plan pentru prevenirea, proteqla si diminuarea

_ ...,_ .._0-.. .._ --_ ....,

PLAN PENTRU PREVENIREA, PROTEqlA $1 DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR iN BAZINUL HIDROGRAFIC CRI$URIProiect finantat prin Fondul de Coeziune, prin Programul Operational Sectorial de Mediu - Axa Prioritara 5

PLAN PENTRU PREVENIREA, PROTEqlA SI DIMINUAREA EFECTELORINUNDATIILOR

IN BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURIPlESESCRISE

1

XC7·,1011

_In_ CNcIemIn_ --2007.a:11l

PLAN PENTRU PREVENIREA, PROTEqlA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR iN BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURIProiect finantat prin Fondul de Coeziune, prin Programul Operational Sectorial de Mediu - Axa Prioritara 5

APROBATA.B.A. CRISURI

PRESTATORS.C. RAM BOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L.

Director General,Silviu STOICA

Director FR/EIA,lozefina Carmen LIPAN

2

UNIUNUEUROI'L\N.I.

posmediu J,..,,·,JOU_1n_C_In_

I~~ ..2007·201J

PLAN PENTRU PREVENIREA, PROTECJIA $1 DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR TN BAZINUL HIDROGRAFIC CRI$URIProiect finantat prin Fondul de Coeziune, prin Programul Operational Sectorial de Mediu - Axa Prioritara 5

ELABORA TORIPlESE SCRISE

VERIFICATPlESE SCRISE

CLAUDIU FLORESCUTEODOR CONSTANTINESCU

ELENA UZUMLAURA DELIMART

IOZEFINA CARMEN LIPAN

3

Planul pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor în Districtul de Bazin Hidrografic Cri uri

Pagina 4 din 532

CUPRINS:

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ............................................................................ 7

CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTI IEI PRECIPITA IILOR PRODUSE PESUPRAFA A BAZINULUI HIDROGRAFIC CRI URI .....................................31

CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR PRODUSE ÎN BAZINULHIDROGRAFIC CRI URI ÎN ULTIMII 30-40 DE ANI ......................................41

CAPITOLUL 4 – ESTIMAREA CALITATIV A MODIFIC RILORMORFOLOGICE ALE ALBIILOR MINORE A PRINCIPALELOR CURSURIDE AP . MOBILITATEA CURSURILOR DE AP . EROZIUNI, COLMAT RI.AC IUNI ANTROPICE – BALASTIERE. ..........................................................52

CAPITOLUL 5 – INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE DIRECTE PRODUSEÎN ULTIMII 35 DE ANI DE C TRE INUNDA II IN BH CRI URI ..................62

CAPITOLUL 6 – SISTEMUL ACTUAL DE PROTEC IE A POPULA IEI I ABUNURILOR ÎMPOTRIVA INUNDA IILOR ...................................................82

CAPITOLUL 7 SISTEMUL ACTUAL DE GESTIONARE A RESURSELOR DEAP DIN BAZIN ............................................................................................... 122

CAPITOLUL 8 – CARACTERIZAREA GENERAL A UTILIZ RIITERENURILOR DIN SPA IUL BAZINULUI HIDROGRAFIC CRI URI ...... 132

CAPITOLUL 9 - LUCR RI EXISTENTE DE COMBATERE A EROZIUNIISOLULUI I DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICETOREN IALE ................................................................................................... 185

CAPITOLUL 10 – SISTEMUL DE DESECARE I DRENAJ A SUPRAFE ELORCU EXCES DE UMIDITATE ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRI URI ......... 195

CAPITOLUL 11 - INUNDABILITATEA ACTUAL A TERITORIULUISPA IULUI HIDROGRAFIC CRI URI ............................................................ 203

CAPITOLUL 12. PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARETERITORIAL I REGIONAL ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRI URI ... 253


Pagina 5 din 532

CAPITOLUL 13. ANALIZA CRITICA A CAPACITATILOR DE TRANSPORT ADEBITELOR LICHIDE SI SOLIDE DE CATRE PODURI SI PODETEAMPLASATE PE CURSURILE DE APA, A STARII LOR TEHNICE SIFUNCTIONALE, A SITUATIEI EROZIUNILOR IN ZONA ACESTORINFRASTRUCTURI. PROPUNERI DE ACTIUNI SI MASURI. ...................... 293

CAPITOLUL 14 – STABILIREA RISCULUI SOCIAL ACCEPTAT LAINUNDATII PENTRU LOCALITATI, OBIECTIVE SOCIO-ECONOMICE,TERENURI AGRICOLE, OBIECTIVE SPECIALE SAU GRADUL DEPROTECTIE ADECVAT ACESTOR RECEPTORI DE RISC .......................... 303

CAPITOLUL 15 EVALUAREA RISCULUI LA INUNDA II PROVOCATE DEVIITURI RAPIDE. IDENTIFICAREA CURSURILOR DE AP PE CARE SEPRODUC VIITURI RAPIDE. REGIONALIZ RI CARACTERISTICE.LOCALIT I I POPULA IE EXPUS RISCULUI VIITURILOR RAPIDE.ISTORIC ............................................................................................................ 309

CAPITOLUL 16 - EVALUAREA PRELIMINAR A RISCULUI LA INUNDA IIPROVOCATE DE REV RSAREA CURSURILOR MARI DE AP . STAREACURENT , CALIBRARE I M SURI VIITOARE. IMPACTUL LOR. ......... 310

CAPITOLUL 17 – IERARHIZAREA SUBBAZINELOR COMPONENTE ALEBAZINULUI HIDROGRAFIC CRISURI DIN PUNCT DE VEDERE ALRISCULUI LA INUNDATII .............................................................................. 320

CAPITOLUL 18 – PREZENTAREA ACTIUNILOR SI MASURILOR PROPUSEPENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII ...................................... 329

CAPITOLUL 19 – AC IUNI I M SURI, SOLU II, PENTRU REDUCEREARISCULUI LA EROZIUNEA SOLULUI I LA DIMINUAREACARACTERULUI TOREN IAL AL BAZINELOR HIDROGRAFICE MICI IFOARTE MICI ................................................................................................... 356

CAPITOLUL 20 – PREZENTAREA UNITARA LA NIVEL DE BAZINHIDROGRAFIC A ACTIUNILOR, MASURILOR SI SOLUTIILOR DEREDUCERE A RISCULUI LA INUNDATII SI INCADRAREA LOR INSISTEMUL DE PROTECTIE EXISTENT ......................................................... 369


Pagina 6 din 532

CAPITOLUL 21 – EVALUAREA MONETARA A MASURILOR, ACTIUNILOR SISOLUTIILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATIIIN BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURI.......................................................... 387

CAPITOLUL 22 – ANALIZA CRITICA A CIRCULA IEI FLUXULUIINFORMA IONAL IN TIMPUL VIITURILOR I INUNDA IILOR, AEXISTEN EI I A CON INUTULUI PLANURILOR LOCALE DE APARARE

I A EXISTEN EI I A CON INUTULUI PLANURILOR DE AVERTIZARE-ALARMARE IN AVAL DE BARAJE ............................................................... 391

CAPITOLUL 23 –ANALIZA CRITIC A REGULAMENTELOR DEEXPLOATARE ALE SISTEMULUI EXISTENT DE PROTEC IE ÎMPOTRIVAINUNDA IILOR I A SISTEMULUI BAZINAL DE GESTIONARE ARESURSELOR DE AP . PROPUNERI DE ÎMBUN IRE APERFORMAN ELOR SISTEMULUI DE PROTEC IE ÎMPOTRIVAINUNDA IILOR. .............................................................................................. 407

CAPITOLUL 24 – MASURI IN DIRECTIA PROTECTIEI NATURII(ATENUAREA VIITURILOR PRIN REACTIVAREA ZONELORINUNDABILE SI RENATURAREA CURSURILOR DE APA; REDUCEREADEBITELOR VIITURILOR PRIN PREZERVAREA SI RESTAURAREAZONELOR UMEDE, CAPABILE SA ACUMULEZE SI SA RETINA APELE INCADRUL SPATIULUI HIDROGRAFIC) .......................................................... 448

CAPITOLUL 25 – REZUMAT AL PLANULUI PENTRU PREVENIREA,PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR IN SPATIULHIDROGRAFIC CRISURI ................................................................................. 453

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................... 467

ANEXE ................................................................................................................... 467


Pagina 7 din 532

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE

1.1. Necesitate i oportunitatea) Necesitate

Având în vedere faptul c ap rarea împotriva inunda iilor, a fenomenelor meteorologicepericuloase i accidentelor la construc ii hidrotehnice reprezint o activitate de protec iecivil a popula iei, de interes na ional, elaborarea PPPDEI este necesar pentrufundamentarea ac iunilor de prevenire i protec ie împotriva inunda iilor având la bazStrategia Na ional de management al riscului la inunda ii.Planul pentru prevenirea, protec ia i diminuarea efectelor inunda iilor în Bazinul HidrograficCri urise constituie o pies important în realizarea Planului de Management al riscului lainunda ii, deoarece cunoscând cauzele producerii fenomenelor de inunda ie i aria de propagarea acestora se vor putea propune m suri de localizare, reducere sau preîntâmpinare a efectorinunda iilor. Pe lâng refacerea lucr rilor de ap rare afectate i înt rirea capacit ii de prognozi interven ie s-a impus ca o m sur extrem de necesar elaborarea i implementarea unui Plan

Na ional pentru prevenirea, protec ia i diminuarea efectelor inunda iilor.În anul 2005, a fost elaborat Strategia Na ional de Management al Riscului la Inunda ii, petermen scurt. Corelat cu planurile de amenajare a teritoriului (care au în vedere hidrologiamodificat a râurilor), strategia a creat, pentru prima dat în România, cadrul legal ce faceposibil gestionarea eventualelor inunda ii într-o manier integrat , prin coordonarea eforturilortuturor p ilor implicate. Strategia prevedea atribu ii i responsabilit i clare i detaliate pentrufiecare institu ie a administra iei publice centrale i locale participant la gestionarea situa iilorcreate de inunda ii. Principalul scop al Strategiei a fost acela de diminuare a pagubelor iprevenirea pierderii de vie i omene ti în situa ia producerii inunda iilor, printr-o abordarecomprehensiv a managementului unei astfel de situa ii de urgen .Urmare adopt rii la nivel European a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European i aConsiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea i gestionarea riscurilor la inunda ii, înanul 2010, a fost realizat transpunerea acesteia prin Ordonan a de Urgen nr.3/2010 demodificare i completare a Legii Apelor 107/1996 i a fost elaborat Strategia Na ional deManagement al Riscului la Inunda ii pe termen mediu i lung, aprobat prin Hot rârea deGuvern 846 din 11 august 2010.

b) OportunitateExistând un cadru legal la nivelul întregii t ri, a ap rut i oportunitatea. Directiva Cadru2007/60/CE privind inunda iile, aprobat de Parlamentul European la 23 octombrie 2007, ceretuturor statelor membre s realizeze urm toarele:

- Evaluare preliminar pân în 2011, pentru a identifica cursurile de ap cu risc lainunda ii;

- întocmeasc , pân în 2013, h i de inundabilitate i ale bunurilor supuse riscului;


Pagina 8 din 532

- ia m suri adecvate i coordonate pân în 2015, pentru reducerea riscurilor lainunda ii, prin planuri de management al riscului la inunda ii concentrate asupraprevenirii, protec iei i preg tirii.

Considerând evolu ia i tendin ele în producerea fenomenului de inunda ii i, mai ales,consecin ele acestui fenomen, a rezultat clar, c se impun schimb ri în modul de abordare aproblemei ap rii împotriva inunda iilor, trecând de la formele defensive de ac iune la cele degestionare, de management al riscului la inunda ii. Experien a a numeroase lucr ri de ap rare,inclusiv al unora executate în România, al c ror scop a fost acela al unei protec ii totaleîmpotriva inunda iilor, arat , c ele au avut i au efecte negative asupra zonelor din aval, cât i acelor din amonte i din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de ap au fost adeseafragmentate, zonele ripariene, zonele umede, fiind desp ite de principalele cursuri de ap .Efectele nu au întârziat s ap ra. Undele de viitura sunt dezatenuate, cre te cantitatea de nutrien ii substan e organice în apa râului, cre te temperatura apei, echilibrul cursului de ap este rupt,

num rul habitatelor este redus i ca urmare are loc reducerea num rului de specii i abiodiversit ii. În consecin , prin HG nr. 1309/2005 modificat prin HG 652/2010, GuvernulRomâniei a aprobat Programul de realizare a Planului Na ional pentru Prevenirea, Protec iai Diminuarea efectelor inunda iilor i finan area acestuia, prin care s-a dispus elaborarea, la

nivelul celor 11 bazine/spa ii hidrografice pe care se realizeaz gestionarea apelor de pe teritoriulRomâniei, a “Planurilor pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor”.Planurile pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor vin înîntâmpinarea necesit ii de schimbare a abord rii managementului inunda iilor, de la “ac iuneapasiv ” la o “ac iune proactiv ”, în vederea reducerii atât a genezei poten ialelor dezastre, cât ireducerea vulnerabilit ii la inunda ii i, coroborat cu Planurile de Management peBazine/Spa ii Hidrografice, ca principale instrumente de implementare a Directivei Cadru2000/60/UE în domeniul apei, a c rei int o reprezint atingerea „st rii bune” a apelor în anul2015, vor conduce împreun la asigurarea acelora i condi ii de via pentru to i cet enii.Prin Programul Operational Sectorial Mediu se are în vedere respectarea prevederilor acquis-uluicomunitar privind procedurile generale de gestionare a fondurilor comunitare în perioada 2007-2013, a a cum este prev zut în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 care stabile teprevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regional , Fondul SocialEuropean i Fondul de Coeziune, care abrog Regulamentul (CE) nr. 1260/1999, precum i înRegulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 care stabile te reguli pentru implementareaRegulamentului Comisiei nr. 1083/2006 i a Regulamentului nr. 1080/2006.Astfel, Obiectivul nr. 5 al POS Mediu este dezvoltat i detaliat prin Axa prioritar 5 -„Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele maiexpuse la risc”, al c rui obiectiv direct este „managementul durabil al inunda iilor în zonele celemai expuse la risc”. Aceasta se aliniaz ini iativei UE de elaborare i punere în aplicare a unuiprogram de ac iune pentru protec ia împotriva inunda iilor i reducerea efectelor inunda iilor. Încadrul schemei de lucru, se men ioneaz c este necesar ca fiecare stat membru s elaborezeplanuri de management privind riscul inunda iilor pentru fiecare bazin hidrografic în care

tatea uman , mediul înconjur tor i activit ile economice pot fi afectate de c tre inunda ii.


Pagina 9 din 532

Administra ia Na ional „Apele Române” i Administra ia Bazinal de Ap Cri , beneficiaridirec i ai acestui proiect, se vor conforma astfel cerin elor Directivei 2007/60/CE privindevaluarea i gestionarea riscurilor de inunda ii i ale Legii apelor nr. 107/1996 cu modific rile icomplet rile ulterioare, privind realizarea h ilor de hazard (inundabilitate) la inunda ii de pecursurile de ap cuprinse în zonele de interes ale proiectului.

1.2. Obiectivele documenta iei PPPDEI

Planul pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor (PPPDEI) înbazinul hidrografic Cri este elaborat în baza prevederilor Hot rârii Guvernului nr. 1309/2005privind aprobarea Planului de realizare a Planului Na ional pentru prevenirea, protec ia idiminuarea efectelor inunda iilor i a finan rii acestuia, modificat i completat prin HG nr.652/2010. PPPDEI are la baz principiile cuprinse în Strategia Na ional de Management alRiscului la Inunda ii pe termen lung i mediu, i r spunde prevederilor Directivei 2007/60/CE aParlamentului European i a Consiliului privind evaluarea i gestionarea riscurilor la inunda ii.Planul pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor în bazinul hidrograficCri , instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel na ional i corelarea la nivelbazinal a lucr rilor de investi ii pentru prevenirea i combaterea inunda iilor, devine astfel parteintegrant a politicii na ionale în domeniul gospod ririi apelor. Rezultatele ob inute în cadrulacestui proiect vor fi încorporate în schemele directoare de amenajare a bazinelor hidrografice,devenind astfel posibil analizarea i realizarea unei politici moderne de dezvoltare social i aunei politici de asigur ri.Scopul Planului Na ional pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iiloreste reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale (inunda ii) cu efect asuprapopula iei, prin implementarea m surilor preventive în cele mai vulnerabile zone pân în 2015.Factorii de risc determinan i i favorizan i pentru inunda ii, sunt:

precipita ii abundente, toren iale sau de lung durat care formeaz viituri;zestrea de z pad i de ghea corelat cu temperatura mediului;baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate;albii ale cursurilor de ap neregularizate sau necur ate;obstacole în calea viiturilor;gradul de umectare a solului;capacitatea acumul rilor de ap .

Obiectivul general al Planului pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea EfectelorInunda iilor este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asuprapopula iei, prin implementarea m surilor preventive în cele mai vulnerabile zone pân în 2015.Obiectivele specifice ale Planului pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea EfectelorInunda iilor, sunt:

Identificarea bazinelor hidrografice sau sub-bazinelor hidrografice în care existriscul producerii de inunda ii;

Regionalizarea hazardului la inunda ii;


Pagina 10 din 532

Prezentarea principalelor viituri produse în ultimii 30 de ani i care au provocatinunda ii;

Descrierea vulnerabilit ii la inunda ii a zonelor ce prezint risc la inunda ii;Efectuarea evalu rii riscului de inunda ii folosind echipamente de cartografiere;Cauzele inunda iilor cu descrierea factorilor antropici care contribuie la acutizarea

fenomenului de inunda ii;Estimarea influen ei/modific rilor asupra regionaliz rii hazardului viiturilor i al

vulnerabilit ii;Estimarea tendin elor în ceea ce prive te producerea unor inunda ii viitoare;Evaluarea consecin elor inunda iilor viitoare asupra popula iilor, bunurilor i a

mediului;Stabilirea gradului de protec ie la inunda ii acceptat pentru a ez rile umane, obiective

economico-sociale, terenuri agricole etc;Prezentarea m surilor i ac iunilor necesare pentru reducerea riscului la inunda ii,

estimarea lor monetar i identificarea proiectelor necesare;Analiza cost a m sur rilor structurale i nestructurale poten iale efectuat alternativ

folosind analiza h ii inunda iei 2D;Analiza riscului de inunda ii în scopul evacu rii i a planului de contingen .

1.3. Date generale privind Bazinul Hidrografic Cri uri

1.3.1. Prezentarea general a Bazinului Hidrografic Cri uriSituat în partea de vest a României, bazinul hidrografic Cri uri este m rginit la nord i nord-estde bazinul Some ului, la est i sud de bazinul Mure ului, iar la vest de frontiera cu RepublicaUngar .


Pagina 11 din 532

Figura 1.1. - Localizare Bazin Hidrografic Cri uri

Bazinul hidrografic Cri uri este încadrat între 47°06’ i 47° 47’ latitudine nordic i 20°04’ i23°09’ longitudine estic incluzând urm toarele râuri principale: Barc ul, Ier, Cri ul Repede,Cri ul Negru i Cri ul Alb, care se unesc dou câte dou pe teritoriul Republicii Ungare,formând un singur curs care conflueaz cu Tisa.Suprafa a total a BH Cri uri este de 25.537 kmp, din care 14.860 kmp pe teritoriul României(6,3% din suprafa a rii), repartiza i pe subbazine hidrografice prezentate în tabelul 1.1.

Tabel 1.1

Denumiresubbazin

Suprafa(km2)

Cri ul Alb 4240Cri ul Negru 4237

Cri ul Repede 2986Barc u 2005

Ier 1392

Bazinul hidrografic Cri uri cuprinde suprafe e din jude ele Satu-Mare, S laj, Cluj, Hunedoara,Arad i Bihor, prezentate în tabelul de mai jos i în figura 1.2.


Pagina 12 din 532

Tabel 1.2

DenumireJude

Suprafat(km2)

Suprafa(%)

BIHOR 7544 50,76SATU MARE 863 5,8

LAJ 452 3,04CLUJ 756 5,08

HUNEDOARA 938 6,32ARAD 4307 29


Pagina 13 din 532

Figura 1.2. Harta administrativ a BH Cri uri


Pagina 14 din 532

Descrierea general a acestui capitol vizeaza i: hidrografia, relieful, geologia, parametriiclimatici, resursele de ap , utilizarea terenului din cadrul bazinului hidrografic Cri uri.

1.3.2. Hidrografie

Principalele cursuri de ap care alc tuiesc Bazinul Hidrografic Cri uri sunt prezentate în tabelulde mai jos i în figura 1.3.

Tabel 1.3

Denumire curs deap

Lungime cursde ap (km)

Lungimeafluien i (km)

Cri ul Alb 234 1288Cri ul Negru 164 1487Cri ul Repede 171 1035

Barc ul 134 702Ier 100 313

Culi er 48 109


Pagina 15 din 532

Figura 1.3. Principalele cursuri de ap din BH Cri uri


Pagina 16 din 532

Figura 1.4. Hidrografia BH Cri uri


Pagina 17 din 532

Figura 1.5. Subbazine ale BH Cri uri


Pagina 18 din 532

IER este ultimul afluent de dreapta al Barc ului în care se vars pe teritoriul Ungariei la 9 km degrani . Dreneaz depresiunea cu acela i nume din direc ia Carei spre sud-vest.În tabelul de mai jos sunt prezenta i principalii afluen i ai Râului Ier.

Tabel 1.4

Denumire afluen i Lungime afluen i(km)

Cubic 17Cheche 33

Sînmicl 12Sant u 35

rv zel 12Pârâul Morii 14

Zimoia 15Rât 17

Salcia 26Ierul Îngust 12

BARC U dreneaz partea sud-vestic a depresiunii imleului. Î i are obâr ia în platoul calcarosde sub Ponor (977 m) din apropierea satului Tusa. Dup ce str bate depresiunea de eroziune aNu fal ului, intr în defileul de la Marca i dup un cot brusc spre nord î i reia cursul generalspre vest. Se remarc o deplasare treptat spre nord, ipotez sus inut de dezvoltarea teraselorfluviatile din stânga, p site de Barc u.În tabelul 1.5 sunt prezenta i principalii afluen i ai Râului Barc u cu lungimi mai mari de 10 km.

Tabel 1.5

Denumire afluien i Lungime afluen i(km)

Iaz 16Valea Mare 25

Cerî a 12Borumlaca 11

Cam r 11Dijir 15Inot 22Che 12Bistra 47

V.Lacului 11ncica 25


Pagina 19 din 532


Tria 17V.Fâna elor 30

Alma 19Sânnicolau 16V.Vi eilor 20

Fânea a Mare 36Ro iori 19

CRI UL REPEDE izvor te din Mun ii Apuseni în sud-estul Depresiunii Huiedinului laaltitudinea de 710 m. El curge spre nord-vest pân la Ciucea de unde se îndreapt apoi spre vest.În por iunea de izvoare are debitul mic i caracter de râu mic colinar cu pant domoal . Dupprimirea afluien ilor s i C lata, Secuieu, Dr gan, Iad, Br tcu a i alte câteva v i mai mici capcaracterul unui râu de munte cu debit bogat. Cri ul Repede este un râu cu asimetrie accentuat ,primind majoritatea afluien ilor s i principali pe stânga. Afluien ii s i Dr gan i Iad care coboarde pe pantele vestice ale Bihorului, au o curgere bogat , iar poten ialul lor hidroenergetic estevalorificat printr-un complex de lucr ri hidroenergetice. Pe sectorul Ale d-Tileagd au fostrealizate acumul rile cu scop hidroenergetic Luga i Tileagd. Dintre râurile de es este desemnalat Pe a pe al c rui curs superior se g sesc b ile termale 1Mai i Felix. În zona localit ii

rian se afl priza de ap cu acela i nume cu capacitatea de 6 mc/s prin care se asiguralimentarea cu ap a pesc riilor Cefa i T ma da pe Canalul Colector.

Afluien ii Cri ului Repede cu lungime mai mare de 10 km sunt prezenta i în tabelul 1.6.

Tabel 1.6


Domo 12lata 36

cuieu 31Dr gan 42Poicu 14V. Iad 46

Br tcu a 14Mi ir 11Borod 17

P.Omului 10Dobrine ti 11

Izvor 12Mnierea 22

Huta 11Cropanda 17


Pagina 20 din 532


Mede 22Uileac 14Chijic 28

ad 20Pe a 21

Alceu 20

CRI UL NEGRU izvor te din Mun ii Bihorului de la altitudinea de 1460 m. Î i colecteazapele de pe pantele vestice ale Bihorului i de pe cele ce se concentraz în depresiunea Beiu -Va u. Curge spre nord – nord-vest pân la Beiu , se îndreapt apoi spre vest pân la Tinca idup aceea spre vest - nord-vest. De la izvoare pân la Va u râul are un caracter toren ial, albieîngust cu profil de V. În continuare valea se l rge te i face numeroase meandre provocândinunda ii. Prime te numero i afluen i dintre care cei mai importan i sunt: Cri ul B a, Cri ulPietros, T rc a, Fini , Ro ia i Holod. În aval de confluen a cu Valea Nou , Cri ul Negru maiprime te apele de pe Canalul Cemei – T ut, Canalul Colector i sistemul Teuzului. Amonte delocalitatea T ut se afl priza de ap a Canalului Culi er. Dup traversarea frontierei Cri ul Negruse une te cu Cri ul Alb formând Cri ul Dublu.Afluen ii Cri ului Negru cu lungime mai mare de 10 km sunt prezenta i în tabelul de mai jos.

Tabel 1.7


Cri tior 15P. arinii 12Briheni 10

Cri ul Nou 13Cri ul B a 23V. Neagr 12V. Mare 10Cr iasa 20

Cri u Pietros 32rc a 19

Talpe 12Mizie 12

Nim ie ti 24Fini 25Ro ia 28

Cri ul Mic 17Holod 60Pusta 12


Pagina 21 din 532


Saraz 14Valea Nou 32

el 33Cn. Beliu-Cermei 46

Teuz 87

CRI UL ALB izvor te de pe pantele estice ale Bihorului de la o altitudine de 980 m. El are odirec ie general de scurgere de la est c tre vest pân la confluen a sa cu Cigherul dup care î ischimb orientarea c tre nord-vest. De la izvoare pân în zona ora ului Brad are un curs toren ialcu albie major îngust . În continuare pân la Sebi valea se l rge te i prezint numeroasemeandre cu excep ia zonei de chei dintre H lmagiu i Gurahon . Panta râului scade în continuarepân la Chi ineu Cri la 0,07 % iar de aici spre frontier pân la 0,03 %. Cri ul Alb colecteaz oserie de afluen i atât pe stânga cât i pe dreapta pe sectoarele superior i mijlociu cum sunt:Bucuresci, Luncoiu, Ribi a, Baldovin, Sighi oara, H lmagiu, Sebi iar aval de Ineu, Cigherul.Primele lucr ri cu caracter hidrotehnic au început dup anul 1855 c nd a fost executat i prizade la Buteni prin care s-a derivat pe Canalul Morilor un debit de 2,5 m3/s. Dup un traseu culungimea de 83,5 km Canalul Morilor î i descarc apele în Canalul Cioho i se reîntoarce astfelîn Cri ul Alb.În tabelul 1.8 sunt prezenta i afluien ii Cri ului Alb cu lungime mai mare de 10 km.

Tabel 1.8


V. Satului 18Bucuresci 17Luncoiu 11

Brad 12Junc 16

Ribi a 20ebea 11

Baldovin 13Va a 24

Obâr a 23Pr leni 12

Ociu 11ne ti 19

V. de la Lazuri 22ele 19

Sighi oara 18Zimbru 20


Pagina 22 din 532


Muste ti 14Bode ti 16

Dumbr vi a 10Chi india 21Cleceova 13

Sebi 30Hodi 16Potoc 12

Cn. Gut 23Cigher 56

Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul retelei hidrografice.- Canalul Colector (nord-sud) între Cri ul Repede i Cri ul Negru (61 km, de la T rian

la T masda),- Canalul Morilor (83,5 km, porne te de la Buteni, din Crisul Alb i se reîntoarce în el

la grani ),- Canalul Culiser (41 km, din Cri ul Negru peste Canalul Colector, pe la Salonta i

Ungaria),- Canalul Cri (sau canalul Cermei-T , colector al unor pâraie ale Teuzului pe care le

vars în Cri ul Negru),- Canalul Matca (alimentat din Mure la P uli , debuseaz în Cri ul Alb).

1.3.3. Relieful

Relieful BH Cri uri este compus din 3 zone geomorfologice:- mun i în propor ie de 38%;- dealuri în propor ie de 20%;- câmpii în propor ie de 42%.

Acestea sunt e alonate în ordine de la est la vest i prezint altitudini între:- 1842 m, vârful Curcubata Mare din mun ii Bihorului- 85 m, în Câmpia Cri ului Alb.

Zona de munte se încadreaz în marea unitate a Carpa ilor Apuseni i este reprezentat prinmun i înal i de 1600 - 800 m (Mun ii Bihorului), mijlocii de 800-1200mm (Mun ii Metaliferi) i

run i de 600-800 m (Mun ii Zarand, Codru, Padurea Craiului, Plopis), desp i prindepresiuni (Brad, Halmagiu, Huedin, Gurahont, Beiu , Borod) i teritorii joase colinare ce

trund adânc în mun i ca niste golfuri de câmpie. Relieful acestei zone apare fragmentat fie dei adânci i înguste cu versan i împ duri i (Mun ii Bihorului, Zarand), fie de v i în form de

chei cu pere i abrup i în regiunile calcaroase (Mun ii Metaliferi, P durea Craiului), fie de v ilargi în zona mun ilor m run i.


Pagina 23 din 532

Zona de dealuri formeaz o treapt mai joas i îngust la poalele mun ilor, cu înal imi de 250 -650 m, cu v i largi i terase. Astfel sunt dealurile P durii Craiului între Cri ul Negru i Cri ulRepede, dealurile Ghepesilui între Cri ul Repede i marginea mun ilor Plopi , zona dealurilor cuaspect de platform str tut de râul Barc u.Zona de câmpie face parte din marea unitate a câmpiei Tisa. Este o arie de aluvionare intens ,str tut de ape curg toare cu direc ia est - vest. Râurile cu albii abia schi ate fac meandre, iarunele dintre ele sunt p site. Din punct de vedere climatic BH Cri uri se încadreaz în tipul declimat panonic, caracterizat prin întâlnirea mai multor influen e - mediteran , baltic icontinental cu temperatura medie de 10° C (mai ridicat decât media arii), cu precipita iibogate i bine distribuite. Se remarc diferen ieri de climat din cauza etaj rii pe zone dealtitudine a reliefului, prezentat în figura 1.6.

Figura 1.6. Relieful în BH Cri uri


Pagina 24 din 532

1.3.4. Geologia

Partea de est a BH Cri uri este delimitat de mun ii Apuseni forma i în zonelecristalino-mezozoice, compu i dominant din turi cristaline i granite, la care se adaugsubordonat sedimentarul permo-mezozoic (mun ii Bihor, P durea Craiului i Codru Moma).Sectorul este fragmentat în blocuri care au condus la formarea de horsturi i grabene rasfiratedigital fa a de masivul central. Peste Autohtonul de Bihor a avut loc formarea unei pânze desariaj (Pânza de Codru) de o amploare foarte redus , ce cuprinde o fâ ie din mun ii P dureaCraiului, Codru Moma i Bihor. Sedimentarul, a ezat foarte discordant peste cristalin, s-a depusîn zone largi de vârste i amplitudini diferite, ce s-au format peste unit ile hercinice începânddin permian, p strate în special în mun ii Codru Moma, P durea Craiului i Bihor. Ciclurile desedimentare sunt mai pu in precizate în celelalte masive cu excep ia Autohtonului de Bihor undesedimentarul începe cu permianul i se încheie cu cretacicul superior; se remarc faciesulcontinental al permianului (conglomerate, gresii cu stratifica ie încruci at ), dominantcalcarelor din triasic i jurasic, o exondare predogerian (liasic superior) i una precretacic(timp în care are loc alterarea subaerian a calcarelor jurasice cu formare de argile reziduale ibuxita), dup care s-au depus în cretacic forma ii argiloase i nisipoase din care au rezultatmarne i gresii masive; sedimentarea se incheie cu un facies epicontinental cu conglomerate igresii. În sedimentarul Pânzei de Codru succesiunea este mai pu in complet , în ea predomindepozitele permo- trialsice.În lunca Cri ului Alb acviferul se dezvolt pân la adancimi de 8 – 20 m, iar în zona conului dedejec ie (pleistocen) ajunge pân la 150 m i este îngropat. Nivelul apei subterane este cuprinsîntre 1 - 4 m adâncime de la sol, n general fiind cu nivel liber, dar local este sub presiune i semanifest artezian (Chi ineu – Cri ).În Câmpia Ierului acviferul este discontinuu având nivelul piezometric la 1 - 2m, iar în CâmpiaCri urilor se constat existen a unui acvifer suprafreatic, sezonier, în zona de dezvoltare acernoziomurilor. În lunca Cri ului Repede acviferul este cantonat pân la adâncimi de 1 - 3m(apa potabil ce con ine local Fe), iar în lunca Cri ului Negru acviferul se afl la adâncimile de 3- 8 m în amonte de Beiu i la 15 m în zona Batar. Acviferul radial convergent al câmpiei joase aCri urilor prezint direc ii de scurgere spre Cri ul Alb i Cri ul Negru fiind par ial drenat c trere eaua hidrografic . În interfluviul Cri ul Alb - Cri ul Repede nivelul piezometric este de 1 - 3m, iar în interfluviul Barc u - Cri ul Repede nivelul piezometric cre te de la 3 - 5 m în vest la 10- 20 m în est.

1.3.5. Parametrii climatici

BH Cri uri beneficiaz de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de ointerferen a influen elor de tip mediteranean, baltic i continental. Temperatura mediemultianual variaz între 40C în zona montan (la Stâna de Vale) i peste 100C în zona decâmpie (la Oradea, Salonta, Chi ineu Cri ). Precipita iile medii multianuale variaz între 550 -


Pagina 25 din 532

600 mm în zona de câmpie (la Oradea, Salonta, Chi ineu Cri ), dep ind 1.600 mm în zonaînalt (la Stâna de Vale).Clima în zona de câmpie este moderat continental , cu varia ii de temperatur mai accentuatedecât în dealurile i mun ii vecini, cu precipita ii mai reduse (între 500 i 650 mm anual).Piemonturile vestice sufer numai influen e vestice i se caracterizeaz printr-o medie anual atemperaturii de 100C, vânturi din vest i precipita ii bogate (de 800 - 900mm) anual.Zona montan este în general umed i rece pe culmi îns ceva mai bland decât în Mun ii

ra i Rodnei, din cauza pozi iei vestice a masivului i a altitudinilor generale mai reduse.Precipita iile anuale dep esc 1200 mm, atingând chiar 1400 mm pe culmile vestice alemun ilor.

1.3.6. Resursele de ap

Resursele de ap de suprafaAceste resurse sunt date de cursurile de ap i de lacurile naturale. Cel mai important parametrucare caracterizeaz resursele de ap din râuri îl constituie stocul mediu multianual exprimat fiesub form de volum scurs, fie sub form de debit. Pentru determinarea corect a acestuiparametru este nevoie de o urm rire atent i de durat a debitelor. În acest scop, în BH Cri urifunc ioneaz 82 de sta ii hidrometrice.În urma prelucr rii datelor de la aceste sta ii a rezultat c stocul mediu multianual al râurilor dinacest bazin hidrografic este de 2.871 mil.m3/an, corespunz tor unui debit de 91 m3/s.Resursele totale de ap de suprafa din BH Cri uri însumeaz cca.2937,4 mil.m3/an, din careresursele utilizabile sunt cca.744,734 mil.m3/an. Acestea reprezint cca.25% din totalulresurselor i sunt formate în principal de râurile Cri ul Alb, Cri ul Negru, Cri ul Repede,Barc ul, Ier i afluen ii acestora. Resursele de ap ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. Dinlungimea total a cursurilor de ap cadastrate din BH Cri uri, cursurile de ap nepermanentereprezint circa 40%.În BH Cri uri au fost identificate 365 râuri cu suprafe e mai mari de 10 km2, 9 lacuri deacumulare i un lac artificial, cu suprafe e mai mari de 0,5 km2.Lacuri naturaleÎn bazinul hidrografic Cri uri nu sunt lacuri naturale cu suprafat mai mare de 0,5 km2.Lacuri de acumulareAcumul rile permanente din BH Cri uri sunt în num r de 46 i au ca folosin principalap rarea împotriva inunda iilor. Cele mai importante sunt: Dr gan, Le u, Lunga u, Tileadg,Tau , S lacea, Fegernic, Rovina, Crestur-Abramu .În construc ie sunt urm toarele acumul ri: Mih ile ti pe Cri ul Alb, Suplacu de Barc u peBarc u si polderul Ginta pe Cri ul Negru.Lacuri artificialeLacul Ghioroc este un lac artificial, format prin acumularea apei în gropile rezultate în urmaexploat rii industriale a balastului în perioada anilor 1950-1996. Exploatarea balastului s-aefectuat mecanic, pe mai multe etape, cu dragaline pân la adâncimea de 20-30 m, activitatea de


Pagina 26 din 532

extragere a balastului fiind sistat în anul 1996. Lacul Ghioroc s-a format din mai multe gropi debalstier învecinate (5-7 ochiuri), rezultând o suprafa de 53 ha luciu de ap , cu adâncimeamaxim estimat la circa 20-30 m, iar adâncimea medie estimat la 10m.

Tabel 1.9

Nr. crt Denumire lac Suprafa (kmp) Altitudine Adâncime1. Luga u 5,38 220 112. Tileagd 6,02 195 113. Dr gan 2,92 850 494. Tau 2,40 168 85. Le u 1,38 600 276. Crestur 0,63 132 17. Rovina 0,56 119,6 28. Fegernic 0,54 133,5 39. lacea 0,52 142 2,510. Ghioroc (lac artificial) 0,53 110 10

Resursele de ap subteranÎn cadrul bazinului hidrografic Cri uri au fost delimitate un numar de 8 corpuri de ap subterandintre care 4 sunt de tip poros permeabil, delimitate în depozite de vârst cuaternar ipanonian , 4 corpuri sunt de tip fisural carstic, situate în depozite de vârst triasic i cretacic .Resursa de ap subteran freatic este de 282 mil.m3/an.În ceea ce prive te apele subterane de adâncime acestea sunt situate în trei corpuri de ap cucodul ROCRO6, ROCR07 i ROCRO8 i care are o resurs estimat la 644 mil.m3/an.În consecint , resursa total de ap subteran însumeaz 926 mil.m3/an.

Resurse socio-economice de ap , de suprafa i subteranDin punct de vedere al gestion rii/managementului lor, resursele de ap se clasific în doucategorii principale:

- resurse hidrologice, numite i resurse naturale, fizice sau teoretice;- resurse socio economice de ap .

Unul dintre obiectivele majore ale gestion rii resurselor de ap este transformarea resurselorhidrologice (naturale) în resurse utilizabile în diferite scopuri de c tre societate. Resursele astfelob inute poart denumirea de resurse socio-economice. Aceste resurse se ob in prinintermediul unor proiecte inginere ti sau de infrastructur i constituie acea parte a resurselornaturale (fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse se mainumesc i disponibil la surse, sau pur i simplu, resurse de ap .Cunoa terea resurselor socio - economice de ap este deosebit de important în gestionarearesurselor de ap , deoarece rezultatele calculelor în sec iunile de bilan , care identific deficitesau excedente de ap , trebuie judecate comparativ cu resursele socio - economice existente înacea sec iune, de aici rezultând fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructur care s


Pagina 27 din 532

transforme înc o parte din resursele hidrologice în resurse socio - economice, fie adoptarea unorsuri nestructurale (administrative - financiare, institu ionale etc.).

Resursele socio-economice de ap pot fi, în func ie de provenien , resurse de ap de suprafa iresurse subterane.La prima vedere, conform defini iei generale a no iunii de resurse socio-economice, ar rezulta cresursele socio-economice de suprafat ar fi constituite din suma volumelor utile i a volumelordin rezerva de fier ale lacurilor de acumulare, precum i a volumelor medii derivate din altebazine hidrografice. Nu trebuie uitat însa c în acela i timp resursele socio-economice de apreprezint în fapt disponibilul de ap la sursa. Din acest punct de vedere, rezult ca pot ficonsiderate ca resurse socio-economice de ap i volumele de apa utilizabile din lacurilenaturale, precum i stocurile lichide medii multianuale disponibile în regim natural pe cursurilede ap . Acest disponibil în regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minimecu asigurarea de 95%.Ca urmare a acestor considerente, a rezultat c resursa socio-economic de ap de suprafa abazinului hidrografic Cri uri este de 544,8 mil.m3/an din care:

- disponibilul în regim natural - 165,4 mil.m3/an;- din lacuri de acumulare - 379,4 mil.m3/an (volume utile în lacurile de acumulare i în

rezerva de fier).În ceea ce prive te resursa socio - economic de ap subteran , aceasta este dat de disponibilulde ap pus la dispozi ia societa ii prin intermediul unor infrastructuri inginere ti denumitegeneric capt ri (izvoare, drenuri, pu uri cu diametru mare, fronturi de captare prin foraje în cazulapelor subterane freatice i de adâncime).Resursa socio-economic total de ap subteran la nivelul bazinului hidrografic Cri uri este de45 mil.m3/an.

1.3.7 .Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului în BH Cri uri este influen at de condi iile fizico-geologice, cât ide factorii antropici. Terenurile arabile reprezint 20,2%, p durile 33,4% i sunt dezvoltate înspecial în sectoarele montane i de dealuri înalte. Culturile perene au o dezvolatre relativ mareocupând 41,6%, iar celelalte categorii ocup suprafe e mai reduse (0,27% luciul de ap ).


Pagina 28 din 532

Figura 1.7. Utilizarea terenului în BH Cri uri

Vegeta ia constituie un factor pedogenetic de cea mai mare importan atât prin influen a direct(bioacumularea) cât i prin influen a pe care o exercit asupra climei (poate modifica umiditatea,temperatura, circula ia apei în sol, activitatea vântului etc). Are de asemenea un rol deosebit înprotec ia solului împotriva eroziunii.Influen a vegeta iei în formarea solurilor s-a realizat mai ales prin cantitatea i calitatea materieiorganice, modul ei de distribuire i prin modul ei de transformare. La nivel local vegeta ia a fosti este foarte variat , fapt ce a influen at i la diversificarea solurilor. Astfel, vegeta ia ierboas

specific luncii i terasei aluviale a influen at diferit formarea solurilor în compara ie cu cealemnoas . Distribuirea în adâncime a masei de r cini precum i cantitatea mai mare de materieorganic l sat de vegeta ia ierboas , pe seama c reia s-a format humusul, a favorizat formareaunui orizont cu humus mai profund decât pe terenurile cu vegeta ie lemnoas întrucât aceasta a


Pagina 29 din 532

sat cea mai mare parte din materia organic (litier ) la suprafa . Aceasta explic grosimea maimare a orizontului bioacumulativ din sectoarele joase de relief (lunca i terasa aluvial ) igrosimea mai mic a orizontului bioacumulativ din terenurile din zona de relief mai înalt care afost ocupat cu p duri.Vegeta ia subalpin se întâlne te pe culmile mai înalte (1700 m – 1848 m), conserv în partetr turile vegeta iei alpine. Este reprezentat de paji ti i tuf ri uri subalpine: Specii dominante:iarba stâncilor (Agrostis rupestris), parusca (Festuca supina); mai apar graminee – paiu ul pestri(Festuca violaceea), taposica (Nardus stricta), firuta (Poa pratensis); dicotiledonate – patrunjelde munte, ridichioara, patlagina , etc; jnepeni (Pinus montana) .

Vegeta ia domeniului forestier, cu extinderea cea mai mare:etajul coniferelor (1000 m – 1700 m): - cuprinde în principal molid (Picea excelsa); -pe alocuri se întâlne te i paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), bradul (Abiesalba); - arbu ti: afin (Vaccinum myrtillus), meri or (Vaccinium vitis idaeae), etc.; - înpaji ti: paiu ul ro u (Festuca rubra ), taposica (Nardus stricta) i altele.

etajul p durilor amestecate: - specii dominante: fag (Fagus silvativa), molid (Piceaexcelsa) i brad (Abies); - arbu ti: alun (Corylus avellana), p ducel (Crataegusmonogyna) , etc; - în paji ti: iarba vântului (Aspera venti), paiu ul ro u (Festucarubra), taposica (Nardus stricta), etc.

etajul fagului (600 m – 1000 m): - specii dominante: fag (Fagus silvativa), molid(Picea excelsa) i brad (Abies alba) -în partea superioar , gorun (Quercus petraea),carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus montana) i frasin (fraxinus) -în parteainferioar ; - arbu ti: alun(Corylus avellana) , corn (Cornus mas), etc . În paji ti:graminee, iarba vântului (Aspera venti), peptanari a, tremur toarea, p iu ul de livezi(Festuca pratensis), ovasciorul de munte (Helictotricon decorum); ierburi mezofile,central-europene (spilcuta, p trunjel de câmp, clopo ei), leguminoase, îndeosebispecii de trifoi.

etajul stejarului (70 m – 500 m): - în partea superioar predomin gorunul (Quercuspetraea); - arbu ti: p ducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), corn(Cornus mas), etc.; - paji ti: iarba vântului (Aspera venti), paiu uri stepice, etc.

vegeta ia de silvostep : plop (Populus sp), salcie (Salix sp), gorun (Quercus petraea),cer (Quercus cerris), ulm (Ulmus montana), frasin (fraxinus), carpen (Carpinusbetulus), paji ti.

Vegeta ia intrazonal i azonal este reprezentat de vegeta ia de lunc (zavoaie de plop, salciei paji ti) i vegeta ia de s tur pe areale umede.


Pagina 30 din 532

Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sângele voinicului (Nigritella rubra), laleauapestri (Fritillaria meleagris), nuf rul termal (Nymphaea lotus), strugurii ursului(Arctostaphylos uvaursi).Cernoziomul din vestul rii a favorizat cultura cerealelor.Dintre cereale se cultiv mai ales grâuli porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zah r i cartoful. Suprafe ele

cele mai mari sunt ocupate de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaic , ov z. În zonacolinar se cultiv cartoful, vi a de vie i pomii fructiferi.De remarcat este faptul c instala iile de îmbun ta iri funciare nu mai sunt func ionale de 10 ani,practic neputându-se vorbi de iriga ii sau alte amenaj ri de între inere a calit ii solului.În ceea ce prive te reparti ia folosin elor agricole se eviden iaz o mare diversitate mai ales în ceprive te reparti ia acestora în raport cu condi iile oferite de pant . În mod nejustificat din punctde vedere al protec iei solului, suprafe e însemnate de terenuri arabile se întâlnesc pe versan i.Ca urmare a num rului mare de proprietari, suprafe ele agricole sunt diverse (arabil, pa une,fânea a, livad , vi a de vie sau folosin a mixt ) i cu reparti ie în sistem mozaicat.Planul pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor pentru bazinulhidrografic Cri uri vine în întâmpinarea necesit ii de schimbare a abord rii managementuluiinunda iilor, de la “ac iunea pasiv ” la o “ac iune proactiv ”, în vederea reducerii atât a genezeipoten ialelor dezastre, cât i reducerea vulnerabilit ii la inunda ii. Coroborat cu Planurile deManagement pe Bazine/Spa ii Hidrografice, ca principale instrumente de implementare aDirectivei Cadru 2000/60/UE în domeniul apei, a c rei int o reprezint atingerea „st rii bune” aapelor în anul 2015, vor conduce împreun la asigurarea acelora i condi ii de via pentru to icet enii.


Pagina 31 din 532

CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTI IEI PRECIPITA IILOR PRODUSEPE SUPRAFA A BAZINULUI HIDROGRAFIC CRI URI

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documenta iei "Planul pentru prevenirea,protec ia si diminuarea efectelor inunda iilor in bazinul hidrografic Cri uri" al doilea capitol îlreprezint o analiz a reparti iei precipita iilor produse în anii trecu i.Pentru realizarea modelului hidrologic (model ploaie-scurgere) au fost utilizate ca date de intrareprecipita iile. Analiza regimului precipita iilor produse în anii trecu i are ca obiectiv principalalegerea evenimentelor majore care s reprezinte evenimentele de calibrare si validare alemodelului hidrologic construit.Astfel, în tabelul urm tor se prezint perioadele care au fost selectate pentru fiecare subbazinhidrografic component.

Tabel 2.1

Nr.crt.

Subbazin hidrograficcomponent Perioada selectat

1Barc u

iulie 19802 mai 19893 iulie 19984 Cri ul Repede iulie 19805 mai 19896 Cri ul Negru iulie 19807 mai 19898 Cri ul Alb martie-aprilie 19819 aprilie 2000

În conformitate cu datele primite de la Institutul Na ional de Statistic (anexa 2.1) distribu iaspa ial a precipita iilor medii anuale înregistrate în intervalul 1901-2010 (2010 este cel mairecent an pentru care exista date) variaz între 300-400 mm pe an pe litoral i peste 1000 mm înMun ii Carpa i.In anexa 2.2. se prezint grafic reparti ia teritorial a precipita iilor medii multianule.In bazinul hidrografic Cri uri cantit ile medii multianuale de precipita ii variaz în func ie dealtitudinea reliefului i variaz între 500-600 mm în câmpie, 800-900 mm în dealuri idepresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1400-1500 mm, izolat mai bogate peversan ii cu expozi ie general vestic , putând dep i 1600 mm (Stâna de Vale).Prin a ezarea în partea de vest a rii, bazinul hidrografic al Cri urilor se încadreaz în tipul declimat temperat continental cu influen e vestice (oceanice) i mediteraneene.Pe teritoriul sau în imediata apropiere a bazinului hidrografic Cri uri se afl 18 sta iimeteorologice administrate si între inute de Administra ia Na ional de Meteorologie (ANM),repartizate pe subbazine hidrografice componente conform tabelului 2.2.


Pagina 32 din 532

Tabel 2.2

Nr.crt.

Subbazin hidrograficcomponent

Sta iameteorologic

1Barc u

cuieni2 Supuru de Jos3 Nu fal u4

Cri ul Repede

Oradea5 Borod6 Zece Hotare7 Huedin8 Vl deasa 14009 Vl deasa 180010 Stâna de Vale11

Cri ul Negru

Salonta12 Dumbravi a de

Codru13 tei14

Cri ul Alb

Chi ineu Cri15 iria16 Gurahon17 ebea18 Câmpeni

În plus, circa 88 de sta ii hidrometrice din subordinea Institutului Na ional de Hidrologie siGospod rire a Apelor (INHGA) monitorizeaz date meteorologice în bazinul hidrografic Cri uri.În anexa 2.3 se prezint reparti ia sta iilor meteorologice.

2.1. Durata precipita iilorTotalitatea particulelor de ap , lichid sau solid , care cad din nori izola i sau din sistemenoroase i ating suprafa a terestr formeaz precipita iile. Cantitatea de precipita ii se m soar înmm. Un mm cantitate de precipita ii reprezint cantitatea de ap , provenit din precipita ii, care,dac nu s-ar infiltra în sol, nu s-ar scurge pe pant i nu s-ar evapora, ar forma pe o suprafaplan orizontal cu aria de 1 m2 un strat cu grosimea de 1 mm. Astfel, 1 mm de precipita ii esteechivalent cu 1l/ m2.

În func ie de cantitatea de ap i durat , precipita iile pot fi:de lung durat i abundente;de lung durat i pu in abundente;de scurt durat i abundente;de scurt durat i pu in abundente.

Precipita iile de lung durat i abundente sunt caracteristice anotimpului de toamn i in zonelemontane înalte. Sunt cunoscute sub numele de "ploi moc ne ti" i dureaz cel pu in 6 ore.Cantitatea minim de ap pe care pot s o dea este de 0.5 l/or .


Pagina 33 din 532

Precipita iile de lung durat i pu in abundente se numesc burni e i sunt alc tuite din pic turifoarte fine de ap , mai frecvente în perioada rece a anului.Precipita iile de scurt durat i abundente se numesc averse i sunt caracteristice perioadei caldea anului. Aceste precipita ii încep i se sfâr esc brusc, sunt înso ite de oraje i dau cantit i maride ap .Precipita iile de scurt durat i pu in abundente se numesc bure de ploaie sau fulguieli, înfunc ie de anotimp.În tabelele urm toare se prezint durata maxim , cantitatatea total aferent , precum i dataînregistr rii precipita iilor conform datelor furnizate de Administra ia Na ional de Meteorologiecu privire la precipita iile orare înregistrate la sta iile meteorologice utilizate pentru evenimenteleploaie-scurgere folosite la calibrarea si validarea modelului hidrologic pentru bazinul hidrograficCri uri.

Tabel 2.3

Intervalul 21.07.1980-30.07.1980

Sta ia meteorologicDurata maxima precipita iilor

[ore]

Cantitatea total deprecipita ii aferentintervalului [mm]

Data înregistr riiprecipita iilor

cuieni 26 51.7 22-23.07.1980Supuru de Jos 27 59.4 22-23.07.1980

Borod 28 89.3 22-23.07.1980Huedin 13 23.2 22-23.07.1980Oradea 29 63.9 22-23.07.1980

Stâna de Vale 25 114.5 22-23.07.1980Vl deasa 1800 28 67.4 22-23.07.1980

tei 18 71 22-23.07.1980

Tabel 2.4

Intervalul 6.05.1989-12.05.1989


[ore]




Borod 29 80 7-8.05.1989Oradea 22 27.5 7-8.05.1989

Zece Hotare 32 71.3 7-8.05.1989tei 17 24.7 7-8.05.1989

Dumbravi a de Codru 24 34.5 7-8.05.1989Salonta 12 13.7 7-8.05.1989


Pagina 34 din 532

Tabel 2.5

Intervalul 7.07.1998-15.07.1998


[ore]




Nu fal u 9 9.2 8.05.1998

Tabel 2.6

Intervalul 2.04.2000-9.04.2000


[ore]



Chi ineu Cri 20 14.7 5-6.04.2000iria 27 36.8 5-6.04.2000

Gurahon 19 27.4 6.04.2000ebea 11 5.3 6.04.2000

Astfel, se poate observa c durata maxim a precipita iilor, în intervalele selectate, a fost de 32ore la sta ia meteorologic Zece Hotare în mai 1989.

2.2. Intensitatea precipita iilor

Intensitatea (i) unei precipita ii reprezint raportul dintre cantitatea de ap (q) în mm i durata detimp (t) în care a c zut i se calculeaz conform rela iei:

i = q / t [mm/or ]În func ie de intensitate precipita iile pot fi: toren iale sau netoren iale.Ploile toren iale sunt ploi foarte puternice cu o durat mai mic de 24 de ore (1440 minute) icare dep esc o anumit limit de intensitate care variaz de la o zon geografic la alta (tabel2.7). În consecin , ploile care au o durat mai mare de 24 ore sau nu se încadreaz în limitele detoren ialitate sunt ploi netoren iale.

Tabel 2.7

Durata [minute] Cantitatea [mm] Intensitatea [mm/min]1-5 5 16-15 12 0.8

16-30 18 0.631-45 22.5 0.546-60 24 0.4


Pagina 35 din 532

Durata [minute] Cantitatea [mm] Intensitatea [mm/min]61-120 36 0.3

121-180 36 0.2>180 36 0.1

Ploile toren iale au dou particularit i:cu cât durata ploii este mai mare cu atât intensitatea este mai redus ;ploile toren iale de mare intensitate nu acoper decât o suprafa foarte redus abazinului de recep ie, cel mult de ordinul zecilor de km2.

În tabelul urm tor se prezint intensit ile precipita iilor rezultate care au dep it limitele detoren ialitate ale ploilor pentru evenimentele ploaie-scurgere utilizate la calibrarea si validareamodelului hidrologic.

Tabel 2.8

Sta ia meteorologicCantitate

precipita ii[mm]

Duratprecipita ii

[minute]

Intensitateprecipita ii[mm/min]

Data

Borod 41.3 360 0.11 22-23.07.1980Stâna de Vale 38.3 300 0.12 22.07.1980

tei 36.2 360 0.1 22.07.1980

În urma analizei celor prezentate mai sus se observ c din intervalele selectate doar în zilele de22 si 23 iulie 1980 s-au înregistrat ploi toren iale (conform limitelor de toren ialitate), cea maimare intensitate a precipita iilor înregistrându-se în 22 iulie la sta ia meteorologic Stâna de Valecând în decursul a 5 ore cantitatea de precipita ii a fost de 38,3 mm rezultând o intensitate de0,12 mm/minut.

2.3. Frecven a precipita iilor

Conform datelor primite de la Institutul Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor cuprivire la cantit ile de precipita ii zilnice înregistrate la sta iile hidrometrice ce prezint interespentru bazinul hidrografic Cri uri în intervalul 1.01.2001 - 31.12.2006, în tabelele din anexa 2.4se prezint reparti ia num rului de zile cu precipita ii pe fiecare lun , respectiv an. Se consider“zile cu precipita ii” cele în care se înregistreaz cantit ti 1 mm. Datorita numarului mare destatii hidrometrice la care se m soar precipita ii c zute pe suprafa a bazinului hidrograficCri uri, în calculul de determinare a frecven ei precipita iilor au fost selectate sta iilehidrometrice Ghilesti, Criscior, Brazi, Talpos, Beius, Poiana, Valea Draganului si Vadu Crisului.Sintetic, în tabelul 2.9 se prezint numarul mediu anual de zile cu precipita ii înregistrate lasta iile hidrometrice în intervalul 1.01.2001 - 31.12.2006.


Pagina 36 din 532

Tabel 2.9

Nr. crt. Sta ia meteorologicNum r mediu

anual de zile cuprecipita ii

1 Ghilesti 832 Criscior 1103 Brazi 1034 Talpos 745 Beius 1056 Poiana 1227 Valea Draganului 1218 Vadu Crisului 108

În urma analizarii acestor informatii se poate observa ca numarul mediu anual de zile cuprecipitatii in bazinul hidrografic Mures variaza intre 74 si 122. Cele mai putine astfel de zile seinregistreaza in zona statiei hidrometrice Talpos (74), iar cele mai multe zile cu precipitatii inzona statiei hidrometrice Poiana (122).Sintetic, în tabelul urm tor se prezint numarul mediu lunar de zile cu precipita ii înregistrate latoate sta iile hidrometrice ce prezint interes pentru bazinul hidrografic studiat în intervalul1.01.2001 - 31.12.2006.

Tabel 2.10

Nr. crt. LunaNum r mediu

lunar de zile cuprecipita ii

1 Ianuarie 8,62 Februarie 8,83 Martie 8,84 Aprilie 9,75 Mai 8,36 Iunie 97 Iulie 10,68 August 8,59 Septembrie 8,310 Octombrie 6,911 Noiembrie 8,612 Decembrie 7,6

Din cele prezentate în tabelul de mai sus se poate observa c lunile octombrie i decembrie au celmai mic num r mediu lunar multianual de zile cu precipita ii, iar lunile aprilie, iunie i iulie celmai mare.


Pagina 37 din 532

2.4. Reparti ia sezonier

În conformitate cu tabelele din anexa 2.5 în care se prezint cantit ile de precipita ii mediilunare înregistrate la sta iile hidrometrice din bazinul hidrografic Cri uri în intervalul 1.01.2001-31.12.2006 se constat faptul c perioada cea mai ploioas este iunie – septembrie, în luna iulieînregistrându-se maximul lunar multianual de precipita ii. Minimul de precipita ii medii lunaremultianuale apare în perioada de iarn .Din cele prezentate mai sus se constat c precipita iile pluviale au cea mai ridicat pondere înbazinul hidrografic Cri uri.În continuare se poate observa o reparti ie a cantit ilor de precipita ii medii lunare înregistrate înîntregul bazin hidrografic Cri uri în intervalul ianuarie 2001 – decembrie 2006 atât sub formtabelar , cât i grafic.

Tabel 2.11

Precipita ii medii lunare multianuale [mm]Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Cantitateprecipita ii

[mm]43,49 41 62,48 78,55 67,9 79,03 115,67 93,82 80,7 44,95 59,33 43,68

Figura 2.1


Pagina 38 din 532

În România precipita iile nu sunt repartizate uniform în teritoriu. Pe durata anului, cele maiploioase luni sunt martie i iunie, iar secetoase februarie i august. Factorii care influen eazreparti ia precipita iilor sunt: altitudinea i influen ele exercitate în teritoriu. Astfel:

în zona de câmpie media precipita iilor variaz între 400-600 mm;în zona de podi i deal cantitatea precipita iilor variaz între 600-800 mm;în zona montan de pân la 1000 m, cantitatea de precipita ii variaz între 800-1000mm, iar în mun ii de peste 1000 m, media precipita iilor variaz între 1000-1200mm. În zona montan predomin precipita iile sub form de z pad .

Prin a ezarea în partea de vest a rii, bazinul hidrografic al Cri urilor se încadreaz în tipul declimat temperat continental cu influen e vestice (oceanice) i mediteraneene.

2.5. Ploi maxime istorice

În intervalul 14.06.1997 ora 22:00 - 15.06.1997 ora 12:00 în bazinul mijlociu al râului Barc u auzut precipita ii de o intensitate mare, dep ind la unele posturi pluvio cantitatea de 130 l/ mp.

Ca urmare s-au produs viituri foarte rapide pe afuen ii Barc ului de pe versantul stâng, pe cursulmijlociu (v.Borumblaca, Frumoasa, Bistra, Tria).Începând din data de 02.04.2000, în bazinul hidrografic al Cri ului Alb au c zut precipita ii, laînceput în cantit i mai mici culminând cu datele de 05.04-06.04.2000 (H lmagiu 46,8 l/mp,Sebi 69,7 l/mp, Moneasa 92,0 l/mp, Tau 36,7 l/mp, Beliu 59,2 l/mp, ipari II 54,8 l/mp, Ineu55,0 l/mp). Aceste precipita ii cumulate cu apa rezultat din topirea z pezii existente înc înbazinul superior, duc la cre teri importante de debite i niveluri pe to i afluen ii Cri ului Alb.Situa ia hidrologic la posturile hidrometrice se prezint astfel: sta ia hidrometric Sebi s-aînregistrat Hmax = 400 cm, în data de 06.04.2000; sta ia hidrometric Ineu s-a înregistrat Hmax= 881 cm, în data de 07.04.2000; Cri ul Alb, la sta ia hidrometric Chi ineu Cri s-a înregistratHmax = 950 cm, în data de 07.04.2000.În bazinul Cri ul Negru în perioada 06.04 – 12.04.2000 au c zut cantit i importante deprecipita ii (Beiu 52.8 l/mp, Tinca 42.5 l/mp, Talpo 32.2 l/mp, Zerind 35.2 l/mp, Pietroasa 62.9l/mp, Pocola 63.5 l/mp, Hidi el 60.3 l/mp) care s-au suprapus cu topirea z pezii i care au dus lacre terea brusc a debitelor pe cursurile de ap cu scurgere cu caracter toren ial, scurgeri de peversan i în toate bazinele hidrografice cadastrate i necadastrate din teritoriul amintit.

2.6. Tendin e

În conformitate cu anexa 2.1 cu privire la precipita iile medii lunare multianuale înregistrate lasta ia meteorologic Oradea în perioada 1901-2010 în continuare se prezint sintetic atât subform tabelar , cât i grafic reparti ia lunar a cantit ilor de precipita ii (mm) în intervalele1901-2000, respectiv 2001-2010.


Pagina 39 din 532

Tabel 2.12

Nr.crt.

IntervalulLuna 1901-2000 2001-2010

1 Ianuarie 36.3 35.92 Februarie 32.1 42.13 Martie 35.5 494 Aprilie 48.1 52.95 Mai 65.5 52.36 Iunie 83.3 74.77 Iulie 64.3 60.78 August 56.2 79.49 Septembrie 47.1 6310 Octombrie 44 4711 Noiembrie 48.6 50.812 Decembrie 52.2 50.8

Figura 2.2 – Reparti ia lunar a cantit ilor de precipita ii (mm) în perioada 1901-2010

În urma analizei celor prezentate mai sus se constat faptul c pentru cele dou intervale s-aînregistrat o cantitate de precipita ii medie multianual sensibil mai mare în intervalul 2001-2010(658.4 mm), fa de 613.2 mm în intervalul 1901-2000.Din distribu ia lunar a cantit ilor medii de precipita ii aferente celor dou perioade se constaturm toarele:

- în intervalul 1901-2000 în lunile mai, iunie si iulie se înregistreaz cele mai mari cantit ide precipita ii, iar în intervalul 2001-2010 cantit ile cele mai mari de precipita ii se înregistreazîn lunile iunie, iulie, august, septembrie;


Pagina 40 din 532

- în ultimii ani (intervalul 2001-2010) a avut loc o deplasare par ial a cantit ilor maxime deprecipita ii din luna iunie în luna august.


Pagina 41 din 532

CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR PRODUSE ÎNBAZINUL HIDROGRAFIC CRI URI ÎN ULTIMII 30-40 DE ANI

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documenta iei "Planul pentru prevenirea,protec ia i diminuarea efectelor inunda iilor în bazinul hidrografic Cri uri" al treilea capitol îlreprezint o analiz a regimului viiturilor produse în ultimii 30-40 de ani.Pe lâng analiza celor mai importante precipita ii prezentat în capitolul 2, pentru modelareahidrologic a fost necesar i o analiz cu privire la cele mai importante viituri înregistrate în aniitrecu i.În bazinul hidrografic Cri uri exist 86 sta ii hidrometrice care se afl în administrarea i subcontrolul Administra iei Bazinale de Ap Cri uri în cadrul Administra iei Na ionale "ApeleRomane" (ANAR) i sub coordonarea metodologic a Institutului Na ional de Hidrologie siGospod rire a Apelor (INHGA). Lista acestor sta ii, incluzând amplasarea lor, poate fi g sit întabelul de mai jos i în anexa 3.1.

Tabel 3.1

Nr. crt. Râul Sta ia hidrometric

1 BARCAU Valcau de Sus2 BARCAU Nusfalau3 BARCAU Marca4 BARCAU Balc5 BARCAU Marghita6 BARCAU Salard7 BISTRA Padurea Neagra8 BISTRA Chiribis9 FANETELOR Sarsig

10 IER (ERIU) Andrid11 IER (ERIU) Ianca12 CHECHET Ghilesti13 SANTAU (CEHAL) Valea Morii14 CRI UL ALB Bl jeni15 CRI UL ALB Criscior16 CRI UL ALB Va a de Jos17 CRI UL ALB Gurahon18 CRI UL ALB Ineu19 CRI UL ALB Chi ineu Cri20 V.SATULUI Buce


Pagina 42 din 532


21 BUCURE CI Bucure ci22 LUNCOIU Brad23 VA A Va a de Sus24 OBÂR IA Târnava de Cri25 NE TI lmagiu26 LM GEL lmagel27 V.DE LA LAZURI Vârfurile28 SIGHI OARA Brazii29 ZIMBRU (IOSA ) Ios el30 CHISINDIA Chisindia31 SEBI Sebi32 MONEASA Boroaia33 MONEASA Moneasa34 MONEASA Ranusa35 CIGHER Tau36 CIGHER Chier37 TIMERCEA ut38 VALEA MARE Târnova39 CRI UL NEGRU POIANA40 CRI UL NEGRU TI41 CRI UL NEGRU BEIU42 CRI UL NEGRU TINCA43 CRI UL NEGRU TALPO44 CRI UL NEGRU ZERIND45 BRIHENI TI46 CRI UL B A TEI47 SIGHI TEL TEI

48 CRI UL PIETROS (V.GALBEN ) Pietroasa

49 CRI UL PIETROS50 BOGA51 NIM IE TI Budureasa52 NIM IE TI Beiu53 FINI Fini54 VALEA RO IE Pocola55 HOLOD Luncasprie56 HOLOD Holod57 TOPA (RÂU) Vârciorog58 TOPA Hidi el


Pagina 43 din 532


59 VALEA NOU Husas u de Tinca60 BELIU Beliu61 BELIU Berechiu62 TEUZ Igne ti63 TEUZ rand64 TEUZ Cermei65 GRO ENI Archi66 SARTI iad67 RENI EL Sepreu

68 CRI UL REPEDE CiuceaCiucea - Ac.Dr gan

69 CRI UL REPEDE Vadu Crisului70 CRI UL REPEDE Oradea71 CALATA Calata72 CALATA Morlaca Cariera73 SACUEU Rachitele74 SACUEU Morlaca Hent75 DRAGAN Valea Draganului76 POICU Vanatori77 IAD Stana de Vale (Murgasu)78 IAD Lesu Amonte79 FÂNTÂNA GALBEN Stana de Vale80 IEDUT Stana de Vale81 BOROD Topa de Cris82 IZVOR Alesd83 MNIEREA Calatea84 CHIJIC Copacel85 TASAD Osorhei86 PETA Sanmartin

3.1. Perioada de apari ie

Cele mai mari viituri înregistrate în bazinul hidrografic Cri uri în anii trecu i au avut loc în:mai 1970;iulie 1975;martie 1981;decembrie 1995 - ianuarie 1996;iunie 1998;


Pagina 44 din 532

martie 2000;martie 2004;iulie 2005.

În bazinul hidrografic Cri uri se formeaz viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mairemarcabile sunt în sezonul de iarn , prim var i var , în func ie de aportul de umezeal adus de

tre masele de aer.

3.2. Provenien a

Geneza viiturilor este legat , în primul rând, de condi iile climatice. Ele se produc ca urmare aunor ploi toren iale cu intensit i i strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a z pezii(viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). În func ie de distribu ia în timp aprecipita iilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vârf) i complexesau compuse (cu mai multe vârfuri). În perioadele de înghe , scurgerile de sloiuri pot provocabaraje naturale (z poare) care blocheaz scurgerea, generând cre teri de nivel în spatele acestorasau scurgeri puternice în momentul ruperii.În prim vara anului 1970 s-au produs viituri remarcabile pe râurile din jum tatea de nord a rii.Acest caracter s-a datorat unui complex de factori care au ac ionat concomitent un interval detimp neobi nuit de îndelungat (precipita ii extrem de intense, deseori având caracter toren ial,

zute pe un larg teritoriu, al c rui sol era umezit în mod accentuat i ale c rui albii ale re eleihidrografice erau aproape pline cu ap provenit din cur area mun ilor de z pad ). Un caracterdeosebit se remarc în bazinul Cri uri, unde dup descre terea viiturilor, exist o perioad relativscurt (circa 10 zile) în care apele se men in la nivel ridicat i dup care urmeaz un al doilea valde ape mari.Cauza principal a form rii viiturilor din iulie 1975 o constituie cantit ile deosebit de mari aleploilor c zute în intervalul 1 – 3 iulie 1975.Viitura din martie 1981 de pe râul Cri uri a avut drept cauz un complex de fenomenehidrometeorologice generate pe de o parte de existen a unui strat important de z pad în zonamontan (în Mun ii Apuseni), de grosimea medie a stratului de z pad care era 40 cm cu unechivalent de ap de 100 l/mp , iar pe de alt parte o cantitate de precipita ii c zute în bazinulsuperior i mijlociu al râului Cri uri care au avut valori de 181 l/mp la Br ni ca, amonte de

vâr in.Inunda iile produse în bazinul hidrografic Mure la sfâr itul anului 1995 i începutul anului 1996s-au datorat în principal precipita iilor sub form de ploaie, temperaturilor ridicate i topirii

pezii existente în zonele montane.În a doua decad a lunii iunie 1998 în bazinul mijlociu al Cri uriului au c zut cantit i deprecipita ii cu valori de peste 150 l/mp. La 90% din posturile aflate în jude ul Cri uri i la 75%din cele aflate în jude ul Alba s-au înregistrat precipita ii de peste 100 l/mp în decada 10-20iunie. Umiditatea solului a crescut foarte mult, atingându-se satura ia în stratul superficial pesuprafe e mari, fapt care a m rit mult coeficien ii de scurgere astfel încât o mare parte dinvolumul precipita iilor a ajuns rapid în re eaua hidrografic .


Pagina 45 din 532

3.3. Zonele de formare

Trebuie remarcat c exist o zon caracteristic de formare a viiturilor, la altitudini nu foartemari, intr-o fâ ie de maxim pluviometric sau/ i de cre tere accentuat a temperaturilor deprim var .Concentrarea rapid a apei în albie i propagarea sunt favorizate de mai mul i factori:

geologici (roci cu permeabilitate mic );morfologici;morfometrici (bazinul dezvoltat în sectorul inferior, versan ii concavi i cu pantmare, panta accentuat a profilului longitudinal);pedologici (soluri cu permeabilitate mic sau umectare);de vegeta ie (lipsa p durii);forma re elei hidrografice (structura dendritic ).

To i ace ti factori influen eaz parametrii undei de viitur la formare, dar i modificareaelementelor în procesul de propagare de-a lungul albiei.

3.4. Probabilit i

În tabelul de mai jos se prezint debitele maxime cu probabilit ile de dep ire de 0.1%, 1%, 5%si 10% înregistrate la sta iile hidrometrice din bazinul hidrografic al Cri uriului conform datelorfurnizate de Institutul Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor urmare a comenziinr. 571/2011, precum i debitele maxime înregistrate în ultimii 40 de ani.

Tabel 3.2

Nr.crt. Râul Sta ia

hidrometric

Qmax p% [m3/s] Qmaxînregistrat

[m3/s]Data0.1% 1% 5% 10%

1

Cri uri

Suseni 224 130 71 48 42.6 27.12.19952 Topli a 920 580 360 270 152 19.03.20053 Stânceni 1095 720 455 350 371 27.12.19954 loaia 1370 890 570 430 621 27.12.19955 Glodeni 1750 1195 825 660 1210 13.05.19706 Ludu 2320 1540 1000 780 884 20.04.19987 Ocna Cri uri 3005 1940 1215 915 1580 14.05.19708 Alba Iulia 3670 2455 1625 1275 2450 15.05.19709 Acmariu 3690 2510 1690 1340 1716 21.06.199810 Gelmar 3710 2520 1697 1345 1669 22.06.199811 Br ni ca 3825 2640 1845 1485 2612 16.05.197012 vâr in 3635 2540 1780 1450 2410 16.05.197013 Radna 3445 2415 1705 1395 2330 17.05.197014 Arad 3410 2390 1690 1380 2320 18.05.1970


Pagina 46 din 532


hidrometric


[m3/s]Data0.1% 1% 5% 10%

15 dlac 3375 2365 1675 1365 2230 19.05.197016 Topli a Topli a 470 275 150 100 176 17.02.195817 stoli a stoli a 420 245 135 90 110 13.05.197018 Bistra Bistra 287 167 91 62 88.8 6.04.200019 Aiud Aiud 290 170 90 60 110 20.06.200620 Geoagiu Teiu 330 200 115 80 83 2.07.197521 Galda Benic 284 165 90 61 77.2 Iulie 197922 Ampoi Baraban 595 350 195 135 244 Iulie 197623 Pian Vîntu de Jos 395 230 125 85 43.2 25.04.200124 Geoagiu Geoagiu 317 250 163 115 180 19.04.200625 Or tie Or tie 530 320 180 130 194 21.07.197926 Dobra Dobra 410 240 130 90 112 6.04.200027 Monor tie Monor tie 119 69 37 26 29.4 29.07.199128

Gurghiupu na 313 182 99 67 42.2 27.12.1995

29 Ib ne ti 595 370 220 160 199 27.12.199530 Solovastru 620 390 235 170 - -31

Arie

Arie eni 284 165 90 61 - -32 Sc ri oara 482 294 169 120 275 12.03.198133 Albac 645 400 235 170 270 27.12.199534 Câmpeni 845 550 350 265 735 12.03.198135 Baia de Arie 1210 810 535 420 860 12.03.198136 Buru 1700 1050 620 455 822 12.03.198137 Turda 1915 1170 670 480 950 3.07.197538 Arie ul Mic Ponorel 396 230 125 85 224 12.03.198139 Albac Albac 330 190 105 70 48 27.12.199540 Abrud Câmpeni 460 280 160 110 145 12.03.198141 Valea Mare Bistra 279 162 88 60 34.5 27.12.199542 Po aga Po aga 345 200 110 75 30.6 19.06.200643 Ocoli Ocoli 265 154 84 57 9.48 3.06.199144 Iara Iara 205 120 65 44 125 12.07.200545 Valea Larg Vii oara 349 203 110 75 27.1 16.05.199646

TârnavaMare

Vâr ag aval 361 210 114 78 85 27.12.199547 Zetea 541 315 171 117 50 26.11.1993

48 OdorheiulSecuiesc 665 400 225 160 205 13.03.1981

49 Vân tori 1215 730 410 285 700 14.05.197050 Sighi oara 1280 770 430 305 426 17.07.199851 Media 1540 930 530 380 900 3.07.197552 Blaj 1535 925 520 365 851 4.07.197553 Mihal 2245 1360 775 545 1350 4.07.197554 Hodo Nicole ti 205 119 65 44 73.4 18.08.200555 Scroafa Saschiz 393 228 122 83 153 17.07.1998


Pagina 47 din 532


hidrometric


[m3/s]Data0.1% 1% 5% 10%

56 Feernic Simone ti 301 175 95 65 368 23.08.200557 Laslea Laslea 310 180 100 65 86.9 9.06.199958 Vi a eica Mare 575 350 200 140 310 2.07.197559 Sec Colibi 495 288 156 107 - -60

TârnavaMic

eni 675 405 225 160 323 13.05.197061 eri 850 510 285 200 355 19.06.199862 Târn veni 900 540 305 210 630 3.07.197563 Blaj 875 525 300 200 268 19.06.199864 Sovata Sovata 175 102 55 38 38.8 19.06.199165 Cu med Cri eni 289 168 91 62 146 18.06.199866 Domald Zag r 208 121 66 45 75 3.07.197567 Niraj Cinta 515 320 195 140 338 15.05.197068 Strei Pui 525 330 210 165 330 19.06.197069 Petreni 965 680 480 395 438 23.05.197870 rbat Pui 395 230 125 85 48.9 10.05.198471 Galbena Ha eg 460 280 160 110 145 6.04.200072 Luncanilor Chitid 270 155 85 57 51.8 25.04.200173 Cerna Topli a 415 240 130 90 180 6.04.200074 Teliuc 555 335 190 134 68.6 7.04.2000

3.5. Frecven a

Din analiza debitelor maxime înregistrate în ultimii ani la sta iile hidrometrice din bazinulhidrografic Cri uri disponibile în tabelul 3.2, în continuare se prezint , atât grafic cât i subform tabelar frecven a lunar a înregistr rii acestora.

Tabel 3.3

Nr.crt. Luna

Nr. debite maximeînregistrate la sta iile

hidrometrice

Frecven a lunar adebitelor maximeînregistrate [%]

1 Ianuarie 0 02 Februarie 1 1.43 Martie 8 11.24 Aprilie 9 12.65 Mai 15 21.16 Iunie 11 15.57 Iulie 15 21.18 August 2 2.89 Septembrie 0 0

10 Octombrie 0 0


Pagina 48 din 532

Nr.crt. Luna

Nr. debite maximeînregistrate la sta iile

hidrometrice

Frecven a lunar adebitelor maximeînregistrate [%]

11 Noiembrie 1 1.412 Decembrie 9 12.6

Figura 3.1- Frecven a lunar a debitelor maxime înregistrate

Din cele prezentate mai sus se poate observa c cele mai multe debite maxime înregistrate lasta iile hidrometrice din bazinul hidrografic Cri uri în anii trecu i au avut loc în lunile mai iiulie. În lunile ianuarie, septembrie i octombrie nu s-a înregistrat niciun debit maxim.

3.6. Durata

Durata viiturilor influen eaz direct marimea pagubelor care pot ap rea. O analiz a pagubelorfizice produse de inunda ii în ultimii 35 de ani se va detalia în capitolul 5 din prezentadocumenta ie.O caracteristic general a viiturilor înregistrate în bazinul hidrografic Cri uri în mai 1970 oconstituie faptul c ele au un aspect singular (monoundic) prezentând cre teri bru te idescre teri mai lente. Un caracter deosebit se remarc când dup descre terea viiturilor, exist operioad relativ scurt (circa 10 zile) în care apele se men in la nivel ridicat i dup care urmeazun al doilea val de ape mari.


Pagina 49 din 532

3.7. Viituri maxime istorice

Viitura din mai 1970Elementul declan ator al viiturilor excep ionale l-a constituit c derea de precipita ii lichidedeosebit de intense. Cantitatea intens de precipita ii c zut într-un interval a a de scurt a fostcauzat de invazia de aer polar rece care a imprimat aerului cald de origine subtropical existentîn acel timp deasupra rii noastre (cu un con inut ridicat de vapori de ap , 15-20 g/mc aer), omi care turbionar foarte puternic . La aportul de ap provenit din precipita iile lichide s-aad ugat i apa provenit din topirea brusc a z pezii existente în mun i la altitudini de peste 2000m, sub influen a ploilor calde.Viitura din iulie 1975La începutul lunii iulie 1975, în bazinul hidrografic al râului Cri uri s-au produs viituriexcep ional de mari, care la sta iile hidrometrice de pe râurile Târnava Mare i Târnava Mic audep it intensitatea scurgerii înregistrate cu ocazia viiturilor excep ionale din prim vara anului1970. De asemenea, în bazinul hidrografic al râului Arie s-au produs cele mai mari viituricunoscute pân în anul 1975, pe sectorul din aval de confluen a cu r. Iara. Înlocuirea rapid aunei depresiuni barice de aer tropical (foarte umed), cu o mas de aer polar, a dus la dezvoltareaunor sisteme noroase care au generat ploi deosebit de intense, mai ales sub form de averse (înunele locuri acestea având i caracter toren ial).Un element meteorologic care a favorizat în oarecare m sur producerea unor viituri atât de marica cele din iulie 1975 a fost gradul relativ important de saturare a solului înainte de c derea ploiideclan atoare din 1-3 iulie. Astfel în decada a treia a lunii iunie 1975 cantitatea total deprecipita ii c zute a avut urm toarele valori:

între 10-20 mm în partea de nord a bazinului precum i în bazinul inferior alTârnavelor;între 20-30 mm în sudul Câmpiei Transilvaniei, în zona mijlocie i superioar abazinului Târnavei Mari;între 30-50 mm în bazinul Arie ului i în zona mijlocie i superioar a bazinuluiTârnavei Mici.

Din examinarea h ii cu izohiete se constat c ploaia declan atoare a avut dou nuclee maximede peste 150 mm, unul situat în zona median a Târnavei Mici, iar cel lalt în zona de dealuriînalte a Târnavei Mari. Urmeaz apoi o zon întins cu precipita ii de 100-150 mm care cuprind35% din întreaga suprafa a bazinului aferent sec iunii Alba Iulia, adic sectorul Cri uriuluicuprins între Glodeni i Ocna Cri uri, pe aproape tot teritoriul bazinelor Târnava Mare iTârnava Mic i partea central a bazinului râului Arie .Fa de viitura din mai 1970, când nucleul principal al ploii s-a deplasat c tre amonte, în 1975nucleul principal al ploii a c zut aproape simultan pe întreg bazinul. Pe intervale scurte de timpcaracterul precipita iilor a fost uneori extrem de toren ial înregistrându-se la Odorheiul Secuiescvalori de 2,5 mm/min.Durata relativ lung de timp a precipita iilor au avut ca efect producerea de viituri i în bazineleafluen ilor mici i mijlocii ai Cri uriului, Târnavelor i Arie ului.Viitura decembrie 1995 – ianuarie 1996


Pagina 50 din 532

Inunda iile produse în b.h. Cri uri la sfâr itul anului 1995 i începutul anului 1996 s-au datorat înprincipal precipita iilor sub form de ploaie, temperaturilor ridicate i topirii z pezii existente înzonele montane.Pe fondul temperaturilor maxime cuprinse între 3-14 grade au c zut precipita ii sub form deploaie care au totalizat:

în bazinul superior al r. Cri uri, în intervalul 24-27.12 între 47-164 l/mp;în bazinul superior al r. Arie , în intervalul 21-27.12 între 125-314 l/mp.

Din analiza hidrografelor de viitur rezult c timpii de concentrare au fost foarte mici la aceastacontribuind lipsa vegeta iei i solul înghe at.Viitura din iunie 1998În a doua decad a lunii iunie în bazinul mijlociu al Cri uriului au c zut cantit i de precipita iideosebit de mari, valori de peste 150 l/mp înregistrându-se la:

Bobohalma – 200 l/mp;eri – 180 l/mp;

Ludu – 180 l/mp;Jidvei – 178 l/mp;Târn veni – 172 l/mp;Blaj – 168 l/mp;Sighi oara – 166 l/mp.

La 90% din posturile aflate în jude ul Cri uri i la 75% din cele aflate în jude ul Alba s-auînregistrat precipita ii de peste 100 l/mp în decada 10-20 iunie. Umiditatea solului a crescutfoarte mult, atingându-se satura ia în stratul superficial pe suprafe e mari, fapt care a m rit multcoeficien ii de scurgere astfel încât o mare parte din volumul precipita iilor a ajuns rapid înre eaua hidrografic . Alte dou fronturi atmosferice au produs pe suprafe e mai restrânseprecipita ii intense în luna iulie, în condi ii de umiditate a solului înc foarte mare.Ca urmare a acestor fenomene, pe râul Cri uri, pe Târnave, i pe afluen ii lor din podi ulTransilvaniei, debitele au crescut foarte mult, dep indu-se cotele de inunda ie i cele de pericolîn mai multe sec iuni. Prin compunere, aceste unde de viitur au condus la formarea pe Cri uriulinferior a unei viituri care a avut un debit maxim de 1716 mc/s, înregistrat la Acmariu.Viiturile din anul 2005De i în ultimii 40-50 ani s-au mai produs viituri importante în majoritatea bazinelor hidrografice,niciodat în ultimii 100 ani, viiturile nu s-au întins pe o durat atât de mare de timp (din februariei pân în septembrie). De asemenea viiturile anterioare dintre care se eviden iaz cele produse în

anii 1970 i 1975, s-au desf urat pe areale mult mai restrânse decât cele produse în anul 2005.În anul 2005 s-au produs inunda ii în perioadele:

17 – 26.03 în jude ele Cri uri, Alba, Hunedoara i Arad;14 – 29.04 în jude ele Cri uri, Hunedoara i Arad;5 – 28.05 în jude ele Cri uri, Alba i Hunedoara;1 – 20.06 în jude ele Cri uri i Alba;1 – 20.07 în jude ele Cri uri, Sibiu, Alba i Hunedoara;14 – 31.08 în jude ele Cri uri, Sibiu i Hunedoara;13 – 25.08 în jude ul Sibiu.


Pagina 51 din 532

3.8. Tendin e

În urma analizei viiturilor produse în anii trecuti în bazinul hidrografic Cri uri se constat c elese formeaz în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile continu a fi în sezonul deiarn , prim var i var , în func ie de aportul de umezeal adus de c tre masele de aer. Viiturileproduse iarna i cele din prima jum tate a prim verii au origine mixt (pluvio-nival ). Cele dinsezonul de var i cu preponderen cele din a doua jum tate a prim verii au o origine pluvial .


Pagina 52 din 532

CAPITOLUL 4 – ESTIMAREA CALITATIV A MODIFIC RILORMORFOLOGICE ALE ALBIILOR MINORE A

PRINCIPALELOR CURSURI DE AP . MOBILITATEACURSURILOR DE AP . EROZIUNI, COLMAT RI. AC IUNI

ANTROPICE – BALASTIERE.

4.1. Estimarea calitativ a modific rilor morfologice ale albiilor minore a principalelorcursuri de ap .

Dinamica albiilor râurilor este cauzat de numero i factori, dintre care men ion m:rimea i regimul debitelor,

natura petrografic ,rezisten a la eroziune,panta albiei.

Studiul deformabilit ii albiei, în contextul general al form rii scurgerii apei i aluviunilor,reprezint o problem foarte important , atât sub aspectul cercet rii, cât mai ales sub aspectulimpactului cu probleme practice. Întradev r, orice proiect legat de amenajarea unui curs de apsau de realizarea unor construc ii în albia unui râu, trebuie s in cont de condi iile de evolu ieale albiei minore. Stabilitatea sau deformabilitatea albiei are o influen direct asupranivelurilor unui râu.

