PLAN SECTORIAL ADER 2020

Proiect ADER 5.2.1./Contract 5.2.1./2011

Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol laimpactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice

Managementulfermei viticole

(direcţia de producţie, soiuri, etc.)

Biodiversitatea planificată

(sistem de întreţinere a solului prinînierbare, coridoare verzi, etc)

Biodiversitateaînconjurătoare

(pădure, gard viu, etc.)

Ecosistem funcţional

(ex. controlul dăunătorilor)

Biodiversitateaasociată

(prădători, paraziţi, etc.)

P5:INCDBH

ŞTEFĂNEŞTI

P4:SCDVV

MURFATLAR

P3:SCDVV IAŞI

P2:SCDVV BUJORU

P1:ICDVV Valea Călugărească

Coordonator:SCDVV BLAJ

Director de proiect:Dr.ing. Tomoiagă Liliana LuciaDate de contact (Tel.,e-mail): 0258-711623; scvblaj@cristalsoft.ro

Obiective specifice:1. Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul diminuator al organismelor vii

parazite, concurente şi/sau antagonice; modalităţi îmbunătăţite de diminuare a impactuluieconomico-productiv al acestora;

2. Determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie,în vederea elaborării şi implementării unor metode raţionale de limitare a impactului dăunătoral organismelor concurente şi antagonice asupra ecosistemului viticol;

3. Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi de exploataredurabilă a resurselor naturale şi biodiversivităţii din ecosistemelor viticole, adaptate condiţiiloragro-eco-climatice regionale specifice;

4. Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii care să conducă la eficientizareafermelor viticole prin utilizarea optimă a input-urilor tehnologice şi a resurselor naturale;Obţinerea unor producţii profitabile, în condiţiile respectării tehnologiilor de producţieconcomitent cu cerinţele de conservare a mediului înconjurător, în conformitate cu conceptulde agricultură durabilă.

Obiectivul general: Perfecţionarea managementului resurselor ecosistemelorviticole în vederea conservării biodiversităţii şi a gradului de sustenabilitateeconomică a sistemelor de exploatare în conformitate cu conceptul de agriculturădurabilă.

OBIECTIVELE PROIECTULUI ADER 5.2.1.

Proiect ADER 5.2.1./ Faza IV (11.11.2013 - 30.10.2014)

Obiectivul fazei: Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii care să conducăla eficientizarea fermelor viticole prin utilizarea optimă a inputurilor tehnologice şi aresurselor naturale; Obţinerea unor producţii profitabile, în condiţiile respectăriitehnologiilor de producţie concomitent cu cerinţele de conservare a mediuluiînconjurător, în conformitate cu conceptul de agricultură durabilă .

Activităţi preconizate:

4.1. Utilizarea optimă a inputurilor tehnologice şi aresurselor naturale; stabilirea tipului de tratamente cupesticide noi acceptate pe piaţa UE din cadrultehnologiei optime „zonale” de combatereorganismelor antagonice şi concurente; înfiinţarealoturilor demonstrative în vederea trecerii la faza deextensie

4.2.Elaborarea şi implementarea managementuluiintegrat de protecţie în conformitate cu normeleeuropene, care să conducă la eficientizarea fermelorviticolele; Diseminarea şi prezentarea rezultatelor.

Proiect ADER 5.2.1./ Faza IV (11.11.2013 - 30.10.2014))

Activitatea 4.1.

Utilizarea optima a input-urilor şi maximixarea factorilor naturali de control; Stabilirea tipului de tratamente cu pesticide noi acceptate pe piaţa UE; Stabilirea tehnologiei oprime zonale de gestionare durabila a ecosistemului viticol, implementarea Infrastructurii Verzi: coridoare verzi, garduri vii, culturi intercalate melifere; Stabilirea tehnologiei oprime zonale de gestionare a terenurilor: înierbarea solului, utilizarea composturilor şi fertilizarea organică; Înfiinţarea loturilor demonstrative în vederea trecerii la faza de extensie; Diseminarea rezultatelor.

Activitatea 4.2.

Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii care să conducă la eficientizarea fermelor viticole prin utilizarea optimă a input-urilor tehnologice şi a resurselor naturale, în conformitate cu conceptul de agricultură durabilă. Înfiinţarea loturilor demonstrative in vederea trecerii la faza de extensie Implementarea şi diseminarea rezultatelor de cercetare prin: transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare, simpozioane ştiinţifice; workshop-uri; loturi demonstrative cu soluţiile proiectului, cursuri pentru fermieri, specialişti şi studenţi, articole şi reportaje în mass-media.

Observaţii şi determinări propuse pentru realizarea obiectivului

Rezultate preconizate pentru atingerea

obiectivului fazei IV:

Identificarea soiurilor cupotenţial de producţieridicat, rezistenţă/toleranţăla factorii biotici şi abiotici şicu un grad sporit deadaptabilitate, asigurând înacest mod stabilitateaproducţiilor.

Reducerea costuriloractivităţilor de protecţiaplantelor, creşterea eficienţeiinputurilor cu 10-15%,reducerea cheltuielilor pe tonade produs cu 5-10%,creştereaproductivităţii muncii cu 20-25%.

Conservarea biodiversităţii fauneiutile din ecosistemelor viticole,creşterea raportului organisme utile/organisme patogene, şi restabilireape cale naturală a echilibruluibiocenotic

Creşterea nivelului şi calităţii producţiilorviticole prin îmbunătăţirea sistemelor deproducţie, în acord cu conceptul de dezvoltaredurabila; realizarea unei viticulturi, sustenabileşi competitive

Creşterea stabilităţii şi productivităţiiprin dezvoltarea şi implementarea unormetode îmbunătăţite de maximizare afactorilor naturali de control al bolilorşi dăunătorilor viţei de vie.

Economicitatea, rezultatădin folosirea raţională aresurselor ecologice şieconomice, conservarea

habitatului împotriva poluării.

Elaborarea de secvenţetehnologice şi tehnologii care săconducă la eficientizarea fermelorviticole prin utilizarea optimă ainputurilor şi a resurselor naturale,contribuind totodată şi lareducerea impactului asupramediului înconjurător.

Conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi alebiodiversităţii, promovarea mijloacelor preventive şi a celor biologice,identificarea de noi substanţe active fungicide şi entomotoxice cueficacitate ridicată şi impact redus asupra biodiversităţii si entomofauneiutile în plantaţiile viticole studiate

Activităţi efectuate / rezultate obţinute faţă de Planul de realizare propus

au constat în:

Consolidarea habitatul natural favorabil genofondului de specii utile prin utilizarea optimă ainputurilor şi maximizarea factorilor naturali de control;

Implementarea Infrastructurii Verzi - Zone multifuncţionale de protecţie;

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii solurilor, prin promovarea metodelor inovatoaretradiţionale de gestionare a terenurilor;

Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii curate ca măsuri de sprijin pentru conservareabiodiversităţii şi utilizarea optimă a inputurilor şi a resurselor naturale,

Reducerea costurilor activităţilor de protecţia plantelor, creşterea eficienţei inputurilor reducereacheltuielilor pe tona de produs creşterea productivităţii muncii,

Implementarea şi diseminarea rezultatelor de cercetare.

MATERIAL ŞI METODĂ

Observaţiile şi determinările în anul viticol 2014 s-au efectuat în fenofazele notate după codul Lancashireşi conform Planului de realizare a monitorizării biodiversităţii

Prezenţa dăunătorilor şi a entomofaunei utile a fost pusă în evidenţă cu ajutorul capcanelor galbene atraceras (33x15) de provenienţă românească. Periodic, de pe capcanele adezive încărcate cu insecte au fostanalizate pentru identificarea speciilor dăunătoare, precum şi a entomofaunei utile.

Capcană galbenă adezivă Capcană feromonală AtraBot

În câmp

Identificarea entomofauneiîn laborator

Brâie capcană din pâslă Capcană de sol tip Barber

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Ciuperci patogene

Viroze şi bacterioze

Fotoplasmoze

Insecte vectori

Molii

Cicade

Acarieni şi acarofagi

Perioada favorabilă Perioada optimăLegendă:

Perioadele de realizare a monitorizării biodiversităţii faunei utile şi dăunătoare a vitei de vie

În condiţiile anului 2014 prin obiectivele fazei de execuţie, cercetările au urmărit:

a) Efectul practicilor culturale asupra biodiversităţii solului:

V1 - înierbarea permanentă şi temporară;

V2 - îngrăşăminte verzi: borceag, trifoi roşu;

V3 – compost.

