Politica Agricola din Franta

Student(a):Berecki KingaSpecializarea:EAM(Economie Agroalimentar i a Mediului)An:2013-2014Profesor coordonator: Lect.univ.dr. Larisa Nicoleta POP

Cuprins

Introducere3Republica Francez, n cifre4Structura exploataiilor agricole4nzestrarea tehnic, soiuri si hibrizi performanti care conduc la productii ridicate5Sprijinirea agricultorilor de catre autoritati5Subventiile acordate fermierilor6Proiecte privind produsele de protectie a plantelor (erbicide, fungicide)7Motorul agriculturii europene8Viticultura-lider mondial8Tara celor 300 de feluri de branza8 Bibliografie.10

IntroducereFrana deine o suprafa agricol de aproape 30 milioane hectare, ceea ce reprezint mai mult de jumtate din suprafaa total a teritoriului. Terenurile situate de o parte i de cealalt a paralelei 45 latitudine nordic permit o mare diversitate a produciei. Circa 61% din suprafaa agricol a rii este ocupat de culturi, 35% de puni i 4% de vii.Aproximativ 3,6 % din populatia activa totala a Frantei lucreaza in agricultura. Acest sector s-a modernizat in aceasta tara datorita politicii agricole comune reducand astfel, fara incetare, nivelul de mana de lucru. Agricultura sustine un sector puternic, cel al industriei agro alimentare. Chiar dac activitatea economic se concentreaz n jurul unui numr redus de ntreprinderi de mari dimensiuni, agricultura rmne de domeniul micilor exploataii de tip familial.Dac n 1960 Frana importa de dou ori mai multe produse agroalimentare dect exporta, la sfritul anilor 70, investiiile masive la nivel tehnologic au schimbat total aceast situaie. n 2010, soldul pozitiv al balanei comerciale n cazul produselor agroalimentare a atins 11,639 miliarde de euro.n prezent, fermele franceze export mai multe produse agricole dect orice alt naiune european (respectiv 22% din producia agricol total a UE), Frana urmnd s devin prima ar de pe continent complet auto-suficient n ceea ce privete alimentele de baz. Chiar dac activitatea economic se concentreaz n jurul unui numr redus de ntreprinderi de mari dimensiuni, agricultura rmne de domeniul micilor exploataii de tip familial.Principalele productii realizate de Franta sunt cerealele (grau, porumb), zaharul, vinul, produsele lactate, fructele si legumele si produsele din carne. Sectorul legat de cresterea animalelor a suferit in ultimul timp crize succesive, datorita bolilor precum vaca nebuna sau gripa aviara.

Republica Francez, n cifre Teren agricol: 29,4 milioane ha (cca. 53,4% din suprafaa total a rii) Teren arabil: 18,4 mil. ha (cca. 62,5% din totalul terenului agricol) Pduri: 15,9 mil. Ha Puni i pajiti permanente: 10,7 mil. Ha Populaia: 65 milioane locuitori Populaia activ agricol 1,14 mil Membru fondator al UE Agricultura franceza reprezinta 22% din productia totala a Uniunii Europene.

Structura exploataiilor agricoleFranta numara aproximativ 500.000 exploatatii agricole. In ceea ce priveste culturile produse in Franta (metropolitana), aproape doua treimi din exploatatii sunt orientate catre cultura mare (cereale, oleoproteaginoase, zahar), mai ales in jumatatea de nord a Frantei.Este de remarcat o scadere a numarului de exploatatii agricole. In Franta, o exploatatie din patru a disparut intre 2000 si 2010. Totusi, aceasta scadere a fost compensata de cresterea suprafetei de exploatatii. In medie, acestea au castigat 13 hectare intre 2000 si 2010. Aceasta crestere a suprafetei le aduce beneficii mai ales marilor sau chiar foarte marilor exploatatii, celor care au o suprafata de peste 150 hectare. In mare majoritate, este vorba de exploatatii agricole individuale (69%), avand statutul de intreprindere agricola (EARL) pentru marile si foarte marile exploatatii. Totodata, exista exploatatii sub forma de societate: exploatatiile agricole de exploatare in comun (GAEC), majoritatea familiale. Un punct important ce trebuie subliniat este constituit de faptul ca in exploatatiile medii si mari, trei sferturi din sefii de exploatatii au mai putin de 40 ani, ceea ce demonstreaza atractia pe care sectorul agricol o are pentru o noua generatie de agricultori si, astfel, participa la asigurarea dinamismului economic al domeniului.

