portal.just.roportal.just.ro/109/siteassets/sitepages/informatii/costesti pmsm … · web...

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL JUSTIȚIEI

PLANUL DE MANAGEMENT SOCIAL SI DE MEDIU PENTRU CONSTRUCŢIE SEDIU NOU

JUDECĂTORIA COSTEŞTI

Septembrie 2019

1

ABREVIERI

BM - Banca Mondiala EM - Evaluarea de mediu EIM - Evaluarea impactului asupra mediului EP - Permis de mediu ESMF- Cadrul de management social si de mediu DIPFIE - Departamentul pentru implementarea proiectelor finanțate extern în cadrul

Ministerului Justiției TIC - Tehnologia informației și comunicațiilor JRP - Proiectul reformei justiției LAN - Rețea locală MJ - Ministerul Justiției OP/PO - Politica operațională BM PAP - Persoana afectată de proiect

PMSM – Plan de Management Social si de Mediu

POM – Manualul Operațional al Proiectului WAN - Rețea de arie largă

2

1. INTRODUCERE

1.1 PREAMBUL

Obiectivele Proiectului de Îmbunătățire a Serviciilor de Justiție (JSIP) sunt de a consolida eficiența, calitatea și transparența operațiunilor în instituțiile de justiție vizate.

Un cadru de management de mediu și social (ESMF) pentru proiect, în concordanță cu cerințele privind evaluarea de mediu (PO 4.01) a fost pregătit și găsit satisfăcător de către Banca Mondială. Consultările publice pentru ESMF au avut loc la București , la 22 septembrie, 2016, iar documentele finale ESMF în ambele limbi Romana si Engleză si au fost făcute public în țară și pe site-ul BM.

Fiecare activitate care urmează să fie finanțate în cadrul JSIP va fi revizuită in conformitate cu politicile de salvgardare/asiguratorii BM OP4.01 și trebuie să obțină aprobările cerute de reglementările naționale din Romania. ESMF se referă la proceduri și mecanisme care vor fi declanșate de JSIP, pentru a se conforma cu politica de mediu a Băncii Mondiale 4.01 și cu legislația și actele normative și juridice din România care reglementează pregătirea și punerea în aplicare a mediului, sănătate și cerințele de siguranță

Prezentul Plan de management social si de mediu și (PMSM) prezintă impactul asupra mediului și măsurile de atenuare a acestui impact aferente construirii noului sediu al Judecătoriei Costesti.

Cerințele PMSM vor fi incluse în documentele de licitație și contractare ca parte integrantă a ambelor contracte : de construcție și de supraveghere tehnică a construcției.

Aceasta va permite , de asemenea , asigurarea unui mediu durabil și social al activităților pe parcursul ciclului lor de punere în aplicare și de a oferi personalului tehnic, ingineresc și consultanților Direcției de Implementare a Proiectelor Finanțate din Împrumuturi Externe (DIPFIE) un cadrul instituțional, normativ și tehnic adecvat pentru procesele și procedurile pe care ar trebui să fie observate în timpul implementării subproiectului :

3

1.2 CONCEPTUL PROIECTULUI Harta cu locațiile de intervenție ale JSIP este următoarea:

Proiectul cuprinde următoarele 4 componente : Componenta 1 : Îmbunătățirea funcționării instanțelor Componenta 2. Îmbunătățirea activității Oficiului Național al Registrului Comerțului Componenta 3. Îmbunătățirea activității parchetelor Componenta 4. Managementul Proiectului.

Constructia noii clădirii a Judecătoriei Costesti face parte din Componenta 1 , incluzând reabilitarea și construcția judecătoriei pentru de a îmbunătăți capacitatea sistemului de a furniza servicii în regiunile sărace și / sau slab deservite din România. Investițiile în infrastructura judiciară vor îmbunătăți operațiunile judiciare în diverse locații din România. În timpul pregătirii proiectului, a fost pregătită o listă a infrastructurii prioritare a instanțelor , iar instanțele au fost selectate ținând cont de următoarele criterii: încărcarea cu dosare ale instanțelor, starea actuală a infrastructurii; și nevoile comunităților sărace și vulnerabile referitoare la accesul la serviciile de justiție. În baza exercițiului de prioritizare, 6 locații / subproiecte vor fi parte a finanțării curente așa cum este descris în tabelul 1 de mai jos. Infrastructura îmbunătățită va respecta standardele de proiectare care au fost dezvoltate în cadrul JRP bazat pe bunele practici internaționale, inclusiv respectarea standardelor UE și pentru accesibilitatea fizică internaționale si pentru tratamentul prizonierilor, victimelor infracțiunilor, minori etc. Exercițiul de prioritizare , de asemenea , a identificat locații suplimentare , care pot fi subiectul modernizării în caz de economisire, finanțare suplimentară sau o nouă fază a proiectului .

4

Tabelul 1 - Lista subproiectelor

Nr.

Lista judecătoriilor

Prezentare tehnică

FINANȚAREA ACTUALĂ A PROIECTELOR

A Judecătoria Costești

Reabilitarea clădirilor existente sau demolarea și construirea de noi clădiri în aceleași terenuri. Nu sunt necesare terenuri suplimentare pentru dezvoltarea proiectului. Clădirea existentă are acces la infrastructură, iar terenul este deținut de Ministerul Justiției - Tribunalul Argeș.

b Judecătoria Calafat

Reabilitarea clădirilor existente și construirea de noi clădiri în aceleași terenuri. Nu sunt necesare terenuri suplimentare pentru dezvoltarea proiectului. Construcția existentă are acces la infrastructură.

c Judecătoria Horezu

Construcție nouă pe teren nou de 2.200 mp nefolosit sau ocupat oficial sau informal de către terți și deținute de Tribunalul MJ - Vâlcea. Nu sunt necesare terenuri suplimentare pentru dezvoltarea proiectului.

d Judecătoria Tg Neamț

Construcție nouă pe teren nou de 1.400 mp nefolosit sau ocupat oficial sau informal de către terți și deținute de Tribunalul MJ - Neamț . Nu sunt necesare terenuri suplimentare pentru dezvoltarea proiectului.

e Judecătoria Carei Reabilitarea clădirii existente - monument istoric.

f Judecătoria Corabia

Reabilitarea clădirii existente - monument istoric.

Scopul lucrărilor . Construcția va implica o serie de intervenții, de la construcții noi

în cazuri limitate la renovarea clădirilor existente. Renovarea va implica modificarea unor spații interioare și a planurilor de amenajare și adaptarea spațiilor existente pentru funcții noi. Aceasta va include mutarea unor partiții interioare și finisaje noi.

Izolarea clădirii va fi modernizata pentru o protecție mai bună la intemperii și o eficiență energetică sporită (ferestrele și ușile vor fi înlocuite, precum și sistemele de încălzire.) Infrastructura tehnică va fi în mare măsură modernizată în toate cazurile, inclusiv sistemele electrice și mecanice, comunicațiile, a sistemele de securitate si siguranță publică. Acolo unde se adaugă noi părți la clădirile existente, vor exista si cazuri în care părți ale structurii existente vor fi demolate pentru a se putea adapta la noul proiect. Refacerea detaliilor existente se va realiza acolo unde este adecvat din punct de vedere arhitectural .

Standardele de planificare și de proiectare. Proiectul va stabili standardele de planificare și de proiectare a instanțelor, pentru a se asigura că noile investiții respectă principiile fundamentale ale adecvării funcționale și eficienței clădirilor instanțelor și pentru a servi ca un ghid pentru controlul costurilor. Ghidurile naționale de proiectare convenite și standardele de programare spațială atent stabilite vor oferi parametri mai clari pentru autoritățile locale și arhitecții de proiectare. În plus, vor fi luate în considerare bunele practici internaționale.

5

Descrierea situației actuale

În prezent, Judecătoria Costeşti funcţionează într-un imobil construit în anii 1941-1963. Iniţial construcţia a avut destinaţie de casă de cultură. În anii 1993-1994, pe baza unei documentaţii întocmite de S.C. Proiect Argeş, construcţia a fost supusă unui proces de remodelare ca urmare a transformării destinaţiei în sediu judecătorie. Din anul 1994, nu au fost efectuate lucrări de modernizare, remodelare, consolidare la acest imobil.

Starea construcţiei este necorespunzătoare având în vedere exigențele pentru o judecătorie moderna. Finisajele interioare şi exterioare sunt puternic deteriorate. Încălzirea se realizează cu radiatoare confecționate din țeava din oțel fără aspect estetic, conectate la centrala termică proprie cu combustibil gazos având o vechime de peste 11 ani.Instalațiile electrice de iluminat şi prizele nu mai prezintă siguranță în exploatare, fiind suprasolicitate datorită racordărilor noilor consumatori apăruți în timp.Instalațiile tehnico-sanitare sunt într-o stare necorespunzătoare necesitând lucrări de refacere.Instalațiile telefonice necesită lucrări de refacere. Nu este asigurată suprafață minimă necesară pentru fiecare angajat al instanței așa cum a fost prevăzută în Ghidul de proiectare al instanțelor judecătorești din România.Lipsesc spaţiile necesare pentru buna funcţionare a judecătoriei cum ar fi spaţiu suficient de lucru pentru judecători și personal auxiliar, pentru martori sub acoperire, grup sanitar pentru public şi spaţii pentru deţinuţi (sală discuţii cu avocatul, grupuri sanitare, celule), spaţii pentru sediul secundar al Serviciului de Probațiune, aprobat prin OMJ 915/C/2008

Faţă de cele prezentate, se impune construirea unui nou imobil pe un alt amplasament, care să asigure accesul facil al celor 3 categorii de personal (publicul justițiabil, deținuți și personalul instanței).

Se vor prevedea căi și mijloace de acces care să asigure posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap locomotor în interiorul clădirii, conform legislației specifice în vigoare.

Se va avea în vedere o cât mai bună utilizare a spațiilor astfel încât să nu se creeze intersectări ale fluxurilor de circulație (circulația publicului justițiabil, circulația personalului instanțelor, circulația arestaților).

Se vor crea căi de acces facil pentru autospecială cu deținuți.Se vor crea toate funcțiunile necesare unei instanțe, impuse de legislația în vigoare şi

de Ghidul de proiectare al instanțelor judecătorești din România.

Descrierea generală a lucrărilor

a) Descrierea amplasamentului

Terenul pe care se va realiza sediul nou al Judecătoriei Costeşti, se află în intravilanul Oraşului Costeşti, pe strada Progresului, cu acces facil din D.N. 65A Piteşti-Roşiori de Vede, la km 13,000, la o distanță de 1,8 km de Primăria Oraşului Costeşti.

Terenul are o suprafață de 3649 m.p. (unde a funcționat fosta Jandarmerie), pe care se află şi 2 construcții (construcția administrativă de 185 m.p. şi construcția anexă-garaj de 74 m.p.) fiind transferat prin adresa Orașului Costesti nr.8335/05.05.2017, din domeniul public al Orașului Costeşti în domeniul public al statului (Ministerul Justiției).

În prezent, clădirile sunt libere de activitate și se află într-o stare avansată de degradare, atât din punct de vedere al finisajelor, dar mai ales la nivel structural. Aceste construcții vor fi demolate si pe locul lor se va construi noul sediu al Judecătoriei Costesti.

6

Noul sediu al Judecătoriei Costești va fi dimensionat pentru aproximativ 350 de persoane. La dimensionarea și dispunerea căilor de acces și evacuare din clădire se va ține cont de faptul că numărul de persoane, aflate simultan în incintă, poate varia între 150 și 350 persoane (personal și public)

Se va acorda atenție dimensionării spațiilor și dotărilor specifice pentru persoanele cu dizabilități locomotorii (parcări auto, accese în incintă, circulații pe orizontală și verticală) în corelare cu normele legale în vigoare, avându-se în vedere atât publicul vizitator, cât și personalul angajat al instituției.

Clădirea va avea subsol, parter și un etaj necesare să deservească funcțiunilor specifice programului, solicitate prin temă (birouri judecători, birouri funcționale, relații cu publicul, săli de judecată, arhivă, utilități, etc.).

Lucrări propuse

Noua clădire propusă, cu regim de înălțime S+P+1E, rezultă ca un volum cu dimensiunile de 34.70m x 31.70m, așezat cu axul lung pe direcția est – vest și o înălțime de 10.30 m, măsurată de la cota trotuarului până la atic.

Construcția este formată din 7 travei pe direcție longitudinală cu distanțe interax de 2.10, 3.30, 6.60, 6.60, 5.20, 5.20, 2.00 iar pe direcție transversală din 5 deschideri cu distanțe interax de 7.20, 5.20, 6.60, 6.60, 3.00, 5.25. Regimul de înălțime al clădirii este S+P+1E. Inălțimea subsolului este 3,05m, parterului 4.77m iar înălțimea ettajului 1 este 3,55m.

S construită SUBSOL = 782.65 mp

S construită PARTER = 787.45 mp

S construită ETAJ 1 = 576.00 mp

S teren = 3649 mp

Parcarea și gararea autovehiculelor se va realiza la nivelul curții private unde se pot parca 8 autoturisme, locuri destinate exclusiv personalului instanței, inclusiv un loc destinat persoanelor cu dizabilități. Adiacent accesului pietonal al publicului justițiabil se mai găsește o serie de 18 locuri de parcare, inclusiv două locuri destinate persoanelor cu dizabilități.

Se vor realiza și amenaja spații verzi, atât în fața clădirii, cât și perimetral acesteia, în zonele în care nu există curtea de serviciu.

Clădirea va avea parterul situat la 1.20 m peste nivelul trotuarului, accesul fiind posibil prin intermediul a 2 scări cu câte 7 trepte și a două lifturi înclinate pentru persoane cu dizabilități, montate câte unul pe fiecare scară. Accesul la nivelul trotuarului din fața intrării principale (destinate publicului justițiabil) se face pe o scara cu diferență de nivel de 1.20m si un lift înclinat pentru persoane cu dizabilități, adăugat acesteia.

