planeta vie - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/619/supernatura (preview).pdf · dar exist...

PLANETA VIE

SAVANAÎn savana tropicală este cald tot anul, dar există un sezon uscat şi unul umed. Câţiva arbori şi arbuşti oferă puţină umbră. În savana africană, erbivorele ca antilopele gnu şi zebrele migrează după ploi în căutare de iarbă proaspătă, fiind vânate

de lei şi alte carnivore.

GHEŢURILE PoLARERegiunile polare – Oceanul

Arctic în jurul Polului Nord şi Antarctica în jurul Polului Sud – sunt acoperite în cea mai mare parte de gheaţă groasă. Multe animale polare rezistă la frig graţie straturilor groase

de blană, pene sau grăsime, iar sângele unor

peşti conţine „antigel“.

PĂDUREA TRoPICALĂPădurile luxuriante şi veşnic verzi

din apropierea ecuatorului adăpostesc cel puţin o jumătate

din speciile de plante şi animale. Numite adesa „junglă“, aceste păduri sunt calde şi umede. Florile, fructele şi frunzele lor sunt o bogată sursă de hrană. Anima lele trăiesc la toate nivelu rile, din vârful celor mai înalţi copaci

până la solul umbros al pădurii.

Viaţa a început pe Pământ acum circa 3,5 miliarde de ani, în oceane. De atunci s-a răspândit în fiecare colţ al planetei într-un număr impresionant de forme. Printre animalele care trăiesc pe uscat şi în ape există vedete ale naturii care au calităţi uluitoare, corpuri incredibile şi moduri de viaţă fascinante.

PĂMâNTUL CULTIVATCam o zecime din uscatul planetei este pământ agricol. El susţine recolte şi animale domestice sau specii sălbatice care au reuşit să supravieţuiască alături de oameni.

PĂDUREA BoREALĂPădurile dese din nordul îndepărtat sunt în special din conifere. În verile scurte hrana este din belşug, dar în iernile lungi şi reci este rară. Iarna, unele animale hibernează, iar altele migrează spre sud.

9,5%

8,5%

10%

11%

17%

supernature RO.indd 6 18.05.2015 15:20:09

INTR

OD

UC

ERE

DEŞERTULLocurile cu precipitaţii

sub 25 cm pe an sunt numite deşerturi. De obicei

sunt foarte calde – până la 50°C ziua – şi sunt

fie stâncoase, fie acope rite cu nisipuri. Animalele din deşert

pot supravieţui cu foarte puţină apă. Multe sunt active

noaptea, când este mai răcoare.

TUNDRARegiunile plate de tundră,

fără copaci, care înconjoară Arctica, nu sunt acoperite cu gheaţă, dar sub stratul de la suprafaţă solul este

permanent îngheţat. Vara, tundra se însufleţeşte cu flori şi insecte, iar multe

păsări şi mamifere migrează aici pentru a se hrăni

şi a se înmulţi.

BIoMUL MEDITERANEEAN

În regiunile cu climă mediteraneeană, iernile sunt

scurte, umede şi blânde, iar verile sunt lungi şi uscate.

În peisajul accidentat cresc tufişuri, copăcei, cactuşi şi

alte plante rezistente la secetă. Dintre animale, aici trăiesc

capre sălbatice, râşi, şacali, mistreţi şi vulturi.

CâMPIA TEMPERATĂCâmpiile din zona temperată, mai puţin fierbinți decât savana, au mai puţine precipitaţii, iar aici nu se pot dezvolta copaci sau arbuşti. Aici trăiesc erbivore mari ca bizonul şi antilopa.

VIAŢA DIN oCEANEOceane vaste acoperă

aproape trei sferturi din suprafaţa Pământului. Apele costiere puţin adânci, în special

cele din jurul reci-felor de corali, sunt

bogate în faună. Ani-malele care trăiesc în largul

oceanelor trebuie să fie înotători puternici pentru a învinge curenţii când se depla sează. În adâncul oceanelor, până la 11 km de la suprafaţă, animalele înfruntă întunericul, temperaturi foarte joase şi presiuni care ar strivi un om.

PĂDUREA TEMPERATĂClimatele temperate susțin foioasele, copaci cu frunze căzătoare. Verile sunt calde, iernile sunt reci, iar precipitaţiile cad tot anul. Aici trăiesc păsări, urşi, căprioare şi mamifere mici.

Biomurile planeteiBiologii împart lumea în „biomuri“, regiuni cu peisaj, climă şi faună asemănătoare. Cifrele de mai jos arată cât ocupă fiecare biom din suprafaţa de uscat a Pământului.

6%

6%

5,5%

19,5%

7%

71%

29%

7


Lumea este plină de animale. Există mai mult de 1,5 milioane de diverse specii de animale vii, de toate formele şi mărimile. De fapt, sunt atât de multe încât o întreagă ramură a biologiei – taxonomia – se ocupă de clasificarea lor pe grupe bazate pe trăsături comune.

