TITLUL PROIECTULUI: ADER 2.2.6. SISTEM TEHNOLOGIC DE PRODUCERE AMATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE VITICOL LIBER DE VIRUSURI ÎN SPAŢIIPROTEJATE

OBIECTIVUL PROIECTULUI: Elaborarea unui sistem tehnologic complex deproducere a materialului de inmultire viticol in schema de certificare alcatuita dincele trei categorii biologice, material de inmultire INITIAL, BAZA si CERTIFICAT

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI:Menţinerea valorii biologice ridicate prin evidenţa trasabilităţii materialului biologic.Eliminarea riscurilor reinfectării cu organisme patogene de carantină fitosanitară.Obţinerea de secvenţe tehnologice inovative de înmulţire a materialului săditorviticol liber de boli cu transmitere sistemică (viroze, micoplasmoze, bacterioze);Realizarea unui ghid de bune practici pentru multiplicarea materialului săditor viticolîn vederea creşterii gradului de uniformitate genotipică, fenotipică şi a stării desănătate a materialului săditor.

ASIGURAREA REALIZARII OBIECTIVELOR PROIECTULUI a fost incredintataunui consortiu format din 6 parteneri: INCDBH Stefanesti – coordonator, ICDVVValea Calugareasca – P1, SCDVV Blaj – P2, SCDVV Dragasani – P3, SCDVVBujoru – P4, SCDVV Odobesti – P5

Fig. 1 Sera depozitar cu material Iniţial de înmulţire viticol G0 (original)Conditii obligatorii cf Ord. 1267/2005:- Cultura - identitate si puritate cu privire la soi si, daca este necesar la clona.- Solul sau substratul de cultura - garantii privind absenta organismelor daunatoaresau vectorilor acestora, (nematozi vectori ai virusilor).- Organismele de carantina trebuie sa fie lipsa.- Plantele mama destinate pentru producerea materialului de inmultire Initial trebuiesa fie gasite libere de organismele daunatoare: complexul degenerarii - scurtnodarea(GFLV ) si (ArMV); boala rasucirii frunzelor (GLRaV-1 si GLRaV-3); marmorarea viteide vie (mosaic, fleck - GFkV), prin inspectie oficiala efectuata de ITCSMS sauLCCSMS.- Producatorii de material de inmultire trebuie sa dispuna de personal calificat, deinstalatii, echipamente si terenurile necesare realizarii activitatii de profil in conditiileimpuse de reglementarile in vigoare si in limitele acordate prin inregistrare.

Fig. 2. Sera depozitar nr. 2 în curs de amenajare (a); noul spaţiu destinat menţinerii M.I. G0 şi G1 (b) (original)Lucrări pregătitoare - spaţiul destinat menţinerii M.I. G0 şi G1: - curăţarea spaţiului din jurul şi din interiorul serei existente reabilitate; - decopertarea suprafeţei corespunzătoare spaţiului de cultivare a plantelor la vase;- aprovizionarea cu principalele materiale necesare pavimentuluii spaţiului de la intrare, ferestrelor de aerisire, uşii de acces, asigurarea parţiala cu vase pentru plantarea viţelor în sera şi a suporţilor pentru aşezarea vaselor de cultură; - acoperirea traveelor cu nisip spalat şi folie de mulcire agrotextil în scopul eliminării contactului plantelor cu solul;- amenajarea spaţiului tampon de la intrare prin confecţionarea uşilor de acces şi a ferestrelor de aerisire. Finalizarea lucrărilor privind asigurarea fitosanitara a spaţiului destinat menţinerii M.I. de înmulţire G0 şi G1, respectând legislaţia în vigoare prin:- montarea plasei anti-insecte;- verificarea amestecului de pământ d.p.v. al prezenţei/absenţei nematozilor, (LCCF);- reevaluarea stării de sănătate a materialului biologic introdus în sera depozitar nr. 2

Fig. 3 Aspecte din sera depozitar reamenajată nr. 2 (a); premultiplicarea materialului Iniţial de înmulţire G1 (b) (original)

‐ plantarea materialului biologic în vase de cultură (4 plante/genotip);‐ montarea tutorilor pentru susţinerea creşterilor vegetative;‐ punerea în funcţiune a sistemului de irigare prin picurare (fig. 3);‐ constituirea unui nucleu de minim 30 plante/genotip, din soiurile şi clonelepentru care INCDBH Ştefăneşti este menţinător oficial, în scopul asigurăriimaterialului de înmulţire pentru înfiinţarea de plantaţii bază (fig. 4).

