Abonament»!: pm îru Amiro-Ungoria pe an an 24 !cer.; pe ‘/a m 12 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România şi streinâtate pe un an 40 lei; pe % an 20 iei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L ,Apare seara, tn flecare zi de

Redacţia şi administraţia: Strada PraadaM dr. 1fk Inseratele se prlmeso la administraţie. Preţul dupi tarffţl invniaN Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 2 t l .-- - | tmmmmmin ■ mmmiib—— i i 1—1 nTrrmMi nSrTJittrtirir^^—rftorrr-~~~—

La Florii(A l) In Sâmbăta Floriilor,

ţând soarele se pleacă spre asfin­ţit, cimitirile satelor noastre se împopulează.

Femei, cu năframe cernite, pornesc din toate ungherele sate­lor noastre, aducând mâţişoare la mormântul celor iubiţi, cari au trecut dincolo de hotarul lumii pământene. împlântă mâţişoarele la căpătâiul mormintelor şi se bo­cesc, cu glasuri scăzute, până-ce seara îşi întinde tot mai mult vă­lul ei de întuneric.

E ziua morţilor şi se cuvine, ca creştinii de azi să o sfinţim măcar cu pietatea, de care o în- rredniceau vechii păgâni.

Pe alocuri se aprind luminele de ceară în cimitir, se aprind hârburi cu tămâie şi fumul se înalţă spre cer, ca o dovadă că dragostea celor vii se ridică şi peste hota­rele şi preocupările vieţii de toate zilele.

In alte locuri poporul nostru nu e obişnuit să prăsnuiască atunci sărbătoarea morţilor, ci în Vinerea- mare, când se oficiază prohodul Domnului. La încunjurarea bise­ricii, când convoiul ajunge în drep­tul cimitirului, preotul ceteşte ec- tenia morţilor, cu faţa întoarsă spre mormintele, de asupra cărora pâl­pâie flăcările tainic a luminiţelor de ceară.

Amândouă aceste obiceiuri sânt înălţătoare şi în conformitate cu ritualul bisericii noastre răsă­ritene.

Biserica apuseană serbează ziua morţilor la 1 Noemvrie — şi mulţi din credincioşii noştri mai­muţăresc această săibătoare, cu care noi n’avem a face întru nimic.

Să rămânem pe lângă fru­moasele datini din trecut, cari sânt conforme şi cu ritualul nostru. Să rămânem pe lângă ele, mai ales, că aceste — în contrast cu bi­serica apuseană — se săvârşesc la începutul primăverii, în legătură cu luminatul paşnic al Învierii, şi astfel împrăştie, în întunerecul mor­mântului, şi o rază de nădejde,

ce ne-o inspiră învierea firei şi aceea a Mântuitorului î

* *❖Cultul morţilor a fost şi in

antichitate, şi în vremile noastre, proba cea mai evidentă pentru gradul de civilizaţie al omenirei.

Nu ştim dacă acest cult ni s’a impus vr’odatâ în mod aşa de imperativ, ca tocmai în zilele noastre.

Noi cei rămaşi acasă avem îndatorirea de a da celor dispăruţi cea din urmă cinste.

Cei-ce s’au prăpădit pe pă­mânt strein se aseamănă celor ce au perit pe mare. Litoralul eplin adese de monumente, ce indică numele celor ce au murit, sub deslănţuirea duşmănoasă a tala­zurilor. Tot astfel trebue să se ridice cruci pretutindeni, prin toate cimitirele satelor noastre, întru po­menirea celor căzuţi în răsboiu.

Şi crucile acele să se înşirue una lângă alta, într’un loc cu to­tul separat al cimitirului, având menirea de a perpetua pomenirea celcr morţi pentru patrie.

Istoria, in munca ei concisă, prinsă în rânduri lapidare, nu va avea răgaz să pomenească cu nu­mele pe toţi cei-ce au sângerat în această încăierare uriaşă. Să-i pomenim deci noi; să începem acest pomelnic din cimitirele sa­telor, si când vremile se vor mai 7 *

| limpezi, se va afla, de bună seamă ' un cronicar harnic, care să treacă | din sat în sat şi să adune într’un

lung catastih, numele vitejilor ne­cunoscuţi, scrise cu slove negre pe crucile de lemn.

La părăstasui ce se va ţinea în biserici, pot să se adaogă, bi­neînţeles. si frumoasele noastre» ' *datini de înmormântare.

* **

Cronicarul harnic, de care pomenim mai sus, sînt, de sigur, preoţii noştri dela safe, cari au cea mai sfântă datorie, de a purta, cu cea mai curată conştiinţă, re­gistrele celor plecaţi în răsboiu, indicând la timpul său numele celor căzuţi pentru patrie, al pri­zonierilor şi al invalizilor.

Iar cât pentru frumoasele datini de înmormântare, înţelegem: bocetele, bradul, pomeana.

Aici însă ne oprim: la po- meană.

Obiceiul acesta a dat, de repeţite ori, prilej de abuzuri. Nu era chiar cuviincios să se mă­nânce şi — mai ales — să se bea fără cumpăt, cu prilejul unei înmormântări. Generaţia mai ti- neră a preoţimii noastre — fie spus spre lauda ei — a remar­cat acest lucru şi în publicistică, în vremea din urmă.

Credem, că a sosit vremea, să curmăm aceste abuzuri, mai ales în zilele aceste grele prin cari trecem.

Doresc rudele să dea ceva de pomană, pentru odihna sufle­tească a mortului ?

0 pot face, cu îndoit succes, jertfind câteva coroane pentru orfelinatele noastre din Sibiiu, Blaj şi Braşov.

Mişcarea deosebit de înălţă­toare ce s’a pornit în această di­recţie, e fără precedent în viaţa noastră.

Trăim vremuri extraordinare;ne vom ridica si noi la înălt-i-* >mea lor.

Cei mai buni ai noştri î-şi jertfesc vieaţa. Ce echivalent le putem noi da, dacă nu o jertfă

materială, ce se apropie, foarte puţin măcar, de adevărata noţiu­ne a jertfei lor?

Zeci de mii de ai noştri s’au prăpădit pe câmpul de luptă şi, în urma lor rămâne un număr aproape duplu de orfani (dacă nu mai mare!) de soarta cărora sân-tem datori să ne îngrijim noi,cei rămaşi acasă.

Să ne dăm seama, cât sespesează la an cu pomenile.

Să adunăm la un loc a-ceastă sumă şi ne vom convinge, că ea atinge cifre fabuloase.

Preoţii noştri ar putea pre­zenta o statistică foarte grăitoare, sub acest raport.

Acum, că vremile ce le tră­im sînt atât de grele, ar fi mo­mentul cel mai potrivit, să se desbare poporul nostru de acest obiceiu atât de indecent şi de costisitor.

Am realiza două scopuri de­odată. Intâiu, o adevărată econo­misire pentru rudele mortului; al doilea, un capital foarte însemnat pentru orfelinatele noastre, dacă rudele mortului ar înlocui po­meana costisitoare, cu o contribu­ţie de câteva coroane, spre acest scop.

* *❖Iată la ce mă gândesc în

preajma Floriilor, când cimitirele satelor noastre se împopulează, şi mâţişoare şi luminiţe de ceară se aştern, de mâni pioase, pe mor­mintele celor ce s’au dus.

E un vechiu şi frumos obi­ceiu, de o rară putere înduioşetoare.

Azi însă nu avem răgaz nu­mai pentru lacrimi.

In fata lui Dumnezeu si a > ♦neamului, avem datoria de a o- croti toate odraslele plăpânde, ce au rămas fără sprijin, pe urma celor căzuţi în răsboiu.

Operei distructive a răsboiu- lui, să opunem opera noastră, pro­venită din adevărată dragoste creş-

tinească, salvând, pentru viitor, • nouă generaţie, în locul celei ce s’a prăbuşit!

Rusia opreşte expirtu lpentru România.