TOATE FORMELE ŞI MĂRIMILE

NEVERTEBRATE FĂRĂ ŞIRA SPINĂRII

Cam două treimi din speciile cunoscute de animale sunt nevertebrate și includ cnidarii, moluştele, echinodermele, bureţii de mare,

viermii şi artropodele. Aceste animale au puţine trăsături comune, în afara faptului că le lipseşte şira spinării (coloana vertebrală).

Printre nevertebratele mai cunoscute se numără viermii, artropodele precum insectele şi moluştele precum crabii,

păianjenii şi melcii. Totuşi, multe never-tebrate sunt atât de mărunte încât nu le observăm. Altele, ca insectele, trăiesc pe

uscat şi sunt cunoscute în toată lumea.

Cnidari

Meduze, anem

one

şi alte creaturi marine

cu gura înconjurată de

un cerc de tentacule.

MoluşteAnimale cu corp moale

protejat adesea de o cochilie dură, ca melcul nautilus (dreapta).

Artropode

Un schele

t exte

rn le

aco per

ă

corp

ul se

gmen

tat ş

i au

picio

are

artic

ulat

e.

Viermi

Animale cu corpuri

lungi şi moi, ro

tunde

sau plate. Unii viermi

duc o viaţă parazitară.

Bureţi de mare

Animale simple care

trăiesc fi xate pe fundul

mării şi îşi fi

ltrează

hrana din apă.

Echinoderme

Mamifere marine cu corp

alcătuit adesea din cinci părţi

egale. Majoritatea au pielea

acoperită cu ţepi sau protuberanţe.


TIPURI DE NEVERTEBRATEMajoritatea animalelor – inclusiv oamenii – sunt vertebrate. Caracte ristica lor de bază este coloana vertebrală, alcătuită din mici oase numite vertebre. Ea este elementul central al unui schelet intern pus în mişcare de muşchi. Majoritatea vertebratelor au membre (braţe sau picioare) sau aripioare dispuse în perechi, organe complexe pentru simţuri şi un creier apreciabil. Cele cinci tipuri principale de vertebrate sunt: păsările, mamiferele, reptilele, amfibienii şi peştii. Mamiferele, păsările şi anumiţi peşti îşi pot controla temperatura corpului, fiind astfel mai puţin dependenţi de mediu.

INTR

OD

UC

ERE

„Vreo 40 demilioanede specii

nedescoperite“

Păsăr

iAni

mal

e ac

oper

ite cu

pen

e,

care

au ci

oc şi

dep

un o

uă.

Majo

ritat

ea au

sche

let

uşor ş

i pot z

bura.

MamifereAnimale acoperite cu blană sau cu păr care îşi alăptează puii. Majo-ritatea nasc pui vii.

ReptileAnimale cu pielea sol-

zoasă ca şerpii, şopârlele,

crocodilii şi ţestoasele.

Majoritatea depun ouă.Amf bieni

Animale ca broaştele

şi salamandrele, care

trăiesc parţial pe uscat,

dar se reproduc în apă.

Peşti

Anim

ale acvatice care

înoată cu aripioare ţepoase

sau cărnoase. Majoritatea

respiră prin branhii. 9


Nimic nu rămâne neschimbat mult timp. De-a lungul generaţiilor, fiinţele vii se schimbă treptat, sau se adaptează, astfel încât să se armonizeze

mai bine cu mediul înconjurător. Cele care nu se adaptează dispar. Acest proces de transformare lentă este numit evoluţie şi a produs această diversitate uimitoare de animale pe care le vedem astăzi.

EVOLUŢIE CONTINUĂ

MAMIFERE URIAŞEEvenimente ca erupţiile vulcanice uriaşe sau impactul cu meteoriţi pot schimba mediul animalelor atât de rapid încât acestea nu se pot adapta suficient de repede şi multe specii dispar – fenomen numit extincţie în masă. Acum 65 de milioane de ani, după extincţia în masă a dino zaurilor, mamiferele mari au evoluat şi le-au luat locul. Printre acestea, rinocerul uriaş, cu înălţimea de 5,5 m, şi leneşul, castorul şi tatu uriaşi.

CUM ACŢIoNEAZĂ EVoLUŢIA Puii au tendinţa de a arăta ca părinţii lor pentru că

trăsăturile se transmit de la părinţi la urmaşi. Dar în acest proces caracteristicile nu se transmit integral şi uneori puii dezvoltă caracteristici noi. Dacă noua caracteristică este folositoare – precum o culoare a blănii care oferă un camuflaj mai bun –, probabil că animalul va avea o viaţă mai lungă şi mai bună şi va produce mai mulţi urmaşi care vor prezenta şi ei trăsătura benefică.

Barapasaurus măsura 18 m de la cap la vârful cozii

Barapasaurus – un perdantDinozaurii sauropozi, ca acest Barapasaurus, s-au numărat printre

numeroşii perdanţi ai extincţiei în masă de acum 65 de milioane de ani. Sauro-podele au fost cele mai mari şi mai grele

animale care au trăit vreodată pe uscat.

Tatu uriaşGlyptodon, o rudă îndepăr-

tată a tatuului de astăzi, a trăit de acum

5 milioane de ani până acum

10 000 de ani.