Unele dintre metodele de analiza a dinamicii albiilor sunt prezentate în continuare:

1. Ridicarea periodic , înainte, în timpul i dup viituri a profilului transversal al albieiminore.

Aceste ridic ri se efectueaz cu prec dere în:- sec iunile sta iilor hidrometrice;- alte sec iuni caracteristice ale cursului de ap (poduri; prizele de mal; etc.).

În cazul nostru trebuiesc efectuate, in sec iunile sta iilor hidrometrice, ridic ri topo înainte, întimpul i dup viiturile importante inregistrate în b.h.Cri uri (Fig.4.1).


Pagina 53 din 532

Fig. 4.1

Prin compararea acestor ridic ri topo la viiturile semnificative i prin intercalarea altor ridic ri(de exemplu celei corespunz toare unui regim de scurgere minim, etc.) se pot eviden ia diversetendin e de evolu ie a modific rilor morfologice ale albiilor râurilor:

colmat ri i ridic ri ale patului albiei;erodari (spalari) ale patului albiei;colmat ri i erod ri succesive;stabilitati relative ale albiei;


Pagina 54 din 532

mobilitati ale patului albiei în compara ie cu stabilitatea malurilor;În general stabilitatea albiei unui râu depinde direct de viteza i debitul apei.

Tabel 4.1. Evolu ia cotei talvegului râului la unele sta ii hidrometrice situate pe râurile Cri ulRepede, Cri ul Negru i Cri ul Alb în perioada 1997 - 2005

PH Curs ap 1997 1998 2000 2005 "0" mirCiucea Cri ul Repede 324.75 324.54 323.95 324.65 325.53VadulCri ului Cri ul Repede 269 268.4 268.16 268.15 269.09Oradea Cri ul Repede 151.89 151.59 151.34 151.45 150.57

Poiana Cri ul Negru 172.35 172.35 172.37 172.48 173.33Beiu Cri ul Negru 88.5 88 88.6 88.85 88.83Tinca Cri ul Negru 82.66 82.59 83.04 82.47 85.61Zerind Cri ul Negru 62.38 62.36 62.1 62.63 62.58Criscior Cri ul Alb 374.57 374.4 374.35 374.28 375.11Gurahon Cri ul Alb 262.87 262.77 262.91 262.78 263.85Ineu Cri ul Alb 214.66 214.64 214.22 213.44 215.22Chi ineuCri Cri ul Alb 125.38 125.66 125.71 124.92 126.5

In tabelul 4.1 este prezentat un exemplu fictiv privind evolu ia cotei talvegului râului la unelesta ii hidrometrice situate pe râurile Cri ul Repede, Cri ul Negru i Cri ul Alb. Cotele imaginarese refer la înregistr ri în sec iunea posturilor hidrometrice men ionate în tabel, ulteriorproducerii de viituri semnificative în perioada 1997 - 2005. Pentru exactitatea situa ieiprezentate, tabelul de mai sus trebuie completat cu date reale.Pe baza acestor date imaginare inregistrate la posturile hidro se pot eviden ia urm toarelemodific ri morfologice ale patului albiei:

- colmat ri (ridic ri) ale patului albiei – p.h.Poiana, p.h.Zerind - Fig.4.2;- erodare (spalare) a patului albiei – p.h.Vadu Cri ului, p.h.Gurahon , p.h.Chi ineu

Cri ;- erod ri i colmat ri succesive – p.h.Ciucea, p.h.Oradea, p.h.Beiu , p.h.Tinca,

p.h.Criscior, p.h.Ineu;


Pagina 55 din 532

Fig. 4.2. Eviden ierea fenomenului de ridicare a patului albiei

Fig. 4.3. Eviden ierea fenomenului de erodare a patului albiei

2. Modificarea cotei i configura iei patului albiei conduce automat la modificarearaporturilor hidraulice dintre elementele morfometrice ale albiei minore în sec iuneatransversal , cu debitul i nivelul apei (chei limnimetrice).

Comparând cheile limnimetrice înregistrate in perioada 2004 - 2005 la posturile hidromen ionate mai sus cu cheile înregistrate in anii 1997, 1998 i 2000 putem ob ine diversetendin e de evolu ie a modific rilor morfologice survenite în albii, în perioada men ionat .Se pot determina deasemenea diverse corela ii între valorile principalelor elemente morfometriceale albiei minore (cote, arii, la imi, etc.) i debitul de ap .

3. O alt metod de cercetare i eviden iere a dinamicii albiei râului Cri uri i aafluen ilor s i importan i, în lipsa cheilor limnimetrice este cea care analizeazmodific rile fa de profilul corespunz tor nivelului mediu multianual sau fa denivelul minim anual (Hmin)

Aceast metoda presupune o baza de date mai bogat , pe o perioad mai lung de observa iihidrologice. Aceste iruri lungi de date, trebuie s con in cel pu in o perioad secetoas sever .


Pagina 56 din 532

Metodologia de aplicare a metodei presupune o serie de opera ii:• calculul valorilor medii multianuale ale nivelului minim i ale debitului minim;• prezentarea datelor sub forma grafica la sta iile succesive de pe râul Cri uri i

afluen ii s i;• raportarea, pe rând, a valorilor ponderate ale Hminmed pe intervale scurte de timp,

valorile consecutive (indiferent câte) s aib acela i semn: + sau -; se face mediaponderat pe fiecare interval;

• se procedeaz similar i cu valorile debitelor minime anuale.

Se pot identifica urm toarele faze de evolu ie:Stabilitate relativ a albiei, când:

Hminan i Qminan se men in cam la acelea i valori câ iva ani consecutivi;Ambele elemente au o tendin de sc dere;Hminan i Qminan înregistreaz valori propor ional mai ridicate în perioadele scurgeriiminime, datorit caracterului ploios al acelor ani;Hminan i Qminan înregistreaz valori propor ional mai mici, datorit caracteruluisecetos al acelor ani.

Ridicare a patului albiei, când Qminan se men ine la valori sc zute câ iva ani consecutivi,iar nivelul apei este mai ridicat. Situa ie specific dup o viitur important carecolmateaz albia râului;Coborâre a patului albiei, când Qminan cre te, se men ine mai ridicat ca în al i ani, iarnivelul apei este mai coborât. Deci, la niveluri mai sc zute avem Qminan mai mari ca în al iani (erod ri ale patului albiei).

4.2. Mobilitatea cursurilor de ap .Mobilitatea cursurilor de ap în zona studiat s-a analizat prin compararea hartilor DTM lascara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanuri realizate în perioada 2006 -2007.În figurile 4.4 - 4.9 se prezint ca exemplu de mobilitate a albiei r. Cri ul Repede doua zone,zona industrial , aval de municipiul Oradea, respectiv o alt zona situat în amonte de municipiulOradea.În anexa 4.2 este prezentat alt exemplu privind amenajarea r.Cri ul Repede în zona laculuiredresor O orhei.Pe celelalte râuri din b.h. Cri uri, respectiv r. Cri ul Alb, r.Cri ul Negru i Barc u, princompararea hartilor DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanurirealizate în perioada 2006 – 2007 nu se observ mobilit i importante ale cursurilor de ap încauz .În cadrul lucr rilor de îndiguire i regularizare a unor localit i din b.h.Cri uri s-au executatunele lucr ri de tãieri de meandre i s-au efectuat corec ii de albii.În mod natural cursurile de ap au tendin a de a- i lungi traseul prin evadarea malurilor concavei prin depuneri de aluviuni pe malurile convexe. De asemenea în timpul viiturilor importante se

pot produce t ieri de meandre cu scurtarea lungimii cursului de ap . T ieri de meandre se pot


Pagina 57 din 532

efectua i în cadrul lucrãrilor de regularizare a cursurilor de ap urmãrindu-se prin aceastaîndep rtarea traseului cursului de apã de unele obiective amenin ate prin eroziuni de maluri,cre terea stabilitã ii versan ilor acolo unde se constatã alunec ri, etc.


Pagina 58 din 532

Fig. 4.4 Vedere dupa harta i ortofoto în zona aval Oradea

Fig. 4.5 Vedere dupa harta 1:25000 în zona aval Oradea

Fig. 4.6 Vedere dupa ortofoto în zona aval Oradea


Pagina 59 din 532

Fig. 4.7 Vedere dupa harta si ortofoto în zona amonteOradea

Fig. 4.8 Vedere dupa harta 1:25000 în zona amonte Oradea

Fig. 4.9 Vedere dupa ortofoto in zona amonte Oradea

Planul pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor în Bazinul Hidrografic Cri uri

Pagina 60 din 532

4.3. Eroziuni, colmat ri

Eroziunile i colmat rile in b.h. Cri uri constituie un fenomen natural, ele fiind urm rite detre personalul tehnic al ABA Cri uri. Una din m surile de combatere a eroziunilor de mal o

constituie lucr rile de ap rare de mal.O estimare calitativ a modific rilor morfologice produse în albiile minore ale principalelorcursuri de ap de pe suprafa a bazinului Cri uri se poate determina prin analiza evolu iei întimp a num rului i lungimii raportate a eroziunilor de mal identificate in documenteleoficiale ale ABA Cri uri.Se prezint în continuare un tabel centralizator fictiv privind evolu ia eroziunilor de maluripentru anii 1970, 1975, 1981, 1999, 2001 i 2003, con inând informa ii referitoare la num ruleroziunilor, total lungime, suprafa a degradat (ha) la nivelul întregului bazin Cri uri Pentruexactitatea situa iei prezentate, tabelul 4.2 trebuie completat cu date reale.

Tabel 4.2. Centralizator privind evolu ia eroziunilor de maluri pentru perioada 1970 - 2003

0

50

100

150

200

250

300

1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005

Ltotal (km)

Ltotal (km)

Fig.4.7. Evolu ia în timp a lungimii raportate a eroziunilor de mal în perioada 1970 -2003

Prin analizarea datelor fictive de mai sus (Tab.4.2) i urm rind graficul prezentat in Fig.4.7se poate observa o tendin comun privind evolu iei în timp a lungimii totale i asuprafe elor degradate, respectiv o tendin de cre tere în perioada 1970 – 1975, urmat de otendin de descre tere dup 1975.

1970 1975 1981 1999 2001 2003Nr. Puncte 698 553 618 622 613Ltotal (km) 188.2 262.4 245.7 206.8 205.1 201.2

Suprafa a degradat (ha) 109.7 189.9 171.3 41.0 35.3 39.4


Pagina 61 din 532

0

50

100

150

200

1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005

Suprafa a degradat (ha)

Suprafa a degradat (ha)

Fig.4.8. Evolu ia în timp a suprafe elor degradate prin eroziunilor de mal în perioada1970 - 2003

4.4. Ac iuni antropice - BalastiereIn legatura cu situatia balastierelor de pe principalele cursuri de apa din b.h. Cri uri nu amavut la dispozi ie date referitoare la balastierele care au exploatat materiale din albie înultimii ani i coordonatele lor de amplasare, precum si cantit ile total autorizate.Prin autoriza ia de gospodarirea apelor emisa de ABA Cri uri se impune beneficiaruluibalastierei obliga ia de a efectua m sur tori topografice (profile transversale intermediare ilongitudinale) în punctele de referin stabilite la bornarea perimetrului de extrac ie, cu ofrecven de: o dat la 3 luni i la cel mult 15 zile dup viiturile importante, în vedereaurm ririi evolu iei albiei în timp i a posibilit ilor de regenerare a depozitului.

Din cauza dispunerii balastierelor la distan e relativ mari, fãrã profile transversaleintermediare, nu se poate monitoriza transportul de sedimente târâte.


Pagina 62 din 532

CAPITOLUL 5 – INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICEDIRECTE PRODUSE ÎN ULTIMII 35 DE ANI DE C TRE

INUNDA II IN BH CRI URI

Contextul general este dat de efectele dezastruoase ale inunda iilor din ultimele decenii.Astfel, comunit ile locale de pe cursurile de ap din bazinul hidrografic CRI URI s-auconfruntat cu inunda ii mari în anii 1975, 1995, 1997, 2000.Recentele inunda ii din Romania au scos la iveal sl biciuni atât în ceea ce priveste tehnicelede protec ie împotriva inunda iilor, cât i a capacita ii de r spuns dupa apari ia inunda iilor.Ca urmare s-a constatat necesitatea de schimbare a abordarii managementului inundatiilor, dela „actiunea pasiva” la o „actiune pro-activa”, in vederea reducerii potentialelor dezastre si avulnerabilitatii la inundatii.Cauzele care conduc la producerea inunda iilor sunt complexe. Un element semnificativ înproducerea inunda iilor este tendin a general , observat în ultimii ani, de aridizare a climeiîn partea central - estic a Europei, un prim efect constituindu-l cre terea gradului detoren ialitate a precipita iilor i scurgerii apei. Modific rile în circula ia general aatmosferei, determinate de tendin ele ciclurilor naturale ale climei peste care se suprapunefectele activit ilor antropice (desp duriri excesive în bazinele de recep ie ale cursurilor deap i poluare, determinând efectul de ser ) au dus la o intensitate deosebit a fenomenelorhidrometeorologice. De asemenea, lipsa lucr rilor de corectare a toren ilor i de combatere aeroziunii solului care au determinat reducerea capacit ii de transport a albiilor (datorittransportului masiv de aluviuni de pe versan i la precipita ii toren iale locale), iar amplasareade locuin e i obiective social - economice în zone inundabile ale cursurilor de ap ,depozitarea pe malurile cursurilor de ap a materialului lemnos i a altor de euri, provenitedin gospod riile cet enilor a determinat cre terea riscului la inunda ii asupra popula iei ibunurilor.Impactul negativ al inunda iilor din România, atât asupra mediului, cât i asupra s natatii isiguran ei locuitorilor din zonele afectate, a scos în eviden necesitatea unei abord riintegrate i durabile a managementului riscurilor de inunda ii pe teritoriul României, pentru areduce i chiar elimina pe viitor, riscul consecin elor negative, în special pentru s tatea ivia a persoanelor, mediu, patrimoniul cultural, activitatea economic i infrastructuraasociat cu inunda iile. Cadrul legal pentru asigurarea managementului integrat al riscului lainunda ii este asigurat in România prin Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European i aConsiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea i gestionarea riscurilor de inunda ii,transpus în legisla ia na ional prin OUG nr.3 din data de 5 februarie 2010,de modificare sicompletare a Legii Apelor nr. 107/1996.O caracteristic a râurilor României este producerea în timpul anului a unor viituri i ape mari,generate ca urmare a c derii ploilor, a topirii stratului de zapad sau a suprapunerii acestor doua


Pagina 63 din 532

fenomene. In condiiile unor debite foarte mari, datorit revarsarilor apelor în albiile majore alerâurilor, se inunda terenurile din luncile raurilor, localitatile i obiectivele social-economice dinzon .Conform prevederilor “Regulamentului de ap rare împotriva inundatiilor, fenomenelormeteorologice periculoase i accidentelor la constructiile hidrotehnice”, aprobat prin Hot rîreaGuvernului nr. 838 din august 1999, ap rarea împotriva acestui tip de dezastru cuprinde:

a) Inunda iile din revarsari naturale ale cursurilor de ap datorate cre terii debitelor saublocajelor produse de ghe uri, plutitori, aluviuni sau avalanse de zapad ;

b) inundatii provocate de accidente sau avarii la constructiile hidrotehnice;

c) dezastre produse de fenomene meteorologice periculoase: ploi toren iale, ninsoriabundente, furtuni i viscole, depuneri de ghea a, chiciur , polei, îngheturi timpuriisau târzii, grindin si secet .

Sunt expuse direct sau indirect acestor dezastre:

a) populatia, precum i bunurile sale mobile i imobile;

b) obiective sociale;

c) capacitati productive (fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajaripiscicole, porturi si altele);

d) barajele i alte lucr ri hidrotehnice care reprezint surse de risc în aval, în cazulproducerii de accidente sau avarii la acestea;

e) caile de comunica ii rutiere, feroviare i navale, re elele de alimentare cu energieelectric , gaze, sursele i sistemele de alimentare cu ap i canalizare, sta iile detratare i epurare a apelor, re elele de telecomunicatii i altele asemenea;

f) mediu natural (ecosisteme acvatice, p durile, terenurile agricole, intravilanullocalita ilor i altele).

Suprafa a maxim expus inunda iilor în regim natural de scurgere este de peste 3 milioane deha, reprezentând circa 14% din teritoriul t rii. Cele mai mari suprafe e sunt situate în luncileFluviului Dun rea, ale Some ului, Mure ului, Cri urilor, Oltului Superior, Siretului i Prutului.Suprafa a total care poate fi scoas de sub efectul inunda iilor, în condi ii economice, este decirca 2 milioane ha, în prezent fiind aparate prin lucrari existente, circa 1,9 milioane ha. In regimnatural de scurgere, numarul total al localit tilor inundabile este de 2600, din care 215 municipii


Pagina 64 din 532

i orase, 367.000 locuinte, 7.700 km de drumuri i osele circa 1.400 km cai ferate, 1.400poduri, 2.800 obiectuive sociale, peste 1.800 obiecttive economice, etc.

O problem general a luncilor inundabile ale râurilor, o constituie tendin a de cre tere în timp avalorii pagubelor produse terenurilor si celorlalte obiective la aceeasi marime a viiturilor,urmare a cre terii importan ei i numarului obiectivelor ce pot fi afectate.

Cunoa terea viiturilor mari, exceptionale, este important pentru solutionarea multora dinproblemele de gospod rire a apelor, în evaluarea i stabilirea m surilor i lucr rilor de protec iesau diminuare a efectelor distructive ale acestora.

La baza producerii acestor fenomene este atât repartitia neuniform a precipita iilor în decursulanului cât i caracterul quasi toren ial al principalelor cursuri de ap în zonele superioare,determinat de miscarea relativ brusc a pantei de scurgere la trecerea de la zona de munte la ceade câmpie, ceea ce duce la micsorarea capacitatii de transport a albiei minore.

Inunda ii mai puternice se produc de obicei la viiturile de primavara (martie – mai), cand seînregistreaza debite mari datorit topirii z pezilor, amplificate uneori, în mod deosebit, deperioade ploioase. Un asemenea caz s-a înregistrat în anul 1970 dar i în iarna anilor 1995 -1996. In celelalte perioade ale anului se produc inunda ii de mai mic amploare generate de ploi.In mod execeptional în anul 1972 viitura cea mai puternic i cu efecte distructive deosebit demari s-a produs în octombrie, determinat numai de ploi intense i îndelungate. In anii dupa1995 se înregistreaza tot mai des, în perioadele de var , inunda ii locale datorate ploilor descurt durat dar de intensitate mare i scurgerilor de ap de pe versantii, de regul despaduritisau fara amenajari ale toren ilor.

Ca frevcven a, inundatiile cu caracter catastrofal, pe zone mari, se repet la intervale de 5 – 15ani, semnalându-se însa i succesiuni de mai multi ani ploiosi consecutivi, dar si, cum aratammai sus, inunda ii pe areale mici, în perioadele de var , cu pagube materiale importante ipierederi de vie i omenesti .

Un alt fenomen distructiv important produs de trecerea viiturilor, chiar i atunci cand acesteasunt de mai mica amploare i nu duc le revarsarea apelor în albia major , este cel al eroziunilorde maluri i al eroziunuilor regresive ale talvegului cursului de ap , în special datoritexploat rii necorespunzatoare a unor baraje, care duce la degradarea i modificarea cursuluialbiei minore la debite apropiate de debitul de formare. Acest fenomen afecteaz obiectivelesituate în albia râului (poduri, prize de ap , ap rari de mal, pereuri, etc) i provoaca distrugereai scoaterea temporar din circuitul agricol a terenurilor arabile de lang mal.


Pagina 65 din 532

În cadrul Proiectului “Planul pentru Prevenirea, Protectia i Diminuarea efectelorInunda iilor în Bazinul /Spa iul Hidrografic CRI URI”, ofertantul va realiza studiul“Planul pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuarea efectelor Inunda iilor în BazinulHidrografic CRI URI”, respectiv componenta acestuia de elaborare a scenariilor deamnajare la nivelul íntregului bazin aflat în administrarea A.B.A. CRI URI.Prezentulproiect urmareste modernizarea sistemului de management al inundatiilor pe componentelede prevenire, de protectie si de diminuare a efectelor acestora, in sensul prevederilorlegislatiei nationale si europene.

Popula ia beneficiar în urma realiz rii proiectului este constituit din reziden ii din zoneleriverane cursurilor râurilor Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede si Barcau din jude eleBihor, Cluj, Salaj, satu Mare, Arad si Hunedoara.Astfel:

- Pe raul Crisul Alb in zona riverana sunt amplasate un numar de cca 40 localitati(sate, comune, orase) care pot fi afectate partial sau total de inundatii, din careorasele Chisineu Cris, Ineu, Gurahont si Brad. Populatia care poate fi afectataeste de cca 120.000 locuitori.

- Pe raul Crisul Negru sunt amplasate in zona riverana cca 30 localitati (inclusivorasele Beius, Stei si Vascau), populatia potential afectata fiind de cca 85.000locuitori.

- Pe raul Crisul Repede in zona riverana sunt amplasate cca 30 localitati potentialinundabile (inclusiv orasele Oradea, Alesd, Huedin) cu cca 115.000 locuitori.

- Pe raul Barcau sunt 27 localitati potential inundabile cu cca 50.000 locuitori carepot fi afectati de inundatii

În România exist un proces de inventariere detaliat a pagubelor provocate de inunda iidup fiecare inunda ie major .Aceste inventare sunt realizate de Ministerul Administra iei iInternelor, Ministerul Agriculturii, P durilor i Dezvolt rii Rurale i de Apele Române.

În anul 2008 la nivel na ional au fost evaluate bunurile expuse la inunda ii, reprezentate de:27.833 km2 suprafa de teren 1.096.985 ha teren agricol, 309.837 gospod rii, 903,8 km dedrumuri na ionale, 2486,1 de drumuri jude ene, 6896,9 km de drumuri comunale, un num rde 5510 poduri rutiere, 5301 pode e i 7281 obiective sociale.Conform eviden elor existente lanivelul Ministerului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului – MAPPM - i a CompanieiNationale"Apele Romane" S.A. – CNAR - care aplic în teritoriu strategia de gospod rire aapelor, în prezent nu sunt aparate de inunda ii 703 localitati, respectiv 30.730 locuinte, 106.000ha terenuri, din care 84.200 ha terenuri agricole, 1.600 km drumuri i osele, 60 km c i ferate,


Pagina 66 din 532

600 poduri i circa 1.000 obiective sociale, industriale i agricole. Datorit acestor lucrari, ca isurilor de aparare împotriva inunda iilor prevazute în planuri de ap rare jude ene, care se

actualizeaz periodic, în ultimii ani valoarea pagubelor înregistrate s-a diminuat foarte mult,evident ca în condi iile în care nu au mai fost inunda ii de amploarea celor din anii 1970.

În perioada 2005 – 2009, în bazinul hidrografic Crisuri, inunda iile care au avut loc practic înfiecare an au provocat pagube semnificative, impactul reg sindu-se mai ales în afectareasever a infrastructurii de ap , a re elelor de transporturi rutiere i feroviare, a gospod riilori anexelor acestora, obiectivelor sociale, terenurilor agricole, etc.

Astfel, conform rapoartelor de evaluare întocmite de organele administrative jude ene peteritoriul aflat în administrarea Administra iei Bazinale de Ap Crisuri, valoarea pagubelorînregistrate în perioada 2000-2009 se ridic la suma de 16,9 milioane lei.In ceea ce priveste infrastructura de aparare, pe teritoriul administrat de AdministratiaBazinala de Apa Crisuri numai in anul 2005 au fost afectate 17,452 km de astfel de lucrari,valoarea totala a pagubelor fiind de peste 15,6 milioane lei.

. Figura 5.1. - Studii i cercet ri pentru redactarea Lege 575/2001. Determinarea gradului devulnerabilitate la inunda ii la nivel jude ean pentru perioada 1992-2001


Pagina 67 din 532

5.1. Cauze care au contribuit la cre terea pagubelor

Viiturile repetate i intense reprezint o caracteristic a cursurilor de ap de pe teritoriulRomâniei. În ultimii 15-20 de ani s-au constatat modific ri importante în ceea ce prive te atâtdesfa urarea temporal i spa ial a inunda iilor, cât i ponderea viiturilor ce se produc pecursurile mici de ap . Exemplul cel mai elocvent sunt viiturile produse în anul 2005.Înaproape toate lunile anului 2005 s-au produs dep iri ale COTELOR DE AP RARE pecursurile de ap . Cele mai importante inunda ii s-au înregistrat în intervalul aprilie-septembrie 2005, când viiturile de pe majoritatea râurilor au atins debite istorice, cuprinzândareale extinse i conducând la pierderi de vie i omene ti i pagube materiale deosebit deimportante.

Dimensiunile pagubelor fizice directe produse de viituri în ultimii 35 de ani în BH CRI URIsunt în strânsã legãturã cu mai mul i factori i anume:

o Suprafa a din bazin pe care au cãzut precipita ii, intensitatea acestora, timpii deconcentrare, mãrimea debitelor acumulate în albii, anotimp, regimul pluviometricanterior producerii viiturilor, gradul de umplere al albiilor minore la data declan ãriiviiturilor

o Gradul de dotare al bazinului hidrografic cu lucrãri de apãrare împotriva inunda iilor.

o Dinamica realizãrii acestor lucrãri de apãrare

o Posibile accidente la lucrãrile hidrotehnice ori depã irea clasei de importan ã aacestora

o Existen a în albia majorã inundabilã a localitã ilor, obiectivelor economice, cãilor decomunica ie, etc

o Indisciplina în construc ii prin amplasarea în zonele inundabile de noi construc ii fãrãa se ob ine aviz/autoriza ie de gospodãrire a apelor

o Coeficientul de împãdurire al bazinului.

o Colmatarea albiilor i reducerea sec iunii de transport

o Poduri i podete subdimensionate


Pagina 68 din 532

Analizând multitudinea factorilor care pot sã defineascã dimensiunea unei viituri putem sãafirmãm cã dotarea bazinului hidrografic CRI URI cu lucrãri hidrotehnice cu rol de apãrarea avut ca efect diminuarea pagubelor produse în perioada viiturilor.

a cum s-a amintit mai sus sunt cauze care pot determina cre teri ale pagubelor în anumitecondi ii astfel:

când debitele maxime înregistrate la viituri depã esc debitele de calcul i dedimensionare ale lucrãrii hidrotehnice cu rol de apãrare. În aceste situa ii suntdepã ite capacitã ile de transport ale albiilor regularizate, sunt deversate digurile saubarajele producându-se inunda ii chiar i în incintele apãrate.

accidentele la construc iile hidrotehnice pot produce de asemenea viituri cuconsecin e deosebite datoritã pierderii stabilitã ii ori a erorilor în regimul deexploatare.

existen a în albia majorã inundabilã a râurilor, a localitã ilor ori a obiectivelor socio –economice pentru care încã nu au fost prevãzute lucrãri de apãrare, ori amplasareailegalã de noi obiective fãrã a se ob ine avizul de gospodãrire a apelor prin care seprevãd lucrãri de scoatere de sub efectul inunda iilor a acestor obiective

reducerea suprafe ei împãdurite cre te riscul de inunda ii atât prin reducerea timpuluide concentrare al precipita iilor în albiile cursurilor de apã cu înregistrarea unor debitemai mari decât cele obi nuite, cât i prin amplificarea procesului erozional cuconsecin e asupra capacitã ii de transport a albiilor minore datoritã colmatãrilor.

subdimensionarea podurilor/pode elor precum i neîntre inerea albiilor în sec iuneaacestora pot produce inunda ii locale i pierderea stabilitã ii construc iilor

Principalele cauze ale producerii inunda iilor, sunt urm toarele:

1.c derea unor cantit i importante de precipita ii care în perioada de prim var s-ausuprapus peste stratul de zapada existent

2.avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au dep it debitele de calcul proiectateale digurilor, precum i a timpului extrem de mare de solicitare al acestora

3.crearea unor bre e în acumul rile piscicole din administrarea Consiliilor Locale ipersoanelor fizice, ca urmare a intre inerii deficitare, obtur rii evacuatoarelor sau efectu riiunor supraîn ri neautorizate;


Pagina 69 din 532

4.defrisarea p durilor i efectuarea necorespunzatoare a unor lucrari agrotehnice carefaciliteaz procesele de eroziune i conduc la m rirea coeficientului de scurgere pe versan i iantrenarea unor cantitati mari de aluviuni;

5.inexisten a rigolelor i a an urilor de scurgere a apelor pluviale; neintretinerea celorexistente, ]n multe localita’i rurale;

6.colmatarea, subdimensionarea sau neîntre inerea re elelor de canalizare a localit ilor, caresunt neadecvate regimurilor torentiale de scurgere;7.amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodare ti, etc) în zonele inundabile;8.construirea locuin elor, în zone inundabile, pe funda ii necorespunzatoare i din materialede foarte slab calitate;9.depa irea capacita ii de transport a sec iunii podurilor i podetelor, atât datoritsubdimensionarii cât i datorit obtur rii sectiunilor de scurgere cu material lemnoase,de euri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate în albia râurilor sau antrenate de peversanti; nerealizarea de c tre de in tori a lucrarilor pentru asigurarea scurgerii în zonapodurilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare;10.lipsa sau insuficien a stocurilor de materiale i mijloace de interven ie, la nivelulcomitetelor locale pentru situa ii de urgent ;11.neasigurarea permanen ei la unele primarii din mediul rural, ceea ce întrerupefunc ionarea fluxului informational pentru avertizarea-alarmarea popula iei;12.necunoasterea de c tre administra ia public local i de c tre popula ie a atribu iilor irespectiv, a m surilor ce trebuie luate în situa ii de urgen generate de inunda ii i fenomenemeteorologice periculoase.

5.1.1.Cre terea num rului viiturilor rapide

In bazinul hidrografic al Crisurilor sunt 4 cursuri principale de apa: Crisul Negru, CrisulRepede si Barcaul cu vai largi chiar din apropierea izvoarelor, si Crisul Alb a carei albie selargeste pe circa 90% din lungimea sa. Afluentii acestor rauri au in general lungimi mai micisi cu o scurgere mai dinamica in zona de deal si munte si lungimi mai mari si scurgeri line inzona de campie.O viitur produs de ploi toren iale poate fi considerat rapid atunci când urm toarelecondi ii sunt îndeplinite:-Suprafa a bazinului de recep ie între câ iva km2 i 200 km2

- Timpul de concentrare este mai mic de 6 ore-Durata ploii toren iale este de maxim 3 ore , fiind regula mai mic decât timpul deconcentrare al bazinului


Pagina 70 din 532

- Viitura este generat de o precipita ie toren ial care dep te 100mm.

Figura 5.2. – Situatia zonelor cele mai afectate de inundatii in 2006

5.2. Inventarierea pagubelor fizice directe produse in ultimii 35 de ani (1975-2010)in BH CRI URI

In urma raport rii pe Directiva de Inunda ii , viiturile si pagubele semnificative pentruBazinul Hidrografic Cri uri au fost urm toarele :


Pagina 71 din 532

Tabel 5.1.Inventarierea pagubelor

Eveniment(viitur ) Localitate Nr. gospodarii

afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate

Suprafatateren arabil

afectat (km2)

Suprafatafaneata afectata

(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

Crisul Albdec. 1995 Sat Bl jeni 18 8 9 0.19 0.03 1.2 km re ea electric ;

Barc u iun.1997

Sat Cri cior 166 2 3 0.9 0.21 cablu re ea telefonie;

MunicipiulBrad 11 0.45 0.1 1

afectat cablu subteranre ea telefonie, 1regularizare, 1

consolidare de mal, 1dig ap rare;

Sat Ribi a 5 1 0.63 0.41.2 km re ea electric ,1 regularizare Cri ul

Alb, 1 dig Cri ul Alb;Sat Baia de

Cri 19 6.5 1.41 0.61

Sat Va a deJos 29 13 4 4.3 1 3 cablu subteran re ea

telefonie;

Sat Buce 20 13.5 2 0.54 1.06

cablu re ea telefonie1.6 km, 45 stâlpi, re ea

electric 1.2 km, 3stâlpi rup i;

Sat Bulze tiide Sus 5

Sat Luncoiude Jos 0.02 0.03

Sat Tome ti 0.6 0.9

Sat Bucure ci cablu re ea telefonie1.7 km;


Pagina 72 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

Sat H lmagiu 28 16.54 7 5 stâlpi re ea electric ;

Sat Gurahon 58 2.52 6 1

2 stâlpi re ea electric ,MHC, 1 dig ap rare, 1

zid parapet, 128animale;

Sat Dieci 2 1.5 3 5 1 transformator re eaelectric , 51 animale;

Oras Ineu 2 0.85 1 dig Cri ul Alb, 1 zidparapet Cri ul Alb;

Sat Vârfurile 2 10.3 1 1 regularizare Valea deLazuri;

Sat Moneasa 12 1 consolidare ValeaMoneasa;

Sat Alma 3 1Sat Buteni 5.1 1 0.5

Ora Sebi 0.03 0.15 0.15 1 MHC, 1 regularizareValea Sebi ;

Sat Bârsa 1 2 0.5 52 animale moarte;

Sat Bocsig 4.04 0.56cablu re ea telefonie 2

km, transfromatorre ea electric ;

Sat Pilu 0.51 dig stâng + drept

Cri ul Alb i CanalulMorilor;

Sat Dezna 0.5 1 0.25 0.1 1 regularizare ValeaDezna;

Sat Chi india 4.7 3 consolidare + praguriValea Chi india;


Pagina 73 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

Sat H lm gel 42 stâlpi re ea electric ,consolidare + praguri

lm gel;

Sat Ple cu a 6.3 1 2.5 3.52 stâlpi re ea electric ,1 regularizare Valea

ele, 107 animale;com.Suplacu

de Barc u 115 5,37 3,00 1 ob.ec., 1ob.ind.

com.Balc 12 2,6 1 3,62 2,50 1 ob.eccom.Abram 54 3,5 3 14,40 7,30 4 ob.ec

oraMarghita 83 2,39 0,50 5 ob.ec., 8 ob.

ind. 2 constr.hidroteh.

com.Abr mu 125 2 4,50 2,00 1 constr.hidroteh.;com.Chi laz 83 10 22,53 13,35 4 ob.ec 1 constr.hidroteh.;com.Ciuhoi 31 9,02 2,73 1 ob.ec 2 constr.hidroteh.;

ora S cuieni 78 1,0 5 6 ob.ec. 1 constr.hidroteh.;com.Pope ti 74 24,4 3 2,51 2,10 6 ob.ec.com.T uteu 79 2,3 3 28,20 1,70 2 ob. ec 2 constr.hidroteh.;

com.Buduslu 15

com.S lard 5,29 2 constr.hidroteh.;com.Derna 0,56 2,00

com.Biharia 1 constr.hidroteh.;com. inteu 4,4

Cri ul Albapr. 2000

Sat Grohotele 3 0,35ComunaCriscior 200 Linie telefonic

- 1Comuna Baia 61 2,1 1,8


Pagina 74 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

de CriSat C ne ti 0,1Sat Va a de

Sus 0,1

Sat Ciungani 0,1 2Sat Pr leni 0,08

SatBasarabasa 6 0,5

Comuna Va ade Jos 20 0,02

Cale ferataArad-Brad - 1,

sta ie alimentarecu ap - 1, sta iede epurare - 1

SatProhodi te 4

Sat Ociu 0,1Sat Oci or 0,05ComunaRibi a 9 1,95 3 0,46 Stâlpi de curent

- 2Sat

Dup piatr 6

Sat Uib re ti 1

Sat Obârsa 30 1,5 3 Stâlpi de curent- 2

Sat Dobrot 6 1 0,05Sat Leaut 8 0,5 0,02

Sat Tiule ti 8 0,15Comuna 7 0,03 0,15


Pagina 75 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

Tome tiSat Steia 0,15

Ora Brad 0,22ComunaBl jeni 0,2

Comunalm gel 8 9,4 1 prag de fund,

consolidare malComuna

lmagiu 31 3,7 1 sec iune colmatat ,re ea canale ANIF

ComunaVârfurile 1 15,2 3 sec iuni colmatate

ComunaPle cu a 5 0,4

ComunaBrazii 2 sec iuni colmatate

ComunaGurahon 6 4,7 40 Re ea electric -

11 sp lare parapet, 1sec iune colmatat

ComunaAlma 3 1,5 7 2 sec iuni colmatate

ComunaDieci 1,2

ComunaDezna 3,5

ComunaChisindia 2

ComunaBârsa 2 1 bre dig

Comuna 7 0,3 0,65 2 obiective 1 dep ire coronament,


Pagina 76 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

Sebi re ea canale, sta ie depompare ANIF

Ora Ineu 78 6 2 0,2 1 obiectiv

1 sp lare parapet, 1prag fund. 1 dep irecoronament, 1 bre

dig, re ea canale, sta iede pompare ANIF

Comunaicula 6 1 bre dig

Comunailindia 1

ComunaTârnova 1 2 0,27 2 sec iuni colmatate

OraChi ineu Cri 2 2 obiective,

re ea electric -1

1 prag fund, re eacanale, sta ie depompare ANIF

Comuna Pilu 0,63 1 bre dig

Cri ulNegru apr.

2000

Sat Poiana 0,5 3Sat S li te de

Va u1,2 km protec ie de

malOra Va u 1 6,6 5Ora Nucet 13 1,0 2 1 obiectivSat B a 2,0 5 3,5 km protec ie malComunaCâmpani 0,25 km protec ie mal

ComunaLunca 1,2 0,1 km protec ie de

malSat Seghi te 0,9 1 0,05 km protec ie de


Pagina 77 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

malSat ti 0,4

Sat Hâr ti 1,0Sat Fâna e 5 1 obiectiv

Sat Sighi tel 1

Ora tei 0,21 km protec ie demal

ComunaRieni 0,6 3

ComunaBunte ti 1,0 2

Comunarpinet 7,1 17

ComunaPietroasa 12,4 27

Sat Chi u 2,1Sat Mo ti 3,0Sat Giule ti 2,1

ComunaDr ne ti 2,5 consolidare mal

Comunarcaia 0,5 1 0,2 km consolidare

malComuna

Finis 3 3,0 2 6,2 1 obiectiv 5,1 km protec ie mal

Sat Ioani 1Sat uncui 3,3 km protec ie mal

ComunaBudureasa 16,8 27 consolidare mal


Pagina 78 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

MunicipiulBeiu 3 2 obiective 0,23 km protec ie mal

Sat Delani 3,0 3 1 obiectivComunaCura ele 13,6 25

ComunaVârciorog 6,5 12

ComunaDobre ti 7,3 6

ComunaRo ia 3,0 4

Comunabe ti 1,8 7

Sat Sohodol 2,0Sat Gurbe ti 1 1,2 km eroziuni mal

ComunaRemetea 1 4,6 8

Sat Meziad 2,5 7 0,2 km consolidaremal

ComunaUileacu de

Beiu3,2 7 1 obiectiv

Sat For u 0,38Sat Prisaca 0,16Sat Borz 0,5 1 0,48 km protec ie malComuna

oimi 3,8 4

Sat Urvi de 8,0 1


Pagina 79 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

BeiuSat

Dumbr vi ade Codru

3,0 4

Sat Poclu ade Beiu 2,5

SatSânnicolaude Beiu

0,52 km protec ie mal

Sat Ursad 0,10 km protec ie malComuna

gani 4,5

ComunaCeica 1,2

Sat Che a 2,6Sat Petid 1

Sat Cop ceni 1,5Sat Rogoz 5 1,85 km eroziuni malComunaHolod 2,4

Sat Lupoaia 1,0Comuna

Husas u deTinca

1,0

ComunaBat r 10,72

ComunaCiumeghiu 1,56


Pagina 80 din 532


afectate

Drumafectat (km)

Nr. poduriafectate


afectat (km2)


(km2)

Obiectiveeconomice

afectateAltele

Comunapâlna 1 0,75 12,0 1,2 km eroziuni mal

Sat Suplacude Tinca 0,8

Sat Rohani 1Comuna

Tinca 7 5,9 1 obiectiv

Sat Giri uNegru 0,85 km eroziuni mal

ComunaOlcea 1

Comunama 1,7

ComunaIgne ti 3,2

ComunaBeliu 1 0,1

2 sec iuni colmatate, 1dep ire coronament, 1

bre digComunaCraiva 0,6

Comunaintea Mare 37 10,3 2 obiective 1 dep ire coronament,

1 bre digComunaMi ca 1 2 praguri fund

ComunaZerind 2 9,9 5,93


Pagina 81 din 532

INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE PRODUSE PE B.H. CRI URI ÎNULTIMII 35 DE ANI (1975-2010):

Case si Gospodarii 1704 bucTerenuri arabil 192.63 haDrumuri / osele/Str zi 356.32 kmFâne e 241.96 haPoduri i Pode e 287 bucOb.Ind.Unita i 57 bucRe ea electric /stalpi 2 km/4 stalpi/1 statie de epurare/1 statie de alimentare

CONCLUZII :

Ca o concluzie general privind inventarierea pagubelor fizice directe produse în ultimii 35de ani pe bazinul hidrografic Cri uri, se poate spune c pagubele nu au fost atat desemnificative, dupa cum urmeaza:

Aproximativ 1704 de case i gospod rii au fost afectate.Agricultura a reprezentat de asemenea un bun vulnerabil, de vreme ce au fostinundate in jur de 192.63 ha ha de p mânt si 241.96 ha de p uni, fâne e .Apoximativ 356.32 km de drumuri, osele i str zi, 287 de poduri si pode e de re eleelecticeau fost distruse.In jur de 57 de obiective industriale,2 km de retea electica, 4 stalpi, o statie de epuraresi o statie de alimentare

OBS : Situatia generala finala a inventarierii pagubelor in BH Crisuri a fost facuta doar pebaza datelor existente.


Pagina 82 din 532

CAPITOLUL 6 – SISTEMUL ACTUAL DE PROTEC IE APOPULA IEI I A BUNURILOR ÎMPOTRIVA

INUNDA IILOR

6.1. Introducere

6.1.1. Amenaj ri structurale existente pentru reducerea riscului la inunda ii

Principalele lucr ri hidrotehnice cu rol de ap rare împotriva inunda iilor, din spa iulhidrografic Cri uri, sunt urm toarele (Sinteza cadastral 2005-2010) :

- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 milmc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Luga u, Tileagd, T ut,Dr gan i Le u ;

- 72 de acumul ri nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, dincare 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic,

ma da, C rand, Andrid, S lard, Chier, Ginta ;

Astfel, în total exist 150 de acumul ri permanente i nepermanente, cu un volum total de640 mil.mc, din care 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.

- 3 deriva ii, mai insemnate cu rol de ap rare, în lungime de total de 185,6 km i undebit total instalat de 182,5 mc/s (Canalul Beliu-Cermei, Canalul Colector, CanalulMorilor) ;

- 540 lucr ri de regularizare a albiilor, în lungime total de 1245,3 km;- 251 lucr ri de îndiguiri, cu lungimea total de 796,8 km ;- 1946 lucr ri de consolidarea albiei minore, în lungime total de 292,7 km ;

Principalele lucr ri în domeniul lucr rilor de desecare i de combaterea eroziunii solului sunt:- Lucr ri de desec ri pe o suprafa de 341 500 ha ;- Lucr ri de combaterea eroziunii solului pe o suprafa de 576 000 ha.

O parte a infrastructurii de ap rare se afl în administrarea Administra iei Bazinale de ApeCri uri :- 12 acumul ri permanente cu un volum total de 74,2 mil. mc ;- 26 acumul ri nepermanente cu o capacitate de 141,5 mil. mc ;- 716,5 km diguri de ap rare pentru localit i, obiective economice, terenuri agricole, etc ;- 1.242 km regulariz ri i consolid ri de albii ;- 1 priz de ap industrial , Qinst = 9,0 mc/s ;- 80 construc ii de exploatare.


Pagina 83 din 532

Aceste lucr ri se vor prezenta mai detaliat în capitolul urm tor.

6.1.2. M suri nestructurale

surile nestructurale constituie o component a protec iei împotriva inunda iilor icompleteaz m surile structurale in vederea reducerii vulnerabilit ii, respectiv mic orareapoten ialului de pagube produse de inunda ie.

surile nestructurale constau în:

dezvoltarea de sisteme informa ionale de avertizare i prognoz a viiturilor i asistemelor decizionale de ac iune operativ în timpul i dup producereainunda iei;stabilirea de reguli de exploatare a acumul rilor bazate pe informa ii prognosticeasupra caracteristicilor, duratei i momentului producerii viiturii;planificarea i gestiunea teritoriului amenin at de inunda ii prin :- zonarea i managementul albiei majore ;- elaborarea h ilor de risc ;- introducerea restric iilor de realizarea a unor noi construc ii în albia

inundabil ;- precizarea restric iilor în autoriza iile de construc ie;- re inerea apei în sol prin planificarea utiliz rii terenului agricol în mod

adecvat.reforma institu ional :- realizarea unui cadru legal de func ionare i coordonare a institu iilor

responsabile cu elaborarea strategiilor i deciziilor operative la nivel local,bazinal regional i na ional ;

- actualizarea i/sau elaborarea de regulamente, planuri de ac iune operativ imodele de interven ie (simul ri) pentru scenarii de evenimente, precum isisteme de cooperare cu ap rarea civil i popula ia ;

- activit i de con tientizare a popula iei situate în zonele inundabile ifactorilor de decizie la nivel local i niveluri superioare, privind m rimeariscului de inunda ie, pagubele poten iale, pericolul pierderilor de vie iomene ti, modurile de interven ie i de ap rare, mijloacele i metodele deatenuare a efectelor inunda iei dup producerea evenimentului;

dezvoltarea unor instrumente economice :- asigur ri de bunuri materiale prin societ ile de asigurare ;- elaborarea unor criterii de evaluare corect a pagubelor i de desp gubire.


Pagina 84 din 532

Figura 6.1 - Lucr ri hidrotehnice din b.h. Cri


Pagina 85 din 532

Dintre m suri nestructurale aplicate pentru gestionarea situa iilor de criz în caz de inunda ii,cel mai bine dezvoltate sunt Planurile de ap rare împotriva inunda iilor.În conformitate cu legisla ia în vigoare, la nivelul fiec rui district de bazin hidrografic seîntocmesc Planuri bazinale de ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor, seceteihidrologice, accidentelor la construc ii hidrotehnice i polu rilor acidentale i Planurijude ene de ap rare împotriva inunda iilor, fenomenelor meteorologice periculoase,accidentelor la construc iii hidrotehnice i polu rilor accidentale.Comitetele municipale, or ene ti i comunale pentru situa ii de urgen întocmesc planuri deap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor i polu rilor accidentale, cu asisten tehnic dinpartea unita ilor de gospod rire a apelor din cadrul ANAR. Planul de ap rare al comitetuluijude ean reprezint o sintez a planurilor comitetelor i ale obiectivelor, a planurilorsistemelor hidrotehnice. Planurile de ap rare pe bazine hidrografice se constituie prinasamblarea planurilor jude ene de ap rare i se întocmesc de c tre administra iile bazinale deApe, se verific de c tre Administra ia Na ional "Apele Române" i se aprob de Comitetulministerial pentru situa ii de urgen .Planurile de ap rare împotriva inunda iilor se refer la m surile care trebuie luate în cele treifaze de desf urare:

A. suri preventive i de preg tire înainte de inunda ie;B. suri operative în perioada de inunda ie;C. suri de refacere i restabilire a vie ii normale.

A. surile preventive i de preg tire înainte de inunda ie cuprind urm toarelesec iuni :

Organizarea sistemului informa ional de gestiune a inunda iei se realizeaz prin cele doucomponente:

- Subsistemul de avertizare, prognoz i informare hirometeorologic ;- Subsistemul de decizie i ac iune pentru gestionarea crizei.

Subsistemul de avertizare, prognoza i informarea hidrometeorologic se asigur detre: compatimentele specializate din cadrul autorit ilor bazinale de ape (biroul de

hidrologie i hidrogeologie, dispeceratul Administra iei Bazinale de Ape Crisuri),dispeceratul central al Administra iei Na ionale „Apele Române”, Institutul Na ional deHidrologie i Gospod rire a Apelor, Agen ia Na ional de Meteorologie.Sistemul informa ional hidrometeorologic const în observarea, m surarea, înregistrarea iprelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea prognozelor, avertiz rilor ialarm rilor, precum i în transmiterea acestora factorilor implica i în managementulsitua iilor de urgen , conform schemei fluxului informa ional definit în planurile de ap rarebazinale, in vederea lu rii deciziilor i m surilor acestora.Schema sinoptic a sistemului informa ional hidrometeorologic pe ansamblul fiec rui district


Pagina 86 din 532

de bazin hidrografic, con ine urm toarele date i informa ii referitoare la:• unit ile meteorologice i hidrologice din bazin;• comitetele jude ene, municipale, or sene ti, comunale;• obiectivele care trebuie avertizate direct;• legaturile cu Centrul operativ al Administra iei Na ionale “Apele Române”, (ANAR)

Institutului Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor (INHGA) i cu CentrulOperativ pentru situa ii de urgen a din Ministerul Mediului i P durilor (MMP),precum i cu Administra iile Bazinale de Ap vecine i organele de resort din rilevecine.

La nivelul ANAR, sistemul informa ional este bazat pe o Re ea Na ional de Transmisie adatelor de gospod rire apelor, structurat pe sistem piramidal pe 4 niveluri:

• nivelul 4 – nivelul local care include unit i de producere a datelor (sta ii hidrometricei de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor sta ii de colectare jude ene);

• nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial i sub-bazinal care include unit ile decolectare a datelor hidrologice (SGA si sta ii hidrologice), aflate in subordineaAdministra iilor Bazinale de Ap ;

• nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale dincadrul Administra iilor Bazinale de Ap ;

• nivelul 1 – nivelul na ional care cuprinde Centrul Na ional de decizie de la nivelulAdministra iei Na ionale „Apele Romane”, INHGA i Ministerului Mediului i

durilor.

Prin acest sistem sunt transmise atât informa ii operative - fluxul rapid (date hidrologice,privind polu ri accidentale, accidente la construc iile hidrotehnice, etc.), cât i informa ii înflux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).Ca regul , la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informa ilor este reprezentatde serviciile de dispecerat pentru gospod rirea apelor, care, în afara rolului de cunoa tere aevenimentelor în derulare din jurisdic ia lor, au de asemenea rolul de a coordona ac iunile de

spuns în concordan cu deciziile respectivei administra ii bazinale de gospod rire a apelor.Întregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, având în vedere c el transmite iproceseaz informa ii referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la lucr rilehidrotehnice sau polu ri accidentale. Informatiile furnizate de acest sistem, fundamenteazdeciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.Sistemul informa ional ANAR asigur urm toarele func ii:

• colectarea datelor i informa iilor• stocarea datelor i informa iilor• transmiterea datelor i informa iilor• diseminarea datelor i informa iilor• procesarea datelor i informa iilor


Pagina 87 din 532

• structuri de interven ie

La nivel judetean, deciziile i interven ia propriu-zis , sunt gestionate pe scar ierarhic de laComitetul Judetean pentru situa ii de urgen , pân la Comitetele Locale pentru situa ii deurgen constituite la nivelul municipiilor, ora elor i al comunelor i al centrelor operative.Componenta tehnic a unei decizii în caz de inunda ii revine cu prioritate autorit ii bazinalede gospod rire a apelor.La nivel superior, func ioneaz Comitetul Ministerial pentru Situa ii de Urgen pe lângMinisterului Mediului i P durilor, comitet care avizeaz deciziile majore luate în teritoriu.Centrul Na ional de Prognoz Hidrologic din INHGA elaboreaz prognoze hidrologice pecare le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului i P durilor i laCentrele operative bazinale.În cadrul Administra iei Bazinale de Ape Cri uri activitatea de hidrologie-hidrogeologieeste organizat pe 5 sta ii hidrologice :

- sta ia hidro Marghita - în bazinul Barc u i Ier- sta ia hidro Oradea, în baz. Cri ului Repede- sta ia hidro Beiu , în bazinul Cri ului Negru superior i mijlociu- sta ia hidro Brad pe Cri ului Alb superior- sta ia hidro Ineu în bazinul mijlociu i inferior al Cri ul Alb, precum i afluen ii de

stânga din bazinul inferior al Cri ului NegruRe eaua hidrometric din cadrul bazinului hidrografic Cri uri cuprinde :

- 82 sta ii hidrometrice pe râuri pentru m sur tori de nivele i de debite- 24 sta ii hidrometrice pe lacuri de acumulare- 70 posturi pluviometrice- 11 platforme i profile nivometrice

Serviciile hidrologice din cadrul administra iilor bazinale de apa elaboreaz prognozehidrologice pe cursurile de apa i sta iile hidrometrice din bazin, din care s rezulte situa ia lazi, prognoza pentru 24 de ore i valorile culmina iei raportate la cotele de ap rare, pe care letransmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminatela obiectivele hidrotehnice i la Comitetele locale, prin Inspectoratele jude ene pentru situa iide urgen .Lista sta iilor meteorologice i a posturilor pluviometrice avertizoare din b.h. Cri uri esteprezentat in tabelul urm tor (Tabel 6.1.)


Pagina 88 din 532

Tabel nr. 6.1.Nr.crt.

Denumirea sta ieisau postuluipluviometric

Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2) Obiectivul la careau fost stabilite Obiective avertizate directComuna Jude iA=Aten ie iI=Inunda ie iE=Evacuare

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Bl jeni Bl jeni HD 10/1 20/3 30/6 Bl jeni, BuceaCom.loc.de ap rare Bl jeni,

Bucea, forma ia Brad-Hunedoara

2 Cri cior Cri cior HD 15/3 25/3 35/6 Cri cior, Brad Idem3 Va a de Jos Va a de Jos HD 15/3 25/3 35/6 Va a de Jos Idem

4 Gurahon Gurahon AR 15/3 25/3 30/6 Gurahon , Brazi Com.loc. de ap rare Gurahon ,Brazi, forma ia Gurahon -Brazi

5 Bocsig Bocsig AR 15/3 45/6 50/6 Bocsig, Ineu,Ac.Rovina, Pesc riei

Com.loc. de ap rare col.7 –sistemul IELIF Ineu – forma ia

Chier

6 Ineu st.meteo. Or.Ineu AR 15/3 45/6 50/6 Ora Ineu Com. Ineu i Form. Chier iIneu IELIF

7 Chi ineu Cri Ch.Cri AR 15/3 40/3 55/6 Ch.Cri – Form. Com.loc. de ap rare Ch.Cri –forma ia Ch.Cri

8 Sântana Sântana AR 16/3 40/3 55/6 Com.Sântana –sistem de desecare

Com.loc. de ap rare Sântana –forma ia de ap rare Ch.Cri

9 Sicl u Gr niceri AR 20/3 40/3 55/6 Com.Gr niceri Com.loc. de ap rare Gr niceri,IELIF Curtici

10 ebea st.meteo Baia de Cri HD 15/3 25/3 30/6 Com.Baia de Cri Com.loc. de ap rare Baia deCri – forma ia Brad

11 Bulze ti de Sus Bulz.de Sus HD 10/1 26/3 32//6 Bulze tii de Sus,Râbi a

Com.loc. de ap rare col.87–forma ia Brad

12 Râbicioara Râbi a HD 10/1 25/3 30/6 Râbi a Com.loc de ap rare Râbi a –forma ia Brad

13 Buce Buce HD 15/3 30/3 35/6 Buce – Bl jeni Com.loc de ap rare Buce –Bl jeni – forma ia Brad

14 Va a de Sus Va a de Sus HD 15/3 35/3 45/6 Va a de Jos – Sus Com.loc. de ap rare Va a de Jos


Pagina 89 din 532

Nr.crt.



0 1 2 3 4 5 6 7 8– forma ia Brad

15 Gro i Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Vârfurile, Gro i,Lazuri

Com.loc. de ap rare Vârfurile –forma ia Brad

16 Avram Iancu Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Avram Iancu, Poiana, Com.loc. de ap rare Vârfurile –forma ia Brad

17 lmagiu lmagiu AR 15/3 35/3 45/6 H lmagiu, H lm hel,ne ti

Com.loc. de ap rare H lmagiu –lm gel – forma ia Brad

18 lm gel lmagiu AR 15/3 35/3 45/6 Brusturi

19 Brazi Brazi AR 15/3 35/3 45/6 Brazi, Gurahon ,Seca , Iacobini

Com.loc. de ap rare Gurahon –forma ia Seca

20 Moneasa Izoi Moneasa AR 15/3 25/3 30/6 Moneasa, BohaniSebi

Com.loc de ap rare Moneasa –Dezna, Sebi – forma ia Sebi

21 nu a Moneasa AR 15/3 25/3 40/6 Moneasa, BohaniSebi

Com.loc de ap rare Moneasa –Dezna, Sebi – forma ia Sebi

22 Chi india Chi india AR 15/3 25/3 40/6 Chi india, P eni,Buteni

Com.loc ap rare Chi india,Bunteni – forma ia Sebi

23 Sebi Or.Sebi AR 15/3 25/3 40/6 Ora Sebi Com.loc. ap rare Sebi –forma ia Sebi

24 Nad Tau AR 15/3 25/3 30/6 Ac. Tau – Nad ,Tau Com.loc. Tau – forma ia Tau

25 Tau Tau AR 25/6 45/6 65/6 Ac. Tau , Com.ilindia, Luguz u

Com.loc. ap rare Tau – ilindia– forma ia Tau

26 Chier Târnova AR 30/6 50/6 70/6 Ac. Chier, Târnova,Chier

Com.loc. ap rare Târnova –forma ia Chier

27 Târnova Târnova AR 15/3 30/3 40/3 Ac. Chier, Târnova,Chier


28 Pâncota Pâncota AR 20/3 40/3 50/6 Pâncota - Seleu Com.loc. ap rare Pâncota –forma ia Chier


Pagina 90 din 532

Nr.crt.



0 1 2 3 4 5 6 7 8

29 Lazuri de Beiu L. de Beiu BH 20/6 40/6 55/6 Lazuri de Beiu Com.loc. a rare Lazuri deBeiu – forma ia Beiu

30 Zerind Zerind BH 15/3 40/3 55/6Zerind, Iermata,Mi ca, T ma da,

Avram Iancu

Com.loc. ap rare Zerind, Mi ca,Avram Iancu – forma ia Zerind

31 Talpo Bat r BH 15/3 40/3 55/6 Talpo , Tau , Bat r Com.loc. ap rare Bat r –forma ia Zerind

32 Tinca Tinca BH 15/3 40/3 55/6 Tinca, Belfir, Giri ,Gurbediu, Râpa

Com.loc. ap rare Tinca –forma ia Tinca

33 Cri cior de Sus Cr. De Sus BH 10/1 25/3 36/- Cr. de sus-jos Com.loc. ap rare Cr. de jos –forma ia Beiu

34 a Or.Nucet BH 15/3 35/3 50/6 Ora Nucet, B a,Câmpani, Or. tei

Com.loc ap rare col.7 –forma ia Beiu

35 tei tei BH 15/3 38/3 50/6 Ora ul tei Com.loc ap rare col.7 –forma ia Beiu

36 Su ti – Bihor Su ti BH 10/1 25/3 35/6 Va u - Lunca Com.loc. ap rare Va u, Lunca– forma ia Beiu

37 Pietroasa Pietroasa BH 20/6 45/6 50/6 Pietroasa – Bunte ti,Rieni, Dr ne ti

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beiu

38 Fini Fini BH 15/3 25/3 45/6 Fini Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beiu

39 Pocola Pocola BH 25/6 40/6 55/6 Pocolo Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beiu

40 be ti be ti BH 15/3 25/3 35/6 be ti, Remetea,Pocolo, Ro ia


41 Budureasa Budureasa BH 15/3 35/3 40/6 Budureasa, Cur ele,Ora Beiu


42 Beiu Beiu BH 15/3 35/3 45/6 Ora Beiu Com.loc. ap rare col.7 –


Pagina 91 din 532

Nr.crt.



0 1 2 3 4 5 6 7 8forma ia Beiu

43 Pomezeu (Co deni) Pomezeu BH 15/3 40/3 50/6 Pomezeu, ac.Co deni,Holod, ac.Ginta

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

44 Holod st.meteo Holod BH 15/3 35/6 50/6 Holod, ac.Ginta Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

45 Luncasprie am. Dobre ti BH 15/3 30/3 45/6Dobre ti,

ac.Luncasprie,Pomezeu, Co deni


46 Hidi el Dobre ti BH 15/3 30/3 45/6 Dobre ti, ac.Sâmb ta Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

47 Ceica Ceica BH 15/3 35/3 50/6Ceica, Sâmb ta,

Dr ge ti, ac.Sâmb ta– Ginta


48 Husas u de Tinca H. de Tinca BH 20/3 40/3 55/6 H. de Tinca Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

49 Dumb. de Codru oimi BH 15/3 25/3 30/6 oimi Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

50 Said Craiva AR 15/3 25/3 30/6 Craiva, ac.Sarti a Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beliu

51 Ucuri Olcea BH 15/3 25/3 30/6 Olcea, ac.Frunzi Com.loc. ap rare Olcea –forma ia Tinca

52 ma ma AR 15/3 25/3 40/6 Halma , Beliu Com.loc. ap rare Beliu –forma ia Beliu

53 Archi Archi AR 15/3 30/3 40/6 Archi , Beliu Com.loc. ap rare Beliu –forma ia Beliu

54 Morlaca Hen Poieni CJ 15/3 30/3 45/6 Poieni, S cuieu,Sâncrai

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Huedin

55 Vân tori Ciucea CJ 15/3 25/3 35/6 Ciucea Com.loc. ap rare col.7 –


Pagina 92 din 532

Nr.crt.



0 1 2 3 4 5 6 7 8forma ia Huedin

56 Borod Borod BH 15/3 30/3 40/6 Borod, Au eu Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

57 Serani Borod BH 15/3 24/3 30/6 Borod, Au eu Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

58 Zece Hotare uncuiu BH 15/3 40/3 50/6 uncuiu , Ro ia Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

59 ea tileu BH 15/3 25/3 30/6 tileu Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

60 Ale d Or.Ale d BH 15/3 30/3 40/6 Ale d Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

61 Bor a dat BH 15/3 30/3 45/6 dat, O orhei Com.loc ap rare col.7 –forma ia Oradea

62 Cop cel Cop cel BH 15/3 25/3 35/6 Cop cel, S dat Com.loc ap rare col.7 –forma ia Oradea

63 ad Dr ge ti BH 15/3 25/3 35/6

Dr ge ti, Hidi .deSus, B ile Felix,

ac.Hidi el, ac.1 Mai,Oradea

Com.loc ap rare col.7 –forma ia Oradea

64 Sânmartin Sânmartin BH 15/3 35/3 50/6

Dr ge ti, Hidi .deSus, B ile Felix,

ac.Hidi el, ac.1 Mai,Oradea


65 Miersig Husas u deTinca BH 15/3 35/3 50/6 Husas u de T.,

ac.MiersigCom.loc. ap rare col.7 –

forma ia Tinca

66 a Nojorid BH 15/3 25/3 35/6 Nojorid, ac.Olcea,auaieu, ac.Gepiu

Com.loc.ap rare col.7 –forma ia Oradea

67 Bor Bor BH 15/3 30/3 70/6 Bor Com.loc.ap rare col.7 –


Pagina 93 din 532

Nr.crt.



0 1 2 3 4 5 6 7 8forma ia Oradea

68 Cefa Cefa BH 15/3 30/3 70/6 Cefa Com.loc.ap rare col.7 –forma ia Oradea

69 Valc u de Sus Valc u de Jos SJ 15/3 25/3 35/6 Valc u de Jos, Plopi ,Nu fal u

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Nu fal u

70 Nu fal u Nu fal u SJ 15/3 30/3 40/6 Nu fal u, Marca Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Nu fal u

71 Marca Marca SJ 15/3 30/3 40/6 Marca, Suplacu deBarc u


72 Marghita Marghita BH 15/3 30/3 40/6 Marghita Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Marghita

73 Abram Abram BH 15/3 30/3 50/6 Abram, Marghita Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Marghita

74 lard lard BH 15/3 35/3 45/6 lard, Biharia,Diosig

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia S lard

75 Drighiu lma d SJ 15/3 25/3 35/6 lmajd Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Nu fal u

76 Pope ti Pope ti BH 15/3 30/3 35/6 Pope ti, T uteu,ac.Bistra, Marghita

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Pope ti

77 durea Neagr Ale d BH 15/3 25/3 35/6 durea Neagr ,Pope ti, Ale d

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Ale d, Marghita

78 Vii oara Vii oara BH 15/3 25/3 30/6 Vii oara – Marghita Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Marghita

79 dar Spinu BH 15/3 25/3 35/6 Spinu Com.loc. ap rare col.7 –forma ia S lard

80 rsig Chi laz BH 15/3 25/3 60/6 Chi laz Com.loc. ap rare col.7 –forma ia S lard

81 ua d ua d SM 15/3 40/3 65/6 ua d, Andri , Com.loc. de ap rare col.7 –


Pagina 94 din 532

Nr.crt.



0 1 2 3 4 5 6 7 8ac.Andrid, S lacea IIELIF Carei

82 cuieni cuieni BH 15/3 30/3 45/6cuieni, Diosig,

ac.Galo petreu,ac. imian

Sistem IIELIF

83 Andrid Andrid SM 15/3 25/3 65/6 Andrid, ac.Andrid,Tarcea, Cherechiu Com.loc. ap rare col.7

84 Beliu Beliu AR 15/3 30,/3 40/6 Agi , Beliu,ac.C rand

Com.loc ap rare Beliu –forma ia Beliu

85 Cermei Cermei AR 15/3 25/3 60/6 Cermei, Apateu,Sepreu , Mi ca

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Zerind

86 Igne ti Igne ti AR 15/3 30/3 45/6 Igne ti, C rand,ac.C rand

Com.loc ap rare col.7 –forma ia Beliu

87 Ciumeghiu Ciumeghiu BH 20/3 40/3 55/6 Ciumeghiu – AvramIancu

Com.loc. ap rare col.7 Salonta –forma ia Zerind

88 Salonta Salonta BH 20/3 40/3 55/6 Ora Salonta Com.loc. ap rare col.7 Salonta –forma ia Zerind

89 Cociuba Mare CociubaMare BH 15/3 25/3 50/6 Cociuba Mare, Tinca,

ac.C rand, IrinaCom.loc. ap rare Cociuba Mare

– forma ia Tinca

90 St.Meteo.Huedin Huedin CJ 15/3 30/3 40/6 Ora Huedin, Poieni Com.loc. ap rare Huedin –forma ia Huedin

91 Ciucea Ciucea CJ 15/3 35/3 50/6 Ciucea, Bratca, VaduCri ului

Com.loc. ap rare Huedin –forma ia Huedin

92 Vadu Cri ului VaduCri ului BH 15/3 40/6 50/6

Vadu Cri ului,Au eu, Ale d,

ac.Tileagd, Luga ,balastiera Tileagd

Com.loc. ap rare col.7 Bihor –forma ia Ale d

93 Tileagd Tileagd BH 15/3 25/3 40/6 Tileagd, Ineu,orhei

Com.loc. ap rare Oradea –forma ia Oradea


Pagina 95 din 532

Nr.crt.



0 1 2 3 4 5 6 7 8

94 St.Meteo.Oradea Oradea BH 15/3 25/3 40/6 Municipiul Oradea Com.loc. ap rare Oradea –forma ia Oradea

95 Morlaca (Carier ) Poieni CJ 10/1 25/3 30/6 Poieni, Cr.Morlaca Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Huedin

96 chi ele Marg u CJ 15/3 25/3 30/6 rg u, Poieni,cuieu

Com.loc. ap rare Marg u –forma ia Huedin

97 Stâna de Vale Budureasa BH 15/3 25/3 30/6Stâna de Vale,

ac.Le u, Budureasa,Bulz, Cur ele, Beiu

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia de ap rare ac.Le u,

forma ia Ale d

98 Le u aval Bulz BH 15/3 25/3 40/6 Bulz, MH Munteni Com.loc. ap rare Bulz –forma ia Le u

99 Valea Dr ganului Poieni CJ 15/3 30/3 40/6 Poieni, S cuieu Com-loc. ap rare col.7 –forma ia Huedin


Pagina 96 din 532

Transmisia datelor este asigurat de infrastructura existent la sediul fiec rei administra iibazinale, reprezentat prin:

• reteaua de radiotelefonie• reteaua de telefonie fixa si mobila, scanner si fax;• reteaua de calculatoare existenta si legaturile cu sistemele de gospodarire a apelor de

la nivelul fiecarui judet din bazin;• reteaua VPN dintre Directiile bazinale si ANAR.

In legatur cu subsistemul de decizie i ac iune pentru gestionarea crizei existstructuri de interven ie, compuse din:

• Sistemele de Gospod rire a Apelor, care au constituite, la nivel de jude e, forma ii deinterven ie operativ (utilaje i personal);

• Sistemele hidrotehnice i forma iile de interven ie ale acestora;• Inspectoratele Jude ene pentru Situa ii de Urgen cu personal specializat în

interven ii la inunda ii;• Consiliile locale pentru situa ii de urgen ale unitatilor administrativ – teritoriale prin

forma ii proprii de interven ie

Planul de aparare împotriva inunda iilor, ghe urilor, secetei hidrologice, accidentelor laconstruc iile hidrotehnice i polu ri accidentale ale bazinului hidrografic Cri uriDe in torii, cu orice titlu, de baraje i de alte construc ii hidrotehnice a c ror avariere saudistrugere poate pune în pericol popula ia i bunurile sale materiale, obiectivele sociale icapacit ile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obliga i s leîntre in , s le repare i s le exploateze corespunz tor, s doteze aceste lucr ri cu aparaturde masur i control necesar pentru urm rirea comport rii în timp a acestora, s instalezesisteme de avertizare-alarmare a popula iei în caz de pericol i s organizeze activitatea desupraveghere, interven ie i reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autoriza iile degospod rire a apelor, a planurilor de ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor i accidentelorla construc ii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localit ilor i a obiectivelordin aval de baraje, în caz de accidente la acestea i planurilor de prevenire i combatere apolu rilor accidentale.În baza ordinului comun 1422/192/2012 al Ministerului Administratiei si Internelor si alMinisterului Mediului si Padurilor a fost întocmit “Planul de ap rare privind gestionareasitua iilor de urgen generate de inunda ii, fenomene meteorologice periculoase, accidente laconstruc ii hidrotehnice i polu ri accidentale al Bazinului Hidrografic Cri uri”.În vederea conducerii unitare a tuturor ac iunilor de ap rare în cadrul b.h.Cri uri s-aconstituit Comandamentul de ap rare bazinal care include factori de conducere cu putere dedecizie i personal tehnic operativ.

Planul de ap rare la nivelul bazinului Cri uri are urm torul con inut:- Tabel nominal al personalului Aministra iei Bazinale de Apa Cri uri care este implicat in

ac iunile de ap rare (conducerea, dispecarat, personal tehnic)


Pagina 97 din 532

- Situatia privind mijloacele de comunica ie existente la dispeceratul bazinal i ladispeceratele sistemelor de gospod rire a apelor, precum i cele ale principalilorde in tori de construc ii cu rol de ap rare împotriva inunda iilor (A.N.I.F., sistemulenergetic, prim rii).

- Componen a Comitetelor Judetene pentru situa ii de urgenta (care substituie comisiilejude ene de ap rare) i ale secretariatelor tehnice permanente, corespunz toare jude elorBihor, Arad, Hunedoara, Cluj, S laj, Satu Mare ;

- Lista celor 93 de sta ii hidrometrice din re eaua na ional i de exploatare, aferentebazinului hidrografic Crisuri, cu precizarea datelor referitoare la : localizarea sta iei, cotede declan are a starii de ap rare (cota de aten ie, cota de inunda ie, cota de pericol),nivelul maxim înregistrat / anul , obiectivele ap rate i obiectivele avertizate direct.

- Graficele de corela ie a nivelurilor i a timpului de propagare pe râu, între sta iilehidrometrice succesive.

- Regulamentele de exploatare pe timp de ape mari pe râurile: Cri ul Alb, Cri ul Negru,Cri ul Repede i Barc u.

- Schemele sinoptice ale sub-bazinelor hidrografice Cri ul Alb, Cri ul Negru, Cri ulRepede i Barc u.

- Schema de flux a Sistemului informa ional hidrometeorologic al bazinului Cri uri- Harta Sistemului informa ional hidrometeorologic al bazinului Cri uri- Profile longitudinale pe cursuri de ap- Regulamentul de ap rare împotriva inunda iilor produse de cursurile de ap

transfrontaliere- Regulamentul privind transmiterea reciproc a datelor i informa iilor meteorologice i

hidrologice între România i Ungaria.

Planurile de avertizare-alarmare a popula iei, obiectivelor economice i sociale situate înaval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construc iile hidrotehnice, se întocmescpentru toate barajele care îndeplinesc cel pu in una dintre condi iile: în imea de la talveg lacoronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existen a în aval alocalit ilor i obiectivelor la distan e mai mici de 10 km de sec iunea barajului (Dr gan,Luga u, Tileagd, Le u, T ut, etc), sau chiar i la acele baraje mai mici, care prin avarierea lorpot produce pierderi de vie i omene ti i importante pagube materiale în localit ile sau laobiectivele situate în aval. Aceste planuri sunt anexe ale Planului bazinal.Planurile se întocmesc de c tre de in torii/administratorii lucr rilor prin proiectan i despecialitate, se avizeaz de c tre Inspectoratul Jude ean pentru situa ii de urgen i de c treAdministra ia Bazinal de Ape, pentru baraje ce apar in ter ilor sau de c tre Administra iaNa ional «Apele Române» pentru lucr rile care îi sunt concesionate, apoi sunt supuseaprob rii Comitetului Jude ean pentru situa ii de urgen sau Comitetului Ministerial pentrusitua ii de urgen . Con inutul planului se refera la :- descrierea amenaj rii i a barajului care realizeaz reten ia;- ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile;- descrierea sistemului informa ional, inclusiv a celui de avertizare sonor ;


Pagina 98 din 532

- situa iile i decizia de declan are a sistemului de alarm i responsabilit i privind luareadeciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate;

- ile de transmitere a deciziilor, responsabilit ile i modul de ac ionare a sistemului dealarmare;

- pentru localit ile din aval, în care exist sisteme de avertizare: tipul de semnal pentrudiferite situa ii critice, locurile unde sunt afi ate pentru popula ie deciziile, m surile,obliga iile cet enilor;

- suri ce se iau la atingerea pragurilor critice;- suri de protec ie a popula iei împotriva undelor de rupere: evacuarea i dispersarea în

zone neinundabile, protec ia împotriva intemperiilor, asisten medical , asigurarea cumateriale i alimente etc.

- tabelul, pe comisii locale, cu localit ile, cartierele, agen ii economici i institu iilepublice care se evacueaz preventiv, în caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuriaferente), mijloacele de transport i locul de dispersare a acestora;

- tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construc iilor în caz de pericol deavariere (adresele i telefoanele)

- planurile de situa ie 1:10.000 sau 1:25.000, dup caz, cu trasarea zonelor de afectare dup60 minute, ca i zona maxim de afectare, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei derupere calculate în ipoteza "lac plin" i rupere 100%;

- planurile de situa ie, pentru zona afectat la avariere medie 50%. Pe planuri suntamplasate obiectivele economice i sociale periclitate, mijloacele sonore de alarmare,centrul de comand a acestora, zonele i c ile de evacuare a popula iei i animalelor înafara zonei periclitate;

- profilul longitudinal al curbei suprafe ei libere a undei de rupere, cu precizarea timpuluide parcurgere i a pozi iei obiectivelor periclitate;

- schemele sinoptice informa ionale de supraveghere a comport rii construc iilorhidrotehnice i a aparaturii de m sur

- schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologic a construc iilor hidrotehnice;- schemele sinoptice de avertizare a obiectivelor periclitate în caz de avariere.

Asigurarea, preg tirea i organizarea for elor, mijloacelor i materialelor de ap rare,const în:- organizarea forma iilor locale de ap rare nominalizate la obiective;- planuri de instruire a forma iilor locale pe tipuri concrete de viituri posibile;- organizarea de simul ri;- verificarea periodic a mijloacelor tehnice, a stocurilor de ap rare;- verificarea st rii tehnice a lucr rilor structurale de ap rare;Exercitiile de simulare au ca scop verificarea fluxului informational-decizional de ap rareîmpotriva inunda iilor i imbunat irea colabor rii, în situa ii de criz , dintre Administra iaBazinal de Ape Cri uri i Comitetele Jude ene i Locale pentru Situa ii de Urgen .

Stabilirea m rimilor caracteristice de ap rare, zonale i locale – Pragurile critice


Pagina 99 din 532

rimile caracteristice de ap rare împotriva inunda iilor sunt:- rimi zonale de avertizare, stabilite la sta iile hidrometrice i la posturile pluviometrice

situate în amonte de obiectivele periclitate, pentru precipita ii, niveluri sau debite;- rimi locale de ap rare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub form de niveluri sau

debite M rimile caracteristice de ap rare sunt definite astfel:

Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de ap

- cota fazei I de ap rare – în situa ia în care nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;- cota fazei a II-a de ap rare – în situa ia în care nivelul apei ajunge la jum tatea în imii dintre cota fazei I i cea a fazei a III-a de ap rare;- cota fazei a III-a de ap rare – în situa ia în care nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului corespunz tor probabilit ii de dep ire pentru care s-a proiectat digul respectiv.

Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de ap :

- cota de aten ie – nivelul la care pericolul de inundare este posibil dup un interval detimp relativ scurt, în care se pot organiza ac iunile de ap rare sau deevacuare;

- cota de inunda ie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;- cota de pericol - nivelul la care sunt necesare m suri deosebite de evacuare a

oamenilor i bunurilor, restric ii la folosirea podurilor i c ilor rutiere,precum i luarea unor m suri deosebite în exploatarea construc iilorhidrotehnice.

Pragurile critice de ap rare pentru baraje se stabilesc de c tre proiectant pentru fiecareobiectiv, la stabilirea ipotezelor de dimensionare i verificare sau pe perioada urm ririi înexploatare, pe baza regulamentelor de exploatare.Toate aceste cote se reactualizeaz periodic dac situa ia ocup rii terenului situat în albiainundabil a suferit schimb ri semnificative.

B. suri operative de interven ie în perioada de inunda ie

La apari ia fenomenului de inunda ie, în func ie de situa ie, Comitetul Jude ean pentruSitua ii de Urgen , cu acordul ministrului administra iei i internelor, declar starea de alertla nivel jude ean sau în mai multe localit i ale jude ului i propun instituirea st rii deurgen , respectiv intrarea în dispozitiv de ap rare. Decizia respectiv se bazeaz în primulrând pe prognoza hidrologic a iminen ei atingerii pragului de inunda ie sau la dep ireabrusc a pragurilor de ap rare. Aceast decizie este urmat de declan area unor ac iuni


Pagina 100 din 532

operative pe care le execut serviciile publice comunitare profesioniste pentru situa ii deurgen , respectiv Inspectoratul Judetean pentru situa ii de urgen , precum i centreleoperative constituite la nivel local.

Ac iunile operative în caz de inunda ii sunt:- asigurarea fluxului informa ional între autorit iile de ape i centrul operativ;- concentrarea mijloacelor de interven ie în zonele critice;- asigurarea mijloacelor de asisten medical , cazare i hr nire a popula iei;- supravegerea construc iilor de ap rare: baraje i diguri - mai ales în punctele critice;- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, în caz de ape mari;- avertizarea în aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri i baraje;- supravegherea podurilor i a zonelor de blocare a curgerii apei;- lucr ri de supraîn ri ale digurilor, func ie de prognoze;- evacuarea oamenilor i a animalelor;- dirijarea apelor rev rsate în vederea dren rii lor;- raportarea ierarhic asupra desf sur rii ac iunilor operative.

C. suri de refacere i restabilire a vie ii i activit ilor normale

surile de refacere i restabilire a activit ii normale dup încetarea viiturii, sunt :- Evacuarea apelor care b ltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin pompare);- Repunerea în func iune a instala iilor industriale de alimentare cu ap , a sta iilor de

epurare, a sta iilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instala iilor energeticeafectate;

- Refacerea liniilor de comunica ie, a c ilor de comunica ie i transport, rutiere sauferoviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;

- Refacerea obiectivelor sociale i sprijinirea popula iei afectate, prin m suriantiepidemice;

- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice i valorice;- Reconstituirea zonelor inundate i propuneri de m suri pentru revenire la nornal;- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;- Rapoarte de sintez .

6.2. Sistemul actual de protectie a popula iei i a bunurilor împotriva inunda iilor

6.2.1. Îndiguiri i regulariz ri de albiiPrincipalele lucr ri de îndiguire i regularizare de albii, din spa iul hidrografic Cri uri, sunturm toarele :



Pagina 101 din 532


O parte a infrastructurii de ap rare se afl în administrarea Administra iei Bazinale de ApeCri uri :- 716,5 km diguri de ap rare pentru localit i, obiective economice, terenuri agricole, etc ;- 1.242 km regulariz ri i consolid ri de albii ;Lucr rile hidrotehnice pentru protec ia malurilor i albiilor au fost realizate în func ie decondi iile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv. Lucr rile din piatrbrut sau gabioane sunt preponderente în bazinele superioare, unde vitezele de curgere a apeisunt mai mari. Pe sectoarele de râu inferioare, cu viteze mai mici de curgere a apei s-auexecutat îndeosebi lucr ri de regularizare i ap rare din materiale vegetative prin saltele isnopi de fascine, planta ii de buta i de plop sau salcie, garduri i caroiaje din nuiele. Lucr riledin beton în general sunt întâlnite în localit i, constând în dale, peree, ziduri de beton,praguri de fund, traverse.Date mai detaliate despre lucr rile de îndigurie sunt men ionate în Anexa nr. 6.1.

6.2.2. Lacuri de acumulare permanente si cu rol de atenuare a viiturilor; lacuritemporare pentru controlul viiturilorÎn districtul de bazin hidrografic Cri uri se afl un num r de peste 78 de acumularipermanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil mc volum de atenuare aviiturilor i 72 de acumul ri nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6mil.mc, din care 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor. Lista acestor acumul ri seprezinta în continuare (Tabel 6.2.):


Pagina 102 din 532

Nr. Administrator An Bazin Volum H Tip Tip Clasa Categ.

crt. Denumire Detinator Jud. PIF hidrogr. Curs de apa Scop* total baraj acum.1 baraj de de(mil.mc) (m) import. imp.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 131 DELANI I A.B.A. Cri uri BH 1988 Cri uri afl.Cri ul Negru X 0.017 6 P PM 4 C2 DELANI II A.B.A. Cri uri BH 1988 Cri uri afl.Cri ul Negru X 0.037 5 P PM 4 C3 IRINA A.B.A. Cri uri BH 1979 Cri uri Irina V 0.900 7 N PO 4 D4 T MA DA A.B.A. Cri uri BH 1987 Cri uri Cri ul Negru V 22.120 7 N PO 4 C5 CO DENI A.B.A. Cri uri BH 1985 Cri uri Holod V 2.600 9 N PO 4 D6 GINTA A.B.A. Cri uri BH 1983 Cri uri Holod V 4.600 4 N PO 4 C7 SÂMB TA A.B.A. Cri uri BH 1983 Cri uri Topa V 4.500 3 N PO 4 D8 BUDUREASA A.B.A. Cri uri BH 1969 Cri uri v. Nim ie ti V 0.008 4 P PM 4 C9 C U A.B.A. Cri uri BH 1980 Cri uri V. de Izvor I 1.920 15 P PM 4 C

10 ASOU A.B.A. Cri uri BH 1980 Cri uri Asou V 0.639 8 N PO 4 D11 UCURI I A.B.A. Cri uri BH 1971 Cri uri afl. C lacea X 0.050 4 P PM 4 C12 UCURI II A.B.A. Cri uri BH 1976 Cri uri afl. Frunzi V 0.080 5 P PM 4 C13 BOTEAN A.B.A. Cri uri BH 1973 Cri uri v. la Arini V 0.033 4 N PO 5 D14 I MAI A.B.A. Cri uri BH 1977 Cri uri Pe a V 1.240 10.2 N PO 2 C15 FELIX A.B.A. Cri uri BH 1976 Cri uri Hidi el V 2.480 13.5 N PO 2 C16 ADONA A.B.A. Cri uri BH 1977 Cri uri Adona V 0.940 8.5 N PO 2 C17 VALEA CERULUI A.B.A. Cri uri BH 2000 Cri uri Borumblaca V 0.520 10.7 N PO 3 C18 CIUTELEC A.B.A. Cri uri BH 1984 Cri uri Bistra V 4.200 7.7 N PO 4 D19 EGHER A.B.A. Cri uri BH 1978 Cri uri Che V 1.740 7 N PO 4 D20 SÂNNICOLAU A.B.A. Cri uri BH 1977 Cri uri Sânnicolau V 3.840 8 N PO 4 C21 CRESTUR A.B.A. Cri uri BH 1975 Cri uri F ncica VR 4.030 6.5 P PM 3 C22 PALEU A.B.A. Cri uri BH 1979 Cri uri Comorilor VR 2.230 8.5 P PM 4 C23 UILEACUL DE MUNTE A.B.A. Cri uri BH 1979 Cri uri Cosmo V 3.400 6 N PO 4 C24 S LARD A.B.A. Cri uri BH 1987 Cri uri Barc u V 15.000 4 N PO 4 D25 MIERSIG A.B.A. Cri uri BH 1965 Cri uri V. Nesecat A 0.500 5 P PM 4 C26 HODI EL A.B.A. Cri uri BH 2002 Cri uri V.Hodi el V 1.879 12,55 N PO 3 C27 C RAND A.B.A. Cri uri AR 1970 Cri uri Teuz V 15.000 6 N PO 3 D28 CHIER A.B.A. Cri uri AR 1973 Cri uri Cigher V 9.950 7 N PO 4 D29 ZERINDU MIC A.B.A. Cri uri AR 1973 Cri uri Cri ul Negru V 23.280 5 N PO 3 C30 BELIU A.B.A. Cri uri AR 1984 Cri uri Beliu V 2.700 6.2 N PO 4 D31 SARTI A.B.A. Cri uri AR 1984 Cri uri Beliu V 3.600 4.2 N PO 4 D32 FRUNZI A.B.A. Cri uri AR 1984 Cri uri Beliu V 6.200 3.8 N PO 4 D33 ICULA A.B.A. Cri uri AR 2003 Cri uri afl.Cri ul Alb V 6.500 3,0 N PO 3 C34 CIGHER A.B.A. Cri uri AR 2003 Cri uri Cigher V 8.000 4,5 N PO 3 C

Tabel 6.2.1.