Ziarul »Dimineaţa* comunica, ei un personagiu marcant sosit din Pe­tersburg ia laşi confirmă ştirea, că de câteva ziie guvernul Rusiei a anulat toate permisele de export pentru Ro­mânia, cari erau deja aprobate de mi­niştrii de răsboiu şi de externa ai Ru­siei. In momentu1 când mărfurile arau să fie exportate, a sosit ştirea despre Încheierea nouei convenţii tn chestia celor 100 000 vagoane (respective 140000 vagoane) cereale vândute Aus- Iro-Germaniior» In urma acestei ştiri ministerul de răsboiu a anulat permi­siunea acordată transpun&od întreaga afacere ministrului de ‘ Xterne.

»Opinia* din Iaşi omentând a- ceastă ştire, crede, câ ^ocederea Ru­siei ar fi motivată de atitudinea An­gliei, care a oprit după conferenţa dela Paris traasitui tuturor mărfurilor des­tinate pentru România, oari aveau aă sosească peste Rusia.

Tut »Op nia« e informată, oft gu­vernul rus a oprit exportul de tfşl, ceea*ce a făcut pe membrii cemisfunei româneşti, plecată în Rusia ou scop de-a cumpăra cal, să se reîntoarcă Imediat în ţară.

Zilele trecute d-nul Dim, Gre* ceanu a cerut Îq camera română lămuriri d-lui ministru de domenii asupra .< efuzului Rusiei de-a mal permite exportul de mărfuri pentru România.

P r e lu n g ir e a m an d ate lor d ep u ta ţilo r ruşi. In cercurile poli­tice ruseşti se pl&nueşte pre’ungi'ea mandatelor deputaţilor din Duma, cari esplră cu Începutul anului viitor. Gu­vernul Rublei se teme de alegeri noul, deoarece sunt presemne cft in acest caz va ajunge tn Dumă un număr mal mare de deputaţi opoziţionali, Cercu­rile opoziţionale ruseşti consideră* o atare măsură de anticonstituţională.

Papa p lănueşte o a c ­ţiune d iplom atica. Din Romase telegrafiazâ ziarelor olandeze, cft Vaticanul proiectează o acţiune di­plomatică în ieg'iţură cu discursu­rile recente ale miniştrilor Bethmann- Hollweg şi Asqaith. rfe crede cft e vorba de-o acţiune pentru pregrd- t ir e a p ă c i i .

După Al Petőfi.

Am s’o smulg.. .Inima-mi, isvor de chin,Am s’o smulg din al meu sin Şi s’o seamăn între spini,Poate-or răsări dafini Pentru-ai libertăţii sori :Luptători nemuritori !

CruceaCruce-i răsplata - ostenélelor grele, Cruci se împart pretutindenea azi. Cruci pun, de aur, şi craii’n hla-

[midăPe pieptul iobagului mut, dar viteaz; Şi cruce de spice-i rodeşte ogorul, Celui ce-1 lucră ’n al dragostei

[semn. .Mântuitorilor: cruce de lemn 1

S. Tamba.

Actualităţi.De: Euphraste.

î.Culegător ii de cântece poporale ar

face un real servidu literaturii noas* tre. Cura versul este imul dm mijloa­cele de a-şi r?uoe dur^rei şi bucuria intensă ce robeşte covârşitor suflatul emoţionant al anorimului poet poporal, şi cum un sentiment de acesta este astăzi general, era de prevăzut că poe­zia noastră poporală are să sa tebo* găţiască In decur«ui răsbeiului actual. Versul poporal a fost şi est© expresia fidelă a suflatului celor urniţi, şi nu este voinic aproape cere să eu r tmeze gândurile şi frământările In scrisori ce ie trimit acasă.

Diverse situaţii, Împrejurări de luptă sunt prinse in imagini sclipitoare, eredinţe despre urzitorii războiului şi despre rostul întrebuinţării armelor, chinuri sufleteşti cari trădează solici­tudinea caldă a celor Îndepărtaţi f&ţă i de cei d@-acas&, dorul fftţâ de cămin, J dragostea nestinsă a soţilor,.. Nici eei I

de-acosă nu rămân datori, ss înţriego, ei prin acel aş mijloc ionp’rst Îşi des:'* per sufletul încărcat ca niciodată cu diverse sentimente ce se repercutează în această lume a celor mai număroşi reprezlntanţi ai unui poper.

Dar tocmai fiind aşa de abundi> t5* poezia poporală, o culegere de cântec© pretinde o sforţare deose bită, un simţ ui tic asou(it care să poată face selec­ţionarea adevăratei inspiraţii prinsă în versuri Ireproşabile. E^o aceasta o muncă dificilă, dar ccic® o desăvârşeşte face o operă a cărei necesitate este incontestabilă. Acele cântece poporale ar cuprinde aurul frământărilor, cuge­tarea fron easă, imaginea neprritoare prin noutatea ©i, ar fi oglinda care să răsfrângă fidel sufletul cu toste notele sale spec iico actual®.

Câteva librării româneşti s’au şi pus pe lucru să editeze broşure!© de cântece poporale, însuş 6!uromânuJ loan Urban larnik a făcut un început demn de ţoală lauda. Ani sub ochi aceste broşurele, cari închid dorul şi jalea soldatului român.

Culegerea de cântece poporale insă ar trebui să se facă pe o ssară mai întinsă, costdee chemate să strân-

gâ comoara aceea fără preţ, publicând numai ce este deosebit de ales, {deo­sebit do expresiv. Calitativ să esceleze culegerile de cântece popoarele. Când citesc îatr’o broşură versuri ca:

Foaie verde de cicoare,Sus în grui, la lelea Floare,S’adună de şezătoare,S’adună şi nu s’adnnă,Că nu-i om cu roie buaâ,De câni cu poruncile,De-or pornit cătam le Şi goliră satele. . .Babele îşi torc fuiorul Şi nerestele-şi torc dorul,Şi cum scade caerul Le sporeşte raerul...

huttetul mi*e cutremurat da fiorii aceia cari Imi produc emottuiî da cea mai mare intensitate şi mintea stăruieşte îndelung asupra realităţii vii deevălite în rişte versuri de frumuseţe veşnică...

Să ni se înmulţească culegătorii poeziilor poporalei

II.Semnul evident al e alt ar ti etic

limba pe care o vorbeşti, vocabularul . de cari faci uz când susţii o discuţie I prin câteva propoziţii pe hârtie. Sunt [

o seamă de >« cari au mania de a parada eu o limbi sau ou alta stre­ină, sărmanii de ei fiind de bunăeredinţi că lumea ii va preţui mal mult, şl ar impune astfel ca oameni de cultură# Ba, alergarea aceasta după trecere tn* consideraţia publică prin ignorarea limbii noastre şi prin întrebuinţarea ostentativă a limbei streine, este dusă de unii în exces.3

Pe cât se cred de sus, şi de mo­derni pe atât sunt de miei şt înapo­iaţi aceşti plini de ei Înşişi, represia- tanţi al mentalităţii Învechite că limba românească n’ar avea doar drepţii aă se bucure de frecvenţa largă pretu­tindeni, in cercuri ofiţereşti, ca şi tu saloane de moravuri subţiri. Ignorarea iimbei materne este o ruşinoasă urmă oare mai persistă şi ast&al a spiritului din timpul iobăgiei, când numai ce era nobil avea trecere, nume, cinste.

Cu cât însă o limbă este între­buinţată cu mai multă dragoste|şi grije, cu atât ea se îmbogăţeşte mai mult, este mai expresivă, mai concisă, cu atât ea poate vădi o cultură mat so­

lidă, mai avansată. Câte caruri nu sunt că unii şi alţii îşi cer scuze ol nu aă

Operaţiunile militare germane.Buletinul oficial pe ziua de U Aprilie,

Pe câmpul de operaţii dela vest.

Abstrăgând dela luptele de ar- tilerie în unele locuri vii, iar în re­giunea Maas violente, nu e nimic Important de comunicat. încercări duşmane de atac pe ţărmul stâng al râului Maaa au fost năbuşite In focul artileriei noastre deja în tran­şeele de ieşire.