Corpul era masiv şi greu

Picioare ca nişte piloni

Piele groasă şi solzoasă

Pielea vărgată caracteristică le ajută să-şi recunoască semenii şi să

stabilească legături cu ei – o capacitate importantă pentru animalele de turmă.

Tatuul actual este mult mai mic

Sauropodele pășeau pe vârful degetelor

Coada flexibilă ajuta la contraba-lansarea gâtului lung

Zebre


INTR

OD

UC

ERE

„În timp 99,9% din speciile de

animale au dispărut“

PERDANŢI ŞI ÎNVINGĂToRINe gândim la dinozauri ca şi când ar fi dispărut de mult, dar nu este întru totul adevărat – descendenţii lor se găsesc şi astăzi printre noi. Therapodele au fost un grup de dinozauri care mergeau în două picioare. Printre ei se numărau Tyrannosaurus şi Velociraptor. Cam cu 160 de milioane de ani în urmă, unor tera-pode mai mici le-au crescut pene, probabil pentru a le ţine de cald. Mai târziu și-au folosit membrele anterioare acoperite cu pene pentru a plana sau a zbura. Din aceste terapode au evoluat păsările. Cu 65 de milioane de ani în urmă, când dinozaurii au murit după coliziunea unui meteorit uriaş cu Pământul, păsările au supravieţuit.

Strămoşul păsărilorTherapodul Guanlong, cam cât un om de înalt, a fost

o rudă mai mică a lui Tyrannosaurus. Guanlong avea o creastă mare pe cap, iar pielea probabil îi era

acoperită cu pene simple.

Dinţi laţi pentru a zdrobi hrana

vegetală

Cap scurt şi aplatizat

Vulturul – un învingător

Vulturul este unul dintre învingătorii evoluţiei. Pielea solzoasă şi ochii

reptilieni sunt un indiciu că păsările sunt descendenţi ai dinozaurilor.

Gâtul lung le permitea să

ajungă la frunzele din copacii înalţi

Oase groase susţi neau greutatea uriaşă

Labe groase şi înde sate ca ale elefantului

Picioare cu trei degete cu gheare

Pene simple

Membre anterioare cu trei degete

Cioc puternic

pentru a smulge

carne

Piele fără pene pe cap şi gât

11


Corpurile animalelor sunt alcătuite din celule grupate pentru a forma ţesuturi ca muşchii şi oasele, precum şi organe cum ar fi creierul, rinichii, ochii şi pielea. Dispunerea ţesuturilor şi organelor variază enorm, dar are tendinţa de a semăna la tipurile de animale strâns înrudite. Aproape întotdeauna este cea mai bună dispunere în concordanţă cu modul specific de viaţă al fiecărei specii.

ASEMĂNĂToRI, DAR DIFERIŢI

În ciuda diversităţii naturii, unele specii seamănă foarte bine. Dar nu întotdeauna cei care

arată asemănător sunt înrudiţi. Echidna cu cioc lung din Australia seamănă cu ariciul european, dar, de fapt, este un văr

al ornitorincului. Nici aricii, nici echidnele nu pot fugi repede şi nu se pot lupta cu

ferocitate pentru a scăpa de pericol, dar au un mijloc de apărare similar – ţepi ascuţiţi pentru a ţine duşmanii la distanţă.

Articulaţiile dintre vertebre sunt foarte puternice

ANIMALE CU CoLoANĂ VERTEBRALĂ

Vertebratele (păsările, mamiferele, reptilele, amfibienii şi peştii) au un schelet intern alcătuit din cartilaje sau

oase. Scheletul susţine corpul, constituie cadrul pe care se prind muşchii şi protejează organele interne. Creierul se găseşte în cutia craniană. Măduva spinării – parte vitală a sistemului nervos – trece prin şira spinării

care este alcătuită din oase mici care se întrepătrund numite vertebre.

STRUCTURA CORPULUIPutere şi agilitateCea mai mare dintre feline, tigrul este suprema maşinărie de vânătoare. Corpul lui este suficient de suplu pentru a se strecura neobservat prin vegetaţia joasă şi suficient de puternic pentru a doborî prăzi mari ca bivolii sălbatici.

Maxilarul flexibil se

deschide larg pentru a înghiţi

prăzi mari

AriciCând este ameninţat, ariciul

se strânge într-un ghem ţepos şi majoritatea ata-catorilor îl lasă în pace.

Echidnă cu cioc lungEchidna se poate face ghem

sau se poate îngropa în pământ, încât să i se vadă numai ţepii.

Nu au nevoie de picioareMajoritatea vertebratelor au fie membre

(braţe, picioare, aripi), fie aripioare înotătoare. Şerpii sunt o excepţie.

Scheletul unui şarpe – ca această cobră – este alcătuit din craniu, şira spinării şi coaste. Coastele de pe abdomen se pot deplasa când șarpele înghite o pradă mare.