nzestrarea tehnic, soiuri si hibrizi performanti care conduc la productii ridicateFranta detine o dotare tehnic de ultim or n toate tipurile de exploataii.Fermierul poate, dup civa ani de folosin a unui utilaj agricol, s l schimbe cu unul nou, mai performant, fermele care comercializeaz aceste produse primind, pentru utilajul nou, utilajul folosit i diferena de bani.Agricultorii francezi realizeaza o selectie de seminte de calitate, si de rase selectionate pentru sectorul de crestere de animale, precum si utilajele agricole performante, care contribuie la randamentul ridicat al agriculturii franceze. Cercetarea agronomica, asociata formarii de ingineri si tehnicieni, sunt componente esentiale ce contribuie la ameliorarea productivitatii agricole. De fapt, noii sefi de exploatatii sunt majoritatea posesori de diplome de specialitate si deci, mai bine formati decat predecesorii lor pentru noile tehnici de productie, mai ales pentru productiile durabile, pastrand un bun randament.

Sprijinirea agricultorilor de catre autoritatiAgricultorii sunt sprijiniti prin fondurile europene de la PAC, dar si prin suplimentarile de stat(subventii) si private(banci). Franta dispune si de o importanta retea de industrii agro-alimentare (IAA) care participa la valorizarea produselor agricole si la dinamismul economic al intregii agriculturi franceze.Finantarea sectorului agricol este unul din elementele-cheie ale dinamismului acestuia si a modernizarii lui. Sistemul imprumurilor cu dobanzi preferentiale-denumite imprumuturi bonificate, face parte din instrumentele de finantare puse la dispozitia agricultorilor, atat pentru tinerii care incep o afacere in domeniu, cat si pentru modernizarea exploatatiilor, din cadrul cooperativelor de utilizare in comun a materialului agricol (CUMA). In total, valoarea imprumuturilor pentru agricultura se ridica la 40,5 miliarde euro, iar imprumuturile bonificate reprezinta 14% din acest total. Sapte institutii bancare de creditare sunt abilitate de catre stat sa acorde acest tip de imprumuturi. 80% din imprumuturile acordate agricultorilor sunt finantate de catre Crdit Agricole.

Subventiile acordate fermierilorAgricultura francez beneficiaz de o cincime din totalul subveniilor acordate de Uniunea European prin Politica Agricol Comun (PAC), iar preedintele Nicolas Sarkozy se lupt s pstreze acest avantaj al rii sale, dei unele state au nceput deja s-i exprime nemulumirea, ntruct sunt obligate s-i mreasc contribuia.Nicolas Galpin,un fermier a carui ferma se afl la doar civa kilometri n sudul metropolei Paris, a cultivat aproape 550 de acri (220 de hectare) de gru, orz, mazre i sfecl de zahr.Supraveghindu-i ferma, domnul Galpin a cules ceva ce arat ca o ridiche supradimensionat, dar care este, de fapt, sfecl de zahr.El sustine ca, cu puin noroc va scoate 800 de tone de zahr din cele 60 de hectare de sfecl. Cifra de afaceri a fermei sale a fost de 350.000 de euro anul trecut, dar Galpin trebuie s plteasc salariile i cotizaiile pentru muncitorul lui, precum i asigurri, pesticide, utilaje i chirie pentru teren - doar o parte din cele 220 de hectare i aparine. Dup toate acestea, lui i rmn n jur de 60.000 euro pe anCa aproape toi agricultorii francezi, el primete ajutoare directe de la UE, n jur de 70.000 de euro pe an.In anul 2010, peste o jumtate de milion de agricultori francezi au primit un total de 10,39 miliarde de euro din subveniile UE, aproximativ o cincime din total. n medie, fiecare agricultor a primit puin peste 20.000 de euro, iar doar unul din zece primete mai mult de 50.000 de euro.

Proiecte privind produsele de protectie a plantelor (erbicide, fungicide)