Pagina 103 din 532

35 LE U A.B.A. Cri uri BH 1973 Cri uri Iad AHVR 33.800 60.5 P AM 2 B36 PRIZA CET 1 ORADEA A.B.A. Cri uri BH 1966 Cri uri Cri ul Repede A 0.850 9 P SS 2 B37 TAU A.B.A. Cri uri AR 1970 Cri uri Cigher VR 33.700 21 P PM 2 B38 MIH ILENI A.B.A. Cri uri HD Cri uri Cri ul Alb AHV 10.330 34 P Adiafr 2 B39 LUNCASPRIE Prim rie BH 1968 Cri uri v. Holod A 0.390 15 P PM 3 C40 BUDUREASA II Prim rie BH 1980 Cri uri afl. V. Nim iesti A 0.040 6 P PM 4 C41 C LACEA Prim rie BH 1969 Cri uri C lacea A 0.107 6 P PM 4 C42 OTOMANI Prim rie BH 1968 Cri uri afl. F ncica I 0.069 4 P PM 4 C43 ALBI II Prim rie BH 1969 Cri uri afl. F ncica I 0.060 3 P PM 4 C44 CUBULCUT Prim rie BH 1969 Cri uri afl. Sant u I 0.150 3 P PM 4 C45 TÂRGU OR Prim rie BH 1968 Cri uri afl. Ier I 0.023 5 P PM 4 C46 LORANTA Prim rie BH 1985 Cri uri v. Loranta V 0.783 10.8 N PO 3 C47 CORBENI Prim rie BH 1985 Cri uri v. Corbeni V 0.845 8 N PO 4 C48 ORVI ELE Prim rie BH 1985 Cri uri v Orvi ele V 0.960 5,3 N PO 4 C49 GEPIU I Prim rie BH 1972 Cri uri v. Nesecat V 0.632 6 P PM 4 D50 TEI Prim rie BH 1984 Cri uri C. Negru P 0.027 6 P PM 4 C51 IANCULE TI Prim rie SM 1971 Cri uri v. Sânmicl I 0.065 3 P PM 4 C52 ZUG U-TIREAM Prim rie SM 1971 Cri uri v. Sânmicl I 0.040 3 P PM 4 C53 S UCA Prim rie SM 1970 Cri uri afl. Sant u I 0.030 4 P PM 4 C54 T NAD Prim rie SM 1982 Cri uri v. Neagr I 0.640 5 P PM 4 C55 PETRE TI I Prim rie SM 1971 Cri uri v. Morii I 0.030 3 P PM 4 C56 PETRE TI II Prim rie SM 1971 Cri uri v. Morii I 0.015 3 P PM 4 C57 PETRE TI III Prim rie SM 1972 Cri uri v. Morii I 0.025 3 P PM 4 C58 S UCA II Prim rie SM 1989 Cri uri v.S uca I 0.570 5 N PO 4 D59 GALO PETREU II Prim rie BH 1969 Cri uri v.Rât I 0.422 4 P PM 4 C60 SILINDRU ANIF Some -Cri BH 1977 Cri uri v. Silindru I 0.700 4.8 P PM 3 C61 S LACEA ANIF Some -Cri BH 1975 Cri uri v. F ncica I 1.200 5 P PM 4 C62 DIOSIG I ANIF Some -Cri BH 1973 Cri uri Ieru-Che cheni I 1.260 8,5 P PM 4 C63 SÂNTIMBREU ANIF Some -Cri BH 1978 Cri uri v Ro iori I 2.018 9.95 P PM 4 C64 FEGERNIC ANIF Some -Cri BH 1981 Cri uri v. Alma P 2.864 7,5 P PM 4 C65 STELU EI ANIF Some -Cri BH 1977 Cri uri v. Pârâul Înstelat P 0.720 10,6 P PM 3 C66 VI EILOR ANIF Some -Cri BH 1978 Cri uri V. Vi eilor P 1.930 10,6 P PM 3 C67 POPILOR ANIF Some -Cri BH 1978 Cri uri v. Popilor P 0.950 11,6 P PM 3 C68 LE ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Canalis P 1.360 9.5 P PM 4 C69 AUAIEU ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Gepiu P 1.700 11.8 P PM 3 C70 MIERSIG II ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Corhana I 2.010 9.4 P PM 3 C71 IMIAN II ANIF Some -Cri BH 1976 Cri uri v. Salcia V 0.267 3 P PM 3 D72 LIVADA - ALCEU ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Alceu V 2.095 8.2 P PM 4 D73 FILIP ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Nesecat V 0.769 9,8 N PM 3 C74 IANO DA ANIF Some -Cri BH 1984 Cri uri Velju Pustei I 0.089 7 N PM 3 C75 IMIAN I ANIF Some -Cri BH 1980 Cri uri Salcia V 3.600 5 N PO 4 D76 HOMOROG ANIF Some -Cri BH 1983 Cri uri v. Pust V 0.926 6.4 N PO 3 D77 M U ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri afl. Valea Nou V 0.365 9 N PO 4 D78 GALO PETREU I ANIF Some -Cri BH 1970 Cri uri v. Rât V 3.968 5 N PO 3 D


Pagina 104 din 532

79 REGHEA ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri afl. Inot V 0.108 6,45 N PO 4 D80 DANIA ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri v. Dania V 0.375 6.5 N PO 4 D81 INOT (P GAIA II) ANIF Some -Cri BH 1983 Cri uri Inot V 0.400 6.75 N PO 4 D82 P GAIA I ANIF Some -Cri BH 1985 Cri uri afl. Inot V 0.080 6 N PO 4 D83 BOIANU MARE ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri v. Boianu V 0.325 6.8 N PO 4 D84 DOLEA-S LD BAGIU ANIF Some -Cri BH 1987 Cri uri v. S ld bagiu V 0.720 8 N PO 4 D85 IERTA -ALMA U MAREANIF Some -Cri BH 1987 Cri uri afl. Cam r V 0.250 7 N PO 4 D86 GEPIU II ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Gepiu V 1.590 8.15 N PO 4 D87 BICACIU ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Corhana V 2.450 7.6 N PO 4 D88 VELJU MARE-INAND ANIF Some -Cri BH 1992 Cri uri v. Mare V 0.270 6.4 N PO 4 D89 ES INAND ANIF Some -Cri BH 1982 Cri uri v. Corhana V 2.325 5 N PO 4 D90 HOTAR ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri v. Mede V 0.156 6 N PO 4 D91 TILECU ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri v. Closcoi V 0.430 7 N PO 4 D92 BOTEAN ANIF Some -Cri BH 1984 Cri uri v. la Arini V 0.330 8 N PO 4 D93 P LINC RIEI ANIF Some -Cri BH 1985 Cri uri afl.v. Nou V 0.330 7 N PO 4 D94 IPOT ANIF Some -Cri BH 1985 Cri uri afl.v. Nou V 1.040 7 N PO 4 D95 T AD ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri v. T ad V 0.750 9 N PO 4 D96 ROGOZ-VLAD ANIF Some -Cri BH 1993 Cri uri afl.v. Topa V 0.312 7 N PO 4 D97 DOMNULUI ANIF Some -Cri BH 1993 Cri uri v. Domnului V 0.360 8 N PO 4 D98 ALMA U MIC ANIF Some -Cri BH 1986 Cri uri Afl. Barc u V 0.475 7 N PO 4 D99 SUIUG ANIF Some -Cri BH 1984 Cri uri Cur tur V 0.280 6 N PO 4 D100 URVIND II ANIF Some -Cri BH 1981 Cri uri afl. Cri Repede V 0.017 5 N PO 4 D101 URVIND I ANIF Some -Cri BH 1981 Cri uri afl. Cri Repede V 0.004 6 N PO 4 D102 HUSAS U DE CRI ANIF Some -Cri BH 1983 Cri uri v. la Arini V 0.020 4 N PO 4 D103 INEU ANIF Some -Cri BH 1983 Cri uri v. la Arini V 0.014 4 N PO 4 D104 B LAIA I ANIF Some -Cri BH 1983 Cri uri v. la Arini V 0.028 4 N PO 4 D105 B LAIA II ANIF Some -Cri BH 1983 Cri uri v. la Arini V 0.016 4 N PO 4 D106 LUNC OARA ANIF Some -Cri BH 1984 Cri uri v.Omului ces 0.016 5 N PO 4 D107 LOLA ANIF Some -Cri BH 1981 Cri uri afl.Huta ces 0.062 6 N PO 4 D108 HUTA ANIF Some -Cri BH 1981 Cri uri Huta ces 0.062 6 N PO 4 D109 UILEACU DE CRI I ANIF Some -Cri BH 1981 Cri uri afl.C.Repede ces 0.007 5 N PO 4 D110 UILEACU DE CRI II ANIF Some -Cri BH 1981 Cri uri afl.C.Repede ces 0.014 6 N PO 4 D111 ANDRID ANIF Some -Cri SM 1970 Cri uri v. Ier V 17.500 6 N PO 3 C112 ZIMOIA ANIF Some -Cri SM 1975 Cri uri v. Zimoia I 0.880 3 P PM 4 C113 CHEGEA I ANIF Some -Cri SM 1981 Cri uri Cheche I 0.290 8 N PO 4 D114 CHEGEA II ANIF Some -Cri SM 1981 Cri uri Timi I 0.450 6 N PO 4 D115 CHEGEA III ANIF Some -Cri SM 1981 Cri uri afl.Timi I 0.305 7 N PO 4 D116 BECHENI-CHEREU A ANIF Some -Cri SM 1972 Cri uri afl. Sant u I 0.540 4.5 P PM 4 C117 ROVINA ANIF AR AR 1984 Cri uri v. Gut VP 3.660 7 P PM 4 C118 IEUD-SUPUR Romsilva SM 1978 Cri uri v. Chechet I 0.010 4 P PM 4 C119 HERE TI-S ENI Romsilva SM 1977 Cri uri v. Chechet I 0.045 4 P PM 4 C120 PIR Romsilva SM 1977 Cri uri v.Pir I 0.090 6 P PM 4 C121 IZVOR SCPP BH 1978 Cri uri afl. Cri Repede I 0.079 5 P PM 4 C122 PASTEUR SCPP BH 1971 Cri uri Pasteur I 0.500 9 P PM 4 C


Pagina 105 din 532

123 DACIAS.C.Multimetal SRLMarghita BH 1971 Cri uri v. Lacul Lighet I 0.376 9 P PM 4 C

124 ALBI IS.C.Ovimexim SRLMarghita BH 1969 Cri uri afl. F ncica I 0.330 4 P PM 4 C

125 IANCA-DIOSIG S.C. Bizofruct BH 1972 Cri uri afl. Ro iori I 0.616 10 P PM 4 C

126 CADEA A.S. Dinamo Oradea BH 1971 Cri uri afl. Ier I 0.291 12 P PM 4 C127 MOUCA I Betarom Impex BH 1969 Cri uri v. Mouca I 0.967 6 P PM 4 C128 MOUCA II Brazda Agroprod BH 1969 Cri uri v. Mouca I 0.040 3 P PM 4 C

129 V AD

S.C.Agrodav ImpexS.R.L. Valea luiMihai BH 1971 Cri uri v. Ieru Morii I 0.644 5 P PM 4 C

130 CEHAL I S.C. Pomicola BCL SM 1971 Cri uri afl. Sant u I 0.038 4 P PM 4 C131 CEHAL II S.C. Pomicola BCL SM 1972 Cri uri v. Orb u I 0.105 5 P PM 4 D132 PRIZA CET II Termoelectrica BH 1982 Cri uri Cri ul Repede A 0.025 4 P PM 4 C133 MUNTENI Hidroelectrica S.A. BH 1990 Cri uri Iad H 0.120 4 P PM 4 C/D134 S CUIEU Hidroelectrica S.A. CJ 1990 Cri uri v. S cuieu 0.824 20.5 P PM+SS 2 C135 BULZ Hidroelectrica S.A. BH 1989 Cri uri v. Iad V 0.700 17 P PM+SS 2 C136 S DAT Hidroelectrica S.A. BH 1994 Cri uri Cri ul Repede H 0.380 10 P SS 3 C137 CÂRLIGATE Hidroelectrica S.A. BH 2001 Cri uri v. Iad X 0.020 PM 3 C/D138 DR GAN Hidroelectrica S.A. CJ 1984 Cri uri Dr gan H 112.000 120 P A 1 A139 LUGA U Hidroelectrica S.A. BH 1989 Cri uri Cri ul Repede H 63.500 37.5 P PM SS 2 B140 TILEAGD Hidroelectrica S.A. BH 1989 Cri uri Cri ul Repede H 52.900 37.5 P PM SS 2 B141 BOGHI - PRIZA A.B.A.Some SJ 1994 Cri uri Barc u A 0.230 5 P PM 4 C142 OLOSIG Persoan fizic BH 1971 Cri uri v. Sânnicolau I 0.170 5 P PM 4 C143 JOL A-BLAJA Persoan fizic SM 1984 Cri uri afl. Sant u I 0.120 5 P PM 4 C144 VETI GAT Persoan fizic SM 1984 Cri uri v. Veti gat I 0.060 4 P PM 4 C

* A-alimentari apa; H-energie; V-atenuare; I-irigatii; P-piscicultura


Pagina 106 din 532

Un tabel sintetic cu datele de inventariere a barajelor din b.h. Cri uri, având în vedereurm toarele criterii: categoria de importan , tipul acumul rii, tipul, vârsta i în imeabarajului, se prezint in anexa 6.2.

6.2.2.1. Exploatarea principalelor acumul ri i modul de func ionare al desc rc torilorde ape mari pentru evacuarea debitelor de viitur

Reguli de exploatare a barajelor în perioada apelor mari

1. La fiecare baraj va exista regulament de exploatare întocmit i aprobat conformmetodologiei aprobate prin Ordin nr. 76 / 23.01.2006, care în capitolul privind regimul deexploatare la ape mari va avea preciza i concret parametrii definitorii pentru instituireaacestuia. La sediul de exploatare al barajului se va afi a o sintez , cuprinzând regulile ireprezent rile grafice specifice regimului de exploatare la ape mari, extrase din regulamentulde exploatare.

2. În cazul exploat rii unor cascade, regulamentul fiec rui baraj va fi corelat curegulile privind exploatarea la ape mari a întregii cascade.

3. Regulamentul de exploatare, inând seama de folosin ele pe care trebuie s leasigure, va prevedea dac se face pre-golirea lacului înaintea începerii viiturilor i nivelurilede la care începe evacuarea apelor mari func ie de asigurarea viiturii respective. Se vorelabora în acest sens scenarii de tranzitare a viiturilor (este recomandabil elaborarea deastfel de scenarii pentru viitura cu asigurarea de dimensionare, la câteva nivele caracteristiceexistente în lac, anterior începerii viiturii).

4. La ape mari, al turi de regulamentul de exploatare se vor respecta i prevederilepentru barajul respectiv cuprinse în planurile de ap rare întocmite, conform ORDIN1422/192/2006.

5. Exploatarea la ape mari, trebuie astfel f cut încât s asigure deplin siguran aconstruc iilor aferente amenaj rii hidrotehnice (baraje, diguri, centrale, prize de ap , etc.).

6. Nu se vor evacua în aval debite mai mari decât debitele maxime de calcul iverificare, când viiturile sunt foarte mari i apropiate de valorile recomandate pentru calcululi verificarea evacuatorului de ape mari. Când exist prognozat debitul maxim afluent, nu se

va evacua în aval un debit mai mare decât acesta.7. Se vor folosi, în cât mai mare m sur , volumele de ap în lac, în vederea

satisfacerii folosin elor pentru care a fost conceput lucrarea, chiar i în perioada apelor maripân la nivelul debitelor maxime de calcul, excep ie f când viiturile care conduc la debitulmaxim de verificare.

8. În perioada viiturilor mai mici decât cele de calcul, se va re ine cât mai mult ap ,pentru a mic ora debitele defluente în scopul protej rii obiectivelor i lucr rilor din aval debaraj.

9. În scopul urm ririi nivelurilor apelor mari, pe anumite elemente de beton, ce suntor vizibile, este util s se marcheze cu vopsea nivelurile caracteristice :


Pagina 107 din 532

în amonte : niveluri maxime cu diverse asigur ri, nivelul normal de reten ie,nivelul minim de la care începe atenuarea.în aval : nivelul debitului de alert i inunda ie, nivelurile corespunz toaredebitelor maxime.

10. În perioadele de pre-golire a lacului, pentru crearea unei rezerve de volum pentruatenuarea viiturilor, nu se va evacua în aval un debit mai mare decât cel de alert (debitedefluente care ajung la limita capacit ii de evacuare în albia minor ).

11. Vitezele de coborâre i ridicare a nivelului apei în lac, vor fi astfel încât s nu fiepericuloase pentru siguran a barajului. Limitarea valoric a acestor viteze se precizeaz înproiecte i regulamente.

12. În cadrul unei cascade, golirea lacurilor i evacu rile de debit vor începe din avalspre amonte i corelate astfel încât s nu produc cre teri periculoase ale nivelului de ap înlacuri.

13. Nu se vor deschide complet stavilele f ca stavilele adiacente s nu fie ridicatepar ial. Cre terea debitului evacuat prin deschiderea stavilelor se va face în trepte i nucontinuu. Se va urm ri ca sporul de debit s nu fie prea mare pentru a nu produce undenefavorabile în aval. În timpul manevr rii stavilelor, acestea trebuie s func ioneze focuri sau vibra ii. În regulamentele de exploatare se va prestabili o ordine de deschidere a

stavilelor, precum i valori pentru treptele de deschidere a fiec rei stavile în parte. Limitaacestor valori se stabile te inând seama de obiectivele din aval i de capacitatea iposibilit ile de manevrare a stavilelor.

14. În situa iile când dup pre-golirea lacului nu se produce viitura, umplerea laculuipân la NNR se va face conform punctului 11, prin evacuarea de debite mai mari sau egalecu debitul de servitute, ce se precizeaz de c tre unitatea de exploatare.

15. Înainte de începerea perioadei de viitur , se vor lua urm toarele m suri :se va examina starea general a construc iilor i echipamentelor hidromecanice;se va face recunoa terea i verificarea instala iilor care asigur hidrometria deexploatare (mire, telelimnimetre, telelimnigrafe, etc.);se vor verifica i asigura mijloacele de comunica ie pentru buna func ionare asistemului informa ional – decizional; sistemul de avertizare – alarmare avalbaraj;se vor lua, dac este cazul, m suri suplimentare de organizare a personalului deexploatare de la baraje (dublare tur , prezen echip de interven ie, etc.);se va inventaria stocul de materiale, scule, dispozitive, utilaje i mijloace detransport pentru ap rarea împotriva inunda iilor, accidentelor la construc iihidrotehnice i se va completa, dac este cazul;din partea organelor locale se va solicita asisten a pentru asigurarea unor leg turitelefonice rapide i suplimentari cu personal i utilaje în caz de necesitate;se vor îndep rta plutitorii existen i pe lac i se vor înl tura obstacolele care potmodifica scurgerea în albia aval baraj;în cazul în care ambarca iunile (b rci, alup , debarcadere plutitor) se afl pe lac,se vor lua m suri de retragere în locuri ferite i de ancorare a acestora;


Pagina 108 din 532

accesele la uvrajele acumul rii vor fi cur ate pentru a permite interven iile ideplasarea utilajelor i mijloacelor de transport;

16. La începutul perioadei de ape mari, func ie de prognoza anun at , se stabile temodul de manevr cu sau f pre-golire, conform regulamentului de exploatare.

17. În timpul viiturilor, unit ile de exploatare trebuie s supravegheze comportareabarajului i a construc iilor anexe, conform unui program stabilit.

18. În timpul sc derii viiturilor, modul de evacuare a debitului i coborârea niveluluiîn lac spre NNR, se va face conform regulamentului de exploatare.

19. În situa ia când se anun o nou viitur , golirea lacului sub nivelul maxim se vaface cât mai repede, îns cu debite evacuate mai mici decât debitul afluent maxim.

20. În cazul pierderii leg turii cu dispeceratul, eful forma iei de exploatare de labaraj ac ioneaz conform ultimei decizii de exploatare primite de la dispecerat, a prevederilorregulamentului de exploatare i a planului de ap rare. Elementul principal dup care seghideaz îl constituie viteza de varia ie a nivelului în lacul de acumulare (cre tere saudescre tere). Dup restabilirea leg turii, se vor transmite operativ la dispecerat toatemanevrele executate, în vederea men inerii sau corect rii la acest nivel a deciziilor luate.

21. Dup trecerea viiturilor se vor face observa ii i m sur tori, privind comportareabarajelor, în special tas ri, deplas ri, infiltra ii, colmat ri în bieful amonte, eroziuni în biefulaval.

22. Rezultatele m sur torilor la AMC, prelucrarea primar a acestora, reprezent rilegrafice i observa iile vizuale, vor fi transmise de c tre unitatea de exploatare proiectantuluipentru interpretare.

23. Prelucrarea datelor hidrologice înregistrate în perioada de viitur se va asiguraprin serviciul de specialitate al unit ii de exploatare sau cu ter i.

24. Unitatea de exploatare va întocmi un raport de sintez , care va cuprinde :prezentarea succint a evenimentelor care au avut locmodul în care a func ionat sistemul informa ional hidrometeorologic ioperativ decizional; sistemul de avertizare – alarmare în aval de barajefectele inunda iilor în aval cu prezentarea pagubelor fizic i valoricefectele viiturilor asupra p ilor componente ale amenaj rii hidrotehnice;evaluarea fizic i valoric a lucr rilor de remediere necesare

surile luate i eficien a acestoraprezentarea cazurilor de victime i cauzemodul cum a decurs alimentarea cu energie electric pe parcursul viituriipropuneri de îmbun ire privind sistemul informa ional, complet ri necesarela regulamentul de exploatare i planul de ap rare, modificarea, dac estenecesar , a pragurilor de inunda ie.

25. Anual, dup trecerea viiturilor importante, se vor face ridic ri topo pe profile înbiefurile amonte i aval, pentru determinarea evolu iei colmat rilor i eroziunilor.

26. În cazuri excep ionale, ce pot apare în diverse situa ii, printre care : viituri lanivelul de verificare, debite de ap ce dep esc cu mult debitele prognozate, apari ia unei adoua viituri mai importante decât prima, tas ri i deplas ri ale construc iilor hidrotehnice de


Pagina 109 din 532

barare, tendin a de mi care a unui versant, etc., se vor convoca speciali ti i reprezentan i aiforului tutelar, la sesizarea expres a unit ii de exploatare.

27. În cazuri excep ionale, în lipsa dispozi iilor organelor competente de gospod rireaapelor i a organelor de specialitate ale forului tutelar, unit ile de exploatare vor subordonamodul de exploatare cerin elor de siguran ale barajelor.

28. Pentru barajele de mic în ime, care prezint importan din punctul de vedereal debitelor generate în aval, în cazul unei eventuale avarii importante, se va proceda laruperea dirijat într-o zon stabilit i amenajat corespunz tor, evitându-se în felul acestaruperea general i producerea de inunda ii cu efecte catastrofale în aval.

Prezentarea generala a barajelor i acumul rilor situate pe r. Cri ul Repede

Amenajarea hidroenergetic Dr gan - Iad cuprinde :- barajele i lacurile de acumulare : Dr gan pe râul Dr gan, Le u pe râul Iad, Bulz pe râul

Iad, S cuieu pe râul S cuieu- centralele hidroelectrice Reme i, Munteni I, Le u i microcentrala Munteni II- sta ia de pompare S cuieu- capt rile i aduc iunile secundare, amplasate în 3 subbazine hidrografice ale râurilor

Cri ul Repede - S cuieu, Dr gan, Iad

Barajul i acumularea Dr gan

Barajul Dr gan, care a intrat în func iune în anul 1988, este amplasat pe râul Dr gan, în avalde confluen a cu râul Sebe el i are urm toarele componente :- desc rc torul de suprafa- golirea de fund

Barajul Dr gan a fost proiectat la clasa I de importan (STAS 4273-61), având debitul decalcul de 0.1%, iar cel de verificare de 0.01%.Date caracteristice ale lacului de acumulare dunt urm toarele:- cot coronament : 856.00 mdM- nivel maxim extraordinar : 855.00 mdM- cot crestei deversorului : 851.00 mdM- NNR – 851.00 mdM- Nivel minim de exploatare pentru func ionarea a 2 grupuri : 795.00 mdM- Nivel minim de exploatare pentru func ionarea cu 1 grup : 785.00 mdM- Cot radier priz : 775.00 mdM- Cot radier golire de fund : 755.80 mdM- Cot funda ie : 736.00 mdM- Suprafa a lacului la NNR – 290 ha


Pagina 110 din 532

Volume caracteristice :- volum brut permanent : 112 mil.m3

- volum global : 127.1 mil.m3

- volum total : 124 mil.m3

- volum de gard : 3.10 mil.m3

- volum de atenuare a viiturilor : 12 mil.m3

- volum util energetic : 97.4 mil.m3 (2 grupuri); 104 mil.m3 (1 grup)- volum de rezerv : 11 mil.m3 (2 grupuri); 4.40 mil.m3 (1 grup)- volum mort : 3.60 mil.m3

- volum evacuabil sub nivelul prizei : 3.36 mil.m3

- volum neevacuabil : 0.22 mil.m3

Desc rc torul de suprafa :- tip : deversor cu lam liber , cu profil eliptic- amplasament : în partea central a barajului- num r de deschideri : 5- lungimea unei deschideri : 12.55 m- cot creast deversor : la 2 deschideri 851.00 mdM; la 3 deschideri 853.00 mdM

Golirea de fund :- num rul golirilor : 2- debit evacuat la NNR (851.00 mdM) : 2 x 41 = 82 m3/s- debit maxim evacuat la coronamentul barajului (856.00 mdM) : 2 x 42 m3/s = 84 m3/s- capacitatea maxim de evacuare (deversor de suprafa + 2 goliri) : 794 m3/s (856.00

mdM)- capacitatea maxim la nivelul maxim 855.00 mdM (deversor de suprafa + 2 goliri):

452 + 83 = 535 m3/sSingura folosin a acumul rii Dr gan este cea energetic (40 m3/s) prin CHE Reme i iMunteni I. Debitul minim asigurat aval : 200 l/s (în perioadele secetoase).

Barajul i lacul de acumulare LugaDate caracteristice pentru acumularea Luga :- NNR – 220.00 mdM (în prezent : 216.00 mdM)- cot creast deversor : 218.50 mdM- cot coronament baraj : 224.00 mdM- nivel minim de exploatare : 209.00 mdM- cot superioar creast clapet : 221,00 mdM- cot radier golire de fund : 198.00 mdM- cot radier priz : 200.00 mdM- cot coronament diguri : 222.50 mdM- nivel maxim : 222,00 mdM- talveg râu : 197.00 mdM


Pagina 111 din 532

Volume caracteristice :- volum brut permanent : 63.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)- volum global : 85.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)- volum total : 74.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)- volum de gard : 11 mil.m3 (în prezent 0 mil.m3)- volum de atenuare a viiturilor : 11 mil.m3 (în prezent 0 mil.m3)- volum util energetic : 48.8 mil.m3 (în prezent 28 mil.mc3)- volum de rezerv : 14.4 mil.m3

- volum mort : 0.27 mil.m3


- volum neevacuabil : 0 mil.m3

Desc rc torul de suprafa i golirile de fund :- barajul deversor este de tip etajat cu :

- 3 stavile clapet la desc rc torul de suprafa- 6 vane segment pentru golirile de fund

Prin acumularea Luga se regularizeaz un debit mediu de 24.2 m3/s. Din acumulare seutilizeaz , prin uzinare, volumul util în scop energetic i pentru asigurarea necesarului de apa folosin elor din aval (Qmax uzinat = 2 x 43.2 m3/s).

Barajul si lacul de acumulare TileagdDatele caracteristice ale acumul rii Tileagd :

- NNR – 195.00 mdM- nivel maxim – 197.00 mdM- cot coronament – 199.00 mdM- cot crest deversor – 193.50 mdM- cot crest clapet – 196.00 mdM- nivelul minim de exploatare – 184.00 mdM- cot radier priz – 175.00 mdM- cot radier goliri de fund – 173.00 mdM- coronament diguri – 197.50 mdM (0.5 m parapet sparge val)

Volume caracteristice :- volum brut permanent : 52.94 mil.m3- volum global : 74.54 mil.m3

- volum total : 63.34 mil.mc3

- volum de gard : 11.20 mil.m3

- volum de atenuare a viiturilor : 10.4 mil.m3

- volum util energetic : 42.80 mil.m3

- volum de rezerv : 10.1 mil.m3

- volum mort : 0.04 mil.m3


- volum neevacuabil : 0 mil.m3


Pagina 112 din 532

Desc rc torul de suprafa i golirile de fund- barajul deversor este de tip etajat cu :

- 3 stavile clapet la desc rc torul de suprafa- 6 vane segment pentru golirile de fund

Prin acumularea Tileagd se regularizeaz un debit mediu anual de 24.8 m3/s. Din acumularese folose te volumul util (43 mil. m3) în scop energetic i pentru folosin ele din aval (Qu = 2x 41.7 m3/s; Q folosin e : 6 -11 m3/s).

Barajul i lacul de acumulare Le uBarajul Le u este un baraj de greutate omogen, realizat din anrocamente cu masc deetan are din beton armat pe paramentul amonte.

Caracteristici constructive :lungimea frontului de barare : 181,00 mîn imea constructiv : 60,50 m

imea coronamentului : 7,00 mcota coronamentului în ax : 580,50 mdMcot creast deversor : 576,50 mdMcota radierului prizei de ap : 539,00 mdMcota radierului golirii de fund : 520,60 mdMcota funda iei : 519,00 mdMlungimea deversorului : 18,00 mvolumul brut : 28,3 mil.m3

golirea de fund : orificiul de intrare dreptunghiular 3,00x7,00 m: Q max. golire = 35,6 m3/s: 2 vane (fluture 1400 mm i conic 1200mm)

centrala hidroelectric : Q instalat = 8 m3/sInfluen a barajului Le u a fost calculat cu atenuarea viiturilor pe valea Iadului, aval,

pân la 60% i 2% în sec iunea Oradea.

Prezentarea generala a barajelor i acumul rilor situate pe r. Cri ul Alb

Barajul i lacul de acumulareTauAcumularea Tau a fost executat în perioada anilor 1968 – 1970. A fost proiectat pentruap rarea împotriva inunda iilor, iriga ii. În prezent acumularea este utilizat pentrupiscicultur i agrement.

Volumul brut la 0,1 % este 33,7 mil.m3.Suprafa a lacului la 0,1 % este 372 ha.Volumul total pentru atenuare este 18,5 + 10,05 mil.m3 (volum brut pentru iriga ii).


Pagina 113 din 532

Evacuarea debitelor atenuate se face prin golirea de fund, cota radier 147,00 mdMB (1x1600mm) i prin desc rc torul de suprafa cu lungime de 22,5 m, cot creast deversor 166,20mdMB.Evacuarea debitelor maxime pân la asigurarea de 1 % (166,20 mdMB creast deversor) seasigur astfel :- automat, prin devers ri în turnul golirii de fund, prin preaplinul de la cota 162,20 mdMB- prin manevrarea stavilei golirii de fund pentru evacuarea volumelor din lac între cotele157,00 i 162,20 mdMBDeversarea prin preaplin f efectuarea unor manevre este admis numai pentru nivelele dela 162,20 pân la 162,70 mdMB (0,5 m peste NNR). Evacuarea debitelor prin golirea de fundi deversorul de suprafa se va face în limita capacit ii portante a râului Cigher.

Având în vedere amenajarea complex a bazinului Cigher prin executarea în aval a barajuluiChier, pe timpul apelor mari se va urm ri folosirea integral a capacit ii de atenuare (celedou baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a ob ine în aval viitura de amplitudineredus , pentru a îmbun ii condi iile de scurgere pe Cri ul Alb în aval de confluen a cuvalea Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund prin manevrarea stavilelor lacele dou baraje pot men ine debitul din aval sub faza de inunda ie.

Barajul i lacul de acumulare ChierBarajul Chier este o acumulare temporar lateral fa de râul Cigher i a fost realizat pentrumen inerea regimului de scurgere normal pe râul Cri ul Alb în aval de confluen cu Cigheruli pentru scoaterea de sub inunda ii a terenurilor din b.h. Cigher.

Digul baraj are o lungime de 6,94 km, cot coronament 121,00 mdMB.Golirea de fund tip caset cu sec iunea p trat 4x1,5x1,5 m.Cota radier 112,00 mdMB.Turnul de manevr a golirii de fund cu cota superioar 120,00 mdMB cu 4stavile 1,6x1,6 m.Deversorul de ape mari executat la km 3+900, cot creast deversor 119,92mdMB, lungime 20 m.Volum total atenuat 9,95 mil.m3 (0,1%).Suprafa a 404 ha (0,1%).

Lacul de acumulare Chier face parte din sistemul de ap rare împotriva inunda iilor pe valeaCigher i are rol de a re ine viiturile i de a atenua debitele mari, venite de pe v ile afluente,valea Dudi a i valea Alma , astfel fiind legat func ional de acumularea Tau i de emisarulprincipal din bazin, valea Cigher. Evacuarea debitelor de viitur se poate face prin golireade fund i prin deversorul de ape mari. În func ie de situa ia creat în bazin se dispuneînchiderea stavilelor la golirea de fund, când se înregistreaz cota de 300 cm la sta iahidrometric Chier în aval, corespunz tor cotei de 168 cm aval golire.


Pagina 114 din 532

Barajul i lacul de acumulare iculaAcumularea icula este amplasat pe malul stâng al râului Cri ul Alb amonte de confluen acu v.Cigher.

Capacitatea total este de 6 mil.m3,suprafa a inundat 595 ha.Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu creasta de acces107,95 mdMN. Creasta deversorului corespunde nivelului maxim cu asigurareade 10 %.Golirea de fund 2x1,70x2,50 m cu cota radier 103,80 mdMN cu desc rcare înCanalul Gut.

Acumularea nepermanent icula asigur atenuarea debitelor maxime pe râu care dep escasigurarea de 5%. Debitul maxim cu asigurare de 5% este atenuat de la 590 m3/s la 505 m3/s,iar cel cu asigurarea de 2% de 720 m3/s la 550 m3/s.

Barajul i lacul de acumulare Z rand - CigherEste amplasat pe malul stâng a râului Cri ul Alb i este delimitat între dig mal stâng Cri ulAlb i dig mal drept Cigher în zona de confluen .

Capacitatea total este de 4 mil.m3, suprafa a inundat de 305 ha.Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu cota creast de acces102,35 mdMN.Golirea de fund 2x1,70x2,00 m cu cota radier 100,00 mdMN, asigur evacuarea înCri ul Alb.

Acumularea asigur atenuarea debitelor maxime care dep esc asigurarea de 5% în sec iuneadeversorului care intr în func iune la nivele maxime de 10 % pe râu. Debitul atenuat cuasigurarea de 5% în acumulare este de 435 m3/s, iar cel cu 2% este de 485 m3/s. Debitelemaxime atenuate aval de Z rand – Cigher sunt suplimentate de debitul maxim admis pe râulCigher la confluen de 145 m3/s care este transportat în siguran între diguri pân însec iunea de frontier .

Prezentarea generala a barajelor i acumul rilor situate pe r. Cri ul Negru

Barajul i lacul de acumulare C rand – R psigBarajul este amplasat pe Valea Teuz, în zona localit ii Beliu.

Lungime baraj frontal 4,5 km i 4 km dig remuu mal stâng Teuz.Cot coronament 121,5 mdMB.Suprafa acumul rii 950 ha la asigurarea 0,5% i 430 ha la asigurarea 2%.Golirea de fund cot radier 115,54 mdMB, casete 2x1,00x1,40; Q = 17 m3/s.Desc rc tor de suprafa 5 m l ime, cot creast deversor 119,60 (2%), Q =2,5 m3/s.

Acumularea nepermanent C rand – R psig nu are sisteme de reglare a debitelor evacuate,avertizarea – alarmarea se face de la cantonul de exploatare, prin telefon i radiotelefon.


Pagina 115 din 532

Barajul i lacul de acumulare Zerindu MicAcumularea nepermanent de es Zerindu Mic este amplasat pe malul stâng al Cri uluiNegru, confluen cu râul Teuz.Suprafa a acumulat este cuprins între dig mal stâng Cri ul Negru km 11+900 i 17+400între digul de remuu pe malul drept al râului Teuz km 0 i 1+700 i digul de pe malul drept alpârâului Frunzi km 0 – 4+300.Acumularea are o suprafa de 475 ha i are dou compartimente : 1 cu o suprafa de 80 hai al doilea cu o suprafa de 395 ha.

Acumularea este echipat cu dou goliri de fund, una amplasat lacompartimentul 1, la km 150+900, alta amplasat la compartimentul 2, la km11+900, dig mal stâng Cri ul Negru.Volumul în acumularea nepermanent Zerindu Mic este de 45,5 mil.m3.

Manevra golirii de fund în cazuri deosebite se vor face dup indica iile primite de ladispeceratul bazinal sau de la comisia central de ap rare, de la care se va cere

Barajul i lacul de acumulare T ma daAcumularea nepermanent T ma da este amplasat în amonte de confluen a Canal Colectorcu Cri ul Negru pe malul drept i are scopul de re inere i a atenua o parte din debitele deviitur a Cri ului Negru, pân la gradul de asigurare 0,5%, realizând astfel o ap rareîmpotriva inunda iilor a obiectivelor economice – sociale a ezate în aval de polder de peambele maluri.Polderul T ma da este delimitat de digul mal drept Cri ul Negru pe o lungime de 4,425 kmamonte de la încastrarea digul mal stâng Canal Colector, digul perimetral de închidere de2,354 km între dig mal stâng Canal Colector i dig mal drept Cri ul Negru km 23+300 i digmal stâng Canal Colector pe o lungime de 2,938 km. Volumul total 22,12 mil.m3, suprafa a507 ha, pe dou compartimente, compartimentul I 104 ha, V = 2,69 mil.m3 i compartimentulII 403 ha, V = 19,43 mil.m3. Digul de compartimentare tip deversabil cu subtravers ri pentruevacuarea apelor din compartimentul I spre compartimentul II.

Deversorul este de tip trapezoidal, cota 97,65 mdMB, Q deversor 0,5% + 8% spor =191,4 m3/s, Q 2% = 77,4 m3/s. Deversorul intr în func iune la Q = 480 m3/s (5% lacota 736 cm mira Talpo ). Lungimea deversor = 156 m.Golirea de fund este amplasat la km 20+0,75 pe dig mal drept Cri ul Negru(compartiment I) i este alc tuit din dou fire tip caset de 1,5x1,8 m. Închiderea seface cu dou stavile metalice manevrate manual i clape i metalici la ie irea dinconduct . Cota radier = 90,85 mdMB; Q golire = 37 m3/s.

Golirea complet a polderului se face prin subtraversarea 1000 mm din dig mal stângCanal Colector km 0+471.Atenuarea viiturilor se realizeaz pân la cota de 97,05 mdMB. Debitele atenuate în polder,la sc derea nivelului în râul Cri ul Negru, se vor evacua prin deversorul de ape mari, pân lacota de 97,65 mdMB (cca. 4 mil.m3) i restul gravita ional, prin golirea de fund i complet


Pagina 116 din 532

din compartimentul II prin subtraversarea dig mal stâng Canal Colector. Deschiderea goliriide fund se face doar la atingerea cotei de 92,65 mdMB în Cri ul Negru.Debitele defluente atenuate sunt preluate în aval de polderul Zerindu Mic al c rui deversoreste amplasat la 2 km pe dig mal stâng Cri ul Negru.

Polderul Co deniPolderul Co deni,pe malul stâng a v ii Holod este o acumulare temporar combinatcompus dintr-o acumulare lateral prev zut cu deversor lateral care intr în func iune lanivelul de asigurare de 10% (149,90 mdM). Evacuarea apelor din polder se face prin golireade fund Ø 3x800 mm. Volumul total este de 2,6 mil.m3. Albia v ii Holod este barat frontali este prev zut o golire de fund liber cu Ø 2x2000 mm.

Polderul GintaÎn prezent polderul vechi Ginta, care avea rolul de a atenua undele de viitur de pe râulHolod, nu mai exist . Sunt în curs de execu ie lucr ri de m rire a capacit ii acestuia cumodificarea tuturor caracteristicilor tehnice ale vechiului polder, inclusiv a deversoruluilateral i a golirii de fund.

Prezentarea generala a barajelor i acumul rilor situate pe r. Barc u i Ier

Barajul i lacul de acumulare S lardEste o acumulare lateral de vârf, realizat ca o incint îndiguit i care se inund dirijatprintr-un deversor de tip erodabil la nivele peste asigurarea 5% în scopul de a preluaatenu rile provocate de îndiguirea v ii Barc u.Polderul este amplasat pe malul stâng râului Barc u amonte de confluen a cu valea Dan a.

Cot creast deversor lateral 111,55 mdMBLungime deversor (la baz ) 110 m6 goliri de fund Ø 800 mm închise cu stavile i clape i spre emisar.Volum 15 mil.m3.

Polderul intr în func iune la nivele maxime ce dep esc asigurarea de 5%, asigurândscurgerea unui debit de cca. 370 m3/s la coronamentul digurilor în sec iunea de frontier .Apele se acumuleaz pe o suprafa de cca. 700 ha. Evacuarea apelor acumulate în polder seface prin deversorul de acces pân la cota de deversare i în totalitate prin manevrareastavilelor de la golirea de fund în func ie de nivelele din râu.

Polderul S lard este amplasat pe malul stâng al râului Barc u, amonte de confluen cu valeaVi eilor (amonte localitatea S lard), fiind o acumulare lateral , cu rol de atenuare a undei deviitur pe râul Barc u, volumul maxim la asigurarea de 1% este de 15 mil.m3.Deversorul lateral este de tip erodabil, lung de 350 m i panta taluzului 1 : 2,5. Nivelul apeiîn acumulare va atinge cota absolut 112,45 mdMB la 10% asigurare.


Pagina 117 din 532

Barajul i lacul de acumulare Andrid (Ier)Acumularea Andrid este construit în zona superioar a Ierului, cu scopul regulariz riidebitului de viitur la nivelul capacit ii de transport a albiei în aval pân în sec iunea defrontier , lucru ce impune o aten ie deosebit i o coordonare judicioas , la ape mari cauzatede fenomene deosebite.

Volum acumulat 17,4 mil.m3.Lungime baraj 4,332 km; H = 3,5 m.Cot coronament 113,50 mdM.Q max.1% = 46,m3/s, cota 112,90 mdMQ max.5% = 18,m3/s, cota 112,20 mdM

În cazul avarierii barajului sunt afectate terenuri agricole.La apari ia unor fenomene naturale care produc situa ii aparte de regulament i pot provocainunda ii sau scurgeri mai mari de debite în emisar, decât 37 m3/s, în sec iunea de frontier ,se consider caz deosebit.

6.3. Aprecierea gradului actual de protec ie împotriva inunda iilor. Analizdiagnostic – puncte tari i slabe

În bazinul hidrografic Cri uri, viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când aparfenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masiv de z pad combinat cuprecipitatii abundente, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior alCri ului Negru i al Cri ului Alb, cu mari pagube materiale prin inundarea localitatilor,obiectivelor economice i sociale, cailor de comunicatie, terenurilor agricole.Urmarea a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate s-au distruse obiective deap rare împotriva inundatiilor i lucrari hidrotehnice, fiind necesar refacerea lor sau g sireaunor solu ii alternative pentru reducerea riscului la inunda ii i diminuarea efectelor negative.Managementul situa iilor de criz in caz de producere a inunda iilor, în bazinul hidrograficCrisuri, se afl într-un proces de schimare, în conformitate cu modific rile ce se produc lanivel na ional atât în privin a adopt rii unei strategii noi privind ap rarea împotrivainunda iilor, cât i în privin a reformei institu ionale .Noua strategie de ap rare împotriva inunda iilor este elaborat inând cont de orient rileactuale ale politicii i strategiei apelor în Uniunea European în domeniului reducerii risculuila inunda ii.Dupa o analiz preliminar , se estimeaz c in districtul de bazin hidrografic Cri uri suntexpuse riscului la inunda ii la viituri cu debite având probabilitatea de dep ire de 1%suprafe e însumând peste 98.000 ha i peste 58.000 locuitori din peste 150 de localit i.Datele privind acest fapt vor fi descrise în cadrul capitolului 11, “Inundabilitatea actual ateritoriului bazinului hidrografic Cri uri la viituri cu debite având probabilit i de dep ire de10%, 5%, 1% i 0.1%, suprafa a, popula ie afectat , etc.”, capitol întocmit ca urmare aefectu rii calculelor de modelare hidrologice i hidraulice în bazinul hidrografic Cri uri.


Pagina 118 din 532

O sistematizare a datelor privind suprafe ele totale i agricole, num rul locuin elor distruse ia suprafe elor inundate în perioada 1970 – 2006, în bazinul hidrografic Cri uri, se prezint întabelul 6.13.

Tabelul 6.3.

Bazin hidrograficSuprafata - ha Suprafa a

inundat (ha)Num r locuin e

distruseTotala agricolCri uri 1.486.000 1.018.277 586.945 13.353

Total România 23.839.100 14.836.585 2.701.031 231.613

Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inunda ii existente la InstitutulNa ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor (INHGA) i a calculelor ca urmare a acesteimetodologii – 5 clase de vulnerabilitate – b.h. Cri uri se situeaz în clasa III-a devulnerabilitate. În b.h. Cri uri se produc în medie anual cca. 13% din num rul viiturilor ce auloc pe teritoriul rii. Aceast metodologie are la baz indicatorii de vulnerabilitate,men iona i in continuare, dar nu ine seama decât indirect (prin impactul inunda iilor asuprateritoriului si obiectivelor inundate) de gradul de amenajare al bazinului hidrografic înprivin a protec iei la inunda ii.Indicatori de vulnerabilitate:

is – ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala/agricolaa bazinului hidrografic;il – ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafatainundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la1000 ha inundate;iv – ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual deevenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrograf„ic din numarul totalde evenimente produse la nivelul tarii;ir – timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de apaale bazinului hidrografic.

Ca puncte tari privind protec ia la inunda ii în bazinul hidrografic Cri uri putem men iona:Amenaj rile structurale existente pentru reducerea riscului la inunda ii (acumul ri curol de atenuare, lucr ri de îndiguire i regularizare de albii, ap ri de mal, etc.);Masuri nestructurale existente (sisteme informa ionale de avertizare i prognoz ,reguli de exploatare a acumul rilor bazate pe informa ii de avertizare i prognoz ,planuri de ac iune operativ i modele de interven ie la viituri, cooperarea cu ap rareacivil i popula ia).

În privin a punctelor slabe privind protec ia la inunda ii in b.h. Cri uri se pot consideraurmatoarele aspecte:

Albii i diguri neîntre inute, multe din diguri fiind cedate la prim rii;Poduri necur ate;Balastiere amplasate ilegal, în special dupa 1990;


Pagina 119 din 532

Lipsa unor m suri ferme de urm rire adecvat a unor fenomene de maximimportan pentru protec ia la inundatii (eviden a precar a eroziunile de albii i adep irilor de diguri, etc.);

6.4. Concluzii

În bazinul hidrografic Cri uri, viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când aparfenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masiv de z pad combinat cuprecipitatii abundente, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior alCri ului Negru i al Cri ului Alb, cu mari pagube materiale prin inundarea localitatilor,obiectivelor economice i sociale, cailor de comunicatie, terenurilor agricole.Urmarea a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate sau distruse obiective deap rare împotriva inundatiilor i lucrari hidrotehnice, fiind necesar refacerea lor sau g sireaunor solu ii alternative pentru reducerea riscului la inunda ii i diminuarea efectelor negative.Managementul situa iilor de criz in caz de producere a inunda iilor, în bazinul hidrograficCrisuri, se afl într-un proces de schimare, în conformitate cu modific rile ce se produc lanivel na ional atât în privin a adopt rii unei strategii noi privind ap rarea împotrivainunda iilor, cât i în privin a reformei institu ionale .Noua strategie de ap rare împotriva inunda iilor este elaborat inând cont de orient rileactuale ale politicii i strategiei apelor în Uniunea European în domeniul reducerii riscului lainunda ii si cuprinde printre altele:

- Inunda iile sunt procese naturale, care au existat i vor continua s existe. Interven iaantropic în procesele naturale trebuie s fie reversibil , compensatoare i în viitorprevenit .

- Strategia de ap rare împotriva inunda iilor trebuie s se realizeze pe bazine hidrografice,luându-se în considerare inunda iile posibile la interval mare de timp, nu numai viiturileobi nuite. Astfel, pentru bazinele hidrografice interna ionale este necesar de a elaboraplanuri de gestiune a apelor, de îmbun ire a prognozelor, de ap rare împotrivainunda iilor în cooperare cu rile riverane, care s cuprind m suri de rezolvare asitua iilor de criz la nivel de bazin hidrografic.

- surile structurale r mân elementele principale ale strategiei pentru protejareapopula iei i bunurilor acesteia, cu luarea în considerare a conserv rii naturii imanagementul mediului

- Pentru reten ia apei se vor crea poldere care s fie folosite ca p uni sau pentrurestaurarea p durilor aluvionare i care în timpul viiturilor vor fi inundate pentruatenuare;

- Îndiguirile se vor realiza numai pe sectoare scurte de râu i numai pentru ap rareaîmpotriva inunda iilor a localit ilor i a unor obiective economice i sociale importante;

Dezvoltarea m surilor nestructurale de prevenire prin :Refacerea zonelor umede de protec ie ecologic , recrearea condi iilor naturale alezonelor umede i ale albiilor majore de a atenua viiturile. Aceste m suri aduc


Pagina 120 din 532

beneficii în ce prive te conservarea biodiversit ii, realimentarea acviferelor, zone derecreere, oportunit i de turism;Mai mult spa iu pentru ap prin restaurarea albiilor majore degradate, inclusiv unelemeandre ale râurilor, restaurarea vegeta iei pe malurile cursurilor de ap ;Reducerea efectelor negative ale inunda iilor asupra ecosistemelor acvatice iterestre, astfel, trebuie rezolvat problema fenomenelor asociate inunda iilor: b ltiri,eroziuni de soluri, alunec ri de teren, polu ri;Descurajarea lucr rilor de drenaje, a ap rilor de mal, a consolid rilor de mal, aindiguirilor care formeaz un obstacol în calea scurgerii naturale pe cursurile de api care nu protejeaz zone dens populate ;

Evaluarea riscului i elaborarea h ilor de risc la inunda ii;Interzicerea construc iilor în zone cu risc la inunda ii;Informarea publicului cu privire la zonele cu risc la inunda ii, prin publicarea unorinforma ii transparente, u or de înteles i a unor h i de risc u or de interpretat,astfel încât publicul s con tientizeze riscul posibil;Con tientizarea publicului în privin a riscului rezidual, încurajarea acestuia de a-silua propriile m suri de ap rare, prin asigurarea bunurilor, deoarece fondurilena ionale nu pot acoperi decât par ial pagubele produse de inunda ii.

6.4.1. Amenaj ri structurale existente pentru reducerea riscului la inunda iiPrincipalele lucr ri hidrotehnice cu rol de ap rare împotriva inunda iilor, din spa iulhidrografic Cri uri, sunt urm toarele:

- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 milmc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Luga u, Tileagd, T ut,Dr gan i Le u ;

- 72 de acumul ri nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, dincare 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic,

ma da, C rand, Andrid, S lard, Chier, Ginta ;Astfel, în total exist 150 de acumul ri permanente i nepermanente, cu un volum totalde 640 mil.mc, din care 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.



Principalele lucr ri în domeniul lucr rilor de desecare i de combaterea eroziunii solului sunt:- Lucr ri de desec ri pe o suprafa de 341 500 ha ;- Lucr ri de combaterea eroziunii solului pe o suprafa de 576 000 ha.


Pagina 121 din 532

6.4.2. M suri nestructurale existente în bazinul hidrografic Cri uri

surile nestructurale existente în bazinul hidrografic Cri uri, sunt urm toarele:dezvoltarea de sisteme informa ionale de avertizare i prognoz a viiturilor i asistemelor decizionale de ac iune operativ în timpul i dup producerea inunda iei;stabilirea de reguli de exploatare a acumul rilor bazate pe informa ii prognosticeasupra caracteristicilor, duratei i momentului producerii viiturii;elaborarea i /sau actualizarea de regulamente, planuri de ac iune operativ i modelede interven ie pentru diverse scenarii de viitur , precum i de sisteme de cooperare cuap rarea civil i popula ia;Plan bazinal de ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor, secetei hidrologice,accidentelor la construc ii hidrotehnice i polu rilor acidentale i Planuri jude ene deap rare împotriva inunda iilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelorla construc iii hidrotehnice i polu rilor accidentale.


Pagina 122 din 532

CAPITOLUL 7 SISTEMUL ACTUAL DE GESTIONARE ARESURSELOR DE AP DIN BAZIN

Gestionarea resurselor de ap este un proces de interac iune între disponibilul de ap lasurs i cerin ele de ap ale folosin elor. Cu alte cuvinte, gestionarea resurselor de apimplic obligatoriu atât gestionarea disponibilului la surs , cât i gestionarea cerin elorde apa.Principala problem a gestion rii resurselor de ap o constituie acoperirea cerin elor de apale folosintelor.În acest scop sunt necesare:

• cunoa terea resurselor naturale (hidrologice) de ap ;• cunoa terea resurselor socio-economice de ap , adic acea parte a resurselornaturale (hidrologice) care prin intermediul unor infrastructuri ingineresti au fosttransformate în resurse mobilizabile ce asigur satisfacerea cerin elor de ap alefolosin elor;• identificarea folosin elor actuale i a cerin elor lor de ap i a strategiilor dedezvoltare viitoare ale acestora;• condi iile impuse de folosin e în vederea satisfacerii cerin elor de ap .

În privin a managementului resurselor de ap , cadrul juridic se bazeaz în principal peurm toarele:

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului de stabilire aunui cadru de politic comunitar în domeniul apei

Legea nr. 107/1996 Legea apelor, cu modific rile i complet rile ulterioareLa nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protec ia simanagementul durabil al resurselor de ap . Dintre acestea, de o importan deosebit esteDirectiva Cadru 2000/60/EC de stabilire a unui cadru de politic comunitar în domeniulapei, care define te apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat i conservat ca atare.Directiva apei asigur cadrul necesar gospod ririi durabile a apei, ceea ce presupunegestiunea cantitativ i calitativ a apelor si ecosisteme s toase, având ca scop atingerea„st rii bune” a apelor pân în anul 2015. Instrumentul de implementare al Directivei Cadru,reglementat prin articolul 13 si Anexa VII, este reprezentat de Planul de Management alBazinului / Districtului Hidrografic care, pe baza cunoa terii st rii corpurilor de ap ,stabile te obiectivele int pe o perioada de 6 ani i propune m suri pentru atingerea „st riibune” a apelor.

7.1. Lucr ri, Capacit i, Folosin e

Spa iul hidrografic Cri uri cuprinde mai multe categorii de lucr ri: acumul ri, deriva ii,regulariz ri, îndiguiri i ap ri de maluri, executate cu diverse scopuri (energetic, asigurareacerin ei de ap , regularizarea debitelor naturale, ap rarea împotriva efectelor distructive ale


Pagina 123 din 532

apelor, combaterea excesului de umiditate, etc.), cu efecte func ionale pentru comunit ileumane.Acumul rile din spatiul hidrografic Cri uri sunt amplasate în bazinele hidrografice alerâurilor: Cri ul Alb, Cigher, Cri ul Repede, Iad, Valea Dr gan, Valea F ncica, Alma i Gut.Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu ap potabil i industrial , energetic,piscicol, iriga ii i combaterea inunda iilor.Schema principalelor lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Cri uri, precum iprincipalele caracteristici ale acestora au fost prezentate în capitolul anterior.În bazinul hidrografic mijlociu al Cri ului Repede au fost construite în scop energetic douacumul ri: Luga u i Tileagd, iar în partea superioar pe cursurile afluen ilor acestuia -Valea Dr ganului i respectiv Iad, dou acumul ri importante: Dr gan i Iad, au scopenergetic, de atenuare a viiturilor i de alimentare cu ap a localit ilor din aval.Amenajarea hidroenergetic Dr gan-Iad (162 MW putere instalat ) este constituit înprincipal din barajele i lacurile de acumulare Dr gan, Le u i Bulz, deriva ii, galerii de fugi de aduc iune, sta ii de pompare, capt ri secundare, central hidroelectrice (Munteni I, Le u)i microhidrocentrale, conducte de aduc iune i for ate, etc.

Schema de amenajare se bazeaz pe capt rile i aduc iunile secundare amplasate în bazinele:cuieu (capt rile: R cad, Valea cu Pe ti, Ani el, Aluni , Valea lui Serp, Ruje i B ni or),

Dr gan (capt rile: Dara i Z rni oara) i Iad (capt rile: Cârligatele, Izvor, Salhis i Zimbru)care gravita ional sau/ i prin pompare cresc aportul de ap în acumularea Dr gan.În sub-bazinul hidrografic al v ii F ncica se g sesc dou acumul ri: S lacea i Crestur-Abr mu care au ca destina ii asigurarea necesarului de ap pentru agricultur .Acumul rile Tau i Rovina sunt pozi ionate în sub-bazinul hidrografic al Cri ului Alb, pecursurile Cigher i Gut, având ca scop iriga iile i piscicultura.Acumularea Fegernic se afl pe cursul de ap Alma i are ca destina ie iriga iile.Deriva iile din bazinul hidrografic Cri uri, sunt în num r de 22, cu o lungime total de 299km, din care cele mai importante sunt deriva iile din Sistemul Hidroenergetic Cri ul Repede(cuprinzând 14 capt ri secundare), canalul de fug Tileagd-S dat-Fughiu (dimensionatpentru un debit maxim de 90 mc/s) i canalul Vad-A tileu.Deriva iile cu rol important în agricultur i piscicultur sunt: Canalul Colector, avândlungimea de 61 km (care deriv debite din Cri ul Repede în Cri ul Negru) i CanalulMorilor construit în anul 1841.În spa iul hidrografic Cri uri singura deriva ie care poate face transfer de ap din râul Mure(Pauli ) cu restitu ie în bazinul Cri ului Alb (râul Cigher) este Canalul Matca (42 km),construit în scopul asigur rii apei pentru iriga ii, cu un debit instalat de 20 mc/s. În ultimaperioad , în lipsa solicit rilor de ap pentru iriga ii, nu s-a realizat transfer de ap din Mureîn Cri ul Alb.O caracteristic important a s.h. Cri uri o reprezint existen a a numeroase iazuri piscicole,precum i realizarea de acumul ri care au folosin piscicol i care afecteaz în special sub-bazinele: Cri ul Alb, Cri ul Negru i Cri ul Repede. Astfel, exist un num r de 9 amenaj ripiscicole (iazuri i bazine amenajate) i 6 p str rii în care se practic activit i deacvacultur .


Pagina 124 din 532

Folosintele de apa sunt constituite din acele activitati care pentru a se putea desfasura aunevoie de apa. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este cerinta de apa, adica aceacantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume.In continuare se prezinta atat grafic, cat si sub forma tabelara evolutia volumelor de apaprelevate in bazinul hidrografic Crisuri in intervalul 2001-2009.

Tabel 7.1

Folosintade apa

Anul2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Populatie 39,83 32,43 30,3 23,62 20,43 20,55 21,21 21,3 23,68Industrie 84,05 46,6 40,54 46,32 44,03 46,59 46,6 44,45 52,45

Agricultura 20,04 26,24 25,78 24,76 23,94 22,42 18,59 30,65 29,67Total 143,92 105,27 96,62 94,7 88,4 89,56 86,4 96,4 105,8

Fig. 7.1. – Evolutia volumelor de apa prelevate in bazinul hidrografic Crisuri

Din cele prezentate in tabelul si figura de mai sus se poate observa ca totalul volumelor deapa prelevate pentru folosintele de apa (populatie, industrie si agricultura) au avut o scaderein intervalul 2001-2005 (de la 143.9 milioane mc de apa in anul 2001 la 88.4 milioane mc de


Pagina 125 din 532

apa in anul 2005), in timp ce in anii 2008 si 2009 s-au inregistrat volume de apa prelevateaproximativ egale cu cele prelevate in anii 2003, respectiv 2002.

7.2. Modul de exploatare

Prin exploatarea în condi ii normale de func ionare (ape medii), se în elege exploatareacare se face în situa iile în care se îndeplinesc simultan urm toarele condi ii :- nivelul, respectiv volumul apei în lac, permit func ionarea f restric ii în asigurarea cu apa folosin elor (respectiv sub nivelul de reten ie normal , f umplerea volumelor de protec iesau de atenuare a viiturilor). Dac pentru acumularea respectiv exist întocmit graficdispecer, nivelul, respectiv volumul apei în lac, trebuie s fie situate în zona de func ionareîn regim liber sau în regim asigurat.- debitele afluente în lacul de acumulare sunt sub 20% din debitul de dimensionare pentrucondi ii normale de exploatare a barajului.- construc iile, instala iile i echipamentele hidromecanice ale barajului i lacului deacumulare sunt stabile i func ionale.

Resurse de ap pentru sec iunea Cri ul Repede

a. Lacuri de acumulare

Tabel 7.2

Denumire Volum acumulat (mil.m3) Ordinea deprioritatela nivel minim la NNR

Priza CET I OradeaVest - 0,00085

- alimentarea cu apindustrial a

platformei industrialedin zone de vest a

municipului Oradea

Le u 1,10 25,50

- alimentarea cu appotabil i industrial

a zonei aval, înpricipal al municipului

Oradea, precum i aamenaj rii piscicoleReme i, din aval de

baraj- producerea de

energie electic prinintremediul CHE Le u

- rol special deatenuare a viiturilor


Pagina 126 din 532

Dr gan – pentrufunc ionarea cu 2

grupuri 14,6

112- producerea deenergie electricDr gan – pentru

func ionarea cu 1grup 8,0

Luga u 14,67 63,47

- producerea deenergie electric

- ap rarea împotrivainunda iilor a

localit ilor situate înaval de barajul

Tileagd- asiguraea unui debit

necesar în aval de6 m3/s

Tileagd 10,14 52,94

b. Capacit i de derivare din alte bazine

Tabel 7.3

DERIVA II INTERBAZINALE PENTRU SATISFACEREA CERIN ELOR DE AP ALEFOLOSIN ELOR (IMPORT DIN ALTE BAZINE)

Denumire

Punct de captare Punct de debu areDebit

instalat(m3/s)

Volummediuanual

derivat(mil.m3)

Amplasament Jude Cursde ap Amplasament Jude Curs

de ap

1 2 3 4 5 6 7 8 9Deriv.

cuieuSubbaz.

cuieu Cluj S cuieu Subbaz.Dr gan Cluj Dr gan 4,3 63,07

Deriv.Aluni

Subbaz.cuieu Cluj Aluni Subbaz.

Dr gan Cluj ValeaDr gan 0,4 1,57

Deriv.Mona

Subbaz.cuieu Cluj

Ani el+ V. cu

Pe ti

Subbaz.Dr gan Cluj Valea

Dr gan 0,4 0,63

Deriv. Rujet Subbaz.cuieu Cluj Rujet Subbaz.

Dr gan Cluj ValeaVi ag 0,32 1,58

Deriv. V.lui erp

Subbaz.cuieu Cluj V. lui

erpSubbaz.Dr gan Cluj Valea

Dr gan 0,54 1,26

Ad. R cad-Dr gan

Subbaz.cuieu Cluj R cad Subbaz.

Dr gan Cluj Dr gan 2,1 8,51

Ad. B ni or Subbaz.cuieu Cluj B ni or Subbaz.

Dr gan Cluj ValeaVi ag 0,4 1,57


Pagina 127 din 532

Ad.rni oara

Subbaz.cuieu Cluj Valea

ZarnaSubbaz.Dr gan Cluj Valea

Dr gan 0,88 3,46

Ad. Dara Subbaz.Dr gan Cluj Dara Subbaz.

Dr gan Cluj ValeaDr gan 1,84 5,99

Ad. Iad-Dr gan

(Cârligatele)Subbaz. Iad Bihor Iad Subbaz. Iad Cluj Valea

Iad 8,5 36,58

Ad. Izvor Subbaz. Iad Bihor Izvor Subbaz. Iad Cluj Iad 1,68 6,62Ad. S lhi Subbaz. Iad Bihor lhi Subbaz. Iad Cluj Iad 0,96 3,78

Ad. Zimbru Subbaz. Iad Bihor Zimbru Subbaz. Iad Cluj Iad 0,96 3,78Ad. Reme i-

Munteni Subbaz. Iad Bihor Da or Subbaz. Iad Bihor Iad 49 32,8

Ad.Munteni-

BulzSubbaz. Iad Cluj Iad Subbaz. Iad Bihor Iad 51 41,05

Ad. Le u-Reme i Subbaz. Iad Bihor Iad Subbaz. Iad Bihor Cri ul

Repede 9,3 97,76

Ad.Tileagd-Fughiu

Baz. Cri ulRepede Bihor Cri ul

RepedeBaz. Cri ul

Repede Bihor Cri ulRepede 12 76,8

Ad. Vad-tileu


RepedeBaz. Cri ul

Repede Bihor Cri ulRepede 90 20,8

Ad. CanalulMurilor

Baz. Cri ulAlb Arad Cri ul

AlbBaz. Cri ul

Alb Arad Cri ulAlb 15,5 40,7

Deriv.CanalulColector


RepedeBaz. Cri ul

Negru Bihor Cri ulNegru 37 52,6

Ad. Beliu-ut

Baz. Cri ulAlb Arad Beliu Baz. Cri ul

Negru Bihor Cri ulNegru 130 94,6

CanalMatca Baz. Mure Arad Mure Baz. Cri ul

Alb Arad Cigher 20 21,41

c. Debite la posturi hidrometrice :

Tabel 7.4

Nr.Crt.

Postul / Sta ia Cursul de ap Debitul minimnecesar (m3/s)

1. Bl jeni Cri ul Alb 0,2452. Va a de Jos Cri ul Alb 0,1503. Chi ineu Cri Cri ul Alb 0,2114. Buteni Canalul Morilor 0,0635. Beiu Cri ul Negru 0,2356. Tinca Cri ul Negru 0,2517. Zerind Cri ul Negru 0,303


Pagina 128 din 532

8. Ciucea Cri ul Repede 0,3049. Vadu Cri ului Cri ul Repede 1,30610. Oradea Cri ul Repede 3,6911. Nu fal u Râul Barc u 0,07512. Marca Râul Barc u 0,20313. Chiribi Valea Bistra 0,032

Exploatare în perioade de ape mici sau deficitareReguli de exploatare la ape mici:

1. Prin exploatarea în condi ii de ape mici (secet ) se în elege exploatarea care se faceîn condi iile în care nivelul, respectiv volumul apei în lacul de acumulare nu permitasigurarea debitelor maxime necesare folosin elor, iar debitele afluente în lacul de acumularesunt mai mici decât acestea. Acest regim se instituie de asemenea, în caz de avarie, reviziesau repara ii la echipamente hidromecanice sau construc ii, care impun exploatarea lacului lacote sc zute.

2. La prognozarea sau anun area posibilit ii apari iei unei perioade de secet , se vorverifica instala iile i echipamentele hidromecanice aferente barajului i în specialdesc rc torilor i golirilor de fund, precum i captarea i instala iile de livrare a apelor lafolosin e.

3. Se vor executa repara ii pentru reducerea la minim a pierderilor de ap .4. În perioada de secet este interzis efectuarea de manevre ale stavilelor i vanelor

care ar avea ca efect pierderi de ap din lacul de acumulare, cu excep ia opera iilor de sp larestrict necesare, care se vor face cu volume cât mai reduse de ap i la intervale cât mai mari.

Modul i frecven a de efectuare a sp rilor, strict necesare în perioada de secet , sevor stabili pentru fiecare baraj i lac de acumulare în parte, func ie de condi iile concrete alelucr rii i se vor înscrie în regulamentele de exploatare.

5. Pe cât posibil corpurile plutitorilor mari vor fi scoase de pe lac cu ajutorulambarca iunilor.

6. În cazul întreruperii leg turii cu dispeceratul i constat rii men inerii regimului deexploatare la ape mici, la acumul ri, personalul de exploatare ac ioneaz conform ultimeidecizii primite de la dispecerat. În caz c se constat trecerea la regimul de exploatare la apemedii sau mari, se va ac iona conform prevederilor regulamentelor de exploatare propriiacumul rilor.

În subbazinul hidrografic Cri ul Repede exist 3 acumul ri care influen eaz regimul descurgere al apelor.Caracteristici generale - lacuri de acumulare


Pagina 129 din 532

Tabel 7.5

Nr.crt.

Denumireaacumul rii

Cursul deap

Sectorul/ zona de

curs ampl.

Valori caracterist. Scopul/ ctg. de folosin

deserviteObs.Vt Vu

(mil.m3)1. Acumul. Dr gan Dr gan sector 3 124,0 99,5 energetic2. Acumul. Le u Iad sector 3 33,8 26,0 energ.+folosin e3. Acumul. Tileagd C. Repede sector 2 63,3 34,0 energetic

Caracteristici generale - lucr ri de deriva ie

Tabel 7.6

Nr.crt. Deriva ie

Curs de apdin care se

deriv

Curs de apîn care se

deriv Scopul

Debite caracteristice(m3/s) Obs.

Q inst. Qderiv. lunar

1. CanalulColector

Cri ulRepede Cri ul Negru iriga ii i

piscicultur 37,0 2,53

În activitatea curent se pot întâlni urm toarele faze caracteristice privind satisfacereacerin elor de ap :- faza normal , corespunz toare situa iei când debitul sursei este mai mare decât debitul deaten ie;- faza de aten ie / avertizare, corespunz toare situa iei când în una sau mai multe sec iuni decontrol, debitul sursei este mai mic decât debitul de aten ie, dar mai mare decât debitulminim necesar sau la limit egal cu acesta;- faza de restric ii, corespunz toare situa iei când în una sau mai multe sec iuni de control,debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar.

În cazul instituirii fazelor de aten ie este necesar preg tirea i trecerea la aplicarea unorsuri de folosire ra ional a apei cu asigurarea cerin elor de ap pentru func ionarea la

capacitate a folosin elor. M surile de ra ionalizare în folosirea apelor corespunz toare fazeideterminate i condi iile locale concrete se vor stabili de c tre beneficiari cu sprijinulforurilor tutelare ale acestora i în colaborare cu unit ile teritoriale de gospod rire a apelor.Ca m suri, ce trebuie avute în vedere de beneficiarii folosin elor de ap în situa iipremerg toare introducerii restric iilor, avem: eliminarea risipei i limitarea pierderilor deap , asigurarea calit ii corespunz toare ale apelor evacuate, punerea în func iune ainstala iilor de alimentare de rezerv , din subteran sau din alte surse, accentuarea reutiliz riii folosirea tuturor posibilit ilor de compensare intern a cerin elor de ap .


Pagina 130 din 532

În vederea adopt rii celor mai potrivite decizii de restric ionare care s conduc la pagube câtmai mici folosin elor de ap se au in vedere urm toarele:- reducerea în trepte a debitelor captate pentru iriga ii, inând seama de posibilit ile practice :cu 25% în treapta I, cu 50% în treapta a II-a i cu 75% în treapta a III-a. Acelea i procente s-au aplicat i pentru folosin ele piscicole, reducându-se debitul necesar pân la 0,7 l/s, debitnecesar pentru primenire.- reducerea în trepte a debitelor pentru folosin ele industriale (dup epuizarea posibilit ilorde ra ionalizare a folosirii apei), conform programelor de restric ii, elaborate de beneficiari.Asupra debitelor din sec iunile de pe Cri ul Alb nu are influen nici o acumulare, deoareceacumularea Mih ileni nu a fost pus în func iune. În subbazinul Cri ul Alb, pe râul Cigher, laTau exist o acumulare care are rol de ap rare împotriva inunda iilor i scopuri piscicole.

Caracteristici generale - lacuri de acumulare

Tabel 7.7

Nr.crt.

Denumireaacumul rii

Cursul deap

Sector /zon de curs

Valori caracteristice Scopul /ctg. folosVt (mil.m3) Vu

1. AcumulareaMih ileni

Cri ulAlb 3 10,3 8,33 Nu e în

func iune

2. AcumulareaTau Cigher - 33,7 14,92

Ap rareîmpotrivainund. iscopuri

piscicole.

Caracteristici generale - lucr ri de deriva ie

Tabel 7.8

Nr.crt. Deriva ie

Curs de apdin care se

deriv

Curs de apîn care se

derivScopul

Debite caracteristice(m3/s) Obs.

Q inst. Qderiv. lunar

1. CanalulMorilor

Cri ul Albla Buteni

Cri ul Albla V and

iriga ii ipiscicultur 15,5 1,59

Num rul total de posturi hidrometrice pe Cri ul Negru este de 5; toate cu transmisie zilnic anivelurilor i a debitelor, iar pe afluen ii principali în num r de 4 posturi hidrometrice, tot cutransmisie zilnic .În bazinul Cri ul Negru nu sunt lacuri de acumulare care s suplimenteze debitele de ap ,cerin a utilizatorilor fiind asigurat în regim natural.În bazinul hidrografic Barc u, debitele caracteristice cursului de ap se înregistreaz la cele 5sta ii hidrometrice existente pe râul Barc u i Bistra:


Pagina 131 din 532

- Nu fal u,- Marca,- S lard,- P durea Neagr ,- Chiribi .Sta iile hidrometrice Nu fal u, Marca, S lard, Chiribi sunt cu transmitere zilnic , iar sta iahidrometric P durea Neagr este permanent , dar nu cu transmisie zilnic . Sta iile S lard,Marca, Nu fal u sunt pe râul Barc u, iar Chiribi i P durea Neagr pe râul Bistra.

7.3. Concluzii

In districtul de bazin hidrografic Crisuri exista 128 de amenajari de gospodarire a apelor dincare:- 2 amenajari – exclusiv producerea de energie hidro;- 50 amenajari – o singura folosinta alta decat producerea energiei hidro sau atenuareaviiturilor;- 4 amenajare – amenajare avand doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor);- 2 amenajari – amenajari hidroenergetice avand mai mult de doua folosinte;- 27 amenajari – amenajari pentru piscicultura;- 28 amenajari – amenajari pentru reducerea excesului de umiditate.


Pagina 132 din 532

CAPITOLUL 8 – CARACTERIZAREA GENERAL AUTILIZ RII TERENURILOR DIN SPA IUL BAZINULUI

HIDROGRAFIC CRI URI

În bazinul hidrografic Cri uri terenul arabil reprezint circa 20.18%, culturile perene 41.54%iar p durile 33.35% din suprafa a total a bazinului.

Tabel 8.1

Nr.Crt Cursul de ap Sec iunea de

monitorizare

Suprafa a bazinuluiîntre sec iuni /

Suprafa a total(km2)

Ocuparea terenuluiZone urbane Zone

industrialeTerenarabil

Culturiperene

duri

Km2 Km2 Km2 Km2 Km2

1. Ier Diosig 1365.4/1369.43 82.71 3.19 741.94

449.3 103.00

2. Barcau Valca de Sus 75.02 / 75.03 7.55 0.0 0.19 30.08 38.293. Barcau Balc 404.8/ 479.85 37.67 1.2 97.56 205.77 138.634. Valea Bistra am. Padurea Neagra 29.95/29.95 0.0 0.0 0.0 11.89 17.925. Valea Bistra am. Budoi 22.62/52.57 0.0 0.0 0.0 12.32 40.156. Valea Bistra Chiribis 122.23/174.81 13.21 0.42 3.49 73.22 84.387. Barcau av. Marghita

(Saniob)605.84/1085.80 75.03 2.43 195.8

6523.19 290.77

8. Barcau Parhida 648.73/1734.59 113.67 4.18 334.06

880.64 402.85

9. Crisul Repede Saula 28.94/ 28.96 1.37 0.0 8.42 18.77 0.7510. Crisul Repede Ciucea 781.1/ 810.08 17.74 1.61 60.46 326.35 402.1311. Crisol Repede am. Alesd 775.26/1585.35 38.77 3.05 85.73 604 831.5612. Crisul Repede av. Alesd 18.7/1604.06 42.48 3.44 86.72 632.7 836.7313. Crisul Repede am. Oradea 549.27/ 2153.37 78.82 9.12 96.58 964.42 989.8114. Peta av. Oradea 122.14/122.14 15.75 2.68 27.48 52.12 24.0815. Crisul Repede Tarian 232.55 / 2386.25 116.25 16.27 186.0

91040.11 1013.89

16. Crisul Repede Cheresig 41.1 / 2427.63 121.70 16.27 268.05

1057.73 1013.89

17. Crisul Negru am. Vascau 43.36 / 43.38 1.62 0.0 0.0 6.75 34.8218. Crisul Baita Baita Plai 15.83/15.83 0.0 0.0 0.0 0.03 15.8119. Crisul Baita Stei 91.05/91.05 0.03 0.26 0.0 19.39 66.3920. Valea

GalbenaStei 39.68/39.68 0.0 0.0 0.0 1.67 37.95

21. Crisul Negru am. Beius 767.74 / 811.13 24.17 0.26 0.15 259.02 527.1222. Crisul Negru av. Beius 572.8 / 1383.94 42.87 0.94 2.47 488.07 848.8523. Crisul Negru Tinca 843.85 / 2227.81 75.66 0.94 33.91 922.37 1193.8724. Crisul Negru Zerind 2155.37 /

4383.31176.12 0.94 550.0

71975.69 1617.29

25. Crisul Alb Criscior 333.1 / 333.11 1.79 0.68 0.0 135.43 194.9926. Crisul Alb Baia de Cris 398.17 / 731.28 13.0 2.22 0.0 262.05 453.5527. Halmagel Sarbi 28.49 / 28.49 0.0 0.0 0.0 4.33 24.07


Pagina 133 din 532

28. Valea Banesti Halmagiu 109.62 / 109.62 0.62 0.0 0.0 32.93 75.8329. Crisul Alb Gurahont 858.36 / 1589.66 15.94 2.22 2.68 504.14 1064.2430. Valea Sebis am.capt. Sebis 185.48 / 185.48 4.41 0.0 0.0 40.41 139.9631. Valea Sebis Sebis 26.77 / 212.26 6.63 0.0 0.0 52.98 151.8232. Crisul Alb Ineu 818.61 / 2408.3 45.97 2.2 8.25 883.85 1464.5833. Canalul

MorilorVarsand 608.46/608.46 25.68 0.62 372.5

5181.50 0.23

34. Crisul Alb Varsand 92.90/4229.23 129.11 3.11 701.56

1526.46 1780.67

Total bazin /14860 663 29 2996 6174.2 4956

În ceea ce prive te reparti ia p durilor de protec ie a apelor i a terenurilor i solurilorraporat la suprafa a total a p durilor, din eviden a prezentat în tabelul 2 se poate ajunge laurm toarele concluzii:- durile cu func ii principale de protec ie a apelor reprezint 11.5% din suprafa a total a

durilor cu varia ie între 0% i 43.8% în diferite unit i de studiu;- durile cu func ii principale de protec ie a terenurilor i solurilor reprezint 13.8% din

suprafa a total a p durilor cu varia ie între 0% i 31.8% în diferite unit i de studio;- în spa iul hidrografic Cri uri, 25.3% din p duri au rol principal de protec ie a apelor i

terenurilor.

Tabel 8.2

Nr crt. Sec iune de calcul

duri cu func ii deprotec ie a apelor

duri cu func ii deprotec ie a terenurilori solurilor

Total p duri

S(ha) % S(ha) % S(ha) %

0 1 2 3 4 5 6 7

3.1.1Crisul Alb amonteCigher 5439.2 5.1 23823.7 22.5 105925.3 100

3.1.2 Cigher 7546.1 43.8 318.9 1.9 17236.9 100

3.1.3Versanti directi intreCigher si CanalulMorilor

0.0 0.0 114.9 6.2 1857.1 100

3.1.4. Canalul Morilor 0.0 0.0 5.5 0.8 727.0 1003.1 Crisul Alb 12985.3 10.3 24263.0 19.3 125746.3 100

3.2.1Crisul Negru -amonte Holod 169.9 0.3 7855.6 11.8 66585.0 100

3.2.2 Holod 1608.5 9.3 1175.7 6.8 17268.3

3.2.3 Versanti directi intreHolod si Teuz 120.1 1.1 173.0 1.6 10810.9 100

3.2.4 Teuz 65.7 0.3 958.1 4.2 22777.2 100

3.2.5Versanti directi cuscurgere pestegranita 0.0 0.0 0.0 0 487.0 100

3.2 Crisul Negru 1964.2 1.7 10162.4 8.6 117928.4 1003.3 Culiser 0.0 0.0 2.0 0.8 256.7 100


Pagina 134 din 532

3.4.1 Crisul Repede - lagranita 27670.3 34.3 12355.2 15.3 80578.8 100

3.4.2 Barcau - la granita 69.9 0.2 1213.9 3.3 36766.9 1003.4.3 Ier - la granita 0.0 0.0 3001.4 31.8 9433.5 1003.4 Crisul Repede 27740.2 21.9 16570.5 13.1 126779.2 100

Total S.H. Crisuri 42689.7 11.5 50997.9 13.8 370710.6 100

În ceea ce prive te configura ia terenurilor forestiere, predomin cele cu configura ieondulat , 87.4%, în timp ce terenurile cu configura ie plan sau fr mântat au pondereredus , 9.0%, respectiv 3.6%.Aceast repati ie a terenurilor în raport cu formele de relief i configura ia terenurilor estecaracteristic pentru ara noastr , unde terenurile plane i a ezate (câmpii, culmi, platouri) aufost folosite de-a lungul timpului ca terenuri arabile sau p uni, iar arboretele au r mascantonate pe versan i.Totusi, excep ie fac p durile situate în unit ile de studiu Versan i direc i Cri ul Negru întreHolod i Teuz, Barc u i Ier, unde, în zona de câmpie, configura ia terenului estepreponderent plan în propor ie de 24.8-53.5%.

Configura ia terenurilor ocupate de p duri, pe unit i de studiu i jude e, se prezint întabelul de mai jos.

Tabel 8.3

Nr.crt Sec iune de calcul Jude ul

Configura ia terenului – ha-

plan ondulat framantat Total

0 1 2 3 4 5 6

3.1.1 Crisul Alb -amonte Cigher Arad 2149.8 59078.2 2874.9 64102.9

Hunedoara 38.2 38334.5 3449.7 41822.4Total 2188.0 97412.7 6324.6 105925.3

3.1.2 Cigher Arad 431.1 16749.0 56.8 17236.9

3.1.3Versant directintre Cigher siCanalul Morilor

Arad 627.3 1226.8 3.0 1857.1

3.1.4 Canalul Morilor Arad 12.0 714.0 1.0 727.03.1 Crisul Alb Arad 3220.2 77768.0 2935.7 83923.9

Hunedoara 38.2 38334.5 3449.7 41822.4Total 3258.4 116102.5 6385.4 125746.3

3.2.1 Crisul Negru -amone Holod Bihor 1721.0 62037.0 2827.0 66585.0

3.2.2 Holod Bihor 550.0 16250.0 468.3 17268.3

3.2.3Versanti directiintre Holod si

TeuzBihor 4676.8 6002.8 131.3 10810.9

3.2.4 Teuz Arad 4713.1 16314.6 377.4 21405.1Bihor 96.1 1272.0 4.0 1372.1Total 4809.2 17586.6 381.4 22777.2

3.2.5 Versanti directi cu Bihor 482.0 5.0 0.0 487.0


Pagina 135 din 532

scurgere pestegranita

3.2 Total CrisulNegru Arad 4713.1 16314.6 377.4 21405.1

Bihor 7525.9 85566.8 3430.6 96523.3Total 12239.0 101881.4 3808.0 117928.4

3.3 Culiser Bihor 230.0 26.7 0.0 256.73.4.1 Crisul Repede - la

granita Bihor 3238.3 51200.0 1995.0 56433.3

Cluj 227.0 23285.0 633.5 24145.5Total 3465.3 74485.0 2628.5 80578.8

3.4.2 Barcau - lagranita Bihor 7960.0 17491.0 203.5 25654.5

Salaj 1147.2 9569.2 396.0 11112.4Total 9107.2 27060.2 599.5 36766.9

3.4.3 Ier - la granita Bihor 1544.2 1756.0 12.5 3312.7Satu Mare 3505.4 2592.7 22.7 6120.8

Total 5049.6 4348.7 35.2 9433.53.4 Crisul Repede Bihor 12742.5 70447.0 2211.0 85400.5

Cluj 227.0 23285.0 633.5 24145.5Salaj 1147.2 9569.2 396.0 11112.4

Satu Mare 3505.4 2592.7 22.7 6120.8Total 17622.1 105893.9 3263.2 126779.2

total S.H. Cri uri

Arad 7933.3 94082.6 3313.1 105329.0

Bihor 20498.4 156040.5 5641.6 182180.5

Cluj 227.0 23285.0 633.5 24145.5

Hunedoara 38.2 38334.5 3449.7 41822.4

Salaj 1147.2 9569.2 396.0 11112.4

Satu Mare 3505.4 2592.7 22.7 6120.8

Total 33349.5 23904.5 13456.6 370710.6

% 9.0 87.4 3.6 100.0


Pagina 136 din 532

Folosin ele agricole pe jude ele din bazinul hidrografic Cri uri sunt prezentate în tabelul demai jos:

Tabel 8.4

Folosin aSatu-Mare(ha)

Bihor(ha)

Arad(ha)

Hunedoara(ha)

Cluj(ha)

laj(ha)

Arabil 221734 309084 349330 79660 177844 121495une 85159 181122 152980 199676 242100 112501

Vie 3425 2109 3603 13 340 2568Livad 7159 4852 5562 994 4169 4097Neproductiv 6382 9717 6173 28563 33603 17338Total 323859 506884 517648 308906 458056 257999

Folosin e agricole pe unit i administrative (jude e) în cadrul bazinului hidrografic Cri urisunt prezentate în tabelul 8.5:

Tabel 8.5

Folosin aSatu-Mare

(ha)Bihor(ha)

Arad(ha)

Hunedoara(ha)

Cluj(ha)

laj(ha)

Arabil 63353 309084 139732 10621 20442 21315une 24331 181122 61192 26623 27828 19737

Vie 979 2109 1441 2 39 451Livad 2045 4852 2225 133 479 719

Neproductiv 1823 9717 2469 3808 3862 3042Total 92531 506884 207059 41187 52650 45264


Pagina 137 din 532

8.1. Identificarea schimb rilor produse în folosirea terenurilor,coordonarea i forma lor

Pentru identificarea schimb rilor produse în folosirea terenurilor din cadrul bazinuluihidrografic Cri uri s-au utilizat informa ii preluate din baza de date Corine Land Cover anul2000 i anul 2006.În anul 2000 harta utiliz rii terenurilor din bazinul hidrografic Cri uri ar ta astfel:

Figura 8.1. Harta utiliz rii terenului a.2000 a BH Cri uri


Pagina 138 din 532

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor i suprafe eleacestora din bazinul hidrografic Cri uri, la nivelul anului 2000.

Tabel 8.6

Categorii de utilizare a terenurilor Suprafa a (ha)Spa iu urban continuu 346.13Spa iu urban discontinuu i spa iu rural 77583.10Unit i industriale sau comerciale 7651.89Aeroporturi 136.55Zone de extrac ie a minereurilor 490.71Gropi de gunoi 234.70Zone urbane verzi 62.00Zone de agrement 211.40Terenuri arabile neirigate 448044.58Terenuri cultivate cu orez 372.39Vii 22350.79Livezi 6744.70

uni secundare 231538.46Zone de culturi complexe 89801.16Terenuri predominant agricole în amestec cu vegeta ie natural 68762.47

duri de foioase 445077.91duri de conifere 25016.75duri mixte 9517.44

Paji ti naturale 4520.75Vegeta ie subalpin 1203.83Zone de tranzi ie cu arbu ti (în general defri ate) 18365.24Areale cu vegeta ie rar 71.33Mla tini 20506.67Cursuri de ap 3033.25Acumul ri de ap 4356.09Total utilizate teren 1486000

Figura de mai jos prezint aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual pesuprafa a bazinului hidrografic Cri uri.


Pagina 139 din 532

Figura 8.2. Categoriile de utilizare a terenului a.2000 a BH Cri uri

Majoritatea categoriilor de utilizare a terenurilor au suferit modific ri în timp, dup cum seva putea observa în cele ce urmeaz a fi prezentate. La nivelul anului 2006 harta utiliz riiterenurilor din bazinul hidrografic Cri uri ar ta astfel:


Pagina 140 din 532

Figura 8.3. Harta utiliz rii terenului a.2006 a BH Cri uri


Pagina 141 din 532

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor i suprafe eleacestora din bazinul hidrografic Cri uri, la nivelul anului 2006.

Tabel 8.7

Categorii de utilizare a terenurilor Suprafa a (ha)Spa iu urban discontinuu i spa iu rural 78883.91Unit i industriale sau comerciale 7745.81Re ea de c i de comunica ie i terenuri asociate acestora 135.99Aeroporturi 41.96Zone de extrac ie a minereurilor 677.81Gropi de gunoi 251.07Zone în construc ie 63.17Zone urbane verzi 80.12Zone de agrement 109.54Terenuri arabile neirigate 388667.52Terenuri cultivate cu orez 559.55Vii 15666.93Livezi 11662.12

uni secundare 233749.45Zone de culturi complexe 53946.91Terenuri predominant agricole în amestec cu vegeta ie natural 77144.96

duri de foioase 448806.80duri de conifere 97717.18duri mixte 19025.56

Paji ti naturale 6972.34Vegeta ie subalpin 1604.92Zone de tranzi ie cu arbu ti (în general defri ate) 15580.60Areale cu vegeta ie rar 31.81Mla tini 2989.00Turb rii 32.48Cursuri de ap 18431.05Acumul ri de ap 5421.47Total utilizare teren 1486000


Pagina 142 din 532

Figura de mai jos prezint aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual pesuprafa a bazinului hidrografic Cri uri.

