planul judeŢean de apĂrare În cazul … seisme 2013.pdf · riscului la cutremur şi/sau...

1

PLANUL JUDEŢEAN DE APĂRARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ SPECIFICE RISCULUI LA CUTREMUR ŞI/SAU ALUNECĂRI DE TEREN

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1. Scop, definiţie Planul judeţean de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice

riscului la cutremur şi/sau alunecări de teren (PLAN) are scopul de a asigura: -gestionarea globală a acţiunilor şi operaţiilor de protecţie-intervenţie în cazul

seismelor şi al alunecărilor de teren ce se pot produce pe teritoriul judeţului; -structurile organizatorice, îndeplinirea misiunilor şi responsabilităţilor pentru

realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie, resursele umane şi materialele necesare acestor acţiuni;

-realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie în timp operativ, în mod organizat şi într-o concepţie unitară pe întreg teritoriul judeţului.

Efectele seismelor şi al alunecărilor de teren pot fi reprezentate de avarierea şi/sau prăbuşirea unor clădiri vulnerabile, avarierea şi/sau ieşirea din funcţiune a unor reţele de utilităţi urbane şi comunale, cedarea barajelor, avarierea gravă a unor dotări industriale cu surse de mare risc, incendii, explozii, etc.

2. Obiective În vederea realizării acţiunilor, Planul are următoarele obiective: -definirea hazardului şi a riscului seismic, a alunecărilor de teren şi a unor

dezastre complementare acestora, pe teritoriul judeţului; -evaluarea urmărilor dezastrelor şi amplorii acestora; -stabilirea şi realizarea acţiunilor de protecţie – intervenţie împotriva seismelor

şi alunecărilor de teren. Stabilirea concepţiei de realizare a acestor acţiuni: -prevenire (protecţie şi intervenţie); -pregătirea şi asigurarea acţiunilor de intervenţie; -intervenţie;

-stabilirea structurilor de conducere, schemelor de acţiune, a responsabilităţilor şi măsurilor care urmează a fi îndeplinite de autorităţile locale, instituţiile publice, agenţii economici şi populaţie, pentru fiecare categorie de acţiuni din plan;

-stabilirea resurselor materiale, financiare şi umane necesare pentru categoriile de acţiuni din plan.

3. Caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere

Judeţul Giurgiu are o suprafaţă de 3 526 km2 şi o populaţie de 220.749 locuitori, repartizată in 3 localităţi urbane (un municipiu si 2 orase) 51 de comune şi 167 de sate.

Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi morfologice pe teritoriul judeţului Giurgiu, există:

-pericolul de apariţie al unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea, care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Giurgiu;

2

-pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a condiţiilor geologice şi morfologice în zona cantonului CFR Daia;

-pericolul producerii unor inundaţii de mari proporţii datorită ruperii barajului de acumulare de la Mihăileşti (100 mil.m.c.) şi creşterii nivelului râului Argeş;

-pericolul declanşării unor epidemii şi epizootii; -pericolul contaminării radioactive în cazul avarierii IFIN Măgurele; -pericolul producerii unor accidente chimice şi tehnologice, la: S.C. Delta Gaz

S.A., S.C. OMV PETROM S.A. – Moesia Sud, Moesia Nord, S.C. Panebo S.A., SC Alchimex S.A., S.C. Apa Nova S.A., S.C. Azochim S.A..

-pericolul producerii unor accidente majore de circulaţie pe DN 5 (Bucureşti – Giurgiu) şi pe căile ferate: Giurgiu - Grădiştea şi Giurgiu-Videle.

3.1. Riscul seismic, al alunecărilor de teren şi al unor dezastre complementare

Ca urmare a analizei condiţiilor şi criteriilor de apariţie a unui dezastru în cadrul judeţului Giurgiu există posibilitatea producerii unor dezastre, astfel.

Cutremurele de pământ, localizate în curbura Munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, care se resimt pe teritoriul judeţului Giurgiu sunt aproape în totalitate de natură tectonică.

Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar (70<H<170km), sunt produse la adâncimi de 100-150km, au magnitudini medii de M= 7 RICHTER şi conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara M.S.K. pe aproape jumătate din teritoriul tării. Acestea cuprind întreg teritoriul judeţului Giurgiu.

Alunecări de teren în judeţul Giurgiu se pot produce în zona cantonului CFR Daia, pe o distanţă de aproximativ 1,7 km, ca urmare a efectelor cumulate ale mişcărilor seismice cu condiţiile geologice ale scoarţei terestre.

Accidente tehnologice se pot produce la S.C. Delta Gaz S.A., S.C. OMV PETROM S.A. – Moesia Sud, Moesia Nord, S.C. Panebo S.A.

Accidente chimice se pot produce la SC Alchimex S.A., S.C. Apa Nova S.A., S.C. Azochim S.A..

3.2. Ipotezele de risc la dezastru

Analiza structurii tectonice a regiunii a condus la concluzia că modelul adecvat este reprezentat de un conglomerat de plăci şi subplăci care converg în zona Vrancea. Judeţul Giurgiu este aşezat pe subplaca Moesică. În zona subducţiei au loc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi, cauzate de procesele de erupere sau alunecare.

Din datele statistice rezultă că mişcările seismice foarte puternice, în principal au periodicitatea de reversie de 100 de ani, cu trei intervale de activitate seismică mai intensă.

În perioada urmatoare se prognozează un cutremur de mare intensitate. Judeţul Giurgiu fiind un judeţ de câmpie, neavând forme de relief mari, favorizează direcţiile şi zonele de propagare-acumulare. Direcţiile de propagare cele mai importante sunt: Bucureşti-Zimnicea şi Bucureşti-Giurgiu.

3.3. Zone de risc

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Giurgiu, există următoarele zone de risc (prezentate în anexele nr. 6):

3

3.3.1. Zona de risc seismic care corespunde pentru proiectare pentru cutremure valori ale acceleratiei terenului ag 0,20g;

3.3.2. Zona de risc seismic care corespunde pentru proiectare pentru cutremure valori ale acceleratiei terenului ag 0,24g .

Aceste zone se caracterizează prin: -perioada de control Tc= 1,0s, 1,6 s; -magnitudini medii de M= 7 RICHTER, care pot conduce la intensităţi de VII-

VIII grade pe scara M.S.K.; -provocarea de crăpături mari în pereţi, ruperea legăturilor dintre elementele

construcţiilor, prăbuşirea zidurilor interioare sau de umplutură, prăbuşirea unor clădiri (părţi de clădiri), în special cele vechi, deplasarea sau răsucirea monumentelor şi statuilor, răsturnarea pietrelor funerare, prăbuşirea împrejmuirilor de piatră;

-înregistrarea spaimei şi panicii, deplasarea şi uneori răsturnarea mobilei grele, scuturarea puternică şi ruperea unor copaci;

- apar alunecări de teren, se produc crăpături pe suprafaţa terenului, cu lăţimea de câţiva centimetri, apar noi bazine de apă, se schimbă debitul în fântâni, unele puţuri secate se vor umple cu apă, iar altele vor seca.

Se apreciază că efectele cele mai puternice vor fi pe cele două direcţii, respectiv Bucureşti-Zimnicea şi Bucureşti-Giurgiu.

În judeţul Giurgiu, un cutremur de asemenea magnitudine şi intensitate va provoca efecte deosebite, aşa cum au fost descrise mai sus, în municipiul Giurgiu şi cele două oraşe Bolintin Vale şi Mihăileşti.

3.3.3. În judeţul Giurgiu se pot produce alunecări de teren în zona cantonului CFR Daia ca urmare a efectelor conjugate ale mişcărilor seismice cu condiţiile geologice ale scoarţei terestre.

Sunt alunecări superficiale şi au următoarele caracteristici: -sunt de suprafaţă; -sunt de mică adâncime; -au viteză de alunecare mare. 3.3.4. Accidente tehnologice pot produce explozii violente şi incendii. Unda de

şoc poate produce distrugeri uşoare sau chiar medii la clădiri. Se vor înregistra răniţi şi morţi în funcţie de gradul de expunere în momentul surprinderii efectelor exploziilor. Incendiile vor afecta perimetrul societăţilor şi zonele limitrofe.

Zonele de distrugeri sunt arătate în anexa 8 . 3.3.5. Populaţia în fiecare zonă de risc În zona de risc seismic, luând în calcul populaţia municipiului, a celor două

oraşe, precum şi a comunelor aflate pe cele două direcţii, se apreciază un număr de 100.000 persoane.

CAPITOLUL II

4

ORGANIZARE. RESPONSABILITĂŢI

1. Structuri organizatorice implicate Organizarea, executarea şi conducerea acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie se asigură de către Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu, comisiile şi formaţiunile de intervenţie de specialitate a căror structură este prezentată în Anexa nr.____. Această structură organizatorică se încadrează cu persoane din cadrul Prefecturii, Consiliului Judeţean, serviciilor publice descentralizate şi de la agenţii economici care asigură formaţiunile de intervenţie conform Anexei nr.____. Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu îşi desfăşoară activitatea conform regulamentului de Organizare şi funcţionare propriu, responsabilităţilor ce-i revin şi prevederilor prezentului Plan. Formaţiunile de intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Valsca al judetului Giurgiu execută misiunile ce le revin, conform prevederilor regulamentelor proprii de organizare- funcţionare.

2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 2.1. Prefectul are raspunderea pentru intocmirea planului judetean de aparare in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren si de aplicare a actiunilor si masurilor cuprinse in acesta. Actualizarea si completarea planului judetean de aparare in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren se face de catre secretariatul tehnic permanent al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu. 2.2. Reprezentanţii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi organelor centrale ale administraţiei publice, constituiţi în Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu, au responsabilitatea elaborării şi realizării acţiunilor specifice din Plan conform domeniului propriu de activitate. 2.3. Conducătorii agenţilor economici, ai instituţiilor publice, indiferent de forma de proprietate, prin conducerile administrative ale acestora sunt responsabile de intocmirea la nivelul acestora a planului de aparare in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren si de asigurarea acţiunilor de apărare în unităţile respective pe care le conduc. Aceştia au obligaţia de a desfăşura acţiuni de apărare şi de a asigura resurse în folosul colectivităţii, în condiţiile prevăzute de lege. Modificarile si actualizarile operate in planurile de aparare se comunica structurilor ierarhice , precum si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Vlasca al judetului Giurgiu in a carui zona de competenta se afla operatorii economici, institutiile publice si localitatile respective în vederea actualizării planului judeţean.

2.4. Aplicarea masurilor si actiunilor de aparare este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice; participarea la actiunile de prevenire, pregatire, protectie si interventie este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice, cu exceptia persoanelor fizice cu handicap si a altor categorii defavorizate.

5

2.5. Avertizarea-alarmarea populatiei in cazul iminentei producerii unei situatii de urgenta specifice este atributul Comitetelor locale pentru situatii de urgenta. 2.6 Intocmirea si actualizarea planurilor sunt controlate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Valsca al judetului Giurgiu periodic, dar nu mai rar de o data pe an.

2.7. În caz de urgenţă la dezastru, Planul va fi pus în aplicare (activat) total sau parţial, în funcţie de situaţia creată sau presupusă.

2.8. Aplicarea (activarea) Planului se realizează numai la dispoziţia (ordinul) prefectului, iar in lipsa acestuia de către preşedintele Consiliului Judeţean si/sau şeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta;

2.9. Declararea şi ridicarea starii de urgenta/ alertă se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Organizarea, planificarea şi realizarea măsurilor şi acţiunilor de apărare împotriva seismelor şi alunecărilor de teren prevăzute în Plan se asigură de către Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu. În conformitate cu prevederile legale, sunt responsabile de realizarea acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie: - toate organismele componente ale administraţiei publice; - instituţiile de învăţământ de toate gradele şi categoriile; - instituţiile şi organizaţiile sociale sau obsteşti; - unităţile şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate; - organizaţiile religioase şi de caritate, - populaţia. Toate aceste organisme au obligaţia de a: - executa ordinele şi dispoziţiile Comitetul judetean pentru situatii de urgenta , privind realizarea acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie; - pune la dispoziţie resursele umane şi materiale necesare desfăşurării acţiunilor de apărare – interventie în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Filiala Societăţii de Cruce Roşie, Biserica, Fundaţiile de tineret, alte organisme de caritate şi obsteşti, participă cu mijloace specifice la realizarea unor acţiuni de instruire-educare, ajutor şi asistenţă a sinistraţilor sau victimelor dezastrului. Antrenarea acestora în acţiuni specifice se realizează ca membrii ai C.J.S.U. sau prin înţelegeri/convenţii realizate în timp.

3. Centrul de conducere a acţiunilor Cu scopul de a asigura locul de organizare şi conducere a acţiunilor, Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu activează Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor (CJCCI). CJCCI funcţionează la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Valsca al judetului Giurgiu, situat in Giurgiu, str. Uzinei nr.48 .

6

CAPITOLUL III CONCEPTIA DESFASURARII ACTIUNILOR DE PROTECTIE-INTERVENTIE

1. Domeniul acţiunilor de protecţie-intervenţie Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie prevăzute în acest plan sunt concepute în funcţie de situaţia de urgenţă creată în judeţul GIURGIU ca urmare a unei mişcări seismice majore în zonă, a unor alunecări de teren şi/sau a unui dezastru complementar. Acest plan de prevenire şi apărare nu se referă la situaţiile de urgenţă care fac obiectul acţiunilor obişnuite ale unor organisme judeţene sau ale unor agenţi economici.

Acţiunile prevăzute în acest plan se referă la următoarele domenii de activitate: PREVENIREA, acţiune care este destinată să asigure diminuarea efectelor unui cutremur de pământ, unei alunecări de teren, să minimizeze volumul de pierderi şi distrugeri ce se pot produce, să elimine sau să diminueze pericolul dezastrelor complementare (incendii, explozii, contaminare chimică) PROTECŢIA, acţiune care se desfăşoară în zona de risc cu scopul de a evita sau diminua volumul de pierderi şi distrugeri. INTERVENŢIA, acţiune care se desfăşoară în zona de risc cu scopul de a localiza şi înlătura urmările unui cutremur de pământ, unei alunecări de teren sau ale dezastrelor complementare.

Organizarea, planificarea şi executatrea acţiunilor de protecţie – intervenţie se realizează în baza unor proceduri specifice, care se elaborează de către fiecare component al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, pentru fiecare acţiune în parte.

2. Etapele de realizare a acţiunilor Pentru a asigura eficienţa acţiunilor incluse în prezentul Plan de prevenire şi apărare, acestea se vor realiza în următoarele etape: PREDEZASTRU. În această etapă se realizează şi se urmăreşte aplicarea măsurilor şi realizarea activităţilor destinate să asigure acţinile de PREVENIRE şi PROTECŢIE. ÎN TIMPUL DEZASTRULUI. În timpul desfăşurării mişcării seismice, a unei alunecări de teren, şi/sau al unui dezastru complementar, se aplică şi se realizează măsuri şi acţiuni de PROTECŢIE, individuală, familială şi de grup precum şi unele acţiuni posibile de evitare a apariţiei unor noi dezastre complementare (incendii, explozii, contaminare chimică,etc.) POSTDEZASTRU. Imediat după ce mişcarea seismică sau alunecarea de teren, a încetat şi în perioadele următoare de timp se desfăşoară acţiuni de INTERVENŢIE. În această etapă, se continuă aplicarea unor măsuri de protecţie şi realizarea unor acţiuni de prevenire a apariţiei unor dezastre complementare. ACŢIUNI PE TERMEN LUNG. În această etapă se finalizează acţiunile de INTERVENŢIE şi se desfăşoară acţiuni de CONSOLIDARE, CURĂŢARE, NEUTRALIZARE, REABILITARE şi REFACERE-RESTABILIRE.

3. Fazele de urgenţă a acţiunilor

7

În cazul cutremurului de pământ, acţiunile de prevenire şi protecţie se planifică şi se realizează pentru condiţii de surprindere, mişcarea seismică declanşându-se brusc, imprevizibil. Pentru alunecările de teren există posibilitatea prevenirii lor, dar numărul mare de suprafeţe care pot aluneca în urma unui factor declanşator fie el natural sau uman, exclude posibilitatea urmăririi concomitente a tuturor acestor zone, de unde se poate trage concluzia că apariţia unei alunecări de teren poate fi la fel de surprinzătoare ca un cutremur. Dezastrele complementare apar în ambele situaţii descrise mai sus, fie ca urmare a lor, fie ca factori agravanţi, dar trebuie avut în vedere de la început ca urgenţe. În cazul alunecărilor de teren cu declanşare mai mult decât probabilă a celor cu evoluţie lentă, a accidentelor chimice, a incendiilor, etc, apărute independent sau în urma mişcărilor seismice, există posibilitatea avertizării-alarmării populaţiei, aceste dezastre complementare fiind progresive.

4. Acţiunile de protecţie-intervenţie 4.1. Principii de desfăşurare a acţiunilor de prevenire şi apărare.

Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie se desfăşoară conform prevederilor acestui Plan în baza PROCEDURILOR specifice elaborate de către Comitetul judetean pentru situatii de urgenta (C.J.S.U.) şi membrii acesteia. Responsabilitatea realizării acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie, pentru fiecare etapă, revine: - Prefectului judeţului GIURGIU, preşedintele C.J.S.U.; - Membrilor C.J.S.U., pentru domeniile de activitate ce le revin; - Conducătorilor agenţilor economici, instituţiilor şi ai serviciilor publice ale judeţului ; - Comitetelor locale pentru situatii de urgenta. 4.2. Desfăşurarea acţiunilor de prevenire - apărare.

Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren sau a unor dezastre complementare, se desfăşoară, în funcţie de amploarea urmărilor acestora, astfel: 4.2.1 Nemijlocit, de către organismele de apărare împotriva dezastrelor şi formaţiunile disponibile în cadrul judeţului. 4.2.2. Cu ajutorul formaţiunilor cerute în sprijin, conform convenţiilor de cooperare, de la Unităţile Militare din Garnizoana GIURGIU sau în cazuri mai grave de la Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta ale judeţelor vecine. 4.2.3. Cu ajutorul formaţiunilor specializate şi a altor resurse trimise în sprijin de către Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, atunci când amploarea pierderilor şi distrugerilor depăşeşte posibilităţile locale de acţiune. 4.2.4. Activarea Planului. 4.2.5. Măsurile şi acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie se realizează pe etape, prin activarea Planului, la ordinul Prefectului - Preşedintele C.J.S.U., conform procedurii de urgenţă prezentate în anexa nr.__. 4.2.6. În funcţie de situaţia creată de mişcarea seismică, de alunecarea de teren

8

şi/sau de dezastre complementare, de amplasarea pierderilor şi distrugerilor apărute şi nevoile de intervenţie, Prefectul-Preşedinte al C.J.S.U. propune introducerea STĂRII DE URGENŢĂ pe teritoriul GIURGIU, conform prevederilor legale în vigoare. În această situaţie, acţiunile de prevenire-apărare- interventie se desfăşoară conform condiţiilor legale create. 4.3. Conducerea acţiunilor:

4.3.1. Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie se realizează de membrii CJSU sub conducerea prefectului în calitate de preşedinte al acestuia. 4.3.2. În acest scop dintre membrii C.J.S.U. se constituie Grupul de Conducere a Acţinilor de Intervenţie (GCAI) format din: - prefectului judeţului GIURGIU - preşedintele Consiliului Judeţean GIURGIU - şeful ISU Giurgiu Conducătorul acţiunilor de intervenţie: Şeful ISU Giurgiu

5. Gestionarea actiunilor de protectie-interventie: prevenirea, protectia, interventia, relocarea, refacerea - reconstructia, reabilitarea - restabilirea, mentinerea conditiilor de siguranta Gestionarea se referă la realizarea şi menţinerea măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul unui cutremur de pământ, alunecare de teren sau dezastru complementar, în conformitate cu prevederile acestui Plan şi Procedurilor specifice elaborate în acest scop de către membrii C.J.S.U. Gestionarea acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie se realizează conform principiilor prezentate în schema din anexa nr. ___. A. Acţiuni de protecţie şi intervenţie în etapa predezastrului

În etapa predezastru se asigură realizarea măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi protecţie precum si asigurarea conditiilor si a resurselor pentru desfasurarea intervenţiei. 5.1. Acţiunile de prevenire se desfăşoară cu scopul şi în condiţiile menţionate. Pentru a se asigura prevenirea este necesar să se realizeze următoarele acţiuni: 5.1.1. Evitarea: - realizării oricărui tip de construcţii, în judeţul Giurgiu, fără asigurarea nivelului corespunzător de protecţie la acţiuni seismice, alunecări de teren şi/sau dezastre complementare; - amplasării unor obiective economice care reprezintă surse de mare risc în zonele intravilane. Avizarea amplasamentelor se va face numai cu respectarea zonei de siguranţă prevăzute de legislatia in vigoare; - amplasării unor construcţii, permanente sau temporare, în parcuri sau în zone verzi recunoscute ca spaţii de siguranţă pentru desfăşurarea evacuării sau a unor acţiuni de intervenţie; - realizării unor modificări la construcţiile existente care ar putea afecta gradul de asigurare la acţiuni seismice sau alunecări de teren.

- respectarea normelor de proiectare şi execuţie a construcţiilor pentru arezista la

9

mişcări seismice de gradul VII şi VIII. - construcţiile nominalizate în urma expertizelor, care prezintă pericol de

prăbuşire, vor fi scoase din circuitul de folosinţă. - realizarea sistemului automat de avertizare la obiectivele de risc, pentru

depistarea scăpărilor de substanţe periculoase şi alarmarea personalului. - realizarea unui program de măsuri privind consolidarea terenului în zana afectată de alunecări prin infuzie de beton şi împădurire pe o suprafaţă de cca. 10 ha.

5.1.2. Minimizarea: - riscului de producere a avariilor şi distrugerilor la construcţiile şi instalaţiile existente, prin consolidare, refacere, reparare, întreţinere, exploatare corectă şi prin realizarea altor acţiuni de asigurare a nivelului corespunzător de protecţie la acţiuni seismice şi alunecări de teren a construcţiilor şi instalaţiilor; - riscului chimic, al riscului de producere a exploziilor şi incendiilor, prin urmărirea realizării acţiunilor prevăzute în Planurile agenţilor economici sursă de risc. - reducerea efectelor mişcărilor seismice, precum şi a celor complementare, prin monitorizarea de către Consiliul Judeţean Giurgiu si consiliile locale a acţiunilor de intervenţie la clădirile cu destinaţie de locuinţă, a clădirilor din domeniul sănătăţii, învăţământului, culturii, administrative, de cul, urmărind:

-identificarea preliminară şi inventarierea de către Consiliul Judeţean Giurgiu si consiliile locale a clădirilor de locuit existente care prezintă nivele insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri, în urma unor acţiuni seismice sau alunecări de teren;

-expertizarea tehnică cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor pentru clădiri de locuit, spitale, administrative, şcoli, etc.;

-avizarea de către Comisia Tehnică pentru reducerea Riscului Seismic a listei clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic;

-notificarea în scris de către Consiliul Judeţean Giurgiu si de catre consiliile locale a obligaţiilor ce revin proprietarilor clădirilor expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic;

-stabilirea şi aportarea de către proprietar a deciziei pentru proiectarea, executarea lucrărilor de intervenţie şi recepţia acestora;

-asigurarea locuinţelor de necesitate pentru cazarea temporară a persoanelor în timpul execuţiei consolidării, dacă situaţia o impune;

-asigurarea surselor de finanţare pentru locuinţele de necesitate. 5.1.3. Corectare Pentru diminuarea pierderilor şi distrugerilor în cazul mişcărilor seismice majore

sunt necesare următoarele măsuri: -expertizarea tuturor imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic şi întocmirea

unui program care va fi aprobat de C.J.S.U. pentru asigurarea gradului de rezistenţă pe timpul mişcărilor seismice;

-desfăşurarea programului de pregătire antiseismică cu toate categoriile de populaţie;

10

-agenţii economici nominalizaţi care pot produce efecte complementare vor depune anual la C.J.S.U. rapoarte referitoare la starea depozitelor şi instalaţiilor periculoase, precum şi măsurile întreprinse sau a celor care urmează a fi întreprinse. 5.1.4. Structuri organizatorice:

Realizarea acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie se asigură de către: - Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu; - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Vlasca » al judeţului Giurgiu - Formaţiunile de specialitate de la agenţii economici şi instituţii publice ale

judeţului; - Comitetele locale pentru situatii de urgenta ; - Agenţii economici; - Subunităţi specializate disponibile ale unităţilor militare ale M.Ap.N. şi M.A.I.,

conform conventiilor (protocoalelor) de cooperare; - Participarea unităţilor militare, agenţilor economici şi a formaţiunilor de la alte

organisme se asigură prin încheierea conventiilor (protocoalelor) de cooperare, conform prevederilor legale.

Structurile organizatorice necesare desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie sunt prezentate în anexa nr. __. 5.1.5. Resurse.

Resursele materiale şi financiare necesare acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie se asigură de către Consiliul Judeţean si Consiliile locale prin prevederile bugetare anuale, conform prevederilor legale.

Agenţii economici care pot produce efecte complementare în urma mişcărilor seismice îşi realizează măsurile de dotare, înzestrare, protecţie şi intervenţie din fonduri proprii. 5.1.6. Planificarea

Acţiunile de prevenire, apărare si interventie în cazul seismelor si/ sau alunecari de teren se desfăşoară conform acestui Plan;

C.J.S.U. elaborează/ avizează/ aprobă: -Planul de evacuare; -Planul de protecţie şi intervenţie în caz de accident chimic, elaborat de

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Vlasca al judetului Giurgiu; -Planuri de protecţie şi intervenţie pentru alte accidente feroviare, elaborat de

CFR Giurgiu; -Planul de urbanism şi amenajarea teritoriului, elaborat de Consiliul Judetean

Giurgiu. Acţiuni specifice din aceste planuri se pot aplica şi în cazul seismelor sau alunecărilor de teren. 5.1.7. Instruirea. Educarea

În vederea asigurării aplicării măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi apărare, pentru menţinerea stării de operativitate a organismelor şi formaţiunilor, pentru asigurarea unei reacţii corecte şi operative la seism, alunecare de teren, a populaţiei se desfăşoară un proces continuu de intruire şi educare conform Planului de instruire şi

11

educare, elaborat în mod special şi Ghidului privind asigurarea măsurilor de apărare de către populaţia judeţului.

Instruirea şi educarea se desfăşoară în permanenţă, după programe prestabilite, conform anexei nr.__. Responsabilitatea desfăşurării acestor programe, a asigurării resurselor necesare revine Consiliului Judeţean şi Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu.

5.2. Protecţia

Acţiunile de protecţie a oamenilor şi bunurilor materiale în etapa predezastru se realizează cu scopul de a elimina sau diminua pierderile şi distrugerile şi pentru a pregăti desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în cazul unui cutremur de pământ, alunecare de teren sau dezastru complementar;

Pentru asigurarea protecţiei, membrii C.J.S.U. elaborează proceduri specifice de realizare a acţiunilor de protecţie.

Secretarul tehnic permanent al CJSU coordonează şi urmăreşte acţiunea de elaborare a acestor proceduri.

Asigurarea protecţiei oamenilor şi bunurilor se realizează prin organizarea aplicării următoarelor măsuri şi acţiuni: 5.2.1. Înştiinţarea. Informarea, Alarmarea.

Acţiunile de alarmare nu sunt aplicabile în cazul seismelor. Cutremurele de pământ apar prin surprindere şi au durată scurtă de acţiune.

Înştiinţarea, informarea şi alarmarea sunt obligatorii în cazul alunecărilor de teren şi al dezastrelor complementare: accidente chimice, accidente tehnologice.

Înştiinţarea şi alarmarea sunt atributul comitetelor locale pentru situatii de urgenta si se realizeaza cu mijloacele tehnice existente . - Înştiinţarea se adresează membrilor C.J.S.U., unor formaţiuni specializate, agenţilor economici cu care se cooperează şi agenţilor economici sursă de risc. - Responsabilitatea organizării, dotării, funcţionării şi menţinerii în stare de operativitate a sistemelor de înştiinţare-alarmare revine preşedinţilor comitetelor locale pentru situatii de urgenţă. Înştiinţarea şi alarmarea se execută în cazul alunecărilor de teren şi al dezastrelor complementare acestora, la ordinul Preşedintelui C.J.S.U., iar în lipsa acestuia de preşedintele Consiliului Judeţean si/ sau şeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

Informarea se realizează numai de către: -Preşedintele C.J.S.U.; -Purtătorul de cuvânt al C.J.S.U. 5.2.2. Protecţia individuală şi familială:

Acţiunea se referă la salariaţi şi populaţie. Se realizează conform prevederilor din Ghidul privind asigurarea măsurilor de apărare care se tipăreşte prin grija Consiliului Judeţean la propunerea C.J.S.U. şi se distribuie la populaţie. Ghidul se prelucrează în cadrul programului de educare a salariaţilor şi populaţiei prin grija C.J.S.U. şi şeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta şi se prezintă periodic în mijloacele

12

de informare în masă din judeţul GIURGIU, presă, radio, televiziune, etc. Înainte de producerea dezastrului, pentru asigurarea protecţiei individuale şi a

familiei, populaţia trebuie să: - participe la acţiunile de pregătire şi să-şi însuşească regulile pe care trebuie să le

respecte; - realizeze măsurile de pregătire a locuinţei, gospodăriei pentru a evita sau a

diminua pierderile şi distrugerile; - cunoască semnalele de alarmare şi modul de acţiune la recepţionarea acestora; - cunoască regulile şi modul de executare a evacuării şi relocării; - asigure materialele şi obiectele de strictă necesitate în caz de dezastru.

5.2.3. Protecţia de grup Acţiunea se referă la protecţia colectivă în cazul dezastrelor complemetare şi se

execută conform Planurilor de apărare specifice, elaborate în acest scop. Protecţia colectivă se poate realiza prin executarea următoarelor acţiuni:

- izolarea în locuinţă, în încăperi etanşe, în cazul accidentului chimic ; - evacuarea din zona de distrugeri creată de mişcările seismice şi accidentele tehnologice, respectând condiţiile şi regulile corespunzătoare acestor acţiuni; - relocarea din zonele de distrugeri atunci când locuinţele afectate sunt complet inutilizabile.

Relocarea se realizează prin grija C.J.S.U.. 5.2.4. Profilaxia Activitatea de profilaxie se asigură din etapa predezastru şi se desfăşoară cu scopul

de a preveni îmbolnăvirile şi declanşarea unor epidemii sau epizootii ca urmare a seismelor, alunecărilor de teren şi dezastrelor complementare.

Activitatea de profilaxie se referă la: - controlul stării de sănătate înainte şi după dezastru; - vaccinarea şi asigurarea administrării unor preparate sau a unor antidoturi; - asigurarea măsurilor şi condiţiilor de prevenire a panicii; - controlul calităţii apelor şi a altor factori de mediu; - controlul stării de sănătate a animalelor; - asigurarea vaccinării animalelor, al nevoie; - stabilirea condiţiilor şi a nivelurilor de referinţă pentru introducerea unor restricţii de consum, acces şi circulaţie în zona de dezastru; - asigurarea condiţiilor de instalare a carantinei în eventualele cazuri de epidemii şi epizootii.

Activitatea de pregătire a realizării profilaxiei se planifică şi se conduce de către Direcţia de Sănătate Publică şi Directia Sanitara Veterinara, în baza procedurilor proprii. La realizarea acestor acţiuni participă şi alte organisme interesate specificate în procedurile proprii ale celor două instituţii.

5.2.5. Asistenţa medicală În etapa predezastru reţeaua sanitară publică şi privată se organizează şi se pregăteşte pentru desfăşurarea acţiunilor specifice de intervenţie după ce mişcarea seismică a încetat, alunecarea de teren s-a oprit, etc.

13

Responsabilitatea organizării şi pregătirii acestei reţele revine Directorului Direcţie de Sănătate Publică - membru al C.J.S.U.. Formaţiunile sanitare, ale protecţiei civile, formaţiunile sanitar-voluntare de Cruce Roşie şi ale altor organisme de caritate se pregătesc în comun cu formaţiunile C.J.S.U. în vederea asigurării eficienţei şi coerenţei în acţiune în cazul unui cutremur de pământ, alunecare de teren sau dezastru complementar. Această acţiune de pregătire comună se realizează prin organizarea şi conducerea şefului şeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta . În cadrul judeţului Giurgiu, ajutorul sanitar şi asistenţa medicală de urgenţă se asigură de către unităţile medicale şi staţiile de salvare (ambulanţe), indicate în anexele ___ şi ___ . În cazul producerii unui cutremur care va avea ca efect rănirea unor persoane (mai mult de 11) se va activa Planul roşu de intervenţie la nivelul judeţului Giurgiu. 5.2.6. Supravegherea şi controlul Acţiunile de supraveghere şi control se execută de către: Grupul de Coordonare a Acţiunilor de Apărare si Interventie al C.J.S.U. pentru: - asigurarea datelor şi informaţiilor despre evoluţia şi dezvoltarea activităţii seismice; - cunoaşterea situaţiei şi stării construcţiilor; - realizarea acţiunilor de expertiză, consolidare, reparare şi refacere a altor acţiuni de asigurare seismică sau împotriva alunecărilor de teren, a construcţiilor; - asigurarea datelor şi informaţiilor despre calitatea factorlor de mediu; - asigurarea datelor şi informaţiilor despre situaţia stării de pericol asupra sănătăţii (epidemiologice, epizootologice) înainte şi după dezastru; - realizarea acţiunilor de prevenire şi apărare împotriva dezastrelor complementare la agenţii economici sursă de risc;

Activităţile de pregătire a realizării acţiunilor de supraveghere şi control se planifică şi se realizează de către următoarele organisme: - ISU Giurgiu ; - Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu ; - Direcţia Tehnica din cadrul Consiliului Judeţean; - Agentia de Protecţie a Mediului; - Directia Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor; - Sistemul de Gospodărire a Apelor; - Directia de Sanatate Publica; - Formaţii specializate ale structurilor MAI/ MApN ;

5.2.7. Cercetare - căutare Acţiunile de cercetare căutare urmează să se desfăşoare cu scopul de a asigura, după producerea mişcării seismice, a alunecărilor de teren şi a dezastrelor complementare, date şi informaţiile necesare organizării intervenţiei, despre:

-locul clădirilor şi construcţiilor avariate sau distruse; -căile de comunicaţii şi acces avariate, blocate sau distruse; -avarii la reţelele de gospodărire comunală: electricitate, telefon, gaze, apă,

14

canalizare, termoficare; -locul oamenilor surprinşi sub dărâmături şi starea lor (morţi, răniţi, supraviţuitori,

valizi). -zonele de acţiune ale alunecărilor de teren şi accidentelor complementare; Activităţile de pregătire a realizării acţiunilor de cercetare-căutare se planifică şi se

realizează cu formaţiile proprii, de către: - ISU; - IPJ; - IJJ ; -Membrii ai CJSU; -Membrii ai politiei locale

5.2.8. Protecţia bunurilor, valorilor materiale şi animalelor Bunurile, valorile materiale şi animalele din domeniul public şi privat se

protejează prin acţiuni de sprijiniri provizorii şi consolidare-construcţii şi amenajări, care se realizează de către deţinători în baza procedurilor proprii sau solicitate unor agenţi economici specializaţi.

