PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE "AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - ADER 2020"

CODUL: 519

TITLUL PROIECTULUI:

CERCETĂRI PRIVIND EVALUAREA STADIULUI ACTUAL AL FORMĂRII UNEI NOI LINII DE OVINE SPECIALIZATĂ PENTRU PRODUCŢIA DE LAPTE PRIN

ÎNCRUCIŞAREA OILOR ŢIGAIE CU BERBECI AWASSI, ADAPTATĂ ZONEI DE PODIŞ DIN PARTEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI

RAPORT DE EVALUAREEtapa I: 2015

Coordonator: SCDCOC SECUIENI-BACĂUPartener: USAMV Iaşi

ROLUL, IMPORTANŢA ŞI OPORTUNITATEA CERCETĂRILOR

Evaluarea calităţii materialului de reproducţie la animalele de fermăreprezintă principala măsură care stă la baza selecţiei desfăşurate în vedereacreşterii performanţelor de producţie şi reproducţie, dar şi eficienţa economicăîn exploatare. Această activitate capătă alt sens atunci când activitatea deevaluare este efectuată pe populaţii, efective sau nuclee de animale despre careinformaţiile de bază sunt puţine ori lipsesc cu desăvârşire. Aşa este şi cazulprezentelor studii, care au ca obiectiv principal analiza paerticularităţilor deexterior, a carcaterelor morfologice şi a gradului de dezvoltare corporală la opopulaţie de tip nou, rezultată prin încrucişarea genitorilor masculi de rasăAwassi cu femele locale de rasă Ţigaie.

Acest amplu proces de formare s-a bazat pe încrucişări de ameliorarepracticate între oi locale de rasă Ţigaie şi berbeci Awassi importaţi din Israel,însă după anul 1990 din lipsa resurselor finaciare procesul de formare a evoluatextrem de lent. Pe acest fond, este imperios necesar efectuarea unei evaluări astadiului actual în care se regăseşte noua poulaţie de ovine şi carcaterizareaperformanţelor de producţie şi de reproducţie, a gradului de rezistenţă organicăşi a celui de adaptare la condiţiile pedoclimatice din Podişul Central al Moldovei.

Etapele de început ale practicării acestui tip de încrucişări sistematice,între rasele genitoare participante, a debutat încă din anul 1987 şi s-au derulatla SCDCOC Secuieni-Bacău. Scopul acestui proces a fost de a se obţine un noutip de ovine, cu potenţial lactogen superior, mai bine adaptat condiţiilorpedoclimatice specifice Podişului Central Modovenesc în vederea sprijiniriicrescătorilor din acest areal.

Motivarea declanşării întregului proces a fot susţinută decererea mereu în creştere a pieţei faţă de produsele deriviateprin procesarea laptelui de oaie. La acel moment se consideracă formarea unei populaţii de tip nou ar fi mai oportunăîntrucât s-ar reduce considerabil intervalul de timp necesarpentru creşterea producţiei individuale la rasa locală,comparativ cu perioada nercesară derulării unui program deameliorare genetică la populaţiile locale de ovine.

După anul 1990, din lipsa fondurilor şi a resurselor materiale,activităţile de creaţie biologică nu au mai fost susţinute,continuate sau implementate la un nivel constant şi doar pringrija cecetătorilor din unitatea respectivă lucrările de formarenu au fost definitiv abandonate.

Metoda transformării prin încrucişare a oilor cu lână mixtă întipuri noi cu lână uniformă şi cu producţii mai mari de lapte afost aplicată pe scară largă în multe ţări europene, începând cucare care deţineau efective mari (Rusia, Franţa, Italia) şiîncheind cu altele care aveau un număr total de oi mai redus,respectiv Cehia, Polonia şi Bulgaria.

SCOPUL CERCETĂRILOR

Cercetările efectuate în această etapă reprezintă partea de început al unuidemers ştiinţific mai amplu care are ca deziderat final evaluarea posibilităţilorcare, aplicate în mod direct, vor facilita o îmbunătăţire reală a performanţelor deproducţie şi de reproducţie la efectivele de ovine obţinute prin încrucişărisistematice dintre genitori Awassi cu oi locale de rasă Ţigaie, aflate în diferiteexploataţii din Regiunea de Nord-Est a României.