Figura 8.4. Categorii de utilizare a terenului a.2006 a BH Cri uri

Diferen ele dintre forma i suprafa a ocupat de categoriile de utilizare a terenurilor dinanaliza celor doi ani 2000 i 2006, arat în felul urm tor:


Pagina 143 din 532

Figura 8.5. Harta utiliz rii terenului a.2000 suprapus cu a. 2006 a BH Cri uri


Pagina 144 din 532

Figura 8.6. Harta utiliz rii terenului a.2000 suprapus cu a. 2006 a BH Cri uri(detaliat )


Pagina 145 din 532

8.2. Suprafe e expuse eroziunii solului de suprafa i de adâncime

Eroziunea solului de c tre ap , vânt sau modul de cultivare afecteaz atât agricultura cât imediul inconjurator. Pierderile de sol, cât i impacturile asociate acestuia, constituie unul dincele mai importante probleme actuale de mediu.Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoar pe nesim ite, ori cu o rat alarmantde producere care provoac mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul agricol se poatereflecta în reducerea poten ialului de produc ie, în calitatea slab a apelor de suprafa i înafectarea re elei hidrografice.Eroziunea solului depinde de urm torii factori:

intensitatea precipita iilor i a scurgerii;erodabilitatea solului;gradientul de pant i lungimea ei;vegeta ia acoperitoare (inveli ul vegetal);

surile de conservare adoptate.

8.2.1 Suprafe e expuse eroziunii solului de suprafa

Suprafe ele subbazinelor hidrografice din bazinul hidrografic Cri uri, sensibile la eroziune desuprafa , însumeaz 1307500 ha.

Tabel 8.8

Nrcrt

Subbazinede ordinul II

Subbazine deordinul III

Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

0 1 2 3 4 5 6 71 Cornet(jud.HD) 1600 <1 24-40 partial Pd

2 Bulzu(jud.HD) 900 <1 40 partial Pd

3Potoc

(Ierco eni)(jud.AR)

3000 <1 10-20 partial Pd

4Gut

(Condrat u)(jud.AR)

5600 <1 6-27 partial Pd

5 Ser str u(jud.AR) 1900 <1 5-40 partial Pd

6 Fîntînelor(jud.AR) 3000 <1 6-25 partial Pd

7 Cri ul Mic(Doba) (jud.BH) 2400 <1 13 partial Pd

8 Holod (jud.BH) 56800 <1 10-40 partial Pd


Pagina 146 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

9Topa(Rîu)

(jud.BH)27800 <1 16 partial Pd

10Valea Nou

(Valea cea Mare)(jud.BH)

15700 <1 4-20 partial Pd

11 Sarti(jud.AR) 27000 <1 4-10 partial Pd

12 Levele(jud.AR) 22500 <1 4-16 partial Pd

13Cri ulRepede

(jud.BH+CJ)642500 <1 2-40 partial Pd

14 Chigic (Babei)(jud.BH) 10300 <1 3-15 partial Pd

15 Valea la Arini(jud.BH) 5100 <1 9-15 partial Pd

16 ad (ValeaMare) (jud.BH) 5800 <1 3-18 partial Pd

17 Pe a (jud.BH) 11500 <1 3-20 partial Pd

18 Hidi el(jud.BH) 3400 <1 12-27 partial Pd

19 Gepiu(jud.BH) 7600 <1 4-20 partial Pd

20ValeaMare

(jud.BH)11800 <1 4-25 partial Pd

21Beret u

(Barc u)(jud.BH+SJ)

345500 <1 3-55 partial Pd

22Borumlac

a(jud.BH)

3200 <1 10-23 partial Pd

23 Dijir(jud.BH) 2900 <1 15-40

24 Inot(jud.BH) 12300 <1 7-16 partial Pd

25

ncica(ValeaRece)

(jud.BH)

9700 <1 6-16 partial Pd

26 Tria(jud.BH) 3300 <1 2-40 partial Pd

27Fîne elor(Ghepe )(jud.BH)

18600 <1 10-30 partial Pd


Pagina 147 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

28Alma

(Arma )(jud.BH)

5900 <1 2-14 partial Pd

29 Kösmö(jud.BH) 2200 <1 6-13

30

Cosmo(Fînea aMare)

(jud.BH)

11800 <1 2-10 partial Pd

31 Nilo(jud.BH) 4000 <1 10-18

32 Comolciu(jud.BH) 2000 <1 20

33Ier (Eriu)(jud.BH+

SM)143700 <1 1-14 partial Pd

34 Cri ul Mic(jud.BH) 6200 <1 5-20

35 Lazu(jud.AR) 2000 1 7-10 partial Pd

36Trei

Holîmburi(jud.AR)

1800 1 4-40 partial Pd

37Cigher(Ciger)

(jud.AR)81700 1 8-20 partial Pd

38

Cri ulNegru

(jud.AR+BH)

388000 1 4-25 partial Pd

39Dr gotenilor (Arini)(jud.BH)

4000 1 12-20 partial Pd

40 Hidi el(jud.BH) 4300 1 20 partial Pd

41Dumbr vil

or(jud.BH)

1000 1 20 partial Pd

42Pîrîu

(Lazuri)(jud.BH)


43Fon u

(Carand)(jud.BH)


44 Asou(jud.BH) 2000 1 3-14 partial Pd

45 Ip (jud.SJ) 3500 1 12 partial Pd


Pagina 148 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

46 Cam r(jud.BH) 7400 1 10-25 partial Pd

47ValeaAlb

(jud.BH)1400 1 13-30 partial Pd

48

Vi eilor(Uscat ,Bodoza)(jud.BH)


49 Mede (Medi e)(jud.BH) 5700 1,2 20 partial Pd

50Pr leni

(Ciungani)(jud.HD)

4900 1,5 25-40 partial Pd

51

ele(Aciua,Topli a)(jud.AR)

7000 1,5 17-40 partial Pd

52Sebi

(Dezna)(jud.AR)

22000 1,5 5-45 partial Pd

53 Hodi (jud.AR) 4800 1,5 12 partial Pd

54 ValeaMare(jud.AR) 11700 1,5 4-60 partial Pd

55Cri ul Nou(Oproaia)(jud.BH)

2900 1,5 17-24 partial Pd

56 Hîrji(jud.BH) 2200 1,5 12 partial Pd

57Domnului

(Savar)(jud.BH)

1500 1,5 20 partial Pd

58 Pusta (jud.BH) 2200 1,5 20 partial Pd

59

ValeaNou

(Cherte )(jud.AR)

3200 1,5 4-10 partial Pd

60 Poicu (jud.CJ) 4100 1,5 16-22 partial Pd

61ld bagi

u(jud.BH)

1200 1,5 8-20 partial Pd

62 Bistra(jud.BH) 17400 1,5 2-50 partial Pd

63 Clo coi (Ruji)(jud.BH) 1400 1,6 14


Pagina 149 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

64 rand(jud.BH) 4000 1,7 2-15 partial Pd

65 Satului(jud.HD) 10700 2 18-40 partial Pd

66 ebea(jud.HD) 1400 2 20-40 partial Pd

67Leasci(Cîr u)

(jud.AR)1300 2 12 partial Pd

68 Gruiet(jud.AR) 1000 2 14-17 partial Pd

69 Sighi oara(jud.AR) 15200 2 7-35 partial Pd

70 Zeldi (jud.AR) 4000 2 22-35 partial Pd

71Chi india

(P tr neasa)(jud.AR)

10200 2 18-40 partial Pd

72 Valea Mare(jud.AR) 1500 2 9-12 partial Pd

73 Chilodia(jud.AR) 2300 2 25-40 partial Pd

74 Pustaciu(jud.AR) 2600 2 30-45 partial Pd

75 Nad (jud.AR) 2400 2 25-50 partial Pd76 Mini el(jud.AR) 1400 2 27-45 partial Pd77 Mini (jud.AR) 2700 2 20-40 partial Pd78 Dudi a(jud.AR) 6900 2 27-40 partial Pd

79 Bigiu (Sodom)(jud.AR) 7500 2 27 partial Pd

80 Talpe (jud.BH) 1900 2 5-15 partial Pd81 Mizie (jud.BH) 2300 2 5-15

82 Valea Ro ie(Ro ia) (jud.BH) 30100 2 12-20 partial Pd

83 lata (jud.CJ) 15500 2 3-20 partial Pd

84 Hen (S cueu)(jud.CJ) 22300 2 20-35 partial Pd

85Semeni

(O teana,Bivolilor jud CJ)


86 Iad (jud.BH) 22600 2 20-65 partial Pd

87 Borod (Borozel)(jud.BH) 11600 2 7-22 partial Pd

88ValeaMare

(jud.SJ)11200 2 2-25 partial Pd


Pagina 150 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

89 Groapa(jud.SJ) 1500 2 12-20 partial Pd

90 Va a(jud.HD) 8700 2,5 20-40 partial Pd

91 Cerboia(jud.HD) 1200 2,5 20-30 partial Pd

92 Obâr ia(jud.AR) 6400 2,5 8-40 partial Pd

93 Glima(jud.AR) 1400 2,5 15-27 partial Pd

94 Hurez(jud.AR) 2100 2,5 25-45 partial Pd

95 Cleceova(jud.AR) 2900 2,5 4-30 partial Pd

96Timercea

(Cimercea)(jud.AR)

3300 2,5 18-50 partial Pd

97 Dobrine ti(jud.BH) 3500 2,5 8-40 partial Pd

98 Cer sei(jud.SJ) 2800 2,5 20 partial Pd

99Bucure ci(Porcului)(jud.HD)

8000 3 15-30 partial Pd

100 Luncoiu(jud.HD) 7400 3 8-20 partial Pd

101 Brad(jud.HD) 2700 3 17-30 partial Pd

102 oimu (jud.AR) 1200 3 20-30 partial Pd

103 Alma (jud.AR) 1100 3 15-20 partial Pd

104 Alma (jud.AR) 3400 3 10-25 partial Pd

105

Cri ulratecului

(V ratec,Brad,

Cîrligat)(jud.BH)

3200 3 17-48 partial Pd

106Cri ul B a

(Cri ul Negru)(jud.BH)

9200 3 16-40 partial Pd

107 Sighi tel(jud.BH) 2500 3 14-25 partial Pd

108 Sohodol(Albioara) 3300 3 20-25 partial Pd


Pagina 151 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

(jud.BH)

109 Meziad(jud.BH) 6100 3 10-18 partial Pd

110 Cornet(jud.BH) 1000 3 40 partial Pd

111 Beliu(jud.AR) 14800 3 4-25 partial Pd

112Valea lui

l(jud.CJ)


113 Dr gan(jud.CJ+BH) 24900 3 17-40 partial Pd

114 Da or(jud.BH) 3200 3 26-33 partial Pd

115 Rîciu (Fînea a)(jud.BH) 700 3 20

116 Mnierea(jud.BH) 4900 3 3-50 partial Pd

117 Pasteur (jud.BH) 1100 3 20 partial Pd

118 Cur tura(jud.BH) 1600 3 10-25

119 Huta (jud.BH) 2600 3,4 16-23 partial Pd

120 Valea Rece(jud.BH) 2000 3,4 45 partial Pd

121

Rîbi a(Rîbicioara,Jgheboasa)(jud.HD)

12300 3,5 10-40 partial Pd

122Uib re ti(Bulze ti)(jud.HD)

6800 3,5 27-32 partial Pd

123 Cri oaia (judHD) 1200 3,5 20-40 partial Pd

124 Ociu(jud.AR) 1500 3,5 12-40 partial Pd

125 ne tilor(jud AR) 11300 3,5 8-40 partial Pd

126 Io ei(jud.AR) 7200 3,5 20-40 partial Pd

127 Muste ti(jud.AR) 1800 3,5 10-30 partial Pd

128 Feni (jud.AR) 1400 3,5 12 partial Pd

129 Crocna(jud.AR) 1400 3,5 15-25 partial Pd

130 Bode ti(jud. 3300 3,5 4-25 partial Pd


Pagina 152 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

AR)

131 Ciaet (ValeaRea) (jud.AR) 2400 3,5 40 partial Pd

132 arinii (jud.BH) 6000 3,5 20-40 partial Pd

133 Valea Mare(jud.BH) 3200 3,5 8-36 partial Pd

134 Cri ul Pietros(jud.BH) 22600 3,5 iun.70 partial Pd

135Inaru

(Ursului)(jud.BH)


136 Misir (Luncilor)(jud.BH) 3900 3,5 16 partial Pd

137 Iaz(jud.SJ) 3900 3,5 15-25 partial Pd

138 Buce (jud.HD) 1100 4 20 partial Pd

139 Juncu(jud.HD) 3700 4 24-40 partial Pd

140Valea

Mare(jud.AR)

1700 4 15-30 partial Pd

141 Satului(jud.AR) 1100 4 12-16 partial Pd

142 reasca (judAR) 2200 4 12-30 partial Pd

143 Polosaneasca(jud AR) 1100 4 10-40 partial Pd

144 Craicovi(jud.AR) 1000 4 25-40 partial Pd

145 Valea Neagr(jud.BH) 2400 4 18-40 partial Pd

146oimu uri

lor(jud.BH)


147 Gr ilor(jud.AR) 6000 4 10-30 partial Pd

148 ele(jud.CJ) 2900 4 5-15 partial Pd

149Stanciului

(Seac )(jud.CJ)


150ValeaLung

(jud.CJ)1200 4 15 partial Pd

151 Br tcu a(jud.BH) 4500 4 15-45 partial Pd

152 Omului (jud.BH) 4100 4 18-50 partial Pd


Pagina 153 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

153Sec tura

inteu)(jud.BH)


154 Drau (jud.AR) 2000 4,5 4-30 partial Pd

155 Brihenilor(jud.BH) 6700 4,5 18-45 partial Pd

156 Cr iasa (jud.BH) 2200 4,5 8-40 partial Pd

157 Baldovin(jud HD) 4200 5 24 partial Pd

158 Negri oara(jud.AR) 1100 5 12 partial Pd

159Beiu ele(Bin el)(jud.BH)


160rzag

(Z zag)(jud.BH)

1200 5 20-40 partial Pd

161 Poclu a(jud.BH) 1200 5 12-40 partial Pd162 Satului (jud.BH) 1000 5 15-25 partial Pd

163 chita(jud.BH) 4000 5 28-57 partial Pd

164 Fize(jud.SJ) 1500 5 9-30 partial Pd

165

Valea de laLazuri(Lioca,Leuca)

(jud.AR)

9500 5,5 8-50 partial Pd

166 Gepi (jud.BH) 2200 5,5 20-70 partial Pd167 St nija (jud.HD) 3200 6 28-40 partial Pd

168

Cri tior(Cristiorel,Prelucelor)(jud.BH)

3000 6 15-40 partial Pd

169 ipot (jud.CJ) 1400 6 12 partial Pd

170 Bociu(jud.CJ) 1600 6 15

171 Aluni(jud.CJ) 1000 6 10 partial Pd

172 Mi ca(jud.BH) 1200 6 25-45 partial Pd

173 Cetea(jud.BH) 2000 6 14-32 partial Pd

174 Cr ciun(jud.BH) 2800 7 25-40 partial Pd


Pagina 154 din 532

Nrcrt



Subbazine de

ordinulIV

Suprafaa (ha)

Pantalongitudina

%

Pantatransversal

%Observa ii

175 Boului(jud.BH) 1200 8 27-40 partial Pd

176 racului(jud.BH) 1600 8 25-32 partial Pd

177 rg a(jud.CJ) 3300 9 18 partial Pd

178Negrea

(Sec tura)(jud.CJ)

1600 9 14-20 partial Pd

179

ValeaMarerpinoas

(jud.BH)

3800 10 30-60 partial Pd

180cad

(Reucad)(jud.CJ)


181

Vi ag(Hord ng

a)(jud.CJ)


182 Boga(jud.BH) 5800 11 23-70 partial Pd

TA: Pd = p dure

Factori declan atori ai eroziunii de suprafaPe versan i, o parte din apa de precipita ii se scurge la suprafa a solului, coeficientul descurgere fiind condi ionat de gradul de înclinare a terenului i de textura solurilor. iexpozi ia versan ilor intervine ca factor de condi ionare a regimului aerohidric al solurilor depe versan i, prin reparti ia diferen iat a luminii i în special a c ldurii. Expozi ia determincele mai mari deosebiri între versan ii cu expozi ie sudic (sud-estic ; sud-vestic ) i nordic(nord-estic ; nord-vestic ). Iluminarea i înc lzirea mai puternic a versan ilor sudicidetermin o evapora ie a apei mai intens , în solurile de aici alternând perioadele în carecircula ia apei este descendent , cu cele în care apa circul ascendent. De asemenea,expunerea sudic determin primavara topirea mai rapid a z pezii i pierderea din aceastcauz a unei cantit i apreciabile de ap , prin scurgerea de suprafa . Dimpotriv , pe versan iinordici, evapora ia mai redus i înfiltrarea în sol a unei cantit i mai mari de ap , printopirea lent a z pezii, imprim solurilor un regim al apei i aerului specific i diferit de alsolurilor situate pe versan ii expu i sudic.Suprafe ele subbazinelor hidrografice inventariate (pante transversale i longitudinale)însumeaz o suprafa total de 1.486.000ha i sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Pagina 155 din 532

Tabel 8.9


Subbazinede ordinul

III

Subbazinede ordinul IV

Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

1 2 3 4 5 6 7Satului

(jud.HD)10700 2 18-40 partial Pd

St nija(jud.HD)

3200 6 28-40 partial Pd

Buce(jud.HD)


Artan(jud.HD)

1100 Pd

Bucure ci(Porcului)(jud.HD)

8000 3 15-30 partial Pd

Cornet(jud.HD)

1600 <1 24-40 partial Pd

Luncoiu(jud.HD)


Valea Lung(jud.HD)

1000 Pd

Brad (jud.HD) 2700 3 17-30 partial PdJuncu

(jud.HD)3700 4 24-40 partial Pd

Rîbi a(Rîbicioara,Jgheboasa)(jud.HD)

12300 3,5 10-40 partial Pd

Uib re ti(Bulze ti)(jud.HD)

6800 3,5 27-32 partial Pd

Bulzu(jud.HD)

900 <1 40 partial Pd

ebea(jud.HD)

1400 2 20-40 partial Pd

Baldovin(jud.HD)


Znil (Ciorii)(jud.HD)

2200 Pd

Birtin(Pietrilor)(jud.HD)

2100 Pd

Va a (jud.HD) 8700 2,5 20-40 partial PdCerboia(jud.HD)

1200 2,5 20-30 partial Pd

Cri oaia(jud.HD)

1200 3,5 20-40 partial Pd


Pagina 156 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

Obâr ia(jud.AR)

6400 2,5 8-40 partial Pd

Pr leni(Ciungani)(jud.HD)

4900 1,5 25-40 partial Pd

Ociu (jud.AR) 1500 3,5 12-40 partial Pdne tilor

(jud.AR)11300 3,5 8-40 partial Pd

lm gel(Sîrbu)

(jud.AR)

7100 Pd

Lung oara(jud.AR)

3600 Pd

Leasci (Cîr u)(jud.AR)


Valea de laLazuri (Lioca,

Leuca)(jud.AR)

9500 5,5 8-50 partial Pd

Cure u(jud.AR)

1200 Pd

Glima(jud.AR)

1400 2,5 15-27 partial Pd

Valea Mare(jud.AR)

1700 4 15-30 partial Pd

ele(Aciua,Topli a)(jud.AR)

7000 1,5 17-40 partial Pd

Rogoz(jud.AR)

800 Pd

Satului(jud.AR)

1100 4 12-16 partial Pd

Gruiet(jud.AR)

1000 2 14-17 partial Pd

Sighi oara(jud.AR)

15200 2 7-35 partial Pd

oimu(jud.AR)

1200 3 20-30 partial Pd

Zeldi(jud.AR)

4000 2 22-35 partial Pd

reasca(jud.AR)

2200 4 12-30 partial Pd

Hon(Hon ,Vacii)

(jud.AR)

2800 Pd


Pagina 157 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

Io ei (jud.AR) 7200 3,5 20-40 partial PdLu tiuapilor)

(jud.AR)

1000 Pd

Zimbru(jud.AR)

1000 Pd

Brusturescu(Gi irel)(jud.AR)

1000 Pd

Muste ti(jud.AR)

1800 3,5 10-30 partial Pd

Feni (jud.AR) 1400 3,5 12 partial PdCrocna

(jud.AR)1400 3,5 15-25 partial Pd

Bode ti(jud.AR)

3300 3,5 4-25 partial Pd

Polosaneasca(jud.AR)

1100 4 10-40 partial Pd

Craicovi(jud.AR)

1000 4 25-40 partial Pd

Alma(jud.AR)

1100 3 15-20 partial Pd

Topo a(Dub ti)

(jud.AR)

1200 1,5 8

Chi india(P tr neasa)

(jud.AR)

10200 2 18-40 partial Pd

Ciaet (ValeaRea)

(jud.AR)


Hurez(jud.AR)

2100 2,5 25-45 partial Pd

Cleceova(jud.AR)

2900 2,5 4-30 partial Pd

Sebi (Dezna)(jud.AR)

22000 1,5 5-45 partial Pd

Moneasa(Boroaia)(jud.AR)

8300 Pd

Fumuri(jud.AR)

2000 Pd

Negri oara(jud.AR)


Vîlceaua(jud.AR)


Minezelu 1200 2,5 7 partial Pd


Pagina 158 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

(N lbe ti)(jud.AR)

Lazu(jud.AR)


Hodi(jud.AR)


Valea Mare(jud.AR)


Potoc(Ierco eni)(jud.AR)

3000 <1 10-20 partial Pd

TreiHolîmburi(jud.AR)


Gut(Condrat u)

(jud.AR)

5600 <1 6-27 partial Pd

Cri ulMort(jud.AR)

1400 <1 3

Cigher (Ciger)(jud.AR)

81700 1 8-20 partial Pd

Chilodia(jud.AR)

2300 2 25-40 partial Pd

Pustaciu(jud.AR)

2600 2 30-45 partial Pd

Nad(jud.AR)

2400 2 25-50 partial Pd

Mini el(jud.AR)

1400 2 27-45 partial Pd

Mini(jud.AR)

2700 2 20-40 partial Pd

Timercea(Cimercea)(jud.AR)

3300 2,5 18-50 partial Pd

Dudi a(jud.AR)

6900 2 27-40 partial Pd

Ser str u(jud.AR)

1900 <1 5-40 partial Pd

Valea Mare(jud.AR)

11700 1,5 4-60 partial Pd

Drau(jud.AR)

2000 4,5 4-30 partial Pd

Alma(jud.AR)

3400 3 10-25 partial Pd

Bigiu(Sodom)(jud.AR)



Pagina 159 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

Fîntînelor(jud.AR)

3000 <1 6-25 partial Pd

Matca(Vonta)(jud.AR)

20900 <1 1-3 partial Pd

Chi er(jud.AR)

19300 <1 3

Velju(Pîncota)(jud.AR)

2200 <1 2-4

Rît (jud.AR) 2600 <1 3Veljul

Seli teoara(jud.AR)

7100 <1 2-6

Budieru(jud.AR)

40600 <1 4-8

Cri ul Negru(jud.AR+BH)

388000 1 4-25 partial Pd

Cri tior(Cristiorel,Prelucelor)(jud.BH)

3000 6 15-40 partial Pd

arinii(jud.BH)

6000 3,5 20-40 partial Pd

Brihenilor(jud.BH)

6700 4,5 18-45 partial Pd

Boului(jud.BH)

1200 8 27-40 partial Pd

Cri ulratecului

(V ratec,Brad, Cîrligat)

(jud.BH)

3200 3 17-48 partial Pd

Cri ul Nou(Oproaia)(jud.BH)

2900 1,5 17-24 partial Pd

Cri ul B a(Cri ulNegru)

(jud.BH)

9200 3 16-40 partial Pd

Sighi tel(jud.BH)

2500 3 14-25 partial Pd

ValeaNeagr

(jud.BH)

2400 4 18-40 partial Pd

Valea Mare(jud.BH)

3200 3,5 8-36 partial Pd


Pagina 160 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

Cr iasa(jud.BH)

2200 4,5 8-40 partial Pd

Cri ulPietros

(jud.BH)

22600 3,5 6-70 partial Pd

Boga (jud.BH) 5800 11 23-70 partial PdValea Mare

rpinoas(jud.BH)

3800 10 30-60 partial Pd

Inaru(Ursului)(jud.BH)


rc a(Topli a)(jud.BH)

5400 Pd

Talpe(jud.BH)


Mizie(jud.BH)

2300 2 5-15

Nim ti(jud.BH)


Cohu (ValeaRea) (jud.BH)

1100 Pd

Beiu ele(Bin el)(jud.BH)


Fini(jud.BH)

8700 Pd

teasa(jud.BH)

1300 Pd

Valea Ro ie(Ro ia)

(jud.BH)

30100 2 12-20 partial Pd

Sohodol(Albioara)(jud.BH)

3300 3 20-25 partial Pd

oimu urilor(jud.BH)


orilor(Strîmtura)(jud.BH)

1300 Pd

Sohodol(jud.BH)

3400 Pd

Meziad(jud.BH)

6100 3 10-18 partial Pd

Dr gotenilor(Arini)

4000 1 12-20 partial Pd


Pagina 161 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

(jud.BH)Valea Mare

(jud.BH)2100 Pd

Arman(jud.BH)

1000 Pd

li te(jud.BH)

1700 2 5 partial Pd

oimu(jud.BH)

3800 Pd

rzag(Z zag)(jud.BH)

1200 5 20-40 partial Pd

Poclu a(jud.BH)

1200 5 12-40 partial Pd

Cri ul Mic(Doba)

(jud.BH)


Holod(jud.BH)

56800 <1 10-40 partial Pd

Cornet(jud.BH)


Topa (Rîu)(jud.BH)


Hidi el(jud.BH)


Hîrji (jud.BH) 2200 1,5 12 partial PdDomnului

(Savar)(jud.BH)


Pusta(jud.BH)


Dumbr vilor(jud.BH)


Sarazu(jud.BH)

1900 1 4 partial Pd

Valea Nou(Valea cea

Mare)(jud.BH)

15700 <1 4-20 partial Pd

Pîrîu (Lazuri)(jud.BH)


Fon u(Carand)(jud.BH)


el(Che a)(jud.BH)

13100 <1 2-4 partial Pd


Pagina 162 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

Asou (jud.BH) 2000 1 3-14 partial PdIrina (Buza )

(jud.BH)1500 1 2 partial Pd

chestu(jud.BH)

1900 <1 4

Teuz(jud.AR)

112400 1 4-8 partial Pd

Valea Nou(Cherte )(jud.AR)

3200 1,5 4-10 partial Pd

Gropoiu(jud.AR)

1900 2 7 partial Pd

Gro ilor(jud.AR)

6000 4 10-30 partial Pd

Beliu (jud.AR) 14800 3 4-25 partial PdBalta tefani

(Balta Cheriu)(jud.AR)

3500 <1 <1 partial Pd

Iacoberi(jud.AR)

3700 <1 <1

Veljul Sec(jud.AR)

5000 <1 <1

Sarti(jud.AR)

27000 <1 4-10 partial Pd

Levele(jud.AR)

22500 <1 4-16 partial Pd

Foca(jud.BH)

1900 <1 2

Culi er(jud.BH)

42000 <1 4

Korhani(jud.BH)

2300 <1 4

Barmod(jud.BH)

13000 <1 4

Cicer (jud.BH) 6200 <1 4Cicer (jud.BH) 1600 <1 4

ErugaGhepe

(Ghepe ,Ghepi )(jud.BH)

11500 <1 4

Cri ulRepede

(jud.BH+CJ)

642500 <1 2-40 partial Pd

ipot(jud.CJ)


Domo 2600 4 7


Pagina 163 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

(Vîlc u)(jud.CJ)

lata(jud.CJ)

15500 2 3-20 partial Pd

ele(jud.CJ)


Bociu (jud.CJ) 1600 6 15Valea lui B l

(jud.CJ)1000 3 6-22 partial Pd

Aluni(jud.CJ)


Hen(S cueu)(jud.CJ)

22300 2 20-35 partial Pd

Stanciului(Seac )(jud.CJ)


Seciu (jud.CJ) 1800 Pdrg a


cad(Reucad)(jud.CJ)


Vi ag(Hord ngu a)

(jud.CJ)


Dr gan(jud.CJ+BH)

24900 3 17-40 partial Pd

Cr ciun(jud.BH)

2800 7 25-40 partial Pd

rna(jud.BH)

2000 Pd

Sebe(Sebe el)(jud.CJ)

3700 Pd

Dara (jud.CJ) 1000 PdValea Lung


Poicu(jud.CJ)

4100 1,5 16-22 partial Pd

Semeni(O teana,Bivolilor)(jud.CJ)


Negrea(Sec tura)(jud.CJ)

1600 9 14-20 partial Pd


Pagina 164 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

Satului(jud.BH)

1000 5 15-25 partial Pd

Iad (jud.BH) 22600 2 20-65 partial PdLupului(jud.BH)

1000 Pd

Da or(jud.BH)

3200 3 26-33 partial Pd

racului(jud.BH)

1600 8 25-32 partial Pd

Beznea(jud.BH)

1900 3 6

B tcu a(jud.BH)

4500 4 15-45 partial Pd

Misir(Luncilor)(jud.BH)


Borod(Borozel)(jud.BH)

11600 2 7-22 partial Pd

chita(jud.BH)

4000 5 28-57 partial Pd

Mi ca(jud.BH)

1200 6 25-45 partial Pd

Cetea(jud.BH)

2000 6 14-32 partial Pd

Omului(jud.BH)

4100 4 18-50 partial Pd

chi easca(jud.BH)

1900 Pd

Gepi(jud.BH)

2200 5,5 20-70 partial Pd

Dobrine ti(jud.BH)

3500 2,5 8-40 partial Pd

Rîciu(Fînea a)(jud.BH)

700 3 20

Izvor(Lucu u,

Arsurilor)(jud.BH)

5600 Pd

Morii (Pe ti )(jud.BH)

2000 Pd

Sec turainteu)

(jud.BH)


Mnierea(jud.BH)



Pagina 165 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

Huta(jud.BH)

2600 3,4 16-23 partial Pd

Valea Rece(jud.BH)


Cropand(jud.BH)

1800 1,1 6

Mede(Medi e)(jud.BH)


Clo coi(Ruji)

(jud.BH)

1400 1,6 14

Chigic(Babei)

(jud.BH)

10300 <1 3-15 partial Pd

rand(jud.BH)

4000 1,7 2-15 partial Pd

Valea laArini

(jud.BH)

5100 <1 9-15 partial Pd

Bonda(jud.BH)

1000 1,5 8

ad(ValeaMare)

(jud.BH)

5800 <1 3-18 partial Pd

Bonor(jud.BH)

1200 2 4

Pasteur(jud.BH)


Pe a(jud.BH)

11500 <1 3-20 partial Pd

Hidi el(jud.BH)

3400 <1 12-27 partial Pd

Aduni (Rîturi)(jud.BH)


Alceu(Veljurilor)

(jud.BH)

7300 <1 1-6

Corhana(Pi pec)(jud.BH)

42500 <1 4-8 partial Pd

Sititelec(jud.BH)


Gepiu(jud.BH)

7600 <1 4-20 partial Pd

Valea Mare 11800 <1 4-25 partial Pd


Pagina 166 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

(jud.BH)Canali(Rîturi)

(jud.BH)

10700 <1 4-8

Beret u(Barc u)

(jud.BH+SJ)

345500 <1 3-55 partial Pd

Topli a(jud.SJ)

1600 Pd

Fize (jud.SJ) 1500 5 9-30 partial PdIaz (jud.SJ) 3900 3,5 15-25 partial PdValea Mare

(jud.SJ)11200 2 2-25 partial Pd

Groapa(jud.SJ)

1500 2 12-20 partial Pd

Cer sei(jud.SJ)


Ip (jud.SJ) 3500 1 12 partial PdBorumlaca(jud.BH)

3200 <1 10-23 partial Pd

Cam r(jud.BH)

7400 1 10-25 partial Pd

ld bagiu(jud.BH)

1200 1,5 8-20 partial Pd

Cur tura(jud.BH)

1600 3 10-25

Dijir (jud.BH) 2900 <1 15-40Inot (jud.BH) 12300 <1 7-16 partial PdEger (jud.BH) 4900 <1 4-6,5 partial Pd

Bistra(jud.BH)

17400 1,5 2-50 partial Pd

Valea Alb(jud.BH)

1400 1 13-30 partial Pd

ncica(Valea Rece)

(jud.BH)

9700 <1 6-16 partial Pd

Tria (jud.BH) 3300 <1 2-40 partial PdFîne elor(Ghepe )(jud.BH)

18600 <1 10-30 partial Pd

Alma(Arma )(jud.BH)

5900 <1 2-14 partial Pd

Sînnicolau(Niulo )(jud.BH)

7300 <1 7-9 partial Pd

Dan a 2300 <1 2


Pagina 167 din 532


Subbazinede ordinul

III


Suprafa a(ha)

Pantalongitudinal

(%)

Pantatransversal

(%)

Observa ii

(jud.BH)Vi eilor(Uscat ,Bodoza)(jud.BH)


Kösmö(jud.BH)

2200 <1 6-13

Cosmo(Fînea a Mare)

(jud.BH)

11800 <1 2-10 partial Pd

Nilo (jud.BH) 4000 <1 10-18Comolciu(jud.BH)

2000 <1 20

Ier (Eriu)(jud.BH+SM)

143700 <1 1-14 partial Pd

Cri ul Mic(jud.BH)

6200 <1 5-20

NOTA: Pd = padure


Pagina 168 din 532

8.2.2 Suprafe e expuse eroziunii solului de adâncimeStarea de eroziune a re elei hidrografice rezult din criteriul toren ialit ii în func ie dedebitul lichid specific cu asigurarea de 1% i debitul solid specific mediu anual, astfel:

ravene excesiv toren iale la care Q1% = 320 l/s i Emed = 32 m3/ha/an;ravene mijlociu toren iale la care Q1% = 30-320 l/s si Emed = 4-32 m3/ha/an;ravene netoren iale la care Q1% = <40 l/s si Emed = <4 m3/ha/an.

Starea de eroziune a re elei hidrografice se g se te în rela ie de intercondi ionare i curimea suprafe ei de recep ie, criteriul morfometric bazat pe dimensiunile ravenei, pozi ia

fa de linia de cea mai mare pant a versantului, pozi ia fa de axa sinclinalului, litologia istratifica ia terenului, obiective periclitate din aval etc.Starea de afectare a suprafe ei terenului se exprim prin indicatorii care pun în eviden ipermit prognozarea evolu iei forma iunilor toren iale în adâncime.Gradele de libertate ale evolu iei ravenelor iau în calcul rata retragerii (m/an), cre tereasuprafe ei ocupat de raven (ha/an), cre terea suprafe ei active desf urate (ha/an) precum i» cre terea în volum (m3/an).Pentru determinarea gradelor de libertate ale evolu iei ravenelor sunt folosite modelematematice sau modele empirice realizate ini ial pe un cadru local sau regional, apoi prinextensie adaptate i pentru alte bazine hidrografice. În anumite situa ii se procedeaz la

sur tori directe ale unor parametrii complec i, la ridic ri topografice succesive, saustabilirea unor rela ii de calcul semiempirice.

8.3 Scurgeri pe versan i, alunec ri de teren

8.3.1. Scurgeri pe versan iÎnclinarea pantelor a influen at fenomenul de eroziune al solurilor; cu cât pantele sunt maiputernice, lipsite de vegeta ie i rocile mai moi cu atât eroziunea este mai important .Grosimea solurilor este mai mare pe terenurile lipsite de pant iar pe versan i grosimeasolului este cu atâ mai mic cu cât relieful este mai inclinat.Versan ii cu expozi ie sudic i vestic sunt mai însori i i beneficiaz de temperaturi maimari decât versan ii cu expozi ie estic i mai ales nordic . Forma de relief dominant încadrul bazinului studiat intervine direct asupra regimului aerohidric al solurilor în cazulversan ilor prin caracteristicile sale de baz : înclinarea, forma si expozi ia.Pe versan i, o parte din apa de precipita ii se scurge la suprafa a solului, coeficientul descurgere fiind condi ionat de gradul de înclinare a terenului i de textura solurilor. iexpozi ia versan ilor intervine ca factor de condi ionare a regimului aerohidric al solurilor depe versan i, prin reparti ia diferen iat a luminii i în special a c ldurii.- Identificarea factorilor favorizan i ai toren ialit iiEvolu ia forma iunilor de adâncime este ciclic i se desfasoar printr-o succesiune de stadiiîn cadrul c rora, raportul dintre procesele de eroziune, transport i acumulare are valoridiferite. Acestea se dezvolt în cadrul unui sistem deschis care tinde spre realizarea unorforme relativ stabile.


Pagina 169 din 532

Un sistem deschis prime te i cedeaz materie i energie prin intermediul unei suprafe e desepara ie; el trebuie s transforme materia i energia primit în energie necesar între ineriiprocesului. În cazul ravenelor, materia este asigurat de precipita ii i substratul litologic,iar energia de precipita ii, de scurgerea dispersat sau concentrat i de deplasareamaselor de p mânt în zona malurilor. În func ie de poten ialul energetic al bazinului derecep ie, amestecul ap - aluviuni creeaz , prin intermediul energiei cinetice o form relativstabil care îi asigura transportul optim i evacuarea din sistem.- Identificarea factorilor poten iali ai toren ialit iiNu exist o delimitare cert a stadiilor (factorilor poten iali) din acest punct de vedere, darsunt totu i suficiente pentru separarea unor etape evolutive bine individualizate.Astfel, într-o prim etap , suvoaiele formate prin contopirea treptat a iroirilor efemere depe versan i au tendin a de a- i modela un canal, pe linia de cea mai mare pant . Canaleleastfel formate, prezint în profil longitudinal, numeroase discontinuit i datorateregimului hidraulic al iroirilor, formelor de microrelief, modific rilor de rugozitate,rezisten ei diferen iate la eroziune a orizonturilor intersectate etc.Regimul hidraulic al iroirilor este pulsatoriu, sub form de valuri cu lungimi i vitezevariabile.În func ie de ace ti doi parametri, curentul de ap tinde s realizeze un echilibru dinamicîntre energia cinetic i con inutul s u de material solid. Astfel, atunci când curentul are ofor net pozitiv începe s erodeze, înc rcându-se cu aluviuni; când gradul s u de încarcaredepa te limita de satura ie, materialul solid se depune. Surplusul de capacitate de transport,rezultat în urma limpezirii curentului, duce la reluarea procesului eroziv în avalul tronsonuluide depunere. Acest mecanism, favorizeaz apari ia unor succesiuni de trepte, continuate depor iuni mai adâncite ale canalelor.Pe de alt parte, prezen a unui obstacol sau cea mai neînsemnat mic orare a panteidetermin depunerea aluviunilor din curent i formarea de noi trepte.Apari ia treptelor mai depinde i de schimb rile de rugozitate din profilul longitudinal alcanalului, care modific viteza curentului i puterea lui eroziv precum i capacitatea detransport; curentul erodând când viteza spore te i depunând aluviuni când viteza scade.O alt categorie de trepte sunt cele litologice, rezultate în urma intersect rii orizonturilor cucoeziuni diferite i deci rezisten e diferite la eroziune.Evolu ia treptelor din profilul longitudinal al ravenelor, indiferent de originea lor, esterezultatul unui complex de procese precum erodarea direct , subs parea, înmuierea iprabu irea malurilor cu contrapant care se formeaz la baza lor i în care apa stagneaz timpîndelungat. Ca urmare, treptele se retrag succesiv, l rgind i adâncind totodat albia. Dinstudiile f cute pe materiale omogene, coezive, a rezultat c treptele se retrag paralel,men inându- i verticalitatea, dac sunt îndeplinite dou condi ii:

a) materialul din care este alc tuit albia are o rezisten mai mare decât energiagenerat de scurgere;

b) curentul de ap este suficient de puternic pentru a transporta materialul erodat de labaza treptei.


Pagina 170 din 532

Identificarea factorilor declan atori ai toren ialit iiPe m sur ce canalele se alungesc i se adâncesc prin retragerea succesiv a treptelor,

pe versan i se formeaz o re ea de albii înguste, cu maluri active i cu un bazin de recep iebine conturat. Atunci ravena intr într-o nou etap evolutiv , caracterizat prin retragereasuccesiv a treptelor, pân la unificarea sectoarelor de discontinuitate, în vederea realiz riiunui profil longitudinal de echilibru dinamic, care s permit transportul în condi ii optime amaterialului provenit din maluri i de pe versan i.

Când se definitiveaz profilul de echilibru dinamic are loc o retragere i o diminuare apragurilor, contribuind la atenuarea diferen elor dintre diferite sectoare. În lungul profiluluise deosebesc trei sectoare: un sector de eroziune, unul de echilibru sau de transport i unul dealuvionare.Sectorul de echilibru este mobil, urcând i coborând în func ie de caracteristicilehidrodinamice ale curentului, astfel:1. Când cantitatea de aluviuni cre te, sectorul neutru se deplaseaz spre amonte, fundulforma iunii toren iale ajungând în echilibru dinamic i fiind acoperit cu un strat aproapecontinuu de aluviuni cu grosimi i structuri diferite, strat care are un rol esen ial înmen inerea echilibrului.2. Cand energia cinetic a curentului cre te, sunt transportate o parte din aluviuni,contribuind la descre terea energiei disponibile pentru exercitarea proceselor de eroziune.Toate punctele profilului de echilibru evolueaz solidar, orice schimbare dintr-un anumit locînregistrându-se în lungul întregului profil.În aceast etap , paralel cu formarea profilului longitudinal de echilibru, se perfecteaz iprofilul de echilibru transversal. Procesele care modeleaz malurile ravenelor suntdeosebit de complexe, viitura având un rol preponderent de evacuare a materialuluirezultat în urma degrad rii lor. Evolu ia malurilor se desfa oar prin mecanisme dedezintegrare, de prabu ire, de surpare, de alunecare etc., tipul dominant, intensitatea iamploarea acestor procese fiind determinate, în special, de substratul litologic i de gradul deumezire. Malurile ajung la echilibru dinamic atunci când ating panta limit în func ie desubstratul litologic pe care s-au format.Evolu ia ravenelor nu înceteaza odat cu atingerea profilului de echilibru, ci devine mailent , eroziunea exercitându-se prin intermediul stratului de aluviuni. Ele tind îns c trerealizarea unei forme noi de relief, relativ stabilizat , de tipul vaiugii, vâlcelei sau v ii seci,în func ie de elementele morfometrice.Aceste forme încep s se realizeze treptat odat cu depunerea conurilor de dejec ie succesive,de la v rsare spre amonte i cu instalarea vegeta iei.De i mecanismul evolutiv al ravenelor este acela i, în func ie de caracteristicile versan ilor,pot s apar anumite particularit i de dezvoltare. Astfel, în numeroase cazuri, canalele pecare se concentreaz iroirile de ap nu sunt continui pe toat lungimea lor.Pe versant se formeaz o succesiune de ravene discontinui, dispuse în re ea careevolueaz diferit, în func ie de nivelele lor de baz , suspendate uneori pân la forme relativstabilizate. Prin unificarea succesiv a sectoarelor suspendate de pe un versant, ravenadiscontinu se transform într-o raven continu , cu un canal neîntrerupt pân la confluen a


Pagina 171 din 532

cu un emisar de ordin superior sau pân la baza versantului. Aceste ravene se recunosc u or,deoarece sunt alc tuite din tronsoane relativ omogene, inegale, desp ite prin praguri deintegrare.

Centralizator privind evolu ia forma iunilor eroziunii în adâncime sub toate formele demanifestare:

- stadiul evolu iei oga elor i ravenelor cu dezvoltare discontinu sau în curs destabilizare;

- stadiul evolu iei ravenelor active cu eroziuni în trepte f procese de prabu ire amalurilor;

- stadiul evolu iei ravenelor foarte active cu procese de prabu ire ale malurilor;- ravene foarte active care prezint procese asociate de prabu iri ale malurilor.

Evolu ia forma iunilor eroziunii de adâncime- toate formele de manifestare- este descris întabelul de mai jos.

Tabel 8.10

Nr.crt

Grupade

pant

Denumire bazinhidrografic

Suprafa a(ha)

Ltot agricol Oga e(km)

Raveneactive(km)

Ravenefoarteactive(km)

Ravenefoarte

active cualunec ri

saupr bu iride maluri

(km)0 1 2 3 4 5 6 7 8

11-2% Pr leni

(Ciungani)(jud.HD)

4900 5,88 2,94 1,76 0,88 0,29

2ele (Aciua,

Topli a) (jud.AR)7000 7,00 3,50 2,10 1,05 0,35

3Sebi (Dezna)

(jud.AR)22000 52,80 26,40 15,84 7,92 2,64

4 Lazu(jud.AR) 2000 7,20 3,60 2,16 1,08 0,36

5 Hodi (jud.AR) 4800 28,80 14,40 8,64 4,32 1,44

6Trei Holîmburi

(jud.AR)1800 7,56 3,78 2,27 1,13 0,38

7Cigher (Ciger)

(jud.AR)81700 686,00 343,0 205,80 102,90 34,30

8 ValeaMare(jud.AR)

11700 46,80 23,40 14,04 7,02 2,34

9Cri ul Negru(jud.AR+BH)

388000 2074,0 1037 622,20 311,10 103,70


Pagina 172 din 532

Nr.crt

Grupade

pant


Suprafa a(ha)


Raveneactive(km)


Ravenefoarte

active cualunec ri


(km)

10Cri ul Nou

(Oproaia) (jud.BH)2900 3,48 1,74 1,04 0,52 0,17

11Dr gotenilor

(Arini) (jud.BH)4000 28,80 14,40 8,64 4,32 1,44

12Hidi el (jud.BH) 4300 32,68 16,34 9,80 4,90 1,63

13 Hîrji (jud.BH) 2200 12,54 6,27 3,76 1,88 0,63

14Domnului (Savar)

(jud.BH)1500 6,75 3,38 2,03 1,01 0,34

15 Pusta (jud.BH) 2200 14,08 7,04 4,22 2,11 0,70

16 Dumbr vilor(jud.BH)

1000 2,40 1,20 0,72 0,36 0,12

17 Pîrîu (Lazuri)(jud.BH)

4000 16,80 8,40 5,04 2,52 0,84

18Fon u (Carand)

(jud.BH)3000 12,60 6,30 3,78 1,89 0,63

19 Asou (jud.BH) 2000 10,20 5,10 3,06 1,53 0,51

20Valea Nou

(Cherte ) (jud.AR)3200 9,60 4,80 2,88 1,44 0,48

21 Poicu (jud.CJ) 4100 12,30 6,15 3,69 1,85 0,62

22Mede (Medi e)

(jud.BH)5700 30,78 15,39 9,23 4,62 1,54

23 Clo coi (Ruji)(jud.BH)

1400 8,40 4,20 9,23 1,26 0,42

24 rand (jud.BH) 4000 27,20 13,6 8,16 4,08 1,36

25 Ip (jud.SJ) 3500 18,90 9,45 5,67 2,84 0,95

26Cam r (jud.BH) 7400 41,44 20,72 12,43 6,22 2,07

27ld bagiu

(jud.BH)1200 5,40 2,70 1,62 0,81 0,27


Pagina 173 din 532

Nr.crt

Grupade

pant


Suprafa a(ha)


Raveneactive(km)


Ravenefoarte

active cualunec ri


(km)

28 Bistra (jud.BH) 17400 87,00 43,50 26,10 13,05 4,35

29Valea Alb(jud.BH)

1400 7,98 3,99 2,39 1,20 0,40

30Vi eilor (Uscat ,

Bodoza) (jud.BH)5200 49,40 24,70 14,82 7,41 2,47

TOTAL 1 3354,77 1677,35 1006,43 503,22 167,74

31

2-3%

Satului (jud.HD) 10700 80,25 36,11 26,48 12,84 4,82

32 ebea(jud.HD) 1400 0,80 0,36 0,26 0,13 0,05

33 Va a (jud.HD) 8700 8,70 3,92 2,87 1,39 0,52

34 Cerboia (jud.HD) 1200 0,72 0,32 0,24 0,12 0,04

35 Obâr ia (jud.AR) 6400 7,68 3,46 2,53 1,23 0,46

36 Leasci (Cîr u)(jud.AR)

1300 3,90 1,76 1,29 0,62 0,23

37 Glima(jud.AR) 1400 1,68 0,76 0,55 0,27 0,10

38 Gruiet(jud.AR) 1000 1,20 0,54 0,40 0,19 0,07

39 Sighi oara(jud.AR) 15200 18,00 8,10 5,94 2,88 1,08

40 Zeldi (jud.AR) 4000 2,40 1,08 0,79 0,38 0,14

41Chi india

(P tr neasa)(jud.AR)

10200 20,40 9,18 6,73 3,26 1,22

42 Hurez(jud.AR) 2100 2,52 1,13 0,83 0,40 0,15

43 Cleceova (jud.AR) 2900 15,66 7,05 5,17 2,51 0,94

44 Valea Mare(jud.AR)

1500 7,20 3,24 2,38 1,15 0,43

45 Chilodia (jud.AR) 2300 1,38 0,62 0,46 0,22 0,08

46 Pustaciu (jud.AR) 2600 3,12 1,40 1,03 0,50 0,19

47 Nad (jud.AR) 2400 3,60 1,62 1,19 0,58 0,22

48 Mini el(jud.AR) 1400 7,00 3,15 2,31 1,12 0,42

49 Mini (jud.AR) 2700 13,70 6,17 4,52 2,19 0,82

50Timercea

(Cimercea)(jud.AR)

3300 5,94 2,69 1,96 0,96 0,36

51 Dudi a(jud.AR) 6900 35,88 16,15 11,84 5,74 2,15


Pagina 174 din 532

Nr.crt

Grupade

pant


Suprafa a(ha)


Raveneactive(km)


Ravenefoarte

active cualunec ri


(km)

52 Bigiu (Sodom)(jud.AR)

7500 42,00 18,90 13,86 6,72 2,52

53 Talpe (jud.BH) 1900 9,12 4,10 3,01 1,46 0,55

54 Mizie (jud.BH) 2300 13,80 6,21 4,55 2,21 0,83

55 Valea Ro ie (Ro ia)(jud.BH)

30100 217,00 97,65 71,61 34,72 13,02

56 lata (jud.CJ) 15500 177,00 79,65 58,41 28,32 10,62

57 Hen (S cueu)(jud.CJ)

22300 161,00 72,45 53,13 25,76 9,66

58 Semeni (O teana,Bivolilor jud CJ)

3000 10,80 4,86 3,56 1,73 0,65

59 Iad (jud.BH) 22600 27,12 12,20 8,95 4,34 1,63

60 Borod (Borozel)(jud.BH)

11600 97,44 43,85 32,16 15,59 5,85

61 Dobrine ti (jud.BH) 3500 12,60 5,67 4,16 2,02 0,76

62 Valea Mare (jud.SJ) 11200 78,40 35,28 25,87 12,54 4,70

63 Groapa (jud.SJ) 1500 6,75 3,04 2,23 1,08 0,41

64 Cer sei (jud.SJ) 2800 11,76 5,29 3,88 1,88 0,71

TOTAL 2 1106,52 497,93 365,15 177,04 66,39

65

3-4%

Bucure ci (Porcului)(jud.HD)

8000 4,00 1,60 1,44 0,68 0,28

66 Luncoiu (jud.HD) 7400 11,84 4,74 4,26 2,01 0,83

67 Brad(jud.HD) 2700 3,20 1,28 1,15 0,54 0,22

68 Rîbi a (Rîbicioara,Jgheboasa) (jud.HD)

12300 19,68 7,87 7,08 3,34 1,38

69 Uib re ti (Bulze ti)(jud.HD)

6800 5,44 2,18 1,96 0,92 0,38

70 Cri oaia (jud HD) 1200 3,60 1,44 1,30 0,61 0,52

71 Ociu(jud.AR) 1500 4,50 1,80 1,62 0,77 0,32

72 ne tilor (jud AR) 11300 18,08 7,23 6,51 3,07 1,27

73 oimu (jud.AR) 1200 0,72 0,29 0,26 0,12 0,05

74 Io ei(jud.AR) 7200 17,28 6,91 6,22 2,94 1,21

75 Muste ti (jud.AR) 1800 4,32 1,73 1,56 0,73 0,30

76 Feni (jud.AR) 1400 4,20 1,68 1,51 0,71 0,29

77 Crocna(jud.AR) 1400 4,20 1,51 1,51 0,71 0,29


Pagina 175 din 532

Nr.crt

Grupade

pant


Suprafa a(ha)


Raveneactive(km)


Ravenefoarte

active cualunec ri


(km)78 Bode ti(jud.AR) 3300 7,92 3,17 2,85 1,35 0,55

79 Alma (jud.AR) 1100 3,96 1,58 1,43 0,67 0,28

80 Ciaet (Valea Rea)(jud.AR)

2400 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13

81 Alma (jud.AR) 3400 12,24 4,90 4,41 2,08 0,86

82 arinii (jud.BH) 6000 18,00 7,20 6,48 3,06 1,26

83Cri ul V ratecului

(V ratec, Brad,Cîrligat) (jud.BH)

3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13

84 Cri ul B a (Cri ulNegru) (jud.BH)

9200 15,00 6,00 5,40 2,55 1,05

85 Sighi tel (jud.BH) 2500 3,00 1,2 1,08 0,51 0,21

86 Valea Mare(jud.BH)

3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13

87 Cri ul Pietros(jud.BH)

22600 135,60 54,24 48,82 23,05 9,49

88 Inaru (Ursului)(jud.BH)

1600 0,96 0,38 0,35 0,16 0,07

89 Sohodol (Albioara)(jud.BH)

3300 9,90 3,96 3,56 1,68 0,69

90 Meziad (jud.BH) 6100 9,15 3,66 3,29 1,56 0,64

91 Cornet (jud.BH) 1000 4,80 1,92 1,73 0,82 0,34

92 Beliu (jud.AR) 14800 89,00 35,60 32,04 15,13 6,23

93 Valea lui B l(jud.CJ)

1000 5,40 2,16 1,94 0,92 0,38

94 Dr gan (jud.CJ+BH) 24900 29,80 11,92 10,73 5,07 2,09

95 Da or (jud.BH) 3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13

96 Misir (Luncilor)(jud.BH)

3900 4,68 1,87 1,68 0,80 0,33

97 Rîciu (Fînea a)(jud.BH)

700 4,20 1,68 1,51 0,71 0,29

98 Mnierea (jud.BH) 4900 14,70 5,88 5,29 2,50 1,03

99 Huta (jud.BH) 2600 7,80 3,12 2,81 1,33 0,55

100 Valea Rece(jud.BH)

2000 10,80 4,32 3,89 1,84 0,76

101 Pasteur (jud.BH) 1100 2,64 1,06 0,95 0,45 0,18

102 Iaz (jud.SJ) 3900 7,02 2,81 2,53 1,19 0,49


Pagina 176 din 532

Nr.crt

Grupade

pant


Suprafa a(ha)


Raveneactive(km)


Ravenefoarte

active cualunec ri


(km)103 Cur tura (jud.BH) 1600 9,60 3,84 3,46 1,63 0,67

TOTAL 3 514,91 205,96 185,37 87,53 36,04

104

4-5%

Buce (jud.HD) 1100 4,95 1,73 19,31 0,89 0,40

105 Juncu(jud.HD) 3700 4,44 1,55 1,73 0,80 0,36

106 ValeaMare(jud.AR)

1700 1,02 0,36 0,40 0,18 0,08

107 Satului(jud.AR) 1100 1,32 0,46 0,51 0,24 0,11

108 reasca (jud AR) 2200 2,64 0,92 1,03 0,48 0,21

109 Polosaneasca (judAR)

1100 3,30 1,16 1,29 0,59 0,26

110 Craicovi (jud.AR) 1000 4,50 1,58 1,76 0,81 0,36

111 Drau (jud.AR) 2000 7,80 2,73 3,04 1,40 0,62

112 Brihenilor(jud.BH)

6700 7,00 2,45 2,73 1,26 0,56

113 Valea Neagr(jud.BH)

2400 7,20 2,52 2,81 1,30 0,58

114 Cr iasa (jud.BH) 2200 6,60 2,31 2,57 1,19 0,53

115 oimu urilor(jud.BH)

4400 5,28 1,85 2,06 0,95 0,42

116 Gro ilor (jud.AR) 6000 24,00 8,40 9,36 4,32 1,92

117 ele (jud.CJ) 2900 1,74 0,61 0,68 0,31 0,14

118 Stanciului (Seac )(jud.CJ)

3000 1,80 0,63 0,70 0,32 0,14

119 Valea Lung(jud.CJ)

1200 0,72 0,25 0,28 0,13 0,06

120 Br tcu a (jud.BH) 4500 6,75 2,36 2,63 1,22 0,54

121 Omului (jud.BH) 4100 6,56 2,30 2,56 1,18 0,52

122 Sec tura ( inteu)(jud.BH)

1400 0,84 0,29 0,33 0,15 0,07

TOTAL 4 98,46 34,46 38,40 17,72 7,88

123

5-6%

Baldovin (judHD)

4200 2,52 0,63 1,13 0,50 0,25

124Valea de la Lazuri

(Lioca, Leuca)(jud.AR)

9500 9,50 2,38 4,28 1,90 0,95

125 Negri oara(jud.AR)

1100 3,96 0,99 1,78 0,79 0,40


Pagina 177 din 532

Nr.crt

Grupade

pant


Suprafa a(ha)


Raveneactive(km)


Ravenefoarte

active cualunec ri


(km)

126 Beiu ele (Bin el)(jud.BH)

3700 11,10 2,78 5,00 2,22 1,11

127 rzag (Z zag)(jud.BH)

1200 2,88 0,72 1,30 0,58 0,29

128 Poclu a (jud.BH) 1200 3,60 0,90 1,62 0,72 0,36

129 Satului (jud.BH) 1000 4,20 1,05 1,89 0,84 0,42

130 chita (jud.BH) 4000 3,20 0,80 1,44 0,64 0,32

131 Gepi (jud.BH) 2200 2,64 0,66 1,19 0,53 0,26

132 Fize (jud.SJ) 1500 8,10 2,03 3,65 1,62 0,81

TOTAL 5 51,70 12,93 23,27 10,34 5,17

133

6-7%

St nija (jud.HD) 3200 9,60 1,92 4,42 2,11 1,15

134Cri tior (Cristiorel,

Prelucelor)(jud.BH)

3000 4,50 0,90 2,07 0,99 0,54

135 ipot (jud.CJ) 1400 7,98 1,60 3,67 1,76 0,96

136 Bociu (jud.CJ) 1600 9,60 1,92 4,42 2,11 1,15

137 Aluni (jud.CJ) 1000 4,80 0,96 2,21 1,06 0,58

138 Mi ca (jud.BH) 1200 1,44 0,29 0,66 0,12 0,17

139 Cetea (jud.BH) 2000 4,80 0,96 2,21 1,06 0,58

TOTAL 6 42,728,54

19,65 9,40 5,13

140 7-10%

Boului(jud.BH) 1200 1,80 0,18 0,99 0,36 0,27

141Valea Mare

rpinoas(jud.BH)

3800 3,04 0,30 1,67 0,61 0,46

142 rg a (jud.CJ) 3300 36,00 3,6 19,80 7,20 5,40

143 cad (Reucad)(jud.CJ)

2800 4,20 0,42 2,31 0,84 0,63

144Vi ag

(Hord ngu a)(jud.CJ)

2000 6,00 0,60 3,30 1,20 0,90

145 Cr ciun (jud.BH) 2800 1,68 0,17 0,92 0,34 0,25

146 Negrea (Sec tura)(jud.CJ)

1600 8,64 0,86 4,75 1,73 1,30

147 racului (jud.BH) 1600 0,96 0,10 0,53 0,19 0,14


Pagina 178 din 532

Nr.crt

Grupade

pant


Suprafa a(ha)


Raveneactive(km)


Ravenefoarte

active cualunec ri


(km)TOTAL 7 62,32 6,23 34,28 12,46 9,35

148

>10% Boga (jud.BH) 5800 3,48 0,17 2,09 0,70 0,52

TOTAL 8 3,48 0,17 2,09 0,70 0,52

TOTAL GENERAL 5234,88 2443,57 1674,64 818,41 298,22

Conform studiilor ISPIF la nivelul anului 2007 ravenele active la nivelul BazinuluiHidrografic Cri uri se prezint astfel:

1. Ravenele active cu eroziuni în trepte f procese de pr bu ire a malurilor seîntind pe 1674,64km;

2. Ravenele foarte active cu procese de pr bu ire a malurilor se întind pe 818,41km;3. Ravenele foarte active care prezint procese asociate cu pr bu iri de maluri se

întind pe 298,22km.

8.3.2. Alunec ri de teren

Cele mai importante forme de manifestare a fenomenelor geodinamice sunt alunec rile,surp rile i pr bu irile de teren.Prin „alunec rile de teren” se define te atât procesul de deplasare (mi carea propriu-zis a depozitelor de pe versan i), cât i forma de relief rezultat .No iunea de alunecare de teren este legat , deci, de o serie de procese fizico-mecanice, carese desfa oar pe un ciclu de st ri de echilibru al versantului.Definind no iunea de „alunecare de teren”:

1. primul element îl reprezinta procesele fizico-mecanice premerg toare alunec rii(ac iunea cauzelor),

2. al doilea element îl constituie procesul de alunecare i durata,3. iar ultima tr tur este dat de forma morfologic caracteristic ce apare în relief,

ca manifestare geodinamic .Masele de p mânt sub influen a gravita iei se deplaseaz în sensul pantei. Astfel de deplas ri,întâlnite mai frecvent în rocile noi sunt provocate de prezen a unui suport de argil a c ruistratifica ie este orientat în sensul pantei i de abunden a apelor de infiltra ie care înmoaiesuportul de argil , mic orând frecarea între structurile cu mase de p mânt de diferitecoeziuni.Trecerea versantului de la o situa ie de echilibru la o stare de instabilitate poate fi provocatde urmatoarele schimb ri:


Pagina 179 din 532

- modificarea for elor (interne sau externe), care ac ioneaz asupra versantului;- inr ut irea caracteristicilor de rezisten a p mântului din corpul versantului.

Factorii care determin deplas rile de teren sunt clasifica i în:1. Factori condi ionali :

relieful accidentat (microrelieful neregulat pe versan i);înclinarea versantului (pantele mai mari favorizeaz alunec rile);alternan a de strate permeabile cu impermeabile inclinate;natura terenului (terenurie cu roci care- i modific proprietatile fizico-mecanice lavaria ii de umiditate i temperatur , cu con inut mare de „Na” i „K”, curezisten mic la forfecare);procesele de alterare i dezagregare;cr turile de pe terenurile alunec toare.

2. Factori cauzali care sunt agen i externi cu ac iune succesiv de durat asupraversan ilor:

gravita ia;ac iunea apei (ac iunea apelor de suprafa , precipita iile atmosferice, eroziunebazei versan ilor);ac iunea apelor subtenare (m rimea greut ii masivului alunec rilor, presiuni isubpresiuni hidrodinamice, sufozia mecanic fizic i chimic , modificareapropriet ilor fizico-mecanice ale rocilor, reducerea frec rii interioare i acoeziunii, reducerea mineraliz rii apei din pori, ridicarea nivelului apei subterane,crearea suprafe elor de alunecare, presiunea hidrostatic a apei din fisuri, sl bireasau îndep rtarea sprijinului natural prin eroziune:ac iunea înghet-dezghet;efectul alter rii rocilor;ac iunea vibra iilor (tixotropia si reducerea rezisten ei la forfecare, cutremurele de

mânt, vibra ii locale provocate de explozii, trafic auto-feroviar, tr snete);ac iunea omului (în rcarea terenurilor alunec toare cu construc ii, depozite demateriale, c i de comunica ie cu materiale grele, motoare sta ionare), re inereaapei pe terenurile alunecate prin canale – bazine de acumulare – gropi, cariere,defri are vegetatie arboricol , p unat nera ional, s turi executate pe versan isau la baza acestora, ce conduc la dispari ia sprijinului natural.

În cele mai multe cazuri, alunec rile sunt cauzate de existen a unor mase de argile sau rociargiloase, care au rolul de suprafe e de alunecare, fie pentru ele însele fie pentru alte rociaflate pe suprafa a lor . Pe lâng panta versantului acesta este unul din factorii care potdeclan a alunec rile de teren.Factorii care cauzeaz aceste alunec ri sunt:

apa,defri rile,cutremurele, etc.


Pagina 180 din 532

Cele mai frecvente alunec ri de teren se declan eaz prim vara, când cantitatea deprecipita ii este mai mare i mai exist i fenomenul de topire a z pezilor; i toamna este unanotimp în care se produc multe alunec ri de teren din cauza ploilor abundente.Condi ii propice de apari ie sau reapari ie a alunec rilor, le creeaz ploile cu intensitate mic ,dar cu durate mari, precum i topirea lent a z pezii, deoarece acestea favorizeaz înfiltrareaapei în sol, îmbibarea cu ap a acestuia, alimentarea straturilor profunde.Pot astfel sa apar alunec ri de adâncime, ca urmare a cre terii greut ii masivului saucurgeri de suprafa ale stratului înmuiat.Având în vedere faptul c o mare parte din suprafa a bazinului hidrografic Cri uri este situatpe terenuri în pant , unde procesele de degradare prin alunec ri asociate cu eroziune semanifest în diferite grade de intensitate, caracteristica general a suprafe elor terenurilordegradate prin alunec ri active, semistabilizate i stabilizate cu poten ial mare de reactivareconst în faptul c , acestea se reg sesc pe versan ii cu exces de umiditate i înclinare peste12 %.Pe cele 2 (dou ) subbazine hidrografice reprezentative, subbazin Hen i subbazin Fâne elor,,distribu ia estimativ a suprafe elor cu poten ial de alunecare se prezint astfel:

Tabel 8.11

Procesul dedegradare /Subbazinulhidrografic

reprezentativ

Alunec riactive(ha)

Alunec risemistabilizate

(ha)

Alunec ristabilizate cupoten ial dealunecare

(ha)

Pr bu iri demaluri nreteaua

torential(ha)

Scurgerinoroioase

(ha)Subbazin 1 1,6 3,8 10,2 0,4 -

Subbazin 2 0,2 0,6 1,1 0,1 -

Extrapolând rezultatele ob inute în urma cercet rilor efectuate în bazinele hidrograficereprezentative la nivelul suprafe elor agricole apar inând unit ilor administrative din cadrulbazinului hidrografic Cri uri, coroborat cu rata medie anual estimat de M. Motoc,centralizatorul estimativ al terenurilor agricole neamenajate, cu poten ial de degradare prinalunec ri, se prezinta astfel:


Pagina 181 din 532

Tabel 8.12

Procesul dedegradare /

Jude ul

Alunec riactive

(mii ha)

Alunec risemistabilizate

(mii ha)

Alunec ristabilizate cupoten ial dealunecare(mii ha)

Pr bu iride maluriîn re eauatoren ial(mii ha)

Scurgerinoroioase(mii ha)

Arad 0,38 0,37 1,96 0,31 -

Bihor 0,31 0,52 1,50 0,26 -

Satu - Mare 0,28 0,96 1,86 0,96 0,06

laj 0,82 1,57 2,88 0,83 0,12

Cluj 0,96 2,33 4,66 0,61 0,08

Hunedoara 0,31 1,12 2,08 0,28 -

Total B.H. Cri uri 3,06 7,23 14,94 3,25 0,26

8.4 Reparti ia p durilor i a terenurilor neproductive în bazinulhidrografic Cri uri

8.4.1. Reparti ia p durilor în func ie de panteConform studiilor ICAS marea majoritate a p durilor din bazinul hidrografic Cri uri suntsituate pe terenuri cu pant cuprins între 16 – 30g, 55.9%. Pe terenuri cu pant mai mic de16g sunt situate 22.1% din p duri, pe terenuri cu pant între 31 – 40g sunt 19.6% din p duri,iar pe terenuri cu panta peste 40g sunt situate 2.4% din terenurile cu p dure sau a celordestinate împ duririi.Ponderea p durilor situate pe terenuri cu înclinare foarte repede i abrupt este mai mareîntre 400-1200m. Astfel, la altitudini cuprinse între 400-800m, ponderea terenurilor cu pantade 31-40g este de 63% iar la altitudini cuprinse între 801-1200m este de 23%. Pondereaterenurilor cu pant peste 40g este de 51% la altitudini între 401-800m i de 30% la altitudiniîntre 801-1200m.Pe teritoriul bazinului hidrografic Cri uri, p durile ocup majoritar terenuri par ial însorite,urmate de cele însorite i umbrite, cu 48.4%, 28.4% respectiv 23.2% din suprafa a p durilori a terenurilor destinate împ duririi.

8.4.2 Terenuri neproductive

În cuprinsul fondului forestier din spa iul hidrografic Cri uri au fost identificate 1472.3 ha(0,4% din suprafa a fondului forestier) terenuri neproductive. Dintre acestea, mare majoritatesunt stânc rii i abrupturi (923.6 ha –62.7%), pe care este imposibil instalarea vegeta iei


Pagina 182 din 532

forestiere. Aceste terenuri sunt amplasate preponderet în cuprinsul jude elor Bihor, Arad siCluj, pe sectoarele montane a unit ilor de studiu Cri ul Negru amonte Holod i Cri ulRepede.O pondere însemnat , între terenurile neproductive, o au bolov ni urile (268.5ha –18.2%)care se regasesc în acelea i unit i de studiu men ionate mai sus.În general cu cele dou categorii de terenuri neproductive descrise mai sus sunt asociate sicele 33.6 ha râpe i ravene.Alt categorie de teren degradat, cu o suprafa nesemnificativ (96.8ha) este reprezentat democirle (unit ile de studiu Teuz, Barc u i Ier), asociate în bun parte cu fenomene de

turare (95.6ha), unde sunt necesare lucr ri de drenare i sp lare a solului pentru instalareavegeta iei forestiere.Eviden a terenurilor neproductive din fondul forestier, pe unit i de studiu i jude e, se redîn tabelul de mai jos.

Tabel 8. 13

Nru.s.

Sec iune decalcul Jude ul

Terenuri neproductive

Stânc rii,abrupturi

Bolov -ni uri,

pietri uri

Râperavene

turicu

crust

Mocîr-le

Smâr-curi

HaldeDe

Steril,gropi

deîmprumu

t

Total

1 Crisul Alb –amonte Cigher

Arad 272.9 153.5 0.0 0.0 4.0 6.2 436.6

Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1

Total 427.2 159.9 1.9 0.0 6.8 13.9 609.7

2 Cigher Arad 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2

3Versanti directi

intre Cigher siCanalul Morilor

Arad 0.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7

4 Canalul Morilor Arad 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

5 Crisul AlbArad 273.8 153.5 0.0 0.0 4.0 6.2 437.5

Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1Total 428.1 159.9 1.9 0.0 6.8 13.9 610.6

6 Crisul Negru -amonte Holod Bihor 295.8 59.9 31.2 0.0 6.7 4.9 398.5

7 Holod Bihor 8.5 4.4 0.0 0.0 4.3 0.0 17.2

8 Versani directiintre Holod si Teuz Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

9 TeuzArad 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1

Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0Total 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1


Pagina 183 din 532

Nru.s.

Sec iune decalcul Jude ul

Terenuri neproductive

Stânc rii,abrupturi

Bolov -ni uri,

pietri uri

Râperavene

turicu

crust

Mocîr-le

Smâr-curi

HaldeDe

Steril,gropi

deîmprumu

t

Total

10Versanti directi cuscurgere pestegranita

Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

11 Total CrisulNegru

Arad 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1Bihor 304.3 64.3 31.2 0.0 11.0 4.9 415.7Total 338.2 68.2 31.7 95.6 59.7 32.4 625.8

12 Culiser Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

13 Crisul Repede - lagranita

Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0Bihor 78.6 33.4 0.0 0.0 0.2 6.8 119.0Total 155.2 35.1 0.0 0.0 4.4 7.3 202.0

14 Barcau - la granitaSalaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7Bihor 0.7 0.0 0.0 0.0 18.3 0.6 19.6Total 2.1 5.3 0.0 0.0 18.3 0.6 26.3

15 Ier - la granita

Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3

Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 7.3 0.0 7.3

Total 0.0 0.0 0.0 0.0 7.6 0.0 7.6

16 Crisul Repede

Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0Bihor 79.3 33.4 0.0 0.0 25.8 7.4 145.9Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7

Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3Total 157.3 40.4 0.0 0.0 30.3 7.9 235.9

Total B.H. Cri uri

Arad 307.7 157.4 0.5 95.6 52.7 33.7 647.6Bihor 383.6 97.7 31.2 0.0 36.8 12.3 561.6Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0

Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7

Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3

Total 923.6 268.5 33.6 95.6 96.8 54.2 1472.3

% 0.2 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.4

8.4.3. P durile din BH Cri uri afectate de alunec rile de teren, eroziunea desuprafa i în adâncime

Alunec rile afecteaz , pe teritoriul BH Cri uri, 0.3% din suprafa a p durilor, de intensitatepreponderent slab i mijlocie. Suprafe e mai mari cu alunec ri se g sesc în jude ele Bihor,Cluj i Hunedoara, pe Cri ul Alb amonte de Cigher (Hunedoara), în bazinul Holod iversan ii dintre Holod i Teuz (Bihor) i Cri ul Repede (Cluj i Bihor).


Pagina 184 din 532

Eroziunea de suprafa , afecteaz 0.9% din suprafa a p durilor, din care majoritar este ceamoderat cu 0.7%. Eroziunile de suprafa afecteaz suprafe e mai mari pe Cri ul Albamonte Cigher (jude ele Arad i Hunedoara), Cri ul Negru amonte Holod i Holod (jude ulBihor) i Cri ul Repede (jude ele Bihor i Cluj).Roca la suprafa , afecteaz 21.1% din suprafa a p durilor pe teritoriul BH Cri uri. Având învedere condi iile geomorfologice i geologice, cele mai afectate sunt p durile din jude eleArad, Bihor, Cluj i Hunedoara, în sectoarele montane ale Cri ului Alb, Negru i Repede.Preponderente, cu 17.1%, sunt suprafe ele pe care roca este r spândit pe 0-30%, urmat, cu1.9%, de suprafe ele pe care roca este r spandit pe 40%. Terenurile pe care roca la suprafaafecteaz mai mult de 40% din suprafa reprezint 2.1% din suprafa a p durilor.Eroziunea în adâncime, afecteaz 0.5% din suprafa a p durilor. Preponderente sunt cele slabei moderate cu câte 0.2% din suprafa a fondului forestier. Acest tip de degradare se regase te

preponderent în sectoarele montane ale Cri ului Alb, Negru i Repede. Eroziunea înadâncime puternic , foarte puternic i excesiv reprezint 0.1% din suprafa a cu p duri.Not : datele de mai sus au fost preluate din studiul ICAS

8.5 Tendin e

1. Consecin ele degrad rii prin alunecare a terenurilor pentru fondul funciar agricol suntmultiple:

Consecin a degrad rii terenului în a a fel încât necesit schimbarea de folosin .Consecin a schimb rii de folosin este aceea prin care terenuri din circuitul agricoldevin terenuri neproductive.Alte consecin e importante ale degrad rii terenurilor prin alunec ri sunt modific rileconfigura iei suprafe ei terenului, deteriorarea local a unor por iuni de terenagricol ce determin dificult i foarte mari în exploatarea ra ional a terenuriloragricole.O alta consecin mai pu in evident dar nu mai pu in important este aceea caredecurge din surparea i alunecarea malurilor re elei de evacuare a scurgeriisuperficiale. Masele de p mânt care p trund în re eaua hidrografic constituie o sursfoarte important de aluviuni care pot conduce la colmat ri considerabile.

2. Desp duririle au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric i prinaceasta au favorizat o scurgere mai puternic a apelor pe versan i.


Pagina 185 din 532

CAPITOLUL 9 - LUCR RI EXISTENTE DE COMBATERE AEROZIUNII SOLULUI I DE AMENAJARE A BAZINELOR

HIDROGRAFICE TOREN IALE

Pentru reducerea eroziunii solului au fost efectuate pân în prezent în România lucr ri decombatere a acestui fenomen pe cca. 2,278 milioane ha. Fenomenul de eroziune a solului nuse manifest numai pe terenurile agricole, ci i pe cele silvice. Conform datelor rezultatedin studiile ICAS, lungimea re elei hidrografice toren iale se ridic la cca. 29000 km, dincare 2372 km au fost amenaja i pân în anul 2006, iar al i 1630 km vor fi amenaja i pân înanul 2020.Ac iunea de amenajare a bazinelor hidrografice toren iale se desf oar pe o perioad lungde timp, deoarece:

efectul vegeta iei forestiere, instalate pe terenurile degradate, se face sim it abia dup15 – 20 de ani de la împ durire;refacerea capacit ii solului este un proces îndelungat;consolidarea albiei i malurilor forma iunilor toren iale se realizeaz în timp, pe

sur ce se formeaz aterisamentele lucr rilor executate.În bazinul Cri ul Alb lucr ri de corectare au fost executate pentru consolidarea albiilortoren iale doar în unitatea de studiu situat amonte Cigher, în zona montan i de dealuri, peteritoriul jude elor Arad i Hunedoara. Lucr rile executate au avut ca rol ap rarea drumurilor,localit ilor si a acumul rii Mihaileni. Pe teritoriul jude ului Arad (Lunc oara), cu ajutorul a19 lucr ri longitudinale si a 30 lucr ri transversale s-a realizat o lungime consolidat de 5.64km. Pe teritoriul jude ului Hunedoara în zona Mih ileni, pe 11 forma ii toren iale cu ajutorula 19 lucr ri longitudinale i 81 lucr ri transversale s-a realizat o lungime consolidat de 8.6km; de asemenea aici au fost executate împ duriri pentru ameliorarea terenurilor degradatepe 79.27 ha.Aproape 50% din lucr rile de pe teritoriul spatiului hidrografic Cri uri au fost executate peCri ul Negru amonte de confluen a cu Holod (jude ul Bihor), pentru consolidarea terenurilordegradate în vederea împ duririi, pentru ap rarea drumurilor publice i forestiere, pentruap rarea terenurilor i diverselor obiective forestiere. Cu ajutorul a 87 lucr ri longitudinale i391 lucr ri transversale, într-un num r de 47 bazinete toren iale i perimetre de ameliorare s-au consolidat 47.26 km albii toren ializate i s-au împ durit 450.93 ha terenuri degradate.În bazinul Cri ul Repede majoritatea lucr rilor sunt executate în bazinul afluentului Iad siDr gan pentru ap rarea c ilor de comunica ii, a acumul rii Le u i a terenurilor silvice; maisunt executate în bazinul Borod i pe ca iva afluen i de dreapta ai Cri ului Repede în aval deconfluenta cu Borod- lucr rile au avut rol de ap rare a localitatilor i a acumul rilor de peCri ul Repede. Dup inunda iile din 1975, cu ajutorul a 116 lucr ri longitudinale i 673lucr ri transversale, în 48 de perimetre s-a realizat o lungime consolidat de 59.01 km i s-auîmp durit 93.1 ha terenuri degradate.


Pagina 186 din 532

9.1.Lucr ri agricole de ameliorare a eroziunii solului

9.1.1.Amenaj ri cu lucr ri de combaterea eroziunii solului de suprafaSitua ia amenaj rilor antierozionale în func iune are un grad de aproxima ie, existândposibilitatea real ca pe anumite zone s fie incomplet deoarece o parte dintre lucr rile înexecu ie au fost sistate din cauza lipsei fondurilor necesare iar situa ia acestor amenaj riantierozionale nu este cunoscut la ora actual . Totodat , o alt parte din lucr rile înfunc iune au fost casate cu toate c nu i-au dep it perioada normal de func ionare.

Tabel 9.1

NR CRT OBIECTIVUL DE INVESTI II CAPACITATE(HA)

JUDE UL SATU-MARE

1 eni-Orb u 26652 BH Valea Bistra 13433 BH Valea Eger 17204 BH Valea Înot 67595 Barc u mal dr. am. Marghita 41686 Barc u mal stg. am. Marghita 4861

TOTAL 21516JUDE UL BIHOR

7 Valea Holod 44058 Valea Nou Gurbediu 58499 Valea R el 1615

10 Valea T ad 243911 BH Pe a-Hidi el 331812 BH Valea Cosmo 462413 BH Valea Dan a 289014 Barc u mal dr. av. Salard 120015 Cri Repede mal dr. am. Tileagd 710316 Cri Repede mal dr. av. Tileagd 202017 Cri Repede mal stg. am. Tileagd 195018 Cri Repede mal stg. av. Tileagd 102019 Dealurile Bihariei 14920 Dealurile Santimbreu 22521 Perimetru etal. Pocola 1506

TOTAL 40313JUDE UL ARAD

22 Alma 12123 Bode ti 900


Pagina 187 din 532

NR CRT OBIECTIVUL DE INVESTI II CAPACITATE(HA)

24 Chi india 70325 Cri Alb 442026 Muste ti 732

TOTAL 6876JUDE UL HUNEDOARA

27 Rîbi a Baia de Cri 91128 Va a Oci or 787

TOTAL 1698JUDE UL CLUJ

29 Pomi ora Huedin 17230 CES Paniceni 111831 CES Valea Cald 283832 CES Valea Tifrei-Topa 3648

TOTAL 7776JUDE UL S LAJ

33 CES Barc u Superior 546334 CES Barc u Valc u Fize 120

TOTAL 5583Total general 83.762

Sc zând din totalul general al suprafe elor neamenajate - redate în capitolul 8 - (1307500ha) totalul general al suprafe elor amenajate (83.762) rezult 1.223.738 ha (totalulsuprafe elor care sunt neamenajate) de unde rezult c suprafa a amenajat reprezint 6,4%din suprafa a ce necesit amenaj ri antierozionale de suprafa .

Schemele de amenajare au constat în urm toarele categorii de lucr ri, care s-au aplicatfolosind tehnologiile specificate:

reamenajare drumurilor de exploatare;canale marginale i de evacuare;pode e tubulare, canale i debu ee;drenuri absorbante i colectoare ;model ri – nivel ri;traverse i baraje;cleionaje duble;planta ii de protec ie;scarific ri;recalibr ri v i;defri ri;


Pagina 188 din 532

amendamente;lucr ri agropedoameliorativ.

Categoriile de lucr ri i tehnologiile de execu ie de mai sus sunt detaliate în ANEXA 9. 1 iarcategoriile de lucr ri de combaterea eroziunii în adâncime se prezint în ANEXA 9.2.

9.1.2. Amenaj ri cu lucr ri de combaterea eroziuni în adâncime

Eroziunea în adâncime se produce mai ales, pe terenurile înclinate, unde scurgerea desuprafa se adun în curen i, dup o ploaie puternic devin toren i i taie an uri adânci înpamânt denumite oga e, ravene, toren i.

Tabel 9.2

Nr. crt. Obiectivul de investi ii Capacitate(km raven )

JUDE UL SATU-MARE1 eni-Orb u 02 BH Valea Bistra 03 BH Valea Eger 04 BH Valea Înot 05 Barc u mal dr. am. Marghita 06 Barc u mal stg. am. Marghita 0

JUDE UL BIHOR7 Valea Holod 18,528 Valea Nou Gurbediu 25,229 Valea R el 9,59

10 Valea T ad 34,6411 BH Pe a-Hidi el 32,8212 BH Valea Cosmo 013 BH Valea Dan a 014 Barc u mal dr. av. Salard 2,7515 Cri Repede mal dr. am. Tileagd 21,1416 Cri Repede mal dr. av. Tileagd 017 Cri Repede mal stg. am. Tileagd 11,1618 Cri Repede mal stg. av. Tileagd 7,7719 Dealurile Bihariei 020 Dealurile Santimbreu 021 Perimetru etal. Pocola 8,56

JUDE UL ARAD22 Alma23 Bode ti24 Chi india25 Cri Alb


Pagina 189 din 532

26 Muste tiJUDE UL HUNEDOARA

27 Rîbi a Baia de Cri28 Va a Oci or

JUDE UL CLUJ29 Pomi ora Huedin30 CES Paniceni31 CES Valea Cald32 CES Valea Tifrei-Topa

JUDE UL S LAJ33 CES Bar u Superior34 CES Barc u Valc u Fize

TOTAL GENERAL 172,17* Datele din acest tabel sunt preluate de la inspectorii zonali din cadrul unitatiloradministrative ale ANIF-RA

9.2. Lucr ri silvice de ameliorare a terenurilor degradate

Ac iunea de ameliorare a terenurilor degradate i corectare a toren ilor a fost ini iat în urmaviiturilor excep ionale din 1970 i 1975. În timpul viiturilor respective (dar i la viituriulterioare, de intensitate mai mic , a a cum au fost cele din 1979, 1984, 1988, 1989, 1991) s-aprodus un dezechilibru hidrologic pronun at în spa iul hidrografic Cri uri, manifestat princre terea substan ial a scurgerilor, prin colmatarea albiilor i prin producerea de inunda ii.Interesul pentru investi ii în domeniul Corectare a Toren ilor i Ameliorare a TerenurilorDegradate a crescut începând cu anul 1976, când s-a adoptat “ Programul na ional deperspectiv pentru amenajarea complex a bazinelor hidrografice din România” (Legea nr.1/1976) i “Programul na ional pentru conservarea i dezvoltarea fondului forestier peintervalul 1970 – 2010” ( Legea nr. 2/1976 ).În cadrul acestor programe a fost prev zut amenajarea complex a Cri ului Alb i a Cri uluiRepede cu o suit de baraje i lacuri de acumulare, pentru producerea de energie electric ,atenuarea undei de viitur i aliment ri cu ap . Pentru toate aceste obiective economice deimportan na ional i local au fost i sunt necesare lucr ri de ATD i CT.Dup anul 1989 ac iunea a sc zut în intensitate datorit diminu rii fondurilor alocate de labugetul statului pentru aceste categorii de lucr ri. Se precizeaz c , finan area tuturorlucr rilor de amenajare a bazinelor hidrografice toren iale s-a f cut dup anul 1950, cufonduri alocate de la bugetul statului prin unit ile economice (titulari, beneficiari) interesa iîn protejarea obiectivelor economico-sociale de interes na ional sau local pe care la aveau înadministrare, sau pentru protec ia c rora au primit dispozi ii de la conducerea statului (prindiverse acte normative).În ANEXA NR 9.3 “ LUCR RI EXECUTATE “ coloanele 4-13 sunt prezentate categoriile icantit ile de lucr ri executate pân în anul 2007 (în limitele bazinelor hidrografice toren ialesau al perimetrelor de ameliorare identificate):


Pagina 190 din 532

în fondul forestier i în afara acestuia, finan ate de la bugetul statului prin unit ilesilvice;în fondul forestier, finan ate de la bugetul statului prin unit i economice(administra ia c ilor ferate i a drumurilor na ionale, administra ia local jude ean ,sectorul de combatere a eroziunii solului, sectorul de ape, alte unit i economice).

Conform ANEXEI NR 9.3, coloanele 4-10, în B.H. Cri uri au fost executate urm toarelecantit i de lucr ri:

- împ duriri ..................................... 623.3 ha;- terase simple .............................. 130.463 m;- terase cu g rdule e ......................132.532 m;- terase cu banchete ....................... 19.450 m;- cleionaje ..................................... 12.683 m;- praguri din zid rie uscat ........... 2.315 m.

9.3. Lucr ri de corectare a toren ilor

Conform ANEXEI nr. 9.3, coloanele 11-13, pe teritoriul B.H. Cri uri au fost executateurm toarele cantit i de lucr ri:

- 229 buc ................. lucr ri longitudinale;- 1175 buc.................lucr ri transversale.

Prin execu ia lucr rilor s-a realizat o lungime consolidat de 120.51 km.În ac iunea de corectare a toren ilor s-au proiectat i executat toate tipurile de barajeconcepute de coala româneasc i anume:

- baraje i praguri de greutate: cu sec iune trapezoidal , cu funda ie evazat , curedane pe paramentul amonte, cu fruct pe paramentul amonte, barajesubdimensionate.