EVALUAREA CALITATII MATERIALULUI DE INMULTIRE VITICOLObservaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticol:

gradul de maturare a coardelor prin analize vizuale în trei repetiţii (culoarea coardei şiraportul lemn/măduvă) şi teste biochimice în trei repetiţii (conţinutul materialuluilemnos în apă legată, totală, glucide solubile şi amidon).

Coordonator – INCDBH ŞTEFĂNEŞTI:– 50 analize vizuale şi 100 testebiochimice la MI G0 din clonele: Muscat Ottonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt,Fetească regală 72 Şt, Fetească neagră 6 Şt , Muscat de Adda 22 Şt, Cabernet frank43 Vl, Cabernet frank 81 Vl, Merlot 7Vl, Muscat Ottonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl,Neuburger 10 Bl, Riesling de Rhin 72Bl, Astra, Victoria, Călina, Tămâioasăromânească 104Dg, Azur, Băbească gris, Şarba, Aligote 5 Iş, Riesling italian 3 Bl,Balada, Şarba 16-3-3, Fetească albă 1-4-4 (24 genotipuri).

P1- ICDVV VALEA CĂLUGĂREASCĂ: la clona Cabernet Sauvignon 30 Vl - 2analize vizuale şi 4 teste biochimice.

P2- SCDVV BLAJ: la soiul Amurg - 2 analize vizuale şi 4 teste biochimice.P3- SCDVV DRĂGĂŞANI: la soiul Alutus - 2 analize vizuale şi 4 teste biochimice.P4- SCDVV BUJOR: la elita hibridă pentru struguri de masă - 2 analize vizuale

şi 4 teste biochimice.P5- SCDVV ODOBEŞTI: la clona Frâncuşă 3-15 – 2 analize vizuale şi 4 teste

biochimice.Rezultatele au atestat calitatea superioară a M.I. de înmulţire G0, creşterile

vegetative de 250 cm au permis obtinerea unor cantităţi suficiente de material deînmulţire (210-250 ochi/4 plante).

In condiţiile climatice ale anului 2011, nu au existat diferenţe majore în procesul dematurare, în funcţie de zona viticolă de provenienţă, conţinutul în apă al lemnului,acumulările de glucide solubile şi amidon, raportul lemn/măduvă, au relevat căindiferent de genotip şi de centrul viticol de unde a fost recoltat materialul biologic,gradul de maturare al coardelor a fost apreciat ca fiind bun.

Evaluarea fitosanitara a materialului amelioratorului prin teste virologice, activitati prestate de coordonator, inclusiv pentru parteneri.

Materialul biologic utilizat:- material de înmulţire sub formă de coarde provenit din câmpurile de

ameliorare ale unităţilor menţinătoare: 6 genotipuri (selecţia clonală Fetească albă7.1.2 Şt, Cabernet Sauvignon 30 Vl, Amurg, Alutus, Elită hibridă pentru struguri demasă în curs de testare, Frâncuşă 15 Od);

- material de înmulţire sub formă de coarde provenit din sera depozitar (M.I.G0) şi din nucleul de premultiplicare (M.I. G1);

- viţe înrădăcinate în curs de fortificare provenite din butaşi de un ochi aparţinîndgenotipurilor din categoriile: materialul amelioratorului (6 genotipuri) şi M.I. G0 (20genotipuri)

- plante fortificate la vase de vegetaţie pe substrat de turbă îmbunătăţită cumacro şi microelemente, aflate în sera depozitar, ca M.I. de înmulţire G0 şi planteînrădăcinate în vase de cultură şi la sol în nucleul de premultiplicare, M.I. G1 (18genotipuri).