Responsabilitatea realizării acestor acţiuni revine proprietarilor. B. Acţiuni de protecţie - intervenţie pe timpul producerii dezastrelor În timpul producerii mişcărilor seismice sau alunecări de teren se realizează următoarele acţiuni: 5.3. Protecţia individuală, familială şi de grupa: - populaţiei; - salariaţilor. Acţiunile de protecţie se realizează conform prevederilor din anexa ___ cu privire la reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populatiei in caz de cutremur si/sau alunecari de teren. Prevenirea producerii unor incendii, explozii, inundaţii etc, ca urmare a acţiunii mişcării seismice/alunecări de teren se realizeaza prin dotarea cu sisteme care sa asigure întreruperea automata a alimentării instalaţiilor de aprovizionare cu gaze, electricitate, apă, agent termic.

C. Acţiuni de protecţie - intervenţie în etapa postdezastru

După ce mişcarea seismică/alunecarea de teren a încetat (sau s-a stabilizat), Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu organizează şi desfăşoară cu formaţiunile structurii organizatorice create, acţiuni de intervenţie. Aceste acţiuni se desfăşoară cu scopul de a localiza şi înlătura urmările dezastrului principal şi/sau a dezastrelor complementare. 5.4. Intervenţia Acţiunile de intervenţie se desfăşoară în zonele de distrugeri sub conducerea Prefectului - preşedinte al C.J.S.U. şi a membrilor acestuia. Conducerea nemijlocită a acţiunilor de intervenţie se realizează de către Conducătorul Acţiunilor de Intervenţie (C.A.I.), şeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

15

Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile de intervenţie conform procedurilor specifice de acţiune şi se referă la : 5.4.1. Activare Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta se activează din proprie iniţiativă, imediat după ce mişcarea seismică sau alunecarea de teren a încetat. Membrii C.J.S.U. se prezintă la CJCCI şi execută acţiuni specifice de organizare şi desfăşurare a intervenţiei, conform prevederilor preyentului Plan. Formaţiunile de intevenţie se activează prin acţiunea de înştiinţare. 5.4.2. Înştiinţare. Notificare. C.J.S.U. execută acţiunea de înştiinţare a formaţiunilor şi a celorlalte organisme care participă la acţiunea de intervenţie, cu scopul activării acestora, conform schemei de înştiinţare. Înştiinţarea se realizează la ordinul Prefectului-preşedinte C.J.S.U., iar in lipsa acestuia de preşedintele Consiliului Judeţean si/ sau şeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta . Înştiinţarea se realizează din C.C.A.I. Notificarea se realizează către C.N.S.U., cu scopul de a comunica acesteia urmările cutremurului de pământ/ alunecări de teren şi necesarul de formaţii cerute în ajutor. 5.4.3. Informarea Informarea se realizează în folosul salariaţilor şi al populaţiei cu scopul de a asigura: - reacţia corectă, în cunoştinţă de cauză, a acestora la urmările cutremurului de pământ; - respectarea regulilor de comportare; - participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie în folos popriu şi al colectivităţii; Informarea se realizează imediat ce este posibil, după încetarea mişcării seismice/alunecării de teren şi la modificări esenţiale ale situaţiei pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie. Informarea se realizează numai de către: - Preşedintele C.J.S.U.; - Purtătorul de cuvânt al C.J.S.U. prin transmiterea unor comunicate, prin toate mijloacele de informare în masă şi prin conferinţe de presă conform Procedurii de comunicare a CJSU. 5.4.4. Alarmare Alarmarea populaţiei se realizează numai în cazul alunecărilor de teren sau al unor dezastre complementare care pun în pericol siguranţa acesteia (incendii de proporţii, accidente chimice). În aceste cazuri, alarmarea se realizează după procedurile prevăzute în Planurile specifice de acţiune pentru dezastre complemtare. 5.4.5. Cercetare- căutare. Supraveghere-control

16

Acţiunile de cercetare-căutare şi de supraveghere-control se desfăşoară în zona de distrugeri cu scopul de a identifica, localiza şi inventaria: - pierderile umane: răniţi, blocaţi sub dărâmături ca supravieţuitori valizi sau răniţi, morţi; - sinistraţi; - avariile şi distrugerile la construcţii şi instalaţii; - pagubele în domeniul resurselor, pierderi în rândul animalelor; - accidentele tehnologice; - alterarea factorilor de mediu; - apariţia unor evenimente nefavorabile acţiunilor de intervenţie; - grupurile de oameni în stare de agitaţie sau panică; - avarii şi distrugeri la instalaţiile şi reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale, electricităţii, apei, agentului economic, care pot deveni şi surse de pericol complementar. Acţiunile de cercetare-căutare, supraveghere şi control se desfăşoară de către formaţiile specializate prezentate la secţiunea ___ şi Anexa ____ în baza procedurilor proprii, cu aparatura specifică din dotare. 5.4.6. Deblocare-salvare Acţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri cu scopul: - salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate; - asigurării condiţiilor de supravieţuire când acţiunile de deblocare-salvare sunt greu de executat şi cer mult timp: asigurarea cu aer, apă, prim ajutor, încurajare, etc; - limitării avariilor la reţelele de utilităţi în vederea evitării accidentelor complementare (incendii, explozii, electrocutare, inundaţii ale locurilor de intervenţie,etc.); - sprijinirii şi consolidării temporare a unor părţi de construcţie care ameninţă cu prăbuşirea; - înlăturării pericolului de înrăutăţire a condiţiilor în locurile în care se găsesc persoane blocate sau surprinse sub dărâmături; - întreruperii alimentării şi izolării sistemelor de transport ale energiei electrice, gazelor naturale, apei, agentului termic, în zona de distrugeri; - salvării unor bunuri şi valori materiale. Acţiunile se execută de către formaţiunile specializate din structura organizatorică a C.J.S.U. şi cele primite în sprijin, indicate în Anexa nr. ___, conform procedurilor proprii de acţiune. 5.4.7. Primul ajutor medical Acţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri cu scopul: - organizării şi amenajării unui Punct de Adunare a Răniţilor (P.A.R.); - asigurării primului ajutor medical pentru răniţi şi persoanele valide salvate de sub dărâmături: pansarea, hemostaze, imobilizarea fracturilor, resurcitarea respitatorie şi cardio-vasculară, liniştire, calmare,etc. - transportul răniţilor cu brancarda de la locul de salvare până la P.A.R. şi de aici la

17

ambulanţă; - realizarea unor acţiuni de profilaxie în zona de risc. Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile sanitare din structura organizatorică a C.J.S.U. şi cele primite în sprijin de către formaţiuni de voluntari ale Societăţii de Cruce Roşie şi ale altor organizaţii de caritate sau obsteşti, organizate înainte de dezastru. Aceste formaţii asigură prin cumul medical conform Procedurilor specifice, utilizând materiale şi echipamente din dotarea proprie. 5.4.8. Asistenţa medicală de urgenţă Acţiunile se desfăşoară în afara zonei de distrugeri a cutremurului de pământ/alunecări de teren, cu scopul de a asigura recuperarea victimelor dezastrului prin: - primirea şi trierea răniţilor admişi de ambulanţe; - completarea ajutorului medical al răniţilor sosiţi de la P.A.R.; - tratament medico-chirurgical de urgenţă; - spitalizare, externare. Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile medicale specializate din structura organizatorică a C.J.S.U. şi a celor primite în sprijin, conform Procedurilor proprii. 5.4.9. Profilaxie Acţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri şi în afara acesteia cu scopul de a asigura prevenirea declanşării unor epidemii sau epizootii ca urmare a prezenţei cadavrelor, resturilor menajere şi a altor factori de pericol epidemiologic care nu pot fi îndepărtaţi în timp util. Acţiunile de profilaxie se realizează prin: - dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare; - vaccinări şi administrarea unor antidoturi sau rdioprotectoare după caz; - controlul şi supravegherea calităţii surselor de apă, alimentelor, furajelor şi a factorilor de mediu; - introducerea unor restricţii de consum pentru apă, alimente, furaje şi alte produse; - declararea stării de carantina, în zonele unde s-a declanşat epidemia /epizootia), când este cazul. Acţiunile se execută sub conducerea Directiei de Sanatate Publica şi Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor de către formaţiunile specializate ale acestora, împreună cu echipe specializate ale Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta , formaţiuni sanitare de voluntari ale Societăţii de Cruce Roşie, populaţie şi alte formaţiuni de specialitate primite în sprijin, conform procedurilor specifice. Introducerea stării de Carantină se aprobă de către Preşedintele C.J.S.U., activităţile specifice desfăşurându-se conform Planurilor şi procedurilor proprii celor două direcţii. 5.4.10. Restricţii de circulaţie şi de consum Acţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri şi în afara acesteia cu scopul de a asigura: - desfăşurarea eficientă, nestingherită a acţiunilor de intervenţie; - prevenirea unor accidente suplimentare;

18

- prevenirea pariţia unor epidemii sau epizootii. Restricţiile se introduc la ordinul Preşedintelui C.J.S.U. şi se asigură de către formaţiile şi unităţile Inspectoratului de Poliţie judeţean , Inspectoratului de Jandarmi, Politie locala şi ale unităţilor militare incluse în planurile de cooperare. Limitele, zonele şi punctele de control şi restricţii se stabilesc de către C.A.I. împreună cu organismele interesate, în funcţie de situaţia creată de dezastru. 5.4.11. Paza. Ordinea. Îndrumarea circulaţiei Acţiunile se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ, în afara acestei zone, pe traseele de deplasare a formaţiunilor de intervenţie şi a sinistraţilor evacuaţi, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie, la locurile de adunare şi cazare temporară a sinistraţilor, pe limitele zonei de Carantină precum şi în alte locuri stabilite de către C.A.I. Acţiunile se desfăşoară cu scopul de a asigura: - interzicerea accesului persoanelor şi mijloacelor neautorizate sau neinteresate, în zonele de intervenţie şi de restricţie; - evitarea pericolelor de apariţie a unor accidente de circulaţie; - evitarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare; - evitarea desfăşurării unor acţiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol; - desfăşurarea eficientă a acţiunilor de transport şi evacuare a răniţilor, sinistraţilor, formaţiunilor, tehnicii şi mijloacelor de intervenţie. Acţiunile se desfăşoară la propunerea C.A.I., se organizează, execută şi conduc de către organismele indicate. 5.4.12. Prevenirea şi stingerea incendiilor Acţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ, alunecării de teren cu scopul de a asigura: - prevenirea unor incendii ca urmare a avariilor de depozitare, transport şi distribuţie a gazelor naturale, combustibililor sau a instalaţiei electrice; - localizarea şi stingerea incendiilor apărute. Acţiunea se desfăşoară la cererea C.A.I. şi se desfăşoară sub conducerea nemijlocita Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta cu tehnica şi procedurile proprii. 5.4.13. Neutralizarea Acţiunile se referă la neutralizarea agenţilor de contaminare sau de alterare a factorilor de mediu, datorită unor posibile accidente tehnologice apărute ca urmare a mişcării seismice/alunecări de teren. Acţiunile se realizează de către organismele responsabile cu asigurarea acţiunilor de protecţie, intervenţie elaborate de aceste organisme. 5.4.14. Evacuarea Acţiunea de evacuare se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ. Evacuarea se referă la persoanele valide sau rănite a căror locuinţă a fost

19

avariată şi nu mai poate fi folosită până la executarea acţiunilor de reparare-refacere. C.J.S.U. organizează evacuarea şi asistenţa acestora, conform unui plan de evacuare, utilizând spaţiile şi resursele indicate . C.J.S.U. asigură aplicarea măsurilor din Planul de evacuare prin: - organizarea acţiunilor de disponibilizare a spaţiilor necesare; - asigurarea acestor spaţii cu cazarmamentul minim necesar; - organizarea unor Puncte de Primire şi Repartiţie a persoanelor sinistrate; - asigurarea transportului acestora la punctele de cazare; - activarea unităţilor de asigurare a hranei, repartiţia sinistraţilor către aceste puncte; - asigurarea asistenţei medicale.

Locurile de adunare a sinistraţilor se stabilesc în funcţie de situaţia creată. În principiu se stabilesc sălile de sport de la municipiu,oraşe, iar la comune căminele culturale si salile de sport.

Locurile temporare de cazare sunt internatele liceelor, Sali de sport şi hotelurile enumerate la în anexa nr. ___.

Asigurarea cu apă, hrană, alimente, îmbrăcăminte se va face prin grija consiliilor locale şi primăriilor. La aceste acţiuni vor participa Filiala Judeţeană de Cruce Roşie, precum şi alte instituţii publice şi organizaţii obşteşti. C.J.S.U. asigură apoi realizarea tuturor acţiunilor prevăzute în Planul de Evacuare. 5.4.15. Înhumarea cadavrelor Acţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri şi asigură: - degajarea cadavrelor în timpul acţiunii de deblocare-salvare; - organizarea unor puncte-morgă temporare pentru adunarea cadavrelor; - identificarea cadavrelor de către Poliţie şi Procuratură; - înhumarea cadavrelor în cimitirele apropiate prin grija familiilor sau a Primăriilor. D. Acţiuni de protecţie - intervenţie pe termen lung

Acţiunile pe termen lung se desfăşoară în zona de distrugeri, după terminarea intervenţiei, cu scopul de a lichida urmările cutremurului de pământ şi a asigura revenirea la desfăşurarea normală a activităţilor sociale şi economice. Acţiunile se planifică pe urgenţe în funcţie de nevoile social-economice şi de siguranţă a populaţiei. 5.5. Acţiunile pe termen lung se referă la: 5.5.1. Relocare Prin acţiunea de relocare se urmăreşte asigurarea condiţilor de locuit şi activitate a persoanelor sinistrate a căror locuinţă a fost distrusă sau este de nefolosit. Acţiunea de relocare se referă la repartiţia unor spaţii disponibilizate temporar conform Planului de Evacuare şi asigurarea construirii unei locuinţe prin asistenţă conform prevederilor legale. 5.5.2. Consolidare. Reconstrucţie. Acţiunea se referă la: - expertizarea clădirilor şi construcţiilor afectate de cutremurul de pământ/alunecări de teren;

20

- elaborarea Deciziei de Intervenţie, în funcţie de situaţia construcţiei; - executarea acţiunilor de consolidare a unor clădiri de interes public şi privat astfel încât aceasta să funcţioneze în condiţii de siguranţă; - refacerea părţilor avariate la: şosele, drumuri, poduri, căi de transport, reţeaua de transport şi distribuţie a apei, electricităţii, gazelor naturale şi agentului termic, reţeaua de telecomunicaţii, sistemul de depozitare, transport şi distribuţie a produselor petroliere; - construirea unor locuinţe private prin tehnologii rapide, conform proiectelor elaborate încă înainte de dezastru, conform prevederilor Planului de Intervenţie; - demolarea construcţiilor distruse sau care nu se pot consolida ori reconstrui; - deblocarea şoselelor, străzilor, drumurilor,etc.; - îndepărtarea dărâmăturilor, curăţarea locurilor de dărâmături. Resursele necesare desfăşurării acestor acţiuni de către Consiliul Judeţean Giurgiu, prin analiza şi decizie de repartizare a : - rezervelor bugetare proprii; - fondului bugetar de rezervă pentru asistenţa de dezastre; - fondurilor primite de la Guvern şi organisme neguvernamentale; - fondurile provenite de la asigurări; - fondurile de participare a populaţiei la reconstrucţia locuinţei proprii 5.5.3. Reabilitare. Restabilire. Acţiunea se desfăşoară pe întreg teritoriu al judeţului GIURGIU cu scopul de revenire-readucere în starea normală de funcţionare a tuturor activităţilor publice, sociale, economice, etc. prin: - reactivarea activităţilor instituţiilor administraţiei publice, spitalelor, a celorlalte instituţii social-culturale care au fost afectate de cutremurele de pământ sau alunecările de teren; - reluarea activităţilor de producţie în unităţile economice; - restabilirea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie-intervenţie în cazul seismelor şi alunecărilor de teren. 5.5.4. Reducerea riscului Acţiunea se desfăşoară pe întreg teritoriul judeţului cu scopul menţinerii condiţiilor de siguranţă pentru eventualele efecte târzii ale mişcării seismice/alunecări de teren şi pentru menţinerea sistemului de prevenire-protecţie în cazul unei mişcări seismice aşteptate sau continuarea alunecărilor, prin continuarea următoarelor activităţi: - controlul şi supravegherea mişcărilor seismice/alunecărilor de teren şi a surselor de risc complementar; - actualizarea planului de aparare, protecţie-intervenţie cu situaţii nou apărute în domeniul riscului seismic, al alunecărilor de teren şi al dezastrelor complementare; - urmărirea aplicării măsurilor de diminuare a riscului. Acţiunea se desfăşoară de către C.J.S.U. prin membrii săi.

CAPITOLUL IV

21

RESURSE

Conform H.G.R. 1040 din 9 august 2006 componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, organele centrale şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă prevăd anual, în bugetele proprii, fonduri pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă. În termen de 15 zile de la aprobarea bugetelor proprii şi a actelor normative de rectificare a acestora, structurile menţionate anterior comunică Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea centralizării sau actualizării, după caz, la nivel naţional, resursele asigurate pentru anul în curs. Planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare se aprobă prin hotărâre de Guvern în termen de cel mult 60 de zile de la aprobarea bugetelor instituţiilor menţionate mai sus şi a actelor normative de rectificare a acestora.

Resursele umane sunt constituite din membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi secretariatului tehnic permanent al acestuia, din specialişti din cadrul grupului de suport tehnic ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu, personalul serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, persoanele care fac parte din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, alte organisme şi unităţi necesare organizării şi desfăşurării acţiunilor de protecţie şi intervenţie.

Resursele materiale sunt reprezentate de: - utilaje şi maşini necesare executării unor acţiuni de intervenţie imediată şi/sau pe termen lung; - mijloace de transport necesare desfăşurării acţiunilor de: - evacuare-relocare; - transport răniţi şi valizi salvaţi de sub dărâmături sau blocaţi; - transport resurse pentru intervenţie (materiale, formaţii etc.).

Resursele financiare necesare activităţilor de prevenire, pregătire, protecţie, intervenţie ale Comitetului judetean pentru situatii de urgenta şi ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă se asigură de la bugetul de stat.

Situaţa resurselor este prezentată în anexa nr. ___. Cazarea sinistraţilor se va face conform planului de evacuare existent, cu

amendamentele care se aduc în funcţie de situaţia creată. Volumul locurilor de cazare este redat în anexa nr. ____. Hrănirea sinistraţilor şi a personalului formaţiunilor de intervenţie se va face la

unităţile de alimentaţie publică şi locurile amenajate ale unităţilor de învăţământ, prin grija Consiliului Judeţean şi primăriilor.

22

CAPITOLUL V CONDUCEREA ACŢIUNILOR

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din

timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Pregătirea forţelor voluntare de intervenţie se realizează pe baza unor programe

adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu şi aprobate de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Pregătirea forţelor specializate voluntare de intervenţie se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar.

Prefectul judeţului, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.

Forţele de intervenţie specializate sunt: structuri ale serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, unităţile poliţiei, unităţile jandarmeriei, structurile poliţiei locale, unitatea specială de aviaţie, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Cazarea sinistraţilor se va face conform planului de evacuare existent, cu amendamentele care se aduc în funcţie de situaţia creată.

Cazarea formaţiilor de intervenţie primite în sprijin şi pentru odihna schimburilor de lucru a formaţiilor care acţionează în zona de distrugeri.

Se realizează prin grija comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă în sprijinul cărora acţionează.

Volumul locurilor de cazare este prezentat în anexa nr. ___. Cazarmamentul se asigură de către unităţile care asigură cazarea. Hrănirea sinistraţilor şi a personalului formaţiilor de intervenţie se va face la

unităţile de alimentaţie publică şi locurile amenajate ale unităţilor de învăţământ, prin grija Consiliului Judeţean Giurgiu şi a primăriilor.

Asigurarea cu apă potabilă se realizează prin grija Consiliului Judeţean Giurgiu şi a primăriilor;

Pregătirea şi servitul hranei se face prin grija Consiliului Judeţean Giurgiu şi a

23

primăriilor, la unităţile unde se asigură cazarea, precum şi la unităţile de alimentaţie publică.

Asigurarea medicală şi socială a sinistraţilor şi a personalului formaţiilor de intervenţie:

Categoriile de organisme pentru asistenţă: - asistenţa medicală se asigură de către unităţile subordonate Direcţiei de Sănătate Publică Giurgiu, în colaborare cu Filiala Judeţeană de Cruce Roşie; - asistenţa socială se asigură de către Consiliul Judeţean Giurgiu, primării, Direcţia Muncii şi Filiala Judeţeană de Cruce Roşie;

Mijloacele necesare asigurării asistenţei constau în: - mijloace asigurate dinainte în baza normelor de dotare-înzestrare; - mijloace materiale asigurate prin redistribuiri pe timpul dezastrului, prin grija Serviciului de Mobilizare a Economiei şi Pregătire a Teritoriului pentru Apărare; - mijloace financiare asigurate de Consiliul Judeţean Giurgiu, Consiliile locale şi agenţi economici; - donaţii făcute de persoane fizice, instituţii, agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale.

O dată la 6 luni - vara şi iarna - la nivel judeţean vor avea loc exerciţii de pregătire/aplicaţii cu implicarea forţelor profesioniste şi a mijloacelor de intervenţie.

Anual, Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă organizează şi execută exerciţii aplicative pe baza unor programe adecvate pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de intervenţie, şi a populaţiei, funcţionării sistemului de înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie aflate în dotare; exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panică în zona unde urmează a se desfăşura.

CAPITOLUL VI

24

ASIGURAREA REALIZĂRII ACŢIUNILOR

1. Instruirea Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se organizează şi se desfăşoară pe

baza Legii protecţiei civile nr. 481/08.11.2004 privind protecţia civilă, Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 673/2008 privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală, în perioada 2009 - 2012, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea „Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă,” modificat şi completat de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786/2005, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 1474/2006 pentru aprobarea „Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă”, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea „Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă”, modificat şi completat de Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 195/2007, Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 483/2008 privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a specialiştilor compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, Ordinului Inspectorului General nr. 629/13.12.2006 cu precizările I.G.S.U. nr. 79445 din 22.12.2008 privind pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2009.

Pregătirea structurilor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate de lege, pe baza unor programe adecvate întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu. Pregătirea structurilor specializate voluntare/private se realizează în cadrul instituţiilor publice şi operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei civile conform H.G. nr. 642/2005 sau în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale cu scop similar.

Obiectivul general al pregătirii îl constituie formarea, perfecţionarea şi specializarea continuă a personalului cu atribuţii în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, operaţionalizarea şi creşterea capacităţii de intervenţie a serviciilor de urgenţă voluntare şi private în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin, pregătirea pentru situaţii de urgenţă a populaţiei, salariaţilor şi elevilor.

Planul de instruire-pregătire se regăseşte în anexa nr. ____ la prezentul plan. 2. Planuri şi proceduri Planurile de protecţie şi intervenţie au scopul de a asigura gestiunea acţiunilor de

protecţie şi intervenţie şi se elaborează de către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă la nivel judeţean şi de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă la nivelul autorităţilor publice locale.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la nivelul judeţului Giurgiu, prin

25

Centrul operaţional judeţean din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu au fost întocmite, avizate/aprobate de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu planuri de apărare şi protecţie pe fiecare tip de risc.

PROCEDURA DE LUCRU A COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

GIURGIU (pentru toate tipurile de situaţii de urgenţă produse)

1. Activarea Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu; 2. Constituirea grupului de lucru, compus din consultanţii/experţi ai instituţiilor şi

operatorilor economici cu reprezentare în comitet; 3. Informarea despre situaţia de urgenţă produsă; 4. Verificarea stadiului de activare al următoarelor componente:

a. organismele de conducere; b. structurile de intervenţie; c. operatorii economici; d. furnizorii de resurse.

5. Înştiinţarea organismelor şi celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.

6. Culegerea şi analizarea datelor şi informaţiilor disponibile despre: a. caracteristicile situaţiei de urgenţă; b. urmările probabile ale acesteia şi cele cunoscute la momentul analizei.

7. Elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de: a. cercetare-căutare şi observare; b. deconectare/întrerupere generală/parţială a distribuţiei de: electricitate, gaze, agent termic, apă.

8. Culegerea datelor şi informaţiilor despre urmările situaţiei produse prin: a. sistemul de cercetare-căutare, observare; b. agenţii economici; c. organisme si organizaţii din judeţ: Crucea Roşie, Serviciul de Ambulanţă, societăţi de transport, echipaje de poliţie din trafic, etc.

9. Analiza situaţiei produse pe teritoriul judeţului Giurgiu, ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse: a. evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi şi pagube; b. distribuţia acestora pe zone, operatori economici, instituţii publice; c. compararea cu datele din scenariile predezastru, în vederea planificării intervenţiei; d. înscrierea situaţiei pe Planul-hartă general al judeţului Giurgiu.

10. Culegerea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă.

11. Înscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie.

26

12. Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor, tehnicilor şi tehnologiilor de desfăşurare a acestora.

13. Stabilirea şi repartiţia misiunilor de intervenţie: a. comitetele locale pentru situaţii de urgenţă; b. instituţiile prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc; c. structurile de intervenţie subordonate Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu;

14. Stabilirea termenelor şi duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz).

15. Organizarea şi desfăşurarea evacuării şi cazării sinistraţilor, conform prevederilor planurilor de evacuare în situaţii de urgenţă.

16. Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare: a. repartiţia structurilor de intervenţie; b. repartiţia specialiştilor pentru supraveghere şi control a dezvoltării evenimentelor, a declanşării unor situaţii de urgenţă complementare şi/sau a declanşării şi dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie; c. repartiţia mijloacelor de intervenţie de la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă (echipamente, aparatură, unelte, instalaţii – utilaje, mijloace de transport, etc.).

17. Elaborarea ordinului pentru intervenţie. 18. Elaborarea ordinului pentru evacuarea şi cazarea sinistraţilor/evacuaţilor. 19. Transmiterea ordinului către organismele şi structurile care urmează să

execute acţiuni de localizare şi înlăturare a urmărilor. Ordinul se transmite: a. direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru; b. telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.

20. Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor. Nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot referi la: a. formaţii de intervenţie; b. mijloace de intervenţie; c. resurse logistice; d. spaţii de cazare pentru sinistraţi. e. asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile comitetului; f. contaminare NBC; g. carantină;

21. Stabilirea nevoii si condiţiilor de introducere a stării de necesitate/urgenţă în judeţ/zone din judeţ se execută în funcţie de caracterul, gravitatea şi volumul de urmări ale situaţiei produse, de capacitatea de a face faţă acestora cu resursele proprii.

22. Organizarea coordonării şi controlului referitor la: a. iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;

27

b. evoluţia situaţiei în zonele de risc şi în zonele de intervenţie; c. supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu; d. pericolul unor dezastre complementare; e. pericolul unor fenomene/ evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie. Ca urmare a acţiunii de coordonare şi control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează: f. corectări şi completări ale ordinului de intervenţie; g. manevre de forţe şi mijloace ale structurilor de intervenţie.

23. Organizarea cooperării. a. între formaţiile sistemului de intervenţie; b. cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor; c. cu organizaţiile neguvernamentale;

24. Asigurarea logistica a intervenţiei care se referă la: a. organizarea schimburilor de lucru; b. organizarea hrănirii şi odihnei; c. asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.; d. asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor; e. organizarea depanării - întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport; f. asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru structurile de intervenţie.

25. Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor şi pentru: a. respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate; b. diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici periculoase; c. reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor evenimente/fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei; d. reluarea distribuţiei parţiale sau totale de utilităţi: energie electrică, gaze, apă, agent termic, etc.

26. Urmărirea respectării restricţiilor şi interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării: a. protecţiei victimelor, operatorilor economici şi a populaţiei valide din zona de intervenţie sau de risc; b. desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie; c. desfăşurării evacuării şi cazării sinistraţilor; d. stării de sănătate a populaţiei în zona de risc; e. siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.

27. Organizarea acţiunilor de pază, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în vederea asigurării: a. continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare; b. protejării/siguranţei bunurilor şi valorilor materiale ale victimelor şi sinistraţilor din

28

zonele de intervenţie şi zonele de risc; c. diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare; d. înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc şi intervenţie; e. localizarea şi stingerea incendiilor.

28. Notificarea situaţiei de urgenţă - se realizează de către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu;

29. Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgenţă, către Centrul Operaţional Naţional din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi conducerea M.A.I.

30. Informarea populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra: a. situaţiei produse; b. acţiunilor şi măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară; c. evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc; d. restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora; e. modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi şi cerinţe ale populaţiei; f. nevoilor (eventuale) de participare a populaţiei apte şi instruite la realizarea unor acţiuni de protecţie şi intervenţie.

31. Elaborarea unor sinteze şi rapoarte, pentru Centrul Operaţional Naţional despre situaţia de urgenţă produsă, urmările acesteia şi acţiunile de protecţie – intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare, despre nevoile de asistenţă, sprijin şi ajutor, despre acţiunile pe termen lung.

32. Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin: a. încetarea activităţilor de intervenţie, la ordin, din întreaga zonă afectată sau în anumite sectoare; b. retragerea structurilor din zona de intervenţie; c. desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a structurilor de intervenţie.

33. Analize, strategii şi tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării: a. demolării / curăţării zonelor de distrugeri; b. consolidării / restabilirii construcţiilor avariate; c. reabilitării unor activităţi economico – sociale; d. asigurării locuinţelor permanente şi a asistentei sociale pentru sinistraţi; e. asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor; f. revenirii la situaţia iniţială.

3. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Prefectul, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de

urgenţă, este factorul unic de decizie la nivelul judeţului Giurgiu. În urma analizării situaţiei de urgenţă create şi a propunerilor şefului grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi alunecări de teren, preşedintele

29

Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu poate decide asupra: - aplicării planului de protecţie şi intervenţie pe fiecare tip de factor de risc; - declarării stării de urgenţă pe întreg teritoriul judeţului sau pe o parte a acestuia; - desfăşurării acţiunilor de intervenţie; - responsabilităţilor, pe etape, pentru membrii Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; - suplimentării forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie, asigurând cooperarea cu acestea; - întocmirii sintezelor şi rapoartelor.

Organizarea circuitului informaţional decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Giurgiu este aprobată de preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

CAPITOLUL VII

30

DISPOZIŢII FINALE 1. În vederea asigurării aplicării măsurilor şi acţiunilor prevăzute în prezentul Plan şi pentru menţinerea acestuia în stare de operativitate, membrii Comitetului judetean pentru situatii de urgenta au obligaţia să: 1.1. Elaboreze proceduri specifice proprii de activitate pentru măsurile şi acţiunile de prevenire şi apărare din domeniile de responsabilitate, conform prevederilor Planului de prevenire-apărare. 1.2. Opereze actualizările şi modificările necesare în Planul de prevenire-apărare la orice modificări în situaţiile din domeniile proprii de activitate. 1.3. Coordoneze aplicarea măsurilor planificate şi să controleze executarea acestora în termenele stabilite. 2. Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu promovează, elaborează Convenţiile de Cooperare cu unităţile MAI/ MApN şi agenţii economici în conformitate cu prevederile legilor în vigoare. 3. Comitetul judetean pentru situatii de urgenta controlează modul de realizare a acţiunilor de prevenire şi apărare de către organismele responsabile, instituţii publice, agenţi economici şi populaţie aplicând prevederile legilor în vigoare. 4. La data aprobării prezentului plan îşi încetează aplicabilitatea Planul de protecţie şi intervenţie în caz de seisme şi alunecări de teren nr. 215914 din 25.07.2002 actualizat.