Accesul pietonal se va face direct din strada Progresului și va fi lăsat liber, fără restricții de circulație.

Gardul care înconjoară incinta are înălțimea de 2,20 m și închidere opacă față de vecinătăți.

Soluții de rezolvare din punct de vedere funcțional a partiurilorPropunerea de dimensionare a spațiilor :

SUBSOL

7

NR. CRT. DENUMIRE CAMERA SUPRAFATA(mp) PERIMETRU(mp) INALTIME CAMERA

S01 HOL + CASA SCARII 36.4 42.3 2.4S02 CAMERA TEHNICA LIFT 4.7 9 2.8S03 ARHIVA DEPOZITARE 9.3 14.6 2.8S04 ARHIVA VECHE 94.35 41.95 2.8S05 ARHIVA CURENTA - ZONA PERSONAL INSTANTA 44.55 26.75 2.5S06 ARHIVA CURENTA - ZONA PUBLIC JUSTITIABIL 12.25 16.75 2.5S07 SPATIU STUDIU DOSARE PUBLIC 6 10.55 2.5S08 SPATIU STUDIU DOSARE EXPERTI 4.6 8.9 2.5S09 REGISTRATURA/ELIBERARI COPII 21.2 19.55 2.5S10 CAMERA TEHNICA LIFT 5 10.4 2.4S11 HOL + CASA SCARII 34.65 33.25 2.4S12 SAS 5.9 9.6 2.2S13 G.S.F. PUBLIC 9.75 13.95 2.2S14 G.S.D. PUBLIC 4.25 8.35 2.2S15 G.S.B. PUBLIC 8.3 12.95 2.2S16 CAMERA AVOCATI 22.85 21.35 2.5S17 G.S. AVOCATI 4.15 10.4 2.4S18 BIROU APOSTILE 17.5 16.75 2.5S19 HOL + CASA SCARII 54.75 81.45 2.4S20 BIROU SEF JANDARMI/ VESTIAR SI OFICIU JANDARMI 23.05 20.7 2.5S21 G.S. JANDARMI 3.2 7.15 2.4S22 OFICIU PERSONAL CURATENIE/ CAMERA SOFER 21.65 21.75 2.5S23 SPATIU MATERIALE INTRETINERE 2.65 6.5 2.4S24 GRUP SANITAR 3.2 7.2 2.4S25 ATELIER 14.05 16.1 2.8S26 DEPOZIT MOBILIER SI ECHIPAMENTE 16.5 16.6 2.8S27 TABLOU ELECTRIC GENERAL 10.4 14.4 2.8S28 CENTRALA TERMICA 21.15 19.6 2.8S29 STATIE HIDROFOR / REZERVA P.S.I. 13.7 15.8 2.8S30 SCARA PPL 18.15 17.45 2.8S31 CAMERA DE DISCUTII AVOCAT-PPL 10.7 13.2 2.8S32 ADAPOST ALA 22.65 19.5 2.7S33 CORIDOR 17.75 27.4 2.8S34 SPATIU PRIMIRE PERSOANE PRIVATE DE LIBERTATE 6.15 10.05 2.8S35 CAMERA DE AREST MINORE 8.3 12.55 2.8S36 CAMERA DE AREST MINORI 9.3 12.95 2.8S37 CAMERA DE AREST BARBATI 9.4 13 2.8S38 CAMERA DE AREST FEMEI 8.3 12.55 2.8S39 ZONA DESTINATA ESCORTELOR 13.3 17.75 2.8S40 GRUP SANITAR 3.1 8.9 2.8S41 CAMERA AUDIERE MARTOR CU IDENTITATE PROTEJATA 8.2 12.05 2.4

665.3 731.95S42 CURTE INTERIOARA - SPATIU GARARE DUBA ARESTATI 66S43 CURTE INTERIOARA 294

360

TOTAL

TOTAL

PARTER

8


P01 WINDFANG 6.9 10.9 2.7P02 SALA PASILOR PIERDUTI 113.05 53.45 3,55/4,00P03 CAMERA TEHNICA 4.6 9.4 3.55P04 CASA SCARII 10.8 13.2P05 BIROU TAXE (PRIMARIE) 15.15 15.9 3.55P06 SALA DE JUDECATA IN MATERIE PENALA 88.05 41.2 3,50/4,00P07 SPATIU ASTEPTARE VICTIME INFRACTIUNI 13.1 15.6 3.55P08 SCARA PPL 17.3 18.3 3.5P09 ZONA ASTEPTARE PPL 6.95 13 3.5P10 SALA DE JUDECATA IN MATERIE PENALA 88.75 35.55 3,50/4,00P11 VANZARI TIPIZATE SI LIBRARIE JURIDICA 16.45 16.8 3.55P12 SALA DE JUDECATA IN MATERIE CIVILA 65.45 34 3,50/4,00P13 CENTRU DE SUPRAVEGHERE/ CAMERA C.S.I. 17.3 17.45 3.5P14 CAMERA VIZUALIZARE DEPUNERE MARTURIE MINORI 17.6 18.5 3.5P15 CAMERA DEPUNERE MARTURIE MINORI 17.4 18.95 3.5P16 CAMERA DEPUNERE MARTURIE MINORI 51.2 47.15 3.5P17 CORIDOR 27.15 45.95 3.5P18 HOL + CASA SCARII 36.3 32 3.5P19 ATELIER/DEPOZITARE IT 13.95 15.8 3.5P20 BIROU PROCURORI 24.45 19.8 3.5P21 BIROU AGENT PROCEDURAL 11.8 14.7 3.5P22 BIROU EXPEDITIE 12.3 14.9 3.5

676 522.5 4.4

P23 TERASA ACCES PUBLIC JUSTITIABIL 32.55P24 TERASA ACCES PERSONAL INSTANTA 9.1

41.65 0

TOTAL

TOTAL

ETAJ 1


E1.01 HOL + CASA SCARII 69.45 100.5 2.6E1.02 BIROU 1 - UTIL GREFIERI 17.2 17.45 2.7E1.03 BIROU 1 - GREFIERI SEDINTA 17.15 17.2 2.7E1.04 BIROU 2 - GREFIERI SEDINTA 17.35 17.25 2.7E1.05 BIROU 1 - JUDECATOR 15.45 16.55 2.7E1.06 BIROU 2 - JUDECATOR 15.1 16.1 2.7E1.07 SECRETARIAT / BIROU GREFIER SEF 23.35 20 2,60/2,85E1.08 OFICIU 3.45 7.45 2.6E1.09 BIROU PRESEDINTE 23.8 20.1 2,60/2,85E1.10 G.S. PRESEDINTE 3 7.05 2.6E1.11 BIROU 3 - GREFIERI SEDINTA 31.25 23.25 2.7E1.12 BIROU 5 - JUDECATOR 17.6 17.35 2.7E1.13 CAMERA SERVERE + RACK 33.6 23.3 2.7E1.14 BIROU 3 - UTIL GREFIERI 15.5 16.75 2.7E1.15 BIROU 2 - UTIL GREFIERI 16.25 17 2.7E1.16 BIROU UTIL JUDECATOR 16.6 16.95 2.7E1.17 GRUP SANITAR FEMEI 8.8 16.05 2.6E1.18 GRUP SANITAR BARBATI 7.4 14.65 2.6E1.19 DEPOZIT MATERIALE BIROU 10.25 13.55 2.7E1.20 OFICIU PERSONAL 30.2 22.5 2,60/2,85E1.21 BIROU DOCUMENTE CLASIFICATE 10.25 13.55 2.7E1.22 BIROU 3 - JUDECATOR 16.95 18.35 2.7E1.23 BIROU 4 - JUDECATOR 16.9 17.1 2.7E1.24 CAMERA CORPURI DELICTE 24 20.65 2.7

460.85 490.65

E1.25 TERASA 11.05 16.7E1.26 TERASA 52.2 31

63.25 47.7

TOTAL

TOTAL

Sălile de judecată S-au prevăzut trei săli de judecată având următoarele dimensiuni:

P.06. Sală de judecată în materie penală – cu două rânduri de scaune (sală mixtă) - S = 88.05mp

9

- L x l = 12.95m x 6.90m- h = 3.50/4.00m (până la plafonul din gips carton)

P.10. Sală de judecată în materie penală – cu două rânduri de scaune- S = 88.75mp- L x l = 11.00m x 8.90m- h = 3.50/4.00m (până la plafonul din gips carton)

P.12. Sală de judecată în materie civilă – cu trei rânduri de scaune- S = 65.45mp- L x l = 9.60m x 6.90m- h = 3.50/4.00m (până la plafonul din gips carton)

Finisaje exterioareConsiderăm că finisajele de fațadă susțin arhitectura aleasă prin contrastul de culoare și

textură. Fațadele principale sunt conturate de un volum ce iese către exterior din planul acestora și care încadrează funcțiunile publice exitente la parter. Planurile diferite ale fațadelor principale sunt finisate cu un perete ventilat pe structură metalică și finisaj din piatră naturală. Finisajul din piatră va avea culori diferite pentru a da profunzime fațadei și pentru a exprima funcțiunile din interiorul clădirii. În spatele peretelui ventilat, clădirea va fi termoizolată cu vată minerală bazaltică semirigida, cu grosimea de 10 cm.

Tâmplăria exterioară a ușilor și ferestrelor va fi din aluminiu cu rupere de punte termică și geam triplu, semireflexiv. Se vor prevedea la ferestre glafuri metalice din helopal.

Ferestrele de la nivelul subsolului – camerele de arest - vor avea montate grilaje metalice împotriva efractiei. Toate ferestrele de la subsol vor fi dotate cu geam antiefractie.

Scările și platforma de intrare vor fi placate cu granit rezistent la uzură în texturi de mat și lucios.

Imagine interioară – finisaje interioareUrmăresc în totalitate recomandările din temă. Finisajele prevăzute a fi utilizate sublinieza

importantă instituției și susțin solemnitatea actului de justiție. O importanță deosebită va avea la timpul cuvenit atât alegerea tipurilor de materiale propuse cât și a texturii și a gradului lor de prelucrare, a calității lor intrinseci și dimensionale care, puse în operă cu tehnologiile adecvate, să confere fiecărui tip de finisaj calități estetice specifice.

Finisaje la nivelul pardoselilor: - pardoseli din parchet triplustratificat de trafic intens în sălile de judecată, camerele de

consiliu, birouri; - pardoseli din granit în casele de scări, holuri, coridoare; - pardoseli din gresie rectificată antiderapantă pentru interior în grupurile sanitare și în

spațiile de la nivelul subsolului; - pardoseli din gresie rectificată antiderapantă pentru exterior pe terasele circulabile ale

nivelurilor curente;

10

- pardoseli din ciment sclivisit pentru spațiile tehnice și camera de gunoi; - pardoseli din PVC antistatic pentru încăperile tabloului electric general, camera servere

și RACK;Finisaje la nivelul pereților: - vopsea lavabilă aplicată pe strat de tencuiala și glet pentru pereții din beton și zidărie de

cărămidă – folosită în majoritatea spațiilor de la subsol; - vopsea lavabilă aplicată direct pe suport pentru pereții din gips carton – folosită în

majoritatea spațiilor de la parter și etajul 1; - vopsea lavabilă rezistență la umiditate – folosită în spațiile tehnice și grupurile sanitare;- placări cu plăci ceramice de faianță în grupurile sanitare;- placări cu lambriu din HPL până la înălțimea de 1,80m în sălile de judecată și camerele de

consiliu; lambriu din HPL până la înălțimea de 1,00m pe holuri și circulațiile curente;- placări cu piatră până la înălțimea de 1,80m în sala pașilor pierduți de la nivelul parterului;

Finisaje la nivelul tavanelor: - plafoane umede din tencuială realizată direct sub placă de beton și finisate cu glet și

vopsea lavabilă – la nivelul subsolului; - plafoane false din gips carton casetat sau lis (finisat cu vopsea lavabilă) care se găsesc în

toată clădirea; - plafoane false din gips carton rezistent la umezeală (finisat cu vopsea lavabilă) care se

găsesc în grupurile sanitare;

Tâmplării interioare: - uși din lemn – la sălile de judecată, birouri, oficii, grupuri sanitare și spații anexe; - uși rezistente la foc - la arhive, tabloul electric general, camera centralei de semnalizare

incendiu, camera servere, camera RACK și birou documente clasificate; - vitrine din aluminiu cu sticlă securizată – la zonele de studiu dosare din cadrul arhivei

curente, birouri, oficii, grupuri sanitare și spații anexe; - uși metalice speciale pentru adăpostul ALA;

Finisajele interioare vor fi astfel gândite încât să sugereze, să marcheze şi să susţină funcţiunea spaţiilor respective. Ele vor fi sobre şi vor imprima conduita adecvată persoanelor ce acced la instituţie, participante la actul de justiţie.

Acestea, împreună cu mobilierul, specific funcţiunii spaţiului respectiv, se vor încadra într-o unitate de compoziţie, unitate ce va fi avută în vedere de către proiectant, încă de la începutul elaborării proiectului.

Tradiţional, în spaţiile cu şi pentru public se prevede lambrisarea pereţilor.Materialele utilizate la finisaj (la pardoseli şi la pereţi) şi dotările aferente, în mod special în

spaţiile şi zonele destinate publicului, vor fi alese în aşa fel încât acestea să fie rezistente la uzură şi să permită o întreţinere uşoară.

Funcţie de destinaţia spaţiului respectiv, materialele de finisaj (pentru pardoseli) vor fi calde sau reci (spre exemplu: materiale calde în sălile de şedinţe/materiale reci în spaţiile de circulaţie pentru public, grupul de arest, spaţii de depozitare, alte anexe).

11

De asemenea, materialele de finisaj vor trebui să aibă calităţi antistatice, ignifuge (sau ignifugate), fonoizolante sau fonoabsorbante (în special în sălile de şedinţe) sau să fie încadrate într-un tratament fonoizolant, care să asigure sănătatea şi siguranţa utilizatorilor.