Evaluarea stării de sănătate a materialului amelioratorului a fostapreciată prin metoda TAS-ELISA: (triple antibody sandwich – enzyme-linked immunosorbent assay) cu reactiv comercial produs de SEDIAGFranţa (kit-uri).

Rezultatele obţinute a evidenţiat:- prezenţa virusului fleck (GFkV) în cazul clonei Cabernet Sauvignon

30Vl şi la un butuc al elitei hibride pentru struguri de masă;- virusul răsiucirii frunzei serotip 1+3 (GLRaV 1+3) a fost identificat în

materialul biologic aparţinând clonei Frâncuşă 15 Od.Conform legislaţiei în vigoare (Ordinul 1267/2005), genotipurile sănătoase

au fost înmulţite rapid pentru introducerea în sera depozitar cu material IniţialG0, iar cele infectate au fost devirozate prin chimioterapie.

Inmulţirea materialului viticol sănătos prin butaşi de 1 ochi în vedereatransferului în sera depozitar.

Clonele şi soiurile de viţă de vie evaluate ca fiind sănătoase, Fetească albă 7.1.2Şt, Amurg, Alutus, Elită hibridă pentru struguri de masă în curs de testare), au fostpropuse pentru înmulţire rapidă, după alegerea unui butuc reprezentativ.

Etapele tehnologice ale înmulţirii prin butaşi lemnoşi: forţarea butaşilor însubstrat de perlit, la T de 28±1ºC şi la o Ude 85-90%, timp de 10 zile; aclimatizareaşi fortificarea.

a bFig. 5 Dezvoltare a butaşilor în etapa de forţare (a); materialul biologic transferat

la aclimatizare (b)

Când lăstarii butaşilor au avut 2-3 cm, materialul biologic au fost transferate înseră pentru aclimatizare (fig .5b). Aclimatizarea a durat aproximativ 8-10 zile,perioadă în care butaşii au fost protejaţi cu tifoane umede, în zilele cu insolaţieputernică (T>300 C).

Fig. 6 Potenţialului regenerativ al genotipurilor după 20-25 zilede la stratificare

Potenţialul regenerativ al genotipurilor sănătoase a fost exprimat prin procentulde butaşi: cu lăstari (3- 5cm) şi >1-3 radicele, cu lăstari (>2cm) şi morţi. S-aremarcat Elita hibridă pentru struguri de masă care a înregistrat după numai 22 zilede la pornirea în vegetaţie, cel mai mare procent de butaşi cu lăstari şi sistemradicular bine format; numărul de butaşi morţi (muguri neporniţi) a fostnesemnificativ în proporţie de 6%.

După 20-25 zile s-a facut transferul pe substrat nutritiv, pentru fortificarealăstarilor şi definitivarea înrădăcinării. Substratul nutritiv constituit din: pământ degrădină (40%), mraniţă (40%), turbă (10%) şi nisip în proporţie de 10%, a fostverificat de către Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară – Bucureşti, dinpunct de vedere al prezenţei nematozilor specifici pentru transmiterea virusurilor laviţa-de-vie.

Obţinerea plantelor mamă necesare iniţierii devirozării la soiurile infectateClonele Cabernet Sauvignon 30 Vl şi Frâncuşă 15 Od, infectate cu virusul fleck

respectiv cu virusul răsucirii frunzei serotip 1+3, s-a stabilit de comun acord cuamelioratorii devirozarea acestora prin metoda fi chimioterapiei in vitro.

Iniţierea culturilor in vitro:- obţinerea lotului de plante mamă donatoare de explante;- prin înmulţirea rapidă a butaşilor de un ochi, proveniţi din materialul lemnos anual

recoltat de amelioratori, deoarece permite obţinerea de plante nou formate cu un sistemradicular bine dezvoltat, etajat şi neetajat şi de vigoare mare.

Etapele tehnologice: stratificarea+forţarea, aclimatizarea şi fortificarea. Forţareabutaşilor s-a efectuat direct în substrat de perlit, la temperatura de 28±1º C şi la oumiditate atmosferică de 85 –90%, timp de 10 zile.

După pornirea în vegetaţie şi apariţia primelor primordii radiculare, butaşii au fosttransferaţi în ghivece nutritive pentru aclimatizare.