31

DEFINIŢII. PRESCURTĂRI ( GLOSAR)

1. ACCIDENT - Situaţie neprevăzută dar posibilă, creată de incidenţa unui eveniment (agent, acţiune) de provenienţă naturală, tehnologică sau antropică asupra unor colectivităţi umane. Ca urmare, se produc pierderi de vieţi omeneşti, răniri, sau intoxicări, distrugeri sau avarii ale unor bunuri şi valori materiale. In asemenea situaţii, organismele interestae pot asigura acţiunile de apărare cu resurse şi forţe proprii. 2. APĂRARE -Ansamblul măsurilor şi acţiunilor care se desfăşoară cu scopul de a realiza Prevenirea, Protecţia şi Intervenţia – în cazul unor dezastre. 3. CALAMITATE - Eveniment cu urmări dezastruoase datorat unor cauze naturale. 4. CATASTROFA - Eveniment cu urmări dezastruoase datorat unor cauze tehnologice sau antropice (activităţi umane) - scăpate de sub control. 5. DEZASTRU - Situaţie creată de incidenţa, adeseori neprevăzută şi brutală, a unui eveniment (agent, acţiune) de provenienţă naturală, tehnologică sau antropică, asupra unor mari colectivităţi umane sau zone importante din teritoriu. Ca urmare, se produce un volum mare de pierderi de vieţi omeneşti, răniri sau intoxicări (iradieri), avarii şi distrugeri de bunuri materiale, dereglări ale activităţilor economico-sociale. Pierderile şi pagubele pot fi scăpate de sub control. In asemenea situaţii pentru a asigura acţiunile de protecţie-intervenţie pot fi necesare resurse din afara zonei afectate. 6. GESTIONAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE – INTERVENŢIE -Ansamblul de măsuri şi activităţi care se realizeazăpentru a asigura funcţionarea Sistemului de Protecţie- Intervenţie împotriva dezastrului. Acesta include : acţiunile de pregătire pentru realizarea prevenirii şi protecţiei; intervenţia: acţiunile imediate şi pe termen lung;asigurarea resurselor; logistică. 7. HAZARD - Posibilitatea (pericolul) de apariţie a unui eveniment dezastruos. 8. INTERVENŢIE - Acţiunile care se desfăşoară ăn vederea localizării şi înlăturării urmîrilor unui eveniment deosebit. 9. PREVENIRE - Acţiunile care se desfăşoară ăn zonele de risc, cu scopul de a elimina sau diminua pericolul producerii unui eveniment dezastruos sau pentru a minimiza pierderile şi distrugerile datorate acestuia – la valori maxim acceptabile. 10. PROTECŢIE - Acţiunile care se desfăşoară ăn zonele de risc şi de distrugeri, cu scopul de a evita sau diminua pierderile de vieţi şi pagubele de bunuri sau valori materiale, ca urmare a acţiunii efectelor unui evenimet dezastruos. 11. RISC - Probabilitatea producerii unui eveniment de o anumită magnitudine, într-un loc, la un moment dat. 12. SURSA DE RISC- Zona sau locul în care există probabilitatea de a se produce un eveniment dezastruos. 13. URGENŢA - Situaţia, starea reală sau iminentă, care necesită o intervenţie rapidă

32

pentru a preveni sau limita : pierderile de vieţi, rănirile sau intoxicările, avarierea sau distrugereabunurilor şi valorilor materiale, dereglarea activităţilor economice şi sociale, alterarea factorilor de mediu. 14. VULNERABILITATEA - Gradul în care se pot produce pierderi de vieţi omeneşti, răniri sau intoxicări (iradieri), avarii sau distrugeri de bunuri şi valori materiale, (în funcţie de situaţia acestora) ca urmare a acţiunii efectelor unui eveniment dezastruos. 15. ZONA DE RISC - Zona în care există probabilitatea producerii sau manifestării efectelor unui eveniment dezastruos. 16. SITUATIA DE URGENTA - eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul inconjurator, valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate. 17. INTENSITATEA SITUATIEI DE URGENTA - viteza de evolutie a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a starii de normalitate. 18. AMPLOAREA SITUATIEI DE URGENTA - marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia in care sunt amenintate sau afectate viata persoanelor, functionarea institutiilor statului democratic, valorile si interesele comunitatii 19. STAREA POTENTIAL GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA - complex de factori de risc care prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar putea aduce atingere vietii si populatiei, valorilor materiale si culturale importante si factorilor de mediu. 20. IMINENTA AMENINTARII - parametrii de stare si timp care determina declansarea inevitabila a unei situatii de urgenta. 21. STAREA DE ALERTA - se declara potrivit prezentei ordonante de urgenta si se refera la punerea de indata in aplicare a planurilor de actiuni si masuri de prevenire, avertizare a populatiei, limitare si inlaturare a consecintelor situatiei de urgenta. 22. MANAGEMENTUL SITUATIEI DE URGENTA - ansamblul activitatilor desfasurate si procedurilor utilizate de factorii de decizie, institutiile si serviciile publice abilitate pentru identificarea si monitorizarea surselor de risc, evaluarea informatiilor si analiza situatiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de actiune si implementarea acestora in scopul restabilirii situatiei de normalitate. 23. MONITORIZAREA SITUATIEI DE URGENTA - proces de supraveghere necesar evaluarii sistematice a dinamicii parametrilor situatiei create, cunoasterii tipului, amplorii si intensitatii evenimentului, evolutiei si implicatiilor sociale ale acestuia, precum si a modului de indeplinire a masurilor dispuse pentru gestionarea situatiei de urgenta. 24. FACTOR DE RISC - fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente, in acelasi timp si spatiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc. 25. TIPURI DE RISC - incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din

33

cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici. 26. GESTIONAREA SITUATIILOR DE URGENTA - identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora, instiintarea factorilor interesati, avertizarea populatiei, limitarea, inlaturarea sau contracararea factorilor de risc, precum si a efectelor negative si a impactului produs de evenimentele exceptionale respective. 27. INTERVENTIA OPERATIVA - actiunile desfasurate, in timp oportun, de catre structurile specializate in scopul prevenirii agravarii situatiei de urgenta, limitarii sau inlaturarii, dupa caz, a consecintelor acesteia. 28. EVACUAREA - masura de protectie luata in cazul amenintarii iminente, starii de alerta ori producerii unei situatii de urgenta si care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a unor institutii publice, agenti economici, categorii sau grupuri de populatie ori bunuri si dispunerea acestora in zone si localitati care asigura conditii de protectie a persoanelor, bunurilor si valorilor, de functionare a institutiilor publice si agentilor economici.

PRESCURTĂRI APM Agentia pentru Protecţia Mediului CAA Conducătorul Acţiunilor de Apărare CAI Conducătorul Acţiunilor de Intervenţie CJSU Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta CCAAI Centru de Conducere a Acţiunilor de Aparare si

Interventie CNSU Comitetul National pentru Situatii de Urgenta CMPGSUSRCAT Comitetul Ministerial privind Prevenirea şi Gestionarea

Situatiilor de Urgenta Specifice Riscului la Cutremure si/sau Alunecari de Teren

CL (M,O,C)SU Comitetul Local (municipală, orăşenească, comunală) pentru Situatii de Urgenta

CDI Comandant, comandament DSAN Direcţia Sanitară STPS Structura Teritoriala pentru Probleme Speciale DT Direcţia Tehnica din cadrul Consiliului Judetean GCRAA Grupul (corpul) de Control a Realizării Acţiunilor de

Apărare GCAI Grupul de Conducere a Acţiunilor de Intervenţie GGAA (I) Gestionarea Globală a Acţiunilor de Apărare

(Intervenţie) ISUV Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Vlasca GARN, UM Garnizoana, unitatea militară

34

DAJ Direcţia pentru Agricultură Judeteana IJPOL Inspectoratul Judeţean de Poliţie IJAN Inspectoratul Judeţean de Jandarmi DSVSA Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta

Alimentelor PA Post alarmare PCJSU Preşedintele Comitetului Judeţean (municipale,

orăşeneşti, comunale) pentru Situatii de Urgenta PCL (M,O,C)SU Preşedintele Consiliului Local (municipal, orăşenesc,

comunal) pentru Situatii de Urgenta RPP Relaţii cu Presa şi Publicul SGA Sistemul de Gospodarire a Apelor ENEL, ROMTELECOM, ROMGAZ, RADET, SNCFR – Filialele Judeţene ale regiilor

respective SJM (M,O,C)AC Statul major Judeţean (municipal, orăşenesc, comunal) al

Apărării Civile STASE Staţie seismică

35

Anexa nr. 1

ORGANIGRAMA

COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ GIURGIU

PREŞEDINTELE

CJSU GIURGIU

GRUP DE SUPORT TEHNIC SEISME ŞI

ALUNECĂRI DE TEREN

CONSULTANŢI

MEMBRI

SECRETARIATUL

TEHNIC PERMANENT

VICEPREŞEDINTE

36

Anexa nr.2

37

Componenţa nominală a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu

38

Preşedinte: Crişu Nina Carmen – prefectul judeţului Giurgiu; Vicepreşedinte: Mustăţea Vasile – preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu; Membri: Apostol Emil – inspector şef, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”VLAŞCA” al

Judeţului Giurgiu; Pană Gheorghe - comandant, Centrul Militar Judeţean Giurgiu; Tache Vasile – inspector şef, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Giurgiu; Demeter Tiberiu –inspector şef, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Giurgiu; Buga Dan Costel Viorel - şef structură, Structura Teritorială pentru Probleme Speciale

Judeţul Giurgiu; Popescu Ioana - director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu; Stoica Dragoş – director, Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu; Gogoaşă Marian – specialist suport, ROMTELECOM S.A. – Centrul operaţional Teleorman -

Giurgiu; Bărdăune Petre - inginer, Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu; Marinescu Paul – director executiv, Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu; Stoenescu Iulian – manager general interimar, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Giurgiu; Patentaşu Petre – director executiv, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelor Giurgiu; Ilie Vasile – director, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu; Capră Alexandru – şef secţie - Secţia Drumuri Naţionale Bucureşti - Sud; Gheban Constantin - director, Unitatea Teritorială de Reţele Giurgiu - Sucursala de

Distribuţie şi Furnizare Energie Electrică „Muntenia Sud” Ardei Dumitru – director, A.N.I.F. - Filiala Giurgiu; Ioan Daniel - şef al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu; Radu Ion – director executiv, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu; Dumitrescu Dan – director, Direcţia Silvică Giurgiu; Breazu Dana – comisar, coordonează activitatea, Comisariatului Judeţean Giurgiu al Gărzii

Naţionale de Mediu Marin Constantin - director executiv relaţii contractuale, Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Giurgiu; Petre Petre - inspector şcolar general, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Giurgiu; Velican Virginia - director executiv – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Giurgiu; Desculţu Irina Alexandra – director executiv – Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu; Ionescu Laurenţiu Costel - director executiv – Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie

Socială Giurgiu; Peicea Alexandru – şef agenţie – Agenţia Teritoriala ARR Giurgiu; Pană Ionel – inspector şef – Inspectoratul Teritorial de Muncă Giurgiu;

39

Rădoi Florea – şef Oficiu Judeţean Poştal Giurgiu; Bujan Silviu Dănuţ – locţiitor comandant unitate, S.R.I. – Direcţia Judeţeană de Informaţii

Giurgiu; Sindie Liviu - şef oficiu, Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Giurgiu; Sima Liliana - şef staţie, Staţia Meteorologică Giurgiu; Matei Cristian - director general, C.N. „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” SA Giurgiu; Cepraga Sorin - director general, S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu S. A.; Pîrlog Gabriela - şef staţie, C.F.R. Călători Giurgiu; Stăncescu Constantin - director, S.C. „ALCEDO” S.R.L. Herăşti; Anton Sinel - director, S.C. „AZOCHIM” S.R.L. Călugăreni; Iosif Nicolae Gabriel - sef serviciu tehnic - exploatare, S.C. „WIROM GAS S.A. Bucureşti –

Punct de lucru Giurgiu; Văduva Alexandru - director, S.C. „PANEBO GAZ” S.R.L. Giurgiu; Crînguşi Claudiu - director, S.C. „ALCHIMEX” S.A. Herăşti; Nae Monica Gabriela – responsabil mediu, SSM – S.C. RUUKKi S.R.L.; Măcelaru Marian - director, Societatea Naţională de Cruce Roşie – Filiala Giurgiu; Consultanţi: Bucur Mihăiţă Ionel - expert, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu; Cartojan Mihai - expert, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Giurgiu; Nuţă Rada - expert, Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu; Petcu Dana - expert, Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu; Toban Mitiţă - şef formaţie, Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu; Mihoci Iulia Carmela – inginer, Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea

Lucrărilor de Construcţii Giurgiu; Jianu Tudor - expert, Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de

Construcţii Giurgiu; Măneci Viorel - expert, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu; Vîrban Irinel - expert, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu; Bădoi Mihai - expert, A.N.Î.F.- Filiala Giurgiu; Gorescu Bogdan - expert, Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Giurgiu; Ciocâltan Marius - expert, Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu; Stancu Marius - prim adjunct al inspectorului şef, Inspectoratul ptr. Situaţii de Urgenţă

„VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu Mihalcea Iulian Săndel - adjunct al inspectorului şef, Inspectoratul ptr. Situaţii de Urgenţă

„VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu; Drîstaru Ion – şef Centrul operaţional judeţean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu;

40

Toban Liliana – ofiţer specialist SEVESO, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu;

Ruşanu Anca – coordonator SMURD, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu;

Avram Mihai - ofiţer specialist I Comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu;

Boţoroagă Mădălina – ofiţer specialist I, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu;

Pielmuş Nicu - tehnician, Secţia de Drumuri Naţionale Bucureşti - Sud.

2. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi alunecări de teren

Coordonator Bărdăune Petre inginer, Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu

213206 0720888311

Membri Drîstaru Ion şef Centrul operaţional judeţean, Inspectoratul ptr. Situaţii de Urgenţă „VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu

212124; 211212 0753049953

Măcelaru Marian preşedinte, Societatea Naţională de Cruce Roşie – Filiala Giurgiu

0346566137 0744535745

Tache Vasile şef al inspectoratului de poliţie judeţean, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu

207001; 213212 0757060601

Demeter Tiberiu inspector şef, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu

219631; 215539 0749678296

Pană Gheorghe comandant, Centrul Militar Judeţean Giurgiu 217571; 213095 0727376348 0731357399

Patentaşu Petre director executiv, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu

230491; 210442 0785258500 0723605969

Ilie Vasile director, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu

219400; 216444; 217210 0731606388

Popescu Ioana director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu

211410; 214760 0746248609

Marinescu Paul director executiv, Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu

214176 0722254267

Petre Petre inspector şcolar general, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Giurgiu

214255, 214537 0720064066

Stoian Niculae director general, S.C. „Uzina Termoelectrica” S.A. Giurgiu

0769060301 secretariat: 0769060259 0769060260 Fax 216665

Iosif Nicolae Gabriel şef serviciu tehnic exploatare, S.C. WIROM GAS S.A. Bucureşti - Punct de lucru Giurgiu

213030 0723363714

Gogoaşă Marian specialist suport, ROMTELECOM S.A. – Centru operaţiuni Teleorman - Giurgiu

217454 0766505878

Gheban Constantin director, Unitatea Teritorială de Reţele Giurgiu - Sucursala de Distribuţie şi Furnizare Energie Electrică „Muntenia Sud”

212006;205702 0722501487

41

Ardei Dumitru director, A.N.I.F. – Filiala Giurgiu 216052 0722707669

Buga Dan Costel Viorel şef structură, Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Judeţul Giurgiu

214596 0722607262

Consultanţi

Jianu Tudor expert, Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu

219962 0720888314

Mihoci Iulia Carmela inginer, Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu

219962 0720888310

Boţoroagă Mădălina ofiţer specialist I - Centrul operaţional judeţean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”VLAŞCA” al Judeţului Giurgiu

212124; 211212 0733928339 0753049955

Bădoi Mihai expert, A.N.I.F. – Filiala Giurgiu 216052 07235686148

Măneci Viorel expert, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu

216444 0731606391

42

Anexa 3 la Plan seisme şi alunecări de teren

Membri - COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ GIURGIU

Instituţia Nume, prenume Calitate Funcţia Mobil Fix Fax E-mail

Instituţia Prefectului - Judeţul Giurgiu Crişu Nina Carmen

Preşedinte Prefect 0746292265 0246214941 0246214263; 0246214526

[email protected]

Consiliul Judeţean Giurgiu Mustăţea Vasile Vicepreşedinte Preşedinte 0721263123 0372462611 0372462651 0372462665

[email protected]

S.C. "AZOCHIM" S.R.L. Călugăreni Anton Sinel Membru Director 0722328771 0246281222 0246281222 [email protected]

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al judeţului Giurgiu

Apostol Emil Membru Inspector şef 0753049950 0246211212 0246212229 [email protected]

A.N.I.F. - Filiala Giurgiu Ardei Dumitru Membru Director 0722707669 0246211209 0246216052; 0213112300

[email protected]

Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu

Bărdăune Petre Membru Inginer 0720888311 0246213206 0246213206 [email protected]

Comisariatul Regional Argeş al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu

Breazu Dana Membru Comisar 0749011855 0246216502; 0346401025

0246216502; 0346401026

[email protected]

Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Judeţul Giurgiu

Buga Dan Costel Viorel

Membru Şef structură 0722607262 0246214596 0246214596 [email protected]

S.R.I. - Direcţia Judeţeană de Informaţii Giurgiu

Bujan Silviu Dănuţ

Membru Locţiitor comandant unitate

0733520278; 0727337555

0246202900 0246202943

Secţia "Drumuri Naţionale" Bucureşti - Sud Capră Alexandru Membru Şef secţie 0754070375 0213186708 0213186708; 0213186707

[email protected]

S.C. Global Energy Production S.A. Cepraga Sorin Membru Director general

0769060259; 0769060260

0769060256; 0769060257

0246216665 [email protected]

S.C. "ALCHIMEX" S.A. Herăşti Crînguşi Claudiu Membru Director 0722205719 0213108478; 0213108484; 0246247772

0213108655; 0246247773

[email protected]

43

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu Demeter Tiberiu Membru Inspector şef 0749678296 0246219631 0246215539 [email protected]

Direcţia judeţeană de Statistică Giurgiu Desculţu Irina Alexandra

Membru Director executiv

0723596715 0246214914 0246218932 [email protected]

Direcţia Silvică Giurgiu Dumitrescu Dan Membru Director 0722273837 0246218238; 0246218239


Unitatea Teritorială de Reţele Giurgiu - Sucursala de Distribuţie şi Furnizare Energie Electrică "Muntenia Sud"

Gheban Constantin

Membru Director 0722501487 0246205702 0372876630 [email protected]; [email protected]

ROMTELECOM S.A. - Centrul operaţiuni Teleorman - Giurgiu

Gogoaşă Marian Membru Specialist suport

0766505878 0246217454; 0246215349


Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu

Ilie Vasile Membru Director 0731606388 0246219400; 0246217210

0246216444 [email protected]; [email protected]

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Giurgiu

Ionescu Laurenţiu Costel

Membru Director executiv

0721525899; 0724025445

0246215108; 0246213316


S.C. WIROM GAS S.A. Bucureşti - Punct de lucru Giurgiu

Iosif Nicolae Gabriel

Membru Şef servicu tehnic - exploatare

0723363714 0246213030; 0246213023


Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Giurgiu

Marin Constantin Membru

Director executiv relaţii contractuale

0728141000; 0742141000

0246216796 0246216202 [email protected]; [email protected]

Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu Marinescu Paul Membru Director executiv

0722254267 0246214176 0246217251 [email protected]

C.N. Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu

Matei Cristian Membru Director general

0725222230 0246213003; 0246211528


Societatea Naţională de Cruce Roşie - Filiala Giurgiu

Măcelaru Marian Membru Director 0744535745 0346566137 [email protected]

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu

Nae Dumitru Membru Director executiv

0744318968 0246230491 0246210442 [email protected]; [email protected]

SSM - S.C. RUUKKI S.R.L. Nae Monica Gabriela

Membru Responsabil mediu


Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu

Nan Aurel Membru Şef STPF 0762226511; 0743169473

0246213640 0246211785 [email protected]

44

Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu

Ioan Daniel Şef ITPF 0746113724

Centrul Militar Judeţean Giurgiu Pană Gheorghe Membru Comandant 0731357399; 0727376348

0246217571; 0246213095


Inspectoratul Teritorial de Muncă Giurgiu Pană Ionel Membru Inspector şef 0745990198 0246218754 0246218754 [email protected]

Agenţia Teritorială ARR Giurgiu Peicea Alexandru Membru Şef agenţie 0730087123; 0721275299

0246218265 0246218265 [email protected]

Inspectoratul Judeţean Şcolar Giurgiu Petre Petre Membru Inspector şcolar general

0720064066 0246214255 0246214537 [email protected]

C.F.R. Călători Giurgiu Pîrlog Gabriela Membru Şef staţie 0721280979 0246211098 0246211098 [email protected]

Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu Popescu Ioana Membru Director executiv

0746248609 0246214760 0246211410 [email protected]

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu Radu Ion Membru Director executiv

0723155296 0246212038; 0246216638


Oficiul Judeţean Poştal Giurgiu Rădoi Florea Membru Şef 0744216709 0246216979 0246212000 [email protected]; [email protected]; [email protected]

Staţia Meteorologică Giurgiu Sima Liliana Membru Şef staţie 0727306739 0246211040 0246211040 [email protected]

Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Giurgiu

Sindie Liviu Membru Şef oficiu 0722664815 0246215098 0246214856 [email protected]

S.C. "ALCEDO" S.R.L. Herăşti Stăncescu Constantin

Membru Director 0722249745 0246253513; 0246253515


Serviciul de Ambulanţă Judeţean Giurgiu Stoenescu Iulian Membru Manager general interimar

0723600895 0246214054 0246214054 [email protected]

Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu Stoica Dragoş Membru Director 0740247805

0737166761; 0246278278; 0246270952; 0214689357


Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu Tache Vasile Membru Inspector şef 0757060601 0246207001; 0246213212

0246219754; 0246207120

[email protected]

45

S.C. "PANEBO GAZ" S.R.L. Giurgiu Văduva Alexandru

Membru Director 0722630727 0346566912 0346566912 [email protected]

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Giurgiu

Velican Virginia Membru Director executiv

0744525562 0246213069 0246218718 admin.grgrjud*[email protected]; [email protected]; [email protected]

COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nume Prenume Calitate Localitate Telefon mobil Telefon Fax E-mail

TACHE ION Preşedinte

Adunaţii Copăceni

0722230675

282176 282176 [email protected] CIUCĂ CONSTANTIN Vicepreşedinte 0731313373

ENE AUREL Şef S.V.S.U. 0731313383

NICULAE COSTIN Secretar 0723611637

ROTARU ION VIOREL Preşedinte

Băneasa

0766286850

285101 0372870181 [email protected] MARTIN VIRGIL MARIAN Vicepreşedinte 0766131432

MARTIN DANA Şef S.V.S.U. 0766131430

CHIRIAC IOANA Secretar 0726552586

BĂNICĂ EMILIAN Preşedinte

Bolintin Deal

0726141291

273074 273074 [email protected] OPRESCU COSTEL Vicepreşedinte 0726141293

TUDOR CONSTANTIN Şef S.V.S.U. 0723274186

NUŢĂ COSTAN SORIN Secretar 0735456994

SUGUREL NICOLAE Preşedinte

Bolintin Vale

0735537612

271187 270990 [email protected] ROTARU TĂNASE Vicepreşedinte 0735537613

CODIN ŞTEFAN Şef S.V.S.U. 0735537616

BRAN RODICA Secretar 0735537614

PĂTRĂŞESCU RADU Preşedinte

Bucşani

0785278970

263075 263075 [email protected] PURCARU GHEORGHE Vicepreşedinte 0785278975

CÎŢAN MARIANA Şef S.V.S.U. 0785278971

TUDOR PETRUŢ Secretar 0785278978

ANDREI LUCIA Preşedinte

Bulbucata

0723214451

275312 275433 [email protected] ACHEAUA LAUREN'IU Vicepreşedinte 0727947253

NIDELEA MARIN Şef S.V.S.U. 0730559017

46

CHINA MIHAI Secretar 0730559021

PREDA DUMITRU Preşedinte

Buturugeni

0720285910

277168 277110 [email protected] MIHAI MARIAN Vicepreşedinte 0733555457

DĂNĂLACHE MIHAI Şef S.V.S.U. 0765502010

STAN DUMITRU Secretar 0733555458

VOINEA MARIN Preşedinte

Călugăreni

0731731689

281313 281240 [email protected] POPESCU MIHAI Vicepreşedinte 0731731619

SINGUREANU ŞTEFAN Şef S.V.S.U. 0731731613

SCARLAT GHEORGHE Secretar 0726279265

NIDELEA FLORIN Preşedinte

Clejani

0722325006

261176 261003 0346816521 [email protected] CONSTANTIN COSTIN Vicepreşedinte 0762767001

STAN MARIN Şef S.V.S.U. 0766623860

CONSTANTIN MĂRIOARA Secretar 0723351382

STOICA CONSTANTIN Preşedinte

Colibaşi

0723650830

227111 227111 227277 [email protected] DRAGNEA MARIAN Vicepreşedinte 0730033643

MUSAT GHEORGHE Şef S.V.S.U. 0730033644

ILINCA MARIN Secretar 0730033640

ENACHE AUREL FLORIAN Preşedinte

Comana

0756166007

283114 283302 283114 [email protected]

OTETARU CĂLIN Vicepreşedinte 0766331127

STAN MARIA TUTINA Şef S.V.S.U. 0756166005 0766692187

CRĂCIUN ION Secretar 0724950302

LIXANDRU GABRIEL Preşedinte

Cosoba

0723368645

253739 253887 [email protected]

LIXANDRU MIRCEA Vicepreşedinte 0720061779

ENACHE DUMITRU Şef S.V.S.U. 0720071328

MÂNZU CRISTINA Secretar 0722538272 0720071328

VASILICĂ ELENA Preşedinte

Crevedia Mare

0733672151

264155 264266 [email protected] GHEORGHE MARIN Vicepreşedinte

0733672155 0726829737

MILITARU MARIA Şef S.V.S.U. 0725897644

MINDRICEL FLORENTINA Secretar 0733672154

47

BARBU VASILE Preşedinte

Daia

0722609643

244085 244085 [email protected] ŞTEFAN DOREL Vicepreşedinte 0722684940

FLORESCU MARIAN Şef S.V.S.U. 0724216983

CHIRAN NICULINA Secretar 0724216981

DUMITRU CONSTANTIN Preşedinte

Floreşti - Stoeneşti

0720018721

256258 256258 [email protected] LAZĂR CONSTANTIN Vicepreşedinte 0725212702

CRĂCIUN MONICA Şef S.V.S.U. 0725217464

CRISTEA VASILICA Secretar 0725212703

CĂRĂŢEANU MARIAN Preşedinte

Frăteşti

0730114429

0373501070 0373501069 [email protected] DOGARU DUMITRU Vicepreşedinte 0732818151

VASILE PETRUTA Şef S.V.S.U. 0726278937

MITROI FLORENTINA Secretar 0745187973

MANEA GHEORGHE Preşedinte

Găiseni

0766071901


STAICU ALEXANDRU Vicepreşedinte 0721127711 0766071902

PREDA ELENA Şef S.V.S.U. 0769482172 0766071908

PLOSCAN PETRIŞOR Secretar 0766071903

MARCU DUMITRU Preşedinte

Găujani

0766051347

250822 250822 [email protected] SOARE MARIN Vicepreşedinte 0722552273

CIOCAN IONEL Şef S.V.S.U. 0762676940

DUNĂRE AURICA Secretar 0724097494

CĂRĂPĂNCEANU

CONSTANTIN Preşedinte

Ghimpaţi

0721263140

276409 276256 [email protected] IONESCU ION Vicepreşedinte 0727706574

IVAN AUREL Şef S.V.S.U. 0727706896

PENCIU MARIA Secretar 0729031047

BARBU NICOLAE Preşedinte

Giurgiu

0725770010

213587 213588 214485 214489 215631 216698


CHIRA STĂNEL SVSU 0726790901

VLADU ALEXANDRU Vicepreşedinte 0725770008 0722330834

POPAZU LIVIU Vicepreşedinte 0725770009 0730505505

48

ROŞU PETRE Secretar 0722329464

CIOBANU LAZĂR Director economic 0721272482 SVSU 219409 219409

DAIA DĂNUŢ Preşedinte

Gogoşari

0762667363

228114 228159 [email protected] RĂUŢĂ GHEORGHE Vicepreşedinte 0769371766

PÂRVU LOREDANA Şef S.V.S.U. 0784779958

CHELU SEPTEMBRIE Secretar 0784217929

MARIN ION Preşedinte

Gostinari

0730033632

259368 259367 [email protected] DRĂGAN GHEORGHE Vicepreşedinte 0730033630

MINEA MARIAN Şef S.V.S.U. 0730033636

CĂLIN COSTEL Secretar 0730033633

VĂCARU DUMITRU Preşedinte

Gostinu

0722454874

229141 229106 229141 [email protected] PESTRIŢU MARIAN Vicepreşedinte 0762268710

PESTRIŢU MARIAN Şef S.V.S.U. 0762268710

ȚÂRU FLOAREA Secretar 0731357625

TUDOR FLOREA Preşedinte

Grădinari

0732147160 0722451277

251514 251514 [email protected] DUMITRACHE GHEORGHE Vicepreşedinte 0732147165

FICA SAMUEL Şef S.V.S.U. 0733684853

DOGARU PETRUŢA Secretar 0732147161

SURDULEASA FLORENTIN Preşedinte

Greaca

0766412616

246042 Şcoala246030 Poliţia246020

246042 [email protected] TÎRNARU VASILE Vicepreşedinte 0769095996

BENGHE ION Şef S.V.S.U. 0769095994

MINCIU MARIANA Secretar 0769095984

CICIREAGĂ ION Preşedinte

Herăşti

0726731695

253495 253495 [email protected] SIMION FLORIAN Vicepreşedinte 0723345244

DOCIU NICOLAE Şef S.V.S.U. 0724361942

BARBU MARIA Secretar 0769917073

MANEA SILVIAN Preşedinte

Hotarele

0727306238

247205 247205 [email protected] PARASCHIV GHEORGHE Vicepreşedinte 0722208005

BEBERECHE MARIAN Şef S.V.S.U. 0768147261

MARCU ADRIAN Secretar 0723000492

49

CEAUŞU COSTIN Preşedinte

Iepureşti

0722619850

232188 232168 [email protected] ZLATE DUMITRU Vicepreşedinte 0737531670

GEORGESCU MIHAI Şef S.V.S.U. 0726211253

NOAPTE GHEORGHE Preşedinte

Isvoarele

0722433379

[email protected] DUMITRAŞCU ION Vicepreşedinte 0722223156

LOGOFĂTU NICUŞOR Secretar 0733053957

ILIE ION Şef S.V.S.U. 0722565250

STANCIU ALIN BĂNICĂ Preşedinte

Izvoarele

0765202111

248104 248016 248104 [email protected] CAZACU SILVIU Vicepreşedinte 0766643656

DAIA GHEORGHE Şef S.V.S.U. 0768109523

CHIVU FLOREA Secretar 0762261723

TĂNASE CONSTANTIN Preşedinte

Joiţa

0733076281

252250 252168 [email protected] PARASCHIV VASILE Vicepreşedinte 0733076282

IORGULESCU EMANOIL Şef S.V.S.U. 0733076283

DRAGOMIR BEBE DAN Secretar 0725225788

NEGRU MARIAN Preşedinte

Letca Nouă

0761581545

260015 260015 [email protected] LUCA ILIE Vicepreşedinte 0760391796

DAN IOANA Secretar 0720053348

MORARU GHEORGHE Şef S.V.S.U. 0766639400

ŞOAVĂ EUGEN Preşedinte

Malu

0723634242

241106 241106 [email protected] JANTEA MIREL Vicepreşedinte 0766107963

PEIA MIHAI Şef S.V.S.U. 0767363716

DAIA MARIN Secretar 0766537689

NIŢU ION Preşedinte

Mihai Bravu

0726893894


NICHITA CRISTIAN Vicepreşedinte 0723432793

IUGA-MATEI GHEORGHE Secretar 0752449643 0723306551

PETCU DANIEL Şef S.V.S.U. 0752449641 0729284870

DOBRE MIHAI Preşedinte Mihăileşti

0744211739 278004 Pol. 278001

278392 [email protected] STANCU GHEORGHE Vicepreşedinte 0729223175

50

ZANFIR CORNEL Şef S.V.S.U. 0731364235 0728827106

PRICA MIRELA Secretar 0731364237

DRĂGAN VIRGINIA Preşedinte

Mîrşa

0733066526

268187 268235 268187 [email protected] BADEA ŞTEFAN Vicepreşedinte 0733066451

STANCIU MIHAI Şef S.V.S.U. 0733066456

RAVAS LUMINIŢA Secretar 0733066452

JIPA JEAN Preşedinte

Ogrezeni

0722468854


LUPU DĂNUŢ CRISTIAN Vicepreşedinte 0722663732 0730091737

ZOTA MARIUS Şef S.V.S.U. 0761088808

GHEORGHE ION Secretar 0744348768 0722586792

BURTAVEL ION LAURENŢIU Preşedinte

Oinacu

0722392607


ROŞCA CONSTANTIN Vicepreşedinte 0728249393

JURUBIŢĂ CLAUDIU Şef S.V.S.U. 0727341272

MIHALCEA ION Secretar 0735185941 0727564958

CORBEA CĂTĂLIN Preşedinte

Prundu

0766460315

245151 245117 245120 [email protected] CRISTESCU GIGI Vicepreşedinte 0766370461

NEDELCU LIVIA Şef S.V.S.U. 0760505767

STOICA IOANA Secretar 0766723204

BREAZU GHEORGHE Preşedinte

Putineiu

0736649169

0372772770 0372772771

233103 [email protected] TOPALĂ PETRIŞOR Vicepreşedinte 0720051638

CĂCIULAN LEONIDA Şef S.V.S.U. 0731342187

DAMIAN VIORICA Secretar 0720023753

SPĂLATU COSTEL Preşedinte

Răsuceni

0727796010

238142 238142 [email protected] MAREŞ FLORIN Vicepreşedinte 0724510699

MOCANU ALEXANDRU Şef S.V.S.U. 0726352416

DOMILOIU GEORGE Secretar 0762285833

GHIDĂNAC MARIN Preşedinte

Roata de Jos

0728486401

266115 266103 266115 [email protected] VOICU ION Vicepreşedinte 0731327828

MOROCAN ILIE Şef S.V.S.U. 0731327874

51

ALEXANDRESCU CAMELIA Secretar 0731327830

IOSIF VIOREL Preşedinte

Săbăreni

0722796674

253293 253358 [email protected] PAVEL FLORIN Vicepreşedinte 0726755674

DUŢĂ SANDU Şef S.V.S.U. 0726755676

NICA MIRELA Secretar 0726755675

PAŞOL IONEL Preşedinte

Schitu

0766300699

276219 890699 [email protected] VLAD NICOLAE Vicepreşedinte 0733674925

MUŞAT PAUL DOREL Şef S.V.S.U. 0733674927

GAVRILESCU AURELIA Secretar 0733674924

PĂTULEANU MARIAN Preşedinte

Singureni

0721680625

234213 234213 [email protected] TĂGÂRŢĂ ŞTEFAN Vicepreşedinte 0733334130

PUIU MIHAIL Şef S.V.S.U. 0766536418

DRAGNE GHEORGHE Secretar 0723291589

GHEONU MIHAI Preşedinte

Slobozia

0733945860

242089 242079 [email protected] MEZAROŞ NECULAE Vicepreşedinte 0721483243

PANAIT STANCU Şef S.V.S.U. 0733945865

GHIŢĂ DUMITRU Secretar 0733945863

ŞIU SILVIAN Preşedinte

Stăneşti

0723561427

235107 235107 [email protected] BIBICĂ NICOLAE Vicepreşedinte 0733334119

SĂRĂCILĂ FLORIN NICU Şef S.V.S.U. 0733334121

BĂICEANU COSTEL Secretar 0723334120

ENE ILIE Preşedinte

Stoeneşti

0747339688

234521 234520 [email protected] NIDELEA ION Vicepreşedinte

DUMITRESCU PETRUŢ Şef SVSU 0761524594

DOBRE AUREL Secretar 0762421101

IONESCU CONSTANTIN Preşedinte

Toporu

0724096536

236107 236107 [email protected] DOBRICĂ VALENTIN Vicepreşedinte 0734735003

BĂDĂLĂU IONEL Şef S.V.S.U. 0724956380

POPAZU EUGENIA Secretar temporar

PETRE NICOLAE Preşedinte Ulmi

0735786311 255046 255049 [email protected]

MANOLACHE PETRE Vicepreşedinte 0735786312

52

TRICĂ FLORIN Şef S.V.S.U. 0735786317

LAZĂR EMILIAN Secretar 0735786314

MOTOTOLEA MARIN Preşedinte

Valea Dragului

0723837094

258872 258872 [email protected] COMĂNEANU PETRE Vicepreşedinte

0723582237 Şef S.V.S.U.