La ost şi sud-o st.La grupul de armată al mare*

şalului Hiadenburg au tost respinse sângeros în regiunea dela Garbu- nowka (la nord-vest d8la Duna- burg) şi la aud dela lacul Narotsch ieşiri duşmane. Tot aşa şi la gru­pai mareşalului prinţ Leopold de Bav&ria au rămas fără rezultat în­treprinderi ale nnor detaşamente ruseşti contra poziţiilor dela Ser- wetsch, la nord dela Z ir in .

Câmpul de operaţii din Balcani.Artileria duşmană a fost eri

din când în când mai activă la ost dela Vardar. In noiptea spre 13 Aprilie aviatori duşmani au aruncat

•fără succes bombe la Gjetvgeli şi la Vogorodica spre ost de acolo.

P r liu -m in is tru l Spaniei d esp re p a c e . Premier-ul spaniol, d. Romanones, a declarat următoarele corespondentului din Madrid al ziarului »Petit Parisienc

Se î iţolege că toţi doresc pa­cea cu căldură, dar, din nenoro­cire, după cum se pare ,' este pre­matur ca să se vorbească de aşa oeYa. Fireşte, este dorinţa cea mai fierbinte a Spaniei, ca congresul de pace să aibă loc în Madrid; de aceea am şi am ânat serbarea lui Cervantes până în zilele congresu­lui păcii.

Un e c o n o m is t e n g le z des« pi*s E uropa d e după r ă z b o i . Despre Europe de după război scrie Breileford în »Daily News« din 5 /4 :

Războiul economic după Încheie­rea păoei va aţâţa numai ura popoa­relor. Pierderile financiare vor fi par­tea minimă. Ceeace am pierde ar fi posibilitatea că Europa eă se sprijine pe unitatea păcei.

Declară mal departe oă amestecul antantei tn afacerile interne ale Ger- manlei, nu trebue să fie ţelul ei. Spre e da mal multă tărie părerilor sale, menţionează discursul lui Asquith la Dublin, care apune, că ta locul luptei, la locul tendinţelor, In locui grupărei de etate şi alianţe, în locu’ unul echi­libru dubios, trebue să urmeie adevă­rata colaborare europeană, bazată pe recunoaşterea drepturilor egale, şi insti­tuită de o voinţă comună.

ia tndem&nă expresiile adevărate cu­getării, dar pretind, totuş să nu le con­teşti cultura, sentimentul românesc. O pretenziune ce nu poate fi îndreptăţită. Efti cult, sparţii culturii şi societăţii tale—câad ştii să-ţi vorbeşti limba, fă­când u-te stăpân pe spiritul şi subti­lităţile ei.

III.Desăvârşit $ singură limbă poţi

Vorbi şi scrie.., observă atât de just Ignotos, Intr’un foileton dintr’uo ziar maghiar. Cu toate că Ignotus ştie ire­proşabil nemţeşte să vorbească, să scrie, să versifice chiar, totuş, spiritul lui este privat de poterna de & prinde cu luciditatea şi tmnperameniul acela ce

trădează când scrie io limba sa proprie.

O observare ca actasta venită dela un scriitor maghiar merită sâ fie cunoscută, pentru a se evidenţia pute­rea limbii naţionale care singură îţi poate fortifica spiritul ş cultura...

Bspas’k jCetim în ^Mişsarea“ din Iaşi;Odată cu primii muguri şi cu floarea

aibă de pe copacfj cari anunţă sosirea j primăverel, au început să apară, în vo- I îume, producţiunîle poeţilor noştri. |

j O rfelinatulI fraţilor bucovineni. «

Am anunţat la timp, că mai mulţi fruntaşi bucovineni au luat frumoasă iniţiativă, de-a înfiinţa pentrn nume« roşii orfani rămaşi după ostaşii români bucovineni căzuţi pe câmpul de luptă, un maie orfelinat românesc îa Bu­covina.

Ziarul »Viaţa Nouă« din Suceava (Bucovina) publicând mal multe scri­sori Însufleţite, în care se cere Înfiin­ţarea cât mai grabnică a orfelinatului, face următoarele juste observări ;

Reproducem eu inimă îndu­ioşată aceste scrisori. Ele sunt temuele bune care prevestesc re­uşita desăvârşită a acestei fru­moase între prin d e »•

Avem îniă dată şi con­ştiinţa deplină de greutăţile, multe şi mari, care vor fi de întâmpinat.

Suntem înainte de toate an neam sărman, care cuprinde, pe lângă poporul dela ţară, pătura intelectuală a preoţim», învăţă­tori mii şi funcţionarilor, cu o ceată de tot mică a proprietari lor mari. Nu avem nici indus­triaşi, nici negustori cu averi mai însemnate; ne lipsesc instituţi- unile financiare bine întemeiate şi cu venituri considerabile.

Dacă e deci vorba ca o în­treprindere de felul orfelinatului să fie scoasă la bun sfârşit, este neapărat de lipsă ca la înfăptu­irea lui să coopereze cu toţii în asemenea măsnră, începând dela marii proprietari până în păturile cele mai largi. Suntem încredin­ţaţi că în jurul societăţilor „Şcoala Română“ şi Societatea pentru cultură se vor grupa fruntaşii neamului, boierimea, pre- oţimea şi învăţătorimea, şi că in fruntea acestei organizări se va aşeza cel mai chemat şi mai vrednic bărbat care este Mitro­politul Vladimir, spre a înde plini, în măsură vrednică, acea sfântă datorie pe care o cer dela noi tcţi acei cari îşi varsă sân­gele pentru neam şi patrie.

Numai pa această cale vom fi în măsură să facem un lucru de ispravă pentru noi şi prin noi înşine .

Dorim şi noi, ca cei vizaţi să se conformeze acestui apel spre a realiza cât mai curând această mare operă de binefacere.

ln i ţ i a r e a t r a t a t iv e lo r d e p a ce p r in O la n d a . D n Rotterdam se comunică:

Adunarea notabililor a cerut Re­ginei Wilhelmina ca să iniţieze tra­tative de pace împreună cu capetele statelor neutrale.

E n g l i t e r a v a s fâ r ş i r ă s b o lu l in a n u l 1917. Din Zürich se anunţă: Lloydul George a declarat con* ducătorului socialiştilor Van der Velde:

Anglia a declarat răsboiu in 1914, în 1915 Va început şi în 1917 îl va sfârşi.

Comunicatul Hofer,Buletinul oficial pe ziua de 14 Aprilie.

Liniile noastre de pe Strypa inferioară , dela Nistru şi nord*ost dela Cernăuţi au stat eri sub foc viu de artilerie. Noaptea s-au dat în colţul dela gura Strypei infe­rioare, precum şi la sud-ost dela Bucsacz, lupte mai mari de'avant- posturi, cari în parte durează încă. in partea cea mai sudică a câm­pului de luptă soldaţii din un şanţ înaintat au fost retraşi în poziţia principală. La nord-ost dela laslo- wiec încă a pătruns duşmanul în una din poziţiile noastre înaintate, dar a fost din nou alungat prin un contra-atac repentia, cu care o- caziune am fă sat prisonieri 1 ofi­ţer rus, 3 stegari şi 100 soldaţi. Pe şoseaua ce duce dela Bucezcâ spre Gzorlkotv o comandă austro- uogară de incursiune s-a înstăpâ­nit prin atac de surprindere asupra unei poziţii înaintate ruseşti. Arti­leria rusa des voltă o activitate po­tenţată şi îa contra frontului ar­matei arhiducelui losif Ferdinasd.

La graniţele italiene.Focul de artilerie din ainbel

părţi, întră cât au permis aceasta împrejurările de observare, a fost continuat şi eri. La Mreli Vrh tru­pele noastre au luat în stăpânire o poziţie înaintată şi au respins contra-atacnri repeţite, cauzând I- talienilor grele pierderi.