Picioarele lungi şi puternice îi permit tigrului

să facă salturi de până la 10 m

Piept lat cu spaţiu pentru plămânii mari

Craniul scurt are puncte de inserție pentru muşchii puternici ai maxilarelor

orbite pentru ochi plasaţi în faţă, care pot aprecia bine

distanţele

Şira spinării este flexibilă, oferindu-i

tigrului graţie şi agilitate

Ghearele superascuțite pot fi retrase în pernuțe

Porţiunea cozii nu are coaste

Dinţii includ canini pentru a străpunge şi

molari pentru a tăia


INTR

OD

UC

ERE

SPAŢIU PENTRU A CREŞTEExoscheletul unui artropod nu creşte odată cu animalul, astfel încât acesta trebuie să se deba-raseze de el (să năpârlească), pentru a-i crește periodic altul. Această tarantulă Megaphobema velvetosoma din Ecuador este moale câteva ore după ce năpâr-leşte. Se ascunde într-un loc sigur şi aşteaptă ca noul exoschelet să se întărească.

ARMURĂ PE CoMANDĂArtropodele – precum crabii, insectele, miriapodele

şi păianjenii – au un schelet extern segmentat care li se potriveşte ca o armură perfectă. Numit exoschelet, sau cuticulă, acoperă în întregime corpul animalului, inclusiv gura şi ochii. Este făcut dintr-un material flexibil şi uşor numit chitină şi întărit cu minerale. Exoscheletul oferă

o susţinere şi o protecţie excelente, dar limitează mişcările şi creşterea.

AU REUŞIT FĂRĂ SCHELETNevertebratele care nu au schelet extern îşi susţin corpurile în diverse moduri. Majoritatea viermilor îşi păstrează forma prin presiunea exercitată de lichidul intern (cam ca un balon plin cu apă), iar stelelor şi aricilor de mare le creşte o cochilie calcaroasă imediat sub piele. Multe moluşte, ca bivalvele şi stridiile, au o cochilie dură din calcar sau din sidef. Altele, precum calamarii şi caracatiţele, se bizuie pe susţinerea apei în care trăiesc.

Calamar gelatinosCalamarul nu are schelet, dar unii au o carcasă interioară cartilaginoasă care le protejează partea din spate. Corpul musculos este susţinut de apa mării, iar unele specii pot ajunge de dimensiuni enorme.

Carcasă tareLa unele artropode mari, ca acest crab de uscat, exoscheletul este întărit cu o substanţă calcaroasă

numită carbonat de calciu, care îl face extrem de dur.

Coada lungă menţine echilibrul în alergare şi la cățărare

Corpul este lung şi îngust, perfect pentru deplasarea prin pădure deasă

Branhii

Schelet redus Ochi mare

Braţe musculoase pentru manevrarea prăzii

Tentacule extensibile

pentru atac şi apărare

Sistem digestiv

Tigrii merg pe cele patru degete de la fiecare picior

Vertebrele au locaşuri de întrepătrundere

Şolduri înguste adaptate pentru a fugi şi a sări mai degrabă decât pentru căţărare

Încheieturile gleznelor, care nu au contact cu solul, acţionează ca nişte amortizoare

oasele lungi ale coapselor sunt îmbrăcate în unii dintre cei mai mari muşchi ai tigrului

„Un homarpoate năpârli

de 100 de ori“

13


SCURTĂ PREZENTARE

•DIMENSIUNI Cap şi corp 53–80 cm lungime, plus coadă 23–30 cm lungime

•HABITAT Lăstăriş şi pădure

•AREAL Tasmania

•HRANĂ Cadavre, animale vii şi uneori materie vegetală

Deşi puţin mai mare decât un ursuleţ de un an, diavolul tasmanian are cea mai puternică muşcătură dintre mamifere, în raport cu mărimea lui. Maxilarele lui pot sparge oase. Este capabil să mănânce cu totul un cadavru, inclusiv blana. Uneori devine un ucigaş neînfricat, atacând şi şerpi veninoşi.

SEMNE PRoTECToARESemnul alb de pe piept iese foarte bine

în evidenţă – chiar dacă un mic număr de animale se nasc fără el. Este posibil ca

semnul să acţioneze ca un steag care abate muşcăturile periculoase ale celorlalţi diavoli

din zona mai vulnerabilă a feţei.

DIAVOLUL TASMANIANMUŞCĂTURĂ RECORD

CoMPETIŢIE PENTRU HoITURIMajoritatea diavolilor tasmanieni nu sunt agresivi dacă nu sunt ameninţaţi sau nu concurează pentru hrană. Dacă un cadavru atrage mai mult de un animal, poate avea loc o ciorovăială care doar rareori devine luptă. În astfel de momente mormăielile, pufăielile, mârâiturile şi urle-tele se pot auzi de la distanţe foarte mari.

Semn alb distinctiv pe piept

Picioarele scurte îi dau un mers lent

şi legănat


19

MUŞCĂTURĂ RECORDCap lat cu muşchi puternici ai maxilarului

Blană aspră, neagră-maronie

Urechi mari şi roz cu vârfuri rotunjite

UN START CoNFoRTABILFemela de diavol tasmanian dă naştere la doi până la patru pui minusculi. Aceştia petrec puţin peste trei luni în marsupiul ei, în care sug şi se dezvoltă, înainte de a fi mutaţi

într-o vizuină. Tatăl ajută uneori la curăţarea puilor, iar când sunt

destul de mari, părinţii îi plimbă cu rândul în spate.