Se va acorda atenţia cuvenită dimensionării spaţiilor şi dotărilor specifice pentru persoanele cu dizabilități locomotorii (parcări auto, accese în incintă, circulaţii pe orizontală şi verticală, grupuri sanitare) în corelare cu normele legale în vigoare.

Utilități existente Electricitate - este conectata la rețeaua locală principală de 0,4kV având

caracteristicile proiectate P instalat = 474,00 kW, P absorbita = 317,00 kW, Un=400 V, In=520 A. Conform cerintelor de securitate se va asigura si o sursa secundara de alimentare cu energie de siguranta si anume un grup electrogen de urgenta avind caracteristica de 75 KVA trifazic la tensiune de 0,4 KV, actionat de treceraea automata pe sistemul de siguranta in cazul caderii alimentarii principale cu energie electrica.

Apa - clădirea este conectată printr-un ecartament de 50 mm la sistemul central de alimentare cu apă, deservit de Operatorul Regional de Apă " SC Apa Canal 2000 SA " Pitesti.

Apele uzate sunt colectate la sistemul de canalizare centralizat și tratate în stația de epurare a apelor reziduale de către operatorul regional de apă " SC Apa Canal 2000 SA " Pitesti.

Incalzirea cladirii se va face prin radiatoare de otel , agentul termic fiind asigurat de o centrala termica alimentata cu gaz metan. Aceasta va fi dublata de o instalatie interioara de clima ventilatie cu unitati de tip ventiloconvectoare, asigurind racirea sau incalzirea camerelor, functie de sezon.

Accesul Clădirea Judecătoria Costesti va fi situată pe strada Progresului nr. 89, cu 2

vecini adiacenți, nici unul dintre ele în contact direct cu zona propusă a lucrărilor. În timpul perioadei de construcție, o atenție deosebită va fi acordată protecției zonelor de vecinătate / vecinilor împotriva zgomotului și emisiilor de praf.

Accesul la șantier va fi asigurat, în principal, pe la intrarea din strada Progresului, in

imediata aproiere cu intersectia cu Str. Alexandriei, DN 65 A . Durata estimată a lucrărilor de construcție este de 24 de luni. Perioada de garanție

a defectelor este de 36 de luni.

2. SCOPUL LUCRĂRILOR ȘI IDENTIFICAREA IMPACTURILOR ASOCIATE ASUPRA MEDIULUI ȘI SOCIAL

12

Acest subproiect nu va finanța nicio activitate cu impacturi semnificative sau ireversibile asupra mediului și, prin urmare, a declanșat OP 4.01 cu clasificarea Categoria de mediu "B." , precum și OP 4.11, Resursele culturale fizice pentru descoperiri accidentale de artefacte culturale. PMSM include cerințe pentru antreprenori și pentru DIPFIE, care se referă la măsurile necesare pentru a respecta legile și procedurile din România referitoare la resursele culturale fizice și la cerințele Băncii Mondiale de gestionare a impactului asupra bunurilor culturale. În cazul în care se găsesc bunuri culturale în timpul lucrărilor de construcție (săpături), se vor lua măsurile prevăzute în Legea 422/2001, inclusiv înființarea unei zone de protecție în conformitate cu Legea 422/2001, raportarea la sediile locale ale Ministerului Culturii și obținerea unui permis special pentru executarea lucrărilor legate de bunurile culturale găsite.

Achiziționarea de terenuri . Terenul pentru acest proiect este deținută în mod public și nu sunt utilizate în scopuri agricole sau întreprinderi, de către utilizatori formali sau informali.

Riscuri de mediu

Impactul pozitiv asupra mediului identificat in proiect include: Îmbunătățirea competențelor și a pregătirii cetățenilor si autorităților în

ceea ce privește planificarea și implementarea activităților locale, acordând o atenție deosebită protecției mediului, și

Gestionarea durabilă a infrastructurilor îmbunătățite de către autorități și comunități, ceea ce va aduce beneficii sociale și de mediu legate de gestionarea resurselor naturale. Impactul imediat al activităților de investiții propuse asupra mediului va fi limitat. Potențialele efecte adverse asupra mediului sunt prezentate mai jos și sunt limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare și gravitatea:

Praf și zgomot în timpul activităților de construcție; Depozitarea necorespunzătoare a resturilor de construcție; Operarea nesigură a materialelor de construcție periculoase (de exemplu,

azbestul), dacă există; Practici periculoase în timpul funcționării clădirii;

Riscurile enumerate mai sus sunt anticipate înainte de implementarea proiectului, iar activitățile de atenuare directă a impactului vor fi proiectate, implementate, monitorizate și evaluate în timpul pre-construcției, construcției și funcționării într-un mod compatibil cu legislația națională, BM OP și bunele practici internaționale. Utilizarea materialelor de construcție periculoase pentru sănătatea umană (de exemplu, azbest, materiale cu conținut de azbest) nu va fi permisă. Deșeurile de materiale din azbest vor fi colectate, transportate și eliminate în cele din urmă prin aplicarea unor măsuri speciale de protecție în conformitate cu standardele de manipulare a deșeurilor periculoase.

Riscurile sociale

13

Nu există riscuri sociale semnificative în acest subproiect. Activitățile planificate în cadrul acestui subproiect vor avea mai multe consecințe sociale pozitive. Principalul efect pozitiv social este ca se va construi o noua cladire si astfel activitatea judecatoriei Costesti nu va fi afectata deloc.

În cadrul etapei de studiu/ screening social, au fost identificate principalele riscuri: impactul asupra lucrătorilor și asupra sănătății și siguranței comunității în timpul activităților de construcție; posibile vătămări ale populației locale și ale lucrătorilor; implicarea femeilor în proiect; problemele legate de conexiunile la rețeaua de alimentare cu apă și efectele negative temporare asupra populației din vecinătate ; potențială rezistență socială la executarea lucrărilor capacitățile limitate ale autorităților locale întârzieri în implementare

O parte integrantă a strategiei este de a informa și de a lua în considerare punctele de vedere ale comunităților și persoanelor afectate de proiect. Astfel, unul dintre principalele instrumente de prevenire a riscurilor / conflictelor sociale este Mecanismul de Remediere a Plângerilor (GRM) al Beneficiarului, prin care se schimbă informații, luându-se în considerare opiniile comunităților în toate etapele proiectului.

Mai jos sunt furnizate informații complete despre GRM .

3 . Cadrul legal și administrativ 3 .1 Cadrul actual de reglementare a mediului în România

Această secțiune descrie pe scurt principalele reglementări și standarde de mediu relevante pentru proiect și face trimitere la instituțiile de la nivel local și național responsabile pentru emiterea de autorizații, acorduri și respectarea standardelor de mediu.

Autoritatea națională pentru protecția mediului este Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului ( ANPM ) și filialele sale locale - Agenții Locale de Protecție a Mediului (APM ) care operează în fiecare județ din România.

Principalul organism legislativ este definit prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 pentru protecția mediului , cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte legi organice și majore privind diverse domenii, convenții și tratate internaționale semnate și ratificate de România, decizii guvernamentale sau ordine ministeriale la protecția mediului O listă mai cuprinzătoare a cadrului juridic și instituțional este prezentată în anexa 1.

Agențiile (entitățile) care propun noi proiecte de investiții care pot avea un impact semnificativ asupra mediului trebuie să aplice pentru acordul de mediu. Acest lucru ar putea fi acordat numai după o evaluare temeinica a impactului asupra mediului realizată de experți acreditați și însoțită de o dezbatere publică. Impactul potențial, măsurile de atenuare a mediului și sistemul de monitorizare necesar ar trebui să fie subliniate în acest proces. După recepționarea obiectivului este necesară autorizația de mediu de funcționare. Acesta

14

autorizație ar putea fi emisa după ce personalul APM a verificat respectarea prevederilor din acordul de mediu. Fără aceasta autorizație, nu este permisă continuarea activității propuse. Acordarea acordului de mediu se face simultan cu alte aprobări necesare, însă autorizația de mediu este precedată de obținerea altor aprobări (pentru utilități de telecomunicații, rețele de gaze naturale, apa, pentru energie electrică, de la Comandamentul de incendiu etc.).

Ca parte a procesului de aprobare, autorizația de mediu poate cuprinde măsuri de atenuare a impactului și un plan de monitorizare pentru măsurarea diferiților parametri de poluare care trebuie observați în timpul perioadei de construcție și în continuare in faza de operare. Datele trebuie înregistrate și puse la dispoziția APM sau a altor agenții responsabile.

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) . Realizarea EIM completă pe baza

căreia va fi emis acordul de mediu este obligatorie pentru toate activitățile enumerate în Anexa I a HG nr. 445/2009 privind procedura-cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private, precum și toate proiectele propuse pentru zona costală și cele propuse în ariile hidrogeologice protejate. Proiectele enumerate în Anexa II a aceluiași act normativ, proiectele propuse în cadrul unei arii naturale protejate și cele desemnate pentru gestionarea zonelor naturale protejate fac obiectul procedurii de screening. Rezultatul procedurii de screening este o decizie în baza căreia proiectul este supus în continuare EIM sau nu. Reglementările actuale impun ca informațiile furnizate de către dezvoltatorul procesului EIM să includă măsurile avute în vedere pentru a evita, a reduce și, dacă este posibil, a compensa efectele adverse semnificative.

Procedura EIM cuprinde implicarea obligatorie a publicului și a autorităților publice în responsabilitățile legate de protecția mediului. Comentariile publicului sunt luate în considerare în procedura EIM. Autoritățile publice cu responsabilități în domeniul protecției mediului sunt întotdeauna implicate în Comitetul de avizare tehnică - care este obligatoriu impus de procedura națională de evaluare a impactului asupra mediului.

În conformitate cu Ordonanța de urgență pentru protecția mediului nr.195 / 2005, inclusiv actualizările respective - Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 și O.M. nr. 863/2002 și nr. 135/2010, procesul decizional al EIM privind emiterea Acordului de mediu pentru construire și autorizația de mediu pentru exploatare este bine descrisă. Regulamentul privind protecția mediului stabilește cerințele și principiile EIM; HG 445/2009 stabilește procedurile, în timp ce O.M. 863/2002 și 135/2010 prezintă în detaliu procedurile pentru EIM și pentru emiterea Acordului de mediu.

Inspecția și responsabilitatea aplicării pentru legile aplicabile instanțelor judecătorești este in responsabilitatea structurilor dezvoltate la nivel de curți de apel și tribunale sub supravegherea directă a președinților lor (ordonatori de credite secundari și terțiari / deținători de buget ). Direcția Investiții de Capital a MJ și structurile economice / administrative ale instanțelor judecătorești se află în colaborare, iar în problemele legate de implementarea investițiilor de capital, departamentele MJ coordonează implementarea.

Nu se așteaptă ca investițiile propuse să ducă la necesitatea unei EIM completă în temeiul legislației românești (OUG 195/2005).

Un proces de consultare ar trebui să fie inițiat de către Ministerul Justiției cu personalul instanței și autoritățile locale unde sunt amplasate clădirile instanțelor pre-selectate, pentru noile clădiri, pentru care se va realiza o evaluare de mediu simplificată.

15

3 .2 Politicile și procedurile de salvgardare / politicile asiguratorii ale Băncii Mondiale

Documentul major care reglementează politica BM de protecție a mediului este OP 4.01 Evaluarea de mediu , care este una dintre cele zece politici de protecție pe care trebuie să le respecte proiectele prezentate pentru finanțarea băncii.

Zece politici de salvgardare și politica suplimentară privind accesul la informații reprezintă cadrul mecanismelor de salvgardare aplicate de BM în interesul beneficiarilor, al clienților, al părților interesate și al băncii. Aplicarea acestor politici permite evitarea efectelor negative asupra mediului și a vieții oamenilor, minimizând și atenuând eventualele efecte nefavorabile asupra mediului și a proiectelor sociale.

1. Evaluarea de mediu (ОР 4.01); 2. Habitatele naturale (ОР 4.04); 3. Combaterea dăunătorilor (ОР 4.09); 4. Resurse culturale fizice (ОР 4.11); 5. Pădurile (ОР 4,36); 6. Siguranța barajelor (ОР 4.37); 7. Strămutarea involuntară (ОР 4.12); 8. Popoarele indigene (ОР 4.10); 9. Proiecte pe căi navigabile internaționale (ОР 7.50); 10. Proiecte în zonele în litigiu (ОР 7.60); +1. Accesul la informație

Primele șase politici sunt politici de mediu și sunt luate în considerare în timpul pregătirii evaluării de mediu. A șaptea și a opta sunt sociale, iar a noua și a zecea sunt legale. Obiectivele politicilor de salvgardare 10 + 1 sunt: A) Evitarea impacturilor negative acolo unde este posibil; altfel, minimalizare, reducere,

atenuare, compensare; b) Corelarea nivelului de analiza, atenuare și supraveghere cu nivelului de risc și de

impact; c) Informarea publicul și permiterea oamenilor să participe in luarea deciziilor care ii

afectează; d) Integrarea aspectelor de mediu și sociale în identificarea, proiectarea și

implementarea proiectelor. Principiile OP 10+ 1 : În caz de discrepanță între cerințele OP 10 + 1 și cele ale normelor legislației naționale, prevalează cele mai stricte;

16

În cazul unui conflict între OP 10 + 1 și cerințele naționale de mediu, politicile Băncii Mondiale vor prevala (chiar dacă unele părți ale proiectului sunt finanțate de Guvernul României sau de terți).

Baza legală pentru o astfel de abordare este acordul ratificat de Parlamentul României, care are forța unui tratat internațional și prevalează asupra actelor legislative naționale. Cerințele majore ale politicilor de mediu sunt prezentate în Anexa 2 .

17

3 .2.1 Politica Operațională OP 4.01 Evaluarea de mediu (EM) Banca efectuează un screening/ etapă de încadrare de mediu a fiecărui proiect

propus pentru a determina întinderea și tipul adecvat de EM. Banca clasifică proiectele propuse într-una din cele patru categorii, în funcție de tipul, localizarea, sensibilitatea și amploarea proiectului, precum și natura și amploarea potențialelor sale efecte asupra mediului.