DASCĂLU ION Secretar 0762257014

PREDA VASILE Preşedinte

Vărăşti

0731333737

237121 237205 [email protected] MARCU GHEORGHE Vicepreşedinte 0725218598

ŢANE IONEL Şef S.V.S.U. 0731333741

DANCU MARIA Secretar 0731333739

BĂLAN MARIAN Preşedinte

Vedea

0766586298

240120 240120

Şcoala240123 [email protected]

GHIMUŞ MARIN Vicepreşedinte 0768311914

CRAICIU DUMITRU Şef SVSU 0725562893

CLEJANU LUCIAN Secretar 0766362857

NEACŞU MARIN Preşedinte

Vînătorii Mici

0731368740


NĂSTĂSILĂ MARIAN Vicepreşedinte 0731368742

CIRIMPEI CARMEN Secretar 0731368741 0727815977

NICULAE DUMITRU Şef S.V.S.U. 0731368739

53

Anexa nr. 4 C.J.S.U. PROCEDURA DE URGENŢĂ P U

JUDEŢUL GIURGIU ACTIVITĂŢILE GENERALE ALE C.J.S.U. PENTRU PREGĂTIREA ŞI EXECUTAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE - INTERVENŢIE

ETAPA ACŢIUNEA ORGANISMUL C.J.S.U.

PREDEZASTRU

1. ORGANIZARE

PRESEDINTELE COMITETULUI

MEMBRII COMITETULUI

A. Însuşirea prevederilor -H.G. 2288/2004; O.U.G 21/2004; H.G. 1491/2004; Ordin M.T.C.T/ M.A.I. 1995/2005/1160/2006; Regulamentul de funcţionare al C.J.S.U. B. Constituirea - C.J.S.U. - -Secretariatului Tehnic Permanent C. Dispunerea -întocmirii planului de activităţi al comisiei; -elaborării studiilor privind pericolul la dezastre şi urmările lor; - elaborării planurilor de protecţie şi intervenţie; - elaborării procedurilor de acţiune; - întocmirii planul de asigurare a resurselor umane, materiale şi financiare; - pregătirea activării CJCCI;

a. Stabilesc domeniul şi categoria de responsabilităţi pentru fiecare component al comitetului;

b. Stabilesc activităţi pentru planul Comitetului; c. Urmăresc asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare pentru realizarea

acţiunilor în faza premergătoare dezastrului şi planificarea post dezastru; d. Participă în cadrul CJCCI. D. Executa controlul deciziilor; E. Întocmesc sinteze şi rapoarte pentru Comitetul National.

54

2. PROGNOZA

a. Identifică hazardul; -pe teritoriul judeţului -în alte zone, cu implicaţii asupra judeţului. b. Identifică sistemului de supraveghere şi control; c. Stabilesc parametrilor necesari pentru evaluare; d. Prelucrează parametrii şi concluziile; e. Asigură sistemul de transmitere, stocare şi prelucrare a informaţiilor; f. Evaluarea hazardului; g. Evaluarea riscului. Zonare; h. Elaborarea primei părţi a studiului; A. Controlul şi avizarea acţiunilor; B. Rapoarte, sinteze şi cereri de asigurare a resurselor la organismele abilitate

55

3. PREVENIRE

a. Analiza condiţiilor: -geografice; -geologice; -hidro-meteorologice; -de structură economico-socială; -de polulaţie; -de urbanism şi amenajare a teritoriului; -de resurse; b. Identificarea şi/sau stabilirea criteriilor şi condiţiilor de: -evitare a hazardului; -minimalizarea riscului; c. Identificarea, completarea şi/sau realizarea sistemelor de: -notificare; -înştiinţare; -informare; d. Asigurarea sistemelor de alarmă publică; e. Identificarea, completarea şi/sau crearea sistemelor de: -supraveghere şi control; -cercetare, căutare; f. Urmărirea respectării şi/sau aplicării legislaţiei şi normativelor în vigoare privind

prevenirea pericolelor şi diminuarea riscului suplimentar în cazul cutremurelor de pământ;

A. Controlul şi avizarea acţiunilor; B. Urmărirea înlăturării surselor de risc prin realizarea acţiunilor şi îndeplinirea măsurilor de

evitare-minimizare. Acţiuni restrictive şi punitive conform legilor în vigoare; C. Rapoarte, sinteze şi cereri de sprijin sau colaborare; D. Dispoziţii pentru elaborarea propunerilor privind nevoile de cercetare-ştiinţifică în domeniu.

56

4. PROTECŢIA

a. Stabilirea condiţiilor şi criteriilor de protecţie individuală şi familială, cuprinzând: -pregătirea locuinţei; -asigurarea familială; -reguli de comportare; -restricţii; b. Stabilirea condiţiilor şi criteriilor de protecţie colectivă referitoare la: -necesitatea părăsirii temporare a zonei de pericol; -evacuare; -relocare; c. Stabilirea domeniului şi condiţiilor de funcţionare a sistemului de control şi supraveghere

în vederea asigurării măsurilor de protecţie; d. Stabilirea domeniului, condiţiilor şi a modalităţilor de asigurare a măsurilor de profilaxie

în zona hazardului: asigurarea resurselor, aplicarea măsurilor profilaxie; e. Identificarea, completarea şi/sau asigurarea condiţiilor de realizare a primului ajutor şi a

asistenţei medicale de urgenţă; f. Asigurarea existenţei şi a funcţionării unor structuri organizatorice pentru realizarea

acţiunilor PPPI; g. Definitivarea studiului privind acţiunile în cazul cutremurelor de pământ şi a dezastrelor

complementare; h. Planificarea acţiunilor prin elaborarea Planului. i. Elaborarea şi desfăşurarea unui plan de instruire-pregătire pentru: -personalul cu responsabilităţi; -populaţie; j. Asigurarea bazei tehnico-materiale şi didactice a acestui proces de instruire-pregătire; A. Controlul executării acţiunilor; B. Avizarea studiilor şi a planurilor de protecţie-intervenţie; C. Conducerea programului de instruire-pregătire; D. Sinteze şi rapoarte către Comitetul National;

ÎN TIMPUL PRODUCERII

DEZASTRULUI

5. NOTIFICAREA

A. Primeşte notificarea despre un dezastru complementar cutremurului de pământ pe teritoriul judeţului sau în zonele vecine cu implicaţii asupra judeţului;

B. Activează C.J.S.U.; C. Activează CJCCI; În cazul cutremurelor de pământ sau al unui dezastru complementar cu acţiune prin surprindere: a. Îşi asigură protecţia individuală (şi familială dacă este cazul); b. Se deplasează la CJCCI; c. Execută acţivităţile din procedură, etapa 6

57

POSTDEZASTRU

6.ORGANIZARA INTERVENŢIEI

A. Se deplasează laCJCCI; B. Dispune culegerea informaţiilor şi datelor suplimentare despre dezastru; C. Dispune instruirea organelor interesate; D. Analizează situaţia creată; E. Elaborează şi transmite dispoziţii preliminare de acţiune; F. Dispune executarea alarmării publice, dacă este posibil; G. Dispune aplicarea Planului de evacuare şi/sau relocare, la propunerea Comitetului; H. Dispune informarea publicului şi mass-media despre situaţia creată; C.J.S.U. se prezintă în CJCCI şi execută următoarele activităţi: a. Însuşirea datelor şi informaţiilor cunoscute; b. Culegerea unor date şi informaţii suplimentare; c. Analiza situaţiei create; d. Elaborarea propunerilor pentru acţiuni preliminare urgente; e. Elaborarea propunerilor pentru hotărârea intervenţiei; f. Organizarea cooperării cu alte sisteme; g. Analizând situaţia din teren, dacă este cazul, pregăteşte planul de evacuare şi face

propuneri pentru aplicarea lui; h. Activitatea întregului sistem de intervenţie. Transmiterea dispoziţiilor către

componentele sistemului.

58

7. INTERVENŢIA

A. a. Conducerea intervenţiei; b. Desfăşurarea acţiunilor de intervenţie: -cercetare-căutare; -control şi supraveghere; -deblocare-salvare; -prim ajutor medical; -transport răniţi; -asistenţă medicală de urgenţă; -spitalizare; -profilaxie; -refacere avarii la reţele; -restricţii de circulaţie şi consum; -respectare regului de comportare; -pază, ordine, îndrumarea circulaţiei; -stingerea incendiilor; -deblocare căi de acces şi drumuri; -înhumarea cadavrelor; -neutralizare agenţi nocivi; -organizarea manevrei de forţe şi a schimburilor de lucru; c. Hrănirea formaţiilor de intervenţie; d. Asigurarea medicală a formaţiilor de intervenţie; e. Asigurarea tehnico-materială a acţiunilor de intervenţie; f. Încetarea acţiunilor; g. Propuneri privind restrângerea lucrărilor şi refacerea capacităţii de acţiune; B. Controlul şi coordonarea acţiunilor de intervenţie; C. Rapoarte şi sinteze pentru Comitetul National; D. Cereri de sprijin şi ajutor pentru desfăşurarea intervenţiei.

59

8. EVACUARE RELOCARE

A. Activitatea comisiei de evacuare; B. Analiza situaţiei create; C. Dispoziţii pentru executatrea evacuării şi/sau relocării; D. Aplicarea planului de evacuare şi/sau relocare; E. Dispoziţii şi cereri pentru asigurarea mijloacelor de transport şi a celorlalte resurse

necesare; a. Activitatea punctelor de primire-repartiţie; b. Organizarea transportului; c. Asigurarea logistică a sinistraţilor; d. Asigurarea sanitară a acţiunii; e. Organizarea pazei, ordinii şi a îndrumării circulaţiei; f. Propuneri pentru asigurarea materială şi financiară a acţiunii de evacuare şi/sau relocare; g. Informarea publicului şi mass-media.

Acţiuni pe termen lung

9. RESTABILIRE

REABILITARE

A. Activitatea C.J.S.U.; B. Analiza situaţiei create; C. Planificarea acţiunilor pe termen lung: -categorii de acţiuni; -responsabilităţi; -resurse umane, materiale, financiare; -daune şi compensaţii; D. Sinteze şi rapoarte pentru Comitetul National, E. Cereri de sprijin, ajutor şi asigurare a resurselor; a. Elaborarea planificării; b. Repartiţia responsabilităţilor; c. Controlul şi supravegherea; d. Asigurarea acţiunilor; e. Reorganizarea activităţilor economico-sociale. Reabilitarea; f. Urmărirea asigurării daunelor şi a compensaţiilor;

60

Anexa nr. 5

SCHEMA DE ÎNŞTIINŢARE NOTIFICARE

COMITETUL MINISTERIAL PENTRU

SITUATII DE URGENTA

COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE

URGENTA GIURGIU

CJCCI / Dispecerat ISU

ORGANISME DE

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

MEMBRII COMITETULUI

JUDETEAN PENTRU SITUATII

DE URGENTA

MUNICIPIU

ORAŞE

AGENŢI ECONOMICI

-INSPECTORATUL JUDETEAN

PENTRU SITUATII DE URGENTA

VLASCA

-DIRECŢIA DE SĂNĂTATE

PUBLICĂ

-AGENTIA DE PROTECŢIE A

MEDIULUI

-S.G.A.

-STAŢIA METEO

FORMAŢII DE SPECIALITATE

JUDEŢENE

FORMAłII DE

SPECIALITATE

FORMAłII DE

SPECIALITAT

ZONA DE

RISC

61

Anexa nr. 6

S I T U A Ţ I A Obiectivelor care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren

Nr. crt.

Localitatea Adresa Regim

înălţime Anul

construirii Locuitori (medie,

aproximativ) Obs.

1. Municipiul Giurgiu Bloc 92 , Piaţa Unirii P+4 1965 276

2. Municipiul Giurgiu Bloc 48 CEC, strada Gării P+4 1967 144

3. Municipiul Giurgiu Bloc 32, strada Portului P+4 1974 107

4. Municipiul Giurgiu Bloc 60, strada Portului P+4 1965 180

5. Municipiul Giurgiu Bloc 1 - 7, strada Mareşal Foch P+4 1963-1964 720

6. Municipiul Giurgiu Bloc 48, strada Republicii P+4 1964 144

7. Municipiul Giurgiu Bloc V32, strada Nicolae Bălcescu P+4 1974 96

8. Municipiul Giurgiu Bloc B1,B2 turn, strada Constantin Brâncoveanu

P+10 1976 264

9. Municipiul Giurgiu Bloc H1,H2,H3, strada 1 Decembrie 1918 P+4 1970-1971 180

10. Municipiul Giurgiu Bloc 1 - 7 Sahia P+4 1964 420

11. Municipiul Giurgiu Bloc G3, strada Oinacu P+4 1964 135

12. Municipiul Giurgiu Bloc Chesonieri P+3 1952 48

13. Municipiul Giurgiu Bloc 51, bulevardul Independenţei, P+3 1960 72

14. Municipiul Giurgiu Bloc MI P+3 1961 48

15. Municipiul Giurgiu Bloc 64 (centru) P+4 1966 192

16. Municipiul Giurgiu Bloc T 120 (Romarta) P+M+10 1977 360

17. Municipiul Giurgiu Bloc 48, 79, 16, 20, 34, 45, 45T P+4 1974-1977 860

18. Municipiul Giurgiu Bloc 32 (fostul magazin 1001) P+4 1975 96

19. Municipiul Giurgiu Bloc A1-A8, B1-B3, G1, G2, R, S, T, F40, C40, C2, U2, U30,32 (zona Policlinica), şoseaua Alexandriei

P+4 1967-1977 2238

20. Municipiul Giurgiu Bloc 24 - 33,35/ 511 P+4 1967-1977 1533

21. Municipiul Giurgiu Bloc 4,5,6,7/ 220 P+4 1977 660

22. Municipiul Giurgiu Bloc 8,9/ 420 P+4 1977 360

23. Municipiul Giurgiu Bloc 200/ A+B, 201-206 P+4 1974-1976 900

24. Municipiul Giurgiu Bloc P1-P8 P+4 1972-1973 480

25. Municipiul Giurgiu Bloc L1-L5 P+4 1972-1974 1200

62

26. Municipiul Giurgiu Bloc 309-312 (Turn) P+10 1977 528

27. Municipiul Giurgiu Bloc 104-109 P+4 1975 1020

28. Municipiul Giurgiu Bloc 207-212, 214 P+4 1976-1977 1020

29. Municipiul Giurgiu Bloc C9-C11, C16, C18 P+4 1977 720

30. Municipiul Giurgiu Bloc E1-E3 P+4 1972 540

31. Municipiul Giurgiu Bloc C1-C4 P+4 1971-1972 600

32. Municipiul Giurgiu Bloc 16, 20 (centru) P+4 1975-1977 108

33. Municipiul Giurgiu Bloc 45 T P+10 1975 135

34. Municipiul Giurgiu Bloc 1-3 (fabrica de zahar) P+1 1950 72

35. Municipiul Giurgiu Bloc 1-14, 16-24 P+1 1950 576

36. Municipiul Giurgiu Bloc IPB P+1 1950 24

37. Municipiul Giurgiu Hotel “Victoria”, Piaţa Unirii nr.1 P+1 1970 10

38. Municipiul Giurgiu Imobil nr.2, strada Vasile Alecsandri P+1 1882 35

39. Municipiul Giurgiu Imobil nr.7, strada Vasile Alecsandri P 1933 10

40. Municipiul Giurgiu Imobil nr.1, strada 7 Noiembrie P+1 1890 55

41. Municipiul Giurgiu Imobil nr.3, strada 7 Noiembrie P+1 1891 35

42. Municipiul Giurgiu Imobil nr.6, strada 7 Noiembrie P 1945 20

43. Municipiul Giurgiu Imobil nr.8, strada Nicolae Bălănescu P+1 1902 30

44. Municipiul Giurgiu Imobil nr.36, strada Nicolae Bălănescu P 1935 15

45. Municipiul Giurgiu Imobil nr.50, strada Nicolae Bălănescu P 1923 15

46. Municipiul Giurgiu Imobil nr.13, strada Gării P+1 1922 15






52. Municipiul Giurgiu Imobil nr.70, strada Gării P 1922 10









63



63. Municipiul Giurgiu Imobil nr.28, strada Libertăţii P+1 1922 15

64. Municipiul Giurgiu Imobil nr.4, strada Aleea Plantelor P 1898 10

65. Municipiul Giurgiu Imobil nr.12, strada Grasse P 1881 10

66. Municipiul Giurgiu Imobil nr.29, strada General Berthelot P 1900 25

67. Municipiul Giurgiu Imobil nr.6, strada Mihail Sadoveanu P 1920 20

68. Municipiul Giurgiu Imobil nr.7, strada Mihail Sadoveanu P 1870 15

69. Municipiul Giurgiu Imobil nr.22, strada Vlad Ţepeş P 1939 15



72. Municipiul Giurgiu Imobil nr.3, strada E. Varga P 1870 15

73. Municipiul Giurgiu Imobil nr.57, bulevardul CFR P 1940 20

74. Municipiul Giurgiu Imobil nr.47, strada Gheorghe Doja P 1937 15

75. Municipiul Giurgiu Imobil nr.39, strada Cărămidarii Noi P 1945 10

76. Municipiul Giurgiu Imobil nr.2, strada Victoriei P 1928 10

77. Municipiul Giurgiu Imobil nr.21, strada Dan Barbilian P 1880 10

78. Municipiul Giurgiu Imobil nr.193, bulevardul Eroilor P 1892 15

79. Municipiul Giurgiu Imobil nr.25, strada Dunării P 1910 20

80. Municipiul Giurgiu Imobil nr.80, strada Dunării P 1930 10

81. Municipiul Giurgiu Imobil fără număr, strada Portului P+2 1945 10

82. Municipiul Giurgiu Imobil nr.1, strada Ştefan cel Mare P+1 1923 15

83. Municipiul Giurgiu Imobil nr.69, strada Păcii P 1935 10

84. Municipiul Giurgiu, zona Giurgiu Nord

Imobil fără număr, strada Gloriei P+1 1945 10

85. Municipiul Giurgiu Grădiniţa cu program prelungit nr.2, strada

Nicolae Bălănescu - - -

86. Municipiul Giurgiu Grădiniţa cu program normal nr.1, şoseaua

Sloboziei, nr.62 - - -

87. Municipiul Giurgiu Grădiniţa cu program normal nr.2, şoseaua

Portului, nr.19 - - -

88. Municipiul Giurgiu Muzeul Judeţean de Istorie - - -

89. Municipiul Giurgiu Biblioteca Judeţeană, strada Ştefan cel Mare - - -

90. Municipiul Giurgiu Sediul „Proiect Construct”, strada Mircea cel

Mătrân - - -

91. Municipiul Giurgiu Cinema „Bucureşti”, strada Mircea cel Bătrân - - -

64

92. Municipiul Giurgiu Spitalul Judeţean Giurgiu (clădirea veche) - - -

93. Municipiul Giurgiu Policlinica Giurgiu, şoseaua Alexandriei, nr.5-9 - - -

94. Municipiul Giurgiu Şcoala de muzică, strada Mircea cel Bătrân, nr.

19-21 - - -

95. Municipiul Giurgiu Imobil (sediu de partide politice) nr.23, strada

Mircea cel Bătrân - - -

96. Municipiul Giurgiu Colegiul Naţional “Ion Maiorescu” - - -

97. Municipiul Giurgiu Prefectura Giurgiu (fosta cladire) - - -

98. Municipiul Giurgiu Turnul cu ceas - - -

În judeţ, în fiecare localitate pot fi afectate izolat locuinţe particulare construite până în 1977, în special din chirpici.

65

Anexa nr.7

S I T U A Ţ I A forţelor şi mijloacelor care vor fi angrenate pentru intervenţie în situaţii de urgenţă specifice riscului de cutremure

şi/sau alunecări de teren MAI/MAPN Nr. crt.

Forţe şi mijloace pe categorii şi destinaţii

Unitatea Forţe Mijloace

1

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al Judeţului Giurgiu

18 ofiţeri;

- 4 maiştri militari; - 120 subofiţeri

- 14 autosp. cu apă şi spumă - 2 autosp. descarcerare - 4 ambulanţe tip B pentru acordare prim ajutor; - 5 autocamioane de intervenţie - 10 autoturisme de serviciu - 5 motopompe remorcabile - 8 motopompe transportabile - 1 autospecială NBRC - 1 autospeciala de cautare salvare - 5 bărci pneumatice - 12 corturi; - 376 foi de cort; - 280 MCFG; 5 MCFG pentru răniţi la cap.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu - 120 persoane - 15 mijloace auto

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu - 2 ofiţeri; - 2 grupe de

subofiteri/Detaşamentul 1 jandarmi mobil;

- 5 câini de serviciu.

- 2 autocamioane; - 32 foi de cort; - 32 lopeţi şi târnăcoape;

Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu Centrul Militar judeţean Giurgiu

- 1 ofiţer - 10 agenţi - 1 p.c.

- 1 autocamion (30 pers) - 1autoturism ARO (7 pers)

66

Nr. crt.

Forţe şi mijloace pe categorii şi destinaţii

Unitatea Forţe Mijloace

U.M. 02208 Ghimpaţi - 1 subofiţer - 6 soldaţi / gradaţi

profesionişti

- 1autocamion KRAZ 255 B - 1 cort campanie 5,2 x 5,2 m - 4 brancarde - 2 lopeţi - 2 târnăcoape - 1 topor

U.M. 01867 Mihai Bravu - 2 subofiţeri - 5 soldaţi / gradaţi

profesionişti

- 1 autocamion DAC 665 T; - 1 cort campanie 5,2 x 5,2 m

67

Anexa 8 ZONE DE INTENSITATE SEISMICĂ PE SCARA MSK ŞI PERIOADA MEDIE DE

REVENIRE

68

Anexa nr. 9.1 PLANUL

DE GESTIUNE A ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

CATEGORIA ACŢIUNII Nr.

crt. ACŢIUNILE CARE SE DESFĂŞOARĂ

ETAPE

Cine execută Prede zastru

în timpul

post-dezastru

pe termen lung

1 2 3 4 5 6 7 8

PREVENIRE

1. Urmărirea evitării efectelor distructive ale seismelor şi alunecărilor de teren, a apariţiei unor dezastre complementare, prin: - analiza amplasamentelor şi a condiţiilor existente; - analiza solicitărilor de amplasament; - restricţii asupra activităţilor în zonele de risc; - interdicţii pentru noi amplasamente.

X - Serviciile de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului organizate la nivel judetean si local; - Organele teritoriale abilitate.

2. Urmărirea realizării unor măsuri şi acţiuni de minimizare a vulnerabilităţii în zonele de risc: - respectarea normativelor şi a condiţiilor de proiectare, construcţie, funcţionare şi exploatare; - realizarea unor măsuri şi acţiuni tehnico-organizatorice suplimentare la amplasamente şi obiective din zona de risc pentru diminuarea şi eliminarea vulnerabilităţii

X - Serviciile de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului organizate la nivel judetean si local; - Organele teritoriale abilitate; - Agenţii economici; - Populaţia.

3. Urmărirea realizării unor măsuri şi acţiuni de corecţie a caracteristicilor şi condiţiilor de funcţionare-exploatare în vederea diminuării şi eliminării vulnerabilităţii. - consolidări şi refaceri; - organizarea cooperării; - transmiterea dispoziţiilor de intervenţie.

X

NTERVENŢIE

1. Activarea CJSU, Centrului de conducere a acţiunilor de intervenţie unor formaţiuni de intervenţie la mişcarea seismică. Activitatea se realizează fără înştiinţare, prin iniţiativa proprie. Prezentarea la CCAI şi activarea acţiunilor.

X

C.J.S.U.

69



ETAPE


în timpul

post-dezastru

pe termen lung

1 2 3 4 5 6 7 8

2. În cazul unor dezaste complementare mişcării seismice sau alunecării de teren: - primirea informaţiilor despre producerea dezastrelor complementare; - notificarea informaţiei către CCPAESAT; - înştinţarea C.J.S.U. a formaţiunilor şi agenţilor economici interesaţi; - alarmarea publică.

X

- C.J.S.U.; - CJCCI.; - Formaţiunile specializate; - Agenţii economici; - Populaţia

3. Organizarea intervenţiei: - culegerea de date despre seism; - analiza situaţiei create şi decizii preliminare: - desfăşurarea acţiunilor de supraveghere, control, cercetare; - aplicarea măsurilor de protecţie, a restricţiilor şi interdicţiilor; - evaluarea urmărilor dezastrului, necesarului de formaţii; - repartiţia misiunilor (acţiunilor) - hotărârea pentru intervenţie

X

4. Desfăşurarea intervenţiei prin executarea acţiunilor planificate în etapa predezastru: - Cercetare-căutare; - Supraveghere şi control; - Protecţie; - Deblocare-salvare:oameni, animale bunuri; - Limitare-refacere avarii, sprijin; - Prim ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă, - Evacuarea; - Relocarea; - Restricţii de circulaţie şi consum; - Paza, ordine, îndrumarea circulaţiei; - Prevenire, stingerea incendiilor; - Scoaterea şi înhumarea cadavrelor; - Asigurarea sinistraţilor; - Neutralizare.Decontaminare; - Demolare. Curăţire; - Consolidări; - Refaceri,reabilitări.

X X - C.J.S.U.; - CJCCI.; - Formaţiunile specializate; - Agenţii economici; - Populaţia

INTERVENŢIE 5. Asigurarea realizării repartiţiei daunelor şi a compensaţiilor către cei afectaţi

de dezastru X - C.J.S.U.;

- CJCCI.;

70



ETAPE


în timpul

post-dezastru

pe termen lung

1 2 3 4 5 6 7 8

6. Restabilirea capacităţii de acţiune a sistemului de Protecţie-Intervenţie X X - Formaţiunile specializate; - Agenţii economici; - Populaţia

PROTECŢIE 1. Urmărirea respectării unor reguli de comportare specifice în zonele de risc şi de distrugeri: - elaborarea regulilor de comportare; - urmărirea realizării unor măsuri din ansamblul regulilor de comportare; - aplicarea regulilor de comportare

X - C.J.S.U.; - Secretariatul Tehnic

2. Proiectarea şi executarea unui prototip de locuinţă uşoară pentru cazarea sinistraţilor.

X

71

Anexa nr. 9.2

RESPONSABILITĂŢI ŞI MISIUNI PREFECTUL a) Asigura mijloacele necesare instiintarii si alarmarii populatiei din zonele ce pot fi afectate de situatia de urgenta specifica; b) Coordoneaza pregatirea populatiei pentru realizarea actiunilor de protectie si interventie in caz de dezastre provocate de situatia de urgenta specifica; c) Intocmeşte planuri de protectie si de interventie, in concordanta cu masurile adoptate de Comitetul national; d) Asigura desfasurarea actiunilor de limitare si de inlaturare a efectelor dezastrelor produse de o situatie de urgenta specifica, pentru salvarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente si acordarea asistentei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate; e) Stabileşte, impreuna cu operatorii economici si unitatile de profil, actiuni si masuri operative in zonele afectate, pentru inlaturarea efectelor situatiei de urgenta specifice, inclusiv pentru identificarea si inhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea in stare de functionare a serviciilor si unitatilor de gospodarie comunala, transport, telecomunicatii si alimentare cu energie electrica, gaze naturale, decontaminarea solului etc.; f) Centralizeaza datele privind urmarile dezastrelor si informeaza operativ Comitetul ministerial si Comitetul national; h) Sprijina constituirea, pregatirea si dotarea fortelor specializate ale societatii civile pentru interventia in cazul producerii situatiilor de urgenta specifice. REPREZENTANTII AUTORITATILOR PUBLICE LOCALE a) asigura mijloacele necesare instiintarii si alarmarii populatiei din zonele ce pot fi afectate de situatia de urgenta specifica; b) coordoneaza pregatirea populatiei pentru realizarea actiunilor de protectie si interventie in caz de dezastre provocate de situatia de urgenta specifica; c) intocmesc planuri de protectie si de interventie, in concordanta cu masurile adoptate de Comitetul national; d) asigura desfasurarea actiunilor de limitare si de inlaturare a efectelor dezastrelor produse de o situatie de urgenta specifica, pentru salvarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente si acordarea asistentei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate; e) stabilesc, impreuna cu operatorii economici si unitatile de profil, actiuni si masuri operative in zonele afectate, pentru inlaturarea efectelor situatiei de urgenta specifice, inclusiv pentru identificarea si inhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea in stare de functionare a serviciilor si unitatilor de gospodarie comunala, transport, telecomunicatii si alimentare cu energie electrica, gaze naturale, decontaminarea solului etc.; f) centralizeaza datele privind urmarile dezastrelor si informeaza operativ Comitetul ministerial si Comitetul national; g) asigura mijloacele financiare necesare activitatilor de protectie si interventie, precum si de educatie antiseismica a populatiei, in cazul producerii unei situatii de urgenta specifica; h) sprijina constituirea, pregatirea si dotarea fortelor specializate ale societatii civile pentru interventia in cazul producerii situatiilor de urgenta specifice. UNITĂŢILE MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE Participa la asigurarea urmatoarelor functii de sprijin:

72

1. monitorizarea pericolelor si situatiilor de urgenta specifice, precum si a efectelor negative ale acestora. In acest sens, Ministerul Apararii Nationale centralizeaza datele si informatiile privind monitorizarea pericolelor si situatiilor de urgenta specifice, precum si a efectelor negative ale acestora pentru structurile subordonate, monitorizeaza infrastructurile critice proprii si evalueaza efectele negative ale starilor potential generatoare de situatii de urgenta specifice; 2. executarea misiunilor de cautare si salvare a persoanelor, cu exceptia cautarii si salvarii persoanelor pe mare; 3. evacuarea personalului militar si civil din obiectivele proprii si asigurarea recepţiei si depozitării bunurilor evacuate din acestea; 4. acordarea asistentei medicale de urgenta, suplimentarea capacitatii de spitalizare a spitalelor subordonate si instalarea spitalelor de campanie; 5. localizarea si stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare; 6. asigurarea transportului resurselor necesare pentru interventie si asistenta de prima necesitate in situatii de urgenta specifice; 7. asigurarea cazarii persoanelor evacuate; 8. asigurarea, la nevoie, a interventiei operative a fortelor si mijloacelor de sprijin precum si a materialelor necesare pentru realizarea decontaminarii populatiei, cailor rutiere si cladirilor, cu personalul din unitatile specializate din subordine si cu materialele necesare puse la dispozitie de Ministerul Administratiei si Internelor; 9. asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor functii de sprijin; 10. asigurarea restabilirii starii provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate. b) participarea la elaborarea programelor de pregatire a populatiei, institutiilor publice si operatorilor economici pentru protectia si interventia in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice, precum si la elaborarea planurilor pentru evacuare a populatiei, bunurilor materiale si animalelor; c) asigurarea participării, in sprijinul populatiei, cu forte si mijloace proprii, la solicitarea autoritatilor administratiei publice si a institutiilor cu atributii in domeniu, la activitatile pentru limitarea si inlaturarea efectelor unui situatii de urgenta specifice; d) participarea la exercitiile si aplicatiile privind pregatirea populatiei si a operatorilor economici, pentru verificarea masurilor de protectie si interventie din planurile de aparare impotriva efectelor unei situatii de urgenta specifice; e) elaborarea reglementărilor interne privind aprobarea participarii cu unitati si/sau subunitati proprii, in functie de marimea interventiei, si asigura conditiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detasamentelor de interventie in zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestuia; f) sprijinirea constituirii, pregatirii si dotării fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta specifice. INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA VLASCA AL JUDETULUI GIURGIU a) asigura coordonarea aplicarii unitare a masurilor si actiunilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta specifice; b) asigura informarea operativa a Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu si a institutiilor interesate asupra starilor potential generatoare de situatii de urgenta specifice sau producerii acestora in teritoriu, printr-un sistem informational propriu; c) coordoneaza derularea programelor de pregatire in domeniul apararii impotriva efectelor unei situatii de urgenta specifice; d) coordoneaza constituirea si pregatirea grupelor operative pentru gestionarea raspunsului in zonele