Vânător nocturnDiavolul tasmanian este un carnivor marsupial îndesat care îşi petrece ziua în buşteni putrezi în interior sau în vizuini făcute de alte animale, precum wombaţii. Iese noaptea în căutarea hranei, bizuindu-se mai ales pe simţul bine dezvoltat al mirosului.

„Strănutulpoate f un semn de

agresiune“

AN

ATO

MIE

UIM

ITO

AR

E

FoRŢĂ MUŞCĂTURĂ

GREUTATE PRADĂDiavolii tasmanieni pot mânca zilnic o canti tate de carne de până la 10% din greutatea lor. Când sunt bine hrăniţi, înmagazinează grăsime de rezervă în cozi. DISTANŢĂ

418

0,1–40 kg

3,2–16 km (parcurşi noaptea)

55 (pisică domestică)

N

kg

km

200

15

105

400

30

15

600

45

20

GREUTATE MAXIM

Ă

11 , 8KG

VITEZĂ MAXIMĂ

CIFRE ŞI DATE

11KM/H


20

AN

ATO

MIE

UIM

ITO

AR

E

CIFRE ŞI DATE

Partea cea mai deasă a blănii este stratul interior aflat cel mai aproape de piele, care ajută animalul să-şi păstreze temperatura când se scufundă în ape extrem de reci.

VITEZĂ MAXIMĂ ÎNoT

GREUTATE RECoRD

Blana vidrei este confortabilă ca o plapumă de iarnă. Pe un centimetru pătrat din blana ei incredibil de deasă există mai multe fire de păr decât pe întregul cap omenesc. Vidra de mare are nevoie de mult păr. Trăieşte în apele reci ale coastelor nordice ale Pacificului, dar nu are un strat izolator de grăsime pe sub piele, ca alte mamifere marine. În locul lui, se bizuie pe blana deasă care reţine aerul cald pe lângă corp. Când pluteşte, îşi ţine lăbuţele afară din apă ca să nu îngheţe.

•MĂRIME Cap şi corp 1–1,2 m lungime, plus coadă 25–37 cm lungime

•HABITAT Coaste şi ape puţin adânci ale oceanului până la 1 km de ţărm

•AREAL Japonia şi coasta de vest a Americii de Nord

•HRANĂ Peşti mai lenţi, arici de mare, crabi şi moluşte

BLANĂ CĂLDUROASĂVIDRA DE MARE

SCURTĂ PREZENTARE

„Blana poate avea 800de milioanede fre de păr“

DENSITATE PĂR

TEMPERATURĂ

37ºC (temperatură corp, ca la om)

1–15ºC (apă din jur)

°C 10 20 30 40

SCUFUNDARE

sec. 10050 150 200 250 300

265 sec. (record)

52–90 sec. (durată)

m

fre/cm2 200 000100 000

200 (om)

150 000

30 60 90 120

40 m (adâncime) 97 m (record)

Blană închisă pe corp, albă pe cap

KM/H

45KG

9


PLUTA PE SPATEVidrele de mare se odihnesc plutind pe spate în apă – şi de obicei aşa şi dorm, învelindu-se în alge pentru a nu fi purtate în larg. Îşi folosesc burţile ca masă, punând pe piept o piatră drept nicovală pentru a sparge cochiliile scoicilor.

CEA MAI DEASAblAnA


CEL

MAI

ÎNAL

T AN

IMAL LI

MB

Ă A

GIL

Ă

GIRA

FA

Cea

mai

înal

tă g

iraf

ă s-

ar p

utea

uita

cu

uşur

inţă

pe

o fe

reas

tră

de la

eta

jul u

nu, f

ără

să-ş

i înt

indă

gât

ul. C

ombi

naţia

de

pici

oare

lu

ngi ş

i gât

lung

înse

amnă

că

gira

fa p

oate

mân

ca fr

unze

de

pe

cren

gi în

alte

și p

oate

rep

era

peri

colu

l de

la m

are

dist

anţă

.

ÎNĂ

LŢIM

E R

ECo

RD

6 METRI

CIF

RE

ŞI

DAT

E

VITEZ

Ă A

LER

GA

RE

Vase

de

sâng

e sp

ecia

le

din

cap

împi

edic

ă st

râng

erea

sân

gelu

i câ

nd g

irafa

se

aple

acă.

Gir

afa

poat

e aj

unge

cu

limba

ei l

ungă

pâ

nă s

us în

cop

acii

favo

riţi

acac

ia.

Lim

ba e

i est

e ex

trem

de

flexi

bilă

și

se

poat

e în

făşu

ra p

e cr

engi

le s

pino

ase

de a

caci

a pe

ntru

a s

mul

ge fr

unze

su

cule

nte.

Un

stra

t de

saliv

ă lip

icio

asă

izol

ează

ori

ce s

pin

îngh

iţit.