- baraje i praguri din grinzi prefabricate pe contrafor i: baraj din grinzi de betonarmat, dispuse vertical, baraj din grinzi de beton armat, baraj cu zona centraldin gril de beton armat pe contrafor i din beton simplu, barj filtrant dincontrafor i de beton simplu i grinzi prefabricate din beton armat, baraj dincontrafor i de beton cu fruct pe paramentul amonte i grinzi prefabricate dinbeton armat, baraj din pl ci armate, curbe sau plane, pe contrafor i, baraj cufunda ie evazat , pl ci în consol i p mânt, baraj din arce multiple icontrafor i;

- baraje i praguri din blocuri prefabricate din beton: baraj din blocuri prefabricatede beton cu paramentul amonte vertical i paramentul aval înclinat, baraj dinblocuri modulate prefabricate din beton, baraj în arce, cu paramen ii verticali,din blocuri prefabricate sprijinite pe contrafor i din elemente prefabricate, baraj


Pagina 191 din 532

din blocuri prefabricate cu talp din beton, prag din elemente prefabricate ibeton;

- baraje i praguri din tuburi prefabricate din beton: baraj din tuburi prefabricate„PREMO” (umplute cu material local) i grind din beton armat pentrusolidarizare, prag din tuburi prefabricate (umplute cu materiale locale) i grinddin beton armat pentru solidarizare, baraj din tuburi prefabricate (umplute înfunda ie cu beton simplu i paramentul amonte înclinat în sens negativ, cugrind de solidarizare din beton armat, baraj din tuburi prefabricate tip„PREMO” (umplute cu materiale locale, ancore din o el beton, aterisamentartificial pe 50% din în imea util i grind de solidarizare din beton armat),baraj din tuburi prefabricate din beton armat (umplute cu materiale locale)solidarizate cu grind din beton armat;

- baraje, praguri i traverse din alte tipuri de elemente prefabricate: travers dinelemente prefabricate din beton, prag din anvelope uzate, baraj din betonmonolit i anvelope uzate, baraj din fâ ii cu goluri, prag din traverse de caleferat .

9.4. Starea lor tehnic i func ional

Schemele hidrotehnice de amenajare s-au bazat pe lucr ri structurale din beton sau materialelocale (zid rie de piatr cu mortar de ciment sau gabioane în plas de sârm ) i au fostcompletate cu lucr ri biologice (cleionaje duble) mai ales în treimea superioar la obâr ie saula ramifica iile laterale în curs de dezvoltare.Planta iile din specii cu r cini pivotante împrejmuite cu garduri de sârm ghimpat suntfolosite pentru evitarea travers rii pe perioada pân la maturizarea speciilor forestiere deprotec ie. Re ele de evacuare din canale i consolid ri de maluri în curbe sau pe tronsoaneleabrupte sunt prev zute în aval. Totodat pe areale restrânse s-au protejat malurile prin canalede gard care evacueaz apa prin intermediul canalelor rapide spre talvegul solid. (lucr rilede evacuare a apelor sunt completate cu disipatori, camere de lini tire etc.). Umplerile cuterasamente i consolidarea biologic prin lucr ri agropedoameliorative s-au folosit în cazuliroirilor, a oga elor precum i a ravenelor în curs de dezvoltare.

Toate tipurile de baraje executate s-au comportat foarte bine în perioada scurs de la punereaîn func iune cu unele excep ii.Cu toate acestea s-ar putea concluziona c pe viitor s nu se mai proiecteze barajesubdimensinate, baraje cu goluri multiple, baraje cu funda ie evazat cu pl ci în consol i

mânt, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.Deteriorarea barajelor s-a produs datorit :

unei realiz ri necorespunz toare la execu ie sau ca urmare a unor viituri de excep ie;submin rii în fa a funda iei i decastr ri de aripi, deteriorarea unor p i din anexe(radiere, ziduri de conducere);datorit protej rii insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse lacap tul zidurilor de conducere);


Pagina 192 din 532

datorit trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari,supracolmatarea unor piese etc.

În cazul execu iilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucr rile din zid rie de piatr cumortar de ciment, cele din beton monolit i, în bun parte, cele din grinzi prefabricate (dacaluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari ).

Au fost par ial avariate unele baraje din blocuri prefabricate. Au fost aproape completdistruse unele praguri din lemn.

Lucr rile de între inere i repara ii curente au fost nesemnificative în ultimii ani, la nivelulîntregului bazin hidrografic Cri uri.

Pentru a se cunoa te din timp deficien ele în comportarea lucr rilor, acestea trebuie urm ritein timp, dup viiturile mai puternice, cel pu in de dou ori pe an, starea lucr rilor i modul lorde func ionare.

Lucrarile longitudinale au constat din:- canale din: beton, zidarie de piatra cu mortar de ciment, prefabricate, mixte;- epiuri;- ziduri de sprijin.

În ce prive te comportare în timp a lucr rilor se pot face acelea i observatii ca în cazullucr rilor transversale.

9.5. Parametrii de performan

Sus inerea reciproc a lucr rilor hidrotehnice transversale pe întreaga lungime a re eleihidrografice i a conjug rii lor se poate efectua în dou feluri:

prin intermediul aterisamentelor, respectiv printr-o distan are corespunz toare apragurilor i barajelor, astfel încât dupa colmatarea lor, aterisamentele create, sacopere integral biefurile între lucr ri;prin aterisamente i nivele de baz intermediare, create prin intermediul traverselor.

Metoda sus inerii reciproce a lucr rilor se bazeaz pe lucr ri de mic înal ime, în generalneprev zute cu radiere, care din punct de vedere al execu iei se pot efectua din aval înamonte, invers sau concomitent.Metoda din punct de vedere tehnic are urm toarele avantaje:

permite ob inerea unui ax corectat al forma iunii toren iale;posibila avariere a unei piese din sistem, nu pericliteaz întreg sistemul;între inerea este u oar ;nu este necesar reorganizarea repetat a antierului.

Metoda admite o baz pur empiric de stabilire a pantei proiectate i de aceea, o estimareincorect a ei, duce inevitabil la afuieri ale lucr rilor din aval sau îngroparea lucr rilor dinamonte. Durabilitatea sistemului este de aprox. 30 de ani cu condi ia respect riireglement rilor i m surilor privind între inerea i exploatarea.


Pagina 193 din 532

Diversitatea factorilor care intervin în procesul form rii aterisamentelor lucr rilorhidrotehnice transversale, dublat i de caracterul aleator al unora dintre ei, fac caPrognozarea pantei de amenajare s fie influen at de diversitatea factorilor i de caracterulaleator al acestora.O prognoz prea optimist a pantei proiectate poate duce la afuierea lucr rilor hidrotehnicetransversale, în timp ce subevaluarea ei se poate solda cu îngroparea lucr rilor în masaaluviunilor transportate de viituri.Panta de amenajare este fundamental în cazul proiect rii forma iunilor toren iale, fiindconsiderat criteriu strict pentru necesitatea amplas rii lucr rilor transversale i pentrudeterminarea în imii i pozi ion rii lor, în profilul longitudinal al ravenelor. În procesuldetermin rii pantei de amenajare intr o mul ime de variabile legate de sec iunea descurgere, forma, natura i granulometria particulelor aluvionare, gradul de satura ie alapelor, elemente de ordin hidrologic, litologic, pedologic etc. Totodat executarea unoradintre lucr ri, schimb condi iile ini iale de calcul i deci varia ia în timp a pantei deamenajare.Metoda sprijinirii succesive a lucr rilor în stabilirea amplasamentului lucr rilortransversale, este folosit în ara noastr indiferent dac forma iunile eroziunii deadâncime, sunt situate pe terenuri agricole, f a periclita obiective sociale sau economicede importan local sau na ional . Aceasta concep ie conduce la proiectare unui mare num rde lucr ri transversale, care în condi iile costurilor extrem de ridicate, fac ca valoarea deinvesti ie s depa easc cu mult pagubele produse.Eficien a economic a unor astfel de lucr ri este foarte sc zut i în general nu justificinvesti ia, în condi iile unei economii de pia drept urmare aceast metod a fost abandonatîn alte ri.În rile din vestul Europei sau în USA, lucr rile de amenajare const din taluzarea sauumplerea acestor forma iuni urmate de împ durire, în cazul cand nu dep esc 2 madâncime iar când forma iunile prezint adâncimi mai mari, se procedeaz la împrejmuireaforma iei respective, care se scoate astfel de sub influen a unor factori negativi. În treimeainferioar a forma iunii se execut un singur baraj priza, de la care se continu cu uncanal de evacuare pân în emisar. Lucr rile de împ durire se planific pe mai mul i ani inu se execut decât pe amplasamentele care prezint garan ii pentru reu ita planta iei.Studii deosebit de laborioase se întocmesc în cazul forma iunile eroziunii de adâncime, iar înproiectarea lucr rilor transversale se are în vedere asigurarea protec iei acestor obiective, încondi ii de siguran .În condi iile în care barajele i în general toate lucr rile transversale au fost amplasatecorespunz tor iar execu ia a fost conform prescrip iilor tehnice, toate tipurile de baraje s-aucomportat bine, producându-se unele degrad ri inerente func ion rii în timp a acestora.Din analiza func ion rii lucr rilor, a cauzelor care au dus la producerea unor degrad ri,corelat în acela i timp cu costul diferitelor tipuri de baraje, se constat c cele mai eficientesunt barajele cu funda ie evazat din zid rie de piatr cu mortar de ciment.Toate tipurile de baraje executate în BH Cri uri s-au comportat foarte bine în perioada scursde la punerea în func iune cu unele excep ii.


Pagina 194 din 532

Cu toate acestea s-ar putea concluziona c pe viitor s nu se mai proiecteze barajesubdimensinate, baraje cu goluri multiple, baraje cu funda ie evazat cu pl ci în consol i

mânt, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.S-au produs i deterior ri, datorit :

unei realiz ri necorespunz toare la execu ie sau ca urmare a unor viituri de excep ie;submin rii în fa a funda iei i decastr ri de aripi, deteriorarea unor p i din anexe(radiere, ziduri de conducere);datorit protej rii insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse lacap tul zidurilor de conducere);datorit trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari,supracolmatarea unor piese etc.În cazul execu iilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucr rile din zid rie depiatr cu mortar de ciment, cele din beton monolit i, în bun parte, cele din grinziprefabricate ( dac aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari ).

Au fost par ial avariate unele baraje din blocuri prefabricate. Au fost aproape completdistruse unele praguri din lemn.

9.6. Concluzii

1. Cum suprafa a amenajat reprezint doar 6,4% din suprafa a total care necesitamenaj ri antierozionale de suprafa , în capitolul 19 vor fi descrise lucr rile noi carevor fi execuate, m surile i solu iile privind reducerea riscului la eroziunea solului.

2. În decursul anilor care au trecut de la punerea în func iune a diverselor capacit i,lucr rile de între inere i repara ii curente au fost nesemnificative, la nivelul întreguluibazin hidrografic Cri uri. Principala cauz pentru care aceste lucr ri nu s-au executat afost lipsa de fonduri.

3. Pentru viitor se recomand alocarea de fonduri pentru punerea în siguran a lucr rilorexistente precum i pentru executarea în continuare de între ineri, repara ii curente icapitale, în vederea atingerii duratei normale de func ionare, dar i pentrupermanentizarea efectului ob inut.


Pagina 195 din 532

CAPITOLUL 10 – SISTEMUL DE DESECARE I DRENAJ ASUPRAFE ELOR CU EXCES DE UMIDITATE ÎN BAZINUL

HIDROGRAFIC CRI URI

10.1. Lungimi de canale i drenuri, debite captate, suprafe e amenajate

În anul 2011 suprafa a total amenajat cu lucr ri de desecare i suprafa a agricol amenajatcu lucr ri de drenaj la nivelul jude elor care fac parte din BH Cri uri este prezentat întabelele 10.1 i 10.2 (mentionam faptul ca datorita lipsei datelor certe la nivel de bazinhidrografic, informatiile privind desecarea/drenajul la nivelul anului 2011 au fost extrase dinbaza de date Tempo si reprezinta suprafe ele totale la nivel de jude e):

Tabel 10.1

Jude ul Suprafa a total amenajat cu lucr ri dedesecare (ha)

Bihor 166599Satu Mare 232873

laj 14323Cluj 11380

Hunedoara 20643Arad 228562

Tabel 10.2

Jude ul Suprafa a agricol amenajatcu lucr ri de drenaj (ha)

Bihor 1436Satu Mare 8312

laj 8877Cluj 18073

Hunedoara 2616Arad 654

În anul 2007 au fost executate în bazinul hidrografic Cri uri lucr ri de desecare pe osuprafa ce totalizeaz cca. 341.500 ha, lungimea canalelor însumând cca.560 km.Mentionam faptul c însumarea suprafe elor amenajate cu lucr ri de îmbun iri funciareaferente bh Cri uri nu a fost posibil din lipsa datelor privind desecarea. Din planurile deamenajare precum si din alte surse (site-uri, publicatii etc.) s-au extras date referitoare la


Pagina 196 din 532

suprafe ele de desecare/drenaj la nivel de jude e aferente bazinului hidrografic Cri uri, dupcum urmeaz :Potrivit eviden elor ANIF, sistemul de desecare din jude ul Satu Mare în anul 2011, estecompus dintr-o re ea de canale în lungime total de 5.500 km i 48 de sta ii de pompare,deserve te o suprafa total de 232.000 hectare, situa ie redat i în tabelul 10.3.

Tabel 10.3

Sta ii de pompare Lungime canalede desecare

Suprafa a deservit (ha)

48 5.500 km 232.000

În jude ul Arad suprafe ele amenajate cu lucr ri de îmbun iri funciare, desecare-drenaj,totalizeaz 224.214 ha.Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul re elei hidrografice.Cel mai important este Canalul Colector (nord-sud) între Cri ul Repede i Cri ul Negru (61km, de la Tãrian la Tãmasda), apoi Canalul Morilor (83,5 km, porneste de la Buteni, dinCri ul Alb i se reîntoarce în el la granitã), Canalul Culiser (41 km, din Cri ul Negru pesteCanalul Colector, pe la Salonta i Ungaria), Canalul Cri (sau canalul Cermei-Tãut, colectoral unor pâraie ale Teuzului pe care le vars în Cri ul Negru), Canalul Matca (alimentat dinMure la P ulil, debu eaz în Cri ul Alb).Din cercetãrile efectuate, s-a constatat c cea mai mare scurgere medie multianual specificse întâlneste în zona montanã, mai ales în bazinul Cri ului Negru, unde poate atinge 30-35l/s/km2. Acest fapt se datoreaz precipita iilor bogate care cad în bazinele colectoare (mediaanualã 1400 mm), pantelor accentuate de scurgere i substratului petrografic impermeabil înbunã parte. Cea mai redus scurgere se întâlneste în zona joas a câmpiei (3 l/s/km2), undeprecipita iile sunt mult mai reduse (600 mm media anualã), pantele de scurgere sunt foartepu in accentuate iar substratul petrografic este permeabil.Canalul Colector Cri este canalul principal al sistemului de desecare a teritoriului cuprinsîntre cursul Cri ului Repede i cel al Cri ului Negru. Sectorul aval al canalului mai estecunoscut i sub denumirea de Canalul Colector T ma da.Canalul începe de pe malul stâng al Cri ului Repede în vecin tatea localit ii Toboliu, iintercepteaz toate cursurile de ap care curg spre vest în interfluviul Cri ul Repede-Cri ulNegru. Canalul debu eaz în Cri ul Negru amonte de localitatea T ma daSistem desecare Canal Colector mal drept, zona Ant-T ma da-Ciumeghiu, jude ulBihorSta ia de pompare Ant se situeaz pe teritoriul administrativ al comunei Avram Iancu, jude ulBihor, pe malul drept al râului Cri ul Negru, fiind amplasat în cap tul aval al canaluluiprincipal de evacuare CPE 2 din sistemul de desecare Canal Colector Mal Drept, zona Ant-

ma da-Ciumeghiu.Sta ia de pompare Ant a fost executat în anii 1974 - 1975 i pus în func iune în anul 1976,cu rolul de evacuare prin pompare a apelor colectate din zona îndiguit i desecat Ant-


Pagina 197 din 532

ma da-Ciumeghiu, în situa ia în care nu exist posibilitatea evacu rii gravita ionale,datorit nivelelor ridicate ale râului Cri ul Negru (circa 45 zile/an).Sta ia de pompare Ant are o importan deosebit pentru sistemul de desecare a zonei Ant-

ma da-Ciumeghiu, atât prin m rimea ei – în ce prive te debitul pompat total (28,9 mc/s),cât i în strategia de ap rare împotriva inunda iilor ce pot ap rea frecvent, prin rev rsareacanalului CPE 2 pe terenurile agricole, în perioadele ploioase.Construit în anii 1974 - 1975 i pus în func iune în anul 1976, utilajele care au fost montateîn sta ia de pompare Ant au suferit o serie de degrad ri în timp, ca urmare a uzurii fizice aacestora.Agregatele de pompare, având o vechime mare, aveau un consum mare de energie electric ,fa de agregatele moderne care se folosesc în momentul actual. S-a apreciat c pompelemontate ini ial aveau un randament de maxim 55%, ceea ce impunea, ca absolut necesare,lucr ri de reabilitare i modernizare.Având în vedere aceast deosebit importan a sta iei pentru desecarea zonei Ant-T majda-Ciumegiu, s-a impus modernizarea SPANT – Sistem desecare Canal Colector mal drept,zona Ant-T ma da-Ciumeghiu din jude ul Bihor.Valoarea investi iei include:

cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic ;cheltuieli pentru investi ia de baz ;construc ii i instala ii;montaj utilaj tehnologic;instala ii electrice;utilaje i echipamente tehnologice;alte cheltuieli.

Debitele de desecare din Valea Ier s-au stabilit prin analiza detaliat a precipita iilor zilniceînregistrate pe un ir de 24 ani la patru sta ii meteo i calcularea curbelor de asigurare aprecipita iilor maxime în 24 ore, 48 ore, 772 ore i 120 ore, precum i cunoa tereacaracteristicilor hidrofizice ale solurilor ce se deseac i a reliefului au permis calculareadebitelor de desecare.Din tabelul de mai jos rezult debitele cele mai mari realizate în luna iunie:

Tabel 10.4

La sol mediu La sol greuQ1%=0,77 l/s/ha Q5%=0,44-0,54 l/s/ha Q1%=0,77-0,90 l/s/ha Q5%=0,50-0,62 l/s/ha.

Ad ugând la debitele din precipita ii i debitele din celelate surse rezult debite specifice de0,6 - 0,9 l/s/ha la asigurarea de 5% si de 0,8 - 1,15 l/s/ha la asigurarea de 1%. Dimensionareai verificarea lucr rilor de desecare s-a facut pentru debite specifice cuprinse în aceste


Pagina 198 din 532

intervale, iar sta iile de pompare s-au f cut pentru debite specifice de 0,9 - 1,1 l/s/ha în caresunt incluse i debitele din drenaj care se evacueaz prin sta iile de pompare. În valea Ier au fost constituite 36 sisteme de desecare cu o suprafa medie de 2.083 harepartizate astfel pe jude e:

Tabel 10.5

Jude ul Sisteme dedesecare

Suprafa a deservit(ha)

Bihor 19 26.076Satu Mare 17 48.046

Existen a unor forma ii hidrografice, afluen i ai râului Ier i a unor canale care br zdeazteritoriul pe linia de pant , este ramificat diferit pe sisteme, folosind de regul v ile caemisari. În general, schema re elei de desecare se prezint astfel: canalele secundare (CS) sedescarc în canalele principale (CP) unilateral sau bilateral, iar acestea la rândul lor sedescarc fie în canalele colectoare care duc apele c tre sta iile de pompare sau c tre v ileafluente (CE).

ile afluente (CE)Pentru o mare parte din sistemele proiectate, v ile afluente constituie emisarii lor. Albiileacestora au fost prev zute a fi regularizate. Dimensionarea evacuatorilor s-a facut pentrudebitele recep ionate din canalele de desecare, precum i pentru debitele pe care lereceptioneaza în regim modificat din bazinul de receptie neamenajat, socotite la asigurarea de5% (calcul) si de 1% (verificare).La asigurarea de calcul 5% au rezultat debite de 2,8 - 36,0 m3/s iar la asigurarea de verificare1% debite de 4,8 - 67,0 m3/s. Bazinele de recep ie variaz între 2 km2 i 163,2 km2. Pentrusec iuni s-a adoptat: b = 1-5 m, h = 2,5-3,5 m, înclinare taluze: 1:2 - 1:2,5.În zone de descarcare de emisar - râul Ier, sec iunea v ilor devine mixt , corespunz toareregimului dat de nivelurile maxime în Ier. Sec iunea digurilor are urm toarele elementedimensionate în func ie de condi iile hidraulice, de caracteristicile fizico-mecanice alematerialului de construc ii: C = 2,0 m; m = 2,0; h = 1,5 - 3,0 m. V ile emisare sunturm toarele: Ierul Chescheni (Canalul Morii), C. Simian, Valea Rit, C. Mouca, Valea IerulRece, Valea Galospetreu, Valea Zimoias, Valea Vasadului, Valea Tiream, Valea Santau,Valea Chechet si C. Cubic. V ile regularizate însumeaz o lungime de 104 km. Volumultotal de terasamente este de 972,959 mii m3/ml.Canale de coasta (CCs)Pentru separarea apelor din zona înalta i desc rcarea lor f restric ii la cote CCs, în zonade contact lunc -câmpie mai înalta.Sec iunea transversal a canalelor de coast proiectate prevede pe malul dinspre lunc undigule situat la 5-10 m departare de canal. Elementele sec iunii: b = 1-3 m, h = 1-2,5 m,


Pagina 199 din 532

taluz spre versant 1:3, taluz spre lunca 1:1,5, coronament dig 2 m, taluze dig 1:2, pantafundului canalului 0,2 - 2,0 %.Sunt prev zute 20 canale de coast cu o lungime totala de 84.895m cu un volum total de873.929 m3, revenind 10,29 m3/m.Uneori, în canalul de coasta se descarc i forma iuni toren iale cu debite mai mari pentru castfel s se reduc num rul de canale de evacuare care traverseaz lunca cu diguri de remuuracordate la digurile Ierului i închise la terasa. În timpul nivelurilor maxime în Ier, întredigurile de remuu pân la teras , se men ine acela i nivel de ap , influen ând nivelul freaticîn lunc .Canalele colectoare (CC) primesc apele din canalele principale (CP) i canalele secundare(CS) din cadrul sistemului sau subsistemului i le transport la sta iile de pompare sau ledescarc direct în emisar, sistemele din sectorul îndiguit al Ierului.Sunt prev zute 25 canale colectoare care se reprofileaz în lungime total de 92.523 m i unvolum de 571.976 m3, revenind 5,74 m3/m reprofilare i 14 canale noi în lungime total de114.580 m i un volum total de terasamente de 1.728.693 m3, revenind 15,09 m3/m.Debitele canalelor colectoare au valori de 0,1 - 24,5 m3/s, iar sec iunea are: b = 1-2 m, h =1,8 - 4,0 m, m = 1,5 - 2,0 m iar panta fundului 0,3 - 0,7%.Canalele principale (CP) în care se descarc cel pu in un canal secundar, au func iune mixti de dec rcare (recep ia apelor ce se scurg la suprafa a terenului) i de transport pentru apele

aduse de CS respective, traseul lor se adapteaz atât re elei de CS cât i variantei reliefului.Pe întreaga zon s-au proiectat 436 canale principale, din care 177 reprofilate(existente) i259 canale principale noi. Lungimea canalelor principale reprofilate este de 205.598 m cu unvolum de terasamente de 1.192.962 m3, revenind 5,80 m3/m, iar lungimea canalelorprincipale noi este de 624.824 m, cu un volum de terasamente de 4.328.125 m3, revenind6,93 m3/m.În zona de teras pe fire de concentrare naturale s-au proiectat canale principale caretransport debite de viitur mai mari, calculele dupa curba de generalizare, în func ie desuprafa a bazinului de recep ie variaz de la 0,1 m3/s la 22,5 m3/s.Sec iunea transversal a albiei are b = 0,8 - 3,0 m, h = 1,5 - 3,5 m, m = 1,5 - 2,5 m.Canale secundare (CS) cu rol în exclusivitate de desecare (de intercep ie a apelor în exces lasuprafa a solului care se scurg sau stagneaz ). Pentru o eficien sporit a re elei secundare,în colectarea apelor în exces la suprafa a terenului, canalele au fost trasate pe zonele cele maijoase sau pe traseele de intercep ie optima. Aceasta face ca în multe cazuri forma parcelelori sistematizarea acestora s nu fie dintre cele mai bune.

Pe întrega unitate s-au proiectat 1.348 canale secundare secundare noi cu o lungime totala de739.277 m, cu un volum total de terasamente de 3.559.422 m3, revenind 4,81 m3/m. Deasemenea, s-au proiectat 92 canale secundare reprofilate cu o lungime total de 75.928 m iun volum de 140.426 m3, revenind 1,85 m3/m.Sec iunea transversal a albiei are b = 0,5 m; h = 1,2 - 3,5 m; m = 1,5 = 2,0 m; panta funduluicanalului 0,5 - 8%.În canalele de desecare secundare se descarc drenurile absorbante i drenurile colectoare aletipurilor de drenaj proiectate.


Pagina 200 din 532

Lungimea total a re elei de canale proiectat este de 1.955.772 m cu un volum total deterasamente de 12.586.243 m3, revenind 6,43 m3/ml canal.Rigole i anturiPentru controlarea tuturor fenomenelor negative de relief de mic întindere i dispersate întretraseele canalelor proiectate este necesar ca în tehnologia agricol s se includ , ca lucrareanual , deschiderea de rigole i an uri ce traverseaz formele depresionare i se descarc încel mai apropiat canal.

anturile i rigolele se deschid cu utilaje adecvate: freze, pluguri de canale s.a.Func ia de desecare ce o indeplinesc re elele de canale este completat de lucr rile denivelare-modelare în cadrul amenaj rii zonelor depresionare, iar în cadrul tehnologiiloragricole trebuie cuprins , ca lucr ri anuale sau la un num r de ani, nivelarea de produc ie.Pe re elele de canale descrise mai sus s-au proiectat construc iile hidrotehnice necesareconstând din: c deri pentru compensara pantei în concordan cu vitezele admisibile, pode ela traversare pe sub drumurile de exploatare, drumuri clasaficate i c i ferate, subtraversarede canale i de conducte de gaze sau petrol. Pentru desc rcarea apelor in emisar s-auproiectat treceri prin dig cu clape i atât la punctele de evacuare mixt cât i pe parcursultraseelor pentru a gr bi evacuarea cand nivelurile în emisar sunt inferioare nivelurilor apeidin canalul respectiv.Pentru cele 21 de sisteme s-au prev zut 21 sta ii de pompare din care 16 sta ii în jude ulBihor si 5 sta ii in jude ul Satu Mare. Trebuie s men ion m ca în sistem se mai afl si sta iade pompare Dine ti care descarc apele de desec re din zona aferent în lacul Adrid cândacesta este plin cu ap .Func ionarea sta iilor se face automatizat, în func ie de nivelurile de emisar, când nu se maipoate face evacuarea gtravita ional si de nivelurile din canal de evacuare, când intr si ies dinfunc iune treptat agregatele de pompare ce compun debitul sta iei.Schemele tehnologice pentru fiecare sta ie în parte sunt compuse din:

bazin de aspira ie - conducte de aduc iunea apei în cuva sta iei;instala iile si echipamentul hidromecanic de baza constând din pompe cu ax verticaldin familia DV 30 si sta iile auxiliare;conducte de refulare de la sta ie de emisar;instala iile si echipamentul electric de for , lumin , comand , semnalizare si blocaj.

�Consumul specific de energie la 1000 m ap pompat este de 12.5 - 20.53 kw/1.000 m3/apapompat . Energia consumat în anul mediu cu asigurarea de 30% este de 275.972 kwh.Pentru asigurarea accesului în toate unit ile de lucru agro-productive, circula ia pe drumurileclasificate, compensarea pantei, subtraversarea conductelor subterane existente în zon ,desc rc rii în emisari s.a. s-au proiectat urm toarele construc ii: pode e pe drumuri deexplorare clasificate în DN, DJ, DC; poduri pe c ile ferate; c deri pentru compensarea panteii racordarea în plan vertical a canalelor; subtraversari canale; treceri prin dig cu clapet.

Pentru atingerea scopului urm rit, de ameliorare a terenurilor depresionare, s-au preconizat:a. Lucr ri de nivelare a terenurilor cu pant c tre canalul de desecare sau firul de concentrareexecutate cu screperul si buldozerul. Suprafa a total astfel amenajat este 4.580 ha, din care


Pagina 201 din 532

în jude ul Bihor - 2.434 ha în jude ul Satu Mare - 2.146 ha. Volumul total de terasamente estede 3.199.950 m3, revenind 699 m3/ha (600 - 750 m3/ha).b. Lucr ri de modelare a terenului în benzi cu coame si rigole. Pe terenuri cu pant mai micde 0,001 f scurgere cu soluri impermeabile cu ape stagnate, se execut pe fondul mai întainivelat u or, modelarea suprafe ei prin ar tur succesiv la corman . Între coamele astfelformate se executa rigole care preiau apa scurs de pe coame i o transport la canalul dedesecare.Odata nivelat terenul, ar turile ce se vor face trebuie astfel organizate încât s se men inmodelarea, iar rigolele s se refac de câte ori este nevoie.

Amplasarea amenaj rilor de îmbun iri funciarea la nivelul anilor 2009 este redat în figura10.1

Figura 10.1


Pagina 202 din 532

10.2. Starea tehnic i func ional a sistemelor

Lucr rile de îmbun iri funciare (desec ri) executate în majoritate înainte de 1990 suntnefunc ionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, aneasigur rii fondurilor pentrurealizarea lucr rilor de între inere i exploatare conform planurilor tehnice i regulamentelorde exploatare. În ultimii ani nu s-au f cut lucr ri de extindere a sistemelor de imbun irifunciare.

10.3. Echilibrul masei de ap din bazin – principalii utilizatori i furnizori ai apeibrute

Restrângerea drastic a activit ii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie,agricultur , iriga ii) au condus la reducerea continu a volumului de ap brut prelevat la9,05 mld. mc în anul 1998, în anul 2001 la 7,5 mld. mc, în anul 2005 la 7,5 mld mc iar înanul 2007 la 7,9 mld mc ceea ce reprezint o reducere de 4,2 ori fa de anul 1990.

10.4. Concluzii

Se recomand ca to i beneficiarii terenurilor desecate s i refac anual rigolele de scurgeredin zonele depresionare pân la canalele permanente, pentru a asigura continuitatea scurgerii

tre evacuare. Rigolele de mic adâncime se deschid cu plugul prin ar tur dus-întors, iarrigolele de adâncime mare (peste 30 cm) se deschid cu plugul i buldozerul.


Pagina 203 din 532

CAPITOLUL 11 - INUNDABILITATEA ACTUAL ATERITORIULUI SPA IULUI HIDROGRAFIC CRI URI LA

VIITURI CU DEBITE AVÂND PROBABILIT I DEDEP SIRE DE 10%, 5%, 1% I 0.1%. SUPRAFA A,

POPULA IE AFECTAT , LOCALIT I, LOCUIN E,OBIECTIVE ECONOMICO-SOCIALE, ADÂNCIMI DE AP .

PAGUBE POTEN IALE ECONOMICE I DE MEDIU -HARTA VULNERABILIT II. INREGISTR RILEISTORICE ALE INUNDA IILOR I PAGUBELOR.

11.1 Introducere

Acest capitol face parte din Planul na ional pentru Prevenirea, Protec ia i Diminuareaefectelor Inunda iilor (PPPDEI) in b.h.Cri uri, având la baz principiile cuprinse în Strategiana ionala de management al riscului la inunda ii pe termen mediu si lung, adoptat ca urmarea implementarii Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor lainunda ii.P.P.P.D.E.I. in bh.Cri uri este o componenta a Schemei directoare de amenajare simanagement a spa iului hidrografic Cri uri.Într-o prim etap a realizarii acestui capitol s-a procedat la colectare i introducerea înformat digital a tuturor informa iilor, privitoare la modelarea hidraulica i la analizarearezultatelor ei, c rora li s-au ata at date cantitative i calitative, menite s ilustreze modulactual de utilizare funciar a terenurilor din cadrul bazinului hidrografic Cri uri. S-auanalizat si realizat o serie de straturi de h i tematice digitale aferente unui astfel de sistemGIS, pentru: zonele inundabile la probabilitatile de depasire: 0.1%, 1%, 5%, si 10%,vegeta ie forestier , categorii de folosin agricol a terenurilor (livezi, vii), terenuri cudestina ie neagricol (drumuri, c i ferate, ape, construc ii i terenuri cu destina ie special ,etc.).O alt important surs de lucru a fost constituit de multitudinea suporturilor grafice, înformat analogic (grafic sau sub form de imagine) i digital. Din categoria suporturiloranalogice grafice au fost selectate h i topografice al turi de care, în scopul complet rii,actualiz rii i sporirii aspectelor cantitative i calitative ale informa iilor, au fost necesare:

i tematice, planuri topografice i cadastrale, etc.Din categoria suporturilor digitale sub form de imagini s-a optat pentru ortofotoplanul color,realizat în perioada derul rii prezentului contract.La toate acestea s-au al turat datele statistice: hidrologice, climatice, demografice,economice, administrative, funciare, etc.


Pagina 204 din 532

11.2 Prezentarea i analizarea rezultatelor din modelarea hidraulic . Suprafa a, popula ieafectat , localit i, locuin e, obiective economico-sociale, adâncimi de apa, viteze ale apei.

In legatur cu baza de date hidrologice pentru modelare s-au folosit ini ial debitele maximecu diferite probabilit i de dep ire inregistrate la posturile hidrometrice din bazinul Cri uri:


Pagina 205 din 532

Tabel 11.2.1 Debite maxime cu diverse probabilit i de dep ire inbazinele hidrografice Cri uri i Barc u

Nr.crt. Râul Sec iunea F

(km2)Hmed

(m)Q max (m3/s)

0,1% 1% 5% 10%1 Cri ul Alb Bl jeni 111 716 321 200 120 872 Cri ul Alb Criscior 333 620 505 325 200 1503 Cri ul Alb Va a de Jos 854 553 777 520 343 2684 Cri ul Alb Gurahon 1581 515 1020 700 485 3905 Cri ul Alb Ineu 2422 451 1253 850 572 4556 Cri ul Alb Chi ineu Cri 3483 351 1175 810 565 4557 Vl. Satului Buce 104 695 321 200 120 878 Bucure ci Bucure ci 59.2 553 244 142 77 529 Luncoiu Brad 65.5 455 258 150 81 5610 Va a Va a de Sus 78.6 531 275 160 87 5911 Obâr ia Târnava de Cri 58.4 445 241 140 76 5212 ne ti lmagiu 109 650 321 200 120 8713 lm gel lm gel 67 747 267 155 84 5714 Valea de la Lazuri Vârfurile 82 638 282 164 89 6115 Sighi oara Brazi 120 450 280 175 105 7616 Zimbru (Ioa ) Io sel 80 415 277 160 87 5917 Chi india Chi india 46.6 435 163 95 52 3518 Sebi Sebi 208 431 352 229 146 11119 Moneasa Boroaia 14.3 661 108 63 34 2320 Moneasa Moneasa 49.4 608 224 130 71 4821 Moneasa nu a 76.2 586 275 160 87 5922 Cigher 191 335 304 177 96 6523 Cigher Chier 465 275 385 240 144 10524 Timercea 32.4 360 144 84 46 3125 Valea Mare Târnova 106 303 206 120 94 6526 Cri ul Negru Poiana 29.9 1016 180 105 57 3927 Cri ul Negru ti 137 617 378 220 119 8128 Cri ul Negru Beiu 940 581 1305 860 555 42529 Cri ul Negru Tinca 2216 438 1425 990 695 56030 Cri ul Negru Talpo 2928 403 1195 830 582 47131 Cri ul Negru Zerind 3750 351 1195 870 640 53532 Briheni ti 83 598 284 165 90 6133 Cri ul B a Stei 65 796 258 150 81 5634 Sighi el Stei 25 589 163 95 52 3535 Valea. Galben Pietroasa 38 1077 190 110 60 4136 Cri ul Pietros Pietroasa 158 972 405 270 175 14037 Boga Pietroasa 50 1200 232 135 73 5038 Nim ie ti Budureasa 23,3 795 127 74 40 2739 Nim ie ti Beiu 108 502 246 160 102 78


Pagina 206 din 532


(km2)Hmed

(m)Q max (m3/s)

0,1% 1% 5% 10%40 Fini Fini 85 591 294 170 92 6341 Valea Ro ie Pocola 255 453 435 290 190 15042 Holod Luncasprie 57 495 181 105 57 3943 Holod Holod 499 306 407 270 176 13644 opa (Râu) Vârciorog 78 467 212 123 67 4645 opa Hidi el 157 376 260 170 110 8046 Valea Nou Husas u de Tinca 135 217 283 165 90 6047 Beliu Beliu 100 366 211 128 73 5148 Beliu Berechiu 372 172 363 220 125 8849 Teuz Igne ti 17 529 112 65 35 2450 Teuz Carand 194 251 256 160 96 7051 Teuz Cermei 237 235 289 180 108 7952 Gro eni Archi 29.2 408 144 84 46 3153 Sarti Siad 53 255 177 103 56 3854 Reni el Sepreu 29.4 104 144 84 46 3155 Cri ul Repede Ciucea 814 904 825 570 400 32556 Cri ul Repede Vadu Cri ului 1328 821 1175 815 575 46557 Cri ul Repede Oradea 2176 630 1435 995 700 56558 lata lata 74 890 240 140 76 5259 lata Morlaca Carier 151 778 343 200 109 7360 cuieu (Hen ) chi ele 55.6 1118 248 144 78 5361 cuieu (Hent) Morlaca Hen 209 1006 481 280 152 10362 Dr gan Valea Dr ganului 72 968 310 180 98 6763 Poicu Vân tori 37 638 224 130 71 48

64 Iad Stâna de Vale(Murga u) 27 1210 186 108 59 40

65 Iad Le u amonte 54.2 1088 267 155 84 5766 Fântâna Galben Stâna de Vale 2.3 1204 52 30 16 1167 Iedu Stâna de Vale 2.3 1099 50 29 16 1168 Borod opa de Cri 112 485 273 160 87 5969 Izvor Ale d 51 471 172 100 54 3770 Mnierea latea 24 582 120 70 38 2671 Chijic Cop cel 31.5 304 132 77 42 2872 ad Odorhei 54 215 167 97 53 3573 Peta Sânmartin 54 217 167 97 53 3574 Barc u Valc u de Sus 74 523 267 155 84 5775 Barc u Nu fal u 269 435 550 330 190 13576 Barc u Marca 404 380 300 195 125 9577 Barc u Balc 580 335 357 230 144 10878 Barc u Marghita 823 292 420 270 167 12679 Barc u lard 1686 254 585 370 220 16080 Bistra durea Neagr 39 576 146 85 46 31


Pagina 207 din 532


(km2)Hmed

(m)Q max (m3/s)

0,1% 1% 5% 10%81 Bistra Chiribi 169 354 275 160 91 6782 Fâne elor Sarsig 170 244 258 150 81 5583 Ier (Eriu) Andrid 673 165 200 135 91 7284 Ier (Eriu) Ianca 1346 146 149 101 68 5485 Chechet Ghile ti 123 193 138 86 51 2286 Sant u (Cehal) Valea Morii 91 221 124 77 46 86

Alte date de intrare hidrologice folosite la modelarea hidraulic au fost cele rezultate dinmodelarea hidrologic .In general, un râu în modelarea 1D este reprezentat de axa raului i de num rul de sec iunitransversale. Axa raului, care este numit in Mike 11 “Network”, reprezint direc ia curgeriii lungimea râului.

Figura 11.2.1 Exemplu de reteaua hidrografica a unui rau

Sec iunile transversale descriu patul albiei i lunca inundabil . Ele con in informa ii desprecota absolut , rugozitate, patului albiei i lunca inundabil .


Pagina 208 din 532

Figura 11.2.2. Exemplu de sec iune transversal

Pentru delimitarea zonei inundabile, modelul a fost rulat pentru urmatoarele probabilit i dedep sire: 0.1%, 1%, 5% i 10%. Rezultatele obtinute în urma simularii din Mike Flood (Mike21) si Mike 11 au fost prelucrate in Mike Flood Toolbox. Cu ajutorul Flood Toolbox au fostcreate ArcGis Raster i shapefile-uri, iar prin intermediul acestora au fost create în ArcGis –

ile de inundabilitate.Limitele de inundabilitate con inute în h ile de inundabilitate, au fost prezentate în anexeleprezentate cu ocazia pred rii raportului tehnic privind modelarea hidrodinamic .Pentru a vizualiza efectele acestora, limítele de inundabilitate pentru cele patru probabilit idefinite prin contract au fost suprapuse peste imaginile ortofotoplanurilor/planurilor desituatie realizate in perioada derul rii contractului.Pornind de la inventarele existente ale bunurilor expuse riscului la inunda ii s-a creat o bazde date si un sistem GIS care reune te toate informa iile disponibile. Informa iile extrase serefer la num rul de case, obiective economice si sociale, lungimea drumurilor na ionale,jude ene i comunale, suprafa a terenurilor agricole, a p durilor, etc., preluate din folosin aterenurilor. Aceste informatii, rezultate ale modelarii hidrodinamice, sunt prezentate succintin continuare.In continuare se va prezenta sub forma descriptiv , modul în care inunda iile, de probabilit ide dep sire: 0.1%, 1%, 5% i 10% afecteaz terenurile aferente din bazinul raului Cri uri i ar\ului Barc u.


Pagina 209 din 532

RÂUL BARC U

11.2.1 Raul Barc u, sectorul Valc u - Marca

S-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri uri pe acest sector incepe de lasta ia hidrometrica Valc u de Sus i se termin la sta ia hidrometric Marca, lungimeasectorului de râu fiind de peste 30 km.Conform datelor din tabelul 11.2.2 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 75.3 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 724.7 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. In functie de folosin a terenurilor, suprafe ele inundate prezentate maisus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi tabel 11.2.2): cur i si zoneconstruite, terenuri neproductive, pasuni, zone imp durite, zone inundabile în luncile râuluiBarc u i zone cu tuf ri uri. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii: arabil, cur i i construc ii, lunci de râu i tuf ri .Celelalte terenuri cu destina ie neagricol (drumuri, construc ii, etc.) sunt prezentate maidetaliat cu ocazia analizei inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat, Valc ude Jos, Boghi , Nu fal u, Ip, Marca.In tabelul nr. 11.2.3. sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile de depasire0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categorii defolosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rul degospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului S laj.Programul MIKE 11 furnizeaz utilizatorului doar vitezele medii într-o sec iune transversal ,

a distinge vitezele din albia major sau din canal, astfel încât este necesar o anumitprecautie în analizarea rezultatelor simul rii pentru inundatiile mari.

Tabel nr. 11.2.2 - Suprafete de teren, pe raul Barc u, pe sectorul Valc u - Marca,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile deprobabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris0.1% 724.7 78.9 536.2 0.4 1.3 0.0 6.2 56.2 41.71% 301.3 32.3 185.2 0.2 0.8 0.0 4.7 52.5 24.75% 125.8 8.6 49.8 0.2 0.4 0.0 3.3 48.4 15.0

10% 75.3 4.5 12.5 0.1 0.3 0.0 2.3 44.7 10.7

Probabilitate Suprafata-ha curti, constr-ha

Folosinta teren -ha


Pagina 210 din 532

Tabel nr. 11.2.3 Localit i, pe râul Barc u, pe sectorul Valc u – Marca, afectate deinunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 70 16,5 7,8 0,1 0,2 - - 1,5 0,61 30 5,8 1,1 0,1 0,2 - - 1,4 0,55 13 3,1 0,5 - 0,1 - - 1,3 -

10 - 0,5 - - 0,1 - - 1,2 0,20,1 46 8,2 5,1 - - - - 1,4 1,51 20 2,4 - - - - - 1,3 1,25 13 1,9 - - - - - 1,2 -

10 5 1,3 - - - - - 1,1 0,70,1 - 1,1 - - - - - 0,7 -1 - 0,3 - - - - - 0,7 -5 - 0,2 - - - - - 0,6 -

10 - 0,1 - - - - - 0,5 -0,1 22 4,9 2,1 - - - - 0,5 -1 10 1,8 0,2 - - - - 0,5 -5 5 1,0 0,1 - - - - 0,5 -

10 - 0,1 - - - - - 0,5 -0,1 28 9,1 6,4 - - - - 0,6 -1 15 5,4 5,3 - - - - 0,6 -5 7 2,9 3,5 - - - - 0,6 -

10 - 0,4 1,7 - - - - 0,6 -

Marca Marca

Ip

Nusfalau

p%

Folosinta teren - haNr.case(gosp.)

Curti,constr. -ha

Localitati (Comune)

Valcau de Jos

Boghis

Localitati (Sate)

Valcau de Jos,Valcau de Sus

Boghis

Nusfalau

Ip, Z uan

Câteva exemple în leg tur cu acest tabel sunt prezentate mai jos:În dreptul localitatii Valc u de Jos sunt inundate 70 gospodarii (0.1%) i 7.8 ha teren arabil.În dreptul localitatii Ip la probabilit ile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 22respectiv 10 gospod rii, precum i 2.1 ha teren arabil.În leg tur cu adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barc u, între localit ileValc u de Jos i Marca, acestea, la inunda ia de probabilitate 0.1% variaz intre 2.7 m si 7.4m. La celelalte probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura deprobabilitate 10% adâncimile maxime sunt între 1.3 m si 5 m.

11.2.2. Raul Barcau, sectorul Marca – Balc

S-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Barc u pe acest sector incepe din avalde sta ia hidrometric Marca i se termin în aval de sta ia hidrometric Balc lungimeasectorului de râu fiind de peste 20 km.Conform datelor din tabelul 11.2.4 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 491.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1672 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. In functie de folosin a terenurilor, suprafe ele inundate prezentate maisus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi tabel 11.2.4): cur i si zoneconstruite, terenuri neproductive, pasuni, zone imp durite, zone inundabile în luncile râului


Pagina 211 din 532

Cri uri i zone cu tuf ri uri. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii: arabil, cur i i construc ii, p uni, lunci de râu.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat, Marca i Balc.In tabelul nr. 11.2.5 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile de depasire0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categorii defolosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rul degospod rii i drumurile (km) inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calculaconsiderând o medie de 2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) încazul jude elor S laj i Bihor.

Tabel nr. 11.2.4 - Suprafete de teren, pe raul Barc u, pe sectorul Marca - Balc, repartizatepe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire

0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris0.1% 1672 239.8 1314.7 0.6 - 69.1 4.9 35.1 6.81% 1387.9 204.9 1079.4 0.6 - 57.2 4.3 34.8 6.45% 831.4 129.1 629.1 0.6 - 30.6 2.5 34.0 5.5

10% 491.6 65.8 360.0 0.6 - 27.5 0.2 33.2 4.2

probabil. Suprafata-ha

curti,constr -

Folosinta teren -ha

Tabel nr. 11.2.5 - Localit i pe raul Barc u, pe sectorul Marca - Balc, repartizate pe diversefolosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5%

si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 27 13,8 10,2 - - - - - -1 22 11,3 9,5 - - - - - -5 16 8,7 8,6 - - - - - -

10 11 7,4 8,0 - - - - - -0,1 15 3,7 4,2 - - - - - -1 12 2,8 1,7 - - - - - -5 - 0,1 0,9 - - - - - -

10 - - 0,1 - - - - - -


Curti,constr. -ha

Localitati (Comune)

Marca

Balc

Localitati (Sate)

Marca, Port,Le mir, Sumal

Balc, Alma u Mic

p%

Câteva exemple în leg tur cu acest tabel sunt prezentate in continuare:În dreptul localitatii Marca sunt inundate 27 gospodarii (0.1%) i 10.2 ha teren arabil.În dreptul localitatii Balc la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 15 gospod rii,precum i 4.2 ha teren arabil.


Pagina 212 din 532

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barc u, între localit ile Marca i Balc,la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 4 m si 8.2 m. La celelalte probabilit i dedep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimilemaxime sunt între 3.4 m si 6.9 m.

11.2.3. Raul Barcau, sectorul Balc – SalardS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Barc u pe acest sector incepe din avalde sta ia hidrometric Balc i se termin în aval de sta ia hidrometric S lard lungimeasectorului de râu fiind de peste 54.4 km.Conform datelor din tabelul 11.2.6 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 1314.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 5999.2 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:

uni, arabil, cur i i construc ii, lunci de râu.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Balc, Abram, Marghita, Abramu ,Chislaz, Ciuhoi, S lard.In tabelul nr. 11.2.7 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile de depasire0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categorii defolosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rul degospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.6 - Suprafete de teren, pe raul Barc u, pe sectorul Balc - S lard, repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris vii0.1% 5999.2 199.8 2375.4 4.5 - 2909.5 136.6 128.4 68.8 45.61% 4047.1 50.9 1566.6 4.1 - 2007.3 77.5 112.4 59.8 44.65% 1903.3 20.0 569.0 0.6 - 1056.5 59.9 97.5 54.6 34.6

10% 1314.2 14.6 376.8 0.6 - 715.9 24.8 94.5 52.1 33.4

probabil.Suprafata-

hacurti,

constr -Folosinta teren -ha


Pagina 213 din 532

Tabel nr. 11.2.7 - Localit i pe raul Barc u, pe sectorul Balc - S lard, repartizate pe diversefolosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5% si

10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 11 2,3 1,2 - - 0,8 - - -1 8 1,5 0,9 - - 0,7 - - -5 - 0,8 0,1 - - 0,6 - - -

10 - 0,1 0,1 - - - - - -0,1 25 10,0 8,1 - - 7,6 - 0,2 0,11 16 6,3 5,8 - - 5,1 - 0,1 -5 11 5,0 5 - - 5,1 - 0,1 -

10 10 4,2 2,8 - - 5,1 - 0,1 -0,1 45 18,6 - - - 1,2 - 1,4 -1 7 2,9 - - - 0,7 - 0,9 -5 4 1,4 - - - 0,6 - 0,9 -

10 - 0,2 - - - 0,4 - 0,9 -0,1 38 13,2 5,8 - - 3,9 - 0,2 -1 - 1,5 1,4 - - 1,0 - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 - 0,1 - - - 1,8 - - 0,11 - - - - - 0,8 - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 184 59,2 0,9 - - 7,6 - 0,3 -1 55 18,3 0,3 - - 0,3 - 0,3 -5 - 0,1 - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 140 32,4 4,7 - - 2,9 - 0,7 -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

Abramu

Marghita

p%


Curti,constr. -ha

Localitati (Comune)

Balc

Abram

Localitati (Sate)

Ghida, Satu Barba

Abram, Cohani,Margine,Saldabagiu deBarcau

Marghita

Abramu , Petreu

lard lard

Ciuhoi Ciuhoi, Sâniob,Sfârna

Chislaz Chiraleu, Sânlazar

Câteva exemple în leg tur cu acest tabel sunt prezentate in continuare:În dreptul localitatii Abram sunt inundate 25 gospodarii (0.1%) i 8.1 ha teren arabil.În dreptul localitatii Ciuhoi la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 184gospod rii, precum i 59.2 ha curti si constructii.În leg tur cu adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barc u, între localit ileBalc i S lard, acestea, la inunda ia de probabilitate 0.1% variaz intre 4.3 m si 9.8 m. Lacelelalte probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate10% adâncimile maxime sunt între 3.7 m si 7.8 m.

11.2.4. Raul Barcau, sectorul Salard - frontierS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Barc u pe acest sector incepe din avalde sta ia hidrometric S lard i se termin la grani , lungimea sectorului de râu fiind de cca.16 km.


Pagina 214 din 532

Conform datelor din tabelul 11.2.8 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 134.3 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 4902 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:

uni, arabil, cur i i construc ii, lunci de râu.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: S lard, Ro iori, T eu.In tabelul nr. 11.2.9 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile de depasire0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categorii defolosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rul degospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.8 - Suprafete de teren, pe raul Barc u, pe sectorul S lard - Frontier ,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1% 4902 230,0 2117,6 14,5 - 2128,9 114,6 111,0 72,71% 149,4 - 2,2 - - 124,7 - 21,6 -5% 138,8 - 1,7 - - 115,7 - 21,3 -

10% 134,3 - 1,6 - - 111,3 - 21,3 -

probabil.Suprafata-

hacurti,

constr -haFolosinta teren -ha

Tabel nr. 11.2.9 - Localit i pe raul Barc u, pe sectorul S lard - Frontier repartizate pe diversefolosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5% si

10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 122 20,6 8,2 - - 4,2 - - 5,81 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 190 68,6 1,2 - - 1,7 - 0,9 -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 92 5,5 2,6 - - 0,9 - 0,8 -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

eu

p%


Curti,constr. -ha

Localitati (Comune)

lard

Ro iori

Localitati (Sate)

lard, Hodo

Ro iori, MihaiBravu

eu, Niuved,Parhida


Pagina 215 din 532

Câteva exemple în leg tur cu acest tabel sunt prezentate in continuare:În dreptul localitatii Ro iori sunt inundate 190 gospodarii (0.1%) i 68.6 ha curti siconstructii.În dreptul localitatii eu la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 92gospod rii, precum i 2.6 ha teren arabil.În leg tur cu adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barc u, între localit ile

lard i frontier , acestea, la inunda ia de probabilitate 0.1% variaz intre 6.8 m si 9.2 m.La celelalte probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura deprobabilitate 10% adâncimile maxime sunt între 4.9 m si 7.1m.

RÂUL CRI UL ALB


Pagina 216 din 532

11.2.5. Raul Cri ul Alb, sectorul amonte - Bl jeni

S-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Alb pe acest sector incepe de laizvorul Cri ului Alb i se termin la sta ia hidrometric Bl jeni, lungimea sectorului de râufiind de cca. 16 km.Conform datelor din tabelul 11.2.10. suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 38.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 116 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:

uni, arabil, lunci de râu.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalei localitati din sectorul analizat: Bl jeni.In tabelul nr. 11.2.11. sunt prezentate pentru aceast localitate, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.5 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude uluiHunedoara.

Tabel nr. 11.2.10 - Suprafete de teren, pe raul Cri ul Alb, pe sectorul amonte - Bl jeni,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 116.0 2.5 33.3 - - 23.7 13.7 17.2 25.51 95.6 2.0 27.1 - - 19.8 10.4 16.6 19.85 56.0 1.1 10.9 - - 9.6 6.8 15.7 11.8

10 38.2 0.6 3.9 - - 5.8 4.8 14.9 8.0

Folosinta teren - haCurti,constr. -ha

Suprafataafectata -

hap%

Tabel nr. 11.2.11 - Localit i pe raul Cri ul Alb, pe sectorul amonte – Bl jeni, repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 26 0,1 5,1 - - 1,1 0,1 0,7 2,11 18 0,1 3,6 - - 0,7 - 0,7 1,35 7 0,1 0,9 - - 0,1 - 0,7 0,6

10 6 0,1 0,8 - - - - 0,7 0,5

Folosinta teren - haLocalitati(Comune) p%

Localitati (Sate) Nr.case(gosp.)

Curti,constr. -ha

Blajeni Blajeni, Plai


Pagina 217 din 532

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Alb, amonte Bl jeni (cca. 16km) la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 1.7 m si 5.8 m. La celelalte probabilit ide dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimilemaxime sunt între 0.9 m si 4 m.

11.2.6. Raul Cri ul Alb, sectorul Bl jeni – GurahonS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Alb pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Bl jeni i se termin în aval de sta ia hidrometric Gurahonlungimea sectorului de râu fiind de peste 88 km.Conform datelor din tabelul 11.2.12 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 2283.9 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 3459.9 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, cur i i construc ii, p uni, lunci de râu.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Buce , Criscior, Brad, Rîbi a, Baiade Cri , Va a de Jos , Halmagiu, Vârfurile (Lipova), Plescu a, Gurahon .In tabelul nr. 11.2.13 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Arad i2.5 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude uluiHunedoara.

Tabel nr. 11.2.12 - Suprafete de teren, pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Bl jeni – Gurahon ,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 3459.9 356.9 2349.5 - 8.0 203.3 116.1 193.0 233.11 3128.0 291.9 2164.6 - 5.5 158.1 99.6 192.6 215.75 2644.8 178.6 1890.1 - 2.4 100.4 84.3 191.8 197.010 2283.9 133.4 1615.9 - 1.7 83.1 76.2 190.5 183.0

Suprafataafectata -

hap%


Câteva exemple în leg tur cu tabelul nr. 11.2.13 sunt prezentate in continuare:În dreptul localitatii Buce sunt inundate 68 gospodarii (0.1%) i 9.7 ha teren arabil.În dreptul localitatii Va a de Jos la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 64gospod rii, precum i 15.1 ha teren arabil.Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Alb, între localit ile Bl jeni iGurahon , la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 3.7 m si 17.6 m. La celelalte


Pagina 218 din 532

probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 2.3 m si 11.4 m.

Tabel nr. 11.2.13 - Localit i pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Bl jeni – Gurahon , repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris

0,1 28 4,8 10,8 - - - 0,1 - 0,51 24 3,7 10,0 - - - 0,1 - 0,55 18 2,7 7,5 - - - 0,1 - 0,2

10 13 1,8 5,7 - - - 0,1 - 0,10,1 930 120,4 31,4 - 0,3 13,1 2,1 3,1 2,31 841 108,3 30,0 - 0,3 10,9 1,5 3,1 2,15 548 65,5 23,3 - 0,3 7,4 0,6 3,1 1,7

10 387 43,8 16,5 - 0,2 6,5 0,3 3,1 1,40,1 68 1,6 9,8 - - 1,7 0,7 0,8 5,51 65 1,4 9,6 - - 1,2 0,7 0,8 5,35 50 0,8 7,8 - - 0,3 0,7 0,8 4,2

10 38 0,2 7,3 - - 0,2 0,6 0,8 1,90,1 390 68,9 34,6 - - 9,9 0,8 2,7 1,71 289 53,5 23,4 - - 6,6 0,4 2,7 1,55 163 28,9 12,5 - - 4,8 0,3 2,6 0,5

10 142 24,8 10,3 - - 4,7 0,2 2,6 0,40,1 21 6,6 0,5 - - - - - 0,31 7 2,0 0,2 - - - - - 0,25 - - - - - - - - 0,1

10 - - - - - - - - 0,00,1 26 2,4 7,8 - - 0,2 0,2 0,7 1,91 22 1,7 7,0 - - 0,2 0,1 0,7 1,75 17 1,0 5,6 - - - - 0,7 1,4

10 14 0,8 4,4 - - - - 0,7 1,20,1 - - - - - - - - -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 9 1,3 2,8 - - 1,7 0,1 - 0,11 3 0,3 1,7 - - - - - -5 2 - 1,0 - - - - - -

10 1 - 0,5 - - - - - -0,1 5 0,2 2,9 - - 0,1 - - -1 4 0,1 2,4 - - 0,1 - - -5 3 0,0 1,8 - - 0,1 - - -

10 2 0,0 1,4 - - - - - -0,1 64 14,3 15,1 - - 0,5 - 0,6 1,81 55 11,7 13,4 - - 0,5 - 0,6 1,65 45 7,8 12,3 - - 0,5 - 0,6 1,6

10 36 5,2 10,1 - - 0,5 - 0,6 1,6

Halmagiu Ionesti, Tarmure, Tisa

Vata de Jos

Prihodiste, Tarnava deCris, Ocisor, Birtin,

Brotuna, Basarabasa, Vatade Jos

Ribita Crisan, Ribita



Curti,constr. -ha

Baia de Cris Baia de Cris, Valeni, Risca,Carastau

Brad Brad, Taratel

Gurahont Gurahont, Vosas

Criscior Criscior, Barza, Zdrapti

Buces Mihaileni

PlescutaAciuta, Rostoci, Gura Vaii,La locul lui Stan, Talagiu,

Varfurile (Lipova) Varfurile


Pagina 219 din 532

11.2.7. Raul Cri ul Alb, sectorul Gurahon - Ineu

S-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Alb pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Gurahon i se termin în aval de sta ia hidrometric Ineulungimea sectorului de râu fiind de peste 80 km.Conform datelor din tabelul 11.2.14 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 3318.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 8012.7 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, cur i i construc ii, p uni, tuf ri , lunci de râu.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Gurahon , Alma , Dieci, Buteni,Bârsa, Bocsig, Ineu.In tabelul nr. 11.2.15 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Arad.

Tabel nr. 11.2.14. Suprafete de teren, pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Gurahon - Ineu,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 8012.7 473.2 5881.5 2.3 1.3 651.8 129.4 303.1 570.21 5474.7 294.2 4033.6 0.1 1.2 277.3 87.4 280.0 500.95 3630.0 34.1 2715.5 - 1.2 73.7 83.3 279.4 443.0

10 3318.2 23.7 2450.2 - 1.1 62.0 80.2 278.9 422.1


Suprafataafectata -

hap%

Câteva exemple în leg tur cu tabelul nr. 11.2.15 sunt prezentate in continuare:În dreptul localitatii Gurahon la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 191gospod rii, precum i 1.3 ha curti i construc ii.În dreptul localitatii Bocsig sunt inundate 321 gospodarii (0.1%) i 18 ha teren arabil.


Pagina 220 din 532

Tabel nr. 11.2.15. Localit i pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Gurahon - Ineu, repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.


0,1 5 - - - - - - 1,2 1,11 4 - - - - - - 1,2 0,95 4 - - - - - - 1,2 0,8

10 4 - - - - - - 1,2 0,70,1 18 7,4 0,1 - - - - - -1 8 3,3 - - - - - - -5 2 1,0 - - - - - - -

10 - 0,2 - - - - - - -0,1 321 71,9 18,0 - - 0,6 - 0,2 0,91 170 37,3 9,4 - - 0,6 - 0,2 0,85 16 2,9 0,2 - - 0,6 - 0,2 0,7

10 15 2,6 0,1 - - 0,6 - 0,2 0,70,1 2 - 0,8 - - - - - -1 2 - 0,7 - - - - - -5 2 - 0,7 - - - - - -

10 1 - 0,4 - - - - - -0,1 12 2,8 3,1 - - 0,7 0,4 - 1,11 8 1,7 2,6 - - 0,4 0,2 - 0,65 6 1,2 2,3 - - 0,1 0,1 - 0,5

10 5 1,0 2,1 - - 0,1 - - 0,40,1 191 1,3 0,4 - - 0,0 7,0 58,9 0,71 60 16,2 0,6 - - 3,4 0,9 - 0,35 49 13,1 0,3 - - 3,2 0,7 - 0,2

10 41 11,1 0,2 - - 2,9 0,5 - 0,20,1 1491 244,2 0,8 - - 5,3 - 4,3 1,71 941 150,0 0,5 - - 5,3 - 4,3 1,75 68 3,1 - - - 2,9 - 4,3 1,5

10 58 2,0 - - - 2,3 - 4,3 1,4

Almas Joia Mare



Curti,constr. -ha

Buteni Livada

Bocsig Bocsig, Rapsig

Barsa Barsa

Ineu

Gurahont Vosasi, Pescari

Dieci Dieci, Revetis, Cociuba

Ineu

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Alb, între localit ile Gurahoni Ineu, la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 4.4 m si 11.3 m. La celelalte


11.2.8. Raul Cri ul Alb, sectorul Ineu – Chi ineu CriS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Alb pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Ineu i se termin în aval de sta ia hidrometric Chi ineu Cri ,lungimea sectorului de râu fiind de peste 44 km.Conform datelor din tabelul 11.2.16 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 1011.9 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 7033.1 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, p uni, cur i i construc ii, p duri, tuf ri , lunci de râu.


Pagina 221 din 532

Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Ineu, icula, Chi ineu Cri .In tabelul nr. 11.2.17 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Arad.

Tabel nr. 11.2.16. Suprafete de teren, pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Ineu – Chi ineu Cri ,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 7033.1 304.1 4096.7 27.6 1.3 2090.5 284.8 127.2 100.81 3354.6 209.6 1592.1 - - 1332.3 5.3 127.2 88.15 1432.5 5.3 350.3 - - 868.8 - 126.5 81.510 1011.9 3.3 195.0 - - 612.7 - 124.6 76.2


Suprafataafectata -

hap%

Câteva exemple în leg tur cu tabelul nr. 11.2.17 sunt prezentate in continuare:În dreptul localitatii Chi ineu Cri la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 105gospod rii, precum i 0.4 ha teren arabil.

Tabel nr. 11.2.17. Localit i pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Ineu – Chi ineu Cri ,, repartizatepe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire

0.1%, 1%, 5% si 10%.


0.1 105 0.3 0.4 0.1 - 11.5 - 4.2 5.01 99 0.1 0.4 - - 10.6 - 4.2 5.05 94 0.1 0.3 - - 9.6 - 4.2 5.0

10 91 - 0.3 - - 9.1 - 4.2 5.00.1 1282 206.5 0.2 - - 4.6 3.1 4.3 1.71 878 137.3 - - - 4.6 3.1 4.3 1.75 81 4.8 - - - 3.2 - 4.3 1.6

10 66 3.0 - - - 2.6 - 4.3 1.40.1 1 - - - - 0.1 - - 0.11 1 - - - - 0.1 - - 0.15 - - - - - - - - 0.1

10 - - - - - - - - -

Folosinta teren - haLocalitati(Comune)

p%Localitati (Sate) Nr.case

(gosp.)

Curti,constr. -ha

Sicula Sicula

Ineu Ineu

Chisineu Cris Chisineu Cris


Pagina 222 din 532

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Alb, între localit ile Ineu iChi ineu Cri , la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 7.2 m si 11.9 m. La celelalteprobabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 3.3 m si 10 m.

11.2.9. Raul Cri ul Alb, sectorul Chi ineu Cri - frontieraS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Alb pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Chi ineu Cri i se termin la frontiera, lungimea sectorului derâu fiind de peste 26 km.Conform datelor din tabelul 11.2.18 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 557 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 9611 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, p uni, cur i i construc ii.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Chi ineu Cri , Graniceri, Pilu.In tabelul nr. 11.2.19 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Arad.

Tabel nr. 11.2.18. Suprafete de teren, pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Chi ineu Cri - frontiera,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 9611.0 284.8 6278.2 5.7 - 2596.1 129.1 80.1 237.11 4686.4 80.7 2383.5 - - 1884.3 23.1 80.1 234.85 1181.5 1.2 10.0 - - 857.8 - 79.9 232.5

10 557.0 0.8 4.7 - - 236.5 - 80.9 234.2


Suprafataafectata -

hap%


Pagina 223 din 532

Tabel nr. 11.2.19. Localit i pe raul Cri ul Alb, pe sectorul Chi ineu Cri - frontiera,,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.


0,1 750 131,9 0,5 - - 12,1 - 4,2 5,01 103 0,1 0,5 - - 11,4 - 4,2 5,05 94 - 0,4 - - 9,7 - 4,2 5,0

10 94 - 0,3 - - 9,7 - 4,2 5,00,1 - - - - - - - - -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 242 70,7 4,8 - - 5,6 0,4 2,0 -1 180 49,8 4,6 - - 5,3 0,4 2,0 -5 20 - - - - 4,8 - 2,0 -

10 19 - - - - 4,7 - 2,0 -



Curti,constr. -ha

Pilu Pilu, Varsand

Graniceri Graniceri


Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Alb, pe sectorul Chi ineu Cri -frontier , la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 2.1 m si 11.8 m. La celelalteprobabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 1.6 m si 9.5 m.


Pagina 224 din 532

RÂUL CRI UL NEGRU

11.2.10. Raul Cri ul Negru, sectorul izvor – Su tiuS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Negru pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Chi ineu Cri i se termin la Su tiu..Conform datelor din tabelul 11.2.20 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 99.2 ha, pentru probabilitatea de 5%, la 395.1 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:cur i i construc ii, p uni, arabil.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Cristioru de Jos, C rpinet, Va u,Lunca.In tabelul nr. 11.2.21 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.


Pagina 225 din 532

Tabel nr. 11.2.20 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Izvor – Su tiurepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 395.1 126.7 49.4 8.0 0.3 119.9 12.5 28.9 49.41 230.5 81.7 25.7 1.1 0.3 45.7 8.4 28.3 39.45 99.2 27.2 5.5 0.1 0.3 11.2 5.0 26.5 23.410 63.2 11.9 1.8 - 0.3 5.7 3.5 25.0 14.0

Folosinta teren - haCurti,constr. -

ha

Suprafataafectata -

hap%

Tabel nr. 11.2.21. Localit i pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Izvor – Su tiu, repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.


0,1 80 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,41 60 10,1 1,2 0,2 - 0,3 0,6 2,8 8,45 34 3,9 0,4 - - 0,3 0,2 2,8 5,7

10 19 1,4 0,2 - - 0,1 0,1 2,7 3,00,1 83 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,41 53 13,5 1,2 - - - - 2,3 3,15 27 5,4 0,9 - - - - 2,2 1,8

10 16 2,4 0,6 - - - - 2,1 1,10,1 21 1,7 2,0 - - 3,0 - - -1 19 1,2 1,8 - - 2,7 - - -5 2 0,2 0,2 - - 0,1 - - -

10 - - - - - - - - -0,1 228 43,2 3,5 2,2 - 21,3 0,6 1,1 0,71 124 28,8 0,1 0,2 - 8,1 0,3 1,1 0,75 48 9,6 - - - 3,9 - 1,1 0,6

10 29 4,9 - - - 2,9 - 1,0 0,4

Cristioru de Jos Saliste de Vascau,Poiana

Folosinta teren - haLocalitati (Comune)


(gosp.)

Curti,constr. -

ha

CarpinetCarpinet,Leheceni

VascauVascau

SustiuLunca

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Negru, amonte Su tiu, lainunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 0.4 m si 7.3 m. La celelalte probabilit i dedep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimilemaxime sunt între 0.3 m si 3.9 m.

11.2.11. Raul Cri ul Negru, sectorul Su tiu – BeiuS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Negru pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Su tiu i se termin la Beiu .Conform datelor din tabelul 11.2.22 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 664.7 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1905.2 ha, pentru


Pagina 226 din 532

probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii:, p uni, arabil, cur i i construc ii.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Lunca, Rieni, Lazuri de Beiu ,Dr ne ti, T rcaia, Beiu .In tabelul nr. 11.2.23 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.22 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Su tiu – Beiurepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 1905.2 114.5 276.2 0.8 0.1 1310.9 20.8 113.3 68.61 1428.8 74.4 120.2 - 0.1 1038.7 20.5 109.8 65.15 861.5 23.1 11.5 - 0.1 641.3 20.0 109.6 55.910 664.7 12.0 1.8 - 0.1 479.1 17.0 106.3 48.4


ha

Suprafataafectata -

hap%


Pagina 227 din 532

Tabel nr. 11.2.23. Localit i pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Su tiu – Beiu , repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.0,1 147 5,2 - - - 6,2 - - -1 37 2,1 - - - 0,7 - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 68 13,3 6,2 - - 0,9 - - 0,31 39 6,7 4,0 - - 0,8 - - 0,25 1 - - - - 0,3 - - 0,1

10 0 - - - - 0,2 - - -0,1 28 5,2 - - - 5,9 - - 0,11 19 3,3 - - - 4,1 - - 0,15 11 2,0 - - - 2,4 - - 0,1

10 2 0,3 - - - 0,2 - - 0,10,1 178 25,6 1,1 - - 28,0 - 0,2 0,21 139 21,2 - - - 21,8 - 0,2 0,15 89 12,8 - - - 14,4 - 0,2 -

10 - 6,0 - - - 5,8 - 0,2 -0,1 40 2,8 - - - 10,7 - - -1 25 0,9 - - - 7,6 - - -5 81 0,6 - - - 4,2 - - -

10 12 0,5 - - - 3,4 - - -0,1 60 12,2 3,0 - - 1,5 - - 0,41 18 3,1 0,4 - - 1,4 - - 0,35 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

Tarcaia Totoreni

Rieni Ghighiseni

LuncaLunca, Sustiu,

Hotarel

Lazuri de Beius Baleni

DraganestiDraganesti,Gradinari

Beius Beius

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localit ile Su tiu iBeiu , la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 2.8 m si 8.8 m. La celelalteprobabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 2.1 m si 5.9 m.

11.2.12. Raul Cri ul Negru, sectorul Beiu – TincaS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Negru pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Beius i se termin la sta ia hidrometric Tinca.Conform datelor din tabelul 11.2.24 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 3421 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 6680 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii:, arabil, p uni, cur i i construc ii.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Beiu , Fini , Pocola, Uileacu deBeiu , oimi, Copâlna, Cociuba Mare, Tinca.


Pagina 228 din 532

In tabelul nr. 11.2.25 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.24 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Beiu - Tincarepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 6680.0 342.7 5100.5 0.7 1.4 711.3 59.3 238.9 225.21 5972.9 308.5 4517.0 0.5 1.4 646.0 40.6 238.0 221.05 4354.0 168.8 3217.9 0.4 1.1 492.1 33.9 235.6 204.110 3421.4 72.9 2479.3 0.4 0.8 408.2 31.9 231.6 196.4


ha

Suprafataafectata -

hap%


Pagina 229 din 532

Tabel nr. 11.2.25. Localit i pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Beiu - Tinca, repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.


0,1 251 16,4 0,3 - - 2,3 - 0,6 -1 161 9,9 0,3 - - 1,7 - 0,6 -5 40 2,3 0,3 - - - - 0,5 -

10 0 1,3 0,3 - - - - 0,4 -0,1 298 42,0 39,5 0,2 - 6,8 - 0,1 2,11 268 37,1 36,6 0,2 - 5,9 - 0,1 1,85 206 27,1 29,9 0,2 - 4,8 - 0,1 0,8

10 - 16,3 25,0 0,2 - 3,6 - 0,1 0,60,1 128 38,2 17,9 - - - - - -1 116 34,7 16,2 - - - - - -5 61 15,0 11,6 - - - - - -

10 - 2,6 7,7 - - - - - -0,1 40 2,7 5,8 0,1 - 0,3 - - -1 28 2,5 3,4 - - 0,3 - - -5 1 - 0,2 - - - - - -

10 - - 0,1 - - - - - -0,1 40 7,9 7,1 - - - - 0,1 0,11 29 6,1 5,0 - - - - 0,1 -5 8 1,7 1,4 - - - - - -

10 - 0,7 1,0 - - - - - -0,1 66 19,3 6,4 0,2 - 9,2 1,0 1,3 2,51 55 15,8 5,3 0,1 - 7,8 0,9 1,3 2,55 36 8,8 4,6 - - 4,0 0,7 1,3 2,4

10 - 4,9 4,3 - - 3,0 0,5 1,3 2,40,1 340 94,2 9,0 - - - - - -1 256 69,7 8,2 - - - - - -5 44 13,4 - - - - - - -

10 - 6,0 - - - - - - -0,1 105 29,9 4,8 - - 14,1 - - -1 98 27,4 4,2 - - 14,0 - - -5 44 13,6 - - - 7,0 - - -

10 - - - - - - - - -

Cociuba Mare,Chesa, Petid

CapalnaSuplacu de Tinca,

Petid, Ginta,Capalna, Rohani

Beius Beius

Uileacu de Beius Uileacu de Beius

Tinca Belfir, Tinca

Soimi

Borz, Urvis ,Sânnicolau deBeius, Urvis de

Beius, Soimi

Pocola Pocola, Petrani

Finis Suncuis, Ioanis

Cociuba Mare



(gosp.)

Curti,constr. -

ha

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localit ile Beiu iTinca, la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 3.9 m si 13.6 m. La celelalteprobabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 3.4 m si 8.9 m.


Pagina 230 din 532

11.2.13. Raul Cri ul Negru, sectorul Tinca – TalpoS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Negru pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Tinca i se termin la sta ia hidrometric Talpo .Conform datelor din tabelul 11.2.26 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 2466 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 4483 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii:, arabil, p duri, pa uni, tuf ri .Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Tinca i Batar.In tabelul nr. 11.2.27 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.26 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Tinca – Talporepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 4483.3 311.7 3329.3 - - 242.0 292.2 115.1 180.61 3322.8 89.4 2597.6 - - 93.8 272.9 93.6 175.45 2836.5 39.2 2221.7 - - 80.0 237.4 93.2 165.010 2466.1 31.2 1880.3 - - 70.5 237.2 93.4 153.4


ha

Suprafataafectata -

hap%


Pagina 231 din 532

Tabel nr. 11.2.27. Localit i pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Tinca – Talpo , repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.


0.1 752 193.1 28.5 - - 24.8 - - 1.3

1 167 7.8 15.6 - - 1.5 - - 1.0

5 19 3.4 1.5 - - 0.4 - - 0.5

10 8 1.4 0.2 - - 0.4 - - 0.3

0.1 163 18.6 15.6 - - 24.8 - - 1.3

1 73 7.8 3.4 - - 0.4 - - 0.5

5 19 3.4 1.5 - - 0.4 - - 0.5

10 7 1.4 0.2 - - 0.4 - - 0.3

Folosinta teren - haLocalitati(Comune)


(gosp.)

Curti,constr. -

ha

BatarBatar, Taut,

Talpos

TincaBelfir, CrisulNegru, Tinca

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localit ile Tinca iTalpo , la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 5.3 m si 13.7 m. La celelalteprobabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 4.9 m si 10.3 m.

11.2.14. Raul Cri ul Negru, sectorul Talpo - ZerindS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Negru pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Talpo i se termin la sta ia hidrometric Zerind.Conform datelor din tabelul 11.2.28 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 1049 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 28533 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii:, arabil, p uni.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Batar, Mi ca, Ciumeghiu, AvramIancu, Zerind.In tabelul nr. 11.2.27 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.


Pagina 232 din 532

Tabel nr. 11.2.28 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Talpo - Zerindrepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 28532.9 1174.1 21316.7 - 261.6 4188.6 863.8 415.9 224.21 11720.1 622.3 8189.6 - 127.9 2016.5 430.8 143.9 189.05 3478.0 103.4 2120.8 - - 771.2 201.6 144.0 137.0

10 1049.2 32.4 327.5 - - 429.5 - 143.9 115.9


ha

Suprafataafectata -

hap%

Tabel nr. 11.2.29. Localit i pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Talpo - Zerind, repartizate pediverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%,

1%, 5% si 10%.


0,1 438 114,2 16,0 - - 0,5 - - 0,8

1 315 79,3 13,8 - - 0,5 - - 0,8

5 - - - - - 0,1 - - -

10 - - - - - 0,1 - - -

0,1 17 2,9 2,0 - - 0,2 - - -

1 1 - 0,1 - - 0,1 - - -

5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

0,1 1302 386,0 58,7 - - 17,9 - 1,0 1,1

1 661 198,6 24,6 - - 10,7 - 1,0 1,0

5 199 59,4 6,6 - - 3,5 - 1,0 0,4

10 98 23,8 6,6 - - 3,4 - 1,0 0,4

0,1 541 220,1 17,2 - - 3,5 - 0,1 -

1 338 136,1 11,6 - - 2,8 - 0,1 -

5 57 24,6 - - - 0,7 - 0,1 -

10 - - - - - 0,1 - 0,1 -

0,1 121 26,3 19,3 - - 0,1 - - -

1 112 24,3 18,1 - - 0,1 - - -

5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

Batar

Avram Iancu

Zerind Zerind



(gosp.)

Curti,constr. -

ha

CiumeghiuBoiu, Ciumeghiu,

Ghiorac

MiscaMisca, Vanatori,

Satu Nou, ZerinduMic

Arpasel, Batar,Talpos

Avram Iancu,Tamasda

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localit ile Talpo iZerind, la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 6 m si 15.2 m. La celelalte


Pagina 233 din 532


11.2.15. Raul Cri ul Negru, sectorul Zerind - frontierS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Negru pe acest sector incepe dinaval de sta ia hidrometric Zerind i se termin la frontiera.Conform datelor din tabelul 11.2.30 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 207 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 5725.2 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii:, arabil, p uni.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Avram Iancu, Zerind.In tabelul nr. 11.2.31 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.30 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Zerind – frontierarepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 5725.2 436.2 4507.7 26.6 - 552.3 73.4 44.7 84.41 3388.6 260.1 2413.2 0.7 - 524.9 60.6 47.0 82.25 201.0 0.6 25.3 - - 55.5 9.3 46.7 63.6

10 207.1 0.7 29.6 - - 57.0 9.3 47.0 63.5


ha

Suprafataafectata -

hap%

Tabel nr. 11.2.31. Localit i pe raul Cri ul Negru, pe sectorul Zerind - frontier ,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.


0,1 820 216,9 27,7 - - 0,4 - - 0,81 315 80,3 12,9 - - 0,4 - - 0,85 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,1

10 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,10,1 488 133,0 50,9 - - 0,9 - - 0,41 466 125,4 50,2 - - 0,8 - - 0,45 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -



(gosp.)

Curti,constr. -

ha

Zerind Iermata Neagra,Zerind

Avram IancuAnt, Avram Iancu,

Tamasda


Pagina 234 din 532

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri Negru, între localitatea Zerind ifrontier , la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 9.4 m si 12 m. La celelalteprobabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 8.4 m si 10.9 m.

RÂUL CRI UL REPEDE

11.2.16. Raul Cri ul Repede, sectorul izvor - Ciucea

S-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Repede pe acest sector incepede la sta ia hidrometric Morlaca i se termin la sta ia hidrometric Ciucea.Conform datelor din tabelul 11.2.32 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 103.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 280 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelorcategorii:, arabil, cur i i construc ii, p uni.


Pagina 235 din 532

Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Poieni, Ciucea.In tabelul nr. 11.2.33 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.5 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Cluj.

Tabel nr. 11.2.32 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Repede, pe sectorul izvor – Ciucearepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1% 280 63.6 80.5 - 4.8 44.2 12.3 45.0 23.71% 220.2 39.1 65.9 - 2.8 35.8 10.2 44.2 19.35% 161.6 22.2 42.7 - 1.7 27.6 8.1 42.9 15.210% 103.6 8.8 18.7 - 0.9 16.6 6.0 41.4 10.5

probabil.Suprafata-

hacurti,


Tabel nr. 11.2.33. Localit i pe raul Cri ul Repede, pe sectorul izvor – Ciucea, repartizatepe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire

0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 156 19.5 9 - 0.2 1.1 0.9 0.3 0.21 53 7.0 5 - - 0.8 0.8 0.3 0.15 24 5.1 3.1 - - 0.7 0.8 0.3 -

10 17 2.4 1.3 - - 0.7 0.7 0.3 -0.1 34 7.3 5.7 - - - - 0.5 -1 18 5.2 2.7 - - - - 0.5 -5 - 1.8 - - - - - 0.5 -

10 - 0.9 - - - - - 0.5 -

Poieni

Ciucea

Localitati (Sate)

Bologa, Cerbesti,Valea Draganului,Poieni

Ciucea

p%


Curti,constr. -ha

Localitati(Comune)

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Repede, între localit ileMorlaca i Ciucea, la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 4.5 m si 7.5 m. Lacelelalte probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate10% adâncimile maxime sunt între 3.4 m si 6.6 m.


Pagina 236 din 532

11.2.17. Raul Cri ul Repede, sectorul Ciucea – Vadu Cri uluiS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Repede pe acest sector incepede la sta ia hidrometric Ciucea i se termin la sta ia hidrometric Vadu Cri ului.Conform datelor din tabelul 11.2.34 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 392.7 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 836.7 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:cur i i construc ii, p uni, lunci inundabile.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Ciucea, Negreni, Bulz, Bratca,Suncuiu .In tabelul nr. 11.2.35 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.6 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude elor Cluj iBihor.

Tabel nr. 11.2.34 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Ciucea – VaduCri ului repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de

probabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1% 836.7 324.0 59.8 0.9 0.1 210.0 53.9 128.7 44.51% 681.2 227.1 51.4 0.9 0.1 181.6 44.4 128.0 40.35% 503.1 126.0 37.7 0.9 - 136.0 37.9 126.3 34.610% 392.7 76.6 17.1 0.9 - 106.9 34.1 124.7 30.4

probabil.Suprafata-

hacurti,



Pagina 237 din 532

Tabel nr. 11.2.35. Localit i pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Ciucea – Vadu Cri ului,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 4 1.1 - - - - - - -1 - 0.8 - - - - - - -5 - 0.3 - - - - - - -10 - 0.1 - - - - - - -0.1 160 28.9 - - - 3.9 0.2 - -1 43 11.0 - - - 2.5 0.1 - -5 - 3.8 - - - 2.2 0.1 - -10 - 3.1 - - - 2 0.1 - -0.1 47 3.0 - - - - - - -1 36 2.3 - - - - - - -5 21 1.3 - - - - - - -10 16 1.0 - - - - - - -0.1 103 27.7 9.8 - - 0.1 - 1.5 0.51 72 21.6 7.6 - - - - 1.4 0.55 29 11.9 5.4 - - - - 1.4 0.510 9 2.5 0.9 - - - - 1.4 0.40.1 90 26.3 2 - - - - 1.4 0.41 63 19.6 0.9 - - - - 1.4 0.35 32 11.2 0.1 - - - - 1.4 0.210 - 1.9 - - - - - 1.4 0.2


Curti,constr. -ha

Localitati(Comune)

Ciucea

Localitati (Sate)

Ciucea

Suncuiu Suncuiu

Bratca

Bulz

p%

Negreni Negreni, Bucea

Bulz

Bratca, Lorau

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Repede, între localit ile Ciuceai Vadu Cri ului, la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 2.9 m si 9.3 m. La

celelalte probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate10% adâncimile maxime sunt între 1.9 m si 6.5 m.

11.2.18. Raul Cri ul Repede, sectorul Vadu Cri ului – Luga uS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Repede pe acest sector incepede la sta ia hidrometric Vadu Cri ului i se termin la sta ia hidrometric Ale d.Conform datelor din tabelul 11.2.36 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 279.8 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1318.3 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, cur i i construc ii, p uni, lunci inundabile.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Vadu Cri ului, Au eu, Ale d.In tabelul nr. 11.2.37 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.


Pagina 238 din 532

Tabel nr. 11.2.36 Suprafete de teren, pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Vadu Cri ului –Luga u repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de


arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1% 1318.3 130.0 830.9 - 10.4 106.5 27.9 115.7 93.81% 809.5 86.6 397.9 - 9.2 85.6 22.9 115.3 90.95% 454.5 46.5 161.3 - 4.1 37.2 16.1 113.8 74.8

10% 279.8 25.3 45.9 - 2.9 22.8 13.4 111.3 58.0


curti,constr -

Folosinta teren -ha

Tabel nr. 11.2.37. Localit i pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Vadu Cri ului – Luga u ,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 50 16.0 - - - - - 3.5 -1 16 8.2 - - - - - 3.5 -5 - 3.7 - - - - - 3.4 -

10 - 2.5 - - - - - 3.4 -0.1 13 17.7 5.5 - - 3.1 - 0.4 -1 - 2.8 0.8 - - 3 - 0.3 -5 - - - - - 0.2 - 0.1 -

10 - - - - - 0.1 - - -0.1 85 11.3 - - - 0.7 - - -1 69 9.1 - - - 0.6 - - -5 - 0.4 - - - 0.1 - - -

10 - 0.3 - - - - - - -

Ale d

p%


Curti,constr. -ha

Localitati(Comune)

Vadu Cri ului

Au eu

Localitati (Sate)

Vadu Cri ului

Au eu, CacuciuNou, Gheghie,Gro i

Ale d, Tinaud

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Repede, între localit ile VaduCri ului i Luga u, la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 2.7 m si 8.3 m. Lacelelalte probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate10% adâncimile maxime sunt între 2.8 m si 5.9 m.