73

afectate de situatii de urgenta specifice; e) organizeaza, controleaza si coordoneaza apararea impotriva efectelor unei situatii de urgenta specifice la unitatile proprii; f) participa la intocmirea planurilor de aparare in teritoriu si, in cazul producerii acesteia, actioneaza dupa cum urmeaza: 1. participa, cu efective si mijloace proprii, la actiunile de protectie, evacuare a populatiei si a bunurilor materiale, pentru limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor provocate de o situatie de urgenta specifica, precum si la alte actiuni de protectie civila; 2. organizeaza misiuni de protectie si interventie independent sau in cooperare cu structuri specializate ale Ministerului Apararii Nationale, ale unor autoritati publice centrale sau locale, institutii sau organisme cu atributii in domeniu si informeaza asupra acestora Comitetul judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu; 3. stabileste si asigura realizarea masurilor de prevenire, protectie si interventie conform legii, precum si a reglementarilor si instructiunilor proprii; 4. organizeaza si tine evidenta populatiei care se evacueaza in caz de dezastre provocate de o situatie de urgenta specifica; 5. participa cu efective si mijloace, in functie de misiunile specifice si de situatia concreta, la actiunile de protectie si de interventie, iar la ordin, constituie detasamente de actiune pentru zonele grav afectate; 6. coordoneaza, indruma, controleaza si avizeaza masurile de prevenire a incendiilor, stabileste masurile privind modul de actiune in cazul incendiilor izolate sau de masa si conduce, actiunile tuturor fortelor participante la localizarea si lichidarea acestora; 7. stabileste, impreuna cu reprezentantii prefecturilor si ai consiliilor locale, situatia victimelor, tine evidenta persoanelor evacuate ca urmare a iminentei sau a producerii unei situatii de urgenta specifice si participa la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor si accidentelor; 8. sprijina constituirea, pregatirea si dotarea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta specifice. INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE GIURGIU a. executa, imediat dupa declansarea situatiei de urgenta specifice, prin personalul prezent in serviciul de mentinere a ordinii publice, controlul, dirijarea si supravegherea circulatiei, recunoasterea zonelor din aria de competenta, asigurand prioritar masuri pentru prevenirea panicii in randul populatiei, concomitent cu transmiterea catre dispeceratele din punctele de comanda a datelor preliminare asupra amplorii efectelor; b. asigura masurile specifice pentru coordonarea circulatiei rutiere si pietonale, prin aplicarea interdictiilor, devierilor si prioritatilor, in mod deosebit pentru mijloacele si formatiunile de interventie specializate; c. participa la actiunile de informare a populatiei despre situatia creata, pericolul existent si masurile de protectie ce se impun a fi aplicate in vederea diminuarii consecintelor dezastrului; d. asigura mentinerea ordinii publice in localitatile si zonele afectate, intensificand masurile de prevenire si combatere a infractiunilor sau a altor manifestari antisociale; e. supravegheaza modul de desfasurare a operatiunilor de evacuare, organizeaza si participa la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate; f. participa la mobilizarea populatiei apte de munca, a mijloacelor de transport si tehnice in vederea participarii, conform ordonantelor guvernamentale, ordinelor prefectilor si/sau primarilor, la actiunile de normalizare a situatiei; g. participa la asigurarea masurilor de ordine si luare in evidenta a populatiei atunci cand situatia impune evacuarea temporara a unor cvartale de locuinte sau a intregii localitati, in punctele de adunare pentru imbarcare, pe timpul transportului si in punctele de primire;

74

h. executa actiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistratilor si pentru stabilirea persoanelor disparute; i. participa la realizarea celorlalte masuri hotarate de comisiile teritoriale de aparare impotriva dezastrelor sau de esaloanele ierarhic superioare; j. sprijina constituirea, pregatirea si dotarea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta specifice; k. sprijina in mod special membrii Retelei Nationale de Urgenta a Federatiei Romane de Radioamatorism in obtinerea aprobarilor legale pentru montarea antenelor de unde scurte si unde ultrascurte, pe cladiri publice sau blocuri de locuinte. INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GIURGIU a) participa impreuna cu organele de politie la mentinerea ordinii si linistii publice in localitatile sau zonele afectate de situatia de urgenta specifica, concomitent cu intensificarea masurilor specifice pentru continuarea indeplinirii misiunilor permanente; b) constituie, la ordin, detasamente de forte si mijloace care sa participe, in cadrul cooperarii, la limitarea si lichidarea efectelor negative; c) asigura paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate si evacuate; d) participa impreuna cu organele de politie la asigurarea masurilor de ordine pe perimetrele cu restrictii in circulatia pietonala si rutiera, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor precum si pentru asigurarea desfasurarii in conditii corespunzatoare a activitatilor de interventie intreprinse de echipele specializate; e) sprijina constituirea, pregatirea si dotarea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta specifice. INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLITIEI DE FRONTIERA (prin Serviciul Teritorial) a) executa recunoasteri in zona de responsabilitate si analizeaza si raporteaza, periodic, primele date si concluzii privind proportiile efectelor situatiei de urgenta specifice; b) participa, la ordin, cu forte si mijloace proprii, la actiunile de salvare a persoanelor, valorilor materiale si animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontiera; c) asigura controlul si supravegherea persoanelor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat; d) asigura implementarea masurilor specifice pentru situatii de urgenta, asa cum acestea sunt prevazute in conventiile internationale la care Romania este parte; e) executa, imediat dupa declansarea situatiei de urgenta specifice, prin personalul prezent, recunoasterea zonelor expuse din aria de competenta, asigurand prioritar masuri pentru prevenirea panicii in randul populatiei din zona de frontiera, in special in localitatile izolate; f) participa la actiunile de informare a populatiei din localitatile aflate in zona de competenta despre situatia creata, pericolul existent si masurile de protectie ce se impun a fi aplicate in vederea diminuarii consecintelor situatiei de urgenta specifice; g) participa la asigurarea mentinerii ordinii publice in localitatile si zonele afectate, aflate in zona de competenta; h) supravegheaza modul de desfasurare a operatiunilor de evacuare derulate in zona de responsabilitate, organizeaza si participa la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate; i) participa la mobilizarea populatiei apte de munca din localitatile situate in aria de competenta, a mijloacelor de transport si tehnice in vederea participarii la actiunile de normalizare a situatiei; j) participa la realizarea celorlalte masuri hotarate de comitetele judetene pentru situatii de urgenta sau de esaloanele ierarhic superioare. POLITIA LOCALA a) asigura informarea operativa a consiliului local, precum si a politiei locale despre evenimentele

75

deosebite ce au avut loc in cadrul activitatii politiei comunitare; b) colaboreaza cu alte organe ale statului cu atributii privind asigurarea climatului de ordine si liniste publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata, bunurile acestora ori ale domeniului public, curatenia si combaterea comertului stradal neautorizat; c) organizeaza sistemul de alarmare a personalului in cazuri deosebite; d) verifica locurile si punctele vulnerabile, existenta si starea incuietorilor, a amenajarilor tehnice si a sistemelor de paza si alarmare si ia, in caz de nevoie, masurile ce se impun; e) aplica prevederile legale privind accesul in obiective si regulile stabilite in planurile de paza; f) supravegheaza persoanele carora li s-a permis accesul in incinta, pe baza documentelor stabilite, cu deplasarea numai in locurile pentru care au primit permisiunea de acces; g) verifica obiectivul incredintat spre paza, cu privire la existenta unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; in cazul in care acestea s-au produs, ia primele masuri de salvare a persoanelor si a bunurilor, precum si pentru limitarea consecintelor acestor evenimente si sesizeaza organele competente; h) constata contraventiile date in competenta si aplica sanctiunile potrivit legii; i) indeplinesc orice alte atributii stabilite de comitetele pentru situatii de urgenta la nivel local. COMITETELE LOCALE PENTRU SITUATII DE URGENTA a) asigura in zonele de competenta coordonarea, indrumarea si controlul activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta specifice prin reprezentanti comitetele judetene/locale; b) participa ca factor de specialitate si conducere operativa la apararea impotriva efectelor unei situatii de urgenta specifice, precum si a efectelor complementare acesteia, prin realizarea unor activitati complexe care cuprind masuri de prevenire, protectie, interventie, reabilitare-refacere; c) introduc in planurile de aparare, verifica si aplica categorii de masuri pe etape specifice - predezastru, pe timpul producerii si postdezastru creat de o situatie de urgenta specifica, prin: 1. instiintarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operationale, precum si ai structurilor constituite pentru interventie in vederea activarii lor pe baza unor scheme operative de instiintare; 2. informarea populatiei cu date asupra situatiei de urgenta specifice, reguli de comportare si respectarea unor recomandari specifice in zona de risc; 3. pregatirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protectiei civile - F-1001, XD-222, Neptun -, mijloace radio, telefonice si mass-media; 4. alarmarea populatiei in legatura cu pericolul sau iminenta producerii unui dezastru complementar situatiei de urgenta specifice - inundatii, accident nuclear sau tehnologic, incendii in masa etc. - cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau actionate local de catre echipele de alarmare organizate de inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta. Sistemul de alarmare se verifica periodic prin exercitii si se completeaza pentru asigurarea unei avertizari eficiente a populatiei; 5. aplicarea de masuri de protectie eficienta a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale impotriva efectelor unei situatii de urgenta specifice, prin: - instruirea persoanelor cu responsabilitati in domeniul structurilor si fortelor de interventie si pregatirea populatiei pentru cunoasterea regulilor de comportare; - informarea populatiei cu privire la masurile de protectie individuala referitoare la pregatirea locuintei, a familiei, si respectarea regulilor de comportare in fiecare faza a situatiei de urgenta specifice; - protectia colectiva, asigurandu-se in functie de situatie: parasirea temporara a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitiva, potrivit planurilor de aparare, inclusiv pe baza corectivelor aduse la acestea dupa producerea situatiei de urgenta specifice; d) efectueaza activitatile specifice de activare, culegere date, analiza, elaborarea deciziilor si transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperarii - potrivit planului de aparare, prin actiuni de interventie care

76

vizeaza: - informarea populatiei prin folosirea mijloacelor de informare in masa; - cercetarea - cautarea cu elementele de cautare ale protectiei civile si unitatilor specializate pentru depistarea supravietuitorilor si victimelor, avariilor la retele, distrugerilor la cladiri, cailor de acces blocate, pericolului de incendii; - deblocarea si salvarea supravietuitorilor de sub daramaturi, impiedicarea extinderii distrugerilor; - degajarea cailor de acces catre obiectivele prioritare de interventie; - acordarea primului ajutor, ajutorului medical de urgenta si transportul vatamatilor si spitalizarea acestora, folosindu-se in acest scop grupele specializate de salvatori precum si statiile de medicina de urgenta, reanimare si descarcerare; - participarea la refacerea unor avarii la retelele gospodariei comunale pentru preintampinarea amplificarii dezastrului produs de o situatie de urgenta specifica; -evacuarea sinistratilor si realizarea de locuri/tabere destinate pentru adapostirea acestora; - organizarea transportului si distributiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor si articolelor de prima necesitate pentru sinistrati; - organizarea unor puncte de primire si evidenta a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de catre rude si rezolvarea operativa a formalitatilor legale necesare, inclusiv pentru inhumare; - participarea la restabilirea capacitatilor de productie la unitatile economice de prima urgenta - sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrica, gaze, apa, termoficare, retele de comunicatie etc. - intervin pentru localizarea si lichidarea incendiilor in masa si a celor izolate, izbucnite in zona afectata de situatia de urgenta specifica; - asigura degajarea cailor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele mai afectate prin executarea operatiunilor de deblocare; - diminueaza pericolul de explozie datorat prezentei in zona afectata a pulberilor in suspensie, care au proprietati fizico-chimice periculoase; - improspateaza aerul in subsoluri sau alte zone izolate sub daramaturi, unde exista supravietuitori, prin utilizarea electroexhaustoarelor; - ilumineaza, pe timpul noptii, unele puncte de lucru, in zonele grav afectate; - aprovizioneaza cu apa potabila unele institutii publice: crese, spitale, azile si camine, precum si unele instalatii tehnologice vitale; - participa la evacuarea animalelor si a bunurilor de valoare; - executa recunoasterea zonelor grav afectate si asigura respectarea masurilor de prevenire in punctele periculoase; - organizeaza si executa controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice si platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de situatia de urgenta specifica, asigurand masurile tehnice specifice pentru iesirea de sub starea de urgenta; - sprijina factorii de conducere si comisiile tehnice pentru repunerea in functiune, in conditii de urgenta, a instalatiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare si stingere automata a incendiilor; e) sprijina constituirea, pregatirea si dotarea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta specifice. DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ GIURGIU a) coordoneaza si asigura asistenta medicala si psihologica de urgenta in caz de situatii de urgenta specifice, prin utilizarea retelei sanitare si extinderea, la nevoie, a capacitatii de spitalizare; b) asigura functionalitatea unitatilor sanitare, inclusiv a instalatiilor, echipamentelor si a aparaturii de specialitate si de comunicatii in timpul producerii unei situatii de urgenta specifice si imediat dupa aceea; c) verifica, impreuna cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Vlasca al judetului Giurgiu, prin

77

antrenamente si exercitii, pregatirea pentru interventie a formatiunilor medico-sanitare si asigura, impreuna cu consiliile judetene si locale, baza tehnico-materiala a acestora; d) organizeaza, in colaborare cu Filialele judetene de Cruce Rosie si alte organisme interesate, educatia sanitara a populatiei pentru apararea impotriva dezastrelor; e) organizeaza pregatirea cadrelor medico-sanitare in problemele specifice de acordare a asistentei medicale de urgenta in caz de situatii de urgenta specifica; f) asigura, prin Filialele judetene ale Crucii Rosii din Romania, indeplinirea urmatoarelor activitati: 1. organizarea, incadrarea si functionarea detasamentelor sanitare si posturilor de prim ajutor, precum si pregatirea surorilor de Cruce Rosie din filialele de Cruce Rosie judetene, in vederea participarii acestora la actiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum si la aplicarea regulilor de igiena colectiva in caz de situatii de urgenta specifice; 2. realizarea masurilor sanitare, de evacuare a populatiei, precum si ajutorarea sinistratilor; 3. pregatirea populatiei prin cursuri sanitare de masa, pentru acordarea primului ajutor in caz de situatii de urgenta specifice. g) sprijina constituirea, pregatirea si dotarea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta. DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURA JUDETEANA GIURGIU a) organizeaza, coordoneaza si verifica, impreuna cu unitatile care functioneaza in subordinea, sub autoritatea si coordonarea sa, aplicarea masurilor pentru protectia dotarilor si constructiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor si terenurilor, furajelor, materiilor prime si produselor agroalimentare si asigura aducerea la indeplinire a acestora; b) pregateste si pune in aplicare planurile de actiune in cazul producerii unor situatii de urgenta; c) evalueaza principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum si costurile prevenirii, reducerii si atenuarii efectelor acestora; d) colaboreaza cu alte institutii implicate la elaborarea planurilor de aparare; SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR GIURGIU a) pregateste si pune in aplicare planurile de actiune in cazul producerii unor situatii de urgenta; b) elaboreaza studii, proiecte, programe si solutii de interventie, urmare producerii unor situatii de urgenta specifice cu urmari la constructiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate si de importanta vitala pentru comunitatile locale; c) asigura, prin experti si specialisti, evaluarea starii de siguranta a amenajarilor de imbunatatiri funciare; d) colaboreaza cu alte institutii implicate la elaborarea planurilor de aparare si la stabilirea responsabilitatilor la nivel central si local. e) organizeaza, coordoneaza si indruma activitatea privind apararea impotriva efectelor unei situatii de urgenta specifice care poate produce inundatii si accidente la constructiile hidrotehnice; f) asigura dezvoltarea, intretinerea si exploatarea sistemelor automate privind inregistrarile seismice la constructiile hidrotehnice; g) sprijina constituirea si pregatirea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta. AGENTIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GIURGIU a) asigură gestionarea acţiunilor specifice de protecţie-intervenţie, pentru supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu, la nivelul judeţului şi al localităţilor; b) coordonează şi conduce acţiunile de protecţie – intervenţie specifice în domeniile şi zonele de responsabilitate; c) sprijina constituirea si pregatirea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta.

78

C.C.I.C.L. GIURGIU a) dispune detinatorilor constructiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerintei de rezistenta si stabilitate a structurilor, in toate cazurile in care se constata necesitatea acesteia; b) dispune, dupa caz, incetarea exploatarii constructiilor si retragerea autorizatiei de functionare a acestora, in baza concluziilor fundamentate prin expertiza tehnica; c) verifica respectarea, de catre detinatori, a planului de urmarire speciala in exploatare a constructiilor, in conformitate cu reglementarile in vigoare; d) asigura instruirea specialistilor - nominalizati in planurile de aparare ale unitatilor administrativ-teritoriale - privind inspectia post seism a constructiilor; e) organizeaza inspectia post seism si propune Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu actiunile tehnico-organizatorice de interventie imediata pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor avariate si urmareste aplicarea masurilor pentru limitarea si inlaturarea efectelor cutremurului. INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN GIURGIU a) asigura utilizarea unor spatii de invatamant pentru cazarea provizorie a populatiei evacuate in cazul unei situatii de urgenta specifice, in conditiile respectarii si asigurarii derularii procesului instructiv-educativ, dupa caz; b) intocmeste, impreuna cu reprezentanti ai M.D.R.T., I.G.S.U. si Asociatia Salvatorilor Voluntari pentru Situatii de Urgenta, planul, tematica de invatamant si suporturile informationale necesare cadrelor didactice in realizarea educatiei antiseismice a populatiei scolare; c) elaboreaza, in parteneriat cu M.D.R.T. si I.G.S.U. proiecte educationale specifice educatiei nonformale in domeniul protectiei si evacuarii in caz de necesitate pentru populatia scolara; d) stabileste si asigura din timp, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, precum si cu conducerile institutiilor de invatamant , masurile privind utilizarea prin rechizitie publica a unor spatii proprii - sali de sport, internate, patinoare -, sau avizeaza, din timp, conform unor conventii cadru, schimbarea destinatiei unor spatii proprii sau aflate in administrare pentru cazarea provizorie a populatiei sinistrate, in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice; e) sprijina constituirea si pregatirea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta, inclusiv prin punerea la dispozitie a unor spatii de desfasurare a cursurilor teoretice si a antrenamentelor specifice cu caracter sportiv. STRUCTURA TERITORIALA PENTRU PROBLEME SPECIALE JUDETUL GIURGIU

a) pune la dispozitie, la solicitarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta sau a ministerelor si a autoritatilor administratiei publice locale, baza de date cu existentul in tehnica si materiale din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite si pentru inlaturarea urmarilor unor situatii de urgenta specifice conform prevederilor legale; b) pune la dispozitie situatia cu existentul in tehnica si materiale rechizitionabile cuprinse in Planul de rechizitii al judetelor, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor situatii de urgenta specifice, cu indicarea surselor, detinatorilor legali, locurilor de dispunere si a cantitatilor existente; c) urmareste, impreuna cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, modul de realizare a lucrarilor din programul de investitii curente pentru protectia populatiei si a bunurilor materiale, precum si a masurilor de asigurare tehnico-materiala a activitatilor de protectie civila in situatii de urgenta specifice. OPERATORII DE COMUNICATII

a) asigura fortele si mijloacele de comunicatii necesare in Punctul de comanda , pentru legaturile prevazute in fluxul informational-decizional;

79

b) asigura legaturile necesare pentru conducerea actiunilor de limitare si inlaturare a efectelor unei situatii de urgenta specifice; c) asigura refacerea operativa a legaturilor de comunicatii pentru zonele afectate; d) sa protejeze dotarile de importanta strategica, iar cei de telefonie fixa sa amplaseze, dupa producerea unei situatii de urgenta specifice, posturi publice in zonele afectate, pana la refacerea legaturilor comerciale; e) asigurarea accesului gratuit al populatiei la posturile de utilitate publica; f) colaboreaza cu structurile specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, pe linia asigurarii legaturilor de comunicatii in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice; ALTE INSTITUTII PUBLICE SI OPERATORI ECONOMICI a) elaboreaza planuri proprii de aparare in caz de situatie de urgenta specifica si le supun spre aprobare structurilor ierarhic superioare din cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta; b) constituie mijloacele materiale necesare pentru interventie si le mentin in stare operativa; c) organizeaza instiintarea si alarmarea salariatilor pentru apararea impotriva efectelor unei situatii de urgenta specifice; d) respecta normele si normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea si executia instalatiilor si constructiilor de orice natura; e) exploateaza, utilizeaza si intretin instalatiile, cladirile, constructiile de orice natura si respecta normele si normativele specifice; f) realizeaza retelele de monitorizare si control cu aparatura specifica pentru apararea in caz de dezastre; intocmesc scheme de instiintare in caz de pericol si asigura functionarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate in dotare; g) tin evidenta mijloacelor tehnice, a utilajelor si a aparaturii ce pot fi folosite in caz de situatie de urgenta specifica si, in caz de necesitate, pun la dispozitia Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu , datele necesare; h) intocmesc si actualizeaza, dupa caz, planurile constructiilor etajate, retelelor utilitare si spatiilor subterane proprii folosite pentru protectia populatiei si le inainteaza organelor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Valsca al judetului Giurgiu ; i) asigura accesul la obiectivele periclitate si executa lucrari si servicii de interes public in situatii de urgenta specifice, din dispozitia Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu . POPULAŢIA a) sa-si insuseasca metodele de protectie si regulile de comportare in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice si sa participe la activitatile organizate, potrivit legii, in acest scop; b) in situatia producerii unei situatii de urgenta specifice, cetatenii sunt obligati sa participe la actiunile de interventie pentru care sunt solicitati si sa se conformeze masurilor si dispozitiilor stabilite de autoritatile centrale si locale. MIJLOACELE DE INFORMARE ÎN MASĂ a) asigura difuzarea imediata a informatiilor, datelor, comunicatelor si avertizarilor Comitetului judetean pentru situatii de urgenta Giurgiu privind situatiile de urgenta; b) organizeaza si difuzeaza emisiuni pentru cunoasterea masurilor specifice de aparare a populatiei; c) asigura, la cererea reprezentantilor societatii civile, transmiterea comunicatelor ce au ca obiect locurile de adunare a voluntarilor specializati, precum si modul de actiune in situatiile de urgenta; d) sprijina constituirea si pregatirea fortelor specializate ale societatii civile pentru gestionarea situatiilor de urgenta, inclusiv prin mediatizarea antrenamentelor si a cursurilor specifice.

80

Anexa nr. 10

PLANUL DE INSTRUIRE – PREGĂTIRE

CATEGORIA DE PERSONAL

FORME DE PREGĂTIRE PERIOADA LA CARE SE EXECUTĂ

CINE ORGANIZEAZĂ

CINE PARTICIPĂ CINE CONDUCE OBS.

O

rgan

ele

con

du

cato

are

ale

C.J

.S.U

. si

per

son

alu

l C.J

.S.U

.

Convocări de pregătire cu grupul de coordonare a acţiunilor de intervenţie

1 pe an CJSU Preşedintele şi vicepreşedinţe

C.J.S.U.

Reprezentanţii C.J.S.U.

Convocări de pregătire cu personalul C.J.S.U.. Semestrial GST Membrii C.J.S.U.

Prefectul

Antrenamente de stat major cu personalul C.J.S.U. 1pe an GST Membrii CJSU Prefectul

Antrenamente de stat major cu Secretariatul Tehnic Permanent

Semestrial I.S.U. Membrii S.T.P. Şeful I.S.U.

Şedinţe practice cu personalul C.J.S.U. şi secţiunea S.T.P. de apărare împotriva seismelor

1 pe an GST Membrii C.J.S.U. şi ai

secţiunii S.T.P.

Seful I.S.U. şi al I.C.

Şedinţe practice cu personalul de alarmare Lunar I.S.U. Personalul cuprins în Planul de alarmare

Şeful I.S.U.

Fo

rmat

ii d

e in

terv

enti

e

Convocări de pregătire cu comandanţii formaţiunilor de intervenţie

1 pe an GST Cdt. form. de interv.

Şeful I.S.U.

Şedinţe pracţice (exerciţii) cu formaţiunile de intervenţie 3 pe an Conducerea instituţiilor şi agenţilor ec.

Pers. form. de interv.

Conducerea instituţiilor şi agenţilor ec.

Exerciţii de protecţie şi intervenţie cu formaţiunile de la localităţi şi agenţi economici

1 la 2 ani C.J.S.U. C.J.S.U. C.L.S.U.. Form. de interv.

Primarii, directorii

Aplicaţie demonstrativă 1 la 5 ani GST C.J.S.U. C.L.S.U. Form. de interv.

Şeful I.S.U.

Cadre didactice şi

Convocări de pregătire, cu cadrele didactice care predau teme de protecţie civilă în şcoli

Semestrial I.S.U. Cadre didactice Şeful I.S.U.

81

CATEGORIA DE PERSONAL

FORME DE PREGĂTIRE PERIOADA LA CARE SE EXECUTĂ

CINE ORGANIZEAZĂ

CINE PARTICIPĂ CINE CONDUCE OBS.

elevi Şedinţe de pregătire cu elevii claselor a V-XII 1 pe lună Profesori, diriginţi

Elevi Conducerea unităţilor şcolare

Salariaţi şi populaţie

Şedinţe de pregătire salariaţii 3 pe an Conducerea instituţiilor,

ag.ec.

Salariaţi Conducerea instituţiilor,

ag.ec.

Şedinţe de pregătire cu populaţia, prin mijloacele de informare în masă

3 pe an C.J.S.U. Populaţia I.S.U.

82

Anexa nr. 11.1

PLANUL DE EVACUARE - RELOCARE

Acţiunile de evacuare şi relocare din zonele de distrugeri sau de pericol ale cutremurelor de pământ şi alunecărilor de teren se desfăşoară în conformitate cu prevederile planului de evacuare al unor categorii de populaţie, bunuri materiale şi animale.

Planul de evacuare-relocare are scopul de a completa palnul de evacuare judeţean. 1. Pentru stabilirea concepţiei de evacuare-relocare s-au avut în vedere criteriile privind

evaluarea hazardului, a riscului şi zonelor de risc, precum şi criteriile privind organizarea şi conducerea intervenţiei activităţilor sanitare şi sociale.

În baza studiului preliminar, în judeţul Giurgiu, evaluarea în cazul mişcărilor seismice de VII-VIII grade Richter, este conform anexei nr.8.

2. Planificarea evacuării şi relocării Analizând consecinţele probabile ale unei mişcări seismice tectonice majore în judeţul Giurgiu, se

stabileşte următoarea concepţie privind evacuarea şi relocarea: a) Răniţii şi contaminaţii care necesită spitalizarea, se spitalizează în unităţile spitaliceşti aflate

pe teritoriul judeţului; Răniţii aflaţi în stare foarte gravă vor fi evacuaţi, pentru intervenţii chirurgicale, la spitalele din

Bucureşti. Unităţile spitaliceşti aflate pe teritoriul judeţului, asigură spitalizarea pentru un număr de 1025

persoane. b) Sinistraţii înregistraţi în municipiu şi oraşe, vor fi relocaţi în internatele liceelor şi unităţilor

hoteliere, din aceste localităţi. Sinistraţii din localităţile rurale vor fi relocaţi, în aceleaşi localităţi, la familiile care nu au avut de

suferit după urma dezastrului. Avându-se în vedere că rezultă un număr mic de sinistraţi în fiecare localitate rurală şi relocarea

se poate realiza în condiţii bune prin grija autorităţilor locale. c) Autorităţile locale vor asigura sinistraţilor alimente, medicamente şi articole de

îmbrăcăminte. Locurile de adunare ale sinistraţilor în municipiu şi oraşe vor fi în sălile de sport, iar la comune în

căminele culturale. d) Bunurile materiale ce aparţin sinistraţilor vor fi scoase şi depozitate, iar organele de poliţie,

jandarmi şi gardieni publici vor asigura paza acestora. e) Animalele ce provin din gospodăriile sinistrate vor fi relocate în aceleaşi localităţi, la

gospodăriile cetăţenilor care nu au suferit distrugeri. Autorităţile locale vor asigura hrana necesară acestora.

f) Activitatea de evacuare dispersare se va defăşura în mod organizat, iar organele abilitate vor direcţiona autovehiculele şi cetăţenii spre locurile care nu prezintă pericol.

În toate situaţiile de risc chimic, în special de contaminare cu sulfură de carbon, cetăţenii care au fost evacuaţi pot reveni la propriile locuinţe peste 12-24 ore, de la momentul accidentului.

3. Conducerea evacuării (relocării) Prefectura şi primăriile au responsabilitatea asigurării acţiunilor de evacuare-relocare. Comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor colaborează la planificarea, organizarea şi

conducerea acţiunilor de evacuare-relocare. Acţiunile de evacuare-relocare, în baza concepţiei stabilite pentru judeţul Giurgiu, se conduc de

prefectul judeţului.

83

Punctul de conducere al acţiunilor de evacuare-relocare este sediul ISU Giurgiu. Alunecările de teren ce se pot produce în zona cantonului CFR Daia, afectează calea ferată

Giurgiu-Grădiştea. Ca urmare alunecările de teren pot determina situaţii de evacuare-relocare, sau victime în rândul

populaţiei din zonă şi a călătorilor. 4. Graficul desfăşurării evacuării-relocării

Nr. crt.

Activitatea Când se execută (perioada) Cine răspunde

Predezastru Postdezastru

5. Pregătirea şi dotarea capacităţilor de primire a sinistraţilor

* CJSU

6. Pregătirea documentelor de evidenţă a sinistraţilor evacuaţi-relocaţi

* I.J.P.

7. Pregătirea materialelor necesare dotării punctelor de adunare sinistraţi

* CJSU

8. Dotarea formaţiunilor de intervenţie * CJSU

9. Pregătirea materialelor necesare pentru extinderile spitaliceşti

* CJSU ŞI DSP

10. Instruirea organelor de conducere şi a formaţiunilor de intervenţie

* ISU

11. Convocarea CJAID * Preşedintele CJSU

12. Organizarea conducerii acţiunii de evacuare-relocare * Preşedintele CJSU

13. Pregătirea locurilor de adunare sinistraţi şi spaţiilor de relocare

* CJSU

14. Coordonarea activităţilor comisiilor locale de evacuare-relocare

* Preşedintele CJSU

15. Primirea şi repartiţia sinistraţilor pe locurile de adunare

* CJSU

16. Realizarea relocării, cazarea, asigurarea materialelor necesare

* CLSU

17. Realizarea măsurilor de remediere, refacere şi reparare a locuinţelor avariate, transferul sinistraţilor în propriile locuinţe

* Consiliul judeţean şi consiliile locale

18. Asigurarea de locuinţe sinistraţilor ale căror imobile au fost distruse

* Primăriile şi consiliile locale

19. Realizarea măsurilor sanitaro-igienice în spaţiile de relocare

* Primăriile şi organele sanitare locale

20. Asigurarea predării spaţiilor folosite pentru relocare * Consiliile locale

84

Anexa nr. 11.2 GESTIONAREA GLOBALĂ

A ACŢIUNILOR DE PREVENIRE - PROTECŢIE – INTERVENŢIE

PREVENIREA

ACTIVAREA

COMITETULUI

PENTRU SITUATII DE

URGENTA

INTERVENŢIA ACłIUNI PE

TERMEN LUNG

PROTECŢIE – EVALUARE ANALIZĂ - HOTĂRÂRE

-evitarea

-minimizarea

-corectarea

-structuri.

DESFĂŞURA

REA

COMITETUL

PENTRU SITUATII

DE URGENTA

ACTIVARE

C.J.S.U.

ORGANISME

DE

SUPRAVEGHER

E ŞI CONTROL

ZONA

DE

RISC

CUTREMUR DE

PĂMÂNT

DEZASTRU

COMPLEMENTAR

STOP

CULEGEREA

DATELOR

CULEGEREA

DATELOR

EVALUARE EVALUARE

ANALIZA

SITUAŢIEI

INŞTIINŢARE

ALARMARE

INFORMARE

INFORMARE ANALIZA

SITUAŢIEI

HOTĂRÂREA

DECIZIEI DE

ACŢIUNE

HOTĂRÂREA

DECIZIEI DE

ACŢIUNE

APLICAREA

MĂSURILOR DE

PROTECŢIE

DISPERSAREA

-cercetare-căutare

-control,

supraveghere

-deblocare, salvare

-limitare, lichidare

-

sprijinir

i,

DESFĂŞURAREA

ACŢIUNILOR DE

INTERVENŢIE

EVACUARE

EXECUTAREA

PLANULUI DE

EVACUARE

-relocare.

Asigurare sinistraţi

-control. Supraveghe

re

-unele restricţii

DESFĂŞURAREA

ACŢIUNILOR PE

TERMEN LUNG

85

Anexa nr. 11.3

CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE – INTERVENŢIE ÎMPOTRIVA SEISMELOR ŞI ALUNECĂRILOR DE TEREN

PREŞEDINTELE

C.J.S.U. GIURGIU

GRUPUL DE CONTROL A REALIZĂRII

ACŢIUNILOR

FORMAŢIUNI DE

SPECIALITATE

C.J.S.U.

RELAŢII CU PRESA

C.A.I. GRUPUL DE

CONDUCERE A

ACŢIUNILOR DE

PROTECŢIE

INTERVENŢIE

ORGANISME ŞI

FORMAŢII DE SPRIJIN

INSTITUŢII ŞI AGENŢI

ECONOMICI

POPULAŢIA

ZONA DE RISC / DISTRUGERI

86

Anexa 12 b

RESURSE MATERIALE Nr. crt.