LoV

ITU

RI C

U G

âTU

LM

ascu

lii s

e lu

ptă

ades

ea în

tre

ei le

gănâ

ndu-

şi g

âtur

ile

şi iz

bind

u-şi

riv

alul

cu

capu

l. A

cest

fapt

aju

tă

mas

culii

dom

inan

ţi să

-şi

păst

reze

aut

orita

tea

în

grup

. Lup

tele

sun

t de

obic

ei b

lând

e, d

ar d

acă

în a

prop

iere

se

află

o fe

mel

ă, u

nul d

intr

e m

ascu

li po

ate

fi lă

sat c

hiar

in

conş

tient

în u

rma

lovi

turi

lor.

56

KM/H

Co

arn

ele

sunt

ex

cres

cenţ

e os

oase

ale

cr

aniu

lui

oas

ele

gâtu

lui

au a

rtic

ulaţ

ii sf

eric

e ca

re îi

of

eră

o m

are

flexi

bilit

ate

Mu

şch

ii gâ

tulu

i su

nt p

uter

nici

pe

ntru

a s

usţin

e oa

sele

gre

le

„Fie

care

p

as m

ăso

ară

4,5

mlu

ngi

me“

GR

EUTA

TE IN

IMĂ

BĂ

TĂI I

NIM

Ă

11 k

g

0,3

kg (o

m)

60 (g

iraf

ă în

rep

aus)

70 (o

m)

bp

m

bp

m

1 m

in

1 m

in

kg3

69

12

Lim

ba

are

cam

50

cm

lung

ime

Liga

men

te

susţ

in c

apul

şi

gât

ul


LA P

AS

ŞI L

A G

ALo

PC

ând

păşe

şte,

gir

afa

îşi d

epla

seaz

ă în

aint

e am

bele

pi

cioa

re d

e pe

o p

arte

. Pen

tru

că a

re p

icio

arel

e at

ât

de lu

ngi,

o gi

rafă

car

e al

earg

ă pa

re d

izgr

aţio

asă

– da

r po

ate

atin

ge o

vite

ză d

estu

l de

mar

e pe

ntru

a s

căpa

de

pră

dăto

ri. L

a ga

lop,

îşi p

une

pe s

ol în

tâi p

icio

arel

e an

teri

oare

, apo

i lan

seaz

ă în

faţă

pic

ioar

ele

post

erio

are.

AN

ATO

MIE

UIM

ITO

AR

E

SC

UR

TĂ

PR

EZ

EN

TA

RE

•MĂ

RIM

E În

ălţim

e la

um

ăr 2

,5–3

,7 m

; în

ălţim

e to

tală

4,3

–5,3

m

•HA

BIT

AT

Sav

ană

şi z

one

împă

duri

te d

esch

ise

•AR

EAL

Afr

ica

•HR

AN

Ă F

runz

e di

n co

paci

şi a

rbuş

ti

Mu

şch

ii co

apse

lor

sunt

pu

tern

ici p

entr

u a

cont

raba

lans

a gr

euta

tea

gâtu

lui

oas

e al

e co

zii

Spat

ele

este

în

clin

at

Art

icu

laţi

e a

gen

un

chiu

lui

oas

ele

pic

ioru

lui

sunt

sol

ide

pent

ru

a su

sţin

e gr

euta

tea

corp

ului

şi a

gât

ului

Gle

znă

Un

dru

m lu

ng

Este

rem

arca

bil c

ă gâ

tul l

ung

al g

iraf

ei

are

acel

aşi n

umăr

de

vert

ebre

ca

al

oam

enilo

r –

şapt

e. T

otuş

i, fie

care

di

ntre

ele

poa

te a

vea

pest

e 25

cm

lu

ngim

e. E

ste

nevo

ie d

e o

inim

ă pu

tern

ică

şi d

e o

pres

iune

mar

e a

sâng

elui

ca

aces

ta s

ă fie

po

mpa

t pe

o di

stan

ţă a

tât

de m

are

până

la c

reie

r.

Pie

lea

înti

nsă

aj

ută

sâng

ele

să u

rce

înap

oi

pe p

icio

r

Inim

ă vo

lum

ino

asă,

su

ficie

nt d

e pu

tern

ică

pent

ru a

po

mpa

sân

ge

până

la c

ap

Pic

ioar

ele

ante

rio

are

sunt

mai

lu

ngi d

ecât

ce

le

post

erio

are

Art

icu

laţi

e a

înch

eiet

uri

i „m

âin

ii“

(pic

ior

din

față

)

os

al

călc

âiu

lui

Co

pit

a ar

e do

uă d

eget

e

„Fie

care

p

as m

ăso

ară

4,5

mlu

ngi

me“

23


Urşii polari sunt cele mai mari animale terestre de la Cercul Polar Arctic. Mărimea este importantă într-un loc unde tempe-raturile coboară mult sub zero grade cea mai mare parte din an; corpul uriaş generează căldură, iar blana groasă o păstrează. Statura ajută ursul să învingă şi să ucidă prăzi mari.

URSUL POLARUCIGAŞ CU SÂNGE DE GhEAțĂ

GREUTATE MAXIM

Ă

1002KG

CIFRE ŞI DATE DINŢI

VITEZĂ M

AX

IMĂ

PE

U

SCAT

GREUTATE PRADĂ

Urşii polari preferă să vâneze foci pândin-du-le, dar pot alerga şi suficient de repede pe distanţe scurte pentru a doborî un ren.