Categoria A : Un proiect propus este clasificat ca fiind categoria A dacă este susceptibil de a avea efecte adverse semnificative asupra mediului care sunt sensibile, diverse sau fără precedent. Aceste efecte pot afecta o zonă mai largă decât siturile sau instalațiile supuse lucrărilor fizice. EM pentru un proiect de categoria A examinează impactul potențial negativ și pozitiv asupra mediului al proiectului, le compară cu cele ale alternativelor fezabile (inclusiv situația "fără proiect") și recomandă orice măsuri necesare pentru prevenirea, minimizarea, atenuarea sau compensarea impacturilor adverse și îmbunătățirea performanței de mediu. Pentru un proiect de categoria A, împrumutatul este responsabil pentru întocmirea unui raport, în mod normal o evaluare a impactului asupra mediului (EIM regională sau sectorială adecvată).

Categoria B : Un proiect propus este clasificat ca Categoria B dacă efectele negative potențiale asupra mediului asupra populațiilor umane sau a zonelor importante din punct de vedere ecologic - inclusiv zonele umede, pădurile, pajiștile și alte habitate naturale - sunt mai puțin adverse decât cele ale proiectelor de categoria A. Aceste impacturi sunt specifice fiecărui site; puține, daca exista, sunt ireversibile; și , în cele mai multe cazuri, măsuri de atenuare a impactului pot fi proiectate mai ușor decât pentru proiectele din categoria A. Domeniul de aplicare al EM pentru un proiect de categoria B poate varia de la proiect la proiect, dar este mai restrâns decât cel al categoriei A. Ca și la categoria A, EM analizează impactul potențial negativ și pozitiv asupra mediului al proiectului și recomandă orice măsuri necesare prevenirea, minimizarea, atenuarea sau compensarea impacturilor adverse și îmbunătățirea performanței de mediu.

Categoria C : Un proiect propus este clasificat ca fiind categoria C dacă este probabil să aibă un impact negativ asupra mediului minim sau deloc. Dincolo de screening, nu este necesară nicio altă acțiune EM pentru un proiect din categoria C.

Categoria FI : Un proiect propus este clasificat ca Categoria FI dacă implică investirea fondurilor băncii printr-un intermediar financiar, în subproiecte care pot avea efecte negative asupra mediului. 3. 2.2 Evaluarea impactului social

Pe lângă aspectele de mediu, ar trebui luate în considerare și impactul social. Acestea sunt sensibilitatea față de sex și conflict. Deși acestea nu intră sub incidența politicilor de salvgardare, ele sunt totuși critice pentru implementarea cu succes a proiectului. Este esențial să se asigure participarea, analizarea și reflectarea egală a intereselor și opiniilor femeilor pe parcursul implementării proiectului.

Generatorii de stres si conflict (condiții structurale pe termen lung) și factorii de declanșare a conflictului (evenimente pe termen scurt) trebuie identificați. Generatorii de stres si conflict precum și factorii de declanșare a conflictelor includ, dar nu se limitează la: nivelul scăzut al încrederii publice în autoritățile locale, creșterea demografică și lupta pentru resurse limitate.

18

4 . Politici de salvgardare in proiect și alte masuri 4 .1 Categoria proiectului și măsurile de salvgardare declanșate

JSIP nu va finanța niciun fel de activități cu impact semnificativ asupra mediului și, prin urmare, a declanșat politica operațională de protecție a mediului BM OP 4.01 , clasificată ca categorie de mediu "B" - evaluare parțială. Principalele intervenții ale proiectului se referă la reabilitarea și construcția limitată a clădirilor instanțelor din întreaga țară.

Proiectul nu va finanța activități sau activități de categoria A care vizează habitate naturale sau situri protejate și va interzice acele activități care pot provoca o pierdere sau degradare semnificativă a oricărui habitat natural semnificativ. Procesul de screening ecologic va verifica prezența resurselor culturale fizice. În plus, procedurile de prezervarea a patrimoniului cultural , chiar găsit prin șansa in timpul lucrărilor, vor fi incluse în toate contractele de lucrări.

Alte politici de salvgardare

Proiectul declanșează , de asemenea , OP / BP 4.11, Resurse culturale fizice, și ESMF include cerințele pentru Împrumutat și contractori, după cum se reflectă în acest PMSM specific și MOP. Acestea se referă la măsurile specifice care trebuie luate pentru respectarea legilor și procedurilor din România referitoare la resursele culturale fizice și la cerințele Băncii Mondiale de gestionare a impactului asupra proprietății culturale.

România are un sistem bine dezvoltat de protecție a patrimoniului cultural, responsabil cu monitorizarea și aplicarea legii, realizat de Ministerul Culturii (MC). Cadrul legal pentru conservarea culturală este evidențiat în Legea pentru păstrarea patrimoniului istoric nr. 422/2001, modificată prin mai multe acte ulterioare, în cele din urmă prin Ordonanța Guvernului nr. 10/2016.

În cazul in care se găsesc orice bunuri culturale in cadrul operațiunilor construcțiilor (bunuri găsite întâmplător ), se vor întreprinde măsurile prevăzute în Legea 422/2001, inclusiv înființarea unei zone de protecție în conformitate cu Legea 422/2001, raportarea la birourile locale ale MC și obținerea unui permis special pentru executarea lucrărilor legate de bunurile culturale găsite.

4 .2 Rolul planului specific de management al mediului și social Beneficiarul proiectului a pregătit acest PMSM specific șantierului pentru a

identifica, a evita și / sau minimiza, atenua sau compensa potențialele efecte ale componentelor proiectului asupra mediului natural și social într-un mod coerent cu legislația națională și BM PO.

PMSM acoperă următoarele domenii - cheie: normele și procedurile naționale și BM; încadrarea de mediu a subproiectelor propuse; descrierea impacturilor potențiale esențiale și a măsurilor de atenuare; cerințele privind monitorizarea și raportarea; consultări publice .

PMSM va sprijini:

19

includerea procedurilor de urmărire a PMSM în procesele operaționale ale DIPFIE, a MJ și a instanțelor selectate;

subliniind responsabilitatea de urmărire a PMSM în descrierea postului personalului de inspecție al MJ;

formarea unui personal desemnat de la instanțele participante la proiect, precum și de la DIPFIE în implementarea proiectelor;

verificarea de mediu specifică a amplasamentului în ceea ce privește toate activitățile susținute de proiect pentru reabilitarea instanțelor;

monitorizarea și evaluarea măsurilor de atenuare identificate în analiza specifica locației; și

includerea liniilor directoare de mediu in planificarea ecologică și proiectarea clădirilor instanțelor conform cu Standardele de proiectare si Manualul Proiectului.

Măsurile de atenuare necesare și aspectele care trebuie abordate prin intermediul acestui PMSM și al instrumentelor sale pentru activitățile proiectului sunt standard și utilizate pe scară largă în practicile de construcție. Acestea includ gestionarea adecvată a deșeurilor și eliminarea deșeurilor de construcție (inclusiv în cazul în care este azbest), tratarea adecvată a apelor reziduale; montajul sistemelor de combustibil si încălzire, controlul emisiilor de praf și a zgomotului, adaptarea proiectării la situațiile culturale și procedurile de descoperire a patrimoniului cultural ( si a descoperirilor din întâmplare). În practică, aceste aspecte vor fi abordate printr-o serie de permise locale detaliate în cadrul analizei cadrului de mediu, prin supravegherea contractorului la fața locului, prin cerințele municipalității locale și prin intermediul unității (DIPFIE) din cadrul Ministerului Justiției care răspunde de facilitățile și reabilitarea instanțelor .

PMSM este supus consultării publice organizate la nivel local nivel și distribuit părților interesate implicate în proiect. De asemenea , este supus divulgării pe pagina web a MJ și va fi încorporată ca o anexă în Manualul Operațional al Proiectului (POM) .

4 . 3 . Aranjamente instituționale și de implementare

Investițiile din cadrul proiectului vor fi gestionate de un departament special în cadrul Ministerului Justiției (MJ) - Departamentul pentru Implementarea Proiectelor Finanțate din Împrumuturi Externe (DIPFIE).

Celelalte departamente ale Ministerului Justiției - Departamentul IT, Departamentul de Investiții de Capital, Departamentul de Buget etc. - vor avea responsabilități specifice și limitate legate de gestionarea componentelor investiționale ale proiectului.

DIPFIE va avea termeni de referința detaliați pentru managementul de proiect și va avea in componenta, printre altele, specialiști în achiziții publice și ingineri de lucrări civile care se vor concentra în principal pe subcomponenta de reabilitare a instanțelor . Specialiștii MJ care au experiență relevantă în construcția / reabilitarea clădirilor judiciare și, în mod special, sunt familiarizați cu standardele de spațiu / planificare și cerințele de mediu, au implementat și componenta de Lucrări civile a Proiectului de Reformă Judiciară (și a reușit să coordoneze cu succes finalizarea a 16 instanțe clădiri în perioada 2010-2016), fiind, prin urmare, menținute în UMP.

Planurile pentru fiecare instanță de construcție care urmează să fie reabilitată vor include măsuri pentru a se asigura că mediul social și natural este nu este afectat în mod negativ în timpul ciclului de proiect. Susținătorii reabilitării clădirilor vor avea responsabilitatea de a pregăti dosarul de candidatură urmând pașii următori:

20

să clarifice statutul juridic al siturilor funciare alocate subproiectului viitor; să pregătească o documentație tehnică care să descrie subproiectul; această documentație trebuie să conțină, de asemenea, descrierea sistemului de monitorizare internă;

sa solicite un certificat de urbanism din partea Consiliului Local sau Județean; și

să respecte toate aprobările specificate în acest Certificat Urban.

DIPFIE va crea modalități de monitorizare a aspectelor de mediu ale proiectelor aprobate pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectului. În timpul implementării proiectului, DIPFIE va avea responsabilitatea globală de supraveghere pentru a se asigura că măsurile indicate în ESMF / PMSM sunt efectuate în mod corespunzător.

DIPFIE, în colaborare cu autoritățile locale ale instanțelor selectate, va efectua monitorizarea mediului atât în faza de construcție, cât și în faza de operare, așa cum se specifică în planul de monitorizare al ESMP. Proiectul se va baza pe legile românești (în deplină concordanță cu acquis-ul comunitar UE în domeniul mediului) care reglementează procesul de autorizare și revizuire a mediului.

Aspectele majore privind provocările legate de implementarea a proiectelor (de exemplu, revizuirea listei clădirilor judecătorești pre-selectate etc.) , inclusiv cele legate de performanța de mediu a portofoliului de proiecte, vor fi soluționate prin intermediul sistemelor de coordonare existente în acest sector, cu sprijinul DIPFIE .

Fiecare PMSM va fi monitorizat de către un consultant specializat de supraveghere și de management de proiect, ca parte a serviciilor generale de supraveghere pentru fiecare site, în timpul etapei de construcție. Astfel, fiecare raport periodic de monitorizare va include un capitol specializat dedicat supravegherii și performanței sociale și de mediu, care va cuprinde următoarele:

• rezultatele procedurilor de selecție și revizuire a supraveghetorilor de teren;

• o descriere a oricăror operațiuni care nu respectă în prezent cerințele de mediu în conformitate cu măsurile sale de măsuri corective și a acțiunilor DIPFIE prin intermediul firmei de supraveghere a consultanței, sau direct, a luat sau intenționează să le ia pentru a corecta situația.

O instruire adecvată cu privire la politicile de salvgardare ale BM va continua să fie furnizată în cadrul JSIP oficialilor locali, contractorilor și reprezentanților comunității. Supravegherea proiectului făcută de BM va include o analiza specială intermediară la mijlocul perioadei de execuție a contractelor de construcții finanțate de către Ministerul Justiției în această perioadă pentru o analiza a aplicării măsurilor de salvgardarea mediului și atenție la aspectele de mediu.

Stabilirea expertizei de mediu în cadrul DIPFIE . Specialiștii tehnici din cadrul DIPFIE vor fi responsabili pentru coordonarea și supravegherea planurilor de mediu și măsurile de reducere a riscurilor asumate în cadrul proiectului. Specialiștii vor lucra în strânsă coordonare cu personalul de coordonare si supraveghere a proiectului și personalul tehnic în instanțele de judecată pentru a :

a) coordona pregătirea de mediu pentru personal, proiectanți și contractori locali; b) a explica si distribui liniile directoare existente în materie de gestionare a

mediului și a elabora orientări în legătură cu aspectele care nu sunt reglementate de reglementările existente, în conformitate cu standardele Băncii și ale UE privind punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea măsurilor de atenuare;

21

c) a se asigure că procedurile de contractare a lucrărilor de construcții și a furnizării de echipamente includ trimiterea la Ghidurile și standardele corespunzătoare; și

d) a efectua vizite periodice la fața locului pentru a inspecta și aproba planurile și pentru a monitoriza conformitatea.

4.4. MECANISMELE DE ADRESARE A PLÂNGERILOR Comunitățile și persoanele care consideră că sunt afectate în mod negativ de un

proiect sprijinit de BM pot depune plângeri conform cu mecanismul instituțional , inclusiv la Departamentul de Relații Publice al Ministerului Justiției sau la Serviciul de soluționare a plângerilor din partea BM (GRS).

Canale instituționale : dreptul la petiție este garantat de Constituția României. Procedura petiționară este reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2002, aprobat prin Legea nr. 233/2002 și alte reglementări în domeniu.

Petițiile pot fi transmise Departamentului Relații Publice al Ministerului Justiției: prin poștă la adresa: str. Apolodor nr. 17, București prin fax: +40 037 204 1188 prin e-mail: [email protected] prin transmiterea lor personal la Registratura MJ

Mecanismul GRS al Băncii Mondiale : GRS asigură că plângerile primite sunt examinate cu promptitudine , în scopul de a răspunde preocupărilor legate de proiect. Comunitățile și indivizii afectați de proiect pot depune plângere la Grupul independent de inspecție al BM, care determină dacă a avut loc sau s-ar putea produce un prejudiciu ca urmare a nerespectării de către BM a politicilor și procedurilor sale. Plângerile pot fi transmise în orice moment după ce preocupările au fost aduse direct la atenția Băncii Mondiale, iar Managementul Băncii a oferit ocazia de a răspunde.