11.2.19. Raul Cri ul Repede, sectorul Tileagd – OradeaS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Repede pe acest sector incepedin aval de lacul de acumulare Tileagd i se termin la sta ia hidrometric Oradea.Conform datelor din tabelul 11.2.38 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 495.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1662.4 ha, pentru


Pagina 239 din 532

probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:cur i i construc ii, p uni, arabil, lunci inundabile.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Tileagd, S dat, O orhei,Oradea.In tabelul nr. 11.2.39 sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.38. Suprafete de teren, pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Tileagd - Oradearepartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1% 1662.4 637.8 238.7 1.1 180.0 293.8 15.3 241.7 24.41% 1043.8 269.5 169.4 0.9 121.5 195.7 15.2 228.4 23.95% 689.9 61.7 92.7 0.8 111.9 160.1 11.8 225.7 21.010% 495.6 12.9 24.6 0.2 87.0 126.5 1.7 223.1 16.3


curti,constr -

Folosinta teren -ha

Tabel nr. 11.2.39. Localit i pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Tileagd - Oradea ,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 16 3.7 - - - - - 0.2 -1 - 0.2 - - - - - 0.1 -5 - 0.2 - - - - - 0.1 -

10 - 0.2 - - - - - 0.1 -0.1 2 0.7 - - - - - - -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0.1 164 44.2 1 - - 0.2 - 0.1 -1 116 35.6 1.0 - - 0.2 - 0.1 -5 16 6.8 1.0 - - 0.2 - 0.1 -

10 - - 0.9 - - 0.1 - 0.1 -0.1 1590 519.6 1.8 - - 32.3 15.3 30.8 7.71 690 195.0 1.6 - - 15.1 15.2 28.9 7.75 147 41.6 1.4 - - 12.4 11.8 28.9 7.0

10 - 7.1 0.1 - - 11.0 1.7 28.8 6.0

Oradea Oradea

orhei

p%


Curti,constr. -ha

Localitati(Comune)

Tileagd

dat

Localitati (Sate)

Tileagd, Uileacude Cri

Sabolciu

orhei, Fughiu


Pagina 240 din 532

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Repede, între localit ileTileagd i Oradea, la inunda ia de probabilitate 1%, variaz intre 3.9 m si 9.3 m. Lacelelalte probabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate10% adâncimile maxime sunt între 3.2 m si 7.6 m.

11.2.20. Raul Cri ul Repede, sectorul Oradea – frontierS-a analizat modelul rulat pentru urm toarele probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Cri ul Repede pe acest sector incepede la sta ia hidro Oradea i se termin la grani .Conform datelor din tabelul 11.2.40. suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 441.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 4085.1 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, cur i i construc ii, p uni.Celelalte terenuri cu destina ie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizeiinundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Oradea, Bor , Gire u de Cri .In tabelul nr. 11.2.41. sunt prezentate pentru aceste localit ti, pentru probabilit ile dedepasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate pe urm toarele categoriide folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu i tuf ri , cât i num rulde gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calcula considerând o medie de2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) în cazul jude ului Bihor.

Tabel nr. 11.2.40. Suprafete de teren, pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Oradea -frontier repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de




curti,constr -

Folosinta teren -ha


Pagina 241 din 532

Tabel nr. 11.2.41. Localit i pe raul Cri ul Repede, pe sectorul Oradea - frontier ,repartizate pe diverse folosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de

dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 1378 544,3 0,3 - 0,2 0,6 - 22,5 -1 708 301,7 - - - - - 20,7 -5 107 43,1 - - - - - 20,7 -

10 - 4,1 - - - - - 20,7 -0,1 505 252,0 26,3 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,31 412 221,0 19,1 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,25 56 10,9 2 - - 0,4 - 1,4 -

10 - - - - - - - - -


Curti,constr. -ha

Localitati (Comune) Localitati (Sate)

Giri u de CriGiri u de Cri ,Tarian

Oradea Oradea

p%

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cri ul Repede, pe sectorul Oradea –frontier la inunda ia de probabilitate 0.1%, variaz intre 1.4 m si 11.3 m. La celelalteprobabilit i de dep ire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%adâncimile maxime sunt între 0.9 m si 9.8 m.

11.3. Pagube potentiale economice.

Impactul monetar (vezi Tab. 16.3.1), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pecursul principal al Barc ului, a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectiveloreconomice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 2.3 mil.lei la inundatii deprobabilitatea de 10% i la peste 36 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%

Tabel 11.3.1 - Pagube poten iale pe sectorul râului Barc u

Arabil Pasuni -Fanete Paduri Alte

terenuri TOTAL

1 0.1 6343.9 5107.5 262.3 211.2 11924.9 1067 36,3692 1 2833.4 2189.2 86.5 96.6 5205.7 194 10,7623 5 1249.6 1202.8 65.7 76.8 2594.8 69 4,4254 10 750.9 854.7 27.3 68.5 1701.5 26 2,359

NR.CRT. CURS DE APA Paguba Total

(mii lei)p%

Barcau

Gosp(buc)

SUPRAFATA INUNDATA (HA)


Pagina 242 din 532

-4000

0

4000

8000

12000

16000

20000

24000

28000

32000

36000

40000

0.1 1 10

PAGU

BA (

MII

LEI)

p (%)

Râul Barc uDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)

Paguba Total (mii lei)

Log. (Paguba Total (mii lei))

Fig. 11.2.1 - Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire aviiturilor pe raul Barcau.

Impactul (vezi Tab. 16.3.2), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Cri ul Alb,a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectivelor economice, a drumurilor i podurilorse ridic la peste 27 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 134 mil.lei lainundatii de probabilitatea de 0,1%

Tabel 11.3.2 - Pagube potentiale pe r. Cri ul Alb


terenuri TOTAL

1 0.1 18639.1 5565.4 673.1 1212.9 26090.6 4579 134,8712 1 10200.9 3671.7 225.8 1066.2 15164.5 2800 79,5163 5 4976.8 1910.4 174.4 969.4 8031.0 1116 33,9434 10 4269.7 1000.2 161.2 926.4 6357.4 876 27,541


(mii lei)p%

C_Alb

Gosp(buc)



Pagina 243 din 532

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

110000

120000

130000

140000

150000

0.1 1 10

PAG

UBA

(M

II LE

I)

p (%)

Râul Crisul AlbDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)



Fig. 11.2.2 - Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire aviiturilor pe r. Cri ul Alb

Impactul (vezi Tab. 16.3.3), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Cri ulNegru, a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectivelor economice, a drumurilor ipodurilor se ridic la peste 15 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 200mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%.

Tabel 11.3.3. - Pagube potentiale pe r. Cri ul Negru


terenuri TOTAL

1 0.1 34579.8 7124.8 1322.0 1131.9 44158.5 5957 200,9782 1 17863.3 4365.5 833.8 904.0 23966.7 3455 111,1493 5 7602.7 2051.3 507.2 651.0 10812.2 1009 38,3534 10 4720.3 1450.0 298.9 593.2 7062.4 185 15,248


(mii lei)p%

Cris Negru

Gosp(buc)



Pagina 244 din 532

0100002000030000400005000060000700008000090000

100000110000120000130000140000150000160000170000180000190000200000210000220000

0.1 1 10

PAGU

BA (

MII

LEI)

p (%)

Râul Crisul NegruDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)



Fig. 11.2.3 - Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire aviiturilor pe r. Cri ul Negru

Impactul (vezi Tab. 16.3.4.), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Cri ulRepede, a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectivelor economice, a drumurilor ipodurilor se ridic la peste 0.3 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 81mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%

Tabel 11.3.4. - Pagube potentiale pe r. Cri ul Repede


terenuri TOTAL

1 0.1 2990.3 1414.3 144.5 474.8 5023.9 3803 81,1642 1 1890.8 1175.3 123.2 376.8 3566.1 2011 43,6843 5 397.0 610.4 95.0 299.6 1402.0 326 7,3054 10 111.2 482.6 65.9 234.2 893.9 - 274


(mii lei)p%

Cris Repede

Gosp(buc)



Pagina 245 din 532

-10000

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

0.1 1 10

PAG

UBA

(M

II LE

I)

p (%)

Râul Crisul RepedeDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)



Fig. 11.2.4. - Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire aviiturilor pe r. Cri ul Repede

11.4. Inregistrarile istorice ale inundatiilor.

In bazinul hidrografic Cri uri în decursul ultimilor 35 ani (1970-2004) pe principalele cursuride ape, s-au înregistrat mai multe viituri însemnate cu efecte importante asupra vie iipopula iei i activit ii economice:Viiturile mari din perioada de var cauzate de ploi frontale cu intensitate i durat mare s-au petrecut în anii 1970/iunie, 1974/iulie, 1980/iulie în bazinul hidrografic al Cri ului Negru,în iunie 1997 pe Râul Barc u;Viituri de origine mixt , ploaie, topire z pad i cre terea brusc a temperaturii aerului a fostinregistrat în martie 1981 i decembrie 1995 pe Cri ul Negru i pe Cri ul Repede, martie2000 i aprilie 2001 pe Cri ul Alb.În figurile 11.3.1. ÷ 11.3. 5. sunt prezentate unele din viiturile men ionate în b.h.Cri uri


Pagina 246 din 532

Fig. 11.3.1. - Viitura din martie – aprilie 1981 în b.h. Cri ul Negru


Pagina 247 din 532

Fig. 11.3.2. Viitura din Decembrie 1995 – Ianuarie 1996 în b.h. Cri ul Alb


Pagina 248 din 532

Fig. 11.3.3. Viitura din Decembrie 1995 – Ianuarie 1996 în b.h. Cri ul Repede


Pagina 249 din 532

Fig. 11.4.3. Viitura din Aprilie 2000 în b.h. Cri ul Alb

Fig. 11.3.4. Viitura din Iunie 1997 în b.h. Barc u

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

200.00

14.0

6.19

97 1

8:00

15.0

6.19

97 0

6:00

15.0

6.19

97 1

2:00

15.0

6.19

97 1

5:00

15.0

6.19

97 1

8:00

15.0

6.19

97 2

1:00

15.0

6.19

97 2

4:00

16.0

6.19

97 0

6:00

16.0

6.19

97 0

8:00

16.0

6.19

97 1

8:00

17.0

6.19

97 0

6:00

17.0

6.19

97 1

8:00

18.0

6.19

97 0

6:00

18.0

6.19

97 1

8:00

19.0

6.19

97 0

6:00

19.0

6.19

97 1

8:00

20.0

6.19

97 0

6:00

20.0

6.19

97 1

8:00

DATA

Q (m

c/s)

Q MARCA Q BALC Q MARGHITA Q S LARD


Pagina 250 din 532

Fig. 11.3.5. Viitura din aprilie 2000 în b.h. Cri ul Negru


Pagina 251 din 532

11.5. Concluzii

Pe Cri ul Repede amploarea viiturilor a sc zut considerabil în urma amenaj rii hidrotehnicecomplexe începând din anul 1974, când s-a dat în exploatare acumularea Le u de pe râul Iad,iar în 1989 au fost date în exploatare acumul rile Luga u i Tileagd, amplasate pe Cri ulRepede, care pe lâng rolul energetic, au i rol de ap rare împotriva inunda iilor.

Ca o concluzie general , ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate cu ocaziaprezentului contract, în leg tur cu riscul la inunda ii în b.h. Cri uri, se poate spune c :

În b.h. Barc u:

Peste 1060 de gospod rii sunt expuse riscului la inunda ii (la viituri mai mari de 0.1%),multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inunda ii;

Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafetesunt vizate (750 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonate sauutilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil (pajisti, livezi);

Vitezele mari ale apei la inunda ii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea malurilorrâurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.

În leg tur cu riscul la inundatii în b.h.Cri ul Alb, se poate men iona:

Peste 800 de gospodarii (la viituri mai mari de 1%), sunt expuse riscului la inundatii, multedintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;

Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafe e sunt vizate(peste 10000 ha la viituri de asigurare 1%);

În leg tur cu riscul la inundatii în b.h.Cri ul Negru, se poate men iona:

Peste 1000 de gospod rii sunt expuse riscului la inunda ii (la viituri mai mari de 1%), multedintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inunda ii;

Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafe e sunt vizate(peste 10000 ha);

Vitezele mari ale apei la inunda ii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea malurilorrâurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.


Pagina 252 din 532

În leg tur cu riscul la inundatii de-a lungul Cri ului Repede, se poate men iona:

Peste 2300 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului la inundatii,multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;

Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafetesunt vizate (111 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonate sauutilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil (pajisti, livezi);


Pagina 253 din 532

CAPITOLUL 12. PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARETERITORIAL I REGIONAL ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC

CRI URI

Pentru a putea crea o strategie clar i coerent , cu anse reale de reu it în aplicare, trebuieavut în vedere corelarea m surilor propuse cu cele cuprinse în Strategia Na ional pentruDezvoltare Durabil a României – Orizonturi 2013 – 2020 – 2030, Planul Na ional deDezvoltare 2007-2013, Programul Opera ional Regional i Programele Opera ionaleSectoriale.Acest capitol se refer la prevederi ale planurilor de dezvoltare teritorial i regional pepatru directii :1. Dezvoltare agricola si de utilizare a terenurilor, dezvoltare silvica2. Dezvoltare urbana3. Dezvoltare a comunicatiilor terestre si aeriene4. Conservarea si protectia peisajului.

In acest scop au fost facute demersuri pentru procurarea informatiilor c tre:1. Directiile Silvice Judetene, Directiile pentru Agricultura Judeteana pentru procurareainforma iilor legate de dezvoltare agricola si de utilizare a terenurilor, dezvoltare silvica;2. Consiliile Judetene/Primarii pentru documentatia aferenta PUG-urilor si PUZ-urilor aleUAT-urilor aflate in zonele inundabile;3. Agentiile pentru Protectia Mediului Judetene/Locale pentru informa ii privind conservareasi protectia peisajului.

In cadrul acestui capitol au fost analizate doar acele UAT-uri a caror teritorii sunt afectate deinundatii cu diferite probalilitati de depasire (0,1%, 1%, 5%, 10%).Analiza a fost facuta lanivelul intregului bazin, dar numai pe raurile studiate, suprapunandu-se UAT-urile cu hartilede inundabilitate.Ca urmare a acestei analize au rezultat tabelele numar 1, 2, 3, 4 (Anexa1).In cadrul acestui capitol au fost analizate UAT-urile din judetele Arad i S laj, ca exemplu,ale carui teritorii sunt afectate de inundatii cu probalilitatile de depasire 0,1%, 1%, 5%,10%.Analiza a fost facut prin suprapunerea limitelor UAT-ului cu h rtile de inundabilitate.( rti prezente în Anexa 2).Adrese primite (anexa 3):

1. Consiliul Judetean Cluj a transmis informa ii legate de PUG –urile ora ului Huedin, ComunaCiucea, Comuna Izvorul Cri ului, Comuna Negreni, Comuna Poieni, Planul de dezvoltare aljudetului Cluj 2007-2013, Strategia de dezvoltare a jude ului Cluj 207-2013, Strategia dedezvoltare a jude ului Cluj pentru perioada 2014-2020.

2. Judetul Covasna -PUG-ul localit ii Comand u3. Consiliul Judetean Arad s-au primit urmatoarele:


Pagina 254 din 532

- Plan a scanata “Încadrare în teritoriu” din PUG-urile urm toarelor UAT –uri: Bîrsa, Bocsig, Buteni, Dieci, Gurahon , H lmagiu, Ineu, Pilu, Ple cu a, Sebi , icula

- Documenta ia PUG în format electronic pentru urm toarele UAT-uri: Buteni, Chi ineu-Cri , Zerind

- Fi ier GDB con inând Pug-urile avizate de CJ Arad4. Agen ia pentru Protec ia Mediului Hunedoara – setul de m suri minime de conservare5. Agen ia pentru Protec ia Mediului S laj- nu exist planuri de management pentru Siturile

Natura 2000 de pe arealul râului Barc u6. Agen ia pentru Protec ia Mediului Arad - nu a fost aprobat niciunul din planurile de

management pentru siturile Natura 20007. Agen ia Pentru Protec ia Mediului Bihor –niciunul din siturile din zona nu are planuri de

management realizate si aprobatePe baza datelor primite. prin tehnici de lucru specifice, informatiile relevante din cuprinsuldocumentelor analizate si selectate, a fost realizata baza de date in format GIS continandprevederile de dezvolatare teritoriala. Cu ajutorul acestei baze de date au fost generate hartipentru fiecare UAT in parte, in suprapunere pe rand cu fiecare din cele patru probalilitati dedepasire.Cu ajutorul hartilor rezultate s-au analizat prevederile de dezvoltare in raport culimitele de inundabilitate generate in conditiile sistemului actual de aparare.Precizam ca prezenta lucrare are un caracter deschis, continutul acesteia putand a fi modificatcat si completat in baza unor documente care se vor procura ulterior.Rezultatul analizei mentionate este prezentat in continuare.1.Bîrsaa) Râul Cri uri Albb) Jude ul Aradc) Comuna Bîrsa

-La probabilitatea de 0,1% limita propus a Comunei Bârsa se afl în zonainundabil în partea de N, N-E, E (in partea de E a localit ii propuse o por iunedestul de mare se afl zona inundabila), precum i la S de râul Cri ul Alb.

-La probabilitatea de 1%, 5%, 10% se constat acelea i efecte u or diminuate, înpartea de N-E a localit ii propuse o por iune destul de mic se afl zona inundabila

2. Bocsiga) Râul Cri ul Albb)Jude ul Aradc)Comuna Bocsig

- La probabilitatea de 0,1% , 1%, 5%, limita propus a comunei Bocsig în partea de Na râului Cri ul Alb se afl în zona inundabil (zona Bocsig Gar )

3. Diecia) Raul Cri ul Albb) Jude ul Arad


Pagina 255 din 532

c) Comuna Dieci- La probabilit ile de 0,1%, 1%, 5%, 10% col ul p ii sudice a localit ii

Dieci se afl în zona inundabil4. Gurahona) Râul Cri ul Albb) Jude ul Aradc) Comuna Gurahon

- La probabilitatea de 0,1% centrul comunei Gurahon , E, precum i N-E comunei seafl în zonele inundabile ale Cri ului Alb

- La probabilit ile de 1%, 5% limitele propuse ale localit ii se aflat tot în zoneinundabile (centrul comunei Gurahon , E, precum i N-E comunei) îns u ordiminuate.

- La probabilitatea de 10% numai zona central a localit ii Gurahon poate fi inundatde r ul Cri ul Alb.

5. Ineua) Râul Cri ul Albb) Jude ul Aradc) Comuna Ineu

- La probabilitatea de 0,1% zona central a localit ii este str tut de Râul Cri ul Albsi por iuni mici din localitate, aflate imediat in vecin tatea râului Cri ul Alb, se aflîn zona inundabil

- La probabilitatea de 1% zona central i de N-E este inundat , precum i toat zonade N

- a localit ii Ineu- La probabilitatea de 5% zona central , E localit ii precum i zona de nord prezint

riscul de a fi inundat de Cri ul Alb- La probabilitatea de 10% numai zona central traversat de Cri ul Alb prezint

por iuni limitate care pot fi inundate6. icula

a) Râul Cri ul Albb) Jude ul Aradc) Comuna Sicula- La probabilitatea de 0,1% zona de S –E a localit ii se g se te în zona inundabil arâului Cri ul Alb- La probabilit ile de 1%, 5% zona de S-E a localit ii este inundat în proportii maimici


Pagina 256 din 532

- La probabilitatea de 10% numai por iuni mici din localitate, aflate în imediatavecin tate de râului Cri ul Alb, sunt inundate

7. Boghi ( Bozie )a) Râul Barc ub) Jude ul S lajc) Comuna Boghi- La probabilitatea de 0,1% zona de S, S-V a localit ii Boghi prezint por iuni aflate

în zona de inundabilitate, iar suprafa a situat în partea de V a raului Barc u (satBozie ) prezint pericolul inundabilit ii

- La celelalte probabilit i 1%, 5%, 10% zone mici in imediata vecinatate a rauluiBarcau, sunt inundate

8. Nusfal ua) Râul Barc ub) Jude ul S lajc) Comuna Nusfal u

- La probabilitatea de 0,1%, in partea de N-V a localita ii, partea de N a raului Barc u,limita propus a localit ii Nusfal u se afl în zona inundabil . Totodata si suprafe eleinvecinate raului prezinta pericol de inundabilitate la aceasta probabilitate- La probabilit ile de 1%, 5%, 10% suprafe ele propuse ale comunei nu prezintpericol de inundare

Din materialele transmise de Consiliile Jude ene consider m importante urm toareleinforma ii:

12.1. Planuri de dezvoltare agricol i de utilizare a terenurilor, planuri de dezvoltatesilvic

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare ruralacordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) con ine m suri înfavoarea dezvolt rii rurale pentru principalele trei obiective:

a) ameliorarea competitivit ii agriculturii i silviculturii prin sprijinirea restructur rii,dezvolt rii i inova iei;

b) ameliorarea mediului i a spa iului rural, prin sprijinirea gestion rii terenurilor;c) ameliorarea calit ii vie ii în mediul rural i promovarea diversific rii activit ilor

economice.Pentru ob inerea documentelor privind planurile de dezvoltare agricol s-au transmis adrese

tre Ocoalele Silvice care ne-au informat c nu de in alte planuri de dezvoltare silvic înafara celor de amenajare, revizuite în anul 2010, planuri care cuprind pe lâng informa iigenerale, descrieri ale arboretelor din cuprinsul Ocolului Silvic, lucr ri specifice prevazute afi executate în urm torul deceniu, precum i h i amenajistice, scara 1-20.000.


Pagina 257 din 532

Ora ul Cluj – NapocaTerenurile agricole cuprind terenurile arabile neirigate, vii si livezi, p uni, suprafe ecultivate divers sau terenuri ocupate în principal de agricultur , cu areale importante devegeta ie natural . În general, terenurile agricole ocup mai mult de o treime din totalulsuprafe ei ariei de influen , cu diferen ieri în func ie de treptele de relief (cre te o dat cualtitudinea) i de tipul localit ilor (rurale sau urbane).Pe teritoriul polului de cre tere Cluj, procesul de desp durire (cea mai profund interven ieasupra mediului natural) a determinat restrângerea arealului forestier cu efecte în lan asupratuturor componentelor mediului: modificarea condi iilor microclimatice si topoclimatice,modificarea regimului de scurgere a apelor, r rirea (dispari ia) unor specii de plante ianimale.

Ora ul Huedin, Jud.ClujÎn agricultura, pe lâng unit ile cu capital de stat sau mixt, cu un aport deosebit se prezintactivitatea desfa urata în gospodariile populatiei. Din totalul fondului funciar, 63,5% ilreprezint terenul agricol (3887 ha) i 20% terenuri acoperite cu p duri i vegeta ie forestier(1255 ha).Împadurirea si consolidarea terenurilor degradate, a celor supuse alunecarilor de teren sau acelor iesite din circuitul agricol

Masuria) Consolidarea terenurilor din zonab) Impadurirea zonelor defrisate si a celor cu vegetatie forestiera de slaba calitate

Comuna Negreni, Jud.ClujConstituit cu predilec ie din forma iuni aluvionare de teras cu pietri uri i nisipuri, solulcomunei nu este prielnic agriculturii, zona arabil fiind slab reprezentat .Dealurile sunt acoperite cu p duri i p uni, la poalelor lor se întâlnesc livezi cu pomifructiferi, culturi de cartofi i ov z, iar de-a lungul râului Cri ul Repede se afl pu in escultivat, în special, cu porumb, uneori i grâu. Situa ia comunei Negreni din perspectivaformelor de relief se prezint astfel:

Tabel 12.1

Nr.crt. Explica ia U.M. Total

1 Suprafa din care: ha 6448,01.1 Teren agricol din care: Ha 3490,9

1.1.1. Arabil Ha 524,01.1.2. uni Ha 1125,01.1.3. Fâne e Ha 1841,9


Pagina 258 din 532

Nr.crt. Explica ia U.M. Total

2. Terenuri cu vegeta ie forestier din care: Ha 2644,02.1. duri Ha 2017,8

3 Alte terenuri: Ha 313,13.1 Construc ii Ha 280,63.2 Drumuri Ha 29,13.3 Ape i b l i Ha 3,4

Sursa: Planul de Urbanism General (PUG) pentru comuna Negreni, jude ul Cluj, martie2003

AgriculturaLocuitorii comunei Negreni de când se tiu au fost rani, deci oameni ai p mântului pe carel-au mo tenit din mo i-str mo i, care s-au îndeletnicit cu cre terea animalelor, cultivareaplantelor, practicarea unor me te uguri casnice. B rba ii “s-au înfr it cu p durea”, ce le-aoferit materie prim pentru case, anexe, unelte, iar femeile, pe lâng g tit, au confec ionatîmbr minte i au înfrumuse at interioarele. În satele comunei Negreni, agricultura sepractic pe terenuri de mici suprafe e, de aceea este o agricultur de subzisten . Cre tereaanimalelor a fost ocupa ia de baz a ranilor acestor meleaguri, aceast situa ie fiind irezultatul faptului c p unile i fâne ele reprezint împreun 43% din suprafa a comunei, iarîmpreun cu p durile reprezint 82%. Comuna Negreni de inea, în anul 2004, o suprafatotal de 6.835,10 ha, care din punct de vedere al repartiz rii agricole pe sectoare erareprezentat astfel:

Tabel 12.2Total suprafa din care: 6.835,10

Fâne e 1.841,90Livezi 3,80

duri 2.646,00Terenuri cu ape i stuf 47,40

i de comunica ii i c i ferate 52,00Terenuri ocupate de construc ii i cur i 280,16

Terenuri degradate i neproductive 313,10Terenuri arabile 525,74

În anul 2007, conform Fi ei localit ii, suprafa a total este de 6.562 ha, din care suprafa aagricol 3.997 ha, repartizat astfel:

suprafa arabil = 460 ha;

suprafa p uni = 1.269 ha;

suprafa fâne e = 2.268 ha.


Pagina 259 din 532

Cea mai mare parte din terenul arabil este folosit pentru cultivarea cartofilor, cca. 31% i asecarei, cam tot 31%, urmeaz apoi porumbul cu 18%, ov zul 15%, plantele furajere 3% ilegumele 2%. Cultivarea terenurilor, în mare parte cu cartofi, secar i porumb, indicrezisten a acestora la temperaturi mai sc zute, specifice acestei zone, putându-se astfel ob ineo productivitate mare la o suprafa mic de teren. Un procent de 39% din total îl reprezintgospod riile care au pân la 5 ha teren agricol, din care, conform registrelor agricole alecomunei, mai mult de ½ este reprezentat de fâne e i p uni, ceea ce arat faptul c un num rmare de oameni sunt cresc tori de animale.

COMUNA BOGHIS, judetul SalajUltimele date statistice privind suprafetele cultivate cu principalele culturi sunt cele de laRecensamantul General Agricol 2002. Situatia pe localitati era urmatoarea:

Tabel 12.3Cultura Boghis Bozies

Grau comun 124,08 69,90Secara 6,75 2,25

Orz 8,30 6,05Orzoaica 6,76 1,85Porumb 248,65 94,75

Mazare boabe - -Fasole boabe 0,03 -

Alte leguminoase pentru boabe - -In pentru fibra - -

Canepa pentru fibra - -Floarea soarelui 18,69 4,23

Soia boabe - 0,10Sfecla de zahar 1,81 0,30

Cartofi 17,32 9,15Legume proaspete in camp 1,14 -

Legume proaspete in gradini 1,11 2,62Legume proaspete in sere si solarii - -

Radacinoase pentru nutret 0,07 -

Comuna Chisineu Cri , Jude ul AradChi ineu-Cri este o localitate ce s-a format la interse ia a dou drumuri comerciale, unul ce uneaAradul de Oradea, importante centre comerciale, în prezent DN79 (E671) i DN 79A, ce urm reatraseul Cri ului Alb.Importan a agriculturii în economia ora ului rezult din suprafa a mare a terenului agricol istructura acesteia pe categorii de folosinta.


Pagina 260 din 532

Tabel 12.4

Ha %9.555 100,0

6.272 65,62.599 27,3662 6,9

Structura suprafe ei agricole pune în evident un poten ial de dezvoltare al agriculturii pe unprofil complex. Solurile prezint condp pedoclimatice deosebit de favorabile pentru dezvoltareaproduc iei de cereale, plante tehnice, zootehnice, pomiculturii precum i a zootehniei.Pe baza datelor din anul 2003, principalele ramuri de produce ale agriculturii înregistrauurm toarele rezultate:

Tabel 12.5

Suprafa a cultivate cu principaleleculturi:

Ha

• grâu i secar 865• porumb boabe 2.286• floarea soarelui 419• sfecl de zah r 17

• cartofi 42• legume 328

Aceste culturi reprezint cu pu in peste 63% din suprafa a arabil , mai redus fata de cearealizat în 1998 (peste 75%). Au sc zut suprafe ele cultivate aproape la toate culturile.La principalele culturi s-au înregistrat urm toarele produc ii:

Tabel 12.6

Tone• Grâu, secar 2.727• Porumb boabe 5.675• Floarea soarelui 701• Sfecl de zah r 309• Cartofi 638• legume 3.991

Sc deri semnificative ale produc iei comparativ cu anul 1998 se înregistreaz la grâu-secar(aproape 50%), porumb (de peste 2 ori), sfecl de zah r (peste 14 ori). A crescut produc ia lalegume de aproape 3 ori.


Pagina 261 din 532

Morfologiei ora ului, prezinta suprafete în prezent, destina ie agricola, ceea ce constituie unpotential de rezerv de terenuri. Aceasta se compune atât din fundurile de curti ale terenurilorprivate, cât i din rezervarea unor suprafe e destinate dezvolt rii activitatilor productive,serviciilor, dar i construc iei de locuin e.

Tabel 12.7

teritoriuladministrativ al

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

Agricol neagricol totalArabil Pasuni

fanete

Vii Livezi Paduri Ape Dru -muri

Con -StruCtii

N epro

ductivextravilan 6246.75 2823.27 0.00 22.00 726.00 535.00 372.24 60.69 103.00 10888.95intravilan 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 862.50 0.00 862.50total 6246.75 2823.27 0.00 22.00 726.00 535.00 372.24 932.19 103.00 11751.45% dintotal

77.37 22.63 100.00

Bilantul teritorial al suprafe elor cuprinse in limita teritoriului administrativ ilusteazacategoriile de folosin ale terenurilor.Solul este un factor de mediu a c rui calitate este în aten ia atât a Agen iei de Protec ia Mediuluicât i a Direc iei pentru Agriculture i Dezvoltare Rural a jude ului Arad.În vederea îmbun tatirii calitatii solurilor la nivelul jude ului Arad sunt necesare lucr ri intensivepedoameliorative, constând în lucr ri de combaterea eroziunii solurilor, combaterea excesului deumiditate, lucr ri de stabilizare a alunec rilor de terenuri (capt ri de izvoare de coast , executareade rigole de scurgere, etc.)Pentru combaterea dezechilibrelor de nutri ie sunt necesare efectuarea de studii agrochimice iTntocmirea planurilor de fertilizare i amendare a solurilor acide.

Comuna Zerind (Crisul Negru), Jud.AradInunda iile pot s apar ca urmare a rev rs rii v ilor de pe teritoriul comunei Zerind ,form rii unor torente datorit ploilor abundente, topirii rapide a stratului de z pad , bloc riicursurilor apelor de c tre ghe uri sau cre rii unor baraje prin alunec ri de teren.Pe teritoriul comunei Zerind pot s apar inunda ii pe de-a lungul, pe o lungime de 13 km,put nd afecta un num r de 50 gospod rii i 120 ha teren agricol.

surile imediate care se iau în aceast situa ie sunt convocarea Comitetului pentru situa iide urgen , evaluarea situa iei momentane, preconizarea evolu iei acesteia i stabilirea

surilor i ac iunilor care trebuie urmate. In situa ii critice se trece imediat la evacuareapopula iei i a bunurilor materiale în zonele care nu pot fi afectate de inunda ii, respectiv înspa iile care pot fi utilizate ca spa ii de evacuare în situa ii de urgen ( internat, coli, casa decultur , c minele culturale) .Se vor lua m suri pentru asigurarea condi iilor normale de func ionare a principalelorinstitu ii ( prim rie, poli ie, spitale, dispensar medical ) în cl dirile care nu sunt afectate.


Pagina 262 din 532

Concomitent se vor lua m suri de aprovizionare a popula iei afectate cu bunuri de strictnecesitate, cazare, alimente, alimentare cu energie i ap , servicii medicale etc.

Comuna Marca, Jud.S laj este situat la limita vestic a jude ului S laj pe DN 19B la odistan de 54 Km de re edin a de jude , municipiul Zalau i la 25 Km de ora ul imleu-Silvaniei. Cuprinde satele Marca, centrul de comun , Por , Le mir, umal i Marca-Huta.Are o intindere de la Nord la Sud de cca 16 Km i o suprafa de 4837 ha. Drumul comunal92 de la nord la sud leag satele umal, Le mir i Por de Marca prin 8,5 km iar din DC 93spre Ceri a, (comuna Halm d), se desprinde DC 95, care face leg tura intre satul Marca ilocalitatea Marca–Huta, pe o lungime de 7 km.Intravilanul existent este cel aprobat prin Hotarirea Consiliului Local Nr. 19/1996, in bazaunui plan urbanistic general intocmit in anii 1994-1995 de catre firma S.C. Proconsal S.A.-proiect nr. 2837/1994.Valorile inregistrate pentru intravilanele celor 5 sate, Marca, resedinta de comuna si Lesmir,Marca Huta, Port si Sumal sate apartinatoare, includ localitatile propriu-zise si o serie detrupuri reprezentand functiuni si unitati izolate. Acestea sunt reprezentate pe planselecuprinzind Situatia existenta si in bilantul teritorial anexat prezentului memoriu general.Se constata ca cele cinci localitati au structuri ale tesutului construit diferite, dictate deevolutia in timp a localitatilor respective raportata la spatiul geografic aferent. Satul Marcaare structura de tip tentacular, satul Marca-Huta este de tip risipit, in timp ce satele Lesmir,Sumal si Port prezinta o structura liniara de-a lungul vailor si a cailor de acces. Majoritateaconstructiilor mai vechi sunt de tip parter, in general din materiale durabile , cu mici exceptiiinregistrate la nivelul unor case de locuit sau mai des la nivelul anexelor gospodaresti caresunt din lemn sau caramida nearsa. Constructiile noi si anexele acestora sunt din materialedurabile si moderne, casele de locuit fiind majoritatea cu doua niveluri, parter si etaj saudemisol, parter si mansarda.Terenurile prezinta in general valori de vanzare ridicate in comparatie cu alte comune si nuse inregistreaza multe terenuri libere in zonele intravilan existente .Primaria a sintetizat propuneri privind extinderea limitei intravilan ca urmare a solicitarilorformulate de cetateni in vederea construirii de locuinte. Cele mai multe terenuri sunt cuprinsein intravilan in vederea reglementarii prezentei sondelor si a extinderilor solicitate de laSchela Suplacu de Barcau.S-a tinut cont ca parcelele de teren sa fie cuprinse pe cit posibil integral in intravilan potrivitrecomandarilor venite din partea oficiului de cadastru si publicitate imobiliara judetean.Au fost cuprinse in intravilan toate constructiile existente si s-au rezervat amplasamente cuacest statut si pentru serviciile si dotarile tehnico-edilitare pe care le va avea in viitor comunain cele cinci sate apartinatoare (statii de alimentare cu apa, rezervoare de apa, statii deepurare, etc.)


Pagina 263 din 532

Comuna Nusfalau, Jud.S lajComuna Nusfalau este a ezat în partea de vest a jude ului S laj. Orasul Simleu Silvanieieste cea mai apropiata localitate urbana, situata la 8 km de localitatea Nusfalau - resedinta decomuna. Municipiul Zalau - resedinta de judet este situata la 39 km.Teritoriul administrativ al comunei este de 5131 ha ceea ce reprezinta 1,32% din suprafatatotala a judetului Salaj.Comuna se compune din intravilanul si extravilanul satelor Nusfalau si Bilghez.O zon important din ora , este albia râului Cri ul Alb. Ocup o suprafata important , are oinfluenta specific asupra zonelor perimetrale prin cursul meandrat, îndiguiri, tipul de sol,tipul vegeta ie etc. Este o zon cu mare potential de spatiu verde - agrement care necesitamenaj ri specifice.Terenul din acest perimetru prezinta stabilitate naturala buna, fara a se semnala fenomenemajore de instabilitate naturala (alunecari de teren, ruperi, desprinderi sau deplasari locale deteren).Versantul mai abrupt al Dealului Valdamos, acolo unde unghiul de panta naturala este mare,nu prezinta fenomene locale cu alunecari de suprafata.Echilibrul poate fi modificat in cazul executarii unor constructii. De aceea aceasta trebuie sase faca cu respectarea normelor si procedurilor care reglementeaza astfel de situatii.Un motiv antropic de aparitie a alunecarilor de teren, este executarea unor umpluturi(ramblee) fara sustinere suficienta si neexecutarea unor santuri de garda, permitand infiltrareaapelor in pamant.Deasemenea, executarea unor excavatii cu taluz si front nepermis de mare, creeaza conditiiprielnice aparitiilor de alunecari locale.Ultimele date statistice privind suprafetele cultivate cu principalele culturi sunt cele de laRecensamantul General Agricol 2002. Situatia era urmatoarea:

Tabel 12.8

Cultura Nusfalau BilghezGrau comun 433,64 36,13

Secara 18,31 6,37Orz 42,99 6,51

Orzoaica 62,99 7,70Porumb 621,16 108,01

Mazare boabe 0,01 -Fasole boabe 0,31 -

Alte leguminoasepentru boabe

- -

In pentru fibra - -Canepa pentru

fibra- -


Pagina 264 din 532

Cultura Nusfalau BilghezFloarea soarelui 59 ,02 14,08

Soia boabe - -Sfecla de zahar 0,56 2,14

Cartofi 35,13 11,50Legume proaspete

in camp2,28 2,23

Legume proaspetein gradini 2,28 0,53

Legume proaspetein sere si solarii - -

Radacinoasepentru nutret

0,60 -

Intravilanul existent este cel aprobat din perioada cand comuna Boghis era parte integranta aacestei comune.Valorile inregistrate pentru intravilanele celor doua sate Nusfalau resedinta de comuna siBilghez sat apartinator, includ localitatile propriu-zise si o serie de trupuri reprezentandfunctiuni si unitati izolate. Acestea sunt reprezentate pe plansa U02 Situatia existenta si inbilantul teritorial anexat prezentului memoriu general.Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta pe intreaga suprafata a teritoriului administrativeste prezentat in tabelul anexat.Se constata ca cele doua localitati sunt dens construite in suprafetele aferente zonelor delocuit. Fronturile sunt in general constituite din cladiri in regim de inaltime parter si in ultimiiani majoritatea P+M sau P+1+M din materiale durabile si cu preocupare pentru esteticagospodariei.Terenurile inregistreaza in general valori de vanzare ridicate in comparatie cu alte sate iarterenurile libere in zonele intravilan existente sunt in numar foarte redus.Primaria Nusfalau a sintetizat propuneri privind extinderea limitei intravilan ca urmare asolicitarilor formulate de cetateni. Un alt set de doleante ale autoritatilor locale tine dedezvoltarea parcului de servicii aferent zonei de insertie la autostrada Bors -Brasov cat siextinderea zonelor industriale si de servicii existente.S-a tinut cont ca parcelele de teren sa fie cuprinse integral in intravilan.In zona manastirii “Muntele Sfintei Treimi” a fost cuprinsa in intravilan o zona demarcata deconstructiile existente si cele viitoare cat si o suprafata de teren pentru case de vacanta, zonabucurandu-se de un amplasament deosebit de favorabil din punct de vedere peisagistic. Subaspect religios in ultimul timp a crescut interesul unui numar mare de persoane pentru acestamplasament si a facut ca autoritatile locale sa solicite si acest gen de extindere.Au fost cuprinse in intravilan si constructiile existente si s-au rezervat amplasamente cu aceststatut si pentru serviciile si dotarile tehnico-edilitare pe care le va avea un viitor comuna in


Pagina 265 din 532

cele doua sate apartinatoare (statii de alimentare cu apa, rezervoare de apa, statii de epurare,statia zonala de transfer deseuri, etc.)

Bilant teritorial pe categorii de folosinta pentru terenurile din intravilanTabel 12.9

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata(ha)

Procent% din totalintravilan

Suprafata(ha)

Procent% din totalintravilan

LOCUINTE SIFUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

292,26 66,80 400,89 43,0

UNITATI INDUSTRIALESI DEPOZITE

32,98 7,54 284,24 30,50

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE

25,31 5,79 22,39 2,40

INSTITUTII SI SERVICIIDE INTERES PUBLICRUTIER FEROVIAR

21,69 4,96 124,58 13,37

33,06 7,56 53,30 5,722,91 0,67 2,91 0,31

SPATII VERZI, SPORT,AGREMENT, PROTECTIE 4,49 1,03 31,38 3,37

CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 9,05 2,07 1,75 0,19

GOSPODARIECOMUNALA, CIMITIRE 5,04 1,15 5,04 0,54

DESTINATIE SPECIALA - - - -TERENURI LIBERE - - - -

APE 4,48 1,02 5,27 0,57PADURI - - - -

TERENURINEPRODUCTIVE 6,18 1,41 0,25 0,03

TOTAL INTRAVILAN 437,45 100,00 932,00 100,00


Pagina 266 din 532

Tabel 12.10 - Bilant al teritoriului intravilan propus pe trupuri

SIMBOLTRUP DENUMIRE TRUP SUPRAFATA

(ha)

A1 LocalitateaNUSFALAU

618,95

A2 Parc servicii de tranzit 265,06A3 Statie pompare apa 0,66A4 Statia de epurare 0,80A5 Cabana Ocol silvic 0,48A6 Statie sortare deseuri 0,65A7 Rezervor apa 550 mc 0,25A8 Zona de locuit 12,08A9 Zona de locuit 5,37

A10 S.C. Bonanza S.A. 3,21

A11Zona de locuit si

Manastirea Muntele Sf.Treimi

24,49

TOTAL 932,00

12.2. Planuri de dezvoltare urban

Cluj – NapocaAeroportul Interna ional Cluj-Napoca are urm toarele necesit i de dezvoltare în urm toareaperioad :

instalarea unui nou sistem de balizaj în conformitate cu standardele interna ionale,

extinderea platformei de îmbarcare-debarcare,

suplimentarea spa iilor administrative si a spa iilor de parcare auto pentru vehiculele

publice i cele închiriate,amenajarea unor spa ii de publicitate, reclame i cu func ie comercial etc,

pe termen lung propunem: realizarea unui centru de transport combinat (aeroportul,drumuri rutiere si feroviare, depozite pentru diferite produse ce urmeaz a fi înc rcate

sau desc rcate),amenajarea unei noi platforme de îmbarcare-debarcare,


Pagina 267 din 532

dezvoltarea terminalelor de pasageri,

construirea unui terminal CARGO si a noi spa ii de depozitare etc,

prelungirea pistei de decolare-aterizare, care s permit operarea unor nave maidimensionate fa de cele actuale.

Comuna Negreni, Jud.Cluj

Caracteristicile zonelor func ionale din intravilanI. Zona central i alte zone cu func iuni complexe de interes public

Aceast zon se caracterizeaz prin: a) include în conturul zonei cl dirile de interes public; b)sunt accesibile prin drumul na ional DN 1; c) cl dirile ce ad postesc activit i de interespublic sunt construc ii adecvate pentru scopul public în care se folosesc.II. Zona de locuin e i func iuni complementareZona de locuin e i func iuni complementare are elementele caracteristice comune pentrutoate satele componente ale comunei Negreni i anume: a) cu foarte mici excep ii, casele suntamplasate compact, amplasarea caselor permi ând o configura ie stradal . Accesul lagospod rii se face pe str zi (cu unul sau dou fire de circula ie); b) nivelul de în ime alconstruc iilor: parter sau parter i etaj.III. Zona gospod riei comunaleAceast zon este constituit din teritoriul ocupat de cimitire.IV. Zona cu destina ii speciale i de echipare teritorialPentru toate satele apar in toare comunei Negreni zona este delimitat de c ile decomunica ii rutiere (drumuri, str zi, uli i), repectiv de calea ferat . Dot rile edilitare existenteurm resc, în general, elementul stradal.V. Alte zoneÎn acest zon sunt incluse cursurile de ap .VI. Comentarea bilan ului teritorialIntravilanul actual al satelor componente ale comunei Negreni nu include în totalitate zonaconstruit . Din punct de vedere func ional lipse te zona de spa ii verzi i zona de dot ritehnico – edilitare, iar zona godspod rie comunal este insuficient reperzentat fa decerin ele de servicii cerute de comunitatea local . Pentru dezvoltarea durabil bilan ulteritorial trebuie gândit într-o structur func ional care s permit organizarea localit ilorîntr-o structur eficient .VII. Zone cu riscuri naturalePe teritoriul administrativ al comunei Negreni riscurile naturale sunt posibile din cauzariscului de inunda ii provocate de râuri, v ile i pârâurile la topirea brusc a z pezilor sau încazul ploilor cu caracter toren ial. Riscurile de inunda ii sunt minime (având în vedere c râulCri ul Repede este regularizat prin barajul de la Floroiu) i au efecte numai locale.VIII. Delimitarea intravilanului


Pagina 268 din 532

Intravilanul stabilit la nivelul anului 1972 nu cuprinde în perimetrul s u toate construc iileexistente în satele comunei Negreni.IX. Cerin ele i op iunile popula ieiCerin ele popula iei sunt legate de func iunile ce revin administra iei locale i se refer la:a) asigurarea unui cadru organizatoric favorabil pentru dezvoltarea activit ilor economice;b) îmbun irea condi iilor de via privitor la: îmbun irea structurii tehnico-edilitare,facilit i pentru valorificarea produc iei agricole a fiec rei gospod rii (în special a laptelui).

Modificarea limitei i justificarea acesteiaLOCALITATEA NEGRENIModificarea intravilanului localit ii este o consecin a corel rii intravilanului existent cusitua ia actual a zonei construite. Fa de intravilanul stabilit prin Legea Fondului Funciar sepropun urm toarele modific ri ale intravilanului:1. Extinderea intravilanului în perimetrul cuprins între calea ferat i albia râului Cri ulRepede, la intrarea în localitate (din direc ia Cluj-Napoca), pentru constituirea de spa iidestinate construirii caselor de vacan ;2. Extindrea intravilanului în perimetrul cuprins între calea ferat i albia râului Cri ulRepede, la intrarea în localitate (din direc ia Oradea), pentru constituirea zonei turistice,zonei industriale i a zonei destinate construirii caselor de vacan ; 3. Extindereaintravilanului în perimetrul cuprins în stânga drumului na ional DN 1 (din direc ia Oradea)pentru constituirea zonei pentru spa ii verzi, agrement, sport; 4. Extinderea intravilanuluipentru cuprinderea caselor amplasate izolat prin crearea unor trupuri.

LOCALITATEA BUCEAModific rile propuse la intravilanul localit ii Bucea au ca reper intravilanul stabilit prinLegea Fondului Funciar. Modific rile constau în extinderea intravilanului dup cumurmeaz : 1. Extinderea intravilanului în perimetrul amplasat între calea ferat i albia râuluiCri ul Repede, din direc ia Cluj-Napoca, pentru constituirea zonei pentru construirea caselorde vacan ; 2. Extinderea intravilanului prin constituirea de trupuri izolate, pentrucuprinderea caselor construite în crânguri.

LOCALITATEA PRELUCELEModific rile propuse pentru modificarea intravilanului satului Prelucele stabilit prin LegeaFondului Funciar au scopul de a include în intravilanul localit ii a tuturor caselor constituiteîn trupuri izolate . V. M rirea zonei a) Pentru localitatea Negreni bilan ul teritorial propuseste prezentat în “Tabelul nr. 14”; b) Pentru localitatea Bucea bilan ul teritorial propus esteprezentat în “Tabelul nr. 15”; c) Pentru localitatea Prelucele bilan ul teritorial propus esteprezentat în“Tabelul nr.16” din PUG-ul comunei Negreni, elaborat în anul 2003.

Chi ineu Cri , Jud.AradIntravilanul existent este cel stabilit prin PUG-ul ora ului Chi ineu Cri aprobat prin Hot râreaConsiliului Local la care se adaug PUZ-urile aprobate ulterior acestuia.


Pagina 269 din 532

În componen a intravilanului existent intr , de regul , o serie de trupuri, reprezentând:• ora ul Chi ineu ;• satul apar in tor N dab;• trupuri izolate (agro-zootehnice, de depozitare);• unitati de gospod rie comunal i echipare edilitar (platforma pentrudepozitarea de eurilor,pu uri de captare ap , gospod rii de ap , sta ii de transformare, sta ia de epurare, cimitir).

Institute i serviciile publice se g sesc, preponderent, în zona central . Ocup cca 20,8ha, ceea cereprezint 3,49% din teritoriul intravilan; cuprinde zona central cu sediul administrativ, iprincipalele dot ri: judec torie, police, unitati bancare, institute i servicii.Zona de locuin e este reprezentaat în cea mai mare parte delocuin e individuale pe lot. În zonacentral sunt blocuri cu parter comercial i 4 etaje locuin e colective. Reprezint doar 33,38%din suprafa a intravilanului.Activitatile industriale i de depozitare au rezervat un procent important din suprafa aintravilanului: cca 20,85%. Zona este distribuit în nordul i vestul ora ului.

Din p cate, o mare parte din acest teren este în continuare neutizat conform destina ieprin PUG precedent, investi iile pentru care a fost rezervat, nu s-au produs.Activitatile agro-zootehnice, sunt în curs de diminuare; terenurile afectate de aceastactivitate reprezint 6,96% din suprafa a intraavilanului.

ile de comunica ie i transport ocup , la râdul lor un procent important din suprafa aintravilanului: cca 18%. Aceasta se datoreaz faptului c artere importante traverseaz ora ul:DN 79, DN79A, calea ferat . Aceste objective implic atât zone de protec ie specifice, cât iamenaj ri specifice din punct de vedere al siguran ei în exploatare, perdele de protec ie etc.Zona spa ii verzi amenajate / neamenajate, sport, agrement, protec ie este bine reprezentat :5,35% - 33 ha; Pentru spa iile verzi, norma european este de 26 mp / locuitor spa ii verzi cuacces nelimitat în cadrul perimetrelor construibile.In orasul Chisineu Cris sunt peste 30 mp/locuitor, indicator superior minimului european.Zona destinat func iunilor de gospod rie comunal cuprinde terenurile destinate sirezervate infrastructurii edilitare, depozitul de de euri i cimitirele; aceast functiune areo pondere de 6,57% din intravilanul existent.În intravilanul ora ului Chi ineu Cri se afl i o zon destina ie special , o unitatemilitar , a c rei suprafa a este de 4 ha;

Obiectivele PUG constau în:- transpunerea în plan spa ial a obiectivelor dezvolt rii promovate de

administra ia local în corelare cu principiile dezvolt rii durabile;- stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan în relate cu teritoriul administrativ al

ora ului Chi ineu Cri ;- stabilirea modului de utilizare a terenurilor;- delimitarea zonelor afectate de servitu i publice;- modernizarea i dezvoltarea infrastructurii edilitare;- precizarea condplor de amplasare i conformare a volumelor construite, amenajate i


Pagina 270 din 532

plantate;Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General orasului Chisineu Cris, se face

conform Regulamentului Local aferent Planului Urbanistic General care cuprinde :• Prescrip ii i reglement ri generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul propus

al orasului ;• Prescrip ii specifice la nivelul Unitatilor Teritoriale de Referinta.

Comuna Marca, Jud.S lajPlanul Urbanistic General al comunei Marca a fost intocmit in anul 1994 iar aprobarea s-arealizat prin Hotarirea Consiliului Local Nr.19/1996. Datorita faptului ca potrivit legislatieide urbanism valabilitatea acestui tip de documentatii este de maximum 10 ani a aparutnecesitatea intocmirii unei noi documentatii.A aparut totodata nevoia ca aceasta sa se bazeze pe un suport topografic nou, realizat pe bazazborurilor aeriene intocmite in ultimii ani, de catre Agentia Nationala de Cadastru siPublicitate Imobiliara – Bucuresti, puse la dispozitia oficiilor judetene de cadastru sipublicitate imobiliara. Noul plan urbanistic general trebuie sa se conformeze tuturor noilorprevederi legislative, sa reactualizeze baza de date a comunei tinand cont de directiile dedezvoltare ale acesteia in context judeteanActivitatea de construire in intravilanul comunei Marca urmeaza sa se desfasoare in cadrulurmatoarelor principale categorii:

- construirea pe teren liber;- înlocuirea fondului construit existent necorespunzator;- modernizarea fondului construit existent cu interventii în organizarea functionala i

îmbun irea nivelului de echipare edilitara;- conservarea i întretinerea construc iilor valoroase fara interven ii spa iale i

func ionale;- amenaj ri de spa ii verzi, c i de comunica ii, echipare edilitar , etc.

Pentru localitatile Marca, Lesmir, Port si Sumal, datorita prezentei monumentelor istoricementionate in Lista monumentelor istorice cit si a zonelor de habitat cu identitate localavaloroasa prezente in fiecare din aceste localitati, orice demers investitional care vizeazazonele mentionate necesita punctul de vedere prealabil al DJCPN iar metodologia deintocmire a PUZ va respecta prevederile Ordinului ministrului transporturilor, constructiilorsi turismului nr 562/2003. Documentatia PUZ, inaintea aprobarii va fi avizata si de catreDirectia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Salaj. Regulamentul local deurbanism aferent acestei documentatii va cuprinde prevederi exprese privind protectiamonumentelor din zona, urmind a permite pentru viitoarele lucrari de constructii din zonastudiata, un regim de inaltime si indici POT si CUT care sa nu concureze sau sa afecteze invreun fel monumentele istorice sau zonele de habitat cu identitate locala valoroasa. Se vorfolosi solutii de urbanism si arhitectura specifice zonei mentionate in RLU (parcelar,orientare cladiri, regim de inaltime, etc.)Se va prevedea folosirea doar a materialelor traditionale de calitate, in culori pastelate,deschise sau de preferinta alb. Se vor interzice cu desavirsire timplariile PVC, alte tipuri de


Pagina 271 din 532

invelitori decit cele de tip tigla ceramica, etc.. Regulamentul local de urbanism cuprindeprevederi exprese i restrictive la Art. 25, care se adaug la reglement rile specifice zonei C,privind protectia cl dirilor i a zonelor de protec ie men ionate.Conform PUZ se recomanda ca pentru construibilitate parcela sa aiba front la strada de min.12 m si suprafata de min.500 mp; se recomanda de asemenea ca pentru constructiile noiînaltimea maxim s fie P+2+M adic Hmax = 11 m la strea in .

12.3. Planuri de dezvoltare a comunica iilor terestre i aeriene

Cluj – NapocaZona metropolitan Cluj este traversat de magistrala rutier E60 (DN1):Bucure ti – Bra ov - Cluj-Napoca - Oradea – Budapesta – Viena.Din PUG-ul în vigoare în 2009 reiese faptul c în ceea ce prive te circula ia rutier înmunicipiu exist disfunc ionalit i generale datorate lipsei unor leg turi func ionale întrepunctele de penetrare în municipiu.Astfel, traversarea pe direc ia V-E (Oradea – Dej) precum i pe direc ia S-N (Turda – Zal u)se face prin centrul ora ului, din lipsa de alternative prezente ale traseele ocolitoare(constrangerile de relief fac dificila realizarea acestora).Traversarea este îngreunat de aglomera ia la intrarea / ie irea din ora , mai ales la ore devârf, cauzat de l imea insuficient a benzilor de circula ie. De asemenea, lipsesc leg turilefunc ionale între centrul ora ului i marile cartiere de locuit.Aceste aspecte sunt eviden iate în studiul de circula ie. Între deficien ele privind configura iaexistent a re elei stradale se num lipsa unor artere de tip “inelar” pe trasee care socoleasc zona central (leg tura între principalele penetra ii DN 1 Turda, DN1 Flore ti, DN1 C Apahida, DN 1 Baciu tranziteaz prin centrul lor diferite cartiere).

Conform studiului de circulatie pentru municipiul Cluj-Napoca, studiu elaborat de SearchCorporation în colaborare cu Planwerk si Universitatea Tehnic (2005-2007), viteza mediede circula ie în ora este de 13 km/or . Apare astfel necesar crearea de variante de ocolire amuncipiului Cluj-Napoca.Din analiza de capacitate realizat pe structura stradal existent pe etapa de perspectiv2020, se constat c dac nu se fac lucr ri de sporire a capacit ii de circula ie peanumite sectoare si nu se introduc noi artere de circula ie, re eaua principal existentde str zi nu poate prelua traficul de perspectiv .În ceea ce priveste infrastructura rutier care deserveste comunele, drumurile comunalesunt într-o stare degradat . Este necesar reabilitarea lor în vederea asigur rii leg turilorfunc ionale dintre dintre sate si dintre comune.Infrastructura feroviar : nodul feroviar de la Cluj-Napoca este de importan regional ,aici fiind localizat direc ia regional de c i ferate. Regiunea de Nord-Vest este traversat de:- magistrala 3 (C ra i-Gar – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – Huedin – Oradea – EpiscopiaBihor) cu dou c i, electrificat pân la Cluj-Napoca, iar de la Cluj- Napoca pân laEpiscopia Bihor cu dou c i numai pe anumite sectoare


Pagina 272 din 532

- magistrala 4 (Monor – S el – Beclean –Dej – Baia Mare – Satu Mare, cu dou c i pesectorul Beclean – Dej – Gâlg u, dar electrificat numai de la Monor la Dej.Acestea înregistreaz traficul cel mai intens atât pentru c tori, cât si pentru m rfuri.Astfel, pe re eaua de c i ferate sunt leg turi func ionale cu nordul rii, spre Satu Mare,precum si pe direc ia vest (Oradea) –est (Alba Iulia, Brasov si de acolo spre Bucure ti sauredirec ion ri înspre Moldova).Si infrastructura feroviar necesit lucr ri de reabilitare si modernizare. Au fost introdusetrenurile Sageata albastr , dar calitatea precar a materialului rulant si restric iile de vitezreduc foarte mult impactul acestora.Principalele probleme r mân îns leg turile deficitare în zon i existen a a numeroasezone cu restric ii de vitez . Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate,Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situeaza pe ultimul loc la nivel nationalavand o pondere de doar 4% din reteaua nationala, în condi iile în care regiunea esteteritoriul de,,legatur ” infrastructural a României cu Vestul european. Materialulrulant este inca insuficient.Transporturile aerieneTransportul aerian este realizat prin aeroportul interna ional Cluj-Napoca, pozitionat în zonde lunc , în proximitatea râului Somesul Mic; din perspective accesibilit ii la aeroport,acesta este pozi ionat pe drumul european E 576, la 10 km est fata de centrul comercial alorasului Cluj-Napoca , iar fata de gara C.F.R. se afla la 12km.În PATR este eviden iat cu claritate pozi ia privilegiat ocupat la nivel na ional de c treAeroportul Interna ional Cluj-Napoca, care, prin pozi ie geografic si poten ialgeodemografic al orasului si jude ului (317 953 si 702 755 locuitori, în anul 2002), la acesteaad ugându-se si o arie important de influen mai cu seam pentru jude ele din vecin tate, aînregistrat, în ultima perioad , o dezvoltare accentuat si o crestere pe m sur a traficului depasageri. La nivelul regiunii nord-vest, exist si aeroporturi mai mici în Satu Mare, Baia-Mare si Oradea (PATR).

Transportul publicUn pion important în decongestionarea traficului îl reprezint transportul public.Acesta e realizat în muncipiu prin intermediul Regiei autonome de transport public de

tori, din subordinea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca. Re eaua de transportpublic acoper 43 de linii, dintre care 3 sunt deservite de tramvai, 6 de troleibuz, restulliniilor fiind deservite de autobuze (8 sunt linii preor ene ti, spre Baciu, Chinteni, Floresti,Apahida, Luna de sus, Dezmir, Somesu Rece, Pata-Boju).Traseele de transport în comun din municipiu au o lungime dupa cum urmeaz :autobuze 464,3 km, troleibuze 85,1 km si tramvaie 52,8 km.În prezent parcul RATUC este format din:

227 autobuze, cu o stare de uzura de cca. 60%109 troleibuze, cu o stare de uzura de cca. 65%40 tramvaie, cu o stare de uzura de 100%


Pagina 273 din 532

Din datele primite de la RATUC (Regia Autonoma de Transport Urban de Calatori),capacitatea de transport este urmatoarea:

autobuze 140.630 calatori/zi, adica 51.640.000 calatori /antroleibuze 112.080 calatori/zi, adica 40.910.000 calatori/an.tramvaie 76.300 calatori/zi, adica 27.850.000 calatori/an.

Programul pentru anul 2009 si in perioada urmatoare lui 2009 prevede:1. Întocmirea documenta iei tehnico–economice pentru obiectivele propuse pentrumodernizare, consolidare sau reabilitare cum ar fi la: pod peste râul Some ul mic pe str.Garibaldi, pod peste râul Somesul mic pe str. Fabricii, pasarela peste râul Some ul Mic înzona parcului Iuliu Hatieganu, pod peste Valea Chint ului pe str. Oa ului (aval), pod pestepârâul Nada pe str. Oa ului, pod peste râul Some ul mic pe str. Traian2. Lucr ri de intre inere si repara ii urgente pentru obiective ca: pasaj pe str. Locomotivei,pod peste paraul Nadas pe strada Atelierului, poduri pe Canalul Morii.

Puncte slabe

- str zi subdimensionate pentru traficul prezent, pentru transport ;

- num r redus de sta ii în municipiu pentru transport inter si intrajudetean ;

- nerespectarea orarului curselor de c tre

- operatorii de transport ;

- transport urban ecologic (tramvai) cu mijloace de transport uzate ;

- lipsa unor artere de tip “inelar”;

- lipsesc leg turi func ionale între centrul ora ului i marile cartiere de locuit;

- traficul lent, expus la apari ia blocajelor;

- drumurile comunale sunt într-o stare degradat ;

- leg turile deficitare în zon , cu restric ii de vitez ;

- lungimea liniilor de cale ferata electrificate la nivel regional avand o pondere de doar4% din cele nationale;

- fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante;


Pagina 274 din 532

- numarul parc rilor publice mari subterane sau supraterane este insuficient.

- amplasare in apropierea orasului Cluj- Napoca, ducand la existenta unor limitari deoperare si de dezvoltare;

- dereglari de trafic datorate zonei cu potential crescut de ceata;

- fonduri semnificative necesare pentru dezvoltare;

- caracteristicile tehnice ale pistei de aterizare/decolare limiteaza operarea companiiloraeriene la zboruri de scurt si mediu curier

Ora ul Huedin, Jud.ClujAmplasarea geografica face din ora ul Huedin un centru de intersec ie al traficului detranzitare de pe magistrala Cluj-Oradea cu principala cale de acces sper localit ile dinMun ii Apuseni cuprinse intre Mtii. Gilaului, Mtii. VIadeasa i Mtii. Bihorului.Ora ul Huedin are o tram stradal de st zi ora nesti cu o lungime total de 22 km din care18 km modernizati; starea de intre inere a acestora este acceptabil , în concordan cu situa iaexistent la nivel na ional în acest sector. Nu exista linii de transport local în comun.Lungimea simpla a re elei de distributie a apei potabile este de 28,2 km, iar cea a re elei decanalizare de 13,8 km. De remarcat aici diferenta mare intre posibilitatile de alimentare cuapa potabila si cele de evacuare a apelor reziduale.Localitatea nu dispune de retea de distributie a gazelor naturale, desi magistrala Cluj-Napoca- Oradea trece prin apropiere.Tranzitul tuturor trenurilor rapide si accelerate de pe magistrala Bucuresti- Oradea asiguralegatura cu orice zona din tara. In statia Huedin avand oprire zilnic 6 rapide, 6 accelerate si10 trenuri cursa de persoane. Traficul de calatori din oras nu este mare dar se adauga sicalatorii din zonele comunelor limitrofe, statia C.F.R. arondând o suprafa de 50 km. Inambele sensuri de parcurs este singura sta ie în care opresc trenurile rapide i accelerate iastfel joac rol de transbordare din curse de scurt parcurs în curse de lung parcurs.Autogara este amplasata în imediata vecinatate a sta iei C.F.R. Liniile de transport asiguratefunc ioneaza pe rela iile Cluj-Napoca, Zalau, Oradea, Belisu Nou-Poiana Horii si Marisel,Margau-Rachitele cu opriri in localitatile tranzitate.In afara de acestea orasul este deservit si de curse de mediu si lung parcurs asigurate deagenti economici din Cluj-Napoca si Zalau.

Infrastructura rutierSchema stradal actual a ora ului Huedin este fidel structurii unei localit i dezvoltate înjurul unei principale intersectii de drumuri, ilustrând cu claritate traiectoriile perpendiculareale celor doua trasee majore: traseul prioritar E-V ( Cluj - Oradea ), respetiv traseul N-S(Zalau - Belis).Localizarea specifica: ora ul Huedin este situat pe ambele maluri ale raului Crisul Repede, laintersectia drumului european si national E60(DN1) cu drumul jude ean DJ 108 i cu drumul


Pagina 275 din 532

national DN 1 Pe latura nordic localitatea este traversat de calea ferata normal principalaCluj-Oradea. Gara CFR este amplasata pe malul drept al cursului de apa; din aceasta statiederiva calea ferata locala Huedin - Calatele, care ocoleste ora ul pe latura vestic .Artera principal de tranzit rutier E60 (DN1 ) î i va pastra pe mai departe rolul de axa majorurban , asigurând pân la finalizarea autostr zii preconizate, legatura între marile ora e Cluji Oradea. Din aceasta ax se ramific toate celelalte trasee de str zi care formeaz în final o

re ea mixt . Transportul comun interurban nu exist având în vedere distan ele reduse deparcurs între punctele extreme ale ora ului.

Infrastructura feroviarGara orasului este situat adiacent zonei centrale i deserve te c tori i transporturi demarf , precum i tranzitul trenurilor accelerate i personale pe magistralele Oradea - Clujcare asigura legatura cu orice zona din ar .Traficul de calatori din oras nu este deosebit de mare, dar i se adaug i calatorii din zona deinfluen , acoperit de transportul auto intercomunal.Traficul de marf este compus din tranzitul regulat de marf provenit de la întreprinderileorasului (materii prime i produse finite sau semifinite) i respectiv fluxul de aprovizionareobi nuit al ora ului. Rela ia C.F. cu zona Calatele este în prezent utiliza exclusiv pentrutransportul de m rfuri într-un regim foarte sporadic.Modernizarea retelei de drumuri, strazi, spatii de parcare, trotuare si alei pietonale

suria) Modernizarea strazilor prin asfaltare, marcare si instalarea de indicatoare:

Întocmirea studiilor de fezabilitate

Întocmirea expertizelor tehnice

Înlocuirea funda iei drumurilor i str zilor cu funda ie subdimensionata

Amenajarea rigolelor de scurgere

Realizarea si/sau reabilitarea podurilor si podetelor

Asfaltarea drumurilor i str zilor

Amenajarea de parapeti (unde este necesar)

Semnalizarea acestora cu indicatoare rutiere

b) Eficientizarea i cre terea gradului de siguran a traficului de tranzit (E60)Realizarea unei centuri ocolitoare a ora ului pe direc ia est-vest

Amenajarea unui/unor sensuri giratorii


Pagina 276 din 532

Semnalizarea luminoas a trecerilor de pietoni

Realizarea unui pasaj subteran în zona central

Montarea de bumpere de cauciuc pentru reducerea vitezei la intrarea în oras, înapropierea colilor i gradini elor

c) Amenajarea trotuarelor si aleilor pietonaled) Reabilitarea, modernizarea si crearea de drumuri de hotar si a celor de acces laproprietatile agricole

ap ri de mal

rigole de scurgere

construrea unei re ele de drumuri de hotar i de acces la proprietati agricole (inspecial la fanete)

pietruirea i/sau asfaltarea drumurilor de acces catre propriet ile agricole

e) Amenajarea unor spa ii de parcareEvaluarea necesarului de locuri de parcare si a zonelor în care sunt necesare acestea

Identificarea local iilor

Amenajarea parc rilor

Comuna NegreniInfrastructura de transport Leg tura comunei Negreni cu exteriorul se face prin c i rutierei feroviare, adic pe drumul na ional i european DN 1 – E 60 (Bucure ti – Cluj-Napoca –

Oradea - Bor ) i calea ferat Bucureti – Cluj-Napoca – Oradea.


Pagina 277 din 532

Figura 12.1. - DN 1 – E 60

Situa ia c ilor de comunica ie de pe teritoriul comunei Negreni este urm toarea:leg tura rutier între centrul de comun (satul Negreni) i satul Prelucele se realizazpe drumul comunal DC 132, iar cu satul Bucea prin drumul na ional DN 1 i caleaferat . Rela ia cu satul Bucea este asigurat prin dou leg turii comode i sigure;circula ia rutier în interiorului satelor componente ale comunei Negreni, cu excep iazonelor în care circula ia rutier interioar se suprapune cu drumul na ional cestr bate localit ile comunei, este dificil deoarece drumurile sunt necorespunz toare(fiind la nivelul drumurilor de p mânt), înguste i echipate cu poduri de traversare a

ilor de construc ie precar ;în comun exist cinci poduri peste Cri ul Repede i dou pun i care fac legatura întresate i locuitorii de pe dealurilor de dincolo de Cri ;circula ia spre Cluj-Napoca, cât i spre Oradea, se asigur prin autocare, autobuze imicrobuze pe calea rutier - DN 1 i pe calea ferat prin halta Negreni.Localitatea Negreni se afl la cca. 80 km de aeroporturile interna ionale din ora eleCluj-Napoca i Oradea.

Leg tura în interiorul comunei se face prin 32 drumuri comunale în lungime de 66,25 km,dintre care:- 0,20 km drum asfaltat;- 20,61 km drum împietruit;- 45,44 km drum de p mânt.Starea acestor drumuri: medie (42,35 km) i rea (23,70 km).

Deci, situa ia c ilor de comunica ie de pe teritoriul comunei Negreni este urm toarea:


Pagina 278 din 532

a) Leg tura rutier între centrul de comun (satul Negreni) i satul Prelucele se realizaz pedrumul comunal DC 132, iar rela ia cu satul Bucea este asigurat prin dou leg turi comodei sigure: drumul na ional DN 1 i calea ferat .

b) Circula ia rutier în interiorului satelor componente ale comunei Negreni, cu excep iazonelor în care circula ia rutier interioar se suprapune cu drumul na ional ce str batelocalit ile comunei, este dificil deoarece drumurile sunt necorespunz toare (fiind la niveluldrumurilor de p mânt), înguste i echipate cu poduri de traversare a v ilor de construc ieprecar .

Comuna Boghi , judetul SalajReteaua principala de cai de comunicatii este constituita in principal din drumuri judetene,completata cu drumuri comunale si de camp.Cel mai important drum judetean este DJ 191D pe directia Valcau de Jos - Nusfalau culegatura spre calea ferata si importante drumuri nationale (DN 1H si DN 19B) la doar 5 kmspre localitatea Nusfalau.

Ora ul Chisineu Cri , Jude ul AradChi ineu Cri este amplasat la intersec ia drumului na ional DN 79. Arad -Chi ineu Cri -Salonta - Oradea, care este, totodat , i traseu european, E 671 (frontiera cu Ungaria -Timi oara - Arad - Chi ineu Cri - Oradea), cu drumul na ional secundar DN 79A: Sebi -Ineu - Chi ineu Cri - Vâr and - frontiera cu Ungaria. Acestea constituie axele majore decirculate, str tând localitatea pe direc ia sud - nord i, respectiv,vest - est.Ora ul are o încadrare foarte bun în re eaua de drumuri clasificate, având leg turi în teritoriuatât rutiere, cât i feroviare.Leg tura cu re edin a de jude , ora ul Arad, care este pozi ionat la sud de Chi ineu Cri , se faceatât rutier, prin intermediul drumului na ional european DN 79, cât i feroviar, prin intermediulcaii ferate simple principale, neelectrificate, distan a pân la aceasta fiind de aprox. 40 km.Calea ferat Arad - Sântana - N dab - Chi ineu Cri - Salonta - Oradea - Carei, constituie leg turaferoviar în teritoriu nu numai pentru ora , ci i pentru satul apar in tor, N dab; în Chi ineuCri intersecteaz str. Înfratirii (DN 79) la nivel; ambele localit i au sta ii CF.Re eaua stradal are form ortogonal , pe fiecare ax major de circulate (reprezentat prin DN79 i DN 79A) sprijinindu-se o re ea compus din str zi colectoare, de categoria a Ill-a (doubenzi de circula ie, carosabil cu latimea de 7.0 m) i de categoria a IV-a, de deservire local(carosabil cu latimea de 6.0 m, dou benzi de circula ie). Majoritatea str zilor sunt de categoria aIll-a, iar axele majore de circula ie sunt de categoria a Il-a (4 benzi, carosabil de 14.0 m),constituind artere de penetra ie, pe care se desf oar traficul de tranzit i, totodat , str zi deleg tur . Str zile de categoria a Ill-a însumeaz aprox. 18.3 km din totalul de 31 km de str zi, celede categoria a IV-a cca. 6. 0 km, iar de categoria a Il-a este doar str. infratirii, având 2.6km.Latimea frontului stradal este suficient de mare, fiind cuprins între 10.0 m i 30.0 m.


Pagina 279 din 532

Disfuncfionalit iAvând în vedere faptul c circula ia rutier din Chi ineu Cri const din circulate local , circulatede penetra ie i circulate de tranzit, principalele disfunc ionalitati sunt reprezentate în principalprin:

- leg tura între cele dou zone ale localit ii, create prin traversarea acesteia de râul Cri ulAlb, se realizeaz printr-un singur pod;

- intersec ii importante neamenajate (de exemplu intersect dintre dou str zi aflate larampa podului peste Cri ul Alb, intersect str zilor Înfratirii i G rii);

- intersec ia dintre drumul na ional european DN 79 Arad - Oradea (str.Înfratirii) i calea ferat Arad - Oradea este la nivel, constituind un punct critic îndesfasurarea circula iei rutiere (stocaj de autovehicule);

- tram stradal neadecvat circula iei traficului greu care se desf oar în oradatorit zonelor industriale;

- trafic de tranzit în zona central ;

- concentrarea în anumite puncte a obiectivelor polarizatoare de trafic, ceea ce genereazambuteiaje;

- gradul redus de modernizare a str zilor (aproape 80% dintre str zi sunt în staremediocr i rea), existând chiar i str zi de p mânt (modernizate sunt doar str zile:infratirii, Tudor Vladimirescu, G rii, Brându ei, Drago Vod , Plevna, Teilor, Cuza Vod ,Bicazului, George Co buc, Dun rii, Prim verii, adic 6.85 km din totalul de 31.0 km);

- lipsa unei leg turi Tntre localitate i trupurile apar in toare;

- ponderea mare a traficului de penetrate (care ocup primul loc, fiind urmat de traficul detranzit, i abia apoi de traficul local);

- -lipsa parc rilor amenajate

Riscurile antropice sunt determinate de linia de cale ferata care trece la limita-estica a ora ului iconform normativelor în vigoare se impune o zona de protectie delOO de m de o parte si de altade axul ei, pre cum si de re elele edilitare din zona ,astfel:

• Linii de Tnalt tensiune de 400kV, 110 kV, 20 kV, cu zona de protec ie aferenta.

• Conducta transport gaze naturale cu zona de siguranta aferenta (2x -20/50m, cf avizTransgaz Media ).

• Pu urile de alimentare cu ap cu zone de protec ie sanitar cu regim sever .

• Statia de epurare dupa normativele in vigoare

• Cimitire cu zone de protec ie sanitar aferente (50m)


Pagina 280 din 532

• Zonele de crestere ale animalelor(saivane)

• Drumul na ional i european DN 79, drumul na ional 79A;

Comuna Marca, Jud.S lajCirculatia in comuna Marca se realizeaza atit prin intermediul retelei rutiere cit si a celeiferoviare. Se remarca prezenta drumurilor nationale, a celor comunale si a cailor ferateDrumurile nationale sunt reprezentate de DN19 B constituind principalele legaturi spre mun.Zalau si spre mun. Oradea. Starea acestui drum cu imbracaminte asfaltica este mediocra inraport cu alte drumuri. DN19 B strabate localitatea Port. Din drumul national DN19 B, seface legatura spre satul Marca prin intermediul drumului comunal DC 93, drum cuimbracaminte asfaltica usoara cu o lungime de 800 m. aflat in stare rea. Satele Lesmir siSumal au legatura prin intermediul DC 92, drum partial betonat pe o lungime de 5,870 km.aflat in stare rea. Pe o lungime de 3,630 km. pina in satul Sumal, drumul este doar impietruitsi in stare mediocra. Drumul comunal DC 95 este de pamint si este deosebit de rau, teoreticel ar trebui sa lege satul Marca-Huta de resedinta de comuna, dar in fapt locuitorii ocolescprin judetul Bihor spre a ajunge la Marca sau la oras.Limitele teritoriului administrativ al comunei Marca in raport cu traseul DN19 B corespundpozitiilor kilometrice km 41+000 si respectiv km 43+393 m. Pentru localitatea Port intravilanul existent este la pozitia Km 41+732 m, ceea ce corespundecu amplasamentul indicatorului F46 si pina la Km. 42+457 m. ceea ce corespunde cuamplasamentul indicatorului F48. Mentionam ca localitatea Port, de-a lungul drumuluinational are foarte putine constructii existente, asa cum reiese si din plansele aferente si nueste afectata zona de siguranta a drumului national.Limita constructiilor si imprejmuirilor existente se incadreaza in prevederile tehnice ale O.G.43/1997. Pe plansele de reglementari ale fiecarei localitati au fost figurate profileletransversale ale fiecarei categorii de drum care se regaseste pe teritoriul satului respectiv.Alaturi de reteaua rutiera mentionata mai sus amintim pe teritoriul localitatii Port, existentaretelei de cale ferata cu legaturi spre Simleu Silvaniei si Marghita si un canton CFR in sat.

Comuna Nusf u, Jud.S lajCirculatia in comuna Nusfalau ocupa un loc deosebit de important. Alaturi de reteaua rutieramentionata la pct. 2.3. - Relatii in teritoriu, amintim existenta retelei de cale ferata cu legaturispre Simleu Silvaniei (respectiv Jibou si Carei) si Oradea. Mentionam aici obligativitateaaccesarii unor fonduri de investitii in vederea modernizarii statiei cale ferata Nusfalau care seprezinta intr-o stare deplorabila.Re ele de telefoniePe str zile existente aferente zonei studiate in PUG, exist re ele de telefonie amplasate pestalpii re elelor electrice, în condi ii tehnice de coexisten si pe stalpi independenti. Abona iitelefonici existen i sunt racorda i la aceste re ele prin racorduri aeriene.


Pagina 281 din 532

12.4. Planuri de conservare i protec ie a peisajuluiCluj – NapocaLista ariilor natural protejate de interes national din jude ul Cluj.

Tabel 12.11

Nr.crt.

Aria protejatde interesna ional

Localizare Reglement ri Suprafa a(ha) Tipul Administrator

(custode)

1 Cariera CorabiaComunaGil u, sat

Some ul ReceLegea 5/2000 2 geologic Direc ia

Silvic Cluj

2 Valea Morilor ComunaFeleacu Legea 5/2000 1 botanic custode

3 PârâulDumbrava

ComunaCiurila Legea 5/2000 0,5 Botanic custode

4 Cheile Baciului ComunaBaciu Legea 5/2000 3 mixt custode

5 CheileTurenilor

ComunaTureni Legea 5/2000 25 mixt Consiliul

Jude ean Cluj

6 getulClujului

Mun Cluj-Napoca Legea 5/2000 10 mixt Direc ia

Silvic Cluj

7 Locul FosiliferCoru Com Baciu Legea 5/2000 2 geologic custode

8 Cheile Turzii

Com MihaiViteazu, Com

Petre tii deJos

HG2151/2004 324 Mixt Consiliul

Jude ean Cluj

9Fâna eleClujului

Copâr anie

Mun ClujNapoca

HG2151/2004 97 Botanic

AsociatiaTransilvania

Verde

10Fâna ele

Clujului Valealui Craiu

Mun ClujNapoca

HG2151/2004 2,2 Botanic

AsociatiaTransilvania

Verde

11Rezerva ia deOrbe i de la

ApahidaApahida HG

1143/2007 31,11 Zoologic custode

În zona Metropolitan Cluj se g sesc urm toarele situri Natura 2000:


Pagina 282 din 532

Tabel 12.12

Nr.crt. Denumirea sitului Cod Suprafa

1 Cheile Turzii ROSCI0035 323,7 ha(324 ha)

2 Cheile Turenilor ROSCI0034 105 ha

3 ian ROSCI0017 235,4 ha (235 ha)

4 getul Clujului – ValeaMorii ROSCI0074 1638,6 ha

(1639 ha)

5 Fâne ele Clujului –Copâr aie ROSCI0078 99,2 ha (99 ha)

6 durea de stejar pufos dela Hoia ROSCI0146 7,6 ha (8 ha)

7 Some ul Rece ROSCI0233 8462 ha

Puncte slabe- infrastructur deficitar (trasee turistice, marcaje, servicii paz -control);

- lipsa tras rii limitelor ariilor natural protejate (bornarea);

- nivel sc zut de con tientizare al popula iei cu privire la protec ia biodiversit ii;

- resurse financiare si umane reduse pentru managementul ariilor protejate.

Riscuri- cre terea presiunii antropice datorit cre terii num rului vizitatorilor;

- presiuni din partea investitorilor i a cet enilor care doresc s î i desf oare activit iîn aceste zone;

- dificult i în ceea ce prive te implementarea planurilor de management datoratesitua iei juridice a terenurilor

Comuna Chi ineu-Cri , Jud.Arad

Calitatea global a mediului înconjur tor din teritoriul ora ului Chi ineu - Cri i a satuluiapar inator Nãdab este apreciat ca bun calitativ. Aceast concluzie a rezultat dinTnsumarea valorilor calitatii aerului, apei, solului i fondului forestier.


Pagina 283 din 532

Se au în vedere activitatile poten ial poluante i cu posibilitate de a avea un impactimportant asupra mediului care sunt: activitatile agricole i activitatile economiceproductive. Impactul sectorului agricol asupra mediului se datoreaz utiliz rii excesive aîngra mintelor chimice, dar i datorit aplic rii necorespunzatoare a pesticidelor,erbicide, fungicide, insecticide.

Categoriile de probleme/aspecte de mediu selectate pentru Ora ul Chi ineu-Cri i asatului Nãdab cuprind urm toarele aspecte:

Poluarea apei de suprafata;Ape uzate, menajere i industriale;Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale i antropice;Poluarea atmosferei;Poluarea solului i a apei subterane;Gestiunea de eurilor;Asigurarea st rii de s tate a popula iei;

Degradarea mediului natural i construit. Monumente de art , istorice, situri arheologice;Educarea ecologic a popula iei i a managerilor societatilor comerciale ;

Starea factorului de mediu ap poate fi influen at de de eurile provenite de la societatile ce - idesf oar activitatea pe raza ora ului Chi ineu - Cri i a satului apar in tor Nãdab, de lade eurile provenite din gospod riile individuale. Trebuie avute în vedere i de eurile provenitedin exploat rile agricole sau folosirea într-un mod necorespunz tor al pesticidelor iîngr minelor chimice.Impactul asupra s tatii umane const în apari ia îmboln virilor datorit consumului de apnecorespunz toare calit tiv provenit din surse de suprafata sau surse subterane de micadâncime (fântâni proprii).Impactul asupra mediului const în poluarea apelor de suprafata ceea ce conduce atât lamodificarea compozi iei chimice i microbiologice, cât i la cre terea cantitatii de nutrien iap rând fenomenul de eutrofizare i astfel modificându-se condple pentru ecosistemeacvatice.Alt modalitate de poluare a mediului const în infiltrarea în sol i ap subteran apoluan ilor din zonele depozitelor de de euri neamenajate ceea ce conduce atât lapoluarea solului i pânzei de ap freatic , cât i la modific ri ale ecosistemelor. Deasemenea aceste depozite neamenajate de de euri menajere sunt surse majore de poluarea atmosferei.Surse de poluare din bazinul Cri ului Alb - sunt reprezentate de diverse devers ri de resturi isolu ii menajere, dejec ii animaliere, de resturi ce provin de la cazane de fiert uic i care înmajoritatea lor se afl situate pe cursul râurilor.Calitatea apelor înregistrat în sec iunile de supraveghere de pe Cri ul Alb conformraportului pe anul 2006 al Agentiei de protectie a mediului - Arad.În cursul anului 2006, în jude ul Arad s-au aplicat penalitati în valoare de 77 262,1 RON,pentru dep irea indicatorilor de calitate la evacuarea apelor uzate în emisari.


Pagina 284 din 532

Zonele critice din punct de vedere al polu ri apelor subterane Bazinul hidrografic Cri ulAlb zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localitatile: Chi ineu Cri .Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidental de materiale provenite de lasocietatile comerciale porductive sau provenite de la gospod riile individuale i prinexploatare agricol neratjional .Soluri afectate de reziduurile zootehnice - Suprafa a afectat de depozitare de dejec ii de laferme zootehnice este în continu reducere, datorit Tncet rii activitatii marilor ferme zootehnice:complexelor de cre terea taurinelor de la Chi ineu Cri , i valorific rii de eurilor din zonarespectiv .Prin reorganizarea fermelor zootehnice i înfiin area noilor unitati se realizeaz sisteme ecologicede gestionare a dejec iilor prin fertilizare pe solurile depute, cu respectarea dozelor admisibile, înfunc ie de con inutul de s ruri al solurilor respective, cu respectarea OM al MMGA i alMAPDR nr.242/197/2005 referitoare la “Sistemul na ional de monitoring integrat al solului, desupraveghere, control i decizii pentru reducerea aportului de poluan i proveni i din surseagricole i de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile ipoten ial vulnerable la poluarea cu nitra i” i aplicarea celor mai bune tehnici disponibile îndomeniul agricol.Activitatile industriale desf urate produc presiuni asupra st rii de calitate a solurilor prindepozit rii de de euri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activitatii curente cât i caefecte remanente (reziduuri r mase dup Tncetarea activitatii).Poluarea solurilor în urma activitatilor din sectorul industrial:

Tabel 12.13

Nr.crt.

Denumireazonei

Suprafa a(ha)

Categoria defolosinta aterenului

Categoria deactivitate

Observa ii

1 Chi ineuCri

2,1 -Sta ie de epurarea

apelorindustriale imenajere

moluri de la sta iide epurare a apelor

Spa iile verzi au un rol pozitiv în mentinerea unui mediu cat mai putin poluat , dar i un rol estetic ,având în vedere importanta functiei de deconectare si destindere a omului. Se recomandaamenajarea de spa ii verzi si de recreere (scuaruri, locuri de joaca pentru copii, locuri de odihn iagrement, etc.)Situa ia spa iilor verzi i modul de gestionare a acestora:

Tabel 12.14Nr crt Ora Spa ii verzi i zone de agrement

Suprafa a spa iuverde/locuitor

Suprafa a, ha Zone de agrement

1 Chi ineu Cri 33,10 280 0 -


Pagina 285 din 532

Zone protejate1. Situl arheologic de la Chi ineu-Cri - ora CHI INEU-CRI2. ezare - ora CHI INEU-CRI - sec. X - XI Epoca medieval timpurie3. ezare - ora CHI INEU-CRI sec. Ill - V Epoca daco-romanZonele degradate sunt preponderente pe malurile Cri ului, în zona neconstruit în apropiereapu urilor de captare i în zona industrial , în spa iul dintre Tntreprinderi. De asemenea Tntre zonaindustrial i locuin e, datorit stratific rii terenului cu strate argiloase greu permeabile apapluvial se adun la surafa a terenului în stratul de suprafata formând ozon ml tinoas .Toat zona estic a ora ului constituie o zon cu rise din punct de vedere al inunda iilor.Principalele disfunc ii rezultata din analiza factorilor de mediu sunt:a) Canalele de desecare nu sunt între inute permanent.b) Sistemul de irigare a terenurilor arabile nu func oneaz eficientc) Pu urile de captare a apei pentru alimentarea cu ap a populate! nu sunt protejate

corespunz tor, zona este acoperit cu vegetatjie necontrolat i de euri diverse.d) Re elele deap pluvial se realizeaz prin rigole, an uri sau canale deschise f a exista un

sistem centralizat de colectare i prelucrare a apelor pluviale, de trasportarea i deversareaacestora Tntr-un sistem controlat.

e) Re elele de canalizare lipsesc în cea mai mare parte a localitatiif) Depozitarea necontrolat a gunoiului în imediata apropiera a localitatii duce la poluarea

apelor de suprafata i subterane precum i a aerului.