În mod direct, dar şi practic, scopul acestor încrucişări se referă şi laefectuarea unui studiu amplu al populaţiei de ovine de tip nou, în vedereaevaluărilor directe şi a identificării căilor tehnice în baza cărora să aibă loc, înperioada următoare, o îmbunătăţire evidentă a calităţii materialului biologic şi aperformanţelor lor productive.

Un alt scop al derulării acestor studii se referă şi la identificarea gradului debiodiversitate specific materialului biologic existent, în vederea stabilirii unor noielemente, cu aplicaţii practice şi tehnice evidente, capabile să asigureîmbunătăţirea directă şi gestionare durabilă a fondului genetic existent încondiţiile reducerii variabilităţii acestuia.

Studiile, analizele şi determinările planificate spre a fi efectuate pe parcursulperioadei de extensie a cercetărilor, stabilite în mod explicit prin planul derealizare, vor urmări efectuarea unei evaluări reale la zi a materialului geneticcare aparţine populaţiei respective.

PREZENTAREA RASELOR PARTICIPANTE LA FORMAREA NOII POPULAŢII DE OVINEAwassi (arabă: (عواسي ca rasă paternă a fost aleasă deoarece, în

cazul efectuării şi ale altor cercetări aceasta a dovedit că dispunede o bună capacitate de transmitere a carcaterelor de care depindeproducţia de lapte şi în alte situaţii similare. În plus modul decomportare în cadrul diferitelor tipuri de încrucişare era cunoscutşi la noi în ţară deoarece aceaşi rasă a fost participantă şi laprocesul de formare a Rasei de Lapte Palas.

Este o rasă de oi formată în partea de Sud-Vest a Asieireprezentată de deşertul siriano-arab. În zona de formare estecunoscută şi sub denumirile de Ivesi, Baladi, Deiri, Ausi, Nuamisau Gezirieh [Awassi Breeds of Livestock, 229].Însuşiri morfo-productive şi de reproducţie. Este o rasă care are

coada cu depozit adipos la bază şi prezintă mai multe varietăţi deculoare, respectiv: alb cu capul şi membrele maro şi negru.

Urechile sunt lungi şi purtate aplecat, iar formatul corporal este piriform. Este o rasă formatăîndeosebi pentru producţia de lapte şi carne. Se creşte în Orientul Apropiat, îndeosebi în Israel,Siria, Liban, Palestina, dar şi în unele ţări arabe.Talia rasei este de 72 cm, trunchiul piriform, iar la baza cozii prezintă un depozit adipos.Masa corporală la berbeci este de 75 -95 kg, iar la femele 50-60 kg, la naştere mieii au peste 4 kggreutate vie.Lâna este groasă şi mixtă, cu o fineţe de 33-37 µm, şuviţele sunt de formă conică şi cu o lungimeade 14-16 cm. Şuviţa are vârful ascuţit şi un aspect interior împâslit, fiind formată din mai multecategorii de fibre.Cantitatea de lână este redusă, având medii de 3-4 kg la berbeci şi 2-3 kg la femele.Producţia de lapte pe lactaţie este de 300 litri, cu un procent de grăsime cuprins între 5,5 şi 6,5%.

ŢigaiaRasă autohtonă care se pretează la cele mai variate

sisteme şi tehnologii de creştere şi întreţinere. Până înanul 1950, oile Ţigaie erau localizate în efective mainumeroase în Podişul Dobrogei şi în partea de sud-est aţării. În prezent este răspândită pe tot cuprinsul ţării, de lazone de şes la cele înalte, excepţie făcând arealele montaneunde efectivele sunt reduse numeric. Diversitatea zonelorde relief în care este întâlnită denotă faptul că rasa Ţigaieposedă o mare capacitate de aclimatizare şi mariposibilităţi de adaptare la condiţii diverse de mediu,întreţinere şi de exploatare.

Însuşiri morfologice. Conformaţia corporală este relativ armonioasă, indicând un tipmorfoproductiv mixt de carne- lapte şi lână semifină, aflat într-un foarte bun echilibru fiziologic şiîn curs de ameliorare. Formatul corporal este mezomorf, cu forme largi şi adânci, osaturaputernică.

În cazul ovinelor adulte, greutatea corporală specifică rasei se încadrează între limitele 35-55kg la femele şi, respectiv, 53-78 kg la masculi, existând însă diferenţieri evidente de la o varietatede culoare la alta.