Recoltare probe sol

Compost nematurat din tescovină

b) Efectul practicilor de înverzire asupra biodiversităţii ecosistemului viticol:

V1 – Sistem organic: infrastructura verde, fâşii cu plante melifere, zone tampon în interiorul plantaţiei viticole formate din ierburi aromatice şi flori sălbatice; Introducerea de garduri vii (70 km stabilită în total), pomii şi arbuşti, zone noncultivate (marginile de drum, canalele de drenaj, zonele umede, pajiştile şi fâneţele, păşunile, lacurilor, vâlcelele şi crângurile).

V2- Sistem non-organic convenţional: ogor negru, tehnologii intensive de combatere a bolilor şi dăunătorilor, întreţinerea plantaţiilor mecanizate în proporţie de 70%.

Benzi înierbate cu Phacelia

Benzi înierbate cu Ranunculus

Evoluţia agenţilor patogeni în plantaţii viticole controlate în sistem convenţional (ogor negru), în anul 2014

Evoluţia entomofaunei dăunătoare în plantaţii viticole controlate în sistem convenţional (ogor negru) şi ecologic (înierbat), în anul 2014

Produse pe bază de preparate minerale şi chimice

Eficacitatea unor PPP(produse de protecţia plantelor)

în combaterea Agenţilor patogeni(mană, făinare, putregai cenuşiu, etc.)

Biopreparate pe bază de ciuperci hiperparazite

Biopreparate pe bază de extracte vegetale

în combaterea manei la viţa de vie

Eficacitatea unor PPP(produse de protecţia plantelor)

în combaterea Entomofaunei dăunătoare(acarieni, afide, molii, etc.)

Produselor biodinamice în combaterea afidelor şi acarienilor

Produselor fortifiante obţinute din extracte botanice de origine

naturală în combaterea insectelor dăunătoare (tripşi, cicade,

molii şi acarieni)

Biopreparate pe baza de bacterii sporogene (Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie

Densitatea numerică a acarienilor pe frunze înainte şi după colonizarea artificială cu Typhlodromi, în condiţiile anului 2014

0

5

10

15

20

25

30

Den

sita

te n

umer

ică

30.mai 13.iun 27.iun 11.iul 25.iul 09.aug 28.aug 15.sep

Înainte de colonizare

După colonizare În sistem ogor negru

0

2

4

6

8

10

12

Den

sita

te n

umer

ică

30.mai 13.iun 27.iun 11.iul 25.iul 09.aug 28.aug 15.sep

Înainte de colozareDupă colonizare

În sistem înierbat

Efectul sistemului de cultură asupra biodiversităţii ecosistemului viticolSistemul de întreţinere a soluluiînierbare anuală sau permanentă (naturală sau semănată)

Benzi înierbate cu Phacelia Benzi înierbate cu Ranunculus Benzi înierbate cu flora spontană+

+ Covor vegetal din: îngrăşăminte verzi şi / sau plante melifere

Trifoi alb Muştarul galben

Facelia

Fenicul Salvia

=> Creştera numărului de prădători (entomofaună utilă)

Efectul practicilor de întreţinere a solului asupra dinamicii biodiversităţii entomofaunei utile şi dăunătoare, în anul 2014

0

10

20

30

40

50

60

70

30.mai 13.iun 27.iun 11.iul 25.iul 09.aug 28.aug 15.sep

Den

sita

te n

umer

ică

Conventional Ogor negru ÎnierbatFaună dăunătoare capturată pe capcanele feromonale (molii, cicade)

30-May 13-Jun 27-Jun 11-Jul 25-Jul 09-Aug 28-Aug 15-Sep

V1 conventional

V2 Ecologic ogor negru

V3 Biologic înierbat

6

8

10

12

14

16

18

20D

ensi

tate

num

eric

ăFaună utilă capturată pe capcane optice (Chryisopidae, Anthocoridae, Forficulidae, etc.)