Fig. 7 Formarea calusului bazal şi apariţia rădăcinilor adventive

Potenţialul regenerativ al genotipurilor infectate (fig.8) evaluat la transferulbutaşilor la ghivece, pe substrat nutritiv pentru fortificare (după 20-25 zile de lastratificare), exprimat prin indicatorii analizaţi ca şi-n cazul genotipurilorsănătoase, s-a dovedit a fi influenţat de capacitatea lor endogenă. Diferenţesemnificative s-au înregistrat la indicatorul privind procentul de butaşi cu lăstarşi radicele, care a fost superior în cazul clonei Cabernet Sauvignon 30Vl(30%), în timp ce la Frâncuşă 15 Od, s-au obţinut rezultate relativasemănătoare la butaşii cu lăstar (36%).

Fig. 8 Potenţialul regenerativ al clonelor infectate la 20-25 zile de la stratificare

Observaţiile vizuale şi determinările biometrice efectuate asupra materialuluibiologic infectat aflat în etapa de fortificare (după 25 zile de la transfer) auevidenţiat pornire în vegetaţie uniformă, creşteri vegetative de 5-8 cm şi fărăpierderi semnificative la ambele clone.

IMBOGATIREA SURSEI NATIONALE DE GERMOPLASMA VITICOLA CU 6 SOIURI VINIFERA

Evaluarea principalilor descriptori morfologici pentru: Fetească albă 7.1.2,Cabernet Sauvignon 30 Vl, Amurg, Alutus, Elita hibridă pentru struguri de masăFrancușă 15 Od, în fenofazele:- de dezmugurit, creşterea progresivă şi intensă a lăstarilor – intocmireatabloului caracterelor morfologice după UPOV, (16 caractere);- de creştere încetinită a lăstarilor, pârgă şi maturarea strugurilor, maturarealemnului - definitivarea tabloului caracterelor morfologice după UPOV (28caractere).Evaluărea principalelor însuşiri agrobiologice pt: Fetească albă 7.1.2, CabernetSauvignon 30 Vl, Amurg, Alutus, Elita hibridă pentru struguri de masă,Francușă 15 Od - definitivarea tabloului caracterelor după UPOV (28 caractere).CP: 1. Studii comparative privind principalele caractere morfologice alematerialului iniţial G0 cu materialul amelioratorului - 5 genotipuri (MuscatOttonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt, Fetească regală 72 Şt, Cabernet franc 43 Vl,Muscat Ottonel 12Bl) - intocmirea tabloului caracterelor - UPOV la materialul InitialG0 comparativ cu materialul amelioratorului (44 caractere);2. Studii comparative privind principalele caractere morfologice ale M.I. G0 cumaterialul amelioratorului pe fenofaze de vegetaţie - 8 genotipuri (Muscat d’ Adda22 Şt, Merlot 7Vl, Muscat Ottonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl, Neuburger 10 Bl, Astra,Băbească gris, Aligote 5 Iş) - intocmirea tabloului caracterelor - UPOV la materialulInitial G0 comparativ cu materialul amelioratorului (44 caractere);

Finalizarea studiilor comparative privind principalele caracteremorfologice ale M.I. G0 cu materialul amelioratorului (8 genotipuri) Tabloulcaracterelor - UPOV la materialul G0 comparativ cu materialul amelioratorului (44caractere x 8 genotipuri).

Finalizarea observatiilor si determinarilor asupra calitatii materialului deinmultire G2 destinat obtinerii plantatiilor mama Baza.

Coordonator – INCDBH ŞTEFĂNEŞTI: – Evaluarea principalelor insusiriagrobiologice a selectiei clonale Feteasca alba 7.1.2. Omologarea clonei Feteascaalba 2 St. si inscrierea in Catalogul oficial al soiurilor.

P1- ICDVV VALEA CĂLUGĂREASCĂ: - Finalizarea observatiilor sideterminarilor asupra calitatii materialului de inmultire G2 din clona CabernetSauvignon 30 Vl

P2- SCDVV BLAJ: Finalizarea observatiilor si determinarilor asupra calitatiimaterialului de inmultire G2 din soiul Amurg, destinat obtinerii plantatiilor mamabaza.