În zonele cu relief înalt, în cadrul rasei s-a conturat un tip aparte denumit Ţigaia de munte.Acest tip diferă practic de efectivele crescute în zonele mai joase prin faptul că au talia mai mică şigreutatea corporală mai redusă. De asemenea, efectivele crescute la munte dau producţii de lapteşi carne mai mici cu cca. 10-15% comparativ cu Ţigaia de şes. Celelalte însuşiri de exterior,precum şi varietăţile de culoare, sunt identice cu ale efectivelor din aceeaşi rasă crescute la şes.

REZULTATE OBŢINUTEEvaluarea şi analiza gradului de dezvoltare corporală specifică ovinelor din noua

populaţie, în functie de categoria de varstă reprezintă un indicator important în evaluareagreutăţii corporale la animalele de fermă. Importanţa acestui indicator se deduce şi din faptulcă în procesul de creştere a categoriilor de tineret, sporurile totale acumulate ne indică dacătehnologia aplicată este una adecvată şi care s-ă pună în valoare poteţialul individului sau apopulaţiei din care acesta face parte.

Tabel 1. Greutatea corporală în raport cu categoria de vârstă

Categoria de vârstă n X ±s s V% min max

Oi mame 118 55.64 1.05 11.41 20.51 46 80

Berbeci de reproducţie 11 88.91 3.07 10.17 14.35 86 101

Mioare 42 47.83 1.68 10.91 20.65 35 51

Miori 8 52.50 2.86 8.09 16.02 33 56

Evaluarea gradului de dezvoltare corporală pe baza masurătorilor corporaleşi a incicilor corporali.Analiza prin biometrie reprezintă o metodă obiectivă atunci când se doreşte oevaluare obiectivă a dezvoltării corporale. După scopul urmărit, măsurătorile seîmpart în trei categorii:măsurători de masă, de conformaţie şi de creştere.

Tabel 8. Masurători corporale şi indicii corporali la oile adulteMasuratori n ±s s V% min max

Lungimea oblică a trunchiului 118 72.92 0.26 2.84 3.89 65 80

Inaltime la greban 118 69.87 0.25 2.76 3.95 64 76

Inaltimea la spinare 118 69.19 0.28 3.07 4.44 62 76

Inaltimea la crupa 118 69.75 0.29 3.14 4.51 65 79

Inaltimea la baza cozii 118 64.77 0.39 4.27 6.59 59 75

Largimea toracelui 118 25.22 1.31 14.22 56.39 17 68

Adancimea toracelui 118 30.27 0.33 3.59 11.86 21 34

Perimetrul toracic 118 84.10 1.78 19.38 23.04 30 100

Perimetrul fluierului 118 7.11 2.44 26.50 154.81 7 100

Indicele formatului corporal 104,36Indicele formatului corporal transversal 36,09

Indicele osaturii 8,45

Indicele de masivitate 120,3

Faptul că înălţimea la spinare şi la şale prezintă valoriapropiate (69,87 cm şi respectiv 69,19 cm) denotă o liniesuperioară dispusă orizontal, iar datorită valorii mai mari lanivelul crupei (69,75 cm) crupa este dispusă orizontal, decipopulaţia respectivă are aptitudini mixte.

Valorile de 84,1 cm pentru perimetrul toracic şi respectiv de7,11 cm pentru cel al fluierului indică o bună dezvoltare corporalăşi a sistemului osos.

Evaluarea aspectelor de exterior la noua populaţie de ovine. Noua populaţiede ovine se carcaterizează prin anumite particularităţi de exterior şi de conformaţie.Constituţia este robustă aspect care denotă un grad bun de adaptare la diferitecondiţii de creştere şi de întreţinere, dar şi un nivel rdicat al producţiilor de bază.

Formatul corporal este specific oilor de lapte, fiind dreptunghiular cu profil uşorpiriform. Corpul este dreptunghiular cu linia superioară dreaptă şi crupa teşită.Coada este lată, cu un depozit adipos la bază care este mai dezvoltat la berbeci.Această caracteristică morfologică a fost transmisă de rasa de import. Capul esteexpresiv, cu profil drept, masculuii prezintă coarne spiralate şi bine dezvoltate.

Gâtul este relativ lung, purtat oblic şi comprimat în părşile laterale,asemenea oilor cu producţi bune de lapte. Urechile sunt lungi purtate aplecat, sauorizontal şi au lungimea de 8-10 cm. Membrele sunt bine dezvoltate, cu un schelet finînsă rezistent, aspect ce le conferă acestor oi o abordare mai uşoară a păşunilor aflateîn pantă sau pe terenuri accidentate. Cornul copitei este închis la culoare şi rezistent,iar defectele de aplomb sunt foarte rare.