Materiale, aparatură, utilaje, tehnică

UM Situaţia resurselor Căi, moduri de asigurare Necesar Existent Deficit

I. Cercetare – Căutare - Supraveghere

1. Detector acustic Buc. 4 Consiliul Judeţean

II. Inştiinţare. Comunicaţii Informaţii

1. Radiotelefon Buc. 20 ISU GIURGIU

2. Calculator PC Cpl 2

3. Fax Buc. 1

4. Copiator Buc. 1

III. Deblocare - salvare

1. Excavatoare Buc. 9 2 –VARAN SRL 2 – RA Apele Romîne 1 – Piscicola 2 – Aquaterm 1 – Armonia rutieră 1 – Alţi agenţi

2. Autogreder Buc. 9 1 – Armonia rutieră 5 – SC Drumuri şi Poduri 1 – Agroind. S.A. 1 – Con Pres S.A. 1 –Alţi agenţi

3. Grup electrogen Buc. 68 1 – Agromec Bolintin Deal 1 – Zenit 1 – Avicola 1 – Mucă 1 – Agrotp. 1 – Interagro 5 – SC Comcereal 4 – DSP 2 – Agrocomb SA Gorneni 2 – General Petro Service SA 2 – Agrohorticola Uzunu 2 – Agroind. 4 – Petrom RA 2 – Electrica 5 – Agromixt Toporu 8 – Avicola 26 – Alţi agenţi

87

4. Încărcătoare frontale Buc. 87 3 – Agrozooteh. Vedea 3 – Agr. S.A. 2 – Agrozooteh. Ad. Copăceni 3 – Agrolimex SA Bolintin Vale 2 – Agromec Gorneni 2 – Armonia rutieră 3 – Adm. Porturilor Dunării Fluv. RA 3 – RA Apele Romane 2 – agrohorticola Uzunu 3 – Agroind. SA 5 – SC Drmuri şi poduri 2 – Aquaterm 2 – Cerealcom 3 – Petrom SA 4 – Socomat SA 3 VARAN SRL 17 – SC Comcereal 25 – Alţi agenţi comerciali

5. Aparate de sudură Buc. 104 7 – Giurgiu Nav 2 – Pompips Mihăileşti 3 – SC Comcereal SA 2 – Agroind. Uzunu 8 – SC Drumuri şi poduri 82 - Alţi agenţi economici

6. Automacarale Buc. 28

7. Tractoare Buc. 23 DGAIA

8. Autolaboratoare Buc. 2 IPM

9. Basculante 16 t Buc. 74 2 – Dunapref 6 – Petrom RA 2 – Agrozooth. Vedea 12 – SC Drumuri şi poduri 6 – Autobaya Titan 7 – Scop SA 4 – Compro SA 2 – ELCO SA 2 – Avicola SA 2 – Conpres SA 7 – Lacta SA 2 – Varan SRL 20 – Alţi agenţi economic

88

10. Buldozere Buc. 21 1 – Mucă & Prod Com SRL 1 – Roneda SA 2 – Piscicola 5 – SC Drumuri şi poduri 2 – Aquaterm 1 – Agrois 1 – Agroindustriala 1 - Romtelecom 2 – Armonia Rutieră 1 – Agrolimex SA 4 – Alţi agenţi economici

IV. Prim ajutor medical 1. Ap.portabilă de prelevat

probe de aer Buc. 2 IPM

2. Ap. portabilă de analiză pt. poluanţi din apă

Buc. 1 IPM

3. Ap. automată de monitorizare a calităţii aerului

Buc. 2 IPM

4. Truse prim ajutor Buc. 10 Crucea Roşie Fil. Giurgiu

5. Corturi Buc. 2 Crucea Roşie Fil. Giurgiu

6. Chingi sanitare Buc. 50 Consiliul Judeţean

7. Geantă sanitară Buc. 14 Consiliul Judeţean

8. Ambulanţe Buc. 64 DSP

9. Cort sanitar Buc. 1 Consiliul Judeţean

10. Cort comandament Buc. 2 Consiliul Judeţean

V. Evacuare

1. Autobuze Buc. 70 22 – Gitourn SA 3 – Petrom RA 2 – CONSIG SA 1 – ICITID Băneasa 1 – Agrotp SA 41 - Alţi agenţi economici

2. Autocisterne lichide alim.

Buc. 11 2 – Varan SRL 8 – Agrois SA 1 – Roneda SA

89

Anexa nr. 12 c

S I T U A Ţ I A

AMBULANŢELOR DIN JUDEŢUL GIURGIU

Nr. crt.

Denumirea unităţii Locaţia Număr ambulanţe Număr medici Număr asistenţi medicali

1. Serviciul de ambulanţă judeţean

Str. Bucureşti, nr. 82 14 5 3

2. Substaţia Bolintin Vale 3 0 6

3. Substaţia Ghimpaţi 4 0 7

4. Substaţia Clejani 4 0 7

5. Substaţia Comana - Budeni 4 1 3

Total judeţ 29 6 26

90

Anexa nr. 12 d

S I T U A Ţ I A SPITALELOR DIN JUDEŢUL GIURGIU

Nr. crt.

Denumirea unităţii Locaţia Număr de paturi

Obs.

6. Spitalul judeţean Str. Bucureşti, nr. 82 450

7. Spitalul orăşenesc Bolintin Vale 175

8. Spitalul de boli infecţioase Singureni 85

9. Spitalul de pneumoftiziologie Izvoru / Vînătorii Mici 125

10. Spitalul de psihiatrie Vadu Lat/Bucşani 70

11. Sanatoriul TBC Floreşti 70

12. Centrul de sănătate Ghimpaţi 65

13. Centrul de sănătate Mogoşeşti/Adunaţii Copăceni 85

Total judeţ 1025

91

Anexa nr 12 e

S I T U A Ţ I A SPAŢIILOR ŞI A CAPACITĂŢILOR CE SE POT FOLOSI PENTRU HRĂNIREA POPULAŢIEI EVACUATE ŞI A PERSONALULUI FORMAŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ORGANIZATE LA

NIVEL JUDEŢEAN

Nr. crt.

Denumirea unităţii Locaţia Capacitate de hrănire

Obs.

INTERNATE, CĂMINE

14. Grupul Şcolar Agricol Călugăreni 200

15. Grupul Şcolar Naval Giurgiu Str. Uzinei, nr. 30B 200

16. Liceul N. Cartojan Str. 23 August nr. 57 150

17. Grupul Şcolar Miron Nicolescu Str. Sloboziei, nr. 1 150

18. Grupul Şcolar Dimitrie Bolintineanu

Bolintin Vale 100

UNITĂŢI HOTELIERE ŞI RESTAURANTE

1. SC Andalex Impex SRL Bolintin Vale, şos. Bucureşti – Piteşti, km.30

50

2. SC Danubius SA Str. Portului, nr. 12 50

3. SC Hanul lu Manolea SRL Roata 50

4. SC Soleil SRL Bolintin vale 20

5. SC Andaluzia SRL Remuş 200

6. SC Consig SA Şos. Bucureşti, km.5 20

7. SC Minela Internaţional SRL Str. Crinului, nr. 5 20

8. Hotel Steaua Dunării Bd. Mihai Viteazu, nr.1 200

9. Hotel Victoria Str. Gării, nr.1 200

10. Hotel Vlaşca Str. Portului, nr. 16 200

11. Motel Prietenia Bd. Prieteniei, nr.1 60

12. SC Pompiliu SRL Şos. Bucureşti nr.200 40

13. SC Daytona SRL – Complex Ovidiu

Şos. Bucureşti – Giurgiu, km.36 150

14. Amon SRL – Restaurantul Perla Dunării

Str. Portului, nr. 1 300

15. SC Costela Ge Impex SRL Mihăileşti 30

16. SC Dacia SRL Str. 1 Decembrie 1918 30

17. SC Dovinot Impex SRL Mihăileşti 30

18. SC Adina SRL Şos. Bucureşti nr. 53 20

19. SC Mioriţa SRL Str. V. Alecsandri, nr. 20 500

20. SC Danubius Str. 1 Dec. 1918 50

21. SC Dor Mărunt Str. Ştefan cel Mare, nr. 1 30

22. SC Potcoava Europa Str. 1 Mai, nr. 10 200

23. SC Stuburger Şos. Bucureşti, nr. 208 100

Total 3350

Fiecare primărie din oraşe şi comune poate asigura, în caz de cutremur, capacitate de hrănire pentru aproximativ 80 persoane (53x80=4240 ) Total general: 3350 + 4240 = 7590

92

Anexa nr. 12 f

SITUATIA CU P.D.P.; P.D.M.T. ORGANIZATE LA NIVELUL JUDETULUI GIURGIU

PUNCTE DE DECONTAMINARE PERSONAL

LOCALITATEA

INSTITUŢIA / AGENTUL ECONOMIC

NUMARUL DE P.D.P.

OBS.

GIURGIU

Primăria Giurgiu – DADP (Baia comunală) 1

SPITAL JUDEŢEAN 1

S.C. VERACHIM S.A. 1

S.C. SCUT. S.A. 1

S.C. DANUBIUS S.A 1

BOLINTIN VALE SPITALUL ORASENESC 1

MIHĂILEŞTI S.C. AVICOLA S.A. 1

TOTAL 7

PUNCTE DE DECONTAMINARE MIJLOACE DE TRANSPORT

LOCALITATEA

INSTITUŢIA / AGENTUL ECONOMIC

NUMARUL DE P.D.M.T.

OBS.

GIURGIU

Primăria Giurgiu – DADP (garaje) 1

S.C. TRACUM S.A. 1

S.C. PECO 1

SERVICE AUTO 4

Complex C.F. Giurgiu Oraş (PDMTF) 1

S.C. DACIA SERVICE 1

MIHĂILEŞTI Service AVICOLA 1

TOTAL 10

93

Anexa nr. 12 g

S I T U A Ţ I A UNITĂŢILOR MEDICALE UNDE SE ORGANIZEAZĂ DPAMC ÎN JUDEŢULUI GIURGIU

Nr. crt.

Denumirea unităţii Locaţia Obs.

19. Spitalul judeţean Giurgiu Str. Bucureşti, nr. 82

20. Spitalul orăşenesc Bolintin Vale

S I T U A Ţ I A UNITĂŢILOR MEDICALE UNDE SE ORGANIZEAZĂ PPAMTE ÎN JUDEŢULUI GIURGIU

Nr. crt.


1. Cabinetul de medicină internă (fost Dispensar nr. 5) Str. Leandrului, nr. 4

2. Cabinetul de medicină internă Bolintin Deal

3. Cabinetul de medicină internă Ghimpaţi

4. Cabinetul de medicină internă Adunaţii Copăceni

5. Cabinetul de medicină internă Bucşani

S I T U A Ţ I A UNITĂŢILOR MEDICALE UNDE SE ORGANIZEAZĂ EMA ÎN JUDEŢULUI GIURGIU

Nr. crt.


1. Direcţia de Sănătate Publică Str. Bucureşti, nr. 82

2. Spitalul orăşenesc Bolintin Vale

94

Anexa 12 h

S I T U A Ţ I A LABORATOARELOR DIN REŢEAUA SANITARĂ A JUDEŢULUI GIURGIU

Nr. crt.


21. Laborator DSP Giurgiu Loc. Giurgiu, Sos. Alexandriei, nr. 7-9, tel. 0246/218389

22. Spitalul orasenesc Bolintin Vale Loc. Bolintin Vale, str. Intrarea Republicii, nr. 5, tel. 0246/273049

23. Spitalul de pneumoftiziologie Izvoru Com. Vanatorii Mici, sat. Izvoru, nr. 307, tel. 0246/265023

24. SC “Clinica Romgermed” SRL Loc. Giurgiu, sos. Bucuresti, nr. 82, tel. 0246/211021

25. SC. ‘’Optical Ema’’ SRL Loc. Giurgiu, b-dul Independentei, bl. 107, P-M, tel. 0246/211191

26. SC. ‘’Clinica Sante’’SRL Loc. Giurgiu, str. Vlad Tepes, nr. 52, tel. 0246213873

27. Clinica medicala ‘’Hipocrat-2000’’ SRL Loc. Giurgiu, str. Aurel Vlaicu, nr. 66, tel. 0246/214032

28. SC ‘’Med-As 2003’’SRL Loc. Giurgiu, str. Calugareni, nr. 23A, tel. 0246/216308

29. CMI Dr. Cretulescu Mariana Loc. Giurgiu, str. Bucuresti, bl. 8/2S, tel. 0246/210498

30. SC. ‘’Neuromed’’ SRL Com. Ulmi, sat Poenari, tel. 0246/270366

S I T U A Ţ I A LABORATOARELOR DIN REŢEAUA SANITARĂ VETERINARĂ A JUDEŢULUI GIURGIU

Nr. crt.


1. Laborator sanitar veterinar de stat Str. Podului, nr. 1

2. Autolaborator Str. Podului, nr. 1

3. Autolaborator Str. Podului, nr. 1

S I T U A Ţ I A LABORATOARELOR DIN REŢEAUA DE CONTROL A CALITĂŢII MEDIULUI DIN JUDEŢUL GIURGIU

Nr. crt.


1. Serviciul de monitorizare integrată a factorilor de mediu

Şos. Bucureşti, nr. 111

95

Anexa nr. 12 i

S I T U A Ţ I A SPAŢIILOR ŞI A CAPACITĂŢILOR DE CAZAREE CE SE POT FOLOSI PENTRU

CAZAREA EVACUAŢILOR SAU PENTRU ODIHNA PERSONALULUI FORMAŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ORGANIZATE LA NIVEL JUDEŢEAN

Nr. crt.

Denumirea unităţii Locaţia Nr. paturi Obs.

INTERNATE, CĂMINE

31. Grupul Şcolar Agrocol Călugăreni 200

32. Grupul Şcolar Naval Giurgiu Str. Uzinei, nr. 30B 180

33. Liceul N. Cartojan Str. 23 August nr. 57 90

34. Grupul Şcolar Miron Nicolescu Str. Sloboziei, nr. 1 300

35. Grupul Şcolar Dimitrie Bolintineanu

Bolintin Vale 50

UNITĂŢI HOTELIERE

24. SC Andalex Impex SRL Bolintin Vale 20

25. SC Danubius SA Str. Portului, nr. 12 20

26. SC Hanul lu Manolea SRL Roata 15

27. SC Soleil SRL Bolintin vale 15

28. SC Andaluzia SRL Remuş 20

29. SC Consig SA Şos. Bucureşti, km.5 10

30. SC Minela Internaţional SRL Str. Crinului, nr. 5 10

31. Hotel Steaua Dunării Bd. Mihai Viteazu, nr.1 50

32. Hotel Vlaşca Str. Portului, nr. 16 50

33. Motel Prietenia Bd. Prieteniei, nr.1 30

34. SC Pompiliu SRL Şos. Bucureşti nr.200 30

35. SC Daytona SRL – Complex Ovidiu

Şos. Bucureşti – Giurgiu, km.36 20

96

Anexa 13

REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI SEISM SAU ALUNECARI DE TEREN

Acţiunea unor seisme (cutremure de pământ) sau a alunecărilor de teren poate avea urmări dezastruoase asupra unor colectivităţi umane. Cutremurele de pământ sau alunecările de teren, în funcţie de mărimea (magnitudinea) lor şi condiţiile de acţiune, pot produce însemnate pierderi umane şi materiale. SUCCESUL PROTECŢIEI împotriva cutremurelor de pământ şi alunecărilor de teren depinde în mare măsură de : - cunoaşterea modului de acţiune şi a urmărilor probabil ale acestor tipuri de dezastre; - cunoaşterea şi implicarea unor măsuri de protecţie care trebuie realizate înainte de producerea cutremurelor de pământ sau alunecărilor de teren; - cunoaşterea şi respectarea unor reguli specifice de comportare înainte, în timpul producerii cutremurului de pământ sau alunecărilor de teren şi după ce acţiunea lor a încetat ; - cunoaşterea condiţiilor de executare a acţiunii de evacuare şi relocare; - respectarea recomandărilor şi indicaţiilor primite de la COMITETUL JUDETEAN/LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA, INPECTORATULUI PENTRU SITUATII DE URGENTA şi de la alte organisme specializate, în vederea realizării măsurilor de protecţie şi participare la unele acţiuni de localizare şi înlăturare a urmărilor unor asemenea dezastre; - asigurarea materialelor şi obiectelor necesare realizării protecţiei şi a supravieţuirii. A) Cunostinte despre cladirile si spatiile in care locuim sau lucram, privind: - evenimentele seismice precedente si actiunile lor asupra cladirii - aplicarea masurilor si actiunilor de evitare a distrugerilor partiale sau totale asupra cladirilor in cazul declansarii unui cutremur puternic si anume pentru: • executarea tuturor lucrarilor de intretinere si reparatii curente pentru a mentine caracteristicile de rezistenta pe intreaga durata de exploatare/serviciu a cladirii; • constientizarea riscurilor la care s-ar expune daca ar efectua modificari la cladire fara un aviz privind proiectul interventiei si autorizatiile legale din partea unui expert; toate modificarile efectuate se inscriu in cartea tehnica a constructiei; • efectuarea unei expertize tehnice asupra cladirii, de catre un expert autorizat sau de catre un institut specializat conform prevederilor legale; • executarea lucrarilor de consolidare, refacere si reparatii atat la cladire cat si la instalatiile aferente cladirii: apa, gaze, incalzire, electricitate, canalizare, etc. numai pe baza raportului de expertiza si a proiectelor autorizate; - respectarea unor principii simple si sigure pentru executia de cladiri rezistente in localitati rurale, respectiv a cerintelor legale privind calitatea constructiilor in zone urbane, precum si luarea masurilor privind reabilitarea cladirilor in conformitate cu normele actuale; - interzicerea interventiei asupra structurii cladirii - ex. largirea unor camere, mutarea peretilor, practicarea de goluri, supraetajarea, saparea de pivnite sau garaje etc. -, fara a avea un proiect intocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrari si toate autorizatiile necesare, deoarece altfel, se pot declansa, cu sau fara seisme, procese de degradare rapida sau chiar brusca a cladirii, care pot periclita viata! - intocmirea proiectelor de consolidare si executia acestora precum si receptia lucrarilor in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare si ale regulamentelor in vigoare;

97

- cunoasterea de catre asociatiile de proprietari/locatari ale cladirilor multietajate - tip bloc -, a modului in care firmele cu sediul in apartamente respecta masurile de protectie antiseismica, precum si pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversari de materiale combustibile, toxice si chimice. In aceste spatii se interzice depozitarea de materiale pe plansee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Daca firma este in locuinta personala cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate masurile de protectie pentru a nu afecta cladirile invecinate in cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declansarea de explozii, incendii etc.; - interzicerea depozitarii de materiale combustibile, explozive, substante toxice etc. in cladiri de locuit; amplasarea si fixarea obiectelor grele se va face dupa consultarea unui specialist; - fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale cladirii pentru ca in cazul unui cutremur sa se evite caderea lor si producerea de accidente; - cunoasterea masurilor necesare prevenirii si stingerii incendiilor si aplicarea lor de catre proprietarii, administratorii, locatarii din cladirile de tip bloc; - cunoasterea planului subsolului cladirii tip bloc si a retelelor de conducte din subsolul cladirii, precum si cunoasterea locurilor de amplasare a robinetilor si vanelor de inchidere a diferitelor utilitati pe diferite ramificatii; - cunoasterea si verificarea periodica a tavanelor, podului, acoperisului, balcoanelor, corniselor, calcanelor, cosurilor, terasei si invelitorii blocului/casei, astfel ca in cazul unui cutremur sa se evite caderea caramizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, tiglelor, olanelor, jardinierelor, in zona intrarilor, aleilor inconjuratoare, strazilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata, inclusiv pentru imbinarea cu blocul alaturat sau gardurile de zid ale vecinilor; - consultarea unui expert autorizat la cumpararea sau inchirierea unei locuinte sau sediu de firma, asupra evaluarii rezistentei antiseismice conform normativelor tehnice in vigoare, in vederea evitarii expunerii la un potential risc. B) Protectia antiseismica in interiorul locuintei sau locului de munca Masuri de pregatire a locului de munca sau locuintei pentru prevenirea distrugerilor provocate de efectele unui seism: - evitarea aglomerarii spatiilor de la locul de munca sau din locuinta cu piese de mobilier sau aparatura instabile la seism si amplasate in vecinatatea locurilor in care se aglomereaza de obicei familia, sau in spatiul de lucru; - asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse si inalte, intre ele si prin prindere de un perete, grinda solida in locurile unde se aglomereaza de obicei persoane la locul de munca sau in familie; - amplasarea echipamentelor tehnice si aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile - de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, masini de spalat, frigidere etc. -, astfel incat sa nu se afle in vecinatatea iesirilor din incaperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul in cazul unui seism; - fixarea aparatelor in asa fel incat racordurile sa nu sufere deteriorari in caz de cutremur; - amplasarea obiectelor fragile si valoroase intr-un loc mai jos si sigur; - amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili in dulapuri in care sa nu se poata rasturna, in incaperi in care nu se locuieste si nu exista pericolul de contaminare si de incendiu; - asigurarea usilor dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel incat deplasarea veselei depozitate sa nu produca accidente; - procurarea in locuinta a cel putin unui extinctor si amplasarea acestuia intr-un loc cunoscut si accesibil in orice moment, langa sursele potentiale de incendiu; invatati utilizarea acestuia; - retinerea locului de amplasare a comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale si locale pentru apa, gaze si electricitate si a modului lor de manevrare, astfel incat, la nevoie, dupa seism, sa puteti lua

98

masurile minime de interventie de urgenta - inchidere/deschidere; - pastrarea la indemana o unei truse de scule adecvate. Daca locuiti intr-o cladire multifamiliala tip bloc, informati-va personal sau prin administratia asociatiei despre indeplinirea obligatiilor legale privind: - evaluarea rezistentei antiseismice actuale a structurii cladirii - reparatiile si consolidarile necesare - proiectarea si executarea lucrarilor necesare - asigurarea pentru daune seismice, forme si taxe necesare Retineti in memoria dvs. particularitatile localitatii, cartierului si imprejurimile locuintei dvs., ale drumului pe care va deplasati zilnic la serviciu, scoala sau cumparaturi, avand in vedere eventualele pericole descrise mai jos: - caderea unor elemente de constructie nestructurale: tencuielei, caramizi etc. - spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte - caderea unor obiecte, mobilier etc. - caderea unor stalpi si linii electrice - incendii rezultand din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, rasturnarea unor instalatii de incalzire etc. - alunecari de teren, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri nisipoase Obisnuiti-va sa va protejati si cand va aflati intr-o alta situatie: in concediu, in delegatie, la spectacole, in vizita etc. Discutati cu toti membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce ati face fiecare in caz de cutremur si faceti periodic repetitii. C) Reguli de comportare rationala, individuale si de grup: loc de munca, familie, pe strada, in timpul producerii seismului 1. Pastrati-va calmul, nu intrati in panica, linistiti-i si pe ceilalti, protejati copiii, batranii si femeile. Nu va speriati de zgomotele din jur. 2. Preveniti tendintele de a parasi camera sau locuinta, deoarece faza seismica initiala are o durata redusa, astfel incat tocmai faza puternica a miscarii seismice va poate surprinde pe scari, holuri, paliere, in aglomeratie si panica, conducand la accidente grave, nedorite. Atentie! Scarile sunt elemente de constructii foarte sensibile la deplasarile diferentiate ale etajelor si, chiar daca ar rezista, deplasarea persoanelor pe scari sub efectul oscilatiei seismice este extrem de periculoasa. Chiar daca iesirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinta parter ar fi in principiu posibila si fezabila in scurt timp, in special pentru persoane tinere, afara sunt multe alte riscuri: calcane si cosuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc. 3. Ramaneti in incapere sau locuinta, departe de ferestre care se pot sparge si va pot accidenta, protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, sub un birou sau masa care sunt suficient de rezistente spre a va feri de caderea unor obiecte, mobile suprapuse, lampi, tencuieli ornamentale etc. In lipsa unor astfel de posibilitati va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, pe genunchi si coate, cu fata in jos iar cu palmele impreunate va veti proteja capul, ceafa, iar cu antebratele pe lateral capul. Aceasta recomandare implica o cunoastere prealabila a acelor elemente de constructie rezistente, prin consultarea unui specialist atestat. 4. Daca este posibil, inchideti sursele de foc cat puteti mai repede iar daca a luat foc ceva interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. 5. Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, evitati aglomeratia, imbulzeala, iar daca este posibil deschideti usa locuintei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea evacuarii dupa terminarea miscarii seismice.

99

6. Nu alergati in strada. 7. Daca va aflati in afara unei cladiri, deplasati-va cat mai departe de cladire, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente care de obicei se pot prabusi in strada. Nu fugiti pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur. 8. Acordati prim ajutor persoanelor ranite. 9. In cazul in care sunteti surprinsi de caderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier rasturnate, cautati sa va protejati capul si membrele sau sa va asigurati supravietuirea; ulterior veti cauta sa alarmati prin diferite metode vecinii cat si echipele de salvare-interventie de prezenta dvs. D) Comportarea dupa producerea unui cutremur 1. Nu parasiti imediat spatiul, camera, apartamentul, cladirea in care v-a surprins seismul. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati persoanele intrate in panica sau speriate, in special copiii de varsta mai frageda. 2. Ajutati pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii, sa se degajeze. Nu miscati ranitii grav - daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze - pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. 3. Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului in care s-a declansat seismul, in vederea unei eventuale evacuari din locuinta sau cladire pentru o perioada anume, de la cateva ore la cateva zile. 4. Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri sau de catre organismul cu insarcinari oficiale in privinta interventiei post-dezastru, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice. 5. Daca s-a declansat un incendiu, cautati sa-l stingeti prin forte proprii. 6. Verificati preliminar starea instalatiilor electrice, gaze, apa, canal, verificati vizual starea constructiei in interior. In cazul constatarii de avarii, inchideti alimentarea locala sau generala si anuntati unitatea pentru interventie. Nu folositi foc deschis. 7. Parasiti cu calm cladirea, fara a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificati mai intai scara si drumul spre iesire spre a nu va expune la pericole. 8. Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi etc. la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau in lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geanta, ghiozdan, carti groase etc. 9. Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, iar acestea au vitraje, procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si a zonei de cioburi, utilizand un scaun, o vaza etc. Daca se constata ca in ascensor sunt persoane blocate, linistiti-le, mai intai, dupa care solicitati concursul persoanelor autorizate. 10. Evitati cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare, masuri ce trebuie intreprinse cu un minimum de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri, nu aglomerati fara rost zonele calamitate. 11. Ajutati echipele de interventie pentru ajutor sau salvare. 12. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune nationale si recomandarile de actiune imediata ale organelor in drept. 13. Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice - asa numitele replici -, fara a intra in panica. Nu dati crezare zvonurilor care apar frecvent imediat dupa seisme, chiar daca aparent sunt vehiculate de asa-zisi specialisti! 14. La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor si ascultati intocmai recomandarile salvatorilor. 15. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care, de exemplu, ati fi surprinsi

100

sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o camera, incinta, ascensor etc. blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze. 16. In primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei socati, sa nu permiteti reactii de panica, sa acordati primul ajutor celor raniti iar daca dumneavoastra sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare sa faceti un mic plan de salvare. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia - de exemplu prin miscarea daramaturilor sau a mobilierului. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara, este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit contactul verbal, furnizati informatiile cerute si cereti primul ajutor necesar. Inspectoratul judetean/local pentru Situatii de Urgenta va concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. Nu va preocupati de durata timpului scurs pana la salvare, deoarece in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. E) Masuri de verificare a starii cladirii, locuintei - Dati concursul dvs. organizatiilor de interventie post-seismica pentru analiza starii constructiilor, precum si pentru celelalte activitati intreprinse de organele in drept. - Verificati mai intai afara si apoi cu precautii si in interior starea locuintei, a cladirii pentru a vedea avariile. Dupa primele observatii proprii, este bine sa va adresati unui specialist-expert autorizat in constructii pe care il cunoasteti din timp, sau cu care aveti o intelegere sau un contract pentru astfel de situatii - in cazul institutiilor sau firmelor. Daca starea structurii constructiei prezinta avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit inca, solicitati institutiilor abilitate evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si aveti in vedere continuarea ulterioara a operatiunilor de proiectare si executie a reparatiilor si consolidarilor, cu concursul asociatiei de proprietari sau locatari. - In cazul in care cladirea in care locuiti este intr-o stare de avariere a structurii evaluata de specialistii abilitati legal ca fiind grav afectata de cutremur, va trebui sa respectati dispozitiile legale si sa va adaptati la conditiile de sinistrat. In acest sens organele administratiei publice locale vor lua masurile de relocare. - Daca ati contractat o asigurare la o societate de profil, informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termen legal a daunelor complete produse de cutremur, in vederea solicitarii despagubirilor. F) Masuri de revenire in normal a activitatii umane din zona afectata de cutremur Dupa producerea unui cutremur cu urmari deosebite, autoritatile publice locale impreuna cu organismele abilitate vor lua masurile necesare revenirii la normal a activitatilor umane din zona sinistrata sau calamitata. Autoritatile publice locale vor intocmi pe baza investigatiilor si a expertizelor tehnice listele de prioritati ale cladirilor afectate pentru executia interventiilor/consolidarilor si reabilitarii constructiilor de locuit. In acest sens investitorii, proprietarii si/sau administratorii cladirilor de locuit vor participa la indeplinirea masurilor de investigare a cladirilor de locuit pentru a cunoaste situatia acestora dupa dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra cladirilor afectate, si elaborarea de proiecte de interventie/consolidare la cladirile avariate de cutremur, conform legislatiei in vigoare. G) Reguli de comportare in cazul alunecarilor de teren Alunecarile de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu dupa precipitatii intense, in zone predispuse la aceste fenomene si au evolutie progresiva, astfel incat desfasurarea lor se realizeaza intr-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor masuri de protectie. Atunci cand inceperea alunecarii de teren poate fi semnalata, autoritatile publice locale impreuna cu Comitetul local

101

informeaza institutiile si populatia din zona respectiva asupra pericolului creat si actiunilor de alarmare cand alunecarea de pamant este iminenta, o data cu urmarirea evolutiei fenomenelor in zona. Informarea si alarmarea asupra alunecarii de teren se realizeaza de catre autoritatile publice locale si de comitetul local si judetean cu mijloacele specifice acestor tipuri de actiuni. La receptionarea informarii sau a unor semnale despre inceperea alunecarii terenului, in zona care ar putea fi afectata se vor lua urmatoarele masuri: - Pregatirea evacuarii persoanelor, institutiilor si bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregatite anticipat. - Deconectarea, de catre reprezentatii autorizati - in caz de necesitate - a cladirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrica, gaze, apa, incalzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele efecte negative. - Sprijinirea formatiilor de interventie ale comitetului local sau judetean in actiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecarii de teren cu scopul de protejare a persoanelor si constructiilor, pentru micsorarea efectelor distructive ale alunecarii de teren. - Desfasurarea actiunilor sub conducerea comitetului local sau judetean; vor fi luate in considerare numai sursele oficiale locale si recomandarile organelor in drept, evitandu-se informatiile bazate pe zvonuri. La receptionarea semnalului de alarmare in cazul alunecarilor de teren, care inseamna ca pericolul alunecarii de teren nu poate fi evitat, se vor lua urmatoarele masuri: - Evacuarea persoanelor si bunurilor materiale in locurile desemnate in planurile de evacuare, fara a lua lucruri inutile si pastrand calmul. - Respectarea regulilor de convietuire in locurile sigure in care Comitetul judetean/local, impreuna cu autoritatile locale cat si Societatea de Cruce Rosie vor lua masurile necesare adapostirii si desfasurarii vietii. Dupa stabilizarea alunecarii de teren, organele abilitate vor face o analiza a avariilor si distrugerilor provocate la constructii si bunuri. In functie de avarii se vor lua masuri de incepere a lucrarilor de reparatii si consolidari iar in cazurile de distrugeri se vor lua masuri de construire de noi cladiri pe alte amplasamente, autorizate. Dupa caz se vor face demersurile necesare pentru obtinerea despagubirilor prin sistemul de asigurari pentru pagubele produse de catre alunecarile de teren.

102

Anexa 14

C O M U N I C A T

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu vă aduce la cunoştinţă că: 1. Judeţul (municipiul, oraşul, comuna) a fost afectat de acţiunea (importantă,

medie, puternică, etc) a unui cutremur de pământ (alunecare de teren) în ziua (noaptea, seara, dimineaţa) de …………… începând cu orele …………..

2. Mişcarea seismică a avut durata de …… minute …….. secunde (alunecarea de teren a fost activată începând cu ora ….. minutul ……)

3. Cutremurul de pământ a avut magnitudinea …… pe scara Richter şi a fost resimţit cu intensitatea …… pe scara MSK, pe teritoriul judeţului (municipiului, oraşului, comunei).

4. Cutremurul de pământ (alunecarea de teren) şi-a manifestat acţiunea distructivă în întregul (parţial în) judeţul (municipiul, oraşul, comuna), în special în zona .……. care a cuprins localităţile ………..

5. Ca urmare s-a produs un volum (mic, important, mare) de pierderi şi distrugeri. După primele stimări au rezultat:

- …….. morţi - ……. răniţi - ……. surprinşi sub dărâmături - …… clădiri avariate - …… clădiri distruse - străzile ……. Sunt avariate sau blocate - …….. alte avarii sau distrugeri

6. CJSU a organizat şi desfăşurat acţiuni de salvare şi prim ajutor, de localizare şi înlăturare a urmărilor cutremurului de pământ (alunecării de teren).