Pentru informații cu privire la modul de depunere a plângerilor la Serviciul de remediere a reclamațiilor din partea Băncii Mondiale (GRS), vă rugăm să vizitați http://www.worldbank.org/GRS . Pentru informații cu privire la modul de depunere a reclamațiilor la Comisia de inspecție a Băncii Mondiale, vă rugăm să vizitați www.inspectionpanel.org .

5 . PLANUL DE MANAGEMENT SOCIAL ȘI DE MEDIU ȘI PLANUL DE MONITORIZARE 5 . 1 Analiza de mediu specifică șantierului

Ca parte a PMSM specific locației , toate activități sprijinite de proiect pentru construcția / reabilitarea Judecătoriei Costesti va fi supus unui proces de screening și de analiză de mediu specifică locației, în conformitate cu cerințele Legii privind protecția mediului. În conformitate cu legislația națională, autoritățile locale de mediu au obligația de a depune o aprobare de mediu pentru lucrările de construcții civile planificate. Acest proces se bazează pe masurile de atenuare a impactului asupra mediului specifice și utilizează un format standardizat de evaluare , care include, dar nu se limitează la de analiza:

a) problemelor de mediu actuale de pe amplasamentul respectiv (eroziunea solului, contaminarea aprovizionării cu apă etc.);

22

b) potențialelor efecte asupra mediului, dacă este cazul, ca urmare a proiectului ( de eliminare a deșeurilor din construcții, de manipulare a deșeurilor, zgomotul si praful generat de construcție etc. );

c) oricăror bunuri culturale care ar putea fi găsite la locul de construcție; d) potențialelor perturbări ale circulației pietonilor și vehiculelor și riscurile asociate

cu siguranța publică.

5 . 2 Supraveghere

Aspectele de mediu, inclusiv măsurile de atenuare, vor fi supravegheate periodic de către MJ și personalul instanțelor supuse lucrărilor de reabilitare.

Potențialele efecte negative asupra mediului se așteaptă ca să fie localizate sau să poată fi atenuate în timpul etapei de implementare. În plus, există reguli de mediu în vigoare în România, care fac obligatoriu controlul și supravegherea lucrărilor de construcție. Contractele și listele de cantități vor include clauze pentru eliminarea corespunzătoare a resturilor de construcție, inclusiv a materialelor periculoase care pot fi întâmpinate. Reglementările existente impun, iar documentele privind achizițiile vor preciza că nu pot fi utilizate materiale inacceptabile din punct de vedere al mediului. Liniile de ghidare de management de mediu incluse în Anexa 2 ar trebui să fie furnizate contractorilor angajați în lucrări civile în cadrul proiectului și ar trebui să facă parte integrantă din contractele de lucrări publice.

6 . LINII DIRECTOARE PRIVIND MEDIUL 6 .1 Introducere

Secțiunea privind liniile directoare privind mediul detaliază specificul care trebuie abordat în timpul construcției și reabilitării clădirilor instanței și va fi inclus în standardele de planificare și manualul pentru proiectare .

Orientările acoperă manipularea resturilor de construcție generate, selecția materialelor de construcție și metodele de construcție cu impact limitat asupra mediului și a metodelor de economisire a energiei.

6 .2 Șantierul Examinarea și revizuirea specifice șantierului ar trebui să ia în considerare cu atenție

următoarele aspecte: Praful și zgomotul datorate demolării și construcției;

Aruncarea de deșeuri din construcție si scurgeri accidentale de ulei de mașină, lubrifianți , etc . ;

Manipularea inadecvată a materialelor periculoase, cum ar fi azbestul și vopselele, din transportul și manipularea lucrărilor de construcție va fi redusă la minimum prin apă și prin alte mijloace, cum ar fi șantierele închise de construcții.

Pentru a reduce zgomotul, construcția va fi restricționată între anumite ore.

Toate deșeurile, construcțiile și deșeurile de lemn vor fi depozitate la locul de muncă.

23

Deșeurile de lemn vor fi depozitate separat și aranjate pentru a fi reciclate în loc să le elimine.

Arderea deschisă și aruncarea ilegala a deșeurilor nu vor fi permise.

Se vor stabili amplasamentele corespunzătoare pentru eliminarea pământului / lutului și nisipului și se va obține aprobarea prealabilă de la autoritatea competentă pentru eliminare.

Depozitarea resturilor de construcție la fața locului va fi evitată, iar deșeurile vor fi eliminate periodic pe terenul autorizat de depozitare. Se vor furniza tobogane de transfer a resturilor de la etajele superioare către pământ.

6 .3 Eficiența energetică, izolarea și ventilația

Izolația trebuie să fie adaptată la impactul sezonier al climatului, al încărcării termice interne și al caracteristicilor expunerii. Barierele de vapori ar trebui să împiedice intruziunea umezelii în izolația acoperișului și în cavitățile peretelui exterior și să utilizeze traseul rece.

Locația ferestrei trebuie să fie determinată în funcție de vedere, ventilație, lumină, câștig termic, controlul confidențialității și funcțiile spațiului interior.

Vor fi alese sistemele de eficiență ridicată pentru încălzirea apei menajere (inclusiv sistemele solare) și pentru încălzirea spațiilor interioare având in vedere costurile de întreținere și de funcționare pe termen lung

Instalațiile sanitare ar trebui sa fie coordonate pentru a minimiza consumul de apa la toalete si utilități. Vor fi luate in considerare robinetele de economisire a apei și alte dispozitive de economisire. Materialele de construcție vor respecta reglementările naționale și standardele internaționale de siguranță și impactul asupra mediului.

6 .4 Sistemele electrice

Cablurile de intrare trebuie amplasate subteran. Este prudent - în ceea ce privește evitarea câmpurilor electromagnetice - ca alimentarea principală și panoul central sa fie amplasate în afara locurilor de muncă și de așteptare. Împământarea la sol în apropierea oricărei instalații sanitare este o măsură de precauție. Selectarea celor mai eficiente corpuri de iluminat, lămpi, aparate și echipamente va reduce cererea de energie, dar poate introduce câmpuri electromagnetice nedorite. Fiți conștienți de faptul că apropierea de halogen, de masă, de podea și de birou, fluorescente și alte corpuri de iluminat și lămpi de înaltă eficiență pot provoca expunerea la câmpuri electromagnetice dăunătoare.

6 . 5 Lucrări de demolare

Elementele de construcție existente (pereți, fundații, plăci de ciment de pământ etc.) trebuie demolate cu grijă, iar resturile ar trebui sortate și îndepărtate conform instrucțiunilor de la PMSM (vor fi stabilite în faza de pregătire a proiectului). Toate materialele valoroase (uși, ferestre, instalații sanitare etc . ) ar trebui să fie demontate și transportate în zona de depozitare alocata. Materialele valoroase ar trebui reciclate în cadrul proiectului sau vândute.

6 . 6 Selectarea materialelor de construcție și a metodelor de construcție

Trebuie selectate bunuri și servicii ecologice. Ar trebui să se acorde prioritate produselor care îndeplinesc standardele pentru simbolurile internaționale sau naționale recunoscute. Materialele și metodele tradiționale bine încercate trebuie alese înainte de tehnici noi și necunoscute. Locurile de construcție ar trebui împrejmuite pentru a împiedica

24

intrarea publicului si trebuie impuse măsuri generale de siguranță. Inconvenientele temporare datorate lucrărilor de construcție ar trebui să fie reduse la minimum prin planificarea și coordonarea cu contractorii, vecinii și autoritățile. În zonele dens populate, activitățile generatoare de zgomote sau vibrații ar trebui să fie strict limitate la timpul zilei.

6 . 7 Manipularea deșeurilor

Manipularea resturilor de construcție va fi în conformitate cu reglementările locale și naționale și așa cum este specificat în EMP și descris mai sus în considerentele de pe amplasament. Aceste reglementări sunt elaborate și aplicabile în România. Monitorizarea va fi responsabilitatea supraveghetorilor locali care lucrează pentru MJ. Pentru materialele care conțin azbest și azbest, a se vedea anexa 5 . În toate cazurile specifice pentru care antreprenorii ar trebui să demoleze sau să elimine materiale care conțin azbest, aceste categorii de lucrări ar trebui să fie efectuate numai cu personal calificat și în deplină conformitate cu legislația specifică referitoare la acest domeniu specific.

7. CONSULTĂRI PUBLICE DIPFIE ar trebui să organizeze și să organizeze consultări publice pentru grupurile

care pot fi afectate de subproiect înainte de finalizarea ESMP. Aceste grupuri sunt de obicei reprezentate de cei care locuiesc în apropierea șantierului de construcție, precum și de reprezentanți ai ONG-urilor locale, ai autorităților centrale / locale de mediu și ai altor părți interesate. Vor fi organizate consultări publice, precum și la fiecare locație în care va fi pregătit un ESMP, cu scopul principal de a informa părțile interesate cu privire la măsurile de siguranță socio-economice planificate și de a consulta opinia publică.

Cu cel puțin 10 zile înainte de consultarea publică , PMSM va fi publicat și pus la dispoziția publicului, informații despre locația și ora fiecărei reuniuni de consultare publică vor fi transmise cu mult timp înaintea publicului.

În timpul consultărilor publice, părțile interesate vor avea ocazia să-și exprime opiniile cu privire la orice probleme legate de mediu / sociale care ar putea apărea în cursul implementării proiectului. Toate părțile interesate cheie vor fi informate și consultate în mod semnificativ cu privire la proiect, folosind metode și limbi de comunicare accesibile. Orice problemă ridicată rezonabilă la consultarea publică, vor fi incluse în versiunea finală a PMSM. Punctele de vedere ale părților interesate vor fi luate în considerare în timpul implementării subproiectului.

Se iau procesul-verbal al consultărilor publice, iar rezultatele consultărilor publice trebuie înregistrate în versiunea finală a PMSM (a se vedea anexa 6 ).

DIPFIE trebuie să posteze PMSM specific locației lucrărilor pe site-ul său după ce acesta este aprobat de BM și va trimite acest document la autoritățile locale specifice pentru a-l publica la nivel local în locuri publice.

În timpul pregătirii amplasamentului pentru activitățile de construcție și a perioadei de construcție, Contractantul va prezenta rapoarte lunare către MJ cu informații referitoare la reglementarea temporară a traficului, regimul de apă sau energie, data de începere a lucrărilor de construcții și durata preconizată, programul săptămânal al orelor de lucru, deschiderea locurilor de muncă pentru construcție etc., atunci când este relevant pentru comunitate, va fi dezvăluit cu mult timp în avans pe site-ul web al MJ și la nivel local.

25

8. PLANUL DE MANAGEMENT SOCIAL SI MEDIU ( PMSM) - Judecătoria COSTESTI

Acest PMSM caută să gestioneze și să păstreze la minimum efectele negative ale activității de construcție și, în același timp, a spori efectele pozitive și benefice. O copie a PMSM trebuie să fie păstrate la locul construcției pe șantier în timpul perioadei de construcție , în orice moment. Acest PMSM va fi obligatoriu pentru toți contractorii care operează la locul construcției și este inclusă în clauzele contractuale.

Activitatea proiectului

Descriere Impact

potențial

Gradul impactului Măsuri de atenuare propuse

Responsabilitate

Costul activităților

de atenuare a efectelor 1

Constructie sediu nou al Judecătoriei COSTESTI în orasul COSTESTI , JUDEȚUL ARGES

Activități de pregătire înainte de începerea lucrărilor de construcție

Reparații capitale și consolidări structurale la Judecătoria Costesti în orașul Costesti , str. Progresului nr. 89.

Posibile efecte sociale și de sănătate negative asupra populației, șoferilor și lucrătorilor din cauza:

Lipsa asigurării măsurilor de siguranță la începutul lucrărilor de reparații și consolidare structurală

Leziuni provocate celor care trec în apropierea șantierului

Nerespectarea

Localizare / în cadrul instituțiilor și serviciilor publice din orașul Costesti Pe termen scurt în timpul reparațiilor și perioadei de consolidare structurală Semnificația - majoră

Stabilirea drumurilor de acces, înainte de începerea activităților;

Locul construcției va fi temporar împrejmuit, așa cum este stabilită de comun acord de către Beneficiar și biroul de sistematizare, pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate, în special atunci când nu se lucrează , precum și pentru protecția împotriva furturilor etc .;

Conectarea la utilități: În scopul gestionării amplasamentului, Contractorul va lua toate măsurile necesare, împreună cu companiile de alimentare cu energie electrică și rețelele de telefonie, pentru a conecta temporar șantierul. Șantierul construcției trebuie să aibă iluminare artificială atunci când lucrările sunt efectuate înainte de răsăritul soarelui sau după apusul soarelui sau în spațiile unde nu există suficientă lumină naturală.

Securitate: Contractorul trebuie să asigure prezența unui Responsabil cu sănătatea și securitatea muncii, în conformitate cu legislația românească

Antreprenorul trebuie să asigure protecția amplasamentului permanent ( în timpul orelor de lucru, în timpul nopții, în weekend ...).

