fiind de 8"A4'8"AF. )Ju avem probleme de categoria ofertei interne. &vem stocuri suficiente" dar

piata e desc!isa" negustorii se comporta ca atare si se raporteaa la cotatiileinternationale. Lorbim de o corelatie ridicata" de 8"A4'8"AF in 2818. # de presupus cavom avea aceeasi corelatie si in 2811*" a spus Isarescu. =ot in sensul presarii inflatiei ar putea actiona preturile administrate" asupracarora planeaa un grad mare de incertitudine.

3.2.3. Factori care -or te'pera inflatia

20
http://content.ad20.net/Storage/195205_C6CA08FE9DCB4EB696DD6B061D0FAC32/index.html?id=195205&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/195205_C6CA08FE9DCB4EB696DD6B061D0FAC32/&trk=1&trkimg=http%3A//core.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core.ad20.net/click&site=mediafax&zone=Special&params=%26snocache%3D1300362554644_15120385282243592%26spgid%3D42283186715172130%26sck%3Dy%26sfver%3D10%26__x1ts%3D6041ab8b%26sww%3D1362%26swh%3D535%26sifr%3D0%26pub%3D62%26site%3D3278%26section%3D135%26zone%3D78%26size%3D0x0%26xcrid%3D195205%26xgeo%3DRO%7C17%7C0%7CCraiova%7C%7C0%7C%26x1guid%3D773531311082630005%26x1ctxkw%3D__context&dtime=30&url=http%3A//www.mediafax.ro/economic/bnr-a-revizuit-prognoza-de-inflatie-pentru-2011-de-la-2-8-la-3-1-6790669/foto


21/21

,uvernatorul $J( a mentionat ca avem c!iar un deficit al cererii de produsealimentare" care nu e deloc in concordanta cu previiunile alarmiste ve!iculate pe la =L. Jici din partea fortei de munca e de asteptat sa nu avem presiuni inflationiste.)9ererea cu forta de munca si salariul mediu brut valideaa o probabilitate scauta de aavea din aceasta parte o presiune limitata*" a eplicat Isarescu.

;eful bancii centrala a preciat ca" in ceea ce priveste costul unitar cu forta demunca" s'a observat reluarea cresterii productivitatii muncii" cu salariile avand odinamica sub cea a productivitatii muncii" ceea ce a insemnat o crestere a competitivitatii"reflectata la randul ei in cresterea consistenta a eporturilor. Be asemenea" se remarca o revenire a increderii consumatorilor romani" ce'i dreptsub media G#.

3.2.%. *i#curi care planeaa a#upra inflatiei Q 9ele mai mari riscuri care planeaa asupra inflatiei sunt considerate socurilenefavoravile ce ar putea aparea din eterior" cum ar fi

' situatia datoriilor suverane ale tarilor din G#"

' inflatia ridicata din G#"' preturile internationale ale alimentelor"' cotatiile petrolului"' precum si cursul euro?dolar

&cestora li se adauga riscurile privind preturile administrate" in special pefondului mesa/ului public confu si al debaterii politice etrem de tensionate.

21

politica antiinflationista promovata de bnr in anii 2000-2010

Documents