Cetăţeni,

Vă rugăm să respectaţi regulile de comportare prevăzute pentru asemenea situaţii. -respectaţi interdicţiile de acces şi circulaţie în zona de distrugeri! (se prezintă regulile de comportare adecvate situaţiei) ………………………… -sprijiniţi formaţiile de intervenţie în desfăşurarea acţiunilor, numai când acestea

vă solicită ajutor. Vom reveni cu noi informaţii, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu

103

Anexa nr. 15

EVIDENŢA CADRELOR TEHNICE PENTRU EFECTUAREA INSPECTIEI POST SEISM SI

EVALUAREA TEHNICA RAPIDA A CONSTRUCTIILOR AVARIATE SI METODOLOGIA DE EFECTUARE A INSPECTIEI POST SEISM

1. CADRE TEHNICE PENTRU EFECTUAREA INSPECTIEI POST SEISM SI DE EVALUARE TEHNICA RAPIDA Personal Inspectoratul Judetean in Constructii Giurgiu

-ing. Mihoci Iulia tel. 0720 888 310 -ing. Ilie Camelia Simona tel. 0720 888 316 -ing. Stinga Ioan tel. 0720 888 312 -ing. Onu Amalia Felicia tel. 0720 888 317

-ing. Traistaru Daniel tel. 0720 888 318 -ing. Traistaru Stefania tel. 0720 888 320 Cadre tehnice atrase : -ing. Cristache Toma tel. 0720 888 309

-ing. Andrei Paul Ovidiu tel. 0722 668 551 -ing. Dop Virgil tel. 0722 676 347 -ing. Zane Laurentiu tel. 0720 030 587 -ing. Stan Stan tel. 0730 505 500 -ing. Marciu Cristian tel. 0728 448 310 -ing. Onu Cristian tel. 0724 554 269 -ing. Storobaneanu Elena tel. 0727 505 250 -ing. Oancea Viorel tel. 0788 689 527 -arh. Negulescu Constantin tel. 0246/ 217 212 - sing. Miulescu Stelian tel. 0722 794 599

2. STRUCTURI RESPONSABILE Reglementarea, organizarea, coordonarea, punerea in aplicare si controlul legal-administrativ al actiunilor si masurilor privind investigarea post-seismica in cadrul gestionarii unei situatii de urgenta specifica revine: - in teritoriu, Comitetelor judetene si comitetelor locale , municipale, orasenesti si comunale pentru situatii de urgenta; Coordonarea, din punct de vedere tehnic, a investigarii de urgenta a constructiilor, inclusiv a dotarilor, se va face dupa cum urmeaza: - la nivel central, prin Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta, din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Inspectoratul de Stat in Constructii, prin Inspectorul general de stat - la nivel teritorial, de catre Comitetele judetene si comitetele locale , municipale,

104

orasenesti si comunale pentru situatii de urgenta, prin: • prefect, primari si personalul propriu si/sau din Inspectoratul pentru situatii de urgenta; • Director al Inspectoratului judetean in constructii si personalul desemnat de acesta. Autoritatile locale stabilesc resursele umane necesare tinand cont ca fortele tehnice pentru realizarea activitatilor post-seism sunt numeroase si implica un personal cu grade foarte diferite de pregatire si experienta, in general fiind constituit din urmatoarele surse: • verificatori de proiecte si experti atestati potrivit Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; • personal de specialitate angajat in cadrul consiliilor locale - primariilor; • personal de specialitate din cadrul MTCT; • personal de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii; • ingineri structuristi si tehnicieni din cadrul institutelor, firmelor si birourilor cu activitate de proiectare, a institutiilor de invatamant superior, a institutelor si centrelor de cercetare in constructii, cu activitate recunoscuta; • ingineri si tehnicieni implicati voluntar in desfasurarea activitatilor post-seism; • ingineri si/sau firme de constructii angajate pentru lucrari specifice (sprijiniri de urgenta, demolari, etc.). Pentru o tratare diferentiata cladirile se clasifica in urmatoarele clase: Clasa A: Cladiri adapostind functiuni vitale (administratia centrala si locala, telecomunicatii, politie, pompieri, spitale), indiferent de numarul de niveluri si de sistemul constructiv; Clasa B: Cladiri curente cu mai mult de P+4 niveluri; Clasa C: Cladiri curente cu P ... P+4 niveluri.

3. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR TEHNICE IN PERIOADA DE DUPA PRODUCEREA CUTREMURULUI 3.1. Organizarea activitatilor post-seism. Personal abilitat In perioada imediat urmatoare producerii unui cutremur de mare intensitate este necesar a se stabili starea tehnica a constructiilor, intr-un interval de timp rezonabil, precizandu-se daca acestea pot fi sau nu utilizate in conditii de siguranta, daca sunt necesare investigatii mai amanuntite, daca ele trebuie prevazute cu mijloace tehnice de punere rapida in siguranta (masuri "de prim ajutor"), sau daca trebuie demolate pentru a nu periclita vecinatatile. Autoritatile locale repartizeaza in teren inspectorii si inginerii pe baza informatiilor sumare culese vizual in primele ore si/sau in prima zi dupa seism de functionarii serviciilor primariei, politie etc. Prima evaluare este urmata de investigatii mai complete si mai precise care, prin pasi succesivi, sa fundamenteze decizia finala de interventie. Inspectia post-seism pentru a decide asupra sigurantei cladirilor conduce, de regula, la cerinte majore de specialisti, cu activitate intr-o perioada foarte scurta (1-3 zile), sub presiunea

105

populatiei, mass-media si autoritatilor, si cu consecinte deosebit de importante (evacuari). In cazul marilor localitati urbane, operatiunile de teren pot dura 10 - 12 zile, pana la 1-2 luni. Avand in vedere ca intr-o localitate exista numeroase cladiri, in mod practic, se incepe cu acele cladiri la care avariile sunt grave si/sau evidente si/sau despre care s-au primit solicitari. Pentru a se evita evaluarile dezordonate si a nu se bloca specialistii numai cu acest gen de activitati un interval de timp prea mare, autoritatile locale trebuie sa prevada o repartizare anticipata, o cunoastere a zonelor arondate si o corelare a trimiterii de echipe in diferitele zone din localitate cu personalul tehnic disponibil, numarul de cladiri si avariile asteptate, avand in vedere insa anumite prioritati: - zonele/cvartalele cu cladiri inalte si cu numar mare de ocupanti, realizate fara aplicarea de normative de proiectare antiseismica (de ex. inainte de 1940), identificate ca vulnerabile din studii si expertize precedente; - zonele/cvartalele cu cladiri realizate dupa proiecte repetitive/tipizate, cu numar mare de ocupanti, cu aplicarea de normative de proiectare antiseismica inainte de 1977, susceptibile la anumite sensibilitati si/sau avarii locale la solicitari seismice; - zonele/cvartalele cu cladiri realizate dupa proiecte repetitive/tipizate, cu numar mare de ocupanti, cu aplicarea de normative de proiectare antiseismica dupa 1977, la care nu se asteapta avarii deosebite la solicitari seismice; - cartierele cu cladiri joase, traditionale; - cartierele cu cladiri relativ noi, de inaltime medie si redusa. In functie de dispozitia pe teren a cladirilor, aceste prioritati pot fi mai mult sau mai putin respectate, dar avand in vedere limitele de competenta ale celor 3 categorii, anumite zone pot fi atacate simultan. In cazul in care in anumite zone starea cladirilor prezinta o anumita uniformitate, evaluarea se poate efectua luand la rand cladirile, in ordinea numerelor de strazi. Dintre specialistii cu calificare si experienta deosebita se va organiza un colectiv la sediul institutiei locale coordonatoare care va raspunde de indrumarea tehnica a echipelor de pe teren, va verifica raportarile zilnice, va asigura sinteza informatiilor si se va deplasa la cazurile in care decizia este dificila sau apar sesizari. Pentru a se evita consecintele grave care pot fi cauzate de intreruperea activitatii si/sau a locuirii si a se relua cat mai grabnic activitatea/utilizarea in siguranta, se recomanda pre-certificarea starii cladirilor pentru o evaluare tehnica rapida, pe baza unui contract cu o firma si un expert atestat, in urmatoarele cazuri: - cladirile de importanta vitala din clasa A si/sau cladirile din clasele de importanta si expunere 1 si 2 conform Codului P100-1/2006; - cladirile care prezinta pericol public; - cladirile care au fost proiectate, expertizate sau consolidate de specialisti inscrisi in

106

echipele de evaluatori ai autoritatii locale respective; - cvartale cu un numar mare de cladiri realizate de institute de proiectare locale dupa proiecte repetitive/tipizate; - orice cladire sau grup de cladiri din marile ansambluri. In aceste cazuri, contractul si urmarirea activitatii pot fi incheiate, dupa caz, de institutia cu personalitate juridica din cladirea de importanta vitala, de primaria localitatii sau de asociatiile de proprietari. In cazul in care cladirile prezinta pericol public, incheierea unui astfel de contract este obligatorie. Personalul tehnic care efectueaza activitatile post-seism se grupeaza in urmatoarele categorii: (1) Inspectori - ingineri constructori, arhitecti si tehnicieni cu experienta medie in domeniul proiectarii/evaluarii constructiilor. In timpul activitatii poarta ecuson de culoare alba pe care se mentioneaza: numele si prenumele, calitatea de "inspector", numarul de inregistrare in evidenta centralizata. (2) Ingineri proiectanti de structuri si cercetatori in ingineria de structuri si/sau seismica, cu o experienta de cel putin 5 ani. In timpul activitatii poarta ecuson de culoare albastru deschis. (3) Experti tehnici atestati de catre forurile abilitate - poarta ecuson de culoare albastru inchis. 3.2. Schema logica a etapelor si corelatiilor activitatilor de urgenta post-seism Evaluarea post-seism Etapele de evaluare se definesc dupa cum urmeaza: 1. Inspectia post-seism - este menita a stabili, prin mijloace extrem de simple: (a) - constructiile evident sigure, care pot fi utilizate in continuare fara restrictii; (b) - constructiile evident nesigure, care nu pot fi utilizate in continuare, trebuind a fi abandonate (evacuate), temporar sau definitiv; (c) - constructiile a caror stare tehnica nu se incadreaza in cele doua categorii definite mai sus necesitand o investigatie mai amanuntita. 2. Evaluarea tehnica rapida - este o investigatie mai detaliata a constructiilor care se incadreaza, dupa inspectia post-seism, in categoria (c), investigatie prin care se precizeaza daca aceste constructii necesita sau nu luarea unor masuri tehnice de punere in siguranta provizorie pentru a putea fi utilizate sau daca trebuie abandonate (evacuate); 3. Expertiza tehnica - este evaluarea care se efectueaza in conditiile precizate prin prevederi din normative si coduri specifice. Pentru monumentele istorice si de arhitectura, expertiza tehnica va fi executata de catre specialisti nominalizati de ministerul de resort si institutiile publice abilitate pe baza unor documente tehnice specifice, care pot avea la baza si prevederi din prezenta metodologie. Prezenta metodologie include criterii si metode pentru inspectia post-seism si evaluarea tehnica rapida.

107

Interventia rapida post-seism Pentru a pune in siguranta ocupantii cladirilor afectate de seism, pentru a preveni avansarea avariilor deja produse, precum si pentru a proteja constructiile invecinate, se iau masuri de interventie rapida dupa cum urmeaza: - sprijiniri provizorii ale constructiei avariate sau ale unor parti ale acesteia; - reparatii locale ale elementelor deteriorate sau avariate; - demolare partiala sau completa a cladirii. 4. INSPECTIA POST-SEISM 4.1. Organizarea inspectiei post-seism. Personal abilitat Personalul tehnic de diferite categorii, asa cum au fost definite la pct. 3.1 , este abilitat cu efectuarea inspectiei post-seism la cladirile de diferite clase, dupa cum urmeaza: • Inspectorii sunt abilitati sa efectueze inspectii post-seism ale constructiilor din clasa C (cladiri curente cu pana la P+4 niveluri); • Inginerii proiectanti de structuri si cercetatorii in ingineria de structuri si/sau seismica, cu o experienta de cel putin 5 ani sunt abilitati sa efectueze inspectia post-seism si evaluarea tehnica rapida a constructiilor din clasele B (cladiri curente cu mai mult de P+4 niveluri) si C (cladiri curente cu pana la P+4 niveluri); • Expertii tehnici atestati sunt abilitati cu efectuarea inspectiei post-seism, a evaluarii tehnice rapide si a expertizei tehnice ale constructiilor din clasele A (cladiri adapostind functiuni vitale), B (cladiri curente cu mai mult de P+4 niveluri) si C (cladiri curente cu pana la P+4 niveluri). Desi obiectul principal al activitatilor se refera la cladiri si structuri, deoarece exista componente nestructurale care constituie pericole pentru persoane dar sunt echipamente sau instalatii, formularele de investigare se refera si la acestea. In cazul in care in echipe pot fi inclusi si inspectori/ingineri din specialitatile respective, acestia pot asigura completarea sectiunilor de formular respective. In caz contrar, constatarile inscrise in formulare de acestia sunt considerate doar o instiintare pentru autoritatile locale spre a trimite inspectori autorizati (de ex. ISCIR, electricitate, apa, termice, canal etc.) la adresele respective. 4.2. Obiectul, scopul si fazele inspectiei post-seism Obiectul inspectiei post-seism este evaluarea aproximativa a starii tehnice a cladirilor din zona afectata cu un minim de forta umana si in conditii de urgenta. Inspectia post-seism are ca scop incadrarea cladirilor din zona afectata in categorii care exprima gradul probabil de risc la care sunt supuse acestea la replicile ce pot urma socului principal, in functie de avariile observate. Dupa inspectie fiecare cladire este marcata prin placarde (insemne) colorate specifice fiecarei categorii. Inspectia post-seism se efectueaza in doua etape, dupa cum urmeaza: ETAPA 1: Faza de urgenta. In timpul fazei de urgenta, in primele ore ce urmeaza unui cutremur distrugator, se

108

efectueaza inspectia rapida a cladirilor din zonele afectate, cu scop de recunoastere pentru identificarea cladirilor grav avariate, posibilitatilor de acces in zona, necesitatea unor masuri de urgenta. In cazul in care se constata pericole majore pentru accesul in zona, acesta se interzice. ETAPA 2: Inspectia cladire cu cladire. In faza a-II-a, care urmeaza fazei de urgenta, se va examina fiecare cladire in parte pentru a se evalua mai precis starea lor si pentru a stabili, prin mijloace extrem de simple: (a) constructiile evident sigure, care pot fi utilizate in continuare fara restrictii; (b) constructiile evident nesigure, care nu pot fi utilizate in continuare, trebuind a fi abandonate (evacuate); (c) constructiile a caror stare tehnica nu se incadreaza in cele doua categorii definite mai sus necesitand o investigatie mai amanuntita Cele trei categorii de cladiri se marcheaza prin placarde dupa cum se va preciza in paragrafele urmatoare. In evaluarea riscului potential prezentat de constructii trebuie tinut cont si de conditiile de mediu cum ar fi: ploile, zapezile etc. Ploile abundente pot provoca alunecari sau cedari ale terenului acolo unde acesta a prezentat instabilitati in timpul seismului principal, ceea ce va duce la noi avarii. Cresterea greutatii cladirii datorita unor caderi masive de zapada este in mod evident dezavantajoasa din punct de vedere al capacitatii cladirii avariate la incarcari gravitationale si laterale. 4.3. Modul de efectuare al inspectiei post-seism Se recomanda ca fiecare echipa de inspectie sa fie insotita de un reprezentant al autoritatilor locale sa fie compusa din doi inspectori, avand in vedere urmatoarele motive: - prin consultari reciproce se obtin evaluari rezonabile, rezultand o apreciere mai precisa a starii constructiei. - acestia se pot ajuta reciproc in cazul unor incidente si/sau accidente. Inspectia post-seism va parcurge urmatoarele etape: a. Examinarea in intregime a exteriorului cladirii. b. Examinarea terenului din jurul cladirii pentru depistarea unor crapaturi sau umflaturi ale pamantului si a unor fenomene care sa indice alunecari de teren. c. In mod curent se va realiza o inspectie si a interiorului cladirii in cazul in care structura nu poate fi cercetata suficient de bine din exterior sau cand exista suspiciuni sau sesizari privind avarii puternice ale elementelor nestructurale (de ex. pereti despartitori puternic deteriorati, tavane cazute etc. ce pot fi vazute de la exterior). NU SE INTRA IN STRUCTURILE EVIDENT NESIGURE. d. Completarea FORMULARULUI PENTRU INSPECTIA POST-SEISM . Cladirile care prezinta anumite dubii privind siguranta in exploatare sunt recomandate pentru efectuarea unei Evaluari Tehnice Rapide. Se asigura eliberarea cailor de iesire din cladire. e. Evaluarea generala a starii cladirii pe baza celor sase criterii prezentate in Tabelul 4.3.1

109

Tabelul 4.3.1. CRITERII DE BAZA PENTRU INSPECTIA POST-SEISM

-------------------------------------------------------------------------------- Starea fizica Caracterizare -------------------------------------------------------------------------------- 1. Cladirea s-a prabusit, este partial prabusita sau CLADIRE NESIGURA sau deplasata de pe fundatii(*) CLADIRE PRABUSITA (RUINA) dupa caz(*) -------------------------------------------------------------------------------- 2. Cladirea sau unul din etaje prezinta inclinari CLADIRE semnificative fata de verticala NESIGURA -------------------------------------------------------------------------------- 3. Degradari severe evidente ale elementelor structurale CLADIRE principale, dizlocari ale peretilor sau alte NESIGURA semnalmente care pun in evidentadegradari periculoase -------------------------------------------------------------------------------- 4. Pericole evidente de prabusire a unor parapete, CLADIRE CU ZONE elemente ornamentale, cosuri, calcane etc. NESIGURE -------------------------------------------------------------------------------- 5. Aparitia unor crapaturi mari ale terenului, deplasari CLADIRE evidente sau alunecari ale terenului NESIGURA -------------------------------------------------------------------------------- 6. Prezenta unor alte pericole (de ex. scurgerea unor CLADIRE lichide toxice, spargerea unor conducte de gaze, NESIGURA ruperea unor cabluri electrice etc.) -------------------------------------------------------------------------------- Nota: (*) Cladirile complet prabusite, care si-au pierdut identitatea structurala, si la care, de regula, se iau imediat masuri de cautare-salvare, inlaturarea ruinelor, etc. nu fac obiectul inspectiei prevazute in aceasta metodologie si sunt etichetate separat de autoritati (de ex. CLADIRE PRABUSITA/RUINA), cu luarea masurilor de interzicere a accesului persoanelor neabilitate. In cazul in care anumite parti dintr-un ansamblu nu s-au prabusit complet, se incadreaza la CLADIRE NESIGURA.

f. Marcarea cladirii in concordanta cu rezultatele analizei. Se folosesc placarde colorate dupa cum urmeaza : • placarda verde inscriptionata CLADIRE INSPECTATA - POATE FI UTILIZATA FARA RESTRICTII • placarda galbena inscriptionata CLADIRE CU ACCES LIMITAT • placarda albastra inscriptionata CLADIRE CU ZONE NESIGURE • placarda rosie inscriptionata CLADIRE NESIGURA - INTRAREA INTERZISA

110

Pe placarda CLADIRE INSPECTATA se precizeaza daca inspectia s-a realizat numai la "exterior" sau la "exterior si interior" prin marcarea casutelor corespunzatoare. Placardele cu inscriptia CLADIRE ACCES LIMITAT sau CLADIRE NESIGURA se plaseaza la toate intrarile in cladire. Se marcheaza corespunzator cu inscriptia CLADIRE CU ZONE NESIGURE partile din cladire sau imediata apropiere a acesteia, in care accesul este interzis, chiar daca nu exista pericol de prabusire al intregii cladiri. g. Reprezentantii autoritatilor locale si personalul tehnic explica locatarilor cladirilor respective semnificatia placardelor CLADIRE CU ACCES LIMITAT si CLADIRE NESIGURA si CLADIRE CU ZONE NESIGURE si iau masurile necesare pentru evacuarea acestora. Pentru siguranta vietii persoanelor care iau parte la inspectia post - seism a cladirilor, precum si a zonelor invecinate, este obligatoriu ca anterior inspectiei, personalul tehnic sa identifice caile de evacuare si/sau spatiile de refugiu pentru cazul in care au loc replici seismice in timpul inspectiei (interioare sau exterioare). 5. EVALUAREA RAPIDA POST-SEISM 5.1. Obiectul evaluarii rapide Evaluarea rapida post-seism se utilizeaza pentru aprecierea sigurantei cladirilor marcate in urma inspectiei post-seism cu placarda CLADIRE CU ACCES LIMITAT, precum si in toate cazurile in care exista dubii asupra concluziilor inspectiei post-seism Principalul obiectiv al evaluarii tehnice rapide este sa stabileasca daca exista pericolul producerii prabusirii structurii precum si a unor elemente nestructurale iar, pe aceasta baza, sa se poata confirma sau reincadra cladirea in una din categoriile precizate in capitolul 4. 5.2. Criterii si procede de evaluare tehnica rapida post-seism. In prezentul paragraf se prezinta criteriile generale pentru evaluarea cladirilor afectate de seism comune diferitelor tipuri de structuri atat din punct de vedere al materialelor din care sunt executate cat si al importantei si dimensiunilor. Aplicarea criteriilor trebuie facuta cu discernamant, experienta echipei de specialisti fiind esentiala in adoptarea unei decizii corecte. A. Degradarea in ansamblu este un bun indicator pentru evaluarea rapida a severitatii avariilor si degradarilor structurii. Urmatoarele efecte pun in evidenta degradarea semnificativa a structurii: pereti puternic fisurati, etaje cu deplasari laterale mari, cladiri inclinate, fundatii fracturate. Pe baza acestori indicatori marcarea cladiri se face dupa cum urmeaza: a. Colapsul cladirii sau a unei portiuni a acesteia ................. CLADIRE NESIGURA sau dupa caz CLADIRE PRABUSITA (RUINA), care sunt etichetate separat de autoritati. b. Inclinarea evidenta a cladirii sau a unuia din etaje ........... CLADIRE NESIGURA c. Fundatii fracturate ........................... CLADIRE NESIGURA B. Evaluarea structurii rezistente la incarcari verticale

111

Nu este permisa functionarea unei cladiri daca exista dubii justificate privind capacitatea acesteia sa suporte incarcari verticale: greutatea proprie precum si celelalte incarcari permanente si utile. Cedarea, fie si numai locala, a elementelor structurale ce preiau incarcari verticale reprezinta o justificare serioasa pentru categorisirea cladirii ca nesigura. a. Stalpi vizibil inclinati ........................ CLADIRE NESIGURA b. Stalpi flambati sau cu degradari puternice la capete ..................... CLADIRE NESIGURA c. Separarea planseelor sau a elementelor de acoperis de pereti sau alte elemente verticale portante .................. CLADIRE NESIGURA d. Fisurarea peretilor portanti, a stalpilor sau a grinzilor ce suporta bovindouri care pun in pericol preluarea incarcarilor verticale ................ CLADIRE NESIGURA e. Alte degradari sau cedari incipiente ale elementelor principale ce preiau incarcari verticale sau ale zonelor de imbinare ................................ CLADIRE NESIGURA C. Evaluarea structurii rezistente la incarcari laterale Evaluarea trebuie sa porneasca cu identificarea si apoi evaluarea sistemului structural ce preia si transmite terenului actiunile orizontale. Pentru ca o cladire sa poata rezista replicilor cutremurului ea trebuie sa aiba o structura care sa poata prelua incarcari orizontale. Pereti portanti puternic fisurati, existenta unor articulatii plastice la capetele stalpilor, expulzarea puternica a betonului de acoperire, contravantuiri cedate, elemente orizontale (plansee) puternic degradate precum si alte asemenea defectiuni pun in evidenta ca structura nu mai este capabila sa preia incarcari laterale. In aceste conditii, structura trebuie considerata ca nesigura pana la efectuarea unei expertize tehnice care sa dovedeasca contrariul. a. Pereti structurali puternic fisurati ............................. CLADIRE NESIGURA b. Cadre inclinate puternic, serios degradate sau cu fracturi ............... CLADIRE NESIGURA c. Cedari sau degradari serioase ale planseelor sau ale legaturilor orizontale .................................................... CLADIRE NESIGURA d. Alte cedari sau initieri de cedari ale elementelor principale ale structurii ce preia incarcari orizontale sau ale imbinarilor acestora .......... CLADIRE NESIGURA D. Efecte P-DELTA. Pentru structuri inalte in cadre orice inclinare remanenta a cladirii este in general importanta, greutatea portiunii de structura de deasupra portiunii inclinate genereaza momente suplimentare in stalpi precum si in grinzile adiacente acestora datorita efectului P-DELTA. Orice cladire in cadre, in mod special cele foarte inalte, la care se constata inclinari semnificative ale unuia sau mai multor etaje va fi considerata ca nesigura pana la efectuarea unei expertize tehnice. a. Cladiri multietajate cu inclinari remanente mai mari de 1,5 ............................................ CLADIRE NESIGURA E. Elemente nestructurale. Parapetele, inchiderile exterioare, ornamentele, firmele, nervurile in consola, peretii despartitori, tavanele suspendate, candelabrele sunt elemente in interiorul sau exteriorul cladirilor ce pot deveni periculoase deoarece se pot prabusi

112

datorita socului initial al cutremurului. Riscul post-seism il reprezinta elementele afectate care se pot prabusi din cauza fortelor statice sau a unei replici a seismului initial. Suprafetele in care aceste elemente s-ar putea prabusi trebuie interzise accesului si marcate in consecinta. a. Existenta unui pericol de prabusire a unor elemente nestructurale ........ CLADIRE CU ZONE NESIGURE F. Degradari ale fundatiilor si terenului Evaluarea rapida trebuie sa includa examinarea terenului din imediata vecinatate a cladirii. Lichefierea terenului, alunecari de teren, aparitia unor crapaturi in teren sau asociate cu modificarea formei acestuia sau alte fenomene de teren ce pot fi asociate producerii cutremurului pot produce degradari cladirilor. Deplasari mari pe verticala si pe orizontala ale terenului pot produce ruperea fundatiilor si in consecinta sa cauzeze degradari importante suprastructurii. Daca se constata astfel de deteriorari ale fundatiilor, daca se remarca fisuri noi in fundatii, daca se inregistreaza tasari diferite mai mari de 3-4 cm sau daca s-au produs crapaturi de 5-10 cm intre cladire si terenul adiacent prezenta unui inginer geotehnician sau geolog in cadrul echipei care efectueaza evaluarea este absolut necesara. De obicei, pericolele legate de teren afecteaza suprafete de teren mai mari care pot afecta un numar mai mare de cladiri. a. Infrastructura cladirii dizlocata, aparitia unor tasari diferentiate cu fundatii, pereti, plansee sau acoperis, fracturate ............................. LADIRE NESIGURA b. Cladirile din vecinatatea unor crapaturi in teren formate in urma cutremurului sau a unor alunecari de teren suspectate .......................... CLADIRE NESIGURA c. Cladirile in pericol de a fi afectate de alunecari de teren sau lovite de diverse elemente provenite de la cladiri din amonte afectate de alunecarile de teren ......................................................... CLADIRE NESIGURA G. Alte pericole. Daca se observa conditii nesigure ca de exemplu conducte deteriorate de combustibil (lichid sau gazos), eliminari de substante chimice, cabluri de alimentare cu energie electrica rupte accesul in zonele respective va fi limitat. a. Imprastierea unor substante periculoase sau necunoscute .................. CLADIRE CU ZONE NESIGURE b. Alte pericole ca de exemplu cabluri electrice rupte si cazute ............ CLADIRE CU ZONE NESIGURE 5.3. Criterii pentru marcarea cladirii In cele ce urmeaza se prezinta criterii suplimentare pentru marcarea cladirilor care trebuiesc utilizate impreuna cu rezultatele investigatiilor efectuate in cadrul evaluarii tehnice rapide. A. CLADIRE INSPECTATA - POATE FI UTILIZATA FARA RESTRICTII. Pentru a marca o cladire cu acest insemn, care indica faptul ca nu exista restrictii pentru utilizarea ei, urmatoarele conditii trebuiesc satisfacute:

113

a. capacitatea initiala a structurii de preluare a incarcarilor verticale nu a fost in mod semnificativ redusa si nu au fost identificate zone potentiale de instabilitate (de ex. separarea planseului de pereti etc.); b. capacitatea initiala de preluare a unor incarcari orizontale nu a fost semnificativ redusa de actiunea seismului; c. nu exista pericolul prabusirii locale a unor elemente nestructurale cu exceptia zonelor marcate ca atare si inconjurate pentru a evidentia aceasta posibilitate; d. nu exista indicii evidente privind degradari ale fundatiilor si nici deplasari ale terenului; e. caile de evacuare sunt accesibile si nu sunt blocate; f. nu exista alte indicii evidente de pericol. B. CLADIRE CU ACCES LIMITAT. Marcajul pune in evidenta urmatoarele: a. specialistii care au efectuat Evaluarea tehnica rapida au dubii argumentate privind siguranta cladirii respective care pot fi rezolvate numai pe baza unei Expertize tehnice; b. exista probabilitatea producerii unor degradari ulterioare datorate unor cauze legate de terenul de fundare. c. exista nesiguranta privind prezenta unor alte pericole ca de exemplu scurgerea unor substante toxice etc. C. CLADIRE CU ZONE NESIGURE. Marcajul arata ca: a. s-au identificat unele degradari locale care ar putea provoca accidente asupra locatarilor; b. nu exista pericol de cedare a structurii. D. CLADIRE NESIGURA - INTRAREA INTERZISA. Marcajul arata ca: a. exista pericole evidente de pierdere a sigurantei cladirii; b. gradul de degradare al structurii este foarte puternic si cladirea poate intra in colaps fie numai din actiunea incarcarilor verticale fie in urma producerii unei replici a seismului; c. exista alte conditii de nesiguranta (de ex. scurgeri masive de substante toxice). Rezultatele investigatiilor se consemneaza in FORMULARUL PENTRU EVALUAREA TEHNICA RAPIDA 6. MASURI DE INTERVENTIE URGENTA ASUPRA CONSTRUCTIILOR AVARIATE 6.1. Date generale Masurile de interventie de urgenta post-seism au ca scop: • Prevenirea prabusirilor locale ale elementelor din zonele evaluate ca fiind nesigure • Asigurarea accesului si/sau a unei exploatari limitate a constructiilor avariate de cutremur. Masurile de interventie post-seism includ urmatoarele (lista nu este exhaustiva): a. Sprijinirea provizorie a elementelor avariate b. Reparatii locale, de urgenta c. Demolarea partiala sau totala a cladirii. Masurile de interventie locale de urgenta, efectuate in perioada imediat de dupa un

114

seism de mare intensitate nu inlocuiesc masurile definitive de interventie (consolidare/demolare) care se realizeaza ulterior, conform prevederilor aplicabile din normativele si codurile in vigoare. Masurile de urgenta sunt astfel concepute incat sa nu stanjeneasca realizarea masurilor definitive de interventie. O atentie deosebita trebuie acordata instruirii privind procedurile, informatiile si justificarile pentru propunerea deciziei de demolare a unor cladiri, atat pentru eventualele dispute de ordin legal cat si in cazul in care se va considera necesar sa fie aplicate ca interventie de salvare la monumente istorice, in care cercetarile si analizele ce trebuiesc efectuate sunt, de regula, extensive si aprofundate pentru a fundamenta adoptarea unor masuri de reparare conform legislatiei in vigoare, fara a afecta aspectul acestora si reversibilitatea interventiilor. 6.2. Reguli pentru realizarea sprijinirilor provizorii Sprijinirea elementelor constructiilor avariate de cutremur are ca scop prevenirea unei eventuale prabusiri si/sau asigurarea functionalitatii acestora pana la executarea masurilor definitive de interventie. In principiu, sprijinirile preiau incarcarile verticale ale elementelor de sustinere rupte (stalpi, grinzi). De obicei, sprijinirile se fac cu lemn rotund, respectiv cu bile din lemn de brad avand diametre cuprinse intre 12-18 (20) cm cu popi metalici extensibili de inventar sau cu esafodaje metalice de inventar. Sprijinirile constituie masuri de "prima interventie" si se executa pe baza unor schite si a unor calcule sumare, efectuate la fata locului, neexistand timpul necesar intocmirii unor proiecte propriu-zise. La proiectarea si executarea sprijinirilor trebuie avute in vedere o serie de reguli, dupa cum urmeaza: a) Punerea sub sarcina a sprijinirii se face prin impanare Penele se executa din lemn de esenta tare (stejar, fag). Se prevad totdeauna doua pene, astfel alese incat prin suprapunere sa realizeze doua fete paralele. Penele se bat cu ciocanul, dar nu se forteaza excesiv pentru a nu rupe elementele structurii. Periodic, penele se controleaza si se bat din nou, pentru a se asigura punerea sub sarcina efectiva a popilor. b) Reactiunea transmisa de popi terenului trebuie sa se repartizeze pe o suprafata corespunzatoare Popii nu trebuie rezemati direct pe pamant sau pe trotuare din asfalt sau din straturi subtiri de beton. Pentru transmiterea reactiunii popului la teren se prevad traverse din lemn de esenta tare, (traverse pentru cai ferate) care, la terenuri slabe, se dispun in forma de retea creand aria necesara. c) Popii trebuie solidarizati intre ei prin contravantuiri Contravantuirile sistemelor de sprijiniri au urmatoarele roluri: c.1 ) In situatiile in care cladirea nu poate asigura impiedicarea tendintei de deplasare laterala a intregului sistem, contravantuirile se asigura ca sistemul de popi sa fie structuri stabile. In acest scop se leaga popii intre ei cu scanduri sau sipci batute in cuie dispuse

115

astfel incat sa inchida (impreuna cu popii) triunghiuri nedeformabile . In acest fel sistemul de popi si scanduri se transforma in grinzi cu zabrele cu rigiditate mare la deplasari laterale. c.2 ) Impiedica tendinta de flambaj a popilor lungi. Trebuie urmarit ca impiedicarea flambajului individual al popilor sa se faca pe ambele directii. d) Popii nu trebuie sa rezeme pe elementele structurale orizontale, ci reactiunea lor trebuie transmisa pana la teren e) Greutatea etajelor superioare trebuie preluata treptat de catre sprijinire si nu brusc, la un singur nivel. Aceasta se realizeaza continuand sprijinirea pe inca cca. 2 nivele deasupra etajului deteriorat. f) Sprijinirea trebuie proportionata potrivit sarcinii care ii revine. 6.3. Reparatii locale In perioada imediat urmatoare producerii unui cutremur de mare intensitate, poate sa apara necesitatea realizarii unor lucrari de interventie locala (reparatii) de urgenta, fara a se putea urmari metodologia de evaluare, stabilire a deciziei de interventie, proiectarea lucrarilor de interventie, prevazute in reglementarile in vigoare. Reparatiile locale de urgenta, efectuate in asemenea situatii nu inlocuiesc masurile definitive de interventie, care se realizeaza ulterior, in conditiile legal prevazute in reglementari specifice. Reparatiile locale de urgenta sunt astfel concepute incat sa nu stanjeneasca realizarea masurilor definitive de interventie. FORMULAR PENTRU INSPECTIA RAPIDA POST-SEISM INSPECTIA A FOST EFECTUATA DE: (Numele si prenumele/institutia, firma, nr. legitimatie etc)........................................................................................................................................ DATA ....................... ORA ................... ARIA INSPECTATA: EXTERIOR EXTERIOR SI INTERIOR DESCRIEREA CLADIRII ADRESA: ............................ TIPUL CONSTRUCTIEI: DESTINATIA CLADIRII: .................................... [] Zidarie portanta [] Locuinte colective .................................... [] Cadre din beton armat [] Locuinta individuala ……………………… Proprietar/Administrator: [] Pereti structurali din beton [] Cladire comert (nume, numar telefon) .............. .................................... armat [] Birouri .................................... [] Stalpi si grinzi proiectate [] Autoritati locale/Guvern Numar de etaje ......., subsol pentru incarcari gravitationale [] Scoala ......., suprafete desfasurate [] Schelet metalic [] Cladire publica (aprox.) ............ m2. [] Monument istoric Numar de apartamente .........