Aplicarea unei bune practici de construcție pentru marcarea șantierului de construcție, inclusiv:

Contractor-Ofertant

Diriginte de șantier

Autorități locale (inspectorul ISC și inspectorul de mediu)

DIPFIE

Specialist politici salvgardare

30


Descriere Impact

potențial


Responsabilitate


de atenuare a efectelor

standardelor stricte de igienă și siguranță și a procedurii de lucru

Aplicarea unor benzi de delimitare, avertizare și semnalizare a șantierului ;

Instalarea panoului de informare cu informații generale despre proiect, Contractor și Diriginte de șantier la strada;

Intrarea interzisă a șomerilor în spațiul delimitat de benzile de avertizare;

Trebuie aplicate măsurile H&S ale comunității și muncitorilor (primul ajutor, Echipament de protecție pentru lucrători, mașini și unelte adecvate);

Strada și trotuarele / drumul trebuie păstrate curate; Trebuie amplasată o toaleta mobilă pe șantier; Mașinile trebuie operate numai de personal experimentat

și instruit, reducând astfel riscul accidentelor; Nu ar trebui să fie ținute pe șantier cantități mari de lichide

inflamabile Poluarea solului Distrugerea stratului biologic de suprafață al solului datorită săpăturilor.

Poluarea solului cu substanțe periculoase (scurgeri accidentale pe sol, combustibil sau ulei din mijloacele de transport auto)

Generarea deșeurilor inerte (beton spart și resturi de la demolare):

Generarea deșeurilor de ambalaje din materialele

Local / în cadrul instituțiilor și serviciilor publice pe termen scurt / major

În executarea săpăturilor, stratul biologic de suprafață de pe suprafață trebuie depozitat separat, fără amestecarea pietrișului sau a pământului din straturile inferioare; Stratul de suprafață va fi utilizat în domeniul amenajării teritoriului după finalizarea lucrărilor de construcții și eliminarea deșeurilor

-Utilizarea mașinile automate și mașinile-unelte în stare de funcționare perfectă, fără scurgere de ulei sau combustibil -În caz de accident de scurgere a produselor petroliere la sol, se va face decontaminarea solului infestat prin îndepărtare, amestecarea cu materiale biodegradabile și evacuarea porțiunii de sol contaminate cu ulei în recipiente, în spații organizate special până la decontaminarea lor de către companii autorizate, certificate de autoritatea de mediu. Decontaminarea se execută prin metode specifice de către companiile certificate de autoritatea de mediu

Depozitare controlată a deșeurilor pe platforma de beton. Îndepărtarea de către constructor a deșeurilor cu firme

Contractor


APM

31


Descriere Impact

potențial


Responsabilitate



despachetate achiziționate pentru acest șantier.

Generarea deșeurilor metalice (de la demontarea cablurilor electrice, fier de demolare / dezmembrare):

specializate sau refolosirea lor ca material de reumplere în construcții Înregistrarea deșeurilor conform Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 și a ambalajelor și deșeurilor din ambalaje conform HG 621/2005 Recuperarea deșeurilor de ambalaje de către societățile autorizate pe baza documentelor justificative.

Depozitarea temporară pe categorii de deșeuri, pe platforma de beton montat. Deșeurile reutilizabile vor fi predate pe baza unei fise de recepție către beneficiarul lucrării. Deșeurile ne-reutilizabile vor fi eliminate de către companiile autorizate pe baza documentelor justificative, iar copii ale acestora vor fi predate beneficiarului lucrării

Emisiile posibile generate de vehiculele de transport și impactul asupra calității aerului în orașul Costesti datorită: Emisiile de gaze

de particule în suspensie praf și congestionarea traficului în cadrul instituțiilor și serviciilor publice


Șantierul de construcție, căile de transport și locul de manipulare a materialelor trebuie pulverizate cu apă în zilele uscate și vântoase;

Materialele de construcție trebuie depozitate în locuri adecvate pentru a minimiza praful;

Vehiculele cu încărcături care ar putea emite praf vor fi acoperite

Utilizarea măștilor de protecție la praf pentru muncitori dacă e cazul;

Restricționarea vitezei vehiculului în zona șantierului; Realizarea întreținerii regulate a vehiculelor și a

mașinilor de construcții pentru a reduce scurgerile de uleiuri de motor, emisiile și dispersia poluării;

Nu este permisă arderea resturilor de la sol.

Contractor-Ofertant


DIPFIE Specialist

politici salvgardare

32


Descriere Impact

potențial


Responsabilitate



Posibile tulburări de zgomot ca urmare a utilizării echipamentului în aer liber și a vehiculelor de transport care conduc în jurul locului

Local / în cadrul instituțiilor și serviciilor publice pe termen scurt / minor

Zona de protecție împotriva zgomotului este amplasată în zona instituțiilor și serviciilor publice și aparține zonei cu nivelul maxim permis de zgomot ar trebui să fie 40dBA pentru noapte și 50dBA pentru seara și zi;

Lucrările de construcție nu ar trebui să fie permise în timpul nopților; operațiunile la fața locului vor fi limitate intre orele 7.00 - 19.00.

Contractor-Ofertant


Contaminarea cu azbest (din demolare) din zona adiacentă, solul, resursele de apă.


Identificați deșeurile care conțin azbest Stabilirea de coduri pentru deșeurile sortate, în

conformitate cu Decizia 2000/532 / CE de stabilire a unei liste de deșeuri

Angajați un operator licențiat de deșeuri pentru a elimina deșeurile de azbest utilizând echipamente de siguranță corespunzătoare

Depuneți deșeurile de azbest într-un depozit de deșeuri autorizat să primească astfel de deșeuri

Contractor-Ofertant


Posibile efecte negative asupra mediului și efecte asupra sănătății ar putea apărea ca urmare a generării diferitelor fluxuri de deșeuri

Local în cadrul instituțiilor și serviciilor publice pe termen scurt / major

Pregătirea, aprobarea și implementarea Planului de management al deșeurilor aprobat de administrația locală; Identificarea diferitelor tipuri de deșeuri de pe șantier (sol, nisip, sticle, alimente etc.) și clasificarea adecvată în conformitate cu Lista națională a deșeurilor (Monitorul Oficial nr.100 / 2005); Deșeurile principale vor fi clasificate în capitolul 17 "Deșeuri de construcții și demolări (inclusiv pământuri excluse din situri contaminate)" cu codul deșeurilor 17 05 04 - Pământ excavat, 17 09 04 - Deșeuri mixte de la șantier; Pot fi găsite cantități mici de deșeuri municipale solide (alimente, băuturi), precum și deșeuri de ambalaje (hârtie, sticle, sticlă etc.). Colectarea zilnică a deșeurilor generate, selecția deșeurilor, transportul și eliminarea finală pe locurile corespunzătoare (în funcție de tipul de deșeuri).

Contractor-Ofertant


DIPFIE

Specialist politici de salvgardare

33


Descriere Impact

potențial


Responsabilitate



Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și nu în colectarea de timp și transportul fluxurilor de deșeuri

Colectarea, transportul și eliminarea finală a deșeurilor inerte și comunale;

Posibilele deșeuri periculoase (uleiuri de motor, combustibili pentru vehicule) ar trebui colectate separat, iar un operator autorizat pentru colectare și transport ar trebui să fie subcontractați pentru a transporta și, în final, să elimine deșeurile periculoase;

Materialele trebuie să fie acoperite în timpul transportului, pentru a evita dispersia deșeurilor;

Arderea deșeurilor din construcții ar trebui interzisă.

Contractant


Stadiul de construcție

Arborii si mediul inconjurator

Mediu Diriginte de șantier al clientului va înregistra numărul copacilor și zonele naturale înierbate existente înainte de începerea construcției. Contractantul va restabili vegetația deteriorată pe costul sau

Contractor

DIPFIE


Stadiul de construcție

Activitatea biroului va fi afectată

Înalt Clientul își va muta toate activitățile și arhivele într-o locație adecvată, pentru a evita perturbarea activității curente din cauza lucrărilor de construcție în curs

Client

Estetica și peisajul Demontarea elementelor exterioare estetice

Mediu Lucrările vor fi efectuate numai de personal autorizat în interiorul perimetrului clar definit fără a afecta peisajul existent

Contractor

34


Descriere Impact

potențial


Responsabilitate



ale clădirii istorice și distrugerea naturii înconjurător


DIPFIE


35

9. PLANUL DE MONITORIZARE SOCIAL ȘI DE MEDIU– Judecătoria Costesti

Ce parametru trebuie monitorizat?

Unde este parametrul care trebuie monitorizat?

Cum este parametrul monitorizat?

Când este parametrul monitorizat (frecvența măsurării)?

De ce este parametrul monitorizat?

Responsabilitate Construcția clădirii

Funcționarea clădirii

Etapa proiectului: Activități de pregătire / Începerea lucrărilor de reparații și consolidare (curățarea siturilor și marcarea traseului și a șantierului) Măsurile de protecție de siguranță sunt aplicate pentru muncitorii și angajații ce lucrează în companiile din jur situate în zona instituțiilor și serviciilor publice

Pe șantier Verificări vizuale

În timpul activităților de curățare La începutul fiecărei zile lucrătoare în timpul activităților proiectului

Pentru a preveni riscurile pentru sănătate și siguranță - vătămări mecanice Să fie în conformitate cu reglementările naționale privind sănătatea și standardele OH & S

Contractor - Responsabilul SSM, Diriginte de șantier , Inspectorul comunal al municipalității Costesti

DIPFIE Specialist politici de salvgardare

Circulația de siguranță a traficului prin șantierul de construcții din instituțiile și serviciile publice din orașul COSTESTI

Pe șantier Monitorizare vizuală

În timpul zilei de lucru

Pentru a asigura fluxul coordonat de trafic prin orașul COSTESTI

Contractor - ofertant Diriginte de șantier Inspectorul comunal din orasul COSTESTI

36


Unde este parametrul care trebuie monitorizat


Când este parametrul monitorizat (frecvența




Planul de gestionare a deșeurilor pregătit și aprobat și implementarea acestuia

Pe șantier Examinarea documentației existente aprobate de Client prin Diriginte de șantier

La începutul lucrului cu materiale noi

Pentru a minimiza riscurile pentru manipularea incorectă a deșeurilor, depozitarea temporară / definitivă, colectarea și transportul

Contractor - ofertant


Colectarea și transportul, precum și depozitarea deșeurilor periculoase (dacă există)

Pe sit, la locul de depozitare temporară a acestor deșeuri

Consultați lista de transport și condițiile de depozitare

Înainte de transportul deșeurilor periculoase (dacă există)

Îmbunătățirea practicii de gestionare a deșeurilor la nivel municipal și național / Nu dezafectați deșeurile periculoase în locurile de depozitare a deșeurilor

Contractor autorizat pentru colectarea și transportul deșeurilor periculoase (dacă există) DIPFIE


Raport anual privind deșeurile

Administrația locala

Revizuirea documentației - Identificarea listei de deșeuri

După îndeplinirea sarcinii de colectare, transport, depozitare temporară și eliminare finală a deșeurilor

Îmbunătățirea gestionării deșeurilor la nivel local și național

Primarul orasului COSTESTI

Emisii de gaze de la centrala termică locală

Măsurarea la coșul de gaz

Măsurarea noxelor dein gazelor arse

La sfârșitul lucrărilor și lunar în timpul

Evitarea poluării aerului

Teste la finalizarea lucrărilor în

În timpul funcționării centralei

37


Unde este parametrul care trebuie monitorizat


Când este parametrul monitorizat (frecvența




perioadelor reci, când funcționează centrala termică

cazul în care urmează să fie reabilitate încălzirea

termice

38

Anexele 1- 7 Anexa 1. Cadrul Legal si Instituțional privind Evaluare impactului de mediu Anexa 2. Procedurile de licențiere și de autorizare din România Anexa 3. Politicile de salvgardare/ politicii asiguratorii ale Băncii Mondiale Anexa 4. Orientări de mediu pentru Contracte de lucrări civile Anexa 5. Probleme principale privind deșeurile de azbest Anexa 6. Proces-verbal al consultărilor publice locale pentru lucrările de reabilitare a

Judecătoriei Costesti Anexa 7. Galerie foto Judecătoria Costesti

39

Anexa 1

CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL PRIVINDEVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU2

Dreptul internațional

1. Articolul 11 alineatul 2 din Constituția României (revizuit prin Legea nr. 429/2003) prevede că tratatele ratificate de Parlament conform legii fac parte din legislația națională.

2. Următoarele tratate la care România este parte se referă la protecția naturii habitate :

• Convenția Ramsar privind zonele umede (Ramsar, 1971), ratificată de România la 21/9/91.

• Delta Dunării și insula mică Braila au fost desemnate ca situri Ramsar.

• Convenția privind conservarea speciilor migratoare (Bonn, 1979), ratificată de România la 1/7/98.

• Convenția privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), ratificată de România la 17/8/94.

• Convenția privind conservarea vieții sălbatice din Europa și a habitatelor naturale (Berne, 1979). Aderarea României la 18/5/93.

• Convenția privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial (Paris, 1972). Aderarea României la 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării, sunt desemnate ca Patrimoniu Mondial UNESCO.

• Convenția privind protecția fluviului Dunărea semnată în 1994.

3. În ceea ce privește evaluarea de mediu , tratatele relevante ratificate de România includ:

• Convenția CEE-ONU privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (Aarhus, 1998), ratificată de România prin Legea nr. 86/2000.

• Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991), ratificată de România prin Legea nr. 22/2001.

4. Următoarele tratate ratificate de România se referă la bunuri culturale :

• Convenția europeană privind protecția patrimoniului arheologic (revizuit) (Valetta, 1992), ratificat de România 20/11/97.

• Convenția privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial (Paris, 1972). Aderarea României la 16/5/90. Mai multe zone, inclusiv Delta Dunării, sunt desemnate ca Patrimoniu Mondial UNESCO.

2 Lista prezentată aici este cuprinzătoare - nu toate legile incluse sunt relevante pentru intervențiile proiectului

40

Uniunea Europeană " acquis communautaire “

5. Textele juridice relevante includ:

• Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de statele membre ale UE și Bulgaria și România, la Luxemburg, la 25 aprilie 2005.

• Protocolul privind condițiile și modalitățile de aderare a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană (anexa VII, lista menționată la articolul 20 din protocol, măsuri tranzitorii, România, secțiunea 9 privind mediul).

Evaluarea de mediu

• Directiva 2011/92 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

• Directiva 2001/42 / CE privind evaluarea strategică de mediu.