La F itsch şi Pontebba artile­ria noastră a leat sub un foc pu­ternic poâviile duşmane. Pe fron­tul din Trol duşmanul a trecut în mai multe locuri la atac. încercă­rile lui de a se înstăpâni asupra poziţiilor noastre din sectorul Su- gani*, pe înălţimile de ambele părţi dela Novaledo, au fost res­pinse. Pe şoseaua Tonale trapele noastre au curăţit azi-noapte zidul de apărare la sud dela Sperone şi s-au stabilit în cea mai apropiată poziţiune. In regiunea Adamello al­pinii au ocupat coasta de graniţă Dosson di Genova. La sud dela Stilff a eşuat un atac duşman la Monte Scorlueeo.Câmpul de operaţii din Balcani.

Situaţia e neschimbată.General de divizie Hâfer, loc­ţiitorul şefului de stat m&jor.

S ta te le S c a n d in a v e c o n t r a A n g lie i. Din Kopenh&ga se anunţă :

Anglia luând hotărârea de a bloea eoastd? s-at*!or scandinave, guvernele acestor In deplin acord dinaintestabilit u anunţat guvernai englez că se vor opune contra unei asemenea ma­suri. O nouă convenţie a miniştrilor de externe, de răsboiu şl marină a Dane­marcei, Suediei şl Norvegiei a fost ho­tărâtă. Ea se va ţine cât mai curând la Stoekholm.

Recolta literară se anunţă bogată, — în ori ce caz mai abundentă ca anul trecut.

»Vremii« anormale« şl »greutăţile pricinuite de răsboiu! eurspeam« au în­ceput t ă pară mal puţin anormale, mal puţin grele... Omul se cb'cinueşte cu toata, — pceiul dessemenea!

Astfel de la volumul »Eroice« &1 licărului poet Mirc?a^KăduIescu, putem semnala accente!«.,, risbolnlce aie poe­tului Oct vfânGojiii&î fîf.ro în dcrul uaei sfinte realizărTTser r werle de »Cân­tece fără de ţară« t r i a t e acum ta* tr’un voTum care prin cuprinsul său poartă stigmatul zilelor de astăzi...

La aceste două vo ume de poeri se mai adaugă ş‘ nota antotog e în or re d-1 P. Locuste&nu a selecţionat versuri tăsboinice care corespund şi u e ac­tualităţii.

Nu î. să toţi poaţi- ntş4rS au tf ăît în această atmosferă. Mulţi 'Mutre e! u rămas tn aceiaşi stare de înaripare şi de fintezie degajată, astfel că editor i au putut pane In circulaţie o serie de volume nouă de versuri carin’ u ornic comun cu... rănbo ul european şi cu. Idea lurile naţionale

Volumul »Pium^« al d-iul G. Ba- covia contrastează de sigur cu volu­mele tim iattic mai suf, nu numai prin făptui că & lipsit de on-ce avânt eroic sau răsboinio, dar prin aceea că aduce

| o notă aparte în ceea ce criticii au nu­mit »poesia nouă.«

»Cireşul înflorit« al d-lui Oreste după cum arată titlul, face şi el parte din domen u! poeziei lirice, ca şi vo­lumul de versurt »Amăgiri« ai d-lui I. Pillat.

Tânărul poet I. Al. Gaorg« a ti­părit şi el două volume de versuri: »Domua Taciturna« şl »Aquilia« cari de asemenea ne arată oă autorul lor n’a fost sugestionat numai de muzele zsului Maite. ., iar tn cele două volume de ver­suri ale d-lui A. Naum constatăm că eminescianismul este în curs de des- voltare.

Un poet necunoscut, d-nul G. Prut, şî-a adunat într’un volum versurile pe care ie-a publicat prin reviste, iur tu- lându-le „De Drag“.

în genul poesiilor lui A. Mlrcea a apărut volumul de versuri „Sub Mască“ semnat Mefisto — şi tot în acest gen vor apare Sn carâad alte do ă volume, »Parodii Literare« de G. Topîrceanu şi »Cronici Rimate« datorite colegului nos­tru da redacţie M, Sevastos.

Cum vedem unele Muze nu s’au gândit numai la Martie, după cum nu toţi poeţii noştri au fost dominaţi de senzaţiile răsbcinice.

i Din România.In şedinţele de Jo i ale came­

rei şi Senatului român s-a dat cetire decretului regal, prin care sesiunea Corpurilor Legiutoare a fost din nou prelungită până la 4 Aprilie v. inclusiv.

Camera a votat proiectul de lege, prin care se impun la un impozit de 50 Ia sută din venitul brut casele de jocuri la noroc cu 90 voturi pentru şi 16 contra.

♦— »Monitorul Oficial« publică de­

cretul, prin care M. S. Regele a pre­lungit moratoriul pentru străinătate cu alte patru luni, cu începere dela 28 Martie trecut.

Voci de pressă.Marele espozeu al cancelarului

german continuă eă preocupe pressa din regat.

»ViitoraU constată că espozou) cancelarului german este fără îndoială un decurs maestru. De oparte cance­larul usează de tonul energic al bărba­tului, care nu vrea să cedeze nici unei influinţări, de-aităparte e aplicat a Intra In tratative. Prin discursul său cancelarul a corespuns dorinţelor pătu­rilor politice germane, oari cer ca ţin­tele de răsboiu să fia lămurite din pui-ci; de vedere german.

«Scara» scrie: Cancelarul a spus că războiul nu ponte fi terminat, fără de-a oferi Germaniei garanţe sigure, că în viitor nu va mai fi atacată. Dacă Germania învingătoare ar accepta o pace dubioasă, ar comileo tradare faţă de pop »rul german, care a adus atâ­tea jertfe. Pacea germană trebue să fie o pace definitivă, la timp ce eatenta strigă pe toate căile, că se luptă pen­tru libertatea micilor state, în acelaşi timp însă îşi bate joc de ea, Germania puternică şi victorioasă declară că nu poate să fie pace, până când Fiaerni! nu vor fi scăpaţi de sub jug, până când chestia polonă nu va fi resolvit&şi pân ce popoarele nu Yor fi scăpate de jugul moscovit. Gu toate acestea rublagii noş­tri vor susţine, că pe partea ententei este c vdiz»ţia, iar pe cealaltă «barba­ria teutonă». Acelaşi ziar persiflează pe «Adevărul» despre care apune că va ţipa şi atunci în contra Germaniei când Germania va iua Ruşilor Basarabia re­dând -uo Român ei.

* Liber* alea* spui©, că cancelarul Buhiiitn-H jiveg a vo*bit ca un în­vingător.

Operaţlanile m ilitareturceşti.

Buletinul oficial pe ziua de 14 April.Pe frontul dela Irak nici o

schimbare. Duşmanul e ocupat cu estioderea lucrărilor sale de fortifi­care. Cei 3000 soldaţi duşmaot cari au căzut în lupta diu 6 —9 Aprilie pe acest front, după exa minarea uniformei lor aparţineau diviziei Nr. 13 Kitchener, şi cu deo­sebire doua brigăzi dia această di­vizie. In lupta ace .sta anunţată în comunicatul ultim, şi care s-a ter­minat în favorul nostru, am avut 79 morţi, 168 răniţi şi 9 dispăruţi.

Iu Caucas situaţia e neschim­bată. Iu urma timpului rău opera­ţiunile din valea Tsvhurut au luat forma unor lupte neînsemnate locale.

Pe frontul dela Dardanele.Un crucişetor şi un monitor

au îndreptat la intervale şi din o mare depărtare un foc fără efect contra A rtburnulu î dar răspunzând artileria noastră, ele nu au putut sa ia bombardarea din o apropiere mai mare.

In apele dela Sm yrna un tor­pilor şi 3 crucişetoare au deschis focul contra părţii sudice a insulei Koesten, dar s-au retras înapoi In urma focului deschis de artileria noastre.