P3- SCDVV DRĂGĂŞANI: - Finalizarea observatiilor si determinarilor asupracalitatii materialului de inmultire G2 la soiul Alutus, destinat obtinerii plantatiilor mamabaza.

P4- SCDVV BUJOR: - Finalizarea observatiilor si determinarilor asupra calitatiimaterialului de inmultire G2 la Elita hibrida de masa

P5- SCDVV ODOBEŞTI: Finalizarea observatiilor si determinarilor asupracalitatii materialului de inmultire G2 la selecţia clonala Frâncuşă 3-15 Od.

OPTIMIZAREA CONDITIILOR DE OBTINERE SI MENTINERE A M.I. DE INMULTIRE (G0, G1, G2)

Pentru imbunatatirea conditiilor de inradacinare s-a organizat o experientabifactoriala de tipul 5x5 = 25 variante experimentale, fiecare varianta exerimentala fiindstudiata randomizat in 4 repetitii asezate cap la cap dupa schema experimentala de maijos:

Continutul substraturilor de inradacinare in materie organica si elemente nutritives-a determinat pe probe medii de sol pe fiecare substrat in parte (S.U. %, M.O.%, Ntotal %, C total %, N-NH4 p.p.m., P %, K %, Ah me/100 g sol – 40 analize).Influenta substraturilor de inradacinare s-a determinat:- asupra cresterilor vegetative ale butasilor prin determinarea cantitatii de lemnanual eliminat la taierea in uscat (100 determinari) si pentru o mai buna apreciere afito-productivităţii butaşilor de viţă-de-vie pe diferite substraturi de sol, prin recoltareamasei vegetative a lăstarilor în plină vegetație (100 determinari);- asupra gradului de maturare a lemnului prin analize chimice calitative(determinandu-se conţinutul materialului lemnos în apă legată, totală, glucide solubile şiamidon) care variază (în limite specifice) în funcţie de soi, dar şi de raportulmăduvă/lemn şi cantitative (N P K);

Factorul A – Amestecul nutritiv cu graduarile: Factorul B - Soiul cu graduarile:A1- amestec mineral, 100% (nisip spalat 0-3 mm).A2- amestec mineralo-organic, 75% mineral, 25% organicA3- amestec omogen, 50% organic + 50% mineralA4- amestec organo-mineral, 75% organic + 25% mineralA5- amestec organic, 100% (mranita si turba in parti egale)

B1- Muscat d'Adda 22 St.B2- Muscat Ottonel 16 St.B3- Feteasca alba 97 St.B4- Feteasca regala 72 St.B5- Feteasca neagra 6 ST.

Fig. 9 Conţinutului în apă totală din țesutul lemnos, în funcţie de amestecul nutritiv

Fig. 10 Conţinutului în glucide totale din coarde, în funcţie de amestecul nutritiv

Structura compozitionala a substraturilor de inradacinare determina directproportional cresterea si dezvoltarea vitelor atat in ceea ce priveste cresterilevegetative cat si in ceea ce priveste intensitatea si calitatea nutritiei minerale inperioada de vegetatie.Intensitatea şi calitatea nutriţiei minerale la înflorit-pârgă. Compoziţia chimică aplantelor este determinată de factori genetici (soi, specie), edafici (tip de sol),fertilitate, factori fitosanitari sau tehnologia de cultură, toţi aflându-se într-o strânsăinterdependenţă. Cunoaşterea compoziţiei chimice permite să se aprecieze starea deaprovizionare a plantelor cu elemente nutritive.