Prevenirea și controlul poluării; Permiterea integrată

• Directiva 2010/75 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării).

Managementul deșeurilor

• Directiva 1999/31 / CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deșeurilor.

• Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri.

• Directiva 2008/98 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile.

• Directiva Consiliului 86/278 / CEE din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, în cazul utilizării nămolurilor de epurare în agricultură (astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/692 / CEE, 14 aprilie 2003, CE nr. 219/2009).

• Directiva 94/62 / CE a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalarea și ambalarea deșeurilor (implementată prin Deciziile 97/129 / CE și 97/138 / CE ale Comisiei și modificată prin Directiva 2004/12, Directiva 2005/20, Regulamentul 219 / 2009, Directiva 2/2013, Directiva 720/2015).

Apă și ape reziduale

• Directiva 91/271 / CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor urbane reziduale, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/15 / CE a Comisiei, Regulamentul 1882/2003, Regulamentul 1137/2008, Directiva 2013/64 / UE.

• Directiva 98/83 / CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul nr. 1882/2003, Regulamentul 596/2009.

• Directiva 2000/60 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

41

• Directiva 2006/11 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunității.

Protecția naturii

• Directiva 92/43 / CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice.

Calitatea aerului

• Directiva 2008/50 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

Legea românească

• Legislația relevantă din România include următoarele:

Evaluarea de mediu

• OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006. Legea cadru privind protecția mediului.

• HG 445/2009 (publicată în M.Of nr.481 din 13/07/2009). Procedura-cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului și aprobarea listei proiectelor publice și private care fac obiectul acestei proceduri.

• O.M. 135/2010 (publicată în M.Of. nr.274 din 04/27/2010). pentru aprobarea metodologiei de aplicare a EIM.

• O.M. 863/2002 (publicată în M.Of. nr.52 din 01/30/2003). Orientări privind metodologia EIM (încadrarea, scopul și revizuirea studiului).

• O.M. 864/2002 (publicată în M.Of. 397 din 06/09/2003) privind procedurile și consultarea publică în cazul impacturilor transfrontaliere.

• O.M. 1026/2009 (publicată în M.Of 562 din 08/12/2009) aprobarea condițiilor pentru elaborarea raportului de mediu, a EIM și a altor documentații de mediu ,.

• O.M. 1798/2007 (publicată în M.Of. 808 din 11/27/2007) Metodologia de eliberare a autorizației de mediu.

Evaluarea strategică de mediu

• HG nr. 1076/2004 (publicată în O.M. nr. 707 din 05.08.2004) cu privire la procedurile de evaluare ecologică a planurilor și programelor.

• O.M. 995/2006 privind lista planurilor și a programelor care fac obiectul procedurii de evaluare a mediului.

Protecția naturii

• OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

• HG 230/2003.

• O.M. 552/2003.

• O.M. 1052/2014.

42

Deșeuri, ape reziduale, poluarea aerului și zgomotului

• O.M. 662/2006 pentru aprobarea procedurii și a competențelor de eliberare a autorizațiilor și autorizațiilor de gospodărire a apelor

• Legea apei nr. 107/1996 cu modificările ulterioare

• O.M. nr. 1012/2005 pentru aprobarea procedurii de acces public de informare în domeniul managementului apelor

• O.M. nr. 1182/2005 MOEWM și 1270/2005 MOFRD pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, astfel cum a fost modificat prin O.M. 990/2015.

• O.M. nr. 296/216/2005 privind Programul-cadru de acțiuni pentru elaborarea programelor de acțiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați proveniți din surse agricole

• O.M. nr. 242/197/2005 privind sistemul de monitorizare a limbii tropicale din zonele vulnerabile și potențial vulnerabile

• Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată

• HG 974/2004 privind inspecția și monitorizarea apei potabile

• HG 349/2005 privind gestionarea deșeurilor solide

• HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de evacuare a apelor uzate în mediul acvatic

• HG 235/2007 privind gestionarea deșeurilor petroliere

• Legea 249/2015 privind gestionarea ambalajelor și ambalarea deșeurilor

• HG 856/2002 privind evidența depozitării și colectării deșeurilor solide și aprobarea listei cuprinzând deșeurile periculoase

• Legea 211/2011 privind deșeurile solide

• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

• HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor solide și a Planului național de gestionare a deșeurilor solide.

Bunuri culturale

• Legea 422/2001 privind protecția monumentelor istorice, republicată

• OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, republicată

Legea 150/1997 privind ratificarea Convenției europene privind protecția patrimoniului arheologic (Valetta, 1996).

43

Anexa 2

Procedurile de autorizare – acord de mediu în România3

Introducere În conformitate cu Ordonanța de Urgență pentru Protecția Mediului nr. 195/2005, inclusiv actualizările respective - Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 și O.M. nr. 863/2002 și nr. 135/2010, procesul de luare a deciziilor privind EIM privind emiterea din Licența de Mediu pentru construirea și Permisul de Mediu de a funcționa este bine dezvoltată. Regulamentul privind protecția mediului stabilește cerințele și principiile EIM; HG 445/2009 stabilește procedurile, în timp ce OM 863/2002 și 135/2010 prezintă în detaliu procedurile pentru EIM și pentru emiterea licenței de mediu. În baza legii române, orice dezvoltare a unei noi instalații sau modificarea unei instalații existente necesită aprobarea unei EIM înainte ca autorizația de mediu (acordul de mediu) și autorizația de exploatare (autorizația de mediu) să fie aprobate de APLP. Pentru activitățile care nu sunt incluse în lista de evaluare obligatorie a impactului asupra mediului (Anexele I și II la HG 445/2009), APM utilizează criterii de selecție pentru a determina dacă astfel de activități ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului. Dispozitivele existente necesită un permis de mediu din partea APM, care include evaluarea conformității cu standardele de mediu (de exemplu, condițiile legate de aer, apă și sol reflectând standardele existente). HG 445/2009 prezintă etapele procedurii, cerințele pe care persoanele fizice sau juridice să le pregătească pentru studiile de impact și lista activităților care fac obiectul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. În ansamblu, procedura EIM include o etapă de screening, o etapă de definire a domeniului și o etapă de validare. Procedurile de primire a unei licențe de mediu pentru construirea (sau acordul de mediu) Procedura de emitere a licenței de mediu pentru construire este descrisă în detaliu în etapele următoare și prezentată pe scurt în grafic. Etapa 1. Etapa de încadrare inițială a noului proiect / investiție Acest lucru este determinat de APM locale responsabile pentru locația (comună, oraș) unde se va dezvolta investiția. La solicitarea Acordului de mediu pentru construire, Beneficiarul este responsabil să prezinte APM locale sau Ministerului Mediului ( MM) un dosar tehnic care să conțină următoarea documentație:

Formularul de solicitare al EIM în conformitate cu O.M. nr. 135/2010; această solicitare este acordată atenției APM locale sau MM în funcție de localizarea geografică a proiectului;

Certificatul de urbanism și licențele și permisele corespunzătoare (obținute la nivelul studiului de fezabilitate) în baza legii corespunzătoare;

Contracte cu compania locală de deșeuri solide pentru colectarea deșeurilor solide și cu " Apele Romane " pentru evacuările de apă și canalizare (pot fi solicitate și alte autorizații de la utilități locale pe baza necesității);

Memorandum tehnic (formular standard) în conformitate cu anexa nr. 2 la O.M. nr. 1798/2007 (întocmit de consultantul / firma care a elaborat Studiul de fezabilitate);

3 Anexa este furnizată doar în scop informativ, dispozițiile acesteia nu se aplică în totalitate intervențiilor propuse de proiect

44

Notă tehnică (formularul tehnic standard) în conformitate cu OM nr. 839/2009 (pregătită de consultantul / firma care a elaborat Studiul de fezabilitate);

Taxă (diferă în funcție de stadiul procesului EIM);

Anunț public / dezbatere privind cererea de obținere a Permisului de Mediu în conformitate cu Anexa 3 a OM nr. 1798/2007.

În cadrul APE este format un Comitet de analiza tehnică (CAT), care cuprinde membrii APM locali, Garda Națională de Mediu (GNM), Administrația Națională de Apă " Apele Române ", Institutele sanitare și urbane și autoritățile responsabile pentru autorizațiile de mediu autorizații. Membrii CAT analizează documentația prezentată în dosarul tehnic și eliberează una dintre următoarele trei clasificări ale investițiilor proiectului: (i) activitățile au un impact nesemnificativ asupra mediului și, prin urmare, proiectul NU este supus procedurii de mediu; (ii) activitățile au un impact redus asupra mediului și se va aplica procedura simplificată de acordare a licențelor; sau (iii) activitățile au un impact semnificativ asupra mediului și se va aplica procedura completă de autorizare a mediului. Mai mult, (pentru cazurile (ii) și (iii)), autoritățile APM, împreună cu membrii CAT și Beneficiarul, vizitează site-ul viitoarei investiții pentru: (i) verificarea locației sale așa cum este prezentată în Dosarul tehnic; și (ii) să completeze Lista de control elaborată în conformitate cu OM nr. 863/2002.

Etapa 2. Pregătirea Raportului EIM APM examinează și aprobă Lista de control care include concluziile prezentate de CAT, pe baza cărora anunță Beneficiarul obligația de a elabora studiul EIM (studiul de impact).

Beneficiarul este obligat: Întocmirea raportului EIM în conformitate cu OM nr. 863/2002. Raportul EIM trebuie

elaborat numai de către persoane fizice sau firme de consultanță independente de Beneficiar și de persoana care a elaborat Studiul de Fezabilitate care sunt acreditate pentru elaborarea unor astfel de studii tehnice pentru Proiecte de Infrastructură / Investiții, inclusiv condițiile legale prevăzute în OM nr. 1026 / 2009;

Angajarea, pe bază de contract și concurs prin procesul de expresie a interesului/invitație de înaintare a propunerilor, a firmei/persoanei fizice care va întocmi raportul EIM;

Pregătirea ș i sponsorizarea anunțului public de definire a proiectului (aceasta este cea de-a doua informare publică în cadrul aprobării procesului EIM);

Etapa 3. Analiza raportului EIM În acest stadiu, APM este responsabilă cu următorii pași: (i) completează lista de control pentru procesul de analiză a raportului EIM; (ii) pregătește consultarea publică; și (iii) comunică rezultatele Beneficiarului.

Beneficiarul este obligat: Prezinta APM locale raportul EIM, cu ajutorul firmei de consultanță care a elaborat EIM;

Pregătește și lansează consultarea publica în prezența celor afectați, a ONG-urilor sau a persoanelor interesate, inclusiv prezentarea proiectului și a Raportului EIM în timpul unei dezbateri publice;

45

Evaluează discuțiile și concluziile primite în timpul consultării publice;

Răspunde comentariilor și solicitărilor publicului printr-o soluție tehnică valabilă.

Pasul 4. Luarea deciziei și eliberarea acordului de mediu pentru construcție APM eliberează acordul de mediu pentru a începe construcția investiției în termen de 30 de zile de la luarea deciziei finale.

Beneficiarul este obligat: Anunță publicul cu privire la aprobarea licenței de mediu;

Solicita autorizația de mediu pentru exploatare

Alte puncte: Raportul EIM este întocmit la nivelul studiului de fezabilitate al proiectului, în conformitate cu HG nr. 445/2009;

Informațiile minime prezentate de Beneficiar în cursul cererii de obținere a licenței de mediu trebuie să fie completate și pe baza condițiilor recomandate de donatorii străini (BERD, BM, BEI) și / sau conform cerințelor legislației UE și legislației române în vigoare;

Pentru investițiile obținute prin intermediul fondurilor ISPA sau SAPARD, condițiile de funcționare a proiectului stabilite prin autorizația de mediu vor lua în considerare limitele de evacuare a poluanților cerute de legislația UE și a legislației române. Cu toate acestea, limitele naționale vor prevala dacă sunt mai restrictive decât cele impuse de legislația UE.

Avizul de mediu este valabil pe întreaga durată a construcției proiectului, dar va expira dacă lucrările de investiții nu vor începe în maxim 2 ani de la aprobarea sa. În perioada construcțiilor de investiții, autoritățile locale de protecție a mediului vor monitoriza condițiile impuse de avizul de mediu (vă rugăm să rețineți informații detaliate privind procesul de monitorizare în secțiunea următoare);

Beneficiarul este obligat prin lege să informeze autoritățile de protecție a mediului în scris în orice moment în care există o modificare semnificativă a condițiilor inițiale ale proiectului pe baza cărora a fost emisă licența de mediu curentă.

Procedurile de obținere a unui permis de mediu pentru exploatare Autorizația de mediu pentru exploatarea investițiilor cu impact semnificativ asupra mediului este emisă de APM în conformitate cu OM nr. 1798/2007. APM locala împreună cu Garda Națională de Mediu, precum și reprezentanți ai Agenției Naționale "Apele Române" inspectează amplasamentul după construcție și emite o notă tehnică cu observații la fața locului (de exemplu, Auditul de mediu). Auditul de mediu al instalațiilor existente este efectuat numai de persoane certificate de către investitor și include: (i) o listă de verificare care conține elemente caracteristice ale investiției; (ii) un studiu de mediu care cuprinde colectarea datelor și revizuirea tehnică a tuturor aspectelor de mediu, înainte de a lua o decizie cu privire la amploarea potențialelor sau efectelor de mediu existente asupra sitului; și (iii) investigații la fața locului pentru a cuantifica gradul potențial de contaminare a sitului. Programele de conformitate sunt, de obicei, necesare pe baza rezultatelor auditului de mediu. Beneficiarul este responsabil de:

Solicită autorizația de mediu către APM locală;

46

Pregătește un dosar tehnic ca în cazul precedent;

Anunță publicul cu privire la cererea de a începe operațiunile;

Reînnoirea anuală a autorizației după emitere (este valabilă timp de 5 ani).