Fig. 1. Berbec şi femelă din noul tip de ovine

CONCLUZII1. Pe baza interesului manifestat de crescătorii din partea centrală a Podişului

Moldovenesc la finele deceniul al VII-lea din secolul trecut s-a iniţiat un vast program deformare a unei populaţii de tip nou, mai performantă decât vechea rasă Ţigaie.

1.2. Acest amplu proces de formare s-a bazat pe încrucişări de ameliorare practicate întreoi locale de rasă Ţigaie şi berbeci Awassi importaţi din Israel, însă după anul 1990 din lipsaresurselor finaciare procesul de formare a evoluat extrem de lent.

3. Greutatea corporală medie a oilor mame greutatea a fost de 55,64 kg, însă prin faptulcă în populaţie au fost şi oi care aveau o greutate vie mai mare de 70 kg rezultă faptul căpopulaţia are potenţial, iar prin optimizarea factorilor de influenţă se va putea modificagreutatea medie a populaţiei respective în generaţiile viitoare.

4. Analizând greutatea vie determinată pentru berbecii pepinieri se constată gradullor bun de dezvoltare corporală, iar valoarea medie acestui caracter a fost de aproape 89 kgceea ce exprimă o bună condiţie de reproducător.

5. Mioarele aveau la debutul sezonul de montă o greutate medie de 47,83 kgreprezentând 85,96% din greutatea oilor adulte, îndeplinind astfel una dintere condiţiile debază pentru utilizare la montă.

6. Miorii având la debutul sezonului de reproducţie greutăţi corporale medii de 52,50 kgnu vor fi utilizaţi în mod efectiv la montă întrucât se poate înregistra o epuizare fiziologicăaccentuată, cu repercursiuni negative asupra dezvoltării corporale ulterioare.

7. Faptul că înălţimea la spinare şi la şale prezintă valori apropiate (69,87 cm şirespectiv 69,19 cm) denotă o linie superioară dispusă orizontal, iar datorită valorii mai marideterminată la nivelul crupei (69,75 cm) aceasta este dispusă orizontal, deci populaţiarespectivă are aptitudini mixte.

8. Valorile de 84,1 cm pentru perimetrul toracic şi respectiv de 7,11 cm pentru cel alfluierului indică o bună dezvoltare corporală şi a sistemului osos.

9. Indicele formatului corporal lateral având o valoare 100% indică un animal înalt şi cuo dezvoltare corporală caracteristică raselor specializate cu producţii mixte ridicate.

10. Formatul corporal în ansamblu este specific oilor de lapte, fiind dreptunghiular cuprofil uşor piriform, corpul fiind dreptunghiular cu linia superioară dreaptă şi crupa teşită.

BIBLIOGRAFIE

Chelcea, S. 2001 - Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, Bucuresti,Ed. Economica, 2001

Colibaba Dana, 2001- Revista Informatica şi Economica, nr. 3 9, p 62-67)Ivancia Mihaela, 2005 – Ameliorarea animalelor, Editura Alfa, Iaşi.Mărginean, I. 2000- Proiectarea cercetării sociologice, Iaşi, Ed. Polirom,Pascal C. 2007, Creşterea ovinelor şi caprinelor. Editura PIM- IaşiPascal C., Stancescu L., Bosanciuc S. 2005. - The of Merinos de Palas precocious utilisation in

reproduction young ewes. The 4th International Syposium “Prospects for the 3 th MillenniumAgriculture”, vol. 61. P. 104 - 109, Seria Zootehnie şi Biotehnologii, USAMV Cluj-Napoca, ISSN 1454-2390.

Mochnacs M., Taftă V., Vintilă I. 1978 – Genetica şi ameliorarea ovinelor. Editura Ceres,Bucureşti

Popper K. R. 1981 - Logica cercetării, Bucureşti, Ed. Stiintifica si EnciclopedicaTaftă, V., 1983, Creşterea şi exploatarea intensivă a ovinelor, Editura Ceres-BucureştiTarşă Lucia, 2010- Metode si tehnici de cercetare in psihologie25.11.2015

Întocmit,Director ProiectProf. univ. dr. Constantin PASCAL