A lrg e v ile p a r la m e n ta r e d in S p a n ia . Se află din Barcelona că alegerile parlamentare spaniole s’au sfârşit acum. Dia alegeri a eşit victo­rios partidul conservator; partidele stângei, precum si partizanii Francezi­lor au pierdut circumscripţii electorale bogate.

P r e g ă t i r i l e a n jg lo -f ra n « eeze la S a lon io . Un ofiţer superior sârb din cartierul general sârbesc din Salonio a declarat următoarele cores­pondentului ziarului »Astrapi«:

— E adevărat că anglo-francezii au construit î a ţâri t uri solide In Mace- | donia, dar ie consider ca insuficiente, i Cei cari au a sa apăra sunt tntotdea- 1

una îatr’o situaţie mai grea decât cei ce atacă. Anglo francezii se încred prei mult In flota lor, Insă trebuesc tunuri multe şi pe uscat. O artilerie foarte grea era eă fie adusă cu vasul »Pro* vence«, Insă germ nil scufundându-! iu scufundat ş( cea m*i mare parte din artileria destinată pentru icest front, E cert că dacă va cădea Verdunul, francezii se vor retrage din Saioal» Pierderile noestro sunt de 230 m i o»« meni din cari 160 mii m tir*i IdAlbania.

Alegerile congresuaiemireneşii în dieceza Caransebeşului.

»Drapelul“ din Lugoj publică urm&toral rezultat al alegerilor congresuaie miren»$ti Au fost tleşi îa:

Valea Boului; Ti tu Haţieg.Lugoj: Aurel Doboş&n.Făget: loan Cimponeriu, pretor«.Buziaş: Titu Mărgineantu, funcţio­

nar superior la finanţe.Jr.m: Petru Gorcan, deputat d!s*

tal şi primpretore în penzlune.basca—montană: ioan Chirii!»

notar comunal.Oravita—montană: losif Brebenti

magistru sllvanal.Bocşa—montană; Dr. Ti motel Radi,

judecător reg.Car un sebeş: Aurei Moaca, referent

cons storial.Ohaba-Bfstra: Patriciu Dragallm

prezidentul Corn. de avere.Teregova: Dr. Vaier Olariu, medii

cercua!.Domaşnea: Dr. Virgil Nemoiae,

medie cercua!.Mehadia: Constantin Burdia, fur­

nizor pentru armată.Prigor: Z&harie Miulescu. propr,Bozov ci: Ioan Dobreo, magistru

sllvanal.Nu cunoaştem încă numele ilustre

a celor ce au reuşit la Ghilad, Vârştţ Satul nou, Biserica aibă şt Aii* bunar.

Convenţia comercialăgermano-românâ.

Comentariile presei germane.Toate gazetele germane co*

mentează aranjamentul comercial ger mano-român, relevând marea |loi importanţă economică şi politică,

«7ageblatt» scrie:Prin apropierea economică între

România şi Puterile Centrale, oamenii de stat dela Bucureşti au doveditei ştiu să aprecieze la adevărata ei valoi- re presiunea economică ce Rusia a În­cercat s’o exers za asupra vecinei sale, ca un simplu bluf.

Aranjamentul garmano-român care este o nouă lovitură puternică contra politicei engleze de înfometare, a pro­vocat satisfacţia generală in Germanii şi o profundă consternare la adver­sarii noştri.

»Lokalanzeiger«, >Boersenkumn şi celelalte gazete văd în acest aran­jament o probă strălucită că cerourile competente româneşti nu se mai Io* doesc de victoria definitivă a Pute­rilor Centrale.

—x—

Un discurs alui Asquith.Premierul englez răspunde cancela­

rului german.La banchetul ce l-a dat zilele

trecute îu Londra in onoarea paria* mentarilor francezi veniţi îu vizită în Anglia, primai ministru Asquith s’a ocupat şi cu expozeul cancela- larului Bethmann-Hollweg, spunând între a lte le :

Cancelarul ar voi oa propunerile de pace să pornească din partea Eo- tentei. Cu alte cuvinte, germanii voie« să luăm rolul învinsului faţă d® învia- gător. Aliaţii Ententei sânt legaţi prin- tr’un tratat sol&mu de a nu încheia o pace separată. Anglia şi Franţa o’aii întrat în războia pentru a gâtul Ger­mania sau pentru a o şterge de pe harta Europei, nici pentru a distrugi viaţa ei naţională, şi de sigur nici pen­tru & se amesteca în libera ei exerci­tare a aspiraţiilor ei paoinice. Şi âq- glta şi Franţa au fost silite sâ ia ar- ireie în mână, fiindcă Germania a con­stituit o ameninţare militară pentru ve­cinii ei, şi a instalat o beghemouhi- supra lor.

Intenţia aliaţilor dia Eatenta e de a para iza această tendinţă germsol, şi de a croi calea pentru un siitto internaţional care să puie temelia drep* turilor egale pentru toate statele civi­lizate. Ca rezultat a’ răaboiulu’, voia să stabilim principiul, ca problemele internaţionale să fie tratate prin trt

Mr. 74 1916.

titlve şi’n aceleaşi condiţfuni între po­poarele libere, şi că un asemenea , coni lă ou fle reţinut sau dominat de po­runca covârşitoare a unui guvern con-

: troiat de o castă militară. Aceasta am ţ Înţeles eu despre distrugerea domina«

ţiunei militare a Prusiei.Vorbind despre soarta B‘ gîai,Ser

blel şi Munienegrulul, Asquith a obser fit râ Ententa nuenomai protectoare.* convenţiilor Intre popoare, ci şi a sta telor independente şi a l'berei desval ţări a statelor uui mici.

[ Răspunsul meu la discursul can- | celarului e foarte simplu: Ententa do- £ rişte şi e decisă să reconstituiasră ve-

ihea Belgie. Eanupcatc să sufere mai departe atacurile asupra 1 bertăţii ei. Ce a fost dârimat, trebuie iară reclădit şi restabilit.

ŞTIRI.— 15 Aprilie n. 1916

Intre colaboratorii ziarului KOStru a intrat cu zina de astăzi şi apreciatul nostru scriitor Alee- mdru Ciura.

- x—Pentru orfelinatul din Si-

biiu comitetul Bisericei Si. Ador­miri din Braşov—Cetate a votat în şedinţa sa da alaltăeri frumoasă samă de 1000 cor.

—x—De la 1 Maiu o nouă socotire a

timpului. Guvernul ung«r a luat o dis- poiiţiune de acord cu guvernele Aus­triei şi Germaniei şi Olandei, după care dela 30 Aprilie ora 11 noaptea, toate ceasornicele vor f i îndreptate cu o oră înainte, aşa că la U noaptea sd fie alezai nopţii* Pornind dela întenţiuuea ea lumina zilei în vremea vere! să fie mii b'ne folosită, guvernul german a dfipus ca’n lunile de vară, aşa dar daia 1 Maiu până la 30 Septembrie să ae introducă noua evaluare a timpului după aşa numita »Msttelsonnen-Zei- trechnung« oare e cu un ceas în-do te decât actuala împărţire a zilei. In felul acesta, şcolile, atelierele, ificiile, îşi vor Începe automatic, pe nesimţite, ac­tivitatea lor cu o oră înainte şi o vor iffirşl cu o oră mai curând. Până acum, v^ra la 8 seară, trebuia de lucrat deja ia lumina Jâinpeî, — prin noua Împărţire a tmpului, la 8 sesra va fl încă zti ă, căci va fl de fapt ora 7 de acum. Ora aceasta de muncă câştigată la plus seara, va avea de urmare o oare cruţare a materialului de iiuad- oat. Numai în German’a se va reri za fa acest chip o economie de 80 mili­oane mărci în vremea verel, — iar In Austro-Ungaria de 56 mUioane coroane. La 30 Septembrie se va reveni iară la vechea împărţire a zilei. în senzul că la 30 Septembrie, ora 12 noaptea, cea- hornlrele vor fl date Îndărăt cu o eră ia 11.