40KM/H

N

cm

kg

500

2

500

1000

4

1000

1500

6

1500

LABE ÎMBLĂNITEUrsul polar are nişte labe uriaşe,

îmblănite şi cu perniţe, care îl ajută să nu alunece pe gheaţă. Labele mari şi rotunde

sunt şi ca nişte vâsle excelente când înoată. Ursul polar îşi foloseşte labele

din faţă pentru a prinde şi a ucide prada – sunt atât de puternice încât pot zdrobi

cele mai mari foci şi cei mai puternici reni.

Labele acţionează ca nişte rachete pentru zăpadă

Gheare ascuţite pentru a apuca

puternic

Blana împie dică picioarele să alunece

55 (forţă muşcă tură pisică domestică)

1200 (forţă muşcătură)

4–5 cm (lungi me canini)

0,5 cm (lungime cani ni pisică domestică)

10–1200 kg

Puternicul urs polar Ursul polar are straturi groase

de blană şi grăsime care îi ţin de cald – este atât de bine izolat încât se poate supraîncălzi dacă vremea

devine prea călduroasă. Acest urs se simte ca la el acasă şi în apele

îngheţate ale Arcticii, în care se scufundă şi înoată, folosind

drept cârmă labele din spate.

CEl MAI MARE

CARnIvoR TERESTRU


25

AN

ATO

MIE

UIM

ITO

AR

E

SCURTĂ PREZENTARE

•MĂRIME Cap şi corp 2–2,5 m lungime, plus coadă 8–13 cm lungime

•HABITAT Calotă glaciară arctică şi tundră

•AREAL Coaste şi insule din regiunea arctică

•HRANĂ Foci, păsări de mare, reni, peşte şi uneori materie vegetală

Ochi închişi la culoare

Urechi acope rite cu blană

SIMŢURI ASCUŢITEUrşii polari au vedere

şi auz bune, dar se bazează în special pe nas şi pe un simţ

excelent al mirosului pentru a-şi localiza prada şi pot adulmeca pui de focă

din vizuini de sub gheaţă.

Blana albă ajută ursul să se ascundă în zăpadă

Ghearele curbate ajută ursul să sape prin gheaţă


BLANĂ CĂLDURoASĂ În pădurile reci din estul îndepărtat al Siberiei – unde iarna temperaturile scad mult sub zero grade – tigrilor le ţine de cald o blană de trei ori mai lungă decât a tigrilor asiatici de la tropice.

CEA MAI MARE

FElInA


VITEZĂ MAXIMĂ

27

AN

ATO

MIE

UIM

ITO

AR

E

Cu o muşcătură care rupe gâtul şi forţa de a ucide cel mai mare cerb, tigrul siberian este unul dintre cei mai mari prădători. Tigrul îşi prinde prada furişându-se şi sărind asupra ei – se apropie de victimă fără a fi văzut, apoi îi sare la gât. Îşi încleştează gura de gâtul victimei pentru a o sufoca sau o muşcă de ceafă şi îi secţionează mortal măduva spinării. Caninii lungi ca nişte pumnale apucă prada, iar carnasierii sfâşie carnea, dar dinţii tigrului sunt prea fragili pentru a sparge oase.

SCURTĂ PREZENTARE

•MĂRIME Cap şi corp 1,7–2,1 m lungime, plus coadă 84–100 cm lungime

•HABITAT Păduri reci de conifere şi foioase

•AREAL Estul Rusiei şi o parte din nordul Chinei

•HRANĂ Cerbi şi prăzi mai mici, precum iepuri

FELINĂ URIAŞĂTIGRUL SIBERIAN

60KM/H

CIFRE ŞI DATEGREUTATE PRADĂ

Craniul masiv susţine muşchii puternici ai fălcilor. Aceştia îi permit să sugrume animale mari, cum ar fi un cerb, în câteva minute.

CoNSUM HRANĂ

kg

N

100 200 300 400VIAŢĂ MAXIMĂ

15anI

FoRŢĂ MUŞCĂTURĂ

500 1000 1500 2000

0,5 kg (iepure) – 320 kg (cerb)

10 kg de carne necesare pe zi

20–40 kg pot f mâncate la o singură masă

55 (pisică domestică) 1500


NEVĂ

STUI

CACE

L M

AI M

IC C

ARNI

VOR

„Uci

de

pră

zid

e 10

ori

mai

gre

le d

ecât

co

rpu

l ei“

MIC

Ă Ş

I UŞo

AR

ĂTa

lia v

aria

ză c

onsi

dera

bil î

n fu

ncţie

de

are

alul

geo

grafi

c, ia

r fe

mel

ele

sunt

mai

mic

i dec

ât m

ascu

lii.

Am

bele

sex

e au

bla

nă m

aro

pe

spat

e, c

are

le o

feră

un

oare

care

ca

mufl

aj –

dar

în c

ea m

ai m

are

part

e a

area

lulu

i, ia

rna

devi

n co

mpl

et a

lbe

pent

ru a

se

cont

opi c

u ză

pada

. Ele

răm

ân

mar

o nu

mai

în s

udul

ext

rem

, un

de e

ste

mai

cal

d.