12,5 12,6 11,7 10,7 10,8

y = 0,175x3 - 1,5821x2 + 3,6429x + 10,26R² = 0,9996

0

5

10

15

A1 A2 A3 A4 A5

% g

luci

de to

tale

Varianta de amestec nutritiv

Feteasca alba 97 St

12,8 10 10,3

y = 1,55x2 - 7,45x + 18,7R² = 1

0

5

10

15

A1 A2 A3

% g

luci

de to

tale

Varianta de amestec nutritiv

Muscat Ottonel 16 St

Determinarea intensitatii si calitatii nutritiei minerale prin metoda diagnozeifoliare s-a folosit pentru:- M.I. G1 din nucleul de preinmultire din vase de vegetatie si sol, la inceputulinfloritului si parga, stabilindu-se alimentatia globala si echilibrul alimentar pe cele 2fenofaze (114 analize);- M.I. G1 din experienta cu substraturi de inradacinare

Fig. 11 Conţinutul în substanţă uscatăşi săruri minerale a genotipurilor Fig. 12 Conţinutul mediu în potasiu -

material foliar al unor clone de Fetească albăGrupurile de soiuri şi clone analizate privind conţinutul procentual în C, N, P, K, Sdemostrează o bună aprovizionare cu elemente nutritive a plantelor din nucleul depremultiplicare.

Valorificarea materialului Iniţial de înmulţire viticol G0 şi G1 la beneficiari, s-a efectuat în conformitate cu solicitărilor acestora: 2012 + 2013 + 2014

Nr. crt. BENEFICIARUL/ SOIUL sau CLONA

MATERIAL INIŢIAL (buc)Coarde

(x 10 ochi)(G0+G1)

Viţe înrădăcinate

(G1)1. S.C.D.V.V. MINIŞ: Burgund 63Mn, Pinot noir 33 Mn,

Cadarcă 2000Mn, Oana, Cabernet Sauvignon 54 Mn, Perla de Feredeu, Şirian

574 -

2. S.C.D.V.V. BLAJ: Selena, Astra, Muscat Ottonel 12 Bl, Riesling de Rhin 7-2 Bl, Iordana 9-1Bl, Neuburger 10Bl, Traminer roz 60 Bl., Riesling italian 3 Bl, Rubin, Brumăriu, Sauvignon 9 Bl, Blasius , Napoca, Transilvania, Timpuriu de Cluj, Splendid, Pinot noir 3 Şt, Victoria, Muscat de Hamburg 424 Gr, Argessis

410 -

3. ICDVV VALEA CĂLUGĂREASCĂ: Merlot 7Vl, Cabernet frank 81Vl, Cabernet frank 43Vl,

- 100

4. SCDVV ODOBEŞTI: Balada, Şarba 3Od, Fetească albă 144 Od

- 66

5. SCDVV MURFATLAR: Mamaia, Fetească neagră 9Mf - 120

Nr. crt. BENEFICIARUL/ SOIUL sau CLONA

MATERIAL INIŢIAL (buc)

Coarde (x 10 ochi)

(G0+G1)

Viţe înr. (G1)

6. SCDVV DRĂGĂŞANI: Azur, Victoria, Tămâioasă românească 104Dg

738 110

7. SCDVV BUJORU: Aligote 5 Iş, Şarba, Băbească gris, Riesling italian3 Bl

- 210

8.SCDVV PIETROASA: Busuioacă de Bohotin 26Pt, Fetească neagră 10Pt, Fetească neagră 44 Th, Muscat de Hamburg 4pt, Muscat de Adda 5

869 -

9. SCDVV MINIS: Burgund 63 Mn, Pinot noir 33 Mn, Cadarcă 123 Mn, Cadarcă 2000 Mn, Oana, Cabernet Sauvignon 54 Mn, Şirian, Mustoasă de Măderat 79 Mn, Furmint de Miniş, Silvania

584 -

10. INCDBH ŞTEFĂNEŞTIMuscat Ottonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt, Fetească regală 72 Şt, Fetească neagră 6 Şt, Muscat de Adda 22 Şt, Fetească regală 21 Bl, Fetească albă 29 Bl

1505 350

Lucrari stiintifice si publicatii:Nr. crt. Denumirea, publicaţiei Titlul articolului Autori

În ţară1 Scientific papers, series b.

horticulture, volume LVIPreventing and limiting the spread of crowngall in vineyard

E. Vizitiu, L. Dejeu, I. Radulescu,Carmen F. Popescu.

2 Lucrari stiintifice, seriaHorticultura, Vol. 55. Nr 1(2012), USAMV Iasi

Researches regarding in vitro regeneration capacity of the grapevine variety

Donici alina

3 Analele Universitatii din Craiova,Vol. XVII (LIV) 2013, I.S.S.N.1453-1275

New aspects concerning rooting substratesinfluence on growth and development ofgrapevine cuttings in protected spaces