Franta utilizeaza un indicator specific pentru a masura intensitatea utilizarii produselor fitosanitare in agricultura. Este vorba despre indicele NODU (numarul de unitati de dozare) care indica frecventa utilizarii produselor fitosanitare, eliminand posibilele substituiri de produse cu produse mai eficiente, dar folosite in doze mai mici.De notat este si faptul ca, urmare a Grenelle de lenvironnement (dezbatere multipartita lansata in Franta in 2007), Franta s-a angajat intr-un demers voluntar de reducere si ameliorare a utilizarii produselor fitosanitare, mentinand o agricultura performanta din punct de vedere economic. Este vorba de planul ECOPHYTO. Lansat in anul 2008, acest plan cuprinde o serie de actiuni care implica toti actorii din domeniul agricol (agricultori, cercetatori, tehnicieni ai Camerelor de Agricultura, asociatii de protectia mediului si de consumatori, fabricanti, distribuitori, alesi locali etc.) si se bazeaza intre altele pe o retea de ferme pilot si de proiecte experimentale. Cifrele confirma primele progrese ale planului ECOPHYTO. In prezent, 1.900 de exploatatii agricole, acoperind toate tipurile de productie sunt angajate in aceasta retea dedicata demonstrarii, experimentarii si productiei de referinta. Un numar de 200.000 profesionisti si-au obtinut certificatul certifito care atesta cunostinte suficiente pentru utilizarea produselor fitofarmaceutice in deplina securitate si pentru reducerea utilizarii acestora. Buletine de sanatate vegetala sunt, de asemenea, disponibile online in fiecare regiune pentru a-i informa pe agricultori asupra starii fitosanitare a culturilor. Acest plan ECOPHYTO participa la marele proiect intitulat Sa producem altfel, pe care ministrul agriculturii, Stphane Le Foll, l-a lansat in decembrie 2012 si care este destinat promovarii unei agriculturi performante din punct de vedere economic si ecologic pentru a raspunde provocarilor de maine.

Motorul agriculturii europeneCele mai productive ferme vegetale se afl n nordul rii, n timp ce producia de lactate, carne de porc i psri de curte este concentrat n vest. Pe de alt parte, cei mai muli cresctori de vit se gsesc n centru, iar producia de porumb, legume, fructe i vin este realizat n special n regiunile centrale i de sud.Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistic (Eurostat), Frana este cel mai mare cultivator de cereale de pe continent i lider la producia de gru, orz i porumb dintre statele UE. De asemenea, n 2010, Frana a ocupat primul loc n ceea ce privete producia de carne de pasre (1,7 milioane tone) i, respectiv, carne de vit (1,5 milioane tone).Viticultura-lider mondialVinurile si bauturile spirtoase frantuzesti ocupa primul loc in randul exportului de produse agroalimentare.Acest lucru este datorat calitatii spre care mizeaza, pe specificitatile regionale diverse, adaptate productiei de vin, metodele vechi de vinificatie, dar in acelasi timp, imbunatatite fara incetare gratie cercetarii si instruirii personalului, si in sfarsit o valorizare importanta a produsului pana la comercializare . Concurenta sporita a vinurilor asa-zise din lumea noua a obligat de mai multi ani profesionistii din sector sa se demarce, pariind pe calitate. Si acest lucru functioneaza, sectorul viticol francez este dinamic si stie sa profite de exporturile catre Uniunea Europeana si catre tarile terteConform Eurostat, anul trecut Frana a obinut 45,669 milioane hectolitri de vin, de pe o suprafa de 854.000 hectare. n 2010, exporturile de vin i buturi spirtoase au adus Franei venituri de 9,09 miliarde euro, n cretere cu 18,3% comparativ cu anul precedent.Tara celor 300 de feluri de branzaAproape fiecare regiune franceza are propriile specialitati de branza. 43 de soiuri de branza frantuzeasca au indicatie geografica controlata (AOP/AOC sau IGP) cum sunt Camembert de Normandia, Comt, Roquefort sau tomme de Savoie. Branza Comt este cea mai exportata din Franta

ConcluzieIn concluzie, agricultura Franei deine locul I n Europa, fiind reprezentat de cultura cerealelor, plantelor tehnice, creterea animalelor i viticultur. Cu toate ca intre anii 2000-2010 o exploatatie agricola din 4 a disparut, aceasta scadere a fost compensata de cresterea suprafetei de exploatatii,in medie castigand 13 de hectare.

Bibliografie

http://www.agro-business.ro/franta-cea-mai-mare-forta-agricola-a-europei-2/2010/09/30/http://ziarullumina.ro/pagina-agricultorului/cat-castiga-anual-un-fermier-francezhttp://www.revista-ferma.ro/articole-dezvoltare-rurala/franta.htmlhttp://www.sanatateaplantelor.ro/index.php/interviu/112-franta-motorul-agriculturii-europene-interviu-in-exclusivitate-cu-ambasadorul-frantei-in-romania-philippe-gustin-domnule-ambasador-philippe-gustin-in-debutul-discutiei-noastre-asvrea-sa-le-faceti-cunostinta-fermierilor-si-cititorilor-nostri-cu-agriculturahttp://corporatenews.9am.ro/stiri-revista-presei/CorporateNews/Proiecte-imobiliare/175506/In-Franta-va-fi-deschis-primul-mall-verde.htmlhttp://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=214&m=12&new_language=1

8

7