Măr

imea

po

ate

f în

şelă

toar

e –

nevă

stui

ca e

ste

atât

de

mic

ă în

cât s

e po

ate

stre

cura

pri

ntr-

o ga

ură

de d

iam

etru

l deg

etul

ui u

nui o

m. D

e ob

icei

vân

ează

şo

arec

i, da

r po

ate

ucid

e şi

pră

zi m

ult m

ai m

ari (

iepu

ri).

Nev

ăstu

icile

au

refle

xe

iuţi

ca fu

lger

ul ş

i tră

iesc

într

-un

ritm

inte

ns. P

ână

la 6

luni

, pui

i dev

in n

işte

uc

igaş

i în

min

iatu

ră p

e de

plin

cap

abili

să

se d

escu

rce

sing

uri.

ÎNA

RM

ATĂ

SĂ

UC

IDĂ

Nev

ăstu

ica

are

cran

iu a

lung

it şi

faţă

mic

ă. O

rbite

le s

unt m

ari

şi a

re c

anin

i lun

gi ş

i asc

uţiţi

pe

ntru

a p

erfo

ra c

apul

sau

gât

ul

prăz

ii şi

pen

tru

a-i r

upe

oase

le.

Ca

toat

e m

amife

rele

car

nivo

re,

pe fi

ecar

e pa

rte

a m

axila

relo

r ar

e di

nți s

peci

ali n

umiţi

ca

rnas

ieri

, fol

osiţi

pen

tru

a tă

ia

piel

ea, c

arne

a şi

oas

ele.

Cut

ie c

rani

-an

ă al

ungi

tă

CIF

RE

ŞI

DAT

E

GR

EUTA

TE

TIM

P

Nev

ăstu

ica

este

ac

tivă

tot a

nul

şi s

e în

mul

ţeşt

e

şi ia

rna.

GREUTA

TE

MA

XIM

Ă

10–2

000

g (p

rad

ă)

25–2

50 g

(nev

ăstu

ică)

5 (g

esta

ţie)

12–1

5 (p

entr

u a

aju

nge

la m

atu

rita

te)

6–8

(în

țărc

are)

gg (săp

tăm

âni)

510

1520

1000

1000

2000

2000

3000

3000

VIA

ŢĂ Î

N C

AP

TIV

IT

ATE

10

anI

250

GRaME

Din

ţi ca

rnas

ieri


CR

EșTE

RE

RA

PID

ĂU

n pu

i cân

tăre

şte

la n

aşte

re d

oar

5 g,

da

r cr

eşte

foar

te r

eped

e.

Aju

nge

la d

imen

siun

ea d

e ad

ult î

n ci

rca

15 s

ăptă

mân

i. Fe

mel

ele

se m

atur

izea

ză

prim

ele

şi p

ot fa

ce p

ui la

num

ai tr

ei lu

ni.

PR

ĂD

ĂTo

R D

E B

UZ

UN

AR

Nev

ăstu

icile

vân

ează

pră

zi m

ult m

ai

mar

i dec

ât e

le. P

entr

u că

mas

culii

po

t cân

tări

dub

lu fa

ţă d

e fe

mel

e,

este

mai

pro

babi

l ca

ei s

ă vâ

neze

ie

puri

şi p

ăsăr

i cam

de

măr

imea

un

ui c

ocoş

de

mun

te. F

emel

ele

vâne

ază

mai

ale

s şo

arec

i sau

pui

de

iepu

re.

Ghe

are

ascu

țite

Tălp

ile la

belo

r su

nt îm

blăn

ite

iarn

a

Blan

ă ca

stan

ie

pe s

pate

, cu

bur

tă a

lbă

Coa

dă

scur

tă

SC

UR

TĂ

PR

EZ

EN

TA

RE

•MĂ

RIM

E C

ap ş

i cor

p 12

–15

cm lu

ngim

e,

plus

coa

dă 2

–8 c

m lu

ngim

e

•HA

BIT

AT

Păd

ure,

câm

pie

ierb

oasă

şi t

undr

ă

•AR

EAL

Am

eric

a de

Nor

d, E

urop

a şi

Asi

a

•HR

AN

Ă M

ai a

les

roză

toar

e, u

neor

i pră

zi

mai

mar

i (ie

puri

)

Iute

şi a

tlet

ică

Cor

pul l

ung

şi e

last

ic ş

i pic

ioa-

rele

scu

rte

îi pe

rmit

să s

trăb

ată

cu ra

pidi

tate

viz

uini

str

âmte

în

cău

tare

a pr

ăzii.

Sal

turi

le

lung

i şi a

lerg

area

rapi

dă o

fac

greu

de

prin

s, d

ar o

şi a

jută

să

se

facă

nev

ăzut

ă şi

să

nu fi

e re

pera

tă d

e pr

ădăt

ori.


planeta vie - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/619/supernatura (preview).pdf · dar exist...

Documents