—x—Doamna Jsabella de Gyertyânffy

căsc contesă Schmettow, msuţ xk de cl-ţ’O ra Luisa Voik a onorat tn cu o vfs'tă rtidicţ a noastră. Numele Schmet* tow—-GyertyâDffy, are un trecut de valo&ie între corni ositori patriei noa­stre. Scopu: călătoriei prn pair» a d-nei conUs* ieabei'a, o nepoată a com- positoarei Contesei Math lda Scbm ttow Qyeityâifly este a ne evoca un trecut idealist, In această vreme dc sânge­roasă realitate. Contesa duce cu sme multe relicvil familiare, între care o scrisoare a iul Kossuth Lajos, autografe dela capete Încoronate, cu cari artista defunctă, o elevă alui Liszt, a stat în corespondenţă, cum şi compoziţiile ei or'ginale. Aceste compoziţii, împodo­bite cu emblema familiei Schmettow, se pot obţinea la membrii acestei fa­milii, care mal rămâne pentru câteva cile aici în Brsşov.

—x—t Eötvös Károly. Cunoscutul scrii­

tor şi politician maghiar Eötvös Károly a Încetat din viaţă la Budapesta în vârstă de 74 ani,

—x—Un tun francez de 40 de centi­

metri. Din Berlin se anunţă: Revista »Zeitschriitfür Heer und Politika co­mentează ştirea franceză despre con­struirea unui tun de 40 de centrimetrl, care să poată lupta cu succes contra tonurilor germane de 42 de centimetri. Revista recunoaşte, că un asemenea tun poate fi construit. Spune însă, că este chestia ce putere de acţiune poate avea acest tun. Afară de faptul, că trebue să treacă aci de zile până r&bd un asemenea tun uriaş să ajungă le maxmul d<* activitate, cum s’a în­tâmplat şi cu tunurile germane de 42 de centimetri şi cu zeppelinele, Fran­cezii şi Englezii nu pot construi un »semenea tun din cauza inferiorităţii industriei lor, căci nu Importă numai calibrul, ci şi puterea de acţiune şi du­rata tunului.

Francezii au construit tunuri de M de centimetri. Aerate a nu pot trage

nfcl 100 de focuri. Ţeava se arde din cauza căldurii, care se urcă până la 4—5000 de grade şi se uzează repede din cauza formidabilei presiuni a gaze lor. Ghiulele se învârtesc şi nu ating ţinta.

—x —Spionajul din Atena. Ziarul

»Hronos* d n Atena publică «oui des­tăinuiri despre spionajul legaţiunilor Quadruple?, c?re au organizat un ser­viciu de observaţie in regulă in jurul regelui Constantin. Mai mulţi funcţio­nari ai Curţii au fost arestaţi, deoarece au fost plătiţi de miniştri plenipoten­ţiari pentru a spiona corespondenţa regelui.

— x—Soartea conacului din Belgrad.

Foile din Belgrad aduc următoarea publieaţiune a guvernământului militar general c. şi r.; Guvernul militar c. şi r. doreşte să ia in folosire conacul cel nou şi să conţinute lucrările de clădire în­cepute. Se provoacă deci toţi cari au o pretensiune asupra lucrărilor ca antre­prenori, să-şi anunţe pretensiunile la guvernamental militar c. şl r. până in- c uslv 30 1. c. Orice preteuaiune anun­ţată după act st termin să respinge.

—x—Proprietarii de grădini şi de

alte pământuri în câa p pot să capete gratuit nomolul adunat şl grămădit în basenul din strada şcolii de înot, zidit anume pentru scopurile ^canaHzaţiunii. Acest nomol este foarte potrivit pentru gunolrea grădinilor şi a locurilor din câmp. Cel ce doresc a avea din acest nomol n’au decât a se adresa dom­nului arhitect orăşănesc GeorgKi&ckner, Strada Aurarilor Nr. 7, în .eta^iul 11 Magistratul orăşenesc.

—x—In gara din Braşov se vor licita

în 20 1. c. ia orele 9 dim. pe cale publică mărfurile, cari » su putut fi îninanuat**.

Groaznic accident de automobil. Din Bucureşti sa anunţă : Un groaznic şi trist acc dent de automob 1 s’<* în­tâmplat Joi d. a., la orele 4 îa piaţa Teatrului Naţional. Automobilul cu No. 1086 al d'iui AL Protopopescu deputat, condus de un şofeur nepriceput sau beat Al. Henfz, a surprins o tftnăîă fată in dreptul Terasei Otetellşeanu şi a trântit’o de trotuar. Un tânăr avocat d. George Georgescu, repeziodu-se să dea ajutor fetei, a fost aruncat de automobil tocmai In felinar unde şi-a dat sufl itui. Corpul nefericitului tânăr a fisfc trans­portat la morgă. G. Georgescu-Tistuin era avocat şi secretar al d-lui Tom a Stelian, fost ministru şi locuia în str. Vaslle Alexandri No. 3. Fata se nu­meşte Elena Niţulescu, are 14 ani şi locueşte în str. Traian 66; în stare foarte gravă, tânăra a fost dusă la spitalul Colţea. Şoferul a fost arestat.

—x—Un vin scump. Li acţiunea ţi­

nută In pavilionul băilor dela Wiesba- den au ajuns în licitaţie şi şase sticie de vin din anul 1893 la favorul Cruce? roşi1. Vinul acesta eraîncă din rămasul principelui Biomark. Cele şase sticle k-su cumpărat trei domni pen ru suma da 585 iiiârd. Butelia s’a venit deci pe 97*50 m£r i. Dauă conţinutul bu­teliei îi .vom calcula cu */< litri, un litiu din acest preţios lichid se vina la 130 mărci sau aproape 150 coroane.

' —x—Apollo-Bio. Program pentru Du­

minecă şl Luni: Contrabandiştii de Opiu, Dramă emoţionantă americană în 3 acte. — D şozra bărberlţă — co­medie amuzantă In 3 acte. In rolurile principale Vera Witt şi Hugo Flink. - Kuala L&mpur (Vederi admirabile co­lorate). — Morlţ este necredincios (Umorescă) — Factorul amorezat (Farzâ amuzantă),

Marţi şi Mercur!: Serată Asta- Nielsen.

—x—

Poşta lledacţitmii.„Moţul“ După Informaţiile ce le

avem „Lvrosinul“ este f lositor şi recoman­dabil.

Prapriatar:Tip, k-. * Stwisce & Coai;.

Radsefter ragpaaa&hiî s toast Laceit

Peşte delicat ieftin.Sproten I-a afumate pregătite

cu untdelemn fin (a la Sardine) se capătă în prăvălii de coloniala cu 6 —8 fileri bucata

Vânzare en gros la I. G. Aratsch, agentură Brassó. Telefon 655. 1—3

ABONAŢI GAZETA T R A N S I V A N I E I ,

i l i î i T i T R A 8 i L V A 8 I I I .Pagina S

„NOI ANA”Institut de credit şi economii, societate pe acţii, în Noul-Român - (Oláh-Újfalu.)

C O N V O C A R E .Domnii acţionari ai institutului do credit şi economii „NOIAN“. socie^ce pe acţii, se Invită

conform §§-lor 15 şi 16 ai sta 'ulcior societăţii la a

IX -a adunare genera lă ordinară,caro se va ţinea în Noul-român (OUhujfalu în localul institutului la 28 Aprilie st. n 1916, la 10 oare a. m.

O b i e c t e l e :1. Constituirea adunării generale.2. Raportul direcţiunii şi al comitetului de supraveghiere şi aprobarea bilanţului pre anul 1915.3. Distribuirea profitului curat, conform bilanţului şi darea absolutoriului direcţiuni şi comi­

tetului de supraveghiere.4. Alegerea unui membru în direcţiune. ]5. Alegerea unui membru în comitetul de supraveghiere.

NB. Domnii acţionari, cari d oresc a lua pat te la aceasta adunare cu vot decisiv, an să dapnaă acţiile, eventual documentele de plenipotenţă la cassa institutului no3tru, cu cei puţin o zi înainte de a- dunare (§. 17 din statute.)