A. Conservarea şi gestionarea biodiversităţii existente

Protejarea şi conservarea arborilor nativi din şi în jurul parcelelor cu viţă de vie; Protejarea şi conservarea surselor de apă existente (lacuri, heleştee, râuri, etc.); Conservarea speciilor de plante din habitat şi/sau a pădurilor de la periferia plantaţiilor viticole; Protecţia habitatului riveran (inclusiv arbori) de-a lungul râurilor;Menţinerea şi/sau cosirea florei spontane utilizate ca şi sistem înierbat între rândurile de viţă de vie;Protejarea faunei.

B. Consolidarea biodiversităţii (planificată)

Plantarea de arbori în plantaţiile viticole şi în jurul acestora; Plantare de vegetaţie (coridoare verzi, “insule cu flori” , plante melifere, diverse culturi utilizate ca îngrăşăminte verzi); Utilizarea de compost sau alte amendamente pentru sporirea biodiversităţii solului; Utilizarea de practici pentru atragerea păsărilor ( căsuţe pentru păsări) şi a faunei sălbatice Integrarea animalelor domestice (oi, capre, găini) în controlul buruienilor sau pentru gestionarea culturilor utilizate ca îngrăşăminte verzi.

Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul Fetească Regală în sistem convenţional în perioada 2012-2014

Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul Fetească Regală în sistem neconvenţional în perioada 2012-2014

CONCLUZII Tehnologiile viticole au influentat in mod decisiv biodiversitatea ecosistemelor viticole inmod special diversitatea microorganismelor apartinand fungilor patogeni: Putregaiul negru(Guignardia bidweli); Eutipoza (Eutipa lata), Excorioza (Phomopsis viticola); Esca,(Stereumhirsutum, Phellinus ignarius, Phaeocremonium aleophilum, Phaeoacremoniuchlamydosporum, Phellinus punctatus, Phellinus viticola)

In perioada de derulare a proiectului, 2011-2014, principalele specii de dăunători semnalateîn plantaţiile viticole zonale studiate au fost: Acarienii: Păianjenul ruginii al viţei de vie(Calepitrimerus vitis), Păianjenul roşu (Panonychus ulmi), Păianjenul tetranychid (Tetranychusurticae), Păianjenul eriofid (Eriophyes vitis); Moliile viţei de vie Endemisul (Lobesia botrana),Cochilisul (Eupoecilia ambiguella)

În perioada de derulare a proiectului, 2011-2014, cele mai importante specii zoofage utilesemnalate in plantatiile viticole zonale studiate aparţin la ordinului Acari, Neuroptera,Thysanoptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Dermaptera.

Promovarea noilor metode si mijloace de prevenire si combatere biologica contribuie lautilizarea optimă a imputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali decontrol a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie si reducerea costurilor activităţilor de protecţiaplantelor.

Aplicarea metodei biologice de colonizare artificiala cu pradatori Typhlodromi, contribuie larefacerea echilibrului biologic prădător/dăunător.

Promovarea a unui ansamblu de masuri şi metodele preventive agrotehnice-culturalerespectiv: tăierile de rodire, operaţiile în verde, legatul şi dirijatul lăstarilor, plivitul lăstarilorsterili, desfrunzitul parţial, asigura limitarea sursei de inocul, reducerea emisiei masive despori şi diminuarea riscului de contaminare, menţinerea echilibrului vegetativ-productiv sievitarea situaţiilor de stress.

In baza testului de eficacitate bio-produse testate au inregistrat urmatoarele valori:Bentonita E% =93%; Fosfatul de potasiu E % = 93%; Piretrinele E %= 94,4; Biofungus E%=88; Thuringin E% = 97; Canelys E %= 95; Flama E% =96; Maceratul de urzica E% 92%.

Promovarea noilor metode si mijloace de prevenire si combatere biologica contribuie lautilizarea optimă a imputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali decontrol a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie si reducerea costurilor activităţilor de protecţiaplantelor.

Promovarea în practică a noilor creatii biologice cu potenţial de producţie ridicat,rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici şi cu grad sporit de adaptabilitate, :Selena,Blasius, Brumăriu, Radames, Columna, constituie o solutie viabila de conservare şiexploatare durabilă a resurselor naturale si biodiversităţii, asigurand in acelasi timpstabilitatea producţiilor, reducerea numarului de tratamente si a consumului de energie.

CONCLUZII