116

Numar de apartamente neutilizabile ................ EVALUAREA CLADIRII Inspecteaza cladirea conform listei de mai jos si marcheaza casutele din coloanele corespunzatoare. EFECTE CONSTATATE Da Nu - Colaps, colaps partial, cedare fundatii - Cladirea sau unul din etaje inclinate Minore/deloc Moderate Severe - Degradari ale peretilor sau alte defecte structurale - Parapete, cosuri, atice sau alte elemente in pericol de cadere - Alunecari de teren sau crapaturi in teren - Alte fenomene constatate ......................................................................... MARCAREA CLADIRII Alege una din variantele de marcare a cladirii pe baza analizei evaluarii efectuate. Efecte grave constatate ce pun in pericol cladirea in ansamblu reprezinta o justificare pentru marcarea cu CLADIRE NESIGURA. Efecte grave locale si efecte moderate permit marcarea cu CLADIRE CU ACCES LIMITAT. Zonele ce prezinta pericol de cedare a elementelor nestructurale se vor marcacu CLADIRE CU ZONE NESIGURE. Plaseaza la intrarea principala placarda: CLADIRE INSPECTATA. Placarde cu CLADIRE CU ACCES LIMITAT sau CLADIRE NESIGURA se vor plasa la toate intrarile. CLADIRE INSPECTATA (placarda verde) CLADIRE CU ACCES LIMITAT (placarda galbena) CLADIRE CU ZONE NESIGURE (placarda albastra) CLADIRE NESIGURA (placarda rosie) Noteaza toate datele inscrise pe placardele plasate pe cladire ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ACTIUNI VIITOARE. Marcheaza casetele ce urmeaza dupa cum este necesar. Se vor imprejmui urmatoarele zone si marca cu CLADIRE CU ZONE NESIGURE ............................................................................................................................................. [] Se recomanda efectuarea unei Evaluari Tehnice Rapide pentru [] Structura, Terenul de fundare, Alte aspecte ..... instalatii, echipamente Recomandari ................................................................................................................... ............................................................................................................................................ Comentarii generale

117

FORMULAR PENTRU EVALUAREA TEHNICA RAPIDA EVALUAREA A FOST EFECTUATA DE: (Numele si prenumele/institutia, calitatea, nr. legitimatie) ............................................................................................... DATA .................... ORA ........... MARCAREA FINALA: CLADIRE INSPECTATA CLADIRE CU ACCES LIMITAT CLADIRE CU ZONE NESIGURE CLADIRE NESIGURA DESCRIEREA CLADIRII ADRESA: ......................... TIPUL CONSTRUCTIEI: DESTINATIA CLADIRII: ................................. ................................. [] Zidarie portanta [] Locuinte colective Proprietar/Administrator: (nume, [] Cadre din beton armat [] Locuinta individuala numar telefon) ................ [] Diafragme din beton armat [] Cladire comert ................................. [] Pereti structurali din [] Birouri ............................. beton armat Numar de etaje ......., subsol [] Stalpi si grinzi proiectate [] Autoritati ......., suprafete desfasurate pentru incarcari gravitationale locale/Guvern (aprox.) ............ m2. [] Scoala Numar de apartamente ......... [] Schelet metalic [] Cladire publica Numar de apartamente neutilizabile [] Monument istoric EVALUAREA CLADIRII Efectueaza evaluarea cladirii urmarind aspectele de mai jos, si marcheaza casutele din coloanele corespunzatoare. Pe pagina urmatoare exista spatiu pentru o schita a cladirii. ASPECTE GENERALE Da Nu - Colaps, colaps partial - Cladirea sau unul din etaje inclinate - Alte aspecte DEGRADARI STRUCTURALE Minore Moderate Severe - Fundatii - Acoperisuri sarpante - Plansee (pentru incarcari verticale) - Stalpi, stalpisori in zidarie - Plansee (saibe orizontale) contravantuiri orizontale - Pereti structurali, contravantuiri verticale - Imbinari elemente prefabricate - Alte aspecte DEGRADARI ELEMENTE NESTRUCTURALE Minore Moderate Severe

118

- Parapete, ornamente - Placaje, geamuri/ferestre - Tavane, corpuri iluminat - Pereti interiori despartitori - Ascensoare - Scari cai de evacuare - Electricitate, gaze - Alte aspecte PERICOLE (DEGRADARI) GEOTEHNICE Minore Moderate Severe - Alunecari de teren - Miscari de teren, crapaturi - Alte aspecte COMENTARII GENERALE: ............................................................................................... Deseneaza o schita a cladirii si precizeaza elementele, portiunile degradate MARCAREA CLADIRII. Marcheaza casuta corespunzatoare marcarii anterioare a cladirii. MARCAREA ANTERIOARA CLADIRE INSPECTATA CLADIRE CU ACCES LIMITAT CLADIRE CU ZONE NESIGURE CLADIRE NESIGURA Inspectorul care a efectuat marcarea ............................................... Data ........................... Daca este necesar modifica marcarea cladirii pe baza analizei evaluarii efectuate. Efecte grave .............................................. vezi FORMULARUL PENTRU INSPECTIE. ACTIUNI VIITOARE. Marcheaza casetele ce urmeaza dupa cum este necesar. [] Se vor imprejmui si se vor marca cu CLADIRE CU ZONE NESIGURE urmatoarele zone ..................................................................................... .......................................................................................... Se recomanda efectuarea unei Expertize Tehnice pentru Structura, Terenul de fundare, Alte aspecte ... instalatii, echipamente Recomandari .................................................................................. Comentarii generale

119

Anexa 16

INFORMAŢII PRIVIND EFECTELE PROBABILE ALE UNUI SESIM LA NIVELUL JUDEŢULUI GIURGIU

Nr.crt. Efecte Mun. Giurgiu Oraş Mihăileşti

Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

1. Clădiri de locuit /clasa de risc seismic I

- - - - - Nu sunt clădiri de locuit expertizate 2. Clădiri de locuit /clasa de risc

seismic II - - - - -

3. Clădiri de locuit /clasa de risc seismic III

- - - - -

4. Clădiri de locuit / clasa de risc seismic IV

- - - - -

5. Clădiri de locuit neexpertizate cu risc de prăbuşire/avariere

2542 500 700 13300 17042 Clădirile sunt cu risc de avariere, fiind vorba de case din paiantă construite înainte de anul 1975 (17000 în judeţ) sau blocuri/spaţii de locuit cu regim de inaltime de la parter la p+10 construite între anii 1965-1976 (42).

6. TOTAL clădiri care pot fi distruse

1 0 0 0 1 Este vorba despre un fost hotel, retrocedat, folosit ca spaţiu de locuit.

7. TOTAL clădiride locuit / care pot fi avariate

2543 (5+6)

500 700 13300 17043

8. Populaţie în clădiri de locuit clasa I

- - - - - -

9. Populaţie în clădiri de locuit clasa II

- - - - - -

10. Populaţie în clădiri de locuit clasa III

- - - - - -

11. Populaţie în clădiri de locuit clasa IV

- - - - - -

12. Populaţie în clădiri de locuit neexpertizate cu risc de prăbuşire/avariere

7426 1300 1820 42128 52674

120


Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

13. TOTAL populaţie în clădiri de locuit probabil afectate, din care:

7426 1300 1820 42128 52674

14. -total decedaţi 33 10 10 20 73

15. -total răniţi 700 100 100 700 1600

16. -total sinistraţi 6693 1190 1710 41408 51001

17. Nr. spitale care pot fi distruse/avariate

1 - 1 1 3

18. Nr paturi din spitale care pot fi distruse/avariate

520 - 357 125 1002

19. Nr. paturi de spital care pot fi suplimentate

10 - 50 10 70

20. Şcoli/grădiniţe care pot fi distruse/avariate

0 0 0 0 In judeţ nu sunt şcoli şi grădiniţe expertizate

21. Nr. copii în scoli/grădiniţe care pot fi distruse/avariate

0 0 0 0

22. Instituţii publice care pot fi distruse

10 - - - 10 2 sunt expertizate. Din celelalte 8 face parte şi o clădire a Spitalului Judeţean Giurgiu în care funcţionează 3 secţii (în curs de consolidare)

23. Nr. angajaţi în instituţiile publice care pot fi distruse

100 - - - 100

24. Instituţii publice avariate - - 16 16

25. Nr. angajaţi în instituţiile publice care pot fi avariate

80 80

26. Baraje afectate - 1 - 4 5 Pot fi afectate barajele: Grădinari, Făcău, Onceşti, Ogrezeni

27. Nr localităţi aflate în aval de baraje

- 15 - 8 23

28. Nr. cetăţeni din loc. din aval de baraje, aflată în zona inundabilă

- 11699 - 1023 12722

121


Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

29. Operatori economici de risc chimic (cu evidenţiere tip substanţă şi rază letală şi intoxicare)

1. SC CRIMBO GAS 2003 SRL

Tip substanţă: GPL Rz letală (km) – 0,230 Rz intoxicare (km) – 1

2. SC PANEBO GAZ SRL

Tip substanţă: GPL Rz letală (km) – 0.1 Rz intoxicare (km) – 0,57

3. SC ALPHA GAS SRL

Tip substanţă: GPL Rz letală (km) – 0,05 Rz intoxicare (km) – 0,340

4. SC APA SERVICE S.A.

Tip substanţă: CLOR Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,05

5. SC UZINA TERMOELECTRICĂ

Tip substanţă: Acid clorhidric, hidroxid de sodiu, apă amoniacală hidrazină, gaz metan, păcură Rz letală (km) – 0,05 Rz intoxicare (km) – 0,2

6. SC POLL CHIMIC SRL

Tip substanţă: Axid clorhidric, acizi graşi, acizi naftenici Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,3

7. SC M FOOD INDUSTRIE SRL

Tip substanţă: Azotat de amoniu Rz letală (km) – 0,6 Rz intoxicare (km) – 2,4

1. SC DELTA GAS LNC SRL


1. OMV PETROM S.A.

Tip substanţă: ţiţei Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,5

1. S.C.ALCHIMEX Herăşti

Tip substanţă: motorină, ulei parafinic, xilen, alte subst din categoria 6 Rz letală (km) – 0,05 Rz intoxicare (km) – 0,2

2. SC SEVANEL SRL Bucşani


122


Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

3. SC AGROZOOTEHNICA S.A. Adunaţii Copăceni

Tip substanţă: Îngrăşăminte chimice Rz letală (km) – 0,05 Rz intoxicare (km) – 0,8

4. SC ALCEDO SRL Herăşti

Tip substanţă: subst din categ. 1,2 Rz letală (km) – 0,01 Rz intoxicare (km) – 0,05

Tip substanţă: subst din categ. 9 Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,1

5. SC RUUKKI ROMÂNIA SRL Bolintin Deal

Tip substanţă: propan, motorina, oxigen, vopsele Rz letală (km) – 0,079 Rz intoxicare (km) – 0,625

Tip substanţă: n-pentan Rz letală (km) – 0,02 Rz intoxicare (km) – 0,750

6. SC M FOOD INDUSTRIE SRL Remuş

Tip substanţă: azotat de amoniu Rz letală (km) – 0,6 Rz intoxicare (km) – 2,4

7. SC AZOCHIM SRL Frăteşti

Tip substanţă: azotat de amoniu Rz letală (km) – 1,8 Rz intoxicare (km) – 5,8

8. SC APA NOVA BUCUREŞTI S.A. Joiţa

Tip substanţă: clor Rz letală (km) – 1,2 Rz intoxicare (km) – 5

9. SC APA NOVA BUCUREŞTI S.A. Crivina

Tip substanţă: clor Rz letală (km) – 1,1 Rz intoxicare (km) – 4,2

10. SC CENTRUM LOGISTIC

Tip substanţă: subst. Din categ. 1,2 Rz letală (km) – 0,01 Rz intoxicare (km) – 0,03

123


Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

SRL – Joiţa Tip substanţă: subst. Din categ. 3,4,5,6,7,8 Rz letală (km) – 0,01 Rz intoxicare (km) – 0,02

Tip substanţă: subst. Din categ. 9 Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,02

11. SC GERBRUDER WEISS SRL – Bolintin Deal

Tip substanţă: subst. Din categ. 1,2 Rz letală (km) – 0,01 Rz intoxicare (km) – 0,03

Tip substanţă: subst. Din categ. 3,4,5,6,7,8 Rz letală (km) – 0,01 Rz intoxicare (km) – 0,02

Tip substanţă: subst. Din categ. 9 Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,02

12. SC CONPET S.A. PLOIEŞTI - Cartojani

Tip substanţă: ţiţei Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,5

13. SC OMV PETROM S.A. – Roata de Jos

Tip substanţă: subst. ţiţei Rz letală (km) – 0 Rz intoxicare (km) – 0,5

14. SC LINZER AGRO TRADE ROMÂNIA SRL - Frăteşti

Tip substanţă: subst. Azotat de amoniu Rz letală (km) – 0,6 Rz intoxicare (km) – 2,4

7 1 1 14 23

30. Operatori economici de risc nuclear cu evidenţierea ZPU

- - - - - Nu este cazul

124


Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

31. Timpul probabil de remediere a utilităţilor publice afectate1) (cu evidenţierea timpului probabil de remediere), astfel:

32. - gaze Timp (ore): 2 +24-120 (2 ore deplasare pana la avarie, 24-120 ore remedierea)

33. - apă Timp (ore):48

34. - energie electrică Timp (ore):48-168

35. - canal Timp (ore):24-72

36. - telecomunicaţii Timp (ore):8-48

37. - agent termic Timp (ore):8

38. Timpul probabil de remediere a căilor de transport 2) afectate (cu evidenţierea timpului probabil de remediere astfel încât să asigure desfăşurarea traficului), astfel:

39. - poduri Timp (zile):5-15

40. - şosele Timp (zile):5-15

41. - aeroporturi Timp (zile):-

42. - porturi Timp (zile): nu este cazul

43. - CF Timp (zile):2-5

44. Nr. puncte de prim ajutor care se vor instala

2 1 1 4

45. Nr. puncte de triaj medical care se vor instala

2 1 1 4

46. Nr. baze de operaţii care se vor amenaja 3)

1 - 1 - 2 Giurgiu Bolintin Deal

47. Nr. populaţie care poate fi cazată în adăposturi (scoli, cămine, etc)

3300 550 300 6000 10150

125


Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

48. Nr populaţie care poate fi cazată în corturi

20 8 8 12 48

49. Nr. locuinţe modulare 1 - 1 - 2

50. Nr persoane care pot fi cazate în spaţii private (hotel, motel, pensiuni, etc)

2170 60 70 250 2550

51. Nr. persoane care pot fi hranite în cantine şi restaurante

2500 550 260 250 3230

52. Nr. estimat al efectivelor proprii care nu se pot prezenta la unitate în barem

- - - - 19 19 - personalul inspectoratului /subunităţilor care se prezintă în alte bareme – 160 min.

53. Nr. persoanelor abilitate să execute expertizarea clădirilor afectate

- - - - - În judeţ nu sunt persoane abilitate să execute expertiza clădirilor

54. Nr. de locuinţe ale personalului ISU posibil a fi distruse sau avariate

20 - - 10 30

55. Nr. membrilor de familie ai personalului ISU care locuiesc în imobile posibil a fi avariate sau distruse

76 - - 44 120

56. Capacitatea spaţiilor dedicate pentru preluarea cadavrelor (morgă).

8 - - 4 12 10

57. Nr de locuri ce pot fi amenajate pentru identificarea şi înregistrarea decedaţilor

3 1 1 51 56

126


Oraş Bolintin Vale

Total Comune

TOTAL GENERAL

Obs.

58. Nr. de gropi care pot fi amenajate de autorităţile locale pentru înhumarea decedaţilor.

17 100 10 2500 Numărul de locuri poate fi suplimentat atât în Giurgiu cât şi în Bolintin Vale, dar şi în mai multe comune, existând în unele hotărâri aprobate ale consiliilor locale de amenajare a unor noi cimitire. În comune sunt spaţii pentru toţi locuitorii, dar sunt ocupate fiind posibilitatea de a le utiliza în caz de necesitate.

59. Sedii ale ISU care pot fi distruse - - - - - -

1

Anexa nr. 17

T A B E L CU MIJLOACELE DE LEGĂTURĂ

ale structurilor MAI - MApN

Nr.crt

UNITATEA TELEFOANE DE CONTACT

1. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al Judeţului Giurgiu

tel - 0246211212 fax - 0246212229

2. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu tel - 0246217005 fax - 0246219754

3. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu

tel - 0246219631 fax - 0246215539

4. Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu

tel - 0246213640 fax - 0246231195

6. Centrul Militar Judeţean Giurgiu U.M. 02437

tel - 0246213095 fax - 0246215589

7. U.M. 01867 Mihai Bravu tel - 0246286040 fax - 0246286040

8. U.M. 01812 Daia tel - 0246244173 fax - 0246244173

9. U.M. 02208 Ghimpaţi tel - 0246276492 fax - 0246276492

10. U.M. 01782 Bucşani tel - 0246264169 fax - 0246264169

2

ANEXA 18

RISCURI ŞI DEZASTRE SPECIFICE JUDEŢULUI GIURGIU a) CUTREMURELE DE PĂMÂNT Cutremurele de pământ sunt fenomene ale naturii care se declanşează brusc, fără

avertisment şi imposibil de detectat în timp, cu urmări grave şi uneori dezastroase asupra oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale.

În acest secol s-au produs în lume peste 30 de cutremure de intensităţi mari în care şi-au pierdut viaţa peste 2.670.000 de oameni, peste 12.000.000 au fost răniţi şi peste 28.900.000 au rămas fără adăpost.

România se află într-o zonă seismică foarte activă, specialistii zonând teritoriul în funcţie de intensitatea seismică manifestată prin predicţie, delimitând cu o anumită doză de aproximaţie, suprafeţe în care valorile de intensitate cuprinse între 5 şi 9 grade pe scara Richter stabilesc gradul de risc al fiecărei zone. Convenţional pe baza datelor tectonice şi seismologice, teritoriul României a fost împărţit în provincii fizico-geografico-seismologice şi zone. Seismicitatea României este dominată de cutremurele vrâncene. Zona seismogenă vrânceană, poziţionată la intersecţia a trei mari plăci tectonice, eliberează în medie, pe secol, peste 95% din energia seismică din teritoriul ţării noastre. Cutremurele vrâncene importante au adâncimi între 80 şi 160 km şi din acest motiv, afectează arii largi.

S-au mai remarcat în ultimii ani prin gradul mai crescut al activităţii seismice sudul Banatului şi zona munţilor Făgăraş.

De-a lungul anilor România a fost supusă la numeroase acţiuni violente de manifestare a cutremurelor de pământ, cele mai devastatoare fiind consemnate în anii 1802, 1829, 1847, 1904, 1913, 1940, 1977, 1986 şi 1990. pentru cutremurul din 1940 s-au estimat în unele zone intensităţi până la IX grade MSK, iar pentru cutremurul din 1802 nu este exclus ca acest prag să fi fost depăşit. În acest secol s-au produs trei cutremure de magnitudine Richter peste 7 grade în 1940 M=7,4, în 1977 M=7,2 şi în 1986 M=7,0.

Cutremurul de pământ din 4 martie 1977 a produs 1.451 de morţi, 11.275 de răniţi, 760 unităţi economice scoase din funcţiune şi peste 230.000 locuinţe distruse sau grav avariate, iar volumul pierderilor s-a apreciat atunci la peste 2 miliarde de dolari.

După aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din România este mai ridicat în prezent decât înainte de 1977, în special datorită avarierii cumulative a construcţiilor, determinată de cutremurele succive din 1977, 1986 şi 1990, precum şi datorită apariţiei unor lucrări care includ surse de mare risc, printre care şi centrala nucleară de la Cernavodă.

Cutremurele de pământ, localizate în curbura Munţilor Carpaţi, în zona vrânceană, se resimt şi pe teritoriul judeţului Giurgiu.

Conform datelor privind seismicitatea ţării noastre şi prognozele făcute de specialişti,

3

sunt de aşteptat pentru viitorul apropiat cutremure severe. Pentru zona vrânceană s-a prognozat, la mijlocul deceniului (2004-2007), un cutremur de pământ a cărei magnitudine ar putea fi în jurul celui din 1977.

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate în cadrul judeţului Giurgiu, există următoarele zone de risc:

-zona de risc seismic C, Ks= 0,20; -zona de risc seismic D, Ks= 0,16. Ele se caracterizează prin: perioadă de colţ Tc= 1,5;

magnitudini medii şi efecte puternice. Judeţul Giurgiu fiind un judeţ de câmpie, neavând forme de relief mari, favorizează

direcţiile şi zonele de propagare-acumulare. Direcţiile de propagare cale mai importante sunt: Bucureşti – Zimnicea şi Bucureşti – Giurgiu.

În judeţul Giurgiu, un cutremur asemănător celui din 1977 va provoca efecte deosebite în municipiul Giurgiu şi oraşele Bolintin Vale şi Mihăileşti. În municipiul Giurgiu sunt prognozate a fi avariate, în urma unui cutremur, mai multe construcţii dintre care amintesc: Palatul Prefecturii, Biblioteca Judeţeană, Turnul Ceasornicului, Ateneul N. Bălănescu, Stomatologia şi blocuri de locuinţe.

Această situaţie defavorabilă este amplificată şi de existenţa altor factori, cum ar fi: -peste 60% din populaţia judeţului trăieşte în locuinţe tradiţionale din zidărie cu

mortar din lut; -multe construcţii din beton armat construite în ultimii 30-40 de ani au fost proiectate

şi executate fără a respecta măsuri antiseismice elementare; -majoritatea locuitorilor din aceste case sunt persoane în vârstă al căror risc de

pierdere a vieţii estede 2-3 oi mai ridicat decât pentru tineri; -redresarea greoaie a economiei, tendinţa de accentuare a sărăciei împiedică

înlocuirea sau reabilitarea, într-o perioadă imediată, a fondului locativ existent. Legislaţia actuală conferă protecţiei civile misiunea de pregătire a populaţiei pentru

protecţie. Cunoaşterea surselor de risc potenţial la dezastre de către toţi cetăţenii este o necesitate vitală pentru reducerea efectelor unui eveniment nefericit sau neaşteptat, şi mai ales pentru a şti la ce să se aşteapte şi ce modalităţi de salvare in caz de urgenţă trebuie să aplice.

1. Ce trebuie făcut pentru pregătirea locuinţei în eventualitatea producerii unui

cutremur: -identificaţi obiectele grele sau mobilierul care atârnă şi var putea periclita viaţa sau

integritatea în caz de oscilaţii sau cădere. Înlocuiţile cu altele mai uşoare, mutaţi-le sau fixaţile contra detaşării;

-asiguraţi piesele de mobilier grele, mai ales cele înalte sau suprapuse, prin prinderea de perete, îndeosebi în locuinţele de la etejele superioare;

-nu amplasaţi aparate casnice grele sau cu rotile în apropierea căilor de ieşire din

4

încăperi, aşa încât uşile să nu fie blocate prin deplasare lor la acţiunea cutremurului; -asiguraţi uşile dulapurilor de bucătărie cu închizători astfel încâ vesela să nu se

răstoarne; -verificaţi periodic existenţa şi starea cărămizilor, tencuielilor, ţiglelor sau ornamentelor

din pod, acoperiş, coşuri, balcoane, cornişe astfel încît să nu cadă asupra intrării în locuinţă, scară, bloc sau în stradă;

-pe cât posibil păstraţi în locuinţă, lângă sursele de incendiu, un instinctor; -păstraţi la îndemână o trusă de scule adecvate pentru electricitate, apă, gaze; -păstraţi în cămară, o rezervă de alimente conservate şi apă de băut pentru cel puţin 3

zile, o trusă de prim ajutor, lanterne, un radio pe baterii. 2. Ce trebuie făcut în timpul producerii unui cutremur:

Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, puneţi-vă familia în siguranţă, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, femeile şi bătrânii;

rămânţi în locul unde vă găsiţi, în clădiri sau în exteriorul acetora. Părăsirea locuinţei vă poate surprinde pe scări, accidentându-vă.

Dacă cutremurul v-a surprins în interior:

• stigeţi focul, întrerupeţi curentul electric şi gazele, deschideţi uşile şi depărtaţi-vă de ferestre şi balcoane, adăpostiţi-vă sub o bancă, o masă solidă înspre centrul încăperii sau lângă un perete de rezistenţă sau tocul uşii; în lipsa acestora aşezaţi-vă pe podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos, cu palmele împreunate vă protejaţi capul, iar cu antebraţele pe lateral, faţa;

• gospodinele surprinse în bucătărie să se îndepărteze cît mai mult de aragazul cu oale fierbinţi;

• nu produce-i scântei, nu aprindeţi lumânări, chibrituri, alte surse de foc deschis dacă simţiţi miros de gaze sau produse petroliere;

Dacă seismul va surprins în exterior: o depărtaţi-vă de clădiri, stâlpi sau alte obiecte aflate în echilibru precar, la o distanţă

care să vă asigure spaţiul de siguranţă în cazul prăbuşirii; o feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri cornişe, geamuri care se pot prăbuşi; o nu alergaţi în stradă sau pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur;

Dacă sunteţi la serviciu: � nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul; � deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur fără a alerga în stradă; � evitaţi aglomeraţia;

Dacă sunteţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (cinematograf, teatru): � păstraţivă calmul şi liniştiţi-vă vecinii; � rămâneţi la locurile dumneavoastră, nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala poate

produce mai multe victime decît cutremurul;

5

Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun: � păstraţi-vă calmul, staţi pe locul dumneavostră până se opreşte mijlocul de transport

şi se deschid uşile; � nu vă îmbulziţi la coborâre, nu spargeţi geamurile;

Dacă sunteţi în autoturism: -scoateţi maşina în afara carosabilului, opriţi cât puteţi de repede într-un loc deschi şi

rămâneţi în maşină; -evitaţi să opriţi lîngă clădirile prea apropiate de stadă, dincolo de poduri, pasaje, linii

electrice aeriene; -când maşina este staţionată lângă clădiri este bine să o părăsiţi imediat şi să vă

îndepărtaţi de aceasta; Dacă sunteţi în metrou ascultaţi recomandările personalului trenului. Profesorii vor indica elevilor maniera corectă de a aplica aceste măsuri şi vor inspira

încrederea în eficienţa autoprotecţiei. 3. Ce trebuie făcut după producerea cutremurului: -nu plecaţi imediat din locuinţă; -acordaţi primul ajutor celor afectaţi, calmaţi persoanele speriate şi copii; -ajutaţi-i pe cei răniţi, prinşi sub mobilier, sau elemente de construcţii uşoare; -nu mişcaţi răniţii grav (decât dacă sunt în alte pericole), ajutaţi-i pe loc; -liniştiţi copii, bolnavii, bătrânii, asiguraţi-le îmbrăcămintea corespunzătoare în

eventualitatea părăsirii locuinţei sau a evacuării; -nu utilizaţi telefonul fix decât pentru apeluri la salvare, pompieri; -curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi şi alte obiecte care vă pot încurca; -ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio şi TV şi recomandările de acţiune

imediată; -verificaţi starea construcţiei prin interior, a instalaţiilor electrice, gaz, apă, canal din

locuinţă (pe măsura posibilităţilor închideţi alimentarea cu gaze şi nu folosiţi foc deschis până nu vă convingeţi că nu sunt scăpări de gaze);

-verificaţi scara şi drumul spre ieşire; -părăsiţi locuinţa cu calm, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile; -deblocaţi uşile blocate pe care le întâlniţi spre ieşire sau spargeţi geamul şi curăţi-ţi

rama de cioburi; - deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur, nu aglomeraţi zonele calamitate fără rost; -evitaţi clădirile grav avariate, deoarece riscaţi să fiţi confundaţi cu răufăcătorii

pătrunşi în astfel de clădiri; La părăsirea locuinţei:

fiecare trebuie să-şi ia actele de identitate, un mijloc de iluminat independent de sursele de alimentare electrice (lanternă, felinar, lampă), aparatul de radio la baterii,

6

obiecte de îmbrăcăminte necesare; pregătiţi-vă pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări

seismice (replici), care se pot produce fie după câteva ore, fie după câteva zile, săptămâni sau luni;

ocoliţi locurile periculoase (ziduri, clădiri sau componente de construcţii care ameninţă cu prăbuşirea, avariile la conductele şi instalaţiile de alimentare cu gaze, electricitate, termoficare, apă, canal);

nu atingeţi firele de curent electric căzute; evitaţi, pe cât posibil, circulaţia pe trăzi în vederea vizitării rudelor sau

cunoştinţelor pentru a vedea care este starea lor; combateţi zvonurile, ştirile false, panica şi dezordinea; acordaţi ajutor răniţilor, bătrânilor, bolnavilor şi supravegheaţi-i până la sosirea

echipelor de intervenţie; participaţi (dacă vi se solicită) la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor şi

salvarea oamenilor; verificaţi starea exteriară a clădirii (locuinţei); informaţi-vă cum trebuie să procedaţi pentru înregistrarea în termen legal a

daunelor produse de cutremur în vederea despăgubirii prin sistemul de asigurări;

7

TABELUL ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZIILOR

Nr. crt.

Data actualizării, reviziei

Paginile actualizate, revizute

Numele persoanei care a efectuat operaţia

Semnătura

8

CUPRINS

Capitolul 1 INTRODUCERE – pag.1 1.1. Scop, definiţie 1.2. Obiective 1.3. Caracteristicile zonelor cu risc ridicat 1.4. Hazardul seismic, al alunecărilor de teren şi al unor dezastre

complementare

Capitolul 2 ORGANIZARE. RESPONSABILITĂŢI – pag.4 2.1. Structura organizaţiilor implicate 2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 2.3. Centrul de conducere a acţiunilor Capitolul 3 CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE – pag.6 3.1. Domeniul acţiunilor de protecţie - intervenţie 3.2. Etapele de realizare a acţiunilor 3.3. Fazele de urgenţă a acţiunilor 3.4. Acţiunile de protecţie-intervenţie 3.5. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie Capitolul 4 Capitolul 5

RESURSE – pag.21 CONDUCEREA ACŢIUNILOR – pag.22

Capitolul 6 ASIGURAREA REALIZĂRII ACŢIUNILOR – pag.24 6.1. Instruirea 6.2. Planuri şi proceduri 6.3. Realizarea circuitului informaţional-decizional

Capitolul 7 DISPOZIŢII FINALE – pag.30 GLOSAR DE TERMENI – pag.31

Anexe 1 - Organigrama C.J.S.U. Giurgiu 2 - Componenţa CJSU 3 - Date de contact CJSU/CLSU

4 – Procedura de urgenţă 5 – Schema fluxulu informaţional-decizional

6 – Obiective care pot fi afectate 7 – Forţe şi mijloace de intervenţie MAI MApN

8 – Harta zonelor de risc seismic şi alunecărilor de teren 9.1 – Planul de gestiune al acţiunilor de protecţie-intervenţie 9.2 – Responsabilităţi şi misiuni 10 – Planul de instruire-pregătire 11.1 – Planul de evacuare-relocare 11.2 – Gestionarea globală a acţiunilor de protecţie-intervenţie 11.3 – Coordonarea acţiunilor

12 – a. – Resurse materiale b. – Tabel cu mijloace de intervenţie c – Situaţia ambulanţelor din judeţ

d – Situaţia spitalelor din judeţ

9

e – Situaţia spaţiilor care se pot folosi pentru hrănirea populaţiei evacuate

f - Puncte de decontaminare g – Situaţia punctelor de prim ajutor h – Situaţia laboratoarelor din reţeaua sanitară a judeţului i – Situaţia spaţiilor şi a capacităţilor de cazare ce se pot folosi pentru

cazarea populaţiei evacuate

13 – Reguli de comportare pentru realizarea protecţiei împotriva seismelor şi alunecărilor de teren

14 – Comunicat 15 – Evidenţa personalului tehnic pentru expertizarea construcţiilor 16 – Evaluarea consecinţelor în cazul unui cutremur de pământ

17 – Tabel cu mijloacele de legătură 18 – Articol - Cutremure

Tabel revizii

planul judeŢean de apĂrare În cazul … seisme 2013.pdf · riscului la cutremur şi/sau...

Documents