DIRECŢIUNEA.

C0NTDL-BILA1VŢ cu 31 D e c e m v r ie 1915. — MÉRLEG-SZÁMLA, 1915. évi december hé 31-vel.ACTIVA—VAGYON Cor. fii. PASIVA—TEHER Cor. fii.

Cassa în numărar — Pénztári Capital social—Részvénytőke . . . . 42000'—készle t................................ ..... 14314 2! Fond de rezervă—Tat ta lék-alap . . . . 12742-—

E scont de cambii — Bank Fond pentru scopuri de binefacere—Joté-v á ltó k . . . . . . . . 93078*— konyczélu-alap..................... ..... 299*17

împrumuturi hipotecere ~ Jel- Depuneri spre fructificare—Betétek . . 71866-07zálogos kölcsönök . . . 7330.— Reescompt—V isszleszáoai tolás

Cont curent — Folyó számla 346356 Pro diverşi—H itelezők................................ 207*81Efecte — Értékpapírok . . 4762*50 Dividende neridicate—Fel nem vett ősz-Mobiliar — Felszerelés . . K. 630*— t a l é k o k ..................................................... 1 4 f—Amortisare — Leírás . . . „ 330.— 300’— Interese traozitoare—Átmeneti kamatok . 3429-—Depuneri proprii — Saját be- 1 a re restantă după interesele depunerilor—

t é t e k ..................................... 13084*64 Hátralékos tö k ek am a tad ó ..................... 366*94Profit curat—Tiszta nyeresség . . . . 528612

136332.91 136332-91

COMUL PROFIT şi PERDERE. - NYERESSÉG és VESZTESÉG SZÁMLA.EŞITE—KIADÁS Cor. fii. VENITE—BEVÉTELEK Cér. fii.

interese după depuneri—Be- Profit transpus—Nyereség áthoz&t . « . 700 83téti kamatok * . . . . 3639*36 Interese dela cambii—Kamatok . . . 7972 30

Interese de reescompt—Visz- » „ împrumuturi hipotecare —leszámítolási kamatok 1236*75 Jelzálogos kölcsön u t á n ..................... 164 90

Contribuţiune şi aruncuri — „ „ cont-curent-Folyó számlaA d ó . ................................ u t á n ................................................ ..... . 40 24

10°/0 dare după interese de „ „ efecte—Értókpapirók után i i a * -depuneri — i0% betéti k v ProvÍ8Íuni— Jutalékok . . . . . . . 6508*38mate k u t á n ........................... „ 363.94 2254*12 interese după depuneri proprii—Kamatok

Salare — Fizetések . . . . 1750 — sajat betétek u t á n ................................ 64 64Spese — Költségek . . . . 550*—Porto - - Postadij . . . . 70*46Chirie — Házbér . . . . 100.-—Competir.ţe de timbru-Iiletékek 32*68Maice de prezenţă — Jelen-

léti dijak. . . . . . . iCdco:o

Amortisare — mobiliar Fel-szerelési l e í r á s ..................... 330 —

Profit curat—Tiszta nyereség 5285*92

15610 29 16610-29

Noul-Român, la 31 Lecemvrie 1915—Oláh-Újfalu, 1915 évi december hó 31-ón.MEMBRII DIRECŢIUNFI: — IGAZGATÓSÁGI TAGOK:

Aurelian Negruţiu m. p. loan Giurca m p. Lizir Cocoş m. p. lom T- Comşia m. p.preşedintele dir.

Hasimilian Budac m. p. Lssman Amold m. p. Vasilie Áron m. p.

Subsetnnatul comitet de supraveghiere am examinat conturile prezente şi le am aflat ta deplini consonanţă cu registrele institutului. — Alőlir itt felügyelő bizotfc âg a jalea mórle^-szá nlákat ougvizs t i és az intézet könyveivel teljes ősszhaagzásba óa reudbez találta.

MEMBRII CJMiTErOL ÜL DE SGPitáVfí >iTlE tB : - FSLŰ lüffiLÖ B lZ JT fiÁ il Í U ) Í :

loan Holerga p- lom Pop Dávid hl p- lasnun Mór p- Simion Ciadei m. p.preşedinte.

Nicolae Balu m p, Ion Vasiu mp*______ Mátéin C- Jiga,

Propunerile Direcţiunii a se ceti pe pagina a pLtra. revizor expert al »Solidarităţii«,

Pagina 4 Nr. 74-19 16.

Propunerea uirecţiuneireferitoare ia împărţirea profitului cerat de cor. 5 2 8 5 9 2 fii-

conform §§-lor 46 ?i 56 din statute

1. 5®/0 Dividenda acţionarilor................................2. 5% Fondului de r e z e r v ă ................................3. 5% Tantiemă 'd irec ţiu n e i................................4. 8°/0 Tantiemă comitetului de supraveghiere .5. 2?o Tantiemă oficialilor..................... ..... . .6. 1% pentru scopuri de binefaceri . . . .7. Supradividendă acţionarilor . . . . . .8. Remuneraţiune direcţiunei................................9. Remuneraţiune comitetului de supraveghiere10. Remuneraţiune preşedintelui ...........................11. Snpradotaţiune fondului de rezervă. . . .12 , rfelinatului din Sibiiu ......................................13. Orfelinatul din B l a j ...........................................14. De transpus pe anul 1916. . . . . . .

Cor. 2100 — fii.

• n 265- »• r> 265 — 7Í* n 168 — f)• ri 105 — ff

* » 52*— »

• n 420 — »300*—

• n j©l£9 »- 100 — n• r, 993 — tj• jj

joIO

i>n 5 0 - »> 277.92

Jroa n 's. 6285 92 fii.

Direcţiunea.

Isvorul MATILD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcolice.

Apa minerală de primul rangcare amestecată minerale.

cu vio este superioară celorlalte ape

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isroruluit sa preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieahttbler.

(ST* Cel mai bun semucontra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpeaeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD in Braşov la firma E. • . t L TMEILf Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă In cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi In restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, i088f Gyflrjjy,

96- 200. ^ Şepsiboaok (Ardeal).

Fem ei rom ân e! Fem ei r o m â n e !

e :

Radicală revoiuţiă în grijeiti casei!

Spălatul rufelor fără săpun, fără leşe îLemnele scumpe, cărbunii scumpi, săpunul esorbilant scump,

timpnl scump, adică totul, ce face cheltueli şi «osteneli cu spă­latul rufelor, cruţaţi, chivernisiţi cu: „Lavosin“.

„Lavosill“ul e cel mai recent, victorios, nevătărrător pre­parat pentru spălatul rufelor. „Lavosinu! e garantat liber de clor. Cu „Lavosin“ se spală rufele alb sclipitor fără foc sau numai cu apa lină (adică dabia căldişoarâ, da;ă nici decum

<aldă), fără osteneală: cetiţi şi urmaţi instrucţiunea!)„LavoSinul“ cruţă rufele (nu se mai rupe aşa curând, că

„Lavosinul“ nu conţine clor, care, cum se ştie, mănâncă, prăpă­deşte rufele in scurt tijup, făcându-ie sdrenţe.

»Lavosinul“ des infectează rufele şi le dă şi miros plăcut. lVi klgr. „Lavosin“ are puterea de spălat deia 3 kilograme

de cel mai bun săpun (zis de sîmbure, nemţeşte kernseife).1 dosă „Lavosir; costă numai 1 cor. 85 fii şi alunge pen­

tru spălatul rufelor din 2 săptămâni dela 6 persoane!!!La fiecare dosă se dă în limba română insiri *‘7-10 tipă­

rită despre modul cum să întrebuinţăm „LavosinuI V„Lavosinu 1“ e eminent pentru oteluri, spitaJari, sanatorii,

internate, agilor« de săraci, casărmi, mănăstiri, spălătorii, băi etc.Cu „Lavosin“ se pot curăţi şi vase de lemn, podine, trepie

(scări), ganguri etc.