Protec ia mediului înconjur tor se realizeaz prin utilizarea ra ional a resurselor naturale,prevenirea i combaterea polu rii mediului Tnconjur tor i a efectelor d unatoare alefenomenelor naturale.Protec ia mediului Tnconjur tor are ca scop p strarea echilibrului ecologic, men inerea iameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale tarii, asigurarea unorconditii de viata i de munc tot mai bune generator actuale i viitoare.Pe teritoriul orasului Chisineu Cris sunt instituite doua situri naturale: ROSCI0048 Crisul Alb siROSPA0015 Câmpia Cri ului Alb i Cri ului Negru; tangential, pe o fasie ingusta cu suprafatade cca 5ha teritoriul administrativ al orasului cuprinde si ROSCI0231 - Solurile saraturateSOCODOR.Siturile ROSCI0048 se afla în principal în extravilan, nefiind afectate de constructii si amenajariurbanistice. Siturile se suprapun pe o portiune restransa cu teritoriul intravilan al OrasuluiChisineu Cris, in partea de vest, in lungul albiei raului Crisului Alb. Propunerile de dezvoltareurbana nu cuprind aceste zone.Siturile ROSPA0015 la fel, se afla in principal in extravilanul orasului, dar sunt punctate detrupuri existente in extravilan reprezentand in principal saivane (T9, T10, T 30, T12, T3, T32,T31, T35, T6, T39, T34), cantoane functionale(T18,T17, T25, T23, T26, T20), un conac (T10), otabara copii (T22), 2 objective industriale (T2 si T33, ferma piscicola (T29), dar si groapa de gunoice se va transforma in statie de transfer (T15).Propunerile de dezvoltare urbana privesc zona de nord a orasului, adiacent drumului national DN79(E671), unde exista o zona de intravilan ocupata cu activitati productive si un PUZ aprobat pentru


Pagina 286 din 532

un pare fotovoltaic. Prezentul PUG leaga cele doua zone (intravilan existent si PUZ aprobat)pentru continuitatea dezvoltarii spatiale. In rest se pastreaza situatia actuala.De mentionat, pe teritoriul acesluiasi sit (ROSAPA0015) se gasesc 3 situri arheologice inconservare, siturile 3, 4 si 5, asa cum figureaza in nomenclatorul Complexului Muzeal Arad.

PropuneriSe formuleaz urm toarele propuneri:- Educarea în spirit ecologic a membrilor comunitatii;- Se va avea în vedere monitorizarea teritoriului orasului i pe eel al satului apar in torastfel în cât s se evite existen a depozitelor spontane i necontrolate de de euri menajereprovenite de la gospod riile individuale si-sau de la agen ii economici;- Reabilitarea zonelor plantate i reamenajarea spa iilor verzi, asocierea cu dot ri specifice deinteres general (sport - turism, cultur , învatamânt, s tate i asistenta social , comer ialimenta ie public );- Interzicerea i sanc ionarea drastic a ac iunilor reprobabile de depozitareTntâmpl toare a gunoiului, cu preponderant în zone cu regim protejat (locuin e, cadrunatural, albia apelor de suprafata, monumente etc.);- Recuperarea suprafe elor defri ate, valorificarea poten ialului de reabilitare i extinderea fondului silvic.- Se recomand monitorizarea anual a calitatii factorilor de mediu, prin efectuareade m sur tori i determinarea calitatii la nivelul fiec rui element component al mediuluiÎn sensul remedierii unor situa ii critice se propune:- Reconversia func ional sau dezafectarea unor incinte cu poten ial poluant incluse înzone cu regim protejat.;- Retehnologizarea unitatilor agricole i industriale în scopul reducerii emisiilor denoxe în atmosfer ;- Reabilitarea i extinderea zonelor împ durite în teritoriu i a spa iilor plantate, folosireavegeta iei hidrofile în lungul albiilor;

Comuna Marca, Jud S laj

REGULI RESTRICTIVE PENTRU ZONE DE HABITAT CU IDENTITATE LOCALVALOROAS- În zonele de habitat cu identitate local valoroas orice interven ie constructiv la

imobilele din acest perimetru se va putea face numai potrivit recomand rilor formulatede c tre DJCPN S laj

- Se va evita amplasarea de construc ii noi în zon sau supraetajarea celor existente curegim mai mare de în ime spre a l sa deschis perspectiva i a nu tirbi din importan acladirilor i/sau pentru p strarea specificului local al construc iilor zonei.


Pagina 287 din 532

- Se vor p stra caracteristicile arhitecturale specifice existente ale construc iilor din zon ,parcelarul, volumetria, tipul de acoperi , tipuri de goluri, etc.

- Refacerea împrejmuirilor, amplasarea de mobilier urban, realizarea de alei, iluminatulexterior, etc. se vor face pe baz de proiect, în baza recomand rilor DJCPN S laj.

- Nu se vor folosi decît materiale i culori tradi ionale, utilizarea culorilor stridente (roz,oranj, lila, verde crud, etc) i a materialelor atipice (inox, policarbonat, tîmpl rie PVCalb , tabl ondulat i/sau colorat ) fiind total interzis .

- Se va îmbun i aspectul arhitectural al construc iilor care au fost alterate în modnefericit prin lucr ri de construire anterioare lipsite de profesionalism i în baza unordocumenta ii neavizate/neautorizate potrivit legii.

- Nu se înlocuie te igla ceramic cu alte materiale

- Se p streaz vegeta ia valoroas din zon .

- În cazul amplas rii unor firme acestea vor fi de mici dimensiuni, realizate din materialede calitate

- Se va avea în vedere refacerea la cl diri, a întregii fa ade, f interven ii în modfragmentat

- Eventualele extinderi la case vor folosi doar terenurile din spatele gospod riilor curespectarea tipologiilor locale încet enite în zon .

- Nu se vor demola casele cu fronton i arhitectur tradi ional de tipul celor valoroasemen ionate în studiul istorico-urbanistic.

- În cazul caselor din c mid nears pot fi admise demol ri - dac nu corespund d.p.d.v.structural iar proprietarii acestora doresc sau sunt determina i s reabiliteze cl dirile - cuobligativitatea de a reconstrui tronsoanele dinspre strad în mod identic cu celeexistente. Se pot face extinderi în interiorul parcelei care s nu afecteze vizualansamblul.

- Nu se admite placarea frontoanelor cu lambriuri din plastic sau alte materialenespecifice, iar cele deja modificate vor reveni la aspectul ini ial.

- Nu se admit plac rile cu piatr la col urile cl dirii sau imita iile din piatr , gresie sau altemateriale nespecifice aplicate la soclul acestora.


Pagina 288 din 532

- Nu se vor distruge elementele decorative existente ale fa adelor i nu se vor modificagolurile care p streaz forma ini ial a cl dirii.

- Se va p stra în imea la corni

- Nu se vor face balcoane spre strad

Comuna Nusf u, Jud.S lajComuna beneficiaza de un amplasament favorabil din punct de vedere al reliefului si aconditiilor geotehnice. Clima este blanda, temperat continentala iar versantii beneficiaza devegetatie bogata in marea majoritate a anului. Raul Barcau si afluentii sai confera un plus devarietate peisajului local.In ceea ce priveste monumentele naturii si respectiv monumentele istorice pana in prezentcomuna Nusfalau figureaza pe Listele aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelornr. 2314 cu urmatoarele obiective:

Tabel 12.15

Nr.crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare

192 SJ-I-s-A-04928 Asezare sat Nusfalau;com. Nusfalau “Tigoiul lui Benedek” Laténe

193 SJ-I-s-A-04929 Necropolatumulara

sat Nusfalau;com. Nusfalau “La Vulpiste”

sec. VIII-IXEpoca medieval

timpurie

436 SJ-II-a-B-05088 CastelulBanffy

sat Nusfalau;com. Nusfalau str. Banffy 3 sec. XVIII

437 SJ-II-m-B-05088.01

CastelulBanffy

sat Nusfalau;com. Nusfalau str. Banffy 3 sec. XVIII

438 SJ-II-s-B-05088.02 Parc sat Nusfalau;

com. Nusfalau str. Banffy 3 sec. XVIII

439 SJ-II-m-A-05089 Bisericareformata

sat Nusfalau;com. Nusfalau str. Petöfi Sándor 18 1450 - 1480

Mentionam ca aceste obiective au fost figurate pe plansele PUG si alaturi de ele au fostreprezentate si obiectivele avute in vedere cu potential arheologic evidentiate in studiulintocmit de catre specialistii Muzeului Judetean de Istorie si Arta pe care le enumeram incontinuare:

1. “Tigoiul lui Benedek” - Asezare epoca romana si evul mediu timpuriu

2. “Zovanykertalja” - vis-a-vis de fosta fabrica de caramida - asezare preistoricaepoca romana


Pagina 289 din 532

3. Terasa din spatele caselor cu nr. 151 - 527 (str. Mare) partea stanga a rauluiBarcau - asezare epoca bronzului

4. Partea de sud a localitatii pe malul stang al raului Barcau vis-a-vis de Agromec -asezare evul mediu timpuriu

5. Halmak Pataka - malul stang al Barcaului - asezari preistorice si medievaletimpurii

6. Halmak Pataka - malul stang al Barcaului la cca. 200 m sud de Statia depompare apa - asezare medievala timpurie

7. Borát Rét- partea dreapta a Barcaului pe terasa inalta, partea stanga a soseleiBoghis - Nusfalau - asezari neolitice, epoca bronzului, epoca romana si evulmediu

8. Partea dreapta a soselei Boghis - Nusfalau pe terasa inalta la cca. 500 m destatia de epurare - asezare epoca bronzului

In cazul in care pe amplasamentul delimitat de prezentul P.U.G. se constata ca apar zonecu potential arheologic evidentiat intamplator ca urmare a actiunilor umane, altele decatcercetarea arheologica (lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, lucrariagricole) sau ca urmare a actiunii factorilor naturali (seisme, alunecari de teren, eroziuneasolului, etc.) se vor respecta prevederile legislatiei privind protectia patrimoniuluiarheologic - Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 - republicata (M. Of. 352/2005) privindprotectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interesnational).In ceea ce priveste prezenta monumentelor naturale subliniem faptul ca APM Salaj are invedere ca zona comunei Nusfalau, unde traiesc cinci specii de pasari amenintate cu diparitia,sa devina Sit Natura 2000 - sit de protectie care daca va fi declarat va impune masuri cucaracter restrictiv pentru pastrarea caracterului ecologic al zonei.Prin politica nationala si cea europeana, se vor accesa fonduri pentru acele activitatieconomice care tin cont de conservarea speciilor de pasari (ecoturism si agroturism).Comuna Nusfalau nu are pana in prezent pe teritoriul ei obiective industriale sau zonepericuloase. Aceste intentii sunt pastrate si de actuala conducere a comunei.Reteaua principala de cai de comunicatii este constituita in principal din drumuri nationale sijudetene, completata cu drumuri comunale si de camp.Asa cum s-a mai amintit cele mai importante drumuri nationale sunt DN 1H si DN 19B iarcel mai important drum judetean este DJ 191D pe directia Boghis -Valcau de Jos; la doar 5km se afla localitatea Boghis cu baile geotermale.


Pagina 290 din 532

In ceea ce priveste depozitarea deseurilor, acestea constau in rezultatul activitatilor casnice inprincipal iar depozitarea se realizeaza actualmente in cadrul rampelor provizorii amenajate peteritoriul satului Nusfalau si Bilghez.

Disfunctionalitati Comuna Nusf uCadrul natural ofera conditii favorabile.Trebuie subliniat insa faptul ca in cazul unor topiri masive de zapada sau de precipitatiiabundente, in zona de terasa se pot produce deversari pe portiuni restranse si in cantitatireduse. Si in aceste conditii sunt necesare lucrari de amenajare. In vederea maririi capacitatiide preluare a volumului de apa se recomanda executarea unor lucrari de decolmatare cuinlaturarea vegetatiei spontane.In zonele deluroase, in portiunile cu inclinari mari, fenomenele de siroire sunt pe alocuriinsotite de fenomene de eroziune.Combaterea acestor fenomene se va realiza prin infiintarea de santuri de scurgere pentrupreluarea torentilor de versant.Serioase disfunctionalitati semnalam in cartierul de locuit de etnie rroma. Se impunerezervarea unor suprafete de teren pentru extinderea zonei de locuinte, solutionarea gravelorprobleme tehnico - edilitare si de natura sanitara.Masuri de protectie suplimentare necesita monumentele istorice mentionate anterior cafacand parte din Lista monumentelor istorice aprobata cat si cele 8 amplasamente mentionateprin studiul arheologic intocmit de specialistii Muzeului Judetean de Istorie.Se recomanda intocmirea unor documentatii tehnice privind restaurarea si reconditionareamonumentelor si accesarea unor programe de finantare prin intermediul Ministerului Culturiisi Cultelor potrivit legislatiei specifice.Este necesara deasemenea intocmirea unor documentatii tehnice pentru rezolvarea lipseisistemului centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate a celor doua localitati.O alta problema majora este cea aferenta cailor de transport din care amintim in moddeosebit nevoia imperioasa de a se construi in viitorul apropiat o centura ocolitoare a satuluiNusfalau care urmeaza a fi astfel protejat de importantul trafic generat pe viitor de autostradaBors - Brasov si accesul pe aceasta.Comuna Nusf u

Tabel 12.16

Domenii Disfunctionalitati Prioritati

Circulatie

1. Lipsa unei sosele de centura pentru traficgreu2. Lipsa unui pod rutier pe traseulocolitoarei3. Strazi cu imbracaminte provizorie4. Strazi cu imbracaminte din piatradegradate5. Colmatarea santurilor stradale6. Lipsa trotuarelor

1. Infiintarea unei sosele ocolitoare2. Executarea unui pod rutier pesteBarcau3. Executarea de imbracaminti definitive4. Repararea portiunilor degradate5. Masuri pentru intretinerea santurilor6. Executarea trotuarelor7. Executarea de piste pentru biciclisti


Pagina 291 din 532

7. Lipsa unor piste de biciclistiFondconstruit

1. Stare degradata a dotarilor existente2. Lipsa unui centru comunitar in cartierulde rromi3. Lipsa de terenuri amenajate pentruinvestitii

1. Reparatia capitala a dotarilor existente2. Infiintarea acestui centru3. Infiintarea unui parc pt. servicii de tranzit

Spatiiplantate,agrement,sport

1. Teren de sport nemodernizat2. Lipsa de spatii plantate de protectie3. Aspect neingrijit al malurilor rauluiBarcau

1. Modernizare teren de sport2. Infiintarea de plantatii de protectie3. Infiintarea de parc pe malurile Barcaului

Probleme de mediu

1. Lipsa sistemelor centralizate pentru:- canalizare menajera si statie de epurare- colectarea deseurilor menajere- alimentare cu apa

1. Infiintarea sistemelor centralizate pt:- canalizare menajera si statie de epurare- colectarea deseurilor menajere- definitivarea investitiei - alimentare cuapa

Protejareazonelor

1. Lipsa protectiei intravilanului fata detraseul autostrazii2. Vestigii arheologice neprotejate3. Lipsa zonelor de protectie fata deculoarele tehnice si sanitare4. Starea degradata a castelului Banffy si aparcului5. Zona cu pericol de inundatii partea stangaa str. Garii

1. Infiintare culoar de protectie autostrada2. Figurarea si respectarea normelor deprotectie arheologica3. Infiintarea zonelor de protectie tehnice si sanitare4. Restaurare castel si parc5. Construirea unui dig de protectie

Principalele directii de dezvoltare sunt cele care au fost prevazute in planurile de dezvoltareregionale si judetene ele vizand urmatoarele domenii:Echiparea tehnica a teritoriului

- Realizarea Parcului de servicii de tranzit a localitatii Nusfalau;

- Implementarea sistemului de canalizare apa menajera si statie de epurare (proiectaresi identificare surse de finantare a investitiei);

- Dezvoltarea colectarii selective a deseurilor (finantare aprobata);

- Infiintarea retelei rutiere ocolitoare a satului Nusfalau (proiectare si identificare sursede finantare a investitiei);

- Reabilitarea retelei de drumuri publice de legatura cu teritoriile administrativeinconjuratoare, consolidare si constructie noua de poduri;


Pagina 292 din 532

- valorificarea superioara a potentialului turistic al localitatilor Nusfalau si Bilghez prindiversificarea si ridicarea calitativa a serviciilor oferite si o corecta conservare siprotejare a mediului natural.

Aceasta dezvoltare ar contribui la relansarea economico-sociala a ambelor sate in corelare cuprogramul propriu de dezvoltare.Materializarea programului de dezvoltare ar urma sa fie posibila numai printr-o abordarepozitiva si in echipa din partea tuturor factorilor implicati: investitori locali, primarie,institutii judetene si nu in ultimul rand ministere.Obtinerea unor finantari externe in tandem cu cele locale, constituie cheia rezolvariineajunsurilor existente.In urma analizelor efectuate, elaboratorul P.U.G. apreciaza ca nu exista constrangeri siprezenta unor limite fizice care sa franeze dezvoltarea celor doua localitati. Nu exista pozitiidiferite intre proiectant si beneficiarul documentatiei, primaria Nusfalau.Pentru continuitatea si aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG esteobligatorie intocmirea unor Planuri Urbanistice Zonale pentru terenurile care au instituiteinterdictii temporare de construire. De asemenea se vor comanda Planuri Urbanistice deDetaliu (dupa caz), studii de prefezabilitate, fezabilitate, proiecte tehnice si detalii deexecutie pentru toate obiectivele de utilitate publica mentionate.

12.5. ConcluziiPentru Bazinul Hidrografic Cri uri e recomand , luând în considerare i Strategia Na ionalde Management al Riscului la Inunda ii pe termen mediu i lung, luarea unor ac iunipreventive concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor poten iale generate deinunda ii în vederea cre terii rezisten iei prin rn suri integrate, respectiv prin evitarea construc iei de locuinte i de obiective sociale, culturale i/sau economice în zonele poten ial inundabile, cu prezentarea în documenta iile de urbanism a datelor privindefectele inunda iilor anterioare; adaptarea dezvolt rilor viitoare la condi iile de risc lainundatii.


Pagina 293 din 532

CAPITOLUL 13. ANALIZA CRITICA A CAPACITATILOR DETRANSPORT A DEBITELOR LICHIDE SI SOLIDE DE

CATRE PODURI SI PODETE AMPLASATE PE CURSURILEDE APA, A STARII LOR TEHNICE SI FUNCTIONALE, A

SITUATIEI EROZIUNILOR IN ZONA ACESTORINFRASTRUCTURI. PROPUNERI DE ACTIUNI SI MASURI.

13.1 IntroducereIn categoría podurilor sunt incluse poduri permanente, poduri suspendate, podete, puntipentru pietoni, poduri din beton si conducte.Dupa verificarea dimensiunilor acestor poduri si podete au fost excluse cele care nuinfluenteaza rezultatele modelarii.In continuare sunt descrise cateva aspecte de modelare a podurilor prin softul Mike 11.

Fig. 13.1 Aspecte de modelare a podurilor prin softul Mike 11.


Pagina 294 din 532

Podurile au fost modelate in in Mike 11 printr-un sistem format dintr-o unitate conduct(culvert), folosind un raport adâncime/l time, în asociatie cu o unitate deversor (weir),pentru a reprezenta ocolirea (tranzitarea) podului sau rev rsarea (dep sirea) peste pod.Toate podurile care au o influent semnificativ asupra debitului raului au fost incluse înmodel.

Fig. 13.2 Exemplu de descriere grafica a unui pod cu Mike 11, folosind o unitateconducta

Pentru fiecare eveniment simulat, respectiv probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, afost realizat o analiz hidraulic a podurilor. Aceasta ia în considerare urm toarele criterii:

Dep sirea de c tre ap ,Vitez maxim .


Pagina 295 din 532

13.2 Prezentarea si analizarea capacitatilor de transport a podurilor.

13.2.1. Raul Barc u

Fig. 13.3 - Poduri analizate pe r. Barc u


Pagina 296 din 532

Tabel 13.1 Lista podurilor analizate pe r.Barc u

ID NrPod Profil Tip POINT_X POINT_Y1 BA 1 11 conducata 264914.5 642925.62 BA 2 21 CF 266684.8 642502.73 BA 3 29 rutier 268608.9 642026.54 BA 4 58 rutier 272415.0 641164.95 BA 5 76 rutier 275418.2 641220.26 BA 6 133 rutier 283090.7 643322.37 BA 7 133 rutier 287144.2 644674.48 BA 8 133 rutier 287147.7 644693.6

10 BA 9 261 rutier 291868.8 647960.811 BA 10 302 pietonal 294320.5 649850.112 BA 12 394a CF 298334.1 652004.413 BA 11 390a CF 297741.0 651458.314 BA 12 396a CF 298403.1 652160.615 BA 13 399a rutier 298472.5 652228.516 BA 14 445 pietonal 302638.9 650580.717 BA 15 465 rutier 303577.1 649683.718 BA 16 493 rutier 305006.0 648342.619 BA 17 528 rutier 308262.1 648331.520 BA 18 556 rutier 312157.9 648233.321 BA 19 570 rutier 313937.3 647775.622 BA 20 613 rutier 315009.5 643767.423 BA 21 628 rutier 314856.5 642879.924 BA 22 638 CF 314890.5 642282.225 BA 23 645 rutier 314672.5 641873.226 BA 24 670 rutier 313473.8 641265.227 BA 25 baraj 313093.7 641307.128 BA 26 746 rutier 314711.8 638389.829 BA 27 755 rutier 315984.5 638492.130 BA 28 772 CF 317083.6 638774.231 BA 29 784 rutier 318101.0 639051.232 BA 30 789 rutier 318873.1 638965.633 BA 31 834 rutier 323007.5 638485.934 BA 32 856 cf 324133.5 637490.935 BA 33 860 pietonal 325411.1 636825.736 BA 34 879 rutier 326224.5 636153.937 BA 35 886 rutier 326514.2 635712.338 BA 36 893 rutier 326822.7 635327.839 BA 37 893 pietonal 326834.7 635301.740 BA 38 898 pietonal 326807.3 634793.641 BA 39 936 rutier 327701.5 631227.642 BA 40 945 rutier 328438.8 630832.143 BA 41 951 rutier 328679.5 630510.244 BA 42 960 rutier 328800.5 629543.646 BA 43 978 rutier 328692.7 627836.047 BA 44 981 rutier 328635.8 627624.748 BA 45 983 rutier 328521.8 627399.649 BA 46 990 rutier 328150.2 627054.450 BA 47 1001 rutier 327716.1 626455.451 BA 48 1005 rutier 327282.2 626396.152 BA 49 1006 pietonal 327261.1 626319.053 BA 50 1025 rutier 325739.4 625405.555 BA 50 1025 rutier 325221.0 625136.956 BA 51 1076 rutier 326885.6 622983.057 BA 52 1090 rutier 327888.8 621687.658 BA 53 1138 rutier 331078.7 618439.8


Pagina 297 din 532

13.2.2. Râul Cri ul Alb

Fig. 13.4 - Poduri analizate pe r. Cri ul Alb


Pagina 298 din 532

Tabel 13.3 Lista podurilor analizate pe r.Cri ul AlbPRIMARYIND Numar_pod ID1 POINT_X POINT_Y

3 CA 28 1 336825.3 535664.64 CA 27 2 338864.8 535183.15 CA 26 3 339149.8 535013.86 CA 25 4 338658.5 531620.07 CA 24 5 338576.8 531486.48 CA 23 6 338565.1 531212.49 CA 21 7 338081.1 530465.8

10 CA 20 8 338074.1 529931.311 CA 19 9 338286.6 529219.412 CA 22 10 338135.6 530582.413 CA 18 11 338409.7 529080.914 CA 17 12 338732.1 528069.115 CA 16 13 338714.0 526836.016 CA 15 14 338731.4 526704.818 CA 14 15 338610.9 526300.419 CA 13 16 338595.2 525915.320 CA 12 17 338565.4 525288.821 CA 11 18 338832.1 524728.022 CA 10 19 339122.7 524345.323 CA 9 20 339243.7 523350.924 CA 8 21 339305.9 523236.925 CA 7 22 337816.1 522740.326 CA 6 23 337354.6 522234.627 CA 5 24 337159.1 521859.028 CA 4 25 335521.6 520361.129 CA 3 26 335584.0 520299.430 CA 2 27 335659.2 519547.731 CA 1 28 335566.4 519314.635 CA 31 29 220498.5 575351.636 CA 32 30 232473.5 563641.737 CA 33 31 233436.7 562709.138 CA 35 32 258840.4 552761.339 CA 36 33 266767.1 552302.740 CA 37 34 277106.1 546517.341 CA 38 35 279220.1 542876.742 CA 39 36 264506.0 552342.943 CA 40 37 273717.3 548624.844 CA 41 38 275104.1 547021.745 CA 42 39 280823.8 541179.346 CA 34 40 250957.0 552940.047 CA 43 41 283084.4 537238.048 CA 44 42 292244.0 535885.949 CA 45 43 310862.9 532921.850 CA 46 44 314863.9 523533.351 CA 47 45 314714.4 522275.852 CA 48 46 283568.3 537487.453 CA 49 47 288439.0 537604.154 CA 50 48 295340.2 534281.555 CA 51 49 295387.5 534251.0


Pagina 299 din 532

56 CA 52 50 295860.2 533717.757 CA 53 51 299938.3 535364.658 CA 54 52 301681.3 535618.659 CA 55 53 305612.6 533824.560 CA 56 54 309308.9 534808.161 CA 57 55 311400.3 532871.762 CA 58 56 311734.1 531838.763 CA 59 57 312026.0 530565.164 CA 60 58 312183.5 530126.365 CA 61 59 312013.6 527776.266 CA 62 60 312931.6 526134.767 CA 63 61 315155.1 523088.868 CA 64 62 314797.2 522308.669 CA 65 63 314703.6 522278.070 CA 66 64 315305.3 521656.971 CA 67 65 316243.9 521415.272 CA 68 66 317385.8 522171.773 CA 69 67 318060.5 522734.674 CA 70 68 319545.6 522851.275 CA 71 69 321229.4 523278.276 CA 72 70 323969.0 522375.577 CA 73 71 327697.7 521405.478 CA 74 72 328301.6 519158.779 CA 75 73 329655.7 516863.180 CA 76 74 332633.5 515628.081 CA 77 75 333207.2 515717.582 CA 79 76 333983.1 515509.083 CA 78 77 333644.6 515516.084 CA 80 78 334863.2 515905.985 CA 81 79 335057.7 516237.886 CA 82 80 323329.4 522814.187 CA 83 81 326464.3 521820.688 CA 84 82 329267.6 517346.989 CA 85 83 329315.3 517293.290 CA 86 84 330998.8 516319.891 CA 87 85 332182.1 515765.692 CA 88 86 334672.0 515726.493 CA 89 87 256508.1 552389.494 CA 90 88 257314.6 552322.895 CA 91 89 258516.1 552484.697 CA 92 90 295189.6 534334.998 CA 93 91 307258.9 534068.3

101 CA 94 92 329875.4 516412.8102 CA 95 93 333451.9 515579.8103 CA 96 94 333566.5 515547.1104 CA 97 95 335499.7 517726.1107 CA 98 96 335497.1 518937.6110 CA 99 97 336404.7 520876.9111 CA 100 98 339151.3 524349.2115 CA 29 99 338777.7 527430.5117 CA 101 100 339588.8 533758.5118 CA 102 101 338876.9 527767.0121 CA 103 102 340298.0 523069.1126 CA 30 103 338593.4 528806.2


Pagina 300 din 532

13.2.3. Raul Cri ul Negru

Fig. 13. 5 Poduri analizate pe r. Cri ul Negru


Pagina 301 din 532

Tabel 13.5 Lista podurilor analizate pe r.Cri ul Negru

ReleveuPod ID4 Numar_pod POINT_X POINT_YReleveu_CN_afluenti_1 1 CN 76 229126.4 580496.8Releveu_CN_afluenti_2 2 CN 77 248673.8 578486.4Releveu_CN_afluenti_4 3 CN 79 288199.4 578890.0Releveu_CN_afluenti_5 4 CN 80 297582.9 576173.7Releveu_CN_afluenti_6 5 CN 81 298535.4 573597.6Releveu_CN_afluenti_7 6 CN 82 318051.6 554025.4Releveu_CN_afluenti_8 7 CN 83 318307.1 554040.3Releveu_CN_afluenti_9 8 CN 84 318563.6 554112.5Releveu_CN_afluenti_10 9 CN 85 318593.3 554120.4Releveu_CN_afluenti_13 10 CN 88 278878.8 580438.4Releveu_CN_afluenti_14 11 CN 89 320367.2 553553.1Releveu_CN_afluenti_16 12 CN 90 318914.7 554324.2Releveu_CN_afluenti_3 13 CN 78 318998.7 554316.9Releveu_CN_afluenti_11 14 CN 86 319101.2 554289.5Releveu_CN_afluenti_12 15 CN 87 319340.2 554199.6Releveu_Crisul_Negru_62 16 CN 74 235486.9 576796.7Releveu_Crisul_Negru_40 17 CN 57 279604.0 580828.5Releveu_Crisul_Negru_41 18 CN 58 298631.9 573988.9Releveu_Crisul_Negru_44 19 CN 61 310728.7 551366.7Releveu_Crisul_Negru_4 22 CN 43 311248.2 550876.5Releveu_Crisul_Negru_5 23 CN 44 311339.8 550835.9Releveu_Crisul_Negru_7 24 CN 45 312825.0 551681.0Releveu_Crisul_Negru_8 25 CN 46 313977.3 552521.7Releveu_Crisul_Negru_9 26 CN 47 314081.9 552581.9Releveu_Crisul_Negru_10 27 CN 48 314619.6 552748.6Releveu_Crisul_Negru_50 28 CN 66 319018.6 554282.1Releveu_Crisul_Negru_58 29 CN 70 305364.8 558789.0Releveu_Crisul_Negru_60 30 CN 72 233564.8 575565.0Releveu_Crisul_Negru_56 31 CN 69 233564.0 575535.9Releveu_Crisul_Negru_63 32 CN 75 236481.9 576690.5Releveu_Crisul_Negru_42 33 CN 59 309273.8 552562.9Releveu_Crisul_Negru_45 35 CN 62 311422.8 550787.2Releveu_Crisul_Negru_46 36 CN 63 311733.6 550596.4Releveu_Crisul_Negru_47 37 CN 64 314493.9 552689.4Releveu_Crisul_Negru_48 38 CN 65 318840.6 554239.0Releveu_Crisul_Negru_26 39 CN 50 319103.6 554264.4Releveu_Crisul_Negru_51 41 CN 67 320442.7 553478.6Releveu_Crisul_Negru_52 42 CN 68 320483.2 553377.5Releveu_Crisul_Negru_27 44 CN 51 319984.9 553798.8Releveu_Crisul_Negru_29 45 CN 52 316676.9 553671.7Releveu_Crisul_Negru_33 48 CN 53 310570.6 551533.1Releveu_Crisul_Negru_34 49 CN 54 309955.6 552008.5Releveu_Crisul_Negru_59 50 CN 71 305578.4 558294.5Releveu_Crisul_Negru_43 51 CN 60 305647.1 558454.6Releveu_Crisul_Negru_35 52 CN 55 285328.7 578661.7Releveu_Crisul_Negru_36 53 CN 56 281676.5 579795.9Releveu_Crisul_Negru_61 54 CN 73 314320.0 552636.3Releveu_Crisul_Negru_11 58 CN 49 315073.7 552691.0Lazuri de Beius - Izbuc 1 59 CN 1 303149.6 568461.6Lazuri de Beius - Izbuc 10 60 CN 10 308234.9 553298.2Lazuri de Beius - Izbuc 12 61 CN 12 307198.8 554428.3


Pagina 302 din 532

Lazuri de Beius - Izbuc 13 62 CN 13 306901.2 554623.6Lazuri de Beius - Izbuc 14 63 CN 14 306756.9 554783.0Lazuri de Beius - Izbuc 15 64 CN 15 306441.9 555226.4Lazuri de Beius - Izbuc 16 65 CN 16 306338.2 555388.8Lazuri de Beius - Izbuc 17 66 CN 17 306241.1 555805.9Lazuri de Beius - Izbuc 18 67 CN 18 306296.1 555554.4Lazuri de Beius - Izbuc 19 68 CN 19 306311.4 555492.7Lazuri de Beius - Izbuc 2 69 CN 2 304131.3 564913.4Lazuri de Beius - Izbuc 20 70 CN 20 307576.3 553508.6Lazuri de Beius - Izbuc 11 71 CN 11 307720.6 553469.8Lazuri de Beius - Izbuc 21 72 CN 21 307736.6 553462.5Lazuri de Beius - Izbuc 22 73 CN 22 306128.9 556256.6Lazuri de Beius - Izbuc 3 74 CN 3 303645.3 566995.6Lazuri de Beius - Izbuc 4 75 CN 4 302584.5 569225.6Lazuri de Beius - Izbuc 5 76 CN 5 306122.3 556278.8Lazuri de Beius - Izbuc 6 77 CN 6 306210.4 555983.7Lazuri de Beius - Izbuc 7 78 CN 7 305166.7 561075.4Lazuri de Beius - Izbuc 8 79 CN 8 304826.3 561693.8Lazuri de Beius - Izbuc 9 80 CN 9 304670.5 562625.5Rapa_Lazuri de beius 1 81 CN 23 301275.8 571236.7Rapa_Lazuri de beius 10 82 CN 32 296938.6 576781.3Rapa_Lazuri de beius 11 83 CN 33 278343.4 585632.7Rapa_Lazuri de beius 12 84 CN 34 278661.1 582638.6Rapa_Lazuri de beius 13 85 CN 35 287452.5 579173.8Rapa_Lazuri de beius 14 86 CN 36 276898.3 587672.5Rapa_Lazuri de beius 15 87 CN 37 279592.3 580824.1Rapa_Lazuri de beius 16 88 CN 38 282183.6 579563.6Rapa_Lazuri de beius 17 89 CN 39 273066.1 589934.9Rapa_Lazuri de beius 2 90 CN 24 302043.7 570086.7Rapa_Lazuri de beius 3 91 CN 25 284903.2 579040.1Rapa_Lazuri de beius 4 92 CN 26 292014.4 578741.1Rapa_Lazuri de beius 5 93 CN 27 277837.4 586895.7Rapa_Lazuri de beius 6 94 CN 28 290698.5 579967.2Rapa_Lazuri de beius 7 95 CN 29 299636.2 572275.0Rapa_Lazuri de beius 8 96 CN 30 298615.8 574033.4Rapa_Lazuri de beius 9 97 CN 31 296967.9 576743.6Tamasda Rapa 3 98 CN 42 258103.3 585215.6Tamasda Rapa 2 99 CN 41 265915.3 589973.6Tamasda Rapa 1 100 CN 40 254648.8 581850.3


Pagina 303 din 532

CAPITOLUL 14 – STABILIREA RISCULUI SOCIAL ACCEPTAT LAINUNDATII PENTRU LOCALITATI, OBIECTIVE SOCIO-

ECONOMICE, TERENURI AGRICOLE, OBIECTIVE SPECIALE SAUGRADUL DE PROTECTIE ADECVAT ACESTOR RECEPTORI DE

RISC

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documenta iei "Planul pentru prevenirea,protec ia si diminuarea efectelor inunda iilor in bazinul hidrografic Crisuri" al 14-lea capitolîl reprezint stabilirea riscului social acceptat la inundatii pentru diversii receptori de risc siare la baza analiza obiectivelor specifice ale Strategiei Nationale de Management alRiscului la Inundatii pe termen mediu si lung.

Obiectivele economice ale Strategiei cuprind:- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inunda ii

pentru zonele populate, obiectivele economice i bunuri - obiectivul pe termen lung esteasigurarea protec iei localit ilor pentru viituri cu probabilit i de dep ire cuprinse între 1%i 0,1%, diferen iat în func ie de rangul localit ilor, în condi iile aplic rii unor criterii

tehnico-economice, sociale i de mediu (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbanedezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie – cupeste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite) si 10% pentru zonele agricole fara locuintesau bunuri sociale si economice importante;

- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inunda iipentru infrastructurile existente;

- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inunda iipentru terenurile agricole cultivate;

- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inunda ii isuri de protec ie local în zonele populate;

- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin intermediul unor metode deproiectare i sisteme de protec ie adaptate pentru infrastructura existent i viitoare;

- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin controlarea utiliz rii terenurilor,promovarea agriculturii cu vulnerabilitate sc zut în zonele expuse la inunda ii i sisteme deprotec ie, acolo unde sunt pe deplin justificate, în zonele agricole.

Obiectivele sociale ale Strategiei sunt:- informarea, consultarea i participarea popula iei expuse cu privire la strategia i planul

de gestionare a riscului la inunda ii, precum i la planul de ac iune aferent;- prevenirea i minimizarea riscului la inunda ii pentru popula ie i comunit ile umane;

asigurarea securit ii popula iei localit ilor aflate în zonele inundabile/cu risc ridicat lainunda ii, la evenimente cu o perioad de revenire de cel pu in o dat la o sut de ani;


Pagina 304 din 532

- reducerea riscului la inunda ii pentru comunit ile umane, prin intermediul unei maibune preg tiri, prognoz rii i avertiz rii mai bune a inunda iilor, asisten ei în timpulproducerii situa iilor de urgen i pentru revenirea la condi ii sigure i normale, str mut rii,dac este necesar etc.;

- prevenirea i diminuarea riscului la inunda ii pentru bunurile publice (spitale, colietc.), infrastructura vital (re ele de alimentare cu ap , gaze, energie electric etc.), utilit ilepublice, amenaj rile publice i zonele de agrement;

- prevenirea apari iei bolilor infec ioase (cazuri izolate de epidemii) datorate ingestieisau contactului cu apa nepotabil (boala diareic acut , dizenteria, febra tifoid etc.) sau cualimente contaminate, precum i prevenirea îmboln virilor popula iei ca urmare a expuneriila polu ri datorate inunda iilor;

- prevenirea epizootiilor la animale;- asigurarea accesului la infrastructura important (drumuri, c i ferate) i c tre zone

sigure în timpul inunda iilor;- asigurarea accesului la infrastructurile critice (sursele i sistemele de alimentare cu ap ,

gaze, energie, poduri, pode e, pun i, aeroporturi, spitale, coli, lucr rile de protec ie apopula iei etc.) în timpul desf ur rii fenomenului de inunda ii;

- evacuarea i asigurarea condi iilor necesare supravie uirii.

14.1. Raul Barcau

Pe sectorul raului Barcau, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cuprobabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele StrategieiNationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protec iei localit ilor,a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2%pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cudezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zoneleagricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca vor fiafectate de inundatii un numar de 9 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori,nicio localitate aflata intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca. 750 hateren arabil.

In tabelul urmator se prezinta lista localitatilor ce vor fi afectate de inundatii in cazul unordebite cu diferite probabilitati de aparitie, in functie de rangul acestora, precum si numarul decase aferent.


Pagina 305 din 532

Tabel 14.1

Nr.crt. Localitatea

Nr. caseposibilafectate

1 Valcau de Jos 302 Boghis 203 Nusfalau 04 Ip 105 Marca 226 Balc 207 Abram 168 Marghita 79 Ciuhoi 55

14.2. Raul Crisul Alb

In cazul sectorului raului Crisul Alb, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelorcu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectiveleStrategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protec ieilocalit ilor, a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentrumetropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentruzonele urbane cu dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10%pentru zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constataca 19 localitati si cca. 2800 de case vor fi afectate de inundatii.

Trebuie mentionat ca din cele 19 localitati, niciuna nu se afla intr-o zona urbana dezvoltatasau cu dezvoltare medie.

De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% - gradul social acceptatpentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 4200 ha.

Lista localitatilor ce vor fi afectate se prezinta in tabelul urmator.


Pagina 306 din 532

Tabel 14.2

Nr.crt. Localitatea


1 Blajeni 182 Baia de Cris 243 Brad 8414 Buces 655 Criscior 2896 Halmagiu 227 Plescuta 38 Ribita 49 Vata de Jos 55

10 Almas 411 Barsa 812 Bocsig 17013 Buteni 214 Dieci 815 Gurahont 6016 Ineu 94117 Chisineu Cris 10318 Sicula 119 Pilu 180

14.3. Raul Crisul Negru

Pe sectorul raului Crisul Negru, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cuprobabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele StrategieiNationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protec iei localit ilor,a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2%pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cudezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zoneleagricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca vor fiafectate de inundatii un numar de 22 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori,nicio localitate aflata intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca. 4700 hateren arabil.

In tabelul urmator se prezinta lista localitatilor ce vor fi afectate de inundatii in cazul unordebite cu diferite probabilitati de aparitie, in functie de rangul acestora, precum si numarul decase aferent.


Pagina 307 din 532

Tabel 14.3

Nr.crt. Localitatea


1 Avram Iancu 3152 Batar 13 Ciumeghiu 6614 Misca 3385 Zerind 1126 Carpinet 607 Cristioru de Jos 538 Lunca 199 Vascau 124

10 Beius 16111 Draganesti 3912 Lazuri de Beius 1913 Lunca 13914 Rieni 2515 Tarcaia 1816 Capalna 26817 Cociuba Mare 11618 Finis 2819 Pocola 2920 Soimi 5521 Tinca 25622 Uileacu de Beius 98

14.4. Raul Crisul Repede

In cazul sectorului raului Crisul Repede, in urma analizei suprafetelor inundate in cazuldebitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cuobiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurariiprotec iei localit ilor, a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1%pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5%pentru zonele urbane cu dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonelelocuite, 10% pentru zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante)se constata ca 13 localitati si cca. 3800 de case vor fi afectate de inundatii.

Din cele 13 localitati posibil afectate de inundatii, Oradea este singura localitate care se aflaintr-o zona urbana dezvoltata.


Pagina 308 din 532

De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% - gradul social acceptatpentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 110 ha.

Lista localitatilor ce vor fi afectate se prezinta in tabelul urmator.

Tabel 14.4

Nr.crt. Localitatea


1 Poieni 532 Ciucea 183 Negreni 434 Bulz 365 Bratca 726 Suncuius 637 Vadu Crisului 168 Auseu 09 Alesd 69

10 Tileagd 011 Osorhei 11612 Oradea 296813 Girisu de Cris 412


Pagina 309 din 532

CAPITOLUL 15 EVALUAREA RISCULUI LA INUNDA IIPROVOCATE DE VIITURI RAPIDE. IDENTIFICAREA CURSURILORDE AP PE CARE SE PRODUC VIITURI RAPIDE. REGIONALIZ RI

CARACTERISTICE. LOCALIT I I POPULA IE EXPUSRISCULUI VIITURILOR RAPIDE. ISTORIC

O viitura produs de ploi toren iale poate fi considerat rapid atunci când sunt îndepliniteurm toarele condi ii:- suprafa a bazinului de recep ie este cuprins între câ iva km2 i 200 km2;- timpul de concentrare este mai mic de 6 ore;- durata ploii toren iale este de maxim 3 ore;- viitura este generat de o precipita ie toren ial care dep te 100 l/m2.

Elementele care favorizeaz producerea viiturilor rapide pot fi grupate în:a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului i re elei hidrografice:

- suprafa a bazinului,- forma bazinului,- panta versan ilor,- panta râului principal,- densitatea re elei de drenaj,- gradul de împ durire,- utilizarea terenului,- textura solului,- capacitatea de înmagazinare a coloanei de sol.

b) Factori agravan i (naturali i antropici)- naturali (umiditatea ini ial a solului din bazin, friabilitatea rocilor),- antropici (lipsa m surilor antierozionale i de corectare a forma iunilor toren iale,desp duririle excesive, practice agricole neadecvate).

În urma analizei raport rii transmise de Administra ia Bazinal de Ap Cri uri c treInstitutul Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor (I.N.H.G.A.) i Administra iaNa ional „Apele Române” (A.N.A.R.) cu privire la evaluarea preliminar a riscului lainunda ii în conformitate cu cerin ele de raportare pentru Statele Membre a Directivei2007/60/CE privind evaluarea i managementul riscului la inunda ii se constat c pesuprafa a bazinului hidrografic ce prezint interes nu s-a înregistrat nicio viitur rapid .


Pagina 310 din 532

CAPITOLUL 16 - EVALUAREA PRELIMINAR A RISCULUILA INUNDA II PROVOCATE DE REV RSAREA

CURSURILOR MARI DE AP . STAREA CURENT ,CALIBRARE I M SURI VIITOARE. IMPACTUL LOR.

16.1. IntroducereSituat în partea de vest a României, bazinul hidrografic al Cri urilor este m rginit la nord inord-est de bazinul Some ului, la est i sud de bazinul Mure ului, iar la vest de frontiera cuRepublica Ungar .În ce prive te teritoriul administrativ, bazinul hidrografic Cri uri cuprinde aproape integraljude ul Bihor, precum i p rti din jude ele: Satu-Mare, S laj, Cluj, Hunedoara i Arad.Bazinul Cri urilor este încadrat între 46°03’ i 47°40’ latitudine nordic i 21°15’ i 23°10’longitudine estic , incluzând urm toarele râuri principale: Cri ul Alb, Cri ul Negru, Cri ulRepede, Barc ul i Ierul, care se unesc pe teritoriul Ungariei, formând un singur curs ceconflueaz cu Tisa.Suprafa a total a bazinului Cri urilor este de 25.537 km2, din care 14.860 km2 pe teritoriulRomâniei (6,3% din suprafa a rii), repartiza i astfel pe bazine hidrografice: Cri ul Alb 4240km2, Cri ul Negru 4237 km2, Cri ul Repede 2986 km2, Barc u 2005 km2, Ier 1392 km2.Bazinul hidrografic Cri uri cuprinde un num r de 365 cursuri de ap codificate, lungimeare elei hidrografice fiind de 5785 km, ceea ce reprezint 7,3% din lungimea total a re eleihidrografice a rii.

16.2. Starea curent i impactul provocat de inunda ii în bazinul hidrografic Cri uri.Suprafa e, popula ie afectat , localit i, locuin eIn acest capitol se va prezenta sub forma de sintez (vezi detalii în cap. 11), modul în careinunda iile, de probabilit i de dep sire: 0.1%, 1%, 5% i 10% afecteaz terenurile ilocalit ile aferente din bazinul Cri uri.


Pagina 311 din 532

16.2.1 Raul Barc u.Conform datelor din tabelul 16.1.1 suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 2015 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 13298 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, pasuni, cur i i construc ii i lunci de râu.In anexa nr. 1 sunt prezentate pentru localit tile din bazinul hidrografic Barc u, pentruprobabilit ile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate peurm toarele categorii de folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu ituf ri , cât i num rul de gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calculaconsiderând o medie de 2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) încazul jude elor Bihor i S laj.


Pagina 312 din 532

Tabel 16.1.1 Suprafete totale de teren, pe raul Barc u, repartizate pe diverse folosin e aleterenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris0.1% 13297.9 748.5 6343.9 20.0 1.3 5107.5 262.3 330.7 189.91% 5885.7 288.1 2833.4 4.9 0.8 2189.2 86.5 221.3 90.95% 2999.3 157.7 1249.6 1.4 0.4 1202.8 65.7 201.3 75.0

10% 2015.4 84.9 750.9 1.3 0.3 854.7 27.3 193.7 67.0

Probabilitate Suprafata-ha curti, constr-ha

Folosinta teren -ha

Numarul total al caselor afectate de inundatii pe râul Barc u variaz de la peste 20 de case,pentru probabilitatea de 10%, la peste 1060 de case pentru probabilitatea de 0.1% .

16.2.2 Râul Cri ul AlbConform datelor din tabelul 16.1.2. suprafata inundata la probabilitatile de depasire 0.1%,1%, 5% si 10% variaza de la 7209.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 28232.7 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%.Cele mai insemnate suprafete inundate apartin urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, curti siconstructii.In anexa nr. 2 sunt prezentate pentru principalele localitati situate în b.h. Cri ul Alb pentruprobabilitatile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atat suprafetele inundate defalcate peurmatoarele categorii de folosinta: curti si zone construite, terenuri neproductive, lunca rau situfaris, cat si numarul de gospodarii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calculaconsiderând o medie de 2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) încazul jude elor Arad i Hunedoara.

Tabel nr. 16.1.2 Suprafete totale de teren, pe afluen ii raului Cri ul Alb, repartizate pediverse folosinte a terenului, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%, 1%,

5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 28232.7 1421.5 18639.1 35.6 10.6 5565.4 673.1 720.6 1166.71.0 16739.4 878.4 10200.9 0.1 6.8 3671.7 225.8 696.5 1059.35.0 8944.7 220.3 4976.8 - 3.6 1910.4 174.4 693.4 965.7

10.0 7209.2 161.9 4269.7 - 2.8 1000.2 161.2 689.9 923.6


Suprafataafectata -

hap%

16.2.3 Râul Cri ul Negru

Conform datelor din tabelul 16.1.3. suprafata inundata la probabilitatile de depasire 0.1%,1%, 5% si 10% variaza de la 7871.7 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 47721.7 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%.


Pagina 313 din 532

Cele mai insemnate suprafete inundate apartin urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, curti siconstructii, p duri.In anexa nr. 3 sunt prezentate pentru principalele localitati situate în b.h. Cri ul Negru pentruprobabilitatile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atat suprafetele inundate defalcate peurmatoarele categorii de folosinta: curti si zone construite, terenuri neproductive, lunca rau situfaris, cat si numarul de gospodarii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calculaconsiderând o medie de 2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) încazul jude elui Bihor.

Tabel nr. 16.1.3 Suprafete totale de teren, pe afluen ii raului Cri ul Negru, repartizate pediverse folosinte a terenului, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%, 1%,

5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0.1 47721.7 2505.9 34579.8 36.1 263.4 7124.8 1322.0 956.8 832.31.0 26063.7 1436.4 17863.3 2.3 129.7 4365.5 833.8 660.7 772.05.0 11830.2 362.4 7602.7 0.5 1.5 2051.3 507.2 655.6 649.0

10.0 7871.7 161.1 4720.3 0.4 1.2 1450.0 298.9 647.2 591.6


ha

Suprafataafectata -

hap%

16.2.4 Raul Cri ul Repede.Conform datelor din tabelul 16.1.4. suprafa a inundat la probabilit ile de dep ire 0.1%,1%, 5% i 10% variaz de la 1713.3 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 8182.5 ha, pentruprobabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii:arabil, cur i i construc ii, pasuni i lunci de râu.In anexa nr. 4 sunt prezentate pentru localit tile din bazinul hidrografic Cri ul Repede pentruprobabilit ile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafe ele inundate defalcate peurm toarele categorii de folosin a: cur i i zone construite, terenuri neproductive, lunca râu ituf ri , cât i num rul de gospod rii inundate. Num rul de locuitori afecta i se poate calculaconsiderând o medie de 2.7 persoane/gospod rie, conform ultimului recens mânt (2011) încazul jude elor Bihor i Cluj.

Tabel nr. 16.1.4. Suprafete totale de teren, pe raul Cri ul Repede, repartizate pe diversefolosin e ale terenului, afectate de inunda iile de probabilit i de dep ire 0.1%, 1%, 5% si

10%.



curti,constr -

Folosinta teren -ha


Pagina 314 din 532

Numarul total al caselor afectate de inundatii pe râul Cri ul Repede variaz de la peste 40de case, pentru probabilitatea de 10%, la peste 4240 de case pentru probabilitatea de0.1% .

16.3. Pagube potentiale economice.Impactul monetar (vezi Tab. 16.3.1), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pecursul principal al Barc ului, a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectiveloreconomice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 2.3 mil.lei la inundatii deprobabilitatea de 10% i la peste 36 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%

Tabel 16.3.1 Pagube poten iale pe sectorul râului Barc u


terenuri TOTAL

1 0.1 6343.9 5107.5 262.3 211.2 11924.9 1067 36,3692 1 2833.4 2189.2 86.5 96.6 5205.7 194 10,7623 5 1249.6 1202.8 65.7 76.8 2594.8 69 4,4254 10 750.9 854.7 27.3 68.5 1701.5 26 2,359


(mii lei)p%

Barcau

Gosp(buc)


-4000

0

4000

8000

12000

16000

20000

24000

28000

32000

36000

40000

0.1 1 10

PAG

UBA

(MII

LEI)

p (%)

Râul Barc uDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)



Fig. 16.2.1 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a viiturilorpe raul Barcau.

Impactul (vezi Tab. 16.3.2), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Cri ul Alb,a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectivelor economice, a drumurilor i podurilorse ridic la peste 27 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 134 mil.lei lainundatii de probabilitatea de 0,1%.


Pagina 315 din 532

Tabel 16.3.2 Pagube potentiale pe r. Cri ul Alb


terenuri TOTAL

1 0.1 18639.1 5565.4 673.1 1212.9 26090.6 4579 134,8712 1 10200.9 3671.7 225.8 1066.2 15164.5 2800 79,5163 5 4976.8 1910.4 174.4 969.4 8031.0 1116 33,9434 10 4269.7 1000.2 161.2 926.4 6357.4 876 27,541


(mii lei)p%

C_Alb

Gosp(buc)


0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

110000

120000

130000

140000

150000

0.1 1 10

PAG

UBA

(M

II LE

I)

p (%)

Râul Crisul AlbDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)



Fig. 16.2.2 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a viiturilorpe r. Cri ul Alb

Impactul (vezi Tab. 16.3.3), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Cri ulNegru, a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectivelor economice, a drumurilor ipodurilor se ridic la peste 15 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 200mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%

Tabel 16.3.3. Pagube potentiale pe r. Cri ul Negru


terenuri TOTAL

1 0.1 34579.8 7124.8 1322.0 1131.9 44158.5 5957 200,9782 1 17863.3 4365.5 833.8 904.0 23966.7 3455 111,1493 5 7602.7 2051.3 507.2 651.0 10812.2 1009 38,3534 10 4720.3 1450.0 298.9 593.2 7062.4 185 15,248


(mii lei)p%

Cris Negru

Gosp(buc)



Pagina 316 din 532

0100002000030000400005000060000700008000090000

100000110000120000130000140000150000160000170000180000190000200000210000220000

0.1 1 10

PAG

UBA

(M

II LE

I)

p (%)

Râul Crisul NegruDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)



Fig. 16.2.3 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a viiturilorpe r. Cri ul Negru

Impactul (vezi Tab. 16.3.4.), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Cri ulRepede, a terenurilor, a gospod riilor popula iei, a obiectivelor economice, a drumurilor ipodurilor se ridic la peste 0.3 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 81mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%.

Tabel 16.3.4. Pagube potentiale pe r. Cri ul Repede


terenuri TOTAL

1 0.1 2990.3 1414.3 144.5 474.8 5023.9 3803 81,1642 1 1890.8 1175.3 123.2 376.8 3566.1 2011 43,6843 5 397.0 610.4 95.0 299.6 1402.0 326 7,3054 10 111.2 482.6 65.9 234.2 893.9 - 274


(mii lei)p%

Cris Repede

Gosp(buc)


-10000

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

0.1 1 10

PAG

UBA

(M

II LE

I)

p (%)

Râul Crisul RepedeDependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)



Fig. 16.2.4. Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a viiturilorpe r. Cri ul Repede


Pagina 317 din 532


Pagina 318 din 532

16. 4. ConcluziiIn bazinul hidrografic Cri uri în decursul ultimilor 35 ani (1970-2004) pe principalele cursuride ape, s-au înregistrat mai multe viituri însemnate cu efecte importante asupra vie iipopula iei i activit ii economice :

Viiturile mari din perioada de var cauzate de ploi frontale cu intensitate i durat mares-au petrecut în anii 1970/iunie, 1974/iulie, 1980/iulie în bazinul hidrografic al Cri uluiNegru, în iunie 1997 pe Râul Barc u ;Viituri de origine mixt , ploaie, topire z pad i cre terea brusc a temperaturii aerului afost inregistrat în martie 1981 i decembrie 1995 pe Cri ul Negru i pe Cri ul Repede,martie 2000 i aprilie 2001 pe Cri ul Alb.

Pe Cri ul Repede amploarea viiturilor a sc zut considerabil în urma amenaj rii hidrotehnicecomplexe începând din anul 1974, când s-a dat în exploatare acumularea Le u de pe râul Iad,iar în 1989 au fost date în exploatare acumul rile Luga u i Tileagd, amplasate pe Cri ulRepede, care pe lâng rolul energetic, îndeplinesc un rol însemnat i în ap rarea împotrivainunda iilor.Ca o concluzie general , ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate cu ocaziaprezentului contract, în leg tur cu riscul la inunda ii în b.h. Cri uri, se poate spune c :

În b.h. Barc u:Peste 1060 de gospod rii sunt expuse riscului la inunda ii (la viituri mai mari de0.1%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inunda ii;Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putinesuprafete sunt vizate (750 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresivabandonate sau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil (pajisti, livezi);Vitezele mari ale apei la inunda ii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziuneamalurilor râurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.

În leg tur cu riscul la inundatii în b.h.Cri ul Alb, se poate men iona:Peste 800 de gospodarii (la viituri mai mari de 1%), sunt expuse riscului la inundatii,multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafe e suntvizate (peste 10000 ha la viituri de asigurare 1%);

În leg tur cu riscul la inundatii în b.h.Cri ul Negru, se poate men iona:Peste 1000 de gospod rii sunt expuse riscului la inunda ii (la viituri mai mari de 1%),multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inunda ii;Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafe e suntvizate (peste 10000 ha);Vitezele mari ale apei la inunda ii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziuneamalurilor râurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.


Pagina 319 din 532

În leg tur cu riscul la inundatii de-a lungul Cri ului Repede, se poate men iona:Peste 2300 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului lainundatii, multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putinesuprafete sunt vizate (111 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresivabandonate sau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil (pajisti, livezi);


Pagina 320 din 532

CAPITOLUL 17 – IERARHIZAREA SUBBAZINELOR COMPONENTEALE BAZINULUI HIDROGRAFIC CRISURI DIN PUNCT DE

VEDERE AL RISCULUI LA INUNDATII

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documenta iei "Planul pentru prevenirea,protec ia si diminuarea efectelor inunda iilor in bazinul hidrografic Cri uri" al 17-lea capitolîl reprezint ierarhizarea, din punct de vedere al riscului la inundatii, subbazinelorcomponente ale bazinului hidrografic Cri uri.Pentru bazinul hidrografic Cri uri se analizeaza din punct de vedere al riscului la inundatiiurmatoarele rauri:

- Barcau,- Crisul Alb,- Crisul Negru,- Crisul Repede.

Pentru ierarhizarea celor 4 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii se analizeazaurmatorii indicatori:

- indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectata (ist),- indicatorul suprafetei gospodariilor posibil a fi afectate (isg),- indicatorul gospodariilor posibil a fi afectate (ig).

In conformitate cu informatiile prezentate in capitolul 14, in tabelul urmator se prezinta listalocalitatilor posibil afectate de inundatii, precum si numarul gospodariilor afectate in cazuldebitelor cu probabilitatea de aparitie corespunzatoare gradului social acceptat la inundatii.

Tabel 17.1

Nr.crt. Raul Localitatea Nr

gospodarii1

Barcau

Valcau de Jos 302 Boghis 203 Nusfalau 04 Ip 105 Marca 226 Balc 207 Abram 168 Marghita 79 Ciuhoi 55

10

Crisul Alb

Blajeni 1811 Baia de Cris 2412 Brad 84113 Buces 65


Pagina 321 din 532


gospodarii14 Criscior 28915 Halmagiu 2216 Plescuta 317 Ribita 418 Vata de Jos 5519 Almas 420 Barsa 821 Bocsig 17022 Buteni 223 Dieci 824 Gurahont 6025 Ineu 94126 Chisineu Cris 10327 Sicula 128 Pilu 18029

Crisul Negru

Avram Iancu 31530 Batar 131 Ciumeghiu 66132 Misca 33833 Zerind 11234 Carpinet 6035 Cristioru de Jos 5336 Lunca 1937 Vascau 12438 Beius 16139 Draganesti 3940 Lazuri de Beius 1941 Lunca 13942 Rieni 2543 Tarcaia 1844 Capalna 26845 Cociuba Mare 11646 Finis 2847 Pocola 2948 Soimi 5549 Tinca 25650 Uileacu de Beius 9851

Crisul Repede

Poieni 5352 Ciucea 1853 Negreni 4354 Bulz 3655 Bratca 72


Pagina 322 din 532


gospodarii56 Suncuius 6357 Vadu Crisului 1658 Auseu 059 Alesd 6960 Tileagd 061 Osorhei 11662 Oradea 296863 Girisu de Cris 412

Din cele prezentate mai sus se observa ca in bazinul hidrografic Crisuri vor fi afectate 63 delocalitati (22 pe raul Crisul Negru, 19 pe raul Crisul Alb, 13 pe raul Crisul Repede si 9localitati pe raul Barcau).Indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectate istAcest indicator este considerat raportul intre suprafata posibil a fi inundata si suprafata totalaa localitatilor posibil afectate.In tabelele urmatoare se prezinta acest indicator pentru fiecare localitate, respectiv rau.

Tabel 17.2

Nr.crt. Rau Localitate

Suprafataposibil a fi

afectata[ha]

Suprafatatotala [ha] ist

1

Barcau

Valcau de Jos 9.1 381.8 0.0242 Boghis 4.9 163.1 0.033 Nusfalau 1 180.5 0.0054 Ip 2.5 378.8 0.0065 Marca 20.8 334.1 0.066 Balc 7.6 436 0.0177 Abram 17.3 393.9 0.0438 Marghita 4.5 701.7 0.0069 Ciuhoi 19.2 305.3 0.06310 Total 86.9 3275.2 0.026

Tabel 17.3



afectata[ha]


1 CrisulAlb

Blajeni 6.4 174 0.0372 Baia de Cris 14.2 576 0.025


Pagina 323 din 532



afectata[ha]


3 Brad 156.3 1052 0.1494 Buces 19.1 233 0.0825 Criscior 88.1 427 0.2066 Halmagiu 11.3 495 0.0237 Plescuta 2 297 0.0078 Ribita 2.6 312 0.0089 Vata de Jos 28 680 0.04110 Almas 2.1 401 0.00511 Barsa 3.4 269 0.01312 Bocsig 48.3 331 0.14613 Buteni 0.7 417 0.00214 Dieci 5.5 356 0.01515 Gurahont 21.4 484 0.04416 Ineu 161.8 566 0.28617 Chisineu Cris 20.3 542 0.03718 Sicula 0.2 448 0.000419 Pilu 62.1 225 0.27620 Total 653.8 8285 0.079

Tabel 17.4



afectata[ha]


1

CrisulNegru

Avram Iancu 94.4 304 0.3112 Batar 0.21 483 0.00043 Ciumeghiu 235.8 498 0.4734 Misca 150.58 538 0.2805 Zerind 42.5 198 0.2156 Carpinet 23.57 251 0.0947 Cristioru de Jos 20.14 177 0.1148 Lunca 5.74 275 0.0219 Vascau 39.37 292 0.13510 Beius 2.85 272 0.01011 Draganesti 11.78 263 0.04512 Lazuri de Beius 7.54 225 0.03413 Lunca 43.18 275 0.15714 Rieni 8.57 301 0.02815 Tarcaia 5.18 174 0.030


Pagina 324 din 532



afectata[ha]


16 Capalna 81.78 263 0.31117 Cociuba Mare 50.91 477 0.10718 Finis 6.22 232 0.02719 Pocola 11.13 190 0.05920 Soimi 33.62 526 0.06421 Tinca 77.89 733 0.10622 Uileacu de Beius 45.66 307 0.14923 Total 998.62 7254 0.137

Tabel 17.5



afectata[ha]


1

CrisulRepede

Poieni 14 618.3 0.0232 Ciucea 8.4 178.4 0.0473 Negreni 13.6 133.1 0.1024 Bulz 2.3 47.6 0.0485 Bratca 31.1 540.5 0.0586 Suncuius 22.2 350.7 0.0637 Vadu Crisului 11.7 305 0.0388 Auseu 6.9 402.2 0.0179 Alesd 9.7 335 0.02910 Tileagd 0.3 563.9 0.00111 Osorhei 36.9 446.8 0.08312 Oradea 607.5 3535.2 0.17213 Girisu de Cris 251.7 430.9 0.58414 Total 1016.3 7887.6 0.129

Indicatorul suprafetei gospodariilor posibil a fi afectate isgAcest indicator este considerat raportul intre suprafata amprentei la sol a gospodariilor

posibil a fi afectate si suprafata totala posibil a fi inundata a localitatilor afectate.In tabelele urmatoare se prezinta acest indicator pentru fiecare localitate, respectiv rau.


Pagina 325 din 532

Tabel 17.6


Suprafatagospodariilorafectate [ha]

Suprafatatotala

afectata [ha]isg

1

Barcau

Valcau de Jos 5.8 9.1 0.6372 Boghis 2.4 4.9 0.4903 Nusfalau 0.3 1 0.3004 Ip 1.8 2.5 0.7205 Marca 11.3 20.8 0.5436 Balc 2.8 7.6 0.3687 Abram 6.3 17.3 0.3648 Marghita 2.9 4.5 0.6449 Ciuhoi 18.3 19.2 0.95310 Total 51.9 86.9 0.597

Tabel 17.7



Suprafatatotala

afectata [ha]isg

1

CrisulAlb

Blajeni 0.11 6.4 0.0172 Baia de Cris 3.69 14.2 0.2603 Brad 108.28 156.3 0.6934 Buces 1.43 19.1 0.0755 Criscior 53.49 88.1 0.6076 Halmagiu 1.69 11.3 0.1507 Plescuta 0.26 2 0.1308 Ribita 0.12 2.6 0.0469 Vata de Jos 11.74 28 0.41910 Almas 0 2.1 0.00011 Barsa 3.32 3.4 0.97612 Bocsig 37.31 48.3 0.77213 Buteni 0 0.7 0.00014 Dieci 1.72 5.5 0.31315 Gurahont 16.24 21.4 0.75916 Ineu 149.97 161.8 0.92717 Chisineu Cris 0.13 20.3 0.00618 Sicula 0 0.2 0.00019 Pilu 49.82 62.1 0.80220 Total 439.32 653.8 0.672


Pagina 326 din 532

Tabel 17.8



Suprafatatotala

afectata [ha]isg

1

CrisulNegru

Avram Iancu 80.3 94.4 0.8512 Batar 0 0.21 0.0003 Ciumeghiu 198.6 235.8 0.8424 Misca 136.1 150.58 0.9045 Zerind 24.3 42.5 0.5726 Carpinet 10.1 23.57 0.4297 Cristioru de Jos 13.5 20.14 0.6708 Lunca 1.2 5.74 0.2099 Vascau 28.8 39.37 0.73210 Beius 2.1 2.85 0.73711 Draganesti 6.7 11.78 0.56912 Lazuri de Beius 3.3 7.54 0.43813 Lunca 21.2 43.18 0.49114 Rieni 0.9 8.57 0.10515 Tarcaia 3.1 5.18 0.59816 Capalna 37.1 81.78 0.45417 Cociuba Mare 34.7 50.91 0.68218 Finis 2.5 6.22 0.40219 Pocola 6.1 11.13 0.54820 Soimi 15.8 33.62 0.47021 Tinca 69.7 77.89 0.89522 Uileacu de Beius 27.4 45.66 0.60023 Total 723.5 998.62 0.724

Tabel 17.9



Suprafatatotala

afectata [ha]isg

1

CrisulRepede

Poieni 7 14 0.5002 Ciucea 5.2 8.4 0.6193 Negreni 11 13.6 0.8094 Bulz 2.3 2.3 1.0005 Bratca 21.6 31.1 0.6956 Suncuius 19.6 22.2 0.8837 Vadu Crisului 8.2 11.7 0.7018 Auseu 2.8 6.9 0.4069 Alesd 9.1 9.7 0.93810 Tileagd 0.2 0.3 0.667


Pagina 327 din 532



Suprafatatotala

afectata [ha]isg

11 Osorhei 35.6 36.9 0.96512 Oradea 519.6 607.5 0.85513 Girisu de Cris 221 251.7 0.87814 Total 863.2 1016.3 0.849

Indicatorul gospodariilor posibil a fi afectate igAcest indicator este considerat raportul intre numarul gospodariilor posibil a fi afectate sisuprafata inundata.In cazul debitelor cu probabilitatea de aparitie corespunzatoare gradului social acceptat lainundatii pentru localitatile din bazinul hidrografic Crisuri vor fi afectate 9778 gospodarii si osuprafata de 2755 ha, rezultand un numar mediu al locuintelor afectate de cca. 3.5locuinte/ha.In tabelul urmator se prezinta acest indicator pentru fiecare rau.

Tabel 17.10

Nr.crt. Rau

Nr.gospodariiposibil a fiinundate

Suprafatatotala

afectata[ha]

ig

1 Barcau 180 86.9 2.072 Crisul Alb 2798 653.8 4.283 Crisul Negru 2934 998.6 2.944 Crisul Repede 3866 1016.3 3.8

Fiecare din cei trei indicatori analizati reprezinta un criteriu de ierarhizare, din punct devedere al riscului la inundatii, a celor 4 rauri. In consecinta, fiecare rau a fost ordonat dupavalorile crescatoare ale fiecarui indicator primind un numar de puncte de la 1 la 4 in functiede locul ocupat in ordonarea realizata.In tabelul urmator se prezinta cei trei indicatori utilizati pentru ierarhizarea celor 4 rauri dinpunct de vedere al riscului la inundatii, precum si numarul de puncte corespunzatoare fiecaruirau.

Tabel 17.11

Nr.crt. Rau ist

Numarpuncte isg

Numarpuncte ig

Numarpuncte

Numarpunctetotal

1 Barcau 0.026 1 0.597 1 2.07 1 32 Crisul Alb 0.079 2 0.672 2 4.28 4 83 Crisul 0.137 4 0.724 3 2.94 2 9


Pagina 328 din 532

Nr.crt. Rau ist

Numarpuncte isg

Numarpuncte ig

Numarpuncte

Numarpunctetotal

Negru

4 CrisulRepede 0.129 3 0.849 4 3.8 3 10

Figura 1 – Ierarhizarea raurilor din b.h. Crisuri dpdv al riscului la inundatii

In aceste conditii, din punct de vedere al valorilor indicatorilor a fost introdusa o scara devulnerabilitate la inundatii alcatuita din trei clase, astfel:

- clasa III – vulnerabilitate minora (intre 3 si 4 puncte);- clasa II – vulnerabilitate medie (intre 5 si 6 puncte);- clasa I – vulnerabilitate majora (peste 6 puncte)

In consecinta, din punct de vedere al riscului la inundatii pe baza indicatorilor utilizati,ierarhizarea raurilor din bazinul hidrografic Crisuri arata ca raul Crisul Repede, alaturi deraurile Crisul Negru si Crisul Alb prezinta un risc ridicat la inundatii, in timp ce raul Barcauprezinta cel mai scazut risc la inundatii din raurile care au facut obiectul prezentului capitol.


Pagina 329 din 532

CAPITOLUL 18 – PREZENTAREA ACTIUNILOR SIMASURILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA

INUNDATII

Introducere

Managementul riscului la inunda ii înseamn aplicarea unor politici, proceduri i practiciavând ca obiective identificarea riscurilor, analiza i evaluarea lor, tratarea, monitorizarea ireevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunit ile umane, to icet enii s poat tr i, munci i s i satisfac nevoile i aspira iile într-un mediu fizic isocial durabil.Practica mondial a demonstrat c apari ia inunda iilor nu poate fi evitat , îns ele pot figestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un ir de

suri i ac iuni menite s contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.Managementul riscului la inunda ii este astfel rezultatul unei combina ii ample, dintre

surile i ac iunile preventive premerg toare producerii fenomenului, cele cu caracteroperativ din timpul desf ur rii inunda iilor i cele de refacere întreprinse post inunda ii (dereconstruc ie i înv minte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).Activitati preventive (de prevenire, protectie si pregatire)Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate deinundatii prin:• evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonelepotential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efecteleinundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii;promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;• realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;• realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilorbazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducereasistemelor de asigurari etc.)• identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de peteritoriul unitatii administrativ-teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de urbanismgeneral si prevederea in regulamentele de urbanism a masurilor specifice privind prevenireasi atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;• implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;• intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilorcursurilor de apa;• executia lucrarilor de protectie impotriva afluierilor albiilor raurilor in zona podurilor sipodetelor existente;• comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de aactiona in situatii de urgenta.


Pagina 330 din 532

Activitati de management operativ ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului deinundatii• Detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile.• Prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa.• Avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitieal inundatiilor.• Organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta.• Asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventiaoperativa.• Activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii• Ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru sirevenirea la viata normala.• Reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectieimpotriva inundatiilor.• Revizuirea activitatilor de managment al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului deplanificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precumsi in alte zone.• Reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc dupa fiecare viitura.

Masuri nestructurale de protectie impotriva inundatiilorsurile nestructurale constituie o component a protec iei împotriva inunda iilor i

completeaz m surile structurale in vederea reducerii vulnerabilit ii, respectiv mic orareapoten ialului de pagube produse de inunda ie.

surile nestructurale constau în:

dezvoltarea de sisteme informa ionale de avertizare i prognoz a viiturilor i asistemelor decizionale de ac iune operativ în timpul i dup producereainunda iei;stabilirea de reguli de exploatare a acumul rilor bazate pe informa ii prognosticeasupra caracteristicilor, duratei i momentului producerii viiturii;planificarea i gestiunea teritoriului amenin at de inunda ii prin :- zonarea i managementul albiei majore ;- elaborarea h ilor de risc ;- introducerea restric iilor de realizarea a unor noi construc ii în albia

inundabil ;- precizarea restric iilor în autoriza iile de construc ie;- re inerea apei în sol prin planificarea utiliz rii terenului agricol în mod

adecvat.reforma institu ional :- realizarea unui cadru legal de func ionare i coordonare a institu iilor

responsabile cu elaborarea strategiilor i deciziilor operative la nivel local,bazinal regional i na ional ;


Pagina 331 din 532

- actualizarea i/sau elaborarea de regulamente, planuri de ac iune operativ imodele de interven ie (simul ri) pentru scenarii de evenimente, precum isisteme de cooperare cu ap rarea civil i popula ia ;

- activit i de con tientizare a popula iei situate în zonele inundabile ifactorilor de decizie la nivel local i niveluri superioare, privind m rimeariscului de inunda ie, pagubele poten iale, pericolul pierderilor de vie iomene ti, modurile de interven ie i de ap rare, mijloacele i metodele deatenuare a efectelor inunda iei dup producerea evenimentului;

dezvoltarea unor instrumente economice :- asigur ri de bunuri materiale prin societ ile de asigurare ;- elaborarea unor criterii de evaluare corect a pagubelor i de desp gubire.

Dintre m suri nestructurale aplicate pentru gestionarea situa iilor de criz în caz de inunda ii,cel mai bine dezvoltate sunt Planurile de ap rare împotriva inunda iilor.În conformitate cu legisla ia în vigoare, la nivelul fiec rui district de bazin hidrografic seîntocmesc Planuri bazinale de ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor, seceteihidrologice, accidentelor la construc ii hidrotehnice i polu rilor acidentale i Planurijude ene de ap rare împotriva inunda iilor, fenomenelor meteorologice periculoase,accidentelor la construc iii hidrotehnice i polu rilor accidentale.Comitetele municipale, or ene ti i comunale pentru situa ii de urgen întocmesc planuri deap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor i polu rilor accidentale, cu asisten tehnic dinpartea unita ilor de gospod rire a apelor din cadrul ANAR. Planul de ap rare al comitetuluijude ean reprezint o sintez a planurilor comitetelor i ale obiectivelor, a planurilorsistemelor hidrotehnice i a planurilor de avertizare – alarmare în aval de baraje. Planurile deap rare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor jude ene de ap rare ise întocmesc de c tre administra iile bazinale de Ape, se verific de c tre Administra iaNa ional "Apele Române" i se aprob de Comitetul ministerial pentru situa ii de urgen .Planurile de ap rare împotriva inunda iilor se refer la m surile care trebuie luate în cele treifaze de desf urare:

D. suri preventive i de preg tire înainte de inunda ie;E. suri operative în perioada de inunda ie;F. suri de refacere i restabilire a vie ii normale.

D. surile preventive i de preg tire înainte de inunda ie cuprind urm toarelesec iuni :

Organizarea sistemului informa ional de gestiune a inunda iei se realizeaz prin cele doucomponente:

- Subsistemul de avertizare, prognoz i informare hirometeorologic ;- Subsistemul de decizie i ac iune pentru gestionarea crizei.

Subsistemul de avertizare, prognoza i informarea hidrometeorologic se asigur detre: compatimentele specializate din cadrul autorit ilor bazinale de ape (biroul de


Pagina 332 din 532

hidrologie i hidrogeologie, dispeceratul Administra iei Bazinale de Apa Crisuri),dispeceratul central al Administra iei Na ionale „Apele Române”, Institutul Na ional deHidrologie i Gospod rire a Apelor, Agen ia Na ional de Meteorologie.Sistemul informa ional hidrometeorologic const în observarea, m surarea, înregistrarea iprelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea prognozelor, avertiz rilor ialarm rilor, precum i în transmiterea acestora factorilor implica i în managementulsitua iilor de urgen , conform schemei fluxului informa ional definit în planurile de ap rarebazinale, in vederea lu rii deciziilor i m surilor acestora.Schema sinoptic a sistemului informa ional hidrometeorologic pe ansamblul fiec rui districtde bazin hidrografic, con ine urm toarele date i informa ii referitoare la:

• unit ile meteorologice i hidrologice din bazin;• comitetele jude ene, municipale, or sene ti, comunale;• obiectivele care trebuie avertizate direct;• legaturile cu Centrul operativ al Administra iei Na ionale “Apele Române”, (ANAR)

Institutului Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor (INHGA) i cu CentrulOperativ pentru situa ii de urgen a din Ministerul Mediului i P durilor (MMP),precum i cu Administra iile Bazinale de Ap vecine i organele de resort din rilevecine.

La nivelul ANAR, sistemul informa ional este bazat pe o Re ea Na ional de Transmisie adatelor de gospod rire apelor, structurat pe sistem piramidal pe 4 niveluri:

• nivelul 4 – nivelul local care include unit i de producere a datelor (sta ii hidrometricei de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor sta ii de colectare jude ene);

• nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial i sub-bazinal care include unit ile decolectare a datelor hidrologice (SGA si sta ii hidrologice), aflate in subordineaAdministra iilor Bazinale de Ap ;

• nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale dincadrul Administra iilor Bazinale de Ap ;

• nivelul 1 – nivelul na ional care cuprinde Centrul Na ional de decizie de la nivelulAdministra iei Na ionale „Apele Romane”, INHGA i Ministerului Mediului i

durilor.• Prin acest sistem sunt transmise atât informa ii operative - fluxul rapid (date

hidrologice, privind polu ri accidentale, accidente la construc iile hidrotehnice, etc.),cât i informa ii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze dedate, etc.).

Ca regul , la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informa ilor este reprezentatde serviciile de dispecerat pentru gospod rirea apelor, care, în afara rolului de cunoa tere aevenimentelor în derulare din jurisdic ia lor, au de asemenea rolul de a coordona ac iunile de

spuns în concordan cu deciziile respectivei administra ii bazinale de gospod rire a apelor.Întregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, având în vedere c el


Pagina 333 din 532

transmite i proceseaz informa ii referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente lalucr rile hidrotehnice sau polu ri accidentale. Informatiile furnizate de acest sistem,fundamenteaz deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.Sistemul informa ional ANAR asigur urm toarele func ii:

• colectarea datelor i informa iilor• stocarea datelor i informa iilor• transmiterea datelor i informa iilor• diseminarea datelor i informa iilor• procesarea datelor i informa iilor• structuri de interven ie

La nivel judetean, deciziile i interven ia propriu-zis , sunt gestionate pe scar ierarhic de laComitetul Judetean pentru situa ii de urgen , pân la Comitetele Locale pentru situa ii deurgen constituite la nivelul municipiilor, ora elor i al comunelor i al centrelor operative.Componenta tehnic a unei decizii în caz de inunda ii revine cu prioritate autorit ii bazinalede gospod rire a apelor.La nivel superior, func ioneaz Comitetul Ministerial pentru Situa ii de Urgen pe lângMinisterului Mediului i P durilor, comitet care avizeaz deciziile majore luate în teritoriu.Centrul Na ional de Prognoz Hidrologic din INHGA elaboreaz prognoze hidrologice pecare le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului i P durilor i laCentrele operative bazinale.În cadrul Administra iei Bazinale de Ape Cri uri activitatea de hidrologie-hidrogeologieeste organizat pe 5 sta ii hidrologice :

- sta ia hidro Marghita - în bazinul Barc u i Ier- sta ia hidro Oradea, în baz. Cri ului Repede- sta ia hidro Beiu , în bazinul Cri ului Negru superior i mijlociu- sta ia hidro Brad pe Cri ului Alb superior- sta ia hidro Ineu în bazinul mijlociu i inferior al Cri ul Alb, precum i afluen ii de

stânga din bazinul inferior al Cri ului NegruRe eaua hidrometric din cadrul bazinului hidrografic Cri uri cuprinde :

- 82 sta ii hidrometrice pe râuri pentru m sur tori de nivele i de debite- 24 sta ii hidrometrice pe lacuri de acumulare- 70 posturi pluviometrice- 11 platforme i profile nivometrice

Serviciile hidrologice din cadrul administra iilor bazinale de apa elaboreaz prognozehidrologice pe cursurile de apa i sta iile hidrometrice din bazin, din care s rezulte situa ia lazi, prognoza pentru 24 de ore i valorile culmina iei raportate la cotele de ap rare, pe care letransmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminatela obiectivele hidrotehnice i la Comitetele locale, prin Inspectoratele jude ene pentru situa iide urgen .Lista sta iilor meteorologice i a posturilor pluviometrice avertizoare din b.h. Cri uri esteprezentat in tabelul urm tor .

Pagina 334 din 532

Nr.crt.


Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2) Obiectivul la careau fost stabilite

Obiective avertizate directComuna Jude iA=Aten ie iI=Inunda ie iE=Evacuare

0 1 2 3 4 5 6 7 81 Bl jeni Bl jeni HD 10/1 20/3 30/6 Bl jeni, Bucea Com.loc.de ap rare Bl jeni,

Bucea, forma ia Brad-Hunedoara

2 Cri cior Cri cior HD 15/3 25/3 35/6 Cri cior, Brad Idem3 Va a de Jos Va a de Jos HD 15/3 25/3 35/6 Va a de Jos Idem4 Gurahon Gurahon AR 15/3 25/3 30/6 Gurahon , Brazi Com.loc. de ap rare

Gurahon , Brazi, forma iaGurahon -Brazi

5 Bocsig Bocsig AR 15/3 45/6 50/6 Bocsig, Ineu,Ac.Rovina,Pesc riei

Com.loc. de ap rare col.7 –sistemul IELIF Ineu –

forma ia Chier6 Ineu st.meteo. Or.Ineu AR 15/3 45/6 50/6 Ora Ineu Com. Ineu i Form. Chier i

Ineu IELIF7 Chi ineu Cri Ch.Cri AR 15/3 40/3 55/6 Ch.Cri – Form. Com.loc. de ap rare Ch.Cri

– forma ia Ch.Cri8 Sântana Sântana AR 16/3 40/3 55/6 Com.Sântana –

sistem de desecareCom.loc. de ap rare Sântana– forma ia de ap rare Ch.Cri

9 Sicl u Gr niceri AR 20/3 40/3 55/6 Com.Gr niceri Com.loc. de ap rareGr niceri, IELIF Curtici

10 ebea st.meteo Baia de Cri HD 15/3 25/3 30/6 Com.Baia de Cri Com.loc. de ap rare Baia deCri – forma ia Brad

11 Bulze ti de Sus Bulz.de Sus HD 10/1 26/3 32//6 Bulze tii de Sus,Râbi a

Com.loc. de ap rare col.87–forma ia Brad

Pagina 335 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 812 Râbicioara Râbi a HD 10/1 25/3 30/6 Râbi a Com.loc de ap rare Râbi a –

forma ia Brad13 Buce Buce HD 15/3 30/3 35/6 Buce – Bl jeni Com.loc de ap rare Buce –

Bl jeni – forma ia Brad14 Va a de Sus Va a de Sus HD 15/3 35/3 45/6 Va a de Jos – Sus Com.loc. de ap rare Va a de

Jos – forma ia Brad15 Gro i Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Vârfurile, Gro i,

LazuriCom.loc. de ap rare Vârfurile

– forma ia Brad16 Avram Iancu Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Avram Iancu,

Poiana,Com.loc. de ap rare Vârfurile

– forma ia Brad17 lmagiu lmagiu AR 15/3 35/3 45/6 lmagiu,

lm hel, B ne tiCom.loc. de ap rarelmagiu – H lm gel –

forma ia Brad18 lm gel lmagiu AR 15/3 35/3 45/6 Brusturi19 Brazi Brazi AR 15/3 35/3 45/6 Brazi, Gurahon ,

Seca , IacobiniCom.loc. de ap rare Gurahon

– forma ia Seca20 Moneasa Izoi Moneasa AR 15/3 25/3 30/6 Moneasa, Bohani

SebiCom.loc de ap rare Moneasa

– Dezna, Sebi – forma iaSebi

21 nu a Moneasa AR 15/3 25/3 40/6 Moneasa, BohaniSebi

Com.loc de ap rare Moneasa– Dezna, Sebi – forma ia

Sebi22 Chi india Chi india AR 15/3 25/3 40/6 Chi india, P eni, Com.loc ap rare Chi india,

Pagina 336 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 8Buteni Bunteni – forma ia Sebi

23 Sebi Or.Sebi AR 15/3 25/3 40/6 Ora Sebi Com.loc. ap rare Sebi –forma ia Sebi

24 Nad Tau AR 15/3 25/3 30/6 Ac. Tau – Nad ,Tau

Com.loc. Tau – forma iaTau

25 Tau Tau AR 25/6 45/6 65/6 Ac. Tau , Com.ilindia, Luguz u

Com.loc. ap rare Tau –ilindia – forma ia Tau

26 Chier Târnova AR 30/6 50/6 70/6 Ac. Chier, Târnova,Chier


27 Târnova Târnova AR 15/3 30/3 40/3 Ac. Chier, Târnova,Chier


28 Pâncota Pâncota AR 20/3 40/3 50/6 Pâncota - Seleu Com.loc. ap rare Pâncota –forma ia Chier

29 Lazuri de Beiu L. de Beiu BH 20/6 40/6 55/6 Lazuri de Beiu Com.loc. ap rare Lazuri deBeiu – forma ia Beiu

30 Zerind Zerind BH 15/3 40/3 55/6 Zerind, Iermata,Mi ca, T ma da,

Avram Iancu

Com.loc. ap rare Zerind,Mi ca, Avram Iancu –

forma ia Zerind31 Talpo Bat r BH 15/3 40/3 55/6 Talpo , Tau , Bat r Com.loc. ap rare Bat r –

forma ia Zerind32 Tinca Tinca BH 15/3 40/3 55/6 Tinca, Belfir, Giri ,

Gurbediu, RâpaCom.loc. ap rare Tinca –

forma ia Tinca

Pagina 337 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 833 Cri cior de Sus Cr. De Sus BH 10/1 25/3 36/- Cr. de sus-jos Com.loc. ap rare Cr. de jos –

forma ia Beiu34 a Or.Nucet BH 15/3 35/3 50/6 Ora Nucet, B a,

Câmpani, Or. teiCom.loc ap rare col.7 –

forma ia Beiu35 tei tei BH 15/3 38/3 50/6 Ora ul tei Com.loc ap rare col.7 –

forma ia Beiu36 Su ti – Bihor Su ti BH 10/1 25/3 35/6 Va u - Lunca Com.loc. ap rare Va u,

Lunca – forma ia Beiu37 Pietroasa Pietroasa BH 20/6 45/6 50/6 Pietroasa –

Bunte ti, Rieni,Dr ne ti


38 Fini Fini BH 15/3 25/3 45/6 Fini Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beiu

39 Pocola Pocola BH 25/6 40/6 55/6 Pocolo Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beiu

40 be ti be ti BH 15/3 25/3 35/6 be ti, Remetea,Pocolo, Ro ia


41 Budureasa Budureasa BH 15/3 35/3 40/6 Budureasa,Cur ele, Ora

Beiu


42 Beiu Beiu BH 15/3 35/3 45/6 Ora Beiu Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beiu

Pagina 338 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 843 Pomezeu

(Co deni)Pomezeu BH 15/3 40/3 50/6 Pomezeu,

ac.Co deni, Holod,ac.Ginta


44 Holod st.meteo Holod BH 15/3 35/6 50/6 Holod, ac.Ginta Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

45 Luncasprie am. Dobre ti BH 15/3 30/3 45/6 Dobre ti,ac.Luncasprie,

Pomezeu, Co deni


46 Hidi el Dobre ti BH 15/3 30/3 45/6 Dobre ti,ac.Sâmb ta


47 Ceica Ceica BH 15/3 35/3 50/6 Ceica, Sâmb ta,Dr ge ti,

ac.Sâmb ta – Ginta


48 Husas u de Tinca H. de Tinca BH 20/3 40/3 55/6 H. de Tinca Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

49 Dumb. de Codru oimi BH 15/3 25/3 30/6 oimi Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Tinca

50 Said Craiva AR 15/3 25/3 30/6 Craiva, ac.Sarti a Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Beliu

51 Ucuri Olcea BH 15/3 25/3 30/6 Olcea, ac.Frunzi Com.loc. ap rare Olcea –forma ia Tinca

Pagina 339 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 852 ma ma AR 15/3 25/3 40/6 Halma , Beliu Com.loc. ap rare Beliu –

forma ia Beliu53 Archi Archi AR 15/3 30/3 40/6 Archi , Beliu Com.loc. ap rare Beliu –

forma ia Beliu54 Morlaca Hen Poieni CJ 15/3 30/3 45/6 Poieni, S cuieu,

SâncraiCom.loc. ap rare col.7 –

forma ia Huedin

55 Vân tori Ciucea CJ 15/3 25/3 35/6 Ciucea Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Huedin

56 Borod Borod BH 15/3 30/3 40/6 Borod, Au eu Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

57 Serani Borod BH 15/3 24/3 30/6 Borod, Au eu Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

58 Zece Hotare uncuiu BH 15/3 40/3 50/6 uncuiu , Ro ia Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

59 ea tileu BH 15/3 25/3 30/6 tileu Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

60 Ale d Or.Ale d BH 15/3 30/3 40/6 Ale d Com.loc ap rare col.7 –forma ia Ale d

61 Bor a dat BH 15/3 30/3 45/6 dat, O orhei Com.loc ap rare col.7 –forma ia Oradea

62 Cop cel Cop cel BH 15/3 25/3 35/6 Cop cel, S dat Com.loc ap rare col.7 –

Pagina 340 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 8forma ia Oradea

63 ad Dr ge ti BH 15/3 25/3 35/6 Dr ge ti, Hidi .deSus, B ile Felix,ac.Hidi el, ac.1

Mai, Oradea


64 Sânmartin Sânmartin BH 15/3 35/3 50/6 Dr ge ti, Hidi .deSus, B ile Felix,ac.Hidi el, ac.1

Mai, Oradea


65 Miersig Husas u deTinca

BH 15/3 35/3 50/6 Husas u de T.,ac.Miersig


66 a Nojorid BH 15/3 25/3 35/6 Nojorid, ac.Olcea,auaieu, ac.Gepiu

Com.loc.ap rare col.7 –forma ia Oradea

67 Bor Bor BH 15/3 30/3 70/6 Bor Com.loc.ap rare col.7 –forma ia Oradea

68 Cefa Cefa BH 15/3 30/3 70/6 Cefa Com.loc.ap rare col.7 –forma ia Oradea

69 Valc u de Sus Valc u deJos

SJ 15/3 25/3 35/6 Valc u de Jos,Plopi , Nu fal u


70 Nu fal u Nu fal u SJ 15/3 30/3 40/6 Nu fal u, Marca Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Nu fal u

71 Marca Marca SJ 15/3 30/3 40/6 Marca, Suplacu de Com.loc. ap rare col.7 –

Pagina 341 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 8Barc u forma ia Nu fal u

72 Marghita Marghita BH 15/3 30/3 40/6 Marghita Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Marghita

73 Abram Abram BH 15/3 30/3 50/6 Abram, Marghita Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Marghita

74 lard lard BH 15/3 35/3 45/6 lard, Biharia,Diosig

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia S lard

75 Drighiu lma d SJ 15/3 25/3 35/6 lmajd Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Nu fal u

76 Pope ti Pope ti BH 15/3 30/3 35/6 Pope ti, T uteu,ac.Bistra, Marghita

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Pope ti

77 P durea Neagr Ale d BH 15/3 25/3 35/6 durea Neagr ,Pope ti, Ale d

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Ale d, Marghita

78 Vii oara Vii oara BH 15/3 25/3 30/6 Vii oara – Marghita Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Marghita

79 dar Spinu BH 15/3 25/3 35/6 Spinu Com.loc. ap rare col.7 –forma ia S lard

80 rsig Chi laz BH 15/3 25/3 60/6 Chi laz Com.loc. ap rare col.7 –forma ia S lard

81 ua d ua d SM 15/3 40/3 65/6 ua d, Andri ,ac.Andrid, S lacea

Com.loc. de ap rare col.7 –IIELIF Carei

82 cuieni cuieni BH 15/3 30/3 45/6 cuieni, Diosig, Sistem IIELIF

Pagina 342 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 8ac.Galo petreu,

ac. imian83 Andrid Andrid SM 15/3 25/3 65/6 Andrid, ac.Andrid,

Tarcea, CherechiuCom.loc. ap rare col.7

84 Beliu Beliu AR 15/3 30,/3 40/6 Agi , Beliu,ac.C rand

Com.loc ap rare Beliu –forma ia Beliu

85 Cermei Cermei AR 15/3 25/3 60/6 Cermei, Apateu,Sepreu , Mi ca

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Zerind

86 Igne ti Igne ti AR 15/3 30/3 45/6 Igne ti, C rand,ac.C rand

Com.loc ap rare col.7 –forma ia Beliu

87 Ciumeghiu Ciumeghiu BH 20/3 40/3 55/6 Ciumeghiu –Avram Iancu

Com.loc. ap rare col.7Salonta – forma ia Zerind

88 Salonta Salonta BH 20/3 40/3 55/6 Ora Salonta Com.loc. ap rare col.7Salonta – forma ia Zerind

89 Cociuba Mare CociubaMare

BH 15/3 25/3 50/6 Cociuba Mare,Tinca, ac.C rand,

Irina

Com.loc. ap rare CociubaMare – forma ia Tinca

90 St.Meteo.Huedin Huedin CJ 15/3 30/3 40/6 Ora Huedin,Poieni


91 Ciucea Ciucea CJ 15/3 35/3 50/6 Ciucea, Bratca,Vadu Cri ului


92 Vadu Cri ului Vadu BH 15/3 40/6 50/6 Vadu Cri ului, Com.loc. ap rare col.7 Bihor

Pagina 343 din 532

Nr.crt.




0 1 2 3 4 5 6 7 8Cri ului Au eu, Ale d,

ac.Tileagd, Luga ,balastiera Tileagd

– forma ia Ale d

93 Tileagd Tileagd BH 15/3 25/3 40/6 Tileagd, Ineu,orhei

Com.loc. ap rare Oradea –forma ia Oradea

94 St.Meteo.Oradea Oradea BH 15/3 25/3 40/6 Municipiul Oradea Com.loc. ap rare Oradea –forma ia Oradea

95 Morlaca (Carier ) Poieni CJ 10/1 25/3 30/6 Poieni, Cr.Morlaca Com.loc. ap rare col.7 –forma ia Huedin

96 chi ele Marg u CJ 15/3 25/3 30/6 rg u, Poieni,cuieu

Com.loc. ap rare Marg u –forma ia Huedin

97 Stâna de Vale Budureasa BH 15/3 25/3 30/6 Stâna de Vale,ac.Le u, Budureasa,

Bulz, Cur ele,Beiu

Com.loc. ap rare col.7 –forma ia de ap rare ac.Le u,

forma ia Ale d

98 Le u aval Bulz BH 15/3 25/3 40/6 Bulz, MH Munteni Com.loc. ap rare Bulz –forma ia Le u

99 Valea Dr ganului Poieni CJ 15/3 30/3 40/6 Poieni, S cuieu Com-loc. ap rare col.7 –forma ia Huedin


Pagina 344 din 532

E. suri operative de interven ie în perioada de inunda ie

La apari ia fenomenului de inunda ie, în func ie de situa ie, Comitetul Jude ean pentruSitua ii de Urgen , cu acordul ministrului administra iei i internelor, declar starea dealert la nivel jude ean sau în mai multe localit i ale jude ului i propun instituirea st riide urgen , respectiv intrarea în dispozitiv de ap rare. Decizia respectiv se bazeaz înprimul rând pe prognoza hidrologic a iminen ei atingerii pragului de inunda ie sau ladep irea brusc a pragurilor de ap rare. Aceast decizie este urmat de declan area unorac iuni operative pe care le execut serviciile publice comunitare profesioniste pentrusitua ii de urgen , respectiv Inspectoratul Judetean pentru situa ii de urgen , precum icentrele operative constituite la nivel local.Ac iunile operative în caz de inunda ii sunt:

- asigurarea fluxului informa ional între autorit iile de ape i centrul operativ;- concentrarea mijloacelor de interven ie în zonele critice;- asigurarea mijloacelor de asisten medical , cazare i hr nire a popula iei;- supravegerea construc iilor de ap rare: baraje i diguri - mai ales în punctele

critice;- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, în caz de ape mari;- avertizarea în aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri i baraje;- supravegherea podurilor i a zonelor de blocare a curgerii apei;- lucr ri de supraîn ri ale digurilor, func ie de prognoze;- evacuarea oamenilor i a animalelor;- dirijarea apelor rev rsate în vederea dren rii lor;- raportarea ierarhic asupra desf sur rii ac iunilor operative.

F. suri de refacere i restabilire a vie ii i activit ilor normalesurile de refacere i restabilire a activit ii normale dup încetarea viiturii, sunt

- Evacuarea apelor care b ltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prinpompare);

- Repunerea în func iune a instala iilor industriale de alimentare cu ap , a sta iilor deepurare, a sta iilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instala iilor energeticeafectate;

- Refacerea liniilor de comunica ie, a c ilor de comunica ie i transport, rutiere sauferoviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;

- Refacerea obiectivelor sociale i sprijinirea popula iei afectate, prin m suriantiepidemice;

- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice i valorice;- Reconstituirea zonelor inundate i propuneri de m suri pentru revenire la nornal;- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;- Rapoarte de sintez .


Pagina 345 din 532

Amenajari structurale propuse pentru reducerea riscului la inundatii

Dupa o analiz preliminar , se estimeaz c in districtul de bazin hidrografic Crisuri suntexpuse riscului la inunda ii la viituri cu debite având probabilitatea de dep ire de 1%suprafe e însumând cca. 98900 ha i cca. 58000 locuitori din cca. 180 de asezari.Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inunda ii existente la InstitutulNa ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor (INHGA) i a calculelor ca urmare aacestei metodologii – 5 clase de vulnerabilitate – districtul de bazin hidrografic Crisuri sesitueaz în clasa a III-a de vulnerabilitate. Aceast metodologie are la baz indicatorii devulnerabilitate, men iona i in continuare, dar nu ine seama decât indirect (prin impactulinunda iilor asupra teritoriului si obiectivelor inundate) de gradul de amenajare albazinului hidrografic în privin a protec iei la inunda ii.

Indicatori de vulnerabilitateis – ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafatatotala/agricola a bazinului hidrografic;il – ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafatainundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la1000 ha inundate;iv – ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual deevenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarultotal de evenimente produse la nivelul tarii;ir – timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri deapa ale bazinului hidrografic.

In tabelele urmatoare se prezinta lista amenajarilor structurale propuse pentru reducereariscului la inundatii pe cursurile de apa care fac obiectul prezentului studiu. In urmaincluderii acestor amenajari structurale in sistemul actual de protectie impotrivainundatiilor si al analizei hartilor de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitatide depasire, vor rezulta noi masuri pentru reducerea riscului la inundatii conform tintelorstrategice stabilite la nivel national din Strategia Nationala de Management al Riscului laInundatii.

reducerea gradual a suprafe elor poten ial inundabile la viituri cu debiteavând probabilitatea de dep ire de 1% cu 61% fa de 2006, înso it obligatoriude m suri compensatorii pentru re inerea volumelor corespunz toare de ap ;reducerea num rului de persoane expuse riscului poten ial de inunda ii laviituri cu debite având probabilitatea de dep ire de 1% cu 62% fa de 2006;reducerea vulnerabilit ii sociale a comunit ilor expuse la inunda ii - 50% întermen de 10 ani i pân la 75% pe termen lung, în 30 de ani; pentru aceast int ,este necesar revizuirea normelor de proiectare a structurilor de ap rare, cu ovaloare implicit a probabilit ii anuale de dep ire de minimum 0,2% pentruzonele urbane dezvoltate, în func ie de rezultatele analizelor tehnico-economice,


Pagina 346 din 532

0,5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, 1% pentru zonele rurale i 10%pentru zonele agricole (f locuin e sau bunuri sociale i economice importante).Aceast int va fi atins prin amenajarea integrat a bazinului hidrograficreducerea gradual a pagubelor produse de inunda ii infrastructurilor detraversare a cursurilor de ap fa de anul 2006 cu circa 80% pân în anul 2035;reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicat /relocare anual a cel pu in 400km de diguri de protec ie împotriva inunda iilor;cre terea capacita ii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri deap cu cel pu in 30% pân în anul 2035, prin m suri de readucerea râului la stareaini ial .


Pagina 347 din 532

Tabel 2 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Barcau

Nr.crt. Notatie Denumire

obiectiv Zonare mal Kilometraj Lungimelucrare

Inaltimemedielucrare

Clasade

imp.

Nivelmaxasig

Coordonate intrare(amonte) Coordonate iesire (aval)

Amprizalucrari

(suprafatadefinitiva)

Aria Procentul din

APafectat

delucr ri

(%)

protejat

Judet

(aproximat) (m) (m) x y z x y z ha

Indiguriri propuse

1 D3 Dig peBarcau LESMIR -SUMAL drept km 67 ÷60 7700 1.5 IV 1% 624493 315918 160.65 648356 314224 149.3 130900 - SJ

2 D3 Dig peBarcau

Borumblaca podBA21 stang km63+500 ÷ 61 1700 1.5 IV 1% 642859 314778 159 644300 314946 155.53 28900 - BH

3 D3 Dig peBarcau

Balc - Abram stang km65+800 ÷ 74+200 7700 2 IV 1% 646284 314288 152.2 648405 308028 131.1 308000 - BH

3' D3 Dig peBarcau Ghida stang km 74+800 ÷km

83+500 7500 2 IV 1% 648513 307538 142.75 650492 301686 142 300000 BH

4 D3 Dig peBarcau Ghida drept

km 74+400 ÷km75+400 1400 2 IV 1% 648973 307992 142.75 648439 307094 142 56000 BH

5 D3 Dig peBarcau

Suiug drept km 76+400 ÷ 80+200 3400 2 IV 1% 648499 306210 141.17 649718 303738 136.5 136000 BH


Pagina 348 din 532

6 D3 Dig peBarcau Iteu Nou drept aval confl. Dijir 2100 2 IV 1% 650236 303035 135.15 650988 301426 132.57 84000 BH

7 D3 Dig peBarcau Iteu Nou drept amonte confl. Dijir 1100 2 IV 1% 651010 301328 133.25 651846 300703 132.45 44000 BH

8 D3 Dig pe pr.Dijir

Iteu Nou drept amonte confl. Barcau 1200 1.5 IV 1% 651010 301325 133.25 651547 302296 134 20400 BH

9 D3 Dig pe pr.Dijir Iteu Nou stang amonte confl. Barcau 1100 1.5 IV 1% 650982 301430 135.15 651528 302351 134.2 18700 BH

34900 1126900

Suprainaltari de dig propuse

1 SD3 Dig peBarcau Balc-Ghida drept km 68+200÷74+430 6400 1 IV 1% 648154 313859 149.3 307945 136.5 288000 BH

2 SD3 Dig peBarcau

Ghida stang km 74+200÷74+800 600 1 IV 1% 648405 308028 143.37 307538 142.5 27000 BH

3 SD3 Dig peBarcau Ghida drept km 75+400÷76+400 1000 1 IV 1% 648439 307094 142.75 648499 306210 141.61 45000 BH


Pagina 349 din 532

4 SD3 Dig peBarcau Cohani drept km 81 1400 1 IV 1% 649832 303938 135.12 650357 303073 136.42 63000 BH

5 SD3 Dig peBarcau Marghita stang km 83+500÷88+000 4500 1 IV 1% 650492 301686 132.45 651967 298363 130.27 202500 BH

6 SD3 Dig peBarcau

Abramut drept km 89÷100 8800 1 IV 1% 651209 2097663 128 648070 290764 121.11 396000 BH

7 SD3 Dig peBarcau Fancica - Abramut drept km100÷109+900 7700 1 IV 1% 648058 290646 120.9 644234 284969 116.15 346500 BH

8 SD3 Dig peBarcau Saniob drept km112+900÷115+200 2300 1 IV 1% 643306 282581 114.32 643260 280385 112.9 103500 BH

9 SD3 Dig remuu peDanta

Salard stang km120 1600 1 IV 1% 640993 277763 641674 276497 72000 BH

10 SD3 Dig pepr.Sannicolau Saniob stang km115+400 2100 1 IV 1% 645067 281690 114 643264 280386 112.86 94500 BH

11 SD3 Dig pepr.Fancica Fancica drept km 100 1400 1 IV 1% 649330 290836 648058 290646 63000 BH

12 SD3 Dig pepr.Fancica

Fancica stang km 100 1300 1 IV 1% 649263 290879 648070 290764 58500 BH

13 SD3 Dig peBarcau

Salard-Frontiera stang km 120÷134+700 14800 1 IV 1% 641674 276497 643542 262532 666000ROS

PA0067

0,582 BH


Pagina 350 din 532

14 SD3 Dig peBarcau

conf.pr.Sannicolau-Frontiera

drept km115+400÷134+700

19200 1 IV 1% 643707 280386 643642 262556 864000ROS

PA0067

0,532 BH

73100 3289500


Pagina 351 din 532

Tabel 3 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Alb

Nr.

Notatie Denumireobiectiv Zonare mal Kilometraj pe

albie rau CALungimelucrare

Inaltime

medielucrare

Clasade

imp.

Nivelmaxasig

Coordonate intrare (amonte) Coordonate iesire (aval)

Amprizalucrari

(suprafata

definitiva)

Ariaprotejat

Procentul din

APafectat

delucrare

crt.

Jud.

(aproximat) (m) (m) x y z x y z MP

INLATURAREA INFILTRATIILOR PRIN DIGURI

1 DI3 Dig pe CA VARSAND stangkm

237+400÷235 2400 5 I 1% 574691 220999 160.65 576396 219500 149.3 72000 - - AR

2 DI3 Dig pe CA VARSAND drept km 219÷215 4000 3 I 1% 564767 232255 159 565910 228794 155.53 160000 - - AR

6400 232000

Indiguriri propuse

1 D3 Dig pe CA PESCARI drept km 109 1000 2 I 1% 533286 295872 534249 295311 17000

1000 17000


1 SD3 Dig pe CA BOGSIG-INEU

drept km 165÷181+600

14000 1 I 1% 552421 266898 117.05 552805 253925 111.12 630000

ROSPA0014

0,056 AR

ROSCI0294

1,120 AR

2 SD3 Dig pe CABOGSIG-

INEU stang 172÷178+500 5700 1 I 1% 552364 262130 113.21 552120 256568 109.56 256500ROSPA0014

0,032 AR

ROSCI0294

0,434 AR


Pagina 352 din 532

3 SD3 Dig pe CA INEU-SICULA

stang 178+500÷184+800

5900 1 I 1% 552111 256484 113.21 552874 250943 109.56 265500ROSPA0014

0,004 AR

4 SD3 Dig pe CA SICULA-VARSAND drept 181+600÷236+9

00 52900 1 I 1% 552805 253925 113.21 576465 219651 109.56 2380500

ROSPA0014

0,043 AR

ROSPA0015

0,252 AR

ROSCI0048

8,597 AR

5 SD3 Dig pe CASICULA-

VARSAND stang184+800÷237+4

00 47620 1 I 1% 552874 250943 113.21 576687 219159 109.56 2142900

ROSPA0014

0,034 AR

ROSPA0015

0,187 AR

ROSCI0048

8,601 AR

6 SD3 Dig pe CA GURAHONT stang km 103÷104 1000 1 I 1% 533286 295872 166.57 534249 295311 163.01 45000 AR

127120 5720400

Lucrari de amenajare a coronamentului digurilor in vederea asigurariiaccesului la ape mari

1 Dig pe CACHISINEU

CRIS -FRONTIERA

dreptkm 214÷236+900 21830 1 I 1% 563643 232461 576465 219651 982350 AR

2 Dig pe CACHISINEU

CRIS -FRONTIERA

stang km 214÷237+400

22540 1 I 1% 563643 232461 576687 219159 1014300 AR

44370 1996650


Pagina 353 din 532

Tabel 4 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Negru

Nr.crt. Notatie Denumireobiectiv Zonare mal Kilometraj Lungime

lucrare

Inaltime

medielucrare

Clasa deimp.

Nivelmax asig


Ampriza

lucrari(supraf

atadefiniti

va)

Ariaproteja

Procentul dinAPafectatdelucrare(%)

Judet

(aprox.) (m) (m) x y z x y z mp

Indiguriri propuse

1 D3Dig peCrisulNegru

BEIUSdrep

t

km 49+100÷1000 2 III 1% 576823 296995 180 577269 296295 180 40000 BH

50+100


SOIMI stang

km74 ÷ 75 1000 2 IV 1% 580240 280352 145 580789 279677 144 40000 ROSCI0061

0,1815 BH


CAPALNA drept

km 81+200 ÷82+900

1700 2 III 1% 584725 279463 138.25 585617 278373 136.5 68000 BH

3700 148000


1 SD3Dig peCrisulNegru

GRADINARI drept km 44÷46+200 2800 1 I 1% 572766 299611 198 574892 298796 198 126000 BH


TARCAIA stang

km 45+200÷3000 1 I 1% 573629 298585 195 576052 297179 190 135000 BH

48+200

2 bis SD3Dig peCrisulNegru

TARCAIA stang

km 44+300÷850 1 I 1% 572947 299033 190 573585 298556 187 38250 BH

45+200


Pagina 354 din 532


Finis stang km 49÷52 2700 1 I 1% 576726 296856 180 576754 295014 180 121500 BH

3 bis SD3Dig peCrisulNegru

Beiusdrep

t km 49÷52 1100 1 I 1% 576820 296995 180 577230 296044 180 49500 BH


UILEACUDE BEIUS

drept km 61+700÷65 3200 1 I 1% 579081 289089 163 579684 287008 160 144000

ROSCI0061 0,076 BH


SUPLACUDE TINCA

drept

km 77+300÷2300 1 I 1% 582276 279174 120.9 583158 278972 116.15 103500 ROSCI0

0490,089 BH

79+200


TINCAdrep

tkm100+600÷101+

950 2600 1 I 1% 590122 266401 114.32 589934 265350 112.9 117000ROSCI0049 0,056 BH


TAUT-BATAR

stang km114÷115 1100 1 I 1% 585338 259212 109 585116 258210 108 49500 ROSPA

0015 0,012 BH


TAUT-BATAR

stang

km115÷117 2120 1 I 1% 585149 258155 108 583404 257403 107 95400 - - BH


Taut-Ant drept km115÷160+500 35000 1 I 1% 585276 258027 583426 226964 157500

0

ROSPA0015

0,113 BH

ROSCI0049 10,802 BH


Taut-Ant stang

km117+500÷161+500 25000 1 I 1% 583300 257300 584088 226593 112500

0

ROSCI0049

2,127BHROSPA

0015 0,149

81770 3679650


Pagina 355 din 532

Tabel 5 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Repede

Nr.crt. Notatie Denumire

obiectiv Zonare malKilometraj

pe albierau CR

Lungimelucrare

Inaltimemedielucrare

Clasade imp.

Nivelmaxasig


Amprizalucrari

(suprafatadefinitiva)

Ariaprotejat

Procentuldin APafectat

delucrare

(%)

Judet

(aprox.) (m) (m) x y z x y z mp


1 SD3 Dig pe CR Tarian -Santiob stang km 142 500 1 I 1% 625428 256913 106.61 625670 256485 106.02 22500

ROSPA0103 0,060 BH

ROSCI0104 0,332 BH

2 SD3 Dig pe CR Tarian -Santiob

stang km 141 600 1 I 1% 625089 257650 107.25 625106 257352 106.94 27000 ROSCI0104 0,2229 BH

3 SD3 Dig pe CROradea-

Frontiera dreptkm

133÷157 23500 1 I 1% 623924 264903 619154 246236 1057500ROSPA0103 0,795 BH

ROSCI0104 2,282 BH

4 SD3 Dig pe CR Tarian-Frontiera stang km

145÷157 11600 1 I 1% 625425 254472 618987 246282 522000ROSPA0103 1,038 BH

ROSCI0104 3,573 BH

36200 1629000


Pagina 356 din 532

CAPITOLUL 19 – AC IUNI I M SURI, SOLU II, PENTRUREDUCEREA RISCULUI LA EROZIUNEA SOLULUI ILA DIMINUAREA CARACTERULUI TOREN IAL AL

BAZINELOR HIDROGRAFICE MICI I FOARTE MICI

19.1.Ac iuni, m suri i solu ii, pentru reducerea riscului la eroziunea solului

Comuna Supur - în jude ul Satu-Mare i Comuna Ardud - în jude ul Satu-Mare au fostalese pentru estimarea lucr rilor de amenajare la nivelul bazinului hidrografic Cri uri.S-a c utat evaluarea cât mai precis a cantita ilor si a volumelor de lucr ri astfel încâtprin extrapolarea rezultatelor s se poat face un necesar de lucr ri pentru întregul bazinhidrografic Cri uri.Evaluarea efectului lucr rilor asupra produc iei de sedimente se va realiza dupconceperea schemei de amenajare estimarea f cându-se statistic în baza unor modelematematice de calcul (metode expeditive).Investi iile în bh Cri uri au în vedere atingerea urm toarelor targeturi:

1. minimizarea pierderilor de sol;2. limitarea turbidita ii în reteaua hidrografic permanent ;3. rirea produc iilor agricole;4. sc derea costurilor de produc ie;5. rirea gradului de mecanizare pe terenuri agricole situate în pante;6. minimizarea pierderilor ireversibile de terenuri agricole prin prabu iri de maluri;7. mic orarea fenomenelor geomorfologice dinamice;8. evitarea pagubelor de gospod rii i obiective socio-economice;9. întârzierea scurgerilor apei în re eaua hidrografic permanent i reducereariscului de formare i propagare a viiturilor;10.mic orarea turbidita ii în re eaua hidrografic permanent .

Primul areal ales a fost Supur jude ul Satu-Mare, terenurile degradate fiind situate pe unversant cu expozi ie vestic .Situa ia actual a folosin elor este redat în tabelul nr. 19.1 iar situa ia de perspectiv afolosin elor este redat în tabelul 19.2.


Pagina 357 din 532

Tabel 19.1

De inatorde teren Agricol

Totalagricol

haNeagricol

Totalneagricol

ha

Totalgeneral

ha

A Ps Tf De Cnl NpPlanta ii

deprotec ie

ConsiliullocalSupur - 15.35 15.35 1.00 - - 3.75 - 4.75 20.1

39.35 - 39.35 - - - - - - 39.35

Totalgeneral 39.35 15.35 54.70 1.00 - - 3.75 - 4.75 59.45

Tabel 19. 2

De inatorde teren Agricol

Totalagricol

haNeagricol

Totalneagricol

ha

Totalgeneral

ha


deprotec ie

ConsiliullocalSupur - 16.35 16.35 - - - - 3.75 3.75 20.1

39.35 - 39.35 - - - - - - 39.35

Totalgeneral 39.35 16.35 55.70 - - - - 3.75 3.75 59.45

Pierderile de sol medii anuale provocate de eroziunea de suprafa au fost calculate pebaza formulei:E = K S C Cs Lm In

In care:E – eroziunea medie anuala in tone/haK – coeficient de agresivitate climatic


Pagina 358 din 532

S – coeficient de erodabilitate, determinat de rezisten a solului la eroziuneC – factor privind influen a culturilorCs – factor privind influen a m surilor de conservare a soluluiL – lungimea versantuluiI – panta terenului

Calculul pierderilor de sol înainte de amenajare i dup amenajare se g sesc în tabelul19.3:

Tabel 19.3

Pierderile de sol înainte de amenajare Pierderile de sol dup amenajare- 15,35 ha pa une degradataE = 0,127 x 1 x 0,8 x 1 x 5,24 x 24,86 =13,2 t/ha- 3,75 ha neproductivE = 0,127 x 1 x 0,6 x 1 x 5,24 x 24,86 = 9,9t/ha

- 16,35 ha p uneE = 0,127 x 1 x 0,06 x 0,9 x 5,24 x 24,86 =0,9 t/ha- 3,75 ha planta ii de protec ieE = 0,127 x 1 x 0,02 x 0,9 x 5,24 x 24,86 =0,3 t/ha

E – eroziunea medie anual în tone/ha

Schema de amenajare const în principal din urm toarele categorii de lucr ri :canale de intercep ie i debu ee reprofilate pentru regularizarea scurgerii ieliminarea excesului de umiditate de suprafacapt ri de izvoare i drenaj de intercep ie pentru interceptarea, captarea ieliminarea afluxului de ap din profilul soluluiuniformiz ri în planuri continui pentru asigurarea unei pante de scurgere mairapid a apelor din precipita ii care stagneaz în prezent în zonele depresionare

tre re eaua de canale, debu ee i rigoleconsolid ri i lucr ri transversale pe debu ee (traverse din gabioane, c deri dinzid rie de piatr )canale marginale i pode e tubulareîmp durirea suprafe elor neproductivevcleionaje duble i g rdule e de coastreîns mân ri, supraîns mân ri, aplicare de amendamente i fertiliz ri cuîngr minte chimice pe suprafe ele de teren afectate de execu ia lucr rilor ipentru cre terea poten ialului productiv al solurilor

Centralizatorul fizic i valoric al lucr rilor propuse este cel înscris în tabelul nr 19.4 :


Pagina 359 din 532

Tabel 19.4

Nr.Crt Denumirea categoriei de lucrare UM Cantit. Pre unitar

LeiValoare

LeiObiect 1 amenajare versan i

1 Debu ee reprofilate Mc 3.200 15 48.0002 Canale de intercep ie Mc 1.200 15 18.0003 Capt ri de izvoare Buc 10 1.500 15.0004 Drenuri absorbante Ml 1.500 30 45.0005 Drenuri colectoare Ml 1.000 35 35.0006 mine de vizitare Buc 5 1.500 7.5007 Guri de dren Buc 10 200 2.0008 Consolid ri trasversale de debusee Mc 200 400 80.0009 Pode e tubular Dn 800 mm Buc 1 6.000 6.00010 Canale marginale Mc 200 15 3.00011 Planta ii silvice de protec ie Ha 3.75 7050 26.43812 Uniformiz ri în planuri continui Mc 25.000 7 175.00013 Cleionaje duble Ml 50 100 5.00014 rdule e de coast Ml 1.500 15 22.500

Total obiect 1 f TVA 488.438Din care C+M f TVA 488.438

Total obiect 1 (cu tva 19%) 581.241Din care C+M cu TVA 19% 581.241

TOTAL LUCRARE cu TVA 19% 581.241Din care C+M cu TVA 19% 581.241

Al doilea areal ales pentru estimarea lucr rilor este Ardud-jude ul Satu-Mare.

Terenurile degradate constituite în acest areal apar in comunei Ardud, jude ul Satu-Mare

Suprafa a luat în studiu este de 43,66 ha, cu folosin a actual p une i apar ineConsiliului Local Ardud.

Suprafa a i situa ia juridic a terenului propus spre amenajare antierozionala :

Situa ia actual a folosin elor i situa ia de perspectiv a folosin elor este prezentat întabelul 19.5 i 19.6:


Pagina 360 din 532

Tabel 19.5

De in torde teren Agricol

Totalagricol

haNeagricol

Totalneagricol

ha

Totalgeneral

ha


deprotec ie

Consiliullocal

Ardud - 36.91 36.91 1.00 - - 5.75 - 6.75 43.66

Totalgeneral - 36.91 36.91 1.

00 - - 5.75 - 6.75 43.66

Tabel 19.6

De in torde teren Agricol

Totalagricol

haNeagricol

Totalneagricol

ha

Totalgeneral

ha


deprotec ie

Consiliullocal

Ardud - 37.91 37.91 - - - - 5.75 5.75 43.66

Totalgeneral - 37.9

1 37.91 - - - - 5.75 5.75 43.66

Calculul pierderilor de sol medii anuale provocate de eroziunea de suprafa se realizeazfolosind aceea i formul ca în cazul arealului precedent.Calculul pierderilor de sol înainte de amenajare i dup amenajare se g sesc în tabelul19.7:


Pagina 361 din 532

Tabel 19.7

Pierderile de sol înainte de amenajare Pierderile de sol dup amenajare- 36,91 ha pasune degradataE = 0,127 x 1 x 0,8 x 1 x 5,8 x 32,87 =19,37 t/ha- 5,75 ha neproductivE = 0,127 x 1 x 0,6 x 1 x 5,8 x 32,87 =14,53 t/ha

- 37,91 ha p uneE = 0,127 x 1 x 0,06 x 0,9 x 5,8 x 32,87 =1,31 t/ha- 5,75 ha planta ii de protec ieE = 0,127 x 1 x 0,02 x 0,9 x 5,8 x 32,87 =0,44 t/ha

Terenul acestui perimetru de ameliorare este m rginit de o culme în partea de sud, iar înpartea de nord de un interfluviu cu terenuri arabile.Acest perimetru ameliorativ, aflându-se cuprins între o culme i piciorul dealului, are oenergie de relief mare, de acea scurgerile de suprafa pe versan i provoac o eroziunefoarte puternic cu dezvoltarea unor ravene mari.Centralizatorul fizic si valoric al lucr rilor propuse se g se te în tabelul 19.8

Tabel 19.8

Nr.Crt

Denumirea categoriei de lucrare UM Cantit. PreunitarLei

Valoare Lei

OBIECT A01 AMENAJAREA COMPLEXA A VERSAN ILOR1 Debu ee reprofilate mc 510 15 8.1002 Canale de intercep ie mc 140 15 2.1003 Canale de evacuare mc 2670 12 32.0404 Capt ri de izvoare buc 2 1.500 3.0005 Drenuri absorbante ml 200 30 6.0006 Drenuri colectoare ml 100 35 3.5007 Guri de dren buc 2 200 400

8 Consolid ri transversale pe debu ee iravene mc 17,5 330 57.750

9 Cleionaje duble ml 120 100 12.00010 Planta ii silvice de protec ie ha 5,75 7.050 40.53811 Uniformiz ri în planuri continui mc 22.000 8,5 187.000

TOTAL OBIECT A01 (f TVA) 352.428DIN CARE C+M (f TVA) 352.428TOTAL OBIECT A01 (cu TVA19%) 419.389


Pagina 362 din 532

DIN CARE C+M (cu TVA 19%) 419.389TOTAL LUCRARE cu TVA 19% 419.389Din care C+M cu TVA 19% 419.389

Efortul investi ional la nivelul întregului bazin raportat la investi ia specific /ha amenajatantierozional:

C+M inclusiv TVA = 9.777 lei/ ha în cazul arealului I SupurC+M inclusiv TVA = 9.606 lei/ ha în cazul arealului II ArdudInvesti ia specific medie rezult 9.692 lei/ ha amenajat.

19.2.Ac iuni, m suri i solu ii, pentru reducerea riscului la diminuareacaracterulului toren ial

Pentru estimarea lucr rilor de amenajare a forma iunilor toren iale la nivelul întreguluibazin hidrografic Cri uri s-a considerat ca necesar luarea în studiu a doua ravene - ValeaAluni , subbazin Hen , afluent al Cri ului Repede, din jude ul Cluj i Valea Orvi elesubbazin Fâne elor, afluent al Beret ului, din jude ul Bihor.1. Valea Aluni are un tronson activ de 530 m pe care este necesar s se intervin culucr ri structurale din beton sau materiale locale (zid rie de piatr cu mortar de cimentsau zid rie uscat din gabioane).2. Valea Orvi ele are un tronson activ de 1080 m care se va amenaja în condi ii similare

ii Aluni .Aceste ravene active sunt de medie agresivitate din punct de vedere al eroziunii înalbie cât i al fenomenelor asociate.

Lucr ri transversaleLucr rile hidrotehnice transversale executate pe forma iunile de eroziune în adâncimeasigura consolidarea malurilor i talvegurilor i stopeaz înaintarea în lungime iadâncime a acestora. De asemenea, contribuie la reducerea efluen ei aluvionare caurmare a reducerii vitezelor scurgerilor concentrate i retinerea aluviunilor solide carecolmateaz terenurile din aval. S-au prev zut lucr ri transversale din zid rie de piatr cumortar de ciment 50%, zidarie uscat în gabioane 20% i beton 30% pe ravene. Execu iaeste prev zut s se efectueze manual 50% i mecanizat 50%.Lucr rile transversale au urm toarele particularit i:

1. Colecteaz debit solid cu granulometrie mare;2. Lucreaz în condi iile unor energii mari de relief;3. Sunt lucr ri în serie care i i transmit succesiv efectele;4. Suport consecin ele schimb rii regimului de scurgere;5. Nu sunt echipate cu goliri de fund pentru situa ii exceptionale sau accidentale6. (exceptie f când unele baraje de p mânt);7. Nu sunt echipate cu deversori laterali si nu pot fi by-pasate în situa ii de avarie;8. Deversoarele sunt supuse unor sarcini suplimentare la impact cu plutitorii;9. Structura folosin elor din bazinul de receptie este greu predictibil pentru întreaga


Pagina 363 din 532

durata de functionare (30 ani);10. Urm rirea comport rii, între inerea i repara iile acestora nu reprezint o prioritate

a de in torilor lor.Lucr ri longitudinaleEroziuni ale malurilor se înregistreaz pe cursul inferior al tuturor v ilor toren iale luateîn studiu.Cauza principal o constituie ploile masive i perioadele de topire a z pezilor. În acesteperioade debitul i viteza de curgere a toren ilor cresc i aceasta duce la erodareaaccentuat a malurilor, iar ca rezultat final, la acumul ri de produse de eroziune pealbiile acestora, l rgindu-le si adâncindu-le.

surile ce se impun sunt ap rile de mal longitudinale, pereeri ale evacuatorilorprecum i executarea de lucr ri pentru ruperi de pant ale toren ilor mai ales în zonacanalelor de evacuare.

Lucr ri biologiceLucr rile structurale sunt înso ite de împ duriri pentru combaterea eroziunii solului.În treimea superioar a ravenelor s-au proiectat cleionaje duble din lemn cu împletitura dinnuiele în scopul consolid rii talvegului i malurilor.

Pentru o mai buna protec ie a planta iilor se propun gardule e de sus inere a acestora.

Centralizatorul fizic i valoric al lucr rilor propuse sunt descrise în tabelul nr. 19.9

Tabel 19.9

Nr.Crt Denumirea categoriei de lucrare U

M Cantit. Preunitar Lei

ValoareLei

Obiect 1 amenajare versan i1 Lucr ri transversale din beton terasamente mc 180 8.5 15302 Lucr ri transversale din beton construc ii Mc 244 440 107360

3 Lucr ri transversale din zid rie piatrterasamente Mc 289 8.5 2456.5

4 Lucr ri transversale din zid rie piatrconstruc ii Mc 361 350 126350

5 Lucr ri transversale din gabioaneterasamente Mc 116 8.5 986

6 Lucr ri transversale din gabioaneconstruc ii Mc 148 280 41440

7 Lucr ri longitudinale din betonterasamente Mc 36 8.5 306

8 Lucr ri longitudinale din beton construc ii Mc 140 440 616009 Reprofil ri canale de evacuare Mc 345 4.5 1552.5


Pagina 364 din 532

Nr.Crt Denumirea categoriei de lucrare U

M Cantit. Preunitar Lei

ValoareLei

terasamente10 C deri pe canale de evacuare terasamente Mc 36 8.5 30611 deri pe canale de evacuare construc ii Mc 63 440 2772012 Cleionaje Ml 160 125 2000013 Planta ii de protec ie Ha 2 8000 16000

14 Lucr ri biologice diverse (gardule e decoast ) Ml 1850 50 92500

15 Taluz ri terasamente Mc 1490 12 17880Total obiect (f TVA) 517987

Din care C+M (f TVA) 517987

Efectul scontat al lucr rilor exprimat prin îmbunat irea parametrilor de stare aiforma iunilor amenajate.Lucrarile de pe firele de vale au fost destinate s controleze, s reduc i în final sopreasc definitiv desf urarea procesului de ravenare, asigurând, cu un anumit coeficientde siguran , stabilitatea albiei în zona vârfului, a malurilor i a talvegului.Totodat se sconteaz pe urm toarele efecte vizibile:

asigurarea evacu rii controlate a apelor provenite din scurgerea de suprafa pe totsubbazinul hidrografic;reducerea pierderilor de pe re eaua de curgere concentrat în limitele tolerabile;reducerea fenomenelor erozionale în adâncime, pân la stabilizarea i stingereatoren ialita ii din bazin;asigurarea unei bune stabilit i a terenului în zona de manifestare a proceselorgeodinamice de pe maluri;cre terea i valorificarea superioar a poten ialului productiv, al terenuriloragricole, situate în bazinul de receptie;limitarea externalit ilor.

Criteriile de alegere a lucr rilor i a materialelor componente au fost determinatede:» stadiul de activitate al ravenelor;» substratul litologic;» tipul de raven , în raport cu pozi ia ei fa de re eaua hidrografic ;» caracteristicile morfologice ale albiei;» existen a proceselor de mal;» granulometria materialului aluvionar transportat;» caracteristicile hidraulice ale viiturii;» condi ii pedoclimatice de instalare a vegeta iei;» importan a social-economic a obiectivelor periclitate.


Pagina 365 din 532

Urmare a aplic rii schemelor de amenajare la nivelul întregului bazin hidrografic Cri urise sconteaz pe o sc dere a productiei de sedimente din sistemul albie cu aprox 80%,reducând volumul total de material aluvionar în emisari de 16.079.721 to/an în regimneamenajat la valoarea de 3.215.944 to/an.

Rata fragmentatiei reliefului va scade sub valoarea de 0,15Km/Kmp;Rata retragerilor se va situa în jurul valorii 1,5m/an/fir de vale;Cre terea in proiec ie orizontal se apreciaz la 0,015 mp/ml raven .

ceea ce reprezint valori unanim acceptate ca situându-se în toleran ele admisibile pentrufenomenele erozionale în adâncime, în condi iile i particularit ile geografice alebazinului hidrografic Cri uri.

Pentru lucr rile de ameliorare a terenurilor degradate se propun împ duriri în:- bazine toren iale cu ac iunea în continuare ...................312.3 ha- bazine toren iale noi ................... 72.3 ha

Total ...................384.6 haTerenurile degradate din fondul forestier vor fi împ durite de unit ile silvice, pe m surce vor fi asigurate fondurile necesare.Volumul lucr rilor de împ durire, propuse în fond forestier, pe fiecare unitate de studiu sipe judete, este prezentat în tabelul 19.10.

Propunerile de lucr ri de corectare a toren ilor vizeaz urm toarele aspecte:punere în siguran a construc iilor existente (canale, baraje, praguri etc.) care aufost avariate ca urmare a uzurii normale în timpul duratei de func ionare, acesteanecesitând un volum de beton sau zid rie pentru refacerea lucr rilor de 2.050 mc;continuarea ac iunii de corectare a toren ilor pân la finalizarea ei, acesteaînsemnând amenajarea re elei hidrografice cu lucr ri noi pe o lungime de 135.25km.

În primul caz au fost stabilite volumele de beton, zid rie de piatr cu mortar de ciment,zid rie uscat în plas de sârm care trebuie s readuc piesele existente în condi iilenormale de exploatare, iar în al doilea caz s-au apreciat lungimile de re ea hidrografictoren ial care mai trebuie consolidat pân la încheierea ac iunii. În ambele situa ii afost avut în vedere starea actual a re elei hidrografice. Intensitatea manifest rilortoren iale precum i importan a i gradul de afectare a obiectivelor economice.Se impune ca efortul principal, în bazinele cu ac iune în continuare, s fie dirijat pentruconsolidarea prin vegeta ie i lucr ri hidrotehnice a surselor de aluviuni de pe albii imaluri afectate, paralel cu realizarea acelor lucr ri i m suri prin care se reduce debitul ivolumul viiturilor, agentul principal al proceselor de eroziune i transport de pe albiiletoren ilor.

Piereri de sol estimate dup amenajarea integral a bazinuluiTotal pierderi de sol provenite din eroziune de suprafa (erodarea versan ilor)Conform estim rilor f cute media pierderilor de sol dup amenajarea antierozional aversan ilor variaz în jurul valorii de 0,74 to/ha/an.


Pagina 366 din 532

Prin extrapolarea acestei valori la necesarul de lucr ri la nivelul întregului bazinhidrografic rezult o pierdere de sol programat de 0,91 mil t/ha/an. (calculul s-a facutincluzând lucr rile executate i aflate în func iune).Fa de totalul piederilor actuale de sol la nivelul bazinului hidrografic (1,18 mil.t/a)aceasta reprezint o diminuare a produc iei de sedimente cu aprox. 77,12 %.

Necesarul de capital la nivelul lucr rlori de baz inclusiv TVA pentru amenajareaintegral a bazinului hidrografic Cri uri este de 11.860.459 mii lei


Pagina 367 din 532

Tabel 19.10

Unitate destudiu Lucr ri în bazine cu lucr ri executate Lucr ri în bazine noi Total lucr ri propuse

Denumire JudeIm

pdu

riri

Luc

rri

CT

Imp

duri

ri

Luc

rri

CT

Imp

duri

ri

Rep

ara

ii

Luc

rri

CT

Rep

ara

ii

ha mc km ha km ha mc kmTotal bhCri uri

Arad 0 0 0.1 0 7.0 0 0 7.1Bihor 253.8 1500.0 15.65 65.3 93.0 319.1 1500.0 108.65Cluj 56 360.0 0.8 2.0 5.0 58.0 360.0 5.8

Hunedoara 2.5 190.0 0.7 0 8.0 2.5 190.0 8.7laj 0 0 0 5.0 5.0 5.0 0 5.0

Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 312.3 2050.0 17.25 72.3 118.0 384.6 2050.0 135.25


Pagina 368 din 532

19.3. Concluzii

Dintre lucr rile propuse au fost e alonate în urgen a I, urm toarele:refacerea lucr rilor avariate de uzur normal , precum i de viiturile toren iale a c ror asigurare a

fost sub cea dimensionat ;continuarea ac iunii pe forma iunile toren iale:

cu lucr ri a c ror capacitate de reten ie a fost consumat ;cu obiective economice de importan deosebit , care reclam protec ie imediat ;cu lungime redus , r mas de consolidat, în vederea încheierii ac iunii;

împ durirea terenurilor degradate pentru evitarea eroziunii solurilor


Pagina 369 din 532

CAPITOLUL 20 – PREZENTAREA UNITARA LA NIVEL DE BAZINHIDROGRAFIC A ACTIUNILOR, MASURILOR SI SOLUTIILOR DEREDUCERE A RISCULUI LA INUNDATII SI INCADRAREA LOR IN

SISTEMUL DE PROTECTIE EXISTENT

Elaborarea actiunilor, masurilor si solutiilor de reducere a riscului la inundatii in bazinul hidrograficCrisuri trebuie sa tina cont de prevederile Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii petermen mediu si lung, astfel:

A. Principii de elaborare a scenariilor de amenajare: - principiul dezvolt rii durabile, semnificând faptul c trebuie adoptate astfel de ac iuni încât

impactul inunda iilor s fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic i social:- acceptabilitatea economic presupune eficien a, respectiv abordarea costurilor, inându-se

cont de riscul asumat ce trebuie definit de c tre Guvern i optimizarea ac iunilor;- acceptabilitatea social presupune realizarea unei protec ii corespunz toare, respectarea

legii, echitate i prosperitate, aspecte ce asigur echilibrul i coeziunea social ;- acceptabilitatea ecologic este m surat prin gradul de autoreglare, dinamic i diversitatea

ecosistemelor afectate de inunda ii.- principiul abordarii strategice pentru o perioad de timp, astfel încât s poat fi luate în

considerare eventualele schimb ri posibile în frecven a i vulnerabilitatea la inunda ii, precum i alteaspecte posibile;

- principiul abordarii bazinale a problemei inunda iilor prin poten area conceptului de planuri degestionare a riscului la inunda ii la nivel de bazin hidrografic i a unor programe de m suri elaborate înconcordan cu prevederile Directivei 2000/60/CE;

- abordarea interdisciplinar a problemei inunda iilor; toate aspectele relevante ale gestion riiapelor, amenaj rii teritoriului, utiliz rii terenurilor, agriculturii, transporturilor i dezvolt rii urbane,conservarea naturii trebuie abordate împreun atât la nivel na ional, cât i la cel regional i local;

- principiul precau iei, potrivit c ruia m surile de protec ie împotriva inunda iilor adoptate deanumi i riverani nu trebuie s compromit capacitatea celorlal i, situa i în amonte sau în aval, de a- iadopta propriile m suri;

- principiul solidarit ii, potrivit c ruia m surile din amonte nu trebuie s creasc riscul pentruzona din aval i pentru diminuarea riscului zonelor din aval; trebuie acceptate unele m suri ce se impun înzonele din amonte;

- principiul men inerii unui echilibru între m surile i ac iunile preventive, cele de r spuns icele de reconstruc ie dup trecerea fenomenului de inunda ii, prin utilizarea planurilor de amenajare ateritoriului, a m surilor structurale i nestructurale, a celor de reducere a efectelor adverse ale inunda iilorasupra ecosistemelor acvatice i terestre, polu rii apelor i solului, precum i a planurilor de interven iepentru situa ii de urgen ;

- principiul aplicarii celor mai bune practici propuse de Uniunea European i de ComisiaEconomic a Na iunilor Unite pentru Europa privind m surile preventive împotriva inunda iilor, deprotec ie i diminuare a efectelor lor, având ca principii:

- "apa este parte a unui întreg", sintagm care exprim faptul c ea este parte a cicluluihidrologic natural i c circula ia apei pe suprafa a scoar ei terestre este la originea unei mari diversit i aecosistemelor i a utiliz rii terenurilor i, ca urmare, ea trebuie luat în considerare în toate politicilesectoriale;


Pagina 370 din 532

- "acumula i apa", exprimând faptul c apa trebuie stocat dinamic cât mai mult posibil înbazinele hidrografice în care se formeaz i în lungul cursului de ap din bazin;

- "mai mult spa iu pentru râuri" (l sa i râurile s curg neîncorsetate), exprimând faptul crâul trebuie l sat s curg astfel încât viiturile s se poat propaga încet spre aval, f a prezenta niciunpericol;

- "convie uirea cu viiturile": locuirea într-o zon inundabil prezint anumite riscuri; înpofida oric ror m suri de protec ie împotriva inunda iilor, un risc remanent se men ine i, ca urmare,acesta trebuie diminuat prin luarea unor m suri individuale de protec ie, respectiv trebuie "înv at a tr icu acest risc" (diminuarea riscului prin luarea unor m suri individuale de protec ie);

- principiul ac iunii concertate i integrate care s asigure atingerea unei eficien e economice iecologice pe termen lung pe întreaga suprafa a bazinului hidrografic constituie o condi ie prealabilpentru succesul oric rei strategii i oric rui plan de reducere a riscului la inunda ii;

- principiul cooperarii în reducerea riscului la inunda ii în condi iile reglement rilorinterna ionale privind râurile transfrontaliere.

B. Conceptele strategice:- inunda iile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna i vor continua s existe; - societatea uman este tot mai vulnerabil la dezastre naturale; - convie uirea cu inunda iile ine seama de faptul c prevenirea inunda iilor nu se poate limita

doar la evenimentele cu frecven medie i mare de apari ie, c trebuie avute în vedere i evenimentelerare;

- surile structurale (lucr ri de ap rare) r mân elemente importante în prevenirea i protec iainunda iilor, dar cu luarea în considerare a aspectelor privind conservarea naturii i amenajareateritoriului;

- "riscul zero cost infinit", nu exist protec ie absolut împotriva inunda iilor; ca urmare, sepoate asigura doar un anumit grad de ap rare împotriva inunda iilor;

- adaptarea utiliz rii luncilor inundabile la riscurile la care sunt expuse; trebuie s se adopteac iuni i m suri pentru a reduce riscul la toate problemele adiacente inunda iilor;

- solidaritatea uman i precau ia sunt esen iale pentru a nu transfera problemele de gestionarea apelor dintr-o regiune în alta, etc.

C. Obiective strategice :- Obiectivele economice urm resc protec ia infrastructurii economice existente

împotriva inunda iilor i garantarea satisfacerii oportunit ilor economice ale genera iilor viitoare.- Obiectivele sociale au în vedere protec ia popula iei i a comunit ilor umane împotriva

inunda iilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protec ie a popula iei i cre terea capacit ii societ iide a se dezvolta.

- Obiectivele de mediu urm resc atingerea obiectivele socio-economice cu p strarea unui echilibruîntre dezvoltarea economico-social i obiectivele de mediu.

D. Tinte strategice, stabilite la nivel national, de care se va tine cont la alegerea scenariilor deamenajare :

- reducerea gradual a suprafe elor poten ial inundabile la viituri cu debite având probabilitateade dep ire de 1% cu 61% fa de 2006, înso it obligatoriu de m suri compensatorii pentru re inereavolumelor corespunz toare de ap ;

- reducerea num rului de persoane expuse riscului poten ial de inunda ii la viituri cu debiteavând probabilitatea de dep ire de 1% cu 62% fa de 2006;

- reducerea vulnerabilit ii sociale a comunit ilor expuse la inunda ii - 50% în termen de 10 anii pân la 75% pe termen lung, în 30 de ani. Aceast int va fi atins prin amenajarea integrat a

bazinului hidrografic.


Pagina 371 din 532

- reducerea gradual a pagubelor produse de inunda ii infrastructurilor de traversare a cursurilorde ap fa de anul 2006 cu circa 80% pân în anul 2035;

- reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicat /relocare anual a cel pu in 400 km de diguri deprotec ie împotriva inunda iilor;

- cre terea capacita ii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de ap cu cel pu in30% pân în anul 2035, prin m suri de readucerea râului la starea ini ial .

Amenajari structurale existente pentru reducerea riscului la inundatiiIn tabelele urmatoare se prezinta amenajarile hidrotehnice din bazinul hidrografic Crisuri, pentru zona destudiu care face obiectul prezentului contract.


Pagina 372 din 532

Caracteristici generale acumulariNr.crt. Denumire Detinator Judet Curs de

apa Scop Volum[mil. mc] Tip acumulare

1 Tamasda A.B.A. Crisuri Bihor CrisulNegru

Atenuareaundei deviitura

22.12 Nepermanenta

2 Salard A.B.A. Crisuri Bihor BarcauAtenuareaundei deviitura

15 Nepermanenta

3 ZerinduMic A.B.A. Crisuri Arad Crisul

Negru

Atenuareaundei deviitura

23.28 Nepermanenta

4 Priza CET IOradea A.B.A. Crisuri Bihor Crisul

RepedeAlimentare

cu apa 0.85 Permanenta

5 Mihaileni A.B.A. Crisuri Hunedoara CrisulAlb

Alimentarecu apa,

producereenergie,

atenuareaundei deviitura

10.33 Permanenta

6 Stei Primarie Bihor CrisulNegru Piscicultura 0.027 Permanenta

7 Priza CETII Termoelectrica Bihor Crisul

RepedeAlimentare


8 Sacadat HidroelectricaSA Bihor Crisul

RepedeProducere

energie 0.38 Permanenta

9 Lugasu HidroelectricaSA Bihor Crisul

RepedeProducere


10 Tileagd HidroelectricaSA Bihor Crisul

RepedeProducere



Pagina 373 din 532

Nr.crt. Denumire Detinator Judet Curs de

apa Scop Volum[mil. mc] Tip acumulare

11 Boghis -Priza ABA Somes Salaj Barcau Alimentare


Caracteristici generale indiguiriNr.crt. Denumire Lungime

[km]

Inaltimemedie[m]

Clasa deimportanta Localitate Judet Curs de apa

1 LI-DIG MAL STANGBARCAU-IP 1.83 2 I IP SALAJ BARCAU

2LI-MARGHITA-ABRAM MAL

STANG4 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU

3LI-MARGHITA-

S.I.R.D.E.S.C. MALSTANG

0.1 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU

4 LI-CIUHOI-SANIOBMAL DREPT 2.6 2.5 I CIUHOI BIHOR BARCAU

5LI-BOCSIG

VARSAND MALDREPT

66.9 4 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB

6LI-SICULA-

VARSAND MALSTANG

47.62 3.5 III SICULA ARAD CRISUL ALB

7 LI-TARCAIA MALSTANG 2.3 2.5 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU

8 LI-GRADINARIMAL DREPT 2.5 2.5 I GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU

9 LI-UILEACU DEBEIUS MAL DREPT 3.2 2.5 I UILEACU DE

BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU


Pagina 374 din 532

Nr.crt. Denumire Lungime

[km]

Inaltimemedie[m]


10 LI-DIG MAL DREPTRAPA 0.61 1 I RAPA BIHOR CRISUL NEGRU

11LI-DIG MAL STANGTAUT-BATAR 196

BH3.16 4 I TAUT BIHOR CRISUL NEGRU

12 LI-BRAD MALDREPT 5014 HD 4.19 0 I BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB

13 LI-TAUT-ANT MALDREPT 3 BH 46.2 4 I ANT BIHOR CRISUL NEGRU

14

LI-INDIGUIRECRISUL NEGRU MD

AMONTE-AVALPOD TINCA

1.42 2 I TINCA BIHOR CRISUL NEGRU

15 LI-DIG MAL DREPTTINCA 1.03 2 I TINCA BIHOR CRISUL NEGRU

16LI-DIG MAL STANG

AFL.DREAPTAC.ALB-REVETIS

0.16 2 I REVETIS ARAD CRISUL ALB

17LI-GURAHONT

MAL STANG 3036AR

0.8 2 III GURAHONT ARAD CRISUL ALB

18LI-VATA DE JOS

MAL STANG 5007HD

0.3 2.5 I VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB

19LI-MARGHITA-CHIRIBIS MAL

STANG2.3 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU

20 LI-ABRAMUT- 9.8 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU


Pagina 375 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


SANIOB MALDREPT

21LI-SALARD-

FRONTIERA MALSTANG

17.5 3 I SALARD BIHOR BARCAU

22 LI-MARGHITA-ABRAMUT 8 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU

23 LI-DIG MAL DREPTBARCAU-IP 1.32 1.5 I IP SALAJ BARCAU

24 LI-CIUHOI-SALARDMAL STANG 7.1 2.5 I CIUHOI BIHOR BARCAU

25LI-SANIOB-

SALARD MALDREPT

4.1 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU

26 LI-MARGHITA-I.T.A. MAL STANG 0.4 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU

27LI-INEU-SICULA

MAL STANG 0+000-5+900

5.9 2 III SICULA ARAD CRISUL ALB

28 LI-BOCSIG-INEUMAL STANG 5.7 1.5 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB

29 LI-BRAD MALDREPT 5011 HD 0.9 0 IV BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB


31LI-IERMATA-TALPOS MAL

STANG 4750 AR36.6 4 III IERMATA ARAD CRISUL NEGRU


Pagina 376 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


32 LI-BEIUS MALDREPT 1.1 2.2 I BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU

33LI-BELIU-

BERECHIU MALDREPT

30 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU

34LI-TARIAN-

FRONTIERA MALSTANG

11.6 4 I TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE

35 LI-FUGHIU MALSTANG 2.4 3 I FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE


37 LI-TARCAIA MALSTANG 0.62 2 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU

38LI-CUCUCENI-

VALEA MARE MALSTANG

2.6 1.8 I CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU

39 LI-SUNCUIUS MALSTANG 0.3 1 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE

40 LI-SUNCUIUS MALDREPT 0.3 1 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE

41 LI-SUNCUIUS MALDREPT 0.7 2.5 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE

42LI-STRAND

MUNICIPAL MALDREPT

0.2 1.3 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE

43 LI-ZDRAPTI MALSTANG 5001 HD 1.2 1.2 I ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB


Pagina 377 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


44 LI-CRISCIOR MALSTANG 5003 HD 0.1 1 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB

45 LI-CRISCIOR MALDREPT 5002 HD 2 2.5 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB

46 LI-BRAD MALDREPT 5004HD 3.4 2 I BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB

47 LI-SANTIMBREUMAL DREPT 16 3 I SANTIMREU BIHOR BARCAU

48 LI-COHANI-SUIUGMAL DREPT 1.4 2 I COHANI BIHOR BARCAU

49LI-ABRAMUT-SINIOB MAL

STANG1.3 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU

50LI-MARGHITA-ABRAMUT MAL

DREPT7.5 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU

51 LI-GHIDA-BALCMAL DREPT 7 2 I GHIDA BIHOR BARCAU



53 LI-BRAD MALSTANG 5005 HD 2.2 2 I BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB


55 LI-BRAD MAL 0.43 0 I BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB


Pagina 378 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


STANG 5016 HD

56 LI-FINIS MALSTANG 73 BH 2.7 2.5 I FINIS BIHOR CRISUL NEGRU

57LI-BELIU-

BERECHIU MALSTANG

31.1 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU

58LI-GHEGHIE-AUSEU MAL

DREPT0.4 2 I GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE



60 LI-CACUCIU VECHIMAL STANG

0.8 1.2 I CACUCIUVECHI BIHOR CRISUL REPEDE

61 LI-TILEAGD MALSTANG 5 1.8 I TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE

62LI-ORADEA-

FRONTIERA MALDREPT

23.5 4 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE

63LI-BOCSIG

VARSAND MALDREPT

66.9 4 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB

64LI-SICULA-

VARSAND MALSTANG

47.62 3.5 III SICULA ARAD CRISUL ALB



Pagina 379 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


66LI-DIG MAL STANG

AFL.DREAPTAC.ALB-REVETIS

0.16 2 I REVETIS ARAD CRISUL ALB

67LI-GURAHONT

MAL STANG 3036AR

0.8 2 III GURAHONT ARAD CRISUL ALB

68LI-VATA DE JOS

MAL STANG 5007HD

0.3 2.5 I VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB

69LI-INEU-SICULA

MAL STANG 0+000-5+900

5.9 2 III SICULA ARAD CRISUL ALB

70 LI-BOCSIG-INEUMAL STANG

5.7 1.5 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB

71 LI-BRAD MALDREPT 5011 HD 0.9 0 IV BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB


73LI-IERMATA-TALPOS MAL

STANG 4750 AR36.6 4 III IERMATA ARAD CRISUL NEGRU

74LI-BELIU-

BERECHIU MALDREPT

30 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU

75 LI-ZDRAPTI MAL 1.2 1.2 I ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB


Pagina 380 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


STANG 5001 HD

76 LI-CRISCIOR MALSTANG 5003 HD 0.1 1 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB

77 LI-CRISCIOR MALDREPT 5002 HD 2 2.5 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB

78 LI-BRAD MALDREPT 5004HD 3.4 2 I BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB




82LI-BELIU-

BERECHIU MALSTANG

31.1 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU

83 LI-TARCAIA MALSTANG 2.3 2.5 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU

84 LI-GRADINARIMAL DREPT 2.5 2.5 I GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU

85 LI-UILEACU DEBEIUS MAL DREPT 3.2 2.5 I UILEACU DE

BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU

86 LI-DIG MAL DREPTRAPA 0.61 1 I RAPA BIHOR CRISUL NEGRU

87LI-DIG MAL STANGTAUT-BATAR 196

BH3.16 4 I TAUT BIHOR CRISUL NEGRU

88 LI-TAUT-ANT MAL 46.2 4 I ANT BIHOR CRISUL NEGRU


Pagina 381 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


DREPT 3 BH

89

LI-INDIGUIRECRISUL NEGRU MD

AMONTE-AVALPOD TINCA

1.42 2 I TINCA BIHOR CRISUL NEGRU


91 LI-BEIUS MALDREPT 1.1 2.2 I BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU


93 LI-TARCAIA MALSTANG 0.62 2 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU

94LI-CUCUCENI-

VALEA MARE MALSTANG

2.6 1.8 I CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU

95 LI-FINIS MALSTANG 73 BH 2.7 2.5 I FINIS BIHOR CRISUL NEGRU

96 LI-TARIAN-FRONTIERA MAL

STANG

11.6 4 I TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE

97 LI-FUGHIU MALSTANG 2.4 3 I FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE

98 LI-SUNCUIUS MALSTANG 0.3 1 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE

99 LI-SUNCUIUS MALDREPT 0.3 1 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE


Pagina 382 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


100 LI-SUNCUIUS MALDREPT 0.7 2.5 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE

101LI-STRAND

MUNICIPAL MALDREPT

0.2 1.3 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE





104 LI-CACUCIU VECHIMAL STANG 0.8 1.2 I CACUCIU

VECHI BIHOR CRISUL REPEDE

105 LI-TILEAGD MALSTANG 5 1.8 I TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE

106LI-ORADEA-

FRONTIERA MALDREPT

23.5 4 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE

107 LI-DIG MAL STANGBARCAU-IP 1.83 2 I IP SALAJ BARCAU

108LI-MARGHITA-ABRAM MAL

STANG4 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU

109LI-MARGHITA-

S.I.R.D.E.S.C. MALSTANG

0.1 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU


Pagina 383 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


110 LI-CIUHOI-SANIOBMAL DREPT 2.6 2.5 I CIUHOI BIHOR BARCAU



112LI-ABRAMUT-SANIOB MAL

DREPT9.8 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU

113LI-SALARD-

FRONTIERA MALSTANG

17.5 3 I SALARD BIHOR BARCAU


STANG8 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU

115 LI-DIG MAL DREPTBARCAU-IP 1.32 1.5 I IP SALAJ BARCAU

116 LI-CIUHOI-SALARDMAL STANG 7.1 2.5 I CIUHOI BIHOR BARCAU

117LI-SANIOB-

SALARD MALDREPT

4.1 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU

118 LI-MARGHITA-I.T.A. MAL STANG 0.4 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU

119 LI-SANTIMBREUMAL DREPT 16 3 I SANTIMREU BIHOR BARCAU

120 LI-COHANI-SUIUGMAL DREPT 1.4 2 I COHANI BIHOR BARCAU

121 LI-ABRAMUT- 1.3 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU


Pagina 384 din 532


[km]

Inaltimemedie[m]


SINIOB


DREPT7.5 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU

123 LI-GHIDA-BALCMAL DREPT 7 2 I GHIDA BIHOR BARCAU




Pagina 385 din 532

In urma analizarii hartilor de inundabilitate rezultate in urma activitatii de modelare hidrologica sihidraulica si in corelatie cu riscul social acceptat la inundatii conform Strategiei Nationale deManagement al Riscului la Inundatii, in tabelul urmator se prezinta lista localitatilor posibil afectate deinundatii in cazul debitelor cu diferitele probabilitati de aparitie.

Nr. crt. Bazin hidrografic Localitate posibil afectata Judet1

CRISUL ALB

Blajeni Hunedoara2 Buces Hunedoara3 Criscior Hunedoara4 Brad Hunedoara5 Ribita Hunedoara6 Baia de Cris Hunedoara7 Vata de Jos Hunedoara8 Halmagiu Arad9 Lipova Arad

10 Plescuta Arad11 Gurahont Arad12 Dieci Arad13 Birsa Arad14 Bocsig Arad15 Ineu Arad16 Pilu Arad17

CRISUL NEGRU

Cristioru de Jos Bihor18 Carpinet Bihor19 Vascau Bihor20 Lunca Bihor21 Rieni Bihor22 Lazuri de Beius Bihor23 Draganesti Bihor24 Tarcaia Bihor25 Beius Bihor26 Finis Bihor27 Pocola Bihor28 Uileacu de Beius Bihor29 Soimi Bihor30 Capalna Bihor31 Cociuba Mare Bihor32 Tinca Bihor33 Batar Bihor34 Ciumeghiu Bihor35 Avram Iancu Bihor36 Zerind Arad37

CRISUL REPEDE

Poieni Cluj38 Ciucea Cluj39 Negreni Cluj40 Bulz Bihor41 Bratca Bihor42 Suncuius Bihor43 Vadu Crisului Bihor


Pagina 386 din 532

Nr. crt. Bazin hidrografic Localitate posibil afectata Judet44 Auseu Bihor45 Alesd Bihor46 Osorhei Bihor47 Oradea Bihor48 Santandrei Bihor49 Bors Bihor50 Girisu de Cris Bihor51

BARCAU

Valcau de Jos Salaj52 Boghis Salaj53 Ip Salaj54 Marca Salaj55 Balc Bihor56 Abram Bihor57 Marghita Bihor58 Ciuhoi Bihor


Pagina 387 din 532

CAPITOLUL 21 – EVALUAREA MONETARA A MASURILOR, ACTIUNILOR SISOLUTIILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII IN

BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURI

Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor (indiguirile, regularizarile, acumularile etc.) nu se preteazaunui calcul economic direct nefiind lucrari direct productive. Pentru stabilirea oportunitatii lor se poateintocmi un calcul economic care are drept scop determinarea timpului de recuperare a investitiei prinvenitul net indirect obtinut din eliminarea sau reducerea pierderilor medii anuale.

T = I / Vnet, undeT – timpul de recuperareI – investitiaVnet – venitul brut mediu anual realizat prin apararea terenului din care se scad cheltuielile anuale deexploatare a lucrarilor de amenajare.Constructiile hidrotehnice au proprietati caracteristice care le deosebesc de alte categorii de lucrari si ceratat un studiu tehnic aprofundat al tuturor elementelor constructive, cat si cercetarea corespunzatoare asolutiilor din punct de vedere economic.Trasaturile caracteristice ale constructiilor hidrotehnice sunt date de actiunea apei, conditiile de executiesi influenta asupra constructiilor invecinate.Actiunea apei se manifesta prin:

- actiuni mecanice (presiuni, lovituri, vibratii),- actiuni fizico-chimice (dizolvari si spalari ale terenului de fundatie si ale meterialului),- actiuni biologice (actiunea organismelor care pot prejudicia stabilitatea constructiilor si pot reduce

durata lor de exploatare).Complexul conditiilor de executie se caracterizeaza prin:

- conditii topografice, geologice, hidrologice,- volum mare de lucrari necesare,- durata de lucru importanta.

Influenta asupra constructiilor si amenajarilor invecinate se manifesta prin:- crearea remuului,- ridicarea sau coborarea nivelului de apa,- evaporari intense.

Aplicarea unor masuri de protectie suplimentare sau majorarea coeficientului de siguranta in calcule potduce la scumpirea in mare masura a constructiilor.La proiectarea unei constructii sau a unei amenajari in general, se pune intotdeauna problema cat costaacea constructie, ce servicii reale aduce in schimbul acestui cost si cat costa exploatarea ei.Una din caile de efectuare a calculelor de combatere a inundatiilor consta in admiterea ipotezei ca efectuleconomic al lucrarilor examinate (beneficiul obtinut prin aceste lucrari) este determinat de reducereapagubelor de la cele din regim natural la cele ce s-ar mai produce in regimul amenajat preconizat. Astfel,rezulta ca element de baza necesar pentru examinarea pe criterii economice a gradului de protectie, relatiadintre amploarea apelor mari, ca debite sau niveluri, in zona interesata si efectul distructiv al acestoraLa efectuarea calculelor se utilizeaza o asa-numita functie debit-paguba, care exprima pagubele rezultatein urma inundatiilor corespunzatoare unei marimi anumite a debitului maxim de viitura.La stabilirea pagubelor ce trebuie considerate in studiul masurilor si lucrarilor de combatere a inundatiilorintervin urmatoarele aspecte:


Pagina 388 din 532

- dependenta dintre pagube si fenomenul hidrologic, respectiv ponderea viiturilor cu diferiteprobabilitati de producere asupra valorii pagubei medii anuale,

- dinamica dezvoltarii economice in timp a zonelor inundabile,- considerarea pagubelor indirecte decurgand din perturbarea proceselor economice, sociale etc.,

problema care prezinta mari dificultati,- posibilitatea diminuarii pagubelor prin folosirea prognozei si a avertizarii asupra apelor mari.In tabelele urmatoare se prezinta lista amenajarilor structurale propuse pentru reducerea riscului lainundatii pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Crisuri ce fac obiectul prezentului studiu, precum sicostul estimat al lucrarilor.

Tabel 1 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Barcau

Nr.crt.

Denumireaobiectivului de

investitiiZonare Mal Valoare estimata

[lei]

1 Indiguire pe Barcau Lesmir-Sumal drept 28,635,4072 Indiguire pe Barcau Borumblaca pod stang 6,322,1033 Indiguire pe Barcau Balc-Abram stang 28,635,4074 Indiguire pe Barcau Ghida stang 27,891,6305 Indiguire pe Barcau Ghida drept 5,206,4386 Indiguire pe Barcau Suiug drept 12,644,2067 Indiguire pe Barcau Iteu Nou drept 7,809,6568 Indiguire pe Barcau Iteu Nou drept 4,090,772

9 Indiguire pe pr.Dijir Iteu Nou drept 4,462,661

10 Indiguire pe pr.Dijir Iteu Nou stang 4,090,772

11 Suprainaltare dig peBarcau Balc-Ghida drept 9,543,040

12 Suprainaltare dig peBarcau Ghida stang 894,660

13 Suprainaltare dig peBarcau Ghida drept 1,491,100

14 Suprainaltare dig peBarcau Cohani drept 2,087,540

15 Suprainaltare dig peBarcau Marghita stang 6,709,950

16 Suprainaltare dig peBarcau Abramut drept 13,121,680

17 Suprainaltare dig peBarcau Fancica - Abramut drept 11,481,470

18 Suprainaltare dig peBarcau Saniob drept 3,429,530

19 Suprainaltare digremuu pe Danta Salard stang 2,385,760

20 Suprainaltare dig pepr. Sannicolau Saniob stang 3,131,310

21 Suprainaltare dig pepr. Fancica Fancica drept 2,087,540


Pagina 389 din 532

Nr.crt.



[lei]

22 Suprainaltare dig pepr. Fancica Fancica stang 1,938,430

23 Suprainaltare dig peBarcau Salard-Frontiera stang 22,068,280

24 Suprainaltare dig peBarcau

conf.pr.Sannicolau-Frontiera drept 28,629,120

Tabel 2 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Alb

Nr.crt.

Denumirea obiectivului deinvestitii Zonare Mal Valoare estimata

[lei]

1 Inlaturarea infiltratiilor prindig Varsand stang 29,093,376

2 Inlaturarea infiltratiilor prindig Varsand drept 48,488,960

3 Indiguire Pescari drept 2,120,0004 Suprainaltare dig Bogsig-Ineu drept 20,875,4005 Suprainaltare dig Bogsig-Ineu stang 8,499,2706 Suprainaltare dig Ineu-Sicula stang 8,797,4907 Suprainaltare dig Sicula-Varsand drept 78,879,1908 Suprainaltare dig Sicula-Varsand stang 71,006,1829 Suprainaltare dig Gurahont stang 2,580,000

10

Lucrari de amenajare acoronamentului digurilor invederea asigurarii accesului

la ape mari

Chisineu Cris -frontiera drept 32,550,713

11

Lucrari de amenajare acoronamentului digurilor invederea asigurarii accesului

la ape mari

Chisineu Cris -frontiera stang 33,609,394

Tabel 3 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Negru

Nr.crt.



[lei]

1 Indiguire Beius drept 3,718,8842 Indiguire Soimi Stang 3,718,8843 Indiguire Capalna drept 6,322,1034 Suprainaltare dig Gradinari drept 4,175,0805 Suprainaltare dig Tarcaia stang 4,473,3006 Suprainaltare dig Tarcaia stang 1,267,4357 Suprainaltare dig Finis stang 4,025,9708 Suprainaltare dig Beius drept 1,640,2109 Suprainaltare dig Uileacu de drept 4,771,520

Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Pagina 390 din 532

Nr.

crt.

Denumirea

obiectivului de

investitii

Zonare Mal Valoare estimata

[lei]

Beius

10 Suprainaltare dig Suplacu de

Tinca drept 3,429,530

11 Suprainaltare dig Tinca drept 3,876,860

12 Suprainaltare dig Taut-Batar stang 1,640,210

13 Suprainaltare dig Taut-Batar stang 3,161,132

14 Suprainaltare dig Taut-Ant drept 52,188,500

15 Suprainaltare dig Taut-Ant stang 37,277,500

Tabel 4 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Repede

Nr.

crt.

Denumirea obiectivului de

investitii Zonare Mal

Valoare

estimata

[lei]

1 Suprainaltare dig Tarian-

Santiob stang 745,550


Santiob stang 894,660

3 Suprainaltare dig Oradea-

frontiera drept 35,040,850


frontiera stang 17,296,760


Pagina 391 din 532

CAPITOLUL 22 – ANALIZA CRITICA A CIRCULA IEI FLUXULUIINFORMA IONAL IN TIMPUL VIITURILOR I INUNDA IILOR, A

EXISTEN EI I A CON INUTULUI PLANURILOR LOCALE DE APARAREI A EXISTEN EI I A CON INUTULUI PLANURILOR DE AVERTIZARE-

ALARMARE IN AVAL DE BARAJE

22.1. Fluxul informa ional în timpul inunda iilor

Sistemul informa ional meteorologic i hidrologic const în observarea, m surarea, înregistrarea iprelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea prognozelor, avertiz rilor i alarm rilor,precum i în transmiterea acestora factorilor implica i în managementul situa iilor de urgen generate deriscurile specifice, conform schemei fluxului informa ional definit în planurile de ap rare, în vederealu rii deciziilor i m surilor necesare.În zonele amenajate cu lucr ri hidrotehnice, sistemul informa ional cuprinde, de asemenea, date i m suriprivind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucr rilor hidrotehnice cu rol de ap rare împotrivainunda iilor, apar inând altor de in tori decât Administra ia Na ional „Apele Române”, vor fi efectuatedoar dup ob inerea aprob rii i sub coordonarea dispeceratelor bazinale ale Administra iei Bazinale deAp Cri uri. Transmiterea acestor informa ii constituie o obliga ie a organelor de exploatare a lucr rilorhidrotehnice, indiferent de de in tor i se realizeaz în conformitate cu schema fluxului informa ional,aprobat prin planurile de ap rare respective.Con inutul i semnifica ia mesajelor de avertizare meteorologic i hidrologic în cazul producerii defenomene meteorologice i hidrologice periculoase la scar na ional sau regional sunt stabilite prinOrdinul ministrului administra iei i internelor i al ministrului mediului i gospod ririi apelor nr.823/1427/2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a aten ion rilor i avertiz rilor meteorologice ia avertiz rilor i alertelor hidrologice.De in torii de construc ii hidrotehnice au obliga ia s asigure instalarea i exploatarea dispozitivelormeteorologice, hidrologice sau hidrometrice, cu avizul Administra iei Bazinale de Ap Cri uri, necesarecunoa terii i urm ririi m rimilor caracteristice locale de ap rare i asigurarea corela iei acestora cu celezonale.Pentru asigurarea transmiterii informa iilor, prognozelor i avertiz rilor de la unit ile meteorologice ihidrologice la Comitetele ministeriale, jude ene i locale i la institu iile nominalizate prin acte normativesau prin planurile operative de ap rare, se stabilesc mijloacele de telecomunica ii ce vor fi utilizate înacest sens.Pentru asigurarea fluxului informa ional decizional operativ între Comitetele jude ene i locale, pot fifolosite i mijloacele de telecomunica ii ale posturilor de poli ie, unit ilor militare i alte mijloace detelecomunica ii disponibile.Pentru asigurarea interven iei operative în situa ii de urgen generate de incidente/accidente sau avarii labaraje se elaboreaz de c tre unit ile care de in aceste construc ii, planuri de ac iune în caz de accidentela baraje.


Pagina 392 din 532

22.2. Planurile de apãrare

Se reactualizeazã o datã la 4 ani i se întocmesc la nivel bazinal, jude ean, la nivel de sistem hidrotehnic ilocal.

CON INUTUL PLANULUI BAZINAL de ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor, secetei hidrologice, accidentelor la construc iihidrotehnice i polu rilor accidentale, întocmit de c tre Administra iile Bazinale de Ap i

Institutul Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor din cadrul Administra ia Na ional„Apele Române”

Planul de ap rare pe bazin hidrografic se constituie prin corelarea planurilor jude ene, a planurilorde ap rare ale sistemelor hidrotehnice i pe baza regulamentului de exploatare coordonat a amenaj rilordin bazinul hidrografic în condi ii de ape mari, cuprinzând:

a) descrierea bazinului hidrografic (amplasare, delimit ri, densitatea re elei hidrografice, num ruli lungimea cursurilor de ap codificate, ponderea fondului forestier, cursurile de ap principale cu:

lungimea cursului i suprafa a bazinului de recep ie i a afluen ilor de ordinul I); acestea vor fi legate deplanurile infoma ionale specifice bazinului hidrografic (hidrografia, limita bazinelor hidrografice i asubbazinelor, tipul de acoperire al terenului - fondul forestier, terenurile agricole, zonele urbane ilocalit ile, drumurile, podurile, c ile ferate, lucr rile hidrotehnice, sta iile pluviometrice i hidrometrice,altimetrie i puncte ,,de sus inere’’ caracteristice;

b) tabel nominal cuprinzând conducerea Administra iei Bazinale de Ap i membrii Centruluioperativ pentru situa ii de urgen al acesteia, cu adresele i telefoanele (fix i mobil) de la domiciliu iadresa de e-mail;

c) tabel nominal cuprinzând componen a Comitetelor jude ene pentru situa ii de urgen i aGrupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunica ii (telefon fix i mobil) dela serviciu i de la domiciliu, e-mail ale membrilor acestora, astfel încât s se asigure în toate condi iilecomunicarea prognozelor i avertiz rilor la comitetele jude ene;

d) tabel cu mijloacele de comunica ie existente la centrele operative ale Administra iilor Bazinalede Ap , Sistemelor de Gospod rire a Apelor, unit ilor teritoriale ale Agen iei Na ionale de Îmbun iriFunciare, S.C. ,,Hidroelectrica’’ S.A., ceilal i de in tori de construc ii cu rol de ap rare împotrivainunda iilor etc.;

e) schema sinoptic a sistemului informa ional hidrometeorologic pe ansamblul bazinuluihidrografic, cuprinzând unit ile meteorologice i hidrologice din bazin, Comitetele jude ene, municipale,or ene ti, comunale i obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum i leg turile cu Centrul operativ alAdministra iei Na ionale „Apele Române”, Institutului Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor icu Centrul operativ pentru situa ii de urgen din Ministerul Mediului i P durilor, precum i cuAdministra iile Bazinale de Ap vecine i organele de ape din rile vecine; aceste informa ii vor fi legatede produsele cartografice;

f) harta sistemului informa ional hidrometeorologic, întocmit la o scara de 1:100.000, carecuprinde toate amenaj rile hidrotehnice ce pot produce inunda ii sau care au rol de ap rare, amplasareasta iilor i posturilor hidrometrice i pluviometrice;

g) lista sta iilor hidrometrice din re eaua na ional i de exploatare pe fiecare curs de ap , din vârfde bazin pân la v rsare, cu m rimile caracteristice de ap rare aferente, înscrise în urm toarea ordine:sta ie avertizoare, urmat de sta iile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite,corela ia dintre acestea;

h) reguli de exploatare coordonat pe timp de ape mari cu indicarea restric iilor în exploatareasistemelor hidrotehnice. Vor fi men ionate regulile de exploatare pe fiecare curs de ap , din vârful de


Pagina 393 din 532

bazin pân la v rsare, sau pân la frontier , de la frontier la v rsare, dup caz (regulile de exploatare aacumul rilor permanente i nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de de in tor, corelatecu probabilit ile de dep ire ale digurilor, reguli de exploatare la ghe uri). Se vor indica restric iile înfunc ionarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijat , precum ifunc ionarea deriva iilor existente; acestea vor fi înso ite de schema sinoptic a tuturor amenaj rilor,indiferent de de in tor, din vârf de bazin i pân la v rsare sau pân la frontier ;

i) extrase din regulamentele privind ap rarea împotriva inunda iilor produse de cursuri de ap ceformeaz frontiera sau sunt întret iate de aceasta, precum i din regulamentele privind transmitereadatelor i informa iilor meteorologice i hidrologice din zonele de frontier ;

j) chei limnimetrice pentru fiecare sta ie hidrometric , graficele de corela ie dintre m rimilezonale i locale de ap rare; acestea vor fi legate de planul informa ional al sta iilor hidrometrice;

k) profile longitudinale pe cursurile de ap care s con in linia talvegului (anul în care a fostdeterminat ), linia malurilor la debite medii (anul în care s-au determinat cotele), curbele suprafe ei liberea apei la probabilit i caracteristice (0,5%, 1%, 5% i 10%) - anul în care au fost determinate cupozi ionarea posturilor hidrometrice (cu indicarea valorilor CA, CI, CP sau F1, F2, F3, cu anul în care aufost determinate, cota „0” a mirei i sistemul de referin ); cotele coronamentului digurilor existente ianul în care au fost determinate, puncte caracteristice ridicate cu GPS-ul;

l) lista cuprinzând obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de ap rare locale, a debitelorcorespunz toare i anul în care au fost determinate (tabelar) i reprezentate cartografic printr-un planinforma ional;

m) harta bazinului hidrografic cu zonele inundate la viiturile istorice precum i h ile de hazard ide risc la inunda ii în format GIS, în m sura în care acestea vor fi disponibile; aceste h i vor fi realizatela scara 1:5.000, 1:10.000 i 1:25.000 sau la scara de maxim detaliu disponibil în momentul realiz riiacestora. O prezentare general , pe bazine hidrografice, a zonelor cu risc la inundare va fi imprimat la oscar convenabil (1:100.000 sau 1:250.000); aceasta va cuprinde toate lucr rile de ap rare împotrivainunda iilor ale c ror caracteristici vor fi verificate cu o frecven de cel pu in o dat la patru ani, pentru afi corect georeferen iate i reprezentate cartografic;

n) planul de prevenire i combatere a polu rilor accidentale;o) planul de restric ii i folosire a apei în perioade deficitare.Dup modelul de mai sus se întocme te Planul bazinal de ap rare împotriva inunda iilor,

ghe urilor, secetei hidrologice, accidentelor la construc ii hidrotehnice i polu rilor accidentale al Lunciifluviului Dun rea, care va include confluen ele cu râurile mari unde se pot produce inunda ii prinfenomenul de remuu.

Planurile de ap rare pe bazine hidrografice se întocmesc (inclusiv în format electronic) de c treAdministra iile Bazinale de Ap i de c tre Institutul Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor(numai pentru Planul bazinal al Luncii fluviului Dun rea), se verific de c tre Administra ia Na ional„Apele Române”, se verific i se avizeaz de c tre Centrul operativ pentru situa ii de urgen alMinisterului Mediului i P durilor i se aprob de c tre pre edintele Comitetului Ministerial pentruSitua ii de Urgen . Exemplarul supus aprob rii va fi prezentat pe suport hârtie.

ile cu zonele inundabile identificate la viiturile istorice produse în bazin, precum i h ile derisc la inunda ii, sunt afi ate la Administra iile Bazinale de Ap , în punctele de informare a publicului, lasecretariatele Comitetelor de bazin, pe site-urile web ale Administra iilor Bazinale de Ap , Administra ieiNa ionale „Apele