Standardele (limitele de mediu și de emisii) sunt de obicei urmate pentru a respecta protecția mediului în conformitate cu cerințele UE. În prezent există standarde ambientale pentru aer, zgomot, deșeuri și deversări de anumite substanțe în apă. Capacitatea de monitorizare în timpul perioadei de construcție și după eliberarea permisului de mediu de exploatare În timpul construcțiilor, APM împreună cu GNM și "Apele Romane" sunt responsabile cu vizitarea sitului proiectului și cu inspecția conformității cu mediul prevăzute în Licența de Mediu și Permisul de Mediu. Inspectorii GNM pot însoți inspectorii APM pentru vizite la fața locului în conformitate cu un program de inspecție. În urma vizitei la fața locului și verificării conformității, inspectorii pregătesc un raport pe baza căruia pot consilia operatorii cu privire la modul de îndeplinire a standardelor și a condițiilor de autorizare. Dacă o instalație / proiect nu respectă standardele relevante, va primi mai întâi un avertisment din partea inspectorului urmat de un anumit interval de timp necesar pentru a se ocupa de măsurile care respectă autorizația. Dacă aceste măsuri nu sunt îndeplinite, se va impune o amendă administrativă (mărimea amenzii variază în conformitate cu legislația). În cele din urmă, nerespectarea va duce la acțiuni în instanță.

47

Anexa 3

Politicile de salvgardare/ asiguratorii ale Băncii Mondiale

Prezentăm mai jos extrasele relevante din politicile operaționale (OP) care prezintă mecanismele preventive asiguratorii ale Băncii Mondiale și contribuie la înțelegerea și analizarea informațiilor privind politicile de mediu, sociale și juridice.

OP 4.01 Evaluarea de mediuEM reprezintă un proces a cărui amploare, profunzime și tip de analiză depind de natura, amploarea și potențialul impact asupra mediului ale proiectului propus. EM evaluează riscurile de mediu și impactul asupra mediului potențiale în zona de influență a proiectului; analizează alternativele proiectului; identifică modalități de îmbunătățire a selecției, amplasării, planificării, proiectării și implementării proiectului, prin prevenirea, reducerea la minimum, atenuarea sau compensarea impactului negativ asupra mediului și intensificarea impactului pozitiv; și include procesul de atenuare și gestionare a impactului negativ asupra mediului pe toată perioada implementării proiectului. EM ia în considerare mediul natural (aer, apă și sol); sănătatea și siguranța populației; aspecte sociale (strămutare involuntară, populații indigene și resurse culturale materiale); și aspecte de mediu transfrontaliere și globale. AM analizează în mod integrat aspectele naturale și sociale. EM este demarată cât mai curând posibil în procesul de elaborare a proiectului și este atent integrată în analiza economică, financiară, instituțională, socială și tehnică a proiectului propus.

OP 4.04 Habitate naturale Banca promovează și sprijină conservarea habitatelor naturale și utilizarea optimă a terenurilor prin finanțarea proiectelor vizând conservarea mediului. Banca promovează reabilitarea habitatelor naturale degradate și nu sprijină proiectele care implică transformarea semnificativă sau degradarea habitatelor naturale vitale.

OP 4.09 Combaterea dăunătorilor Pentru a sprijini beneficiarii împrumuturilor să combată dăunătorii care afectează agricultura sau sănătatea publică, Banca susține o strategie care promovează utilizarea metodelor de control biologic sau ecologic și reduce utilizarea pesticidelor chimice sintetice. Banca impune ca pesticidele pe care le finanțează să fie produse, ambalate, etichetate, manipulate, depozitate, eliminate și utilizate conform standardelor acceptate de Bancă. Liniile directoare pentru ambalarea pesticidelor ale FAO (Roma, 1985), Liniile directoare privind etichetarea pesticidelor (Roma, 1985), și Liniile directoare privind eliminarea reziduurilor de pesticide și recipientele pentru pesticide depozitate la ferme (Roma, 1985) sunt utilizate ca standarde minime.

OP 4.11 Resurse culturale materialeAceastă politică vizează resursele culturale materiale, definite ca obiecte, amplasamente, structuri, grupuri de structuri mobile sau imobile și caracteristici și peisaje naturale cu valoare arheologică, paleontologică, istorică, arhitecturală, religioasă, estetică sau culturală de altă natură. Resursele culturale materiale includ orice vestigii rămase în urma populațiilor antice (locuri sfinte și câmpuri de luptă) situri naturale unice, precum cascadele și canioanele. Banca nu sprijină proiectele care constituie o amenințare la adresa resurselor culturale care constituie un bun public. Banca sprijină numai proiectele amplasate sau proiectate astfel încât să prevină efectele dăunătoare asupra mediului.

48

OP 4.36 Păduri Managementul, protecția și dezvoltarea durabilă a ecosistemului forestier și a resurselor acestuia sunt necesare pentru reducerea sărăciei și dezvoltare durabilă. Banca nu finanțează plantații care presupun schimbarea utilizării sau degradarea habitatelor naturale vitale din cauza posibilelor riscuri la adresa biodiversității. Banca poate finanța operațiuni de recoltare efectuate de mici proprietari, de comunități locale în cadrul activităților de gospodărire a pădurilor, sau de entități implicate în activități comune de gospodărire a pădurilor, dacă aceste operațiuni: (a) au atins un standard de gospodărire a pădurilor elaborat cu participarea substanțială a comunităților locale afectate, în concordanță cu principiile și criteriile privind gospodărirea responsabilă a pădurilor; sau (b) își asumă un plan de măsuri cu termene clare pentru atingerea unui astfel de standard. Planul de măsuri trebuie întocmit cu participarea substanțială a comunităților locale afectate și trebuie acceptat de bancă.

OP 4.37 Siguranța barajelor Banca face distincți între barajele mici și cele de proporții. Barajele mici sunt cele care nu depășesc înălțimea de 15 m. Această categorie include, de exemplu, iazurile de fermă, barajele care opresc aluviunile și digurile de protecție. Pentru barajele mici, în general sunt suficiente măsurile generale de siguranță a barajelor proiectate de ingineri calificați.

OP 7.50 Proiecte privind căile navigabile internaționale Această politică se aplică următoarelor tipuri de căi navigabile internaționale: (a) orice fluviu, canal, lac sau corp de apă asemănător care formează o delimitare sau orice rău sau corp de apă de suprafață care curge prin două sau mai multe state; (b) orice afluent sau alt corp de apă de suprafață care face parte din căile navigabile descrise la litera (a) de mai sus. Această politică se aplică următoarelor tipuri de proiecte: hidroelectrice, irigații, controlul inundațiilor, navigație, asanare, canalizare, industriale și alte proiecte asemănătoare care implică utilizarea sau posibila poluare a căilor navigabile internaționale descrise mai sus.

OP 7.60 Proiecte în zone aflate în litigiu Proiectele din zone aflate în litigiu pot ridica diferite probleme delicate care afectează nu numai relațiile dintre Bancă și statele membre, ci și dintre țara în care se derulează proiectul și una sau mai multe țări învecinate. Pentru a nu aduce prejudicii poziției Băncii sau a țărilor în cauză, se va urmări soluționarea litigiilor în zonele în care se desfășoară un proiect în etapele incipiente.

49

Anexa 4

Linii directoare de mediu pentru contracte de lucrări civile

Contractorii vor fi obligați să aplice standarde și proceduri de construcție ecologice. Toate contractele de lucrări civile vor avea minimal următoarele prevederi privind protecția mediului:

1. Luați măsuri și precauții pentru a evita impactul negativ asupra mediului, neplăcerile sau perturbările care decurg din executarea lucrărilor. Acest lucru se face prin evitare sau suprimare, ori de câte ori este posibil, mai degrabă decât prin reducerea sau atenuarea impactului odată generat.

2. Respectați toate legile și reglementările naționale și locale privind mediul. Atribuiți unor persoane din echipa responsabilitățile pentru punerea în aplicare a acțiunilor de mediu și de a primi îndrumare și instrucțiuni de la dirigintele de șantier sau de autoritățile de mediu.

3. Minimizați emisiile de praf pentru a evita sau a minimiza impactul negativ asupra calității aerului.

4. Mențineți fluxurile de trafic pietonal și vehicule și accesul publicului la locurile și facilitățile învecinate. Furnizați marcaje, lumini și pasaje temporare de ocolire a zonei de lucru pentru siguranță și confort.

5. Prevenirea sau minimizarea vibrațiilor și zgomotului cauzat de vehicule, echipamente și operațiuni de curățare prin sablare sau alte metode ce implica zgomot mare. .

6. Minimizați perturbarea și asigurați restabilirea vegetației acolo unde este deranjată ca o consecință a lucrărilor.

7. Protejați apa de suprafață, apele subterane și solul de poluare. Colectați și eliminați corespunzător deșeurile lichide din procesul de construcție.

50

Anexa 5PRINCIPALELE ASPECTE PRIVIND MATERIALELE CARE CONȚIN AZBEST (ACM) și

DEȘEURI DE AZBEST

a fi considerate in cadrul PMSM pentru Judecătoria Costesti

Azbestul face parte din grupul mineralelor silicate fibroase prezente în mod natural. Odată a fost folosită pe scară largă în producția multor produse industriale și de uz casnic datorită proprietăților sale utile, incluzând protecția la foc, izolarea termică și electrică, stabilitatea chimică și termică și rezistența ridicată la tracțiune. Astăzi, totuși, azbestul este recunoscut ca o cauză a diferitelor boli și forme de cancer și este considerat un pericol pentru sănătate dacă este inhalat. Deoarece riscurile pentru sănătate asociate expunerii la azbest sunt acum recunoscute pe scară largă, organizațiile globale din domeniul sănătății și al lucrătorilor, institutele de cercetare și unele guverne au adoptat interdicții privind utilizarea comercială a azbestului. În Uniunea Europeană, utilizarea azbestului este interzisă de la 1 ianuarie 2005, iar în România printr-o hotărâre a Guvernului nr. 734/2006 aceasta a fost interzisă numai pentru materiale noi. Produsele care conțin azbest și care au fost instalate sau care funcționau înainte de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la sfârșitul ciclului lor de viață. Bunele practici constau în minimizarea riscurilor pentru sănătate asociate ACM prin evitarea utilizării lor în construcții și renovări noi și, în cazul în care sunt instalate materiale cu conținut de azbest, prin utilizarea standardelor recunoscute la nivel internațional și a celor mai bune practici pentru diminuarea impactului lor. În toate cazurile, Banca Mondială se așteaptă ca debitorii și alți clienți să folosească materiale alternative ori de câte ori este posibil. ACM trebuie evitat în construcții noi. În procesul de reconstrucție, demolare și eliminare a infrastructurii deteriorate, trebuie identificate pericolele privind azbestul și trebuie adoptat un plan de gestionare a riscurilor care să includă tehnici de eliminare și amplasamente la sfârșitul ciclului de viață. Produsele care conțin azbest (AC) includ panouri plate, panouri ondulate utilizate pentru acoperișuri, rezervoare de apă, apă și conducte de canalizare etc. Izolația termică care conține azbest și azbest pulverizat pentru izolare și amortizare acustică a fost larg utilizată în anii 1970 căutat în orice proiect care implică cazane și țevi izolate. Deoarece azbestul este adesea utilizat în construcții (în special pentru acoperișuri) în multe țări, inclusiv în România , acesta poate prezenta un risc pentru sănătatea lucrătorilor și a populației, care locuiesc în apropierea clădirilor care au nevoie de reparații capitale, înlocuind acoperișul sau demolarea. Specialiștii DIPFIE trebuie să informeze beneficiarii despre riscul potențial pentru sănătatea lor și să instruiască să nu folosească azbest ca material de construcție în timpul lucrărilor de construcție / reabilitare. Foile conținând azbest ( AC) utilizate ca acoperișuri

Orice produs de azbest sau material care este gata pentru eliminare este definit ca deșeuri de azbest. Deșeurile de azbest includ, de asemenea, materiale de construcție contaminate, unelte care nu pot fi decontaminate,

52

echipamente de protecție individuală și cârpe umede folosite pentru curățare. Întotdeauna acest tip de deșeuri trebuie tratat ca "deșeuri periculoase". În acest sens, ACM și deșeurile de azbest trebuie să fie îndepărtate corespunzător, depozitate într-o zonă închisă separată și dispuse (cu consimțământul administrației locale și inspectorilor de mediu) într-un depozit de deșeuri în zona specială pentru eliminarea acestui tip de deșeuri. DIPFIE trebuie să solicite antreprenorilor că îndepărtarea, repararea și eliminarea ACM vor fi efectuate într-un mod care să minimizeze expunerea la azbest a lucrătorilor și a comunității. În timpul lucrărilor de reconstrucție, lucrătorii trebuie să evite distrugerea foilor de azbest și să le dispună în mod corespunzător pe șantierele de construcții până la eliminarea finală. Lucrătorii trebuie să poarte echipament de protecție peste îmbrăcăminte, mănuși și respiratori în timpul lucrului cu foi de azbest.

Îndepărtarea corespunzătoare a ACM este importantă nu numai pentru a proteja comunitatea și mediul, ci și pentru a preveni curățarea și refolosirea materialului îndepărtat. ACM trebuie să fie transportat în containere etanșe la un depozit de deșeuri sigur, operat într-un mod care să împiedice contaminarea aerului și a apei care ar putea rezulta din containerele rupte.

Îndepărtarea și eliminarea deșeurilor de ACM și de azbest, precum și toate celelalte măsuri PMSM trebuie să fie incluse atât în specificațiile tehnice, cât și în listele de cantități . Contractorul trebuie să elaboreze PMSM în funcție de amplasament, în cazul în care se vor conține cerințe privind ACM și deșeurile de azbest.

53

Anexa 6

Proces-verbal al consultărilor publice locale pentru lucrările de reabilitare a

Judecătoriei Costesti ( va fi inclus după consultarea publică)

54

Anexa 7

Annex 7. Galerie foto amplasament noul sediu Judecătoria Costesti

55

portal.just.roportal.just.ro/109/siteassets/sitepages/informatii/costesti pmsm … · web...

Documents