3 oină f a b r i c ă „Ijawosiîi“ în HienaH - u J a n e r ş l ± l i

Singura vânzare pentru Transilvania:Hermina Niemauilz nise. da Bankaei’.

Braşov (Brasso) Târgui cailor Nr. 28(Pentru câteva comitate transilvănene Iacă libere primesc

representauţi solvenţi).

Antreprise de pompe funebre

E. T U T S E K .EnâşoV) Strada Porţii Nr. 3 .vîs-ârvîs de băcănia Steaua Roşie*

Recomand Onor. public la cazuri de moarte stabilimentul meu cu toate cote necesare pentru înmorm ântări mai pom­poase şi mai simple c u preţuri Ieftine.

Depou de eo sc iu g e de m etal ce se pot închid hermetic, din prima fabrică din Yiena.

Fabricarea proprie a co sc iu g e lo r de lem nf de m etal şi im itaţiuni de m etal şi de lem n de şte jar .

Depou de cununi pentru monumente şi pantlici cu preţurile cele mai moderate.

Reprezentanţa de monumente de marmură, cară funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un ca r funebru vânăt pentru copii» precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută prom pt şi ieftin iau, asupra-mi şi tra n sp o rtu r i de m arţi in stră in ă ta te .

L a cazuri de moarte a se adresa

A a p ă ru t: ~sv•ooooooooooooo» oq lăm uriri referitoare la

| Ajntorul de stat |§ 0 0 0 3 0 0 3 0 0 3 0 0 0 »pentru familiile celor înrolaţi precum şi des­pre îngrijirea invalizilor, a văduvelor şi or­fanilor celor căzuţi în râzboiu.

Broşura este întocmită după ordinaţiu- nile şi legile reteeitoare la ajutoarele ce se dau din partea statului, şi este împărţită în trei părţi:

I. Ajutorul de stat.Pe 12 pagini se vorbeşte în broşura

despre felul cum se dă ajutor familiilor a căror susţinător a fost înrolat. Se arats cu deamănuntnl care familie are drept să ceeră ajutor şi cât îi se poate da după lege. In fiecare comitat ajutoarele se schimbă. Se relevă cât ajutor se dă în comitatele i’o- mâneşri.

II. îngrijirea invalizilor şi a fa­miliilor acestora.

In acest capitol se spune, pe 11 pagini cum se îngrijeşte statul de soldaţii şi ofiţerii cari au devenit ologi, ciungi, etc., in decursul împlinirei datoriilor lor militare. Se arată cu cifre cât ajutor se dă lunar, ori anual invalizilor şi familiilor lor.

111 Ocrotirea familiilor celor căzuţi (morţi) pe câmpul de luptă, precum

şi a celor dispăruţi.Sub acest titln se publică ca deamănnn-

tul ajutorul dela stat al văduvelor, orfanilor şi al familiilor ce or căzuţi pe câmpul de luptă. Se arată sprijinul material lunar al văduvei, spesele de creştere ale orfanilor şi ajutorai provizor annal în cazul când soldatul a dis­părut. Toate aceste se cnprind i într’un articol separat unde se arate competinţele lunare ale văduvelor şi orfanilor rămaşi de ofiţerii, ca- deţii şi stegarii căzuţi în războiu, şi spesele de educaţiune a copiilor rămaş> fără tată.

Broşară aceasta este unica în feiiul său. n t ată broşura s-j pun întreb iri şi se dan ăspunsuri înţelegătoare.

Birou de informaţii în Budapesta.

Dau informaţii în orice causă ce se ţine de Budapesta. Dau in­formaţii referitor la rugările tr i­mise la oricare ministeriu. IJrgez rezolvarea cauzelor şi rog rezol­vare favorabilă.

In carne de miliţie dau des­luşiri grabnice şi sigure .

Câştig informaţii despre sol­daţii pierduţi pe câmpul de luptă.

Mijlocesc totfelul de vânzări şi cumpărări.

L. Olariu3—5 11 11? ' ti. vi ţc ■ ifc O

Nr. Mag. 260/43916.Peşte de lac săi*at(mijloc ca alimentaţiune ief­tină) se capătă în hala cumpeni dela Sfat.

Brasso 8 Martie 1916.M agistratul orâşânesc.

7 — 8

Concurs.

Preţul 40 fileri, plus 5 fileri porto postai. Se poate căpăta dela

AdminfstJ&ţia ziarului„Foaia poporului Român“

BUDAPESTA, VII., Ilka-utca 86.5 -6 .

Pentru ocuparea postului deContabil

publicăm concurs cu termin de 15 zile. Beneficiile sunt:

a) salar anual K 2200*—b) 20% bani de cvartir K 440.—c) tantiemă statutară

Cei cari ştiu conduce Contai biiitatea independent vor fi pre­feriţi. Alegerea să face pe un an de probă. Alesul va suplini pe timpul râsboiului şi postul de cassar.

Hunedoara, la 7 Aprilie 1916.D irecţiunea.

2 —2 societăţii «Agricola«

• r n x y m m a *. u m w m i - # c q w » m m w

A apărut:

„Cartea Soldatului' partea Ii” . ,

Cu următe ral cit prins :După patuii înviere. — Ra

găciuni şi cântări $3 te. — Morţi noştri: Luptători pentru lumină ; eroi pe câmpul de luptă. — Dii v tejiile neamul ai. — Poezii, marşuri ostăşeşti, doine şi s t ' gâturi. - Multe şi de toate.—Calendar pentru r&sboin.

— Cu ilustraţiuni actuale. - Cel mai potrivit dar de S

Paşti pentru vitejii noştri solda aflători pe câmpul de luptă sad prin spitale.

Preţul 40 fileri plas 5 fileri porto. Comande primeşte;

Tipografia A- Mureşianu Branisce et Comp,

Se află de vânzira la librăria Ciu'cu.

Doamnelor române!Curăţiţi podelele parchetate ţi podelele de scânduri cu „Lavosin1

„Lavosinul“ curăţă fără vre-ó cs- teneală cu rezultat surprinzător di frumos şi neîntrecut de nici un alt preparat. Aşcbiide oţel, seim pul Terpentin sau Benzină an vi mai trebue! 1 dosă „Lavosin" (tre- bue păstrat în loc recoros s&o med) costă numai i cor. 85 fii. ţi ajunge pentru 9 podele parchetate sau de scânduri. Se capătă laH erm ina Niemands n . de

Brassó, Târgul cailor 28.

In casa din strada Pinii Nr. 10.

De închiriat 4 odăi, bucătărie, pivniţă, pod, şopron, grădină.

Casa este şi de vânzare. Informaţii se pot lua în Şirul

Livezii Nr. 2. Telefon 45. i_ 3

Culegător - tipografversat şi în lucrări de a& cideuţâ află imediată apli­care în condiţii favora- bile la

Tipografia A. Mureşiani Branisce & Comp.

Braşov, strada Praada’si Nr li

Noutate.— Ciocoladă— Noutate,Aduc ia cunoştinţa Ouor. pu­

blic că am deschis un magazin m odern aranjat cu Cioe)> Iadă, B onboane ţi a lte ar­tico le nouă îu strada Ifâmei Nr. 36- P a la tu l € z e l.

Rog sprijinul ou. public.Kăstenbaum Mor.

3 — 10

A v is .Am onoarea a aduce la cuno­

ştinţa Onor. dame că am strămuta

Magazinul cu Corsetedin Budapesta la Braşov.

Comande pentru tot felul de corsete, legături de stomac şe eie cuta cu acarateţă şi pronţpt.De o cercetare numeroasă se roagi

P ejér lakaiméStrada porţii 36,

24—75

Subscrisa se recomandă, catocitoare la cumpărarea şi vâa- sarea de Case. pământuri, Vili, grădini, precum şi prăvăli b CUUlte* Serviciu real.

NI arie FriedmaiutŞirul livadei Nr. 2 Tel. 45,

9—15