Radulescu Ion, Vizitiu Diana,Bejan Carmen

4 Analele Universitatii din Craiova,Vol. XVII (LIV) 2013, I.S.S.N.1453-1275

Testing of substances to limit the spread insoil of Agrobacterium tumefacienspathogenic bacteria

Vizitiu Diana, Radulescu Ion

5 Analele Universitatii din Craiova,Vol. XVII (LIV) 2013, I.S.S.N.1453-1275

A comparative study of the quality of G0

grapevine initial planting materialBejan Carmen, Vișoiu Emilia,Nedelea Gina

În străinătate:1 Paper and abstract proceedings

9-12.10.2012, 206 [ISBN 978-86-7834-163-2].

Distribution of viruses in naturally infectedgrapevine

Buciumeanu E.C și Guţă I.C.

2Paper and abstract proceedings9-12.10.2012, 207 [ISBN 978-86-7834-163-2].

Chemotherapy andelectrotherapy:environmental friendlymethods for virus elimination in grapevine.

Guţă I.C., și Buciumeanu E.C.

3Paper and abstract proceedings,p. 190

Biochemical evaluation of the quality of G0grapevine Initial planting material. 14th

Serbian congress of fruit and grapevineproducers

Bejan, C., Visoiu, E.

Rapoartare faze si rapoarte anuale: Faze I –V, Rapoarte anuale: 2011, 2012, 2013.Afisarea pe site-uri: INCDBH Stefanesti, UMPP ASAS, MADR . ROVizite studenti din universitati: Bucuresti, Pitesti, Cluj, TimisoaraProgram actiuni comune cu DADR Arges – 2014

Nr. 3122 din 13.12.2013in scopul diseminarii rezultatelor partiale obtinute in cadrul proiectului ADER 2.2.6 ”Sistem tehnologic de producere a materialului de inmultire viticol liber de virusuri in spatii protejate”, in conformitate cu adresa MADR nr. 97931/09.12.2013.

Mai 2014 : Masa rotunda cu tema ”Inmultirea vitei de vie in conditii de siguranta fitosanitara europeana”,- asigurarea conditiilor de siguranta fitosanitara la producerea materialului de inmultire viticol liber de virusuri, armonizate cu cerintele europene; - vizita pe fluxul tehnologic - capacitati de productie; - vizita sere cu material de inmultire Initial G1 si G2, nucleul de premultiplicare;- vizita plantatii mama Baza producatoare de corzi altoi si portaltoi; Invitat Inspector ITCSMS Arges – Isac Sorin.Lector – Dr. Ing. Radulescu IonIunie 2014: Masa rotunda cu tema ”Obtinerea si mentinerea materialului de inmultire viticol din categorii biologice superioare: Initial, Baza si Certificat. - metode de devirozare: termoterapie, chimioterapie, cultura in vitro; - vizita sere cu sursa nationala de germoplasma viticola - material Initial G0. Lector Dr. Ing. Visoiu EmiliaAugust 2014: Masa rotunda cu tema ”Ameliorarea vitei de vie – Obtinerea de noi genotipuri de vita de vie”, metode de selectie, obtinerea materialului amelioratorului;vizita sera cu material din soiuri si hibrizi in curs de omologare;vizita campuri comparative si de conservare – ferma Goleasca. Lector – Dr. Ing. Popa Camelia.- metode de aznaliza moleculara utilizate in scopul caracterizarii si/sau identificarii genotipurilor de vita de vie de interes.Lector: Dr. Biolog Popescu Carmen FlorentinaSeptembrie 2014: Masa rotunda cu tema ”Influenta prezentei bolilor virale asupra plantelor de vita de vie”.- simptomatologie in conditii de camp – vizita ferma Topoloveni; - metode de devirozare - termoterapie, chimioterapie, aparatura – vizita laborator de Virologie. Lector – Dr. Ing. Buciumeanu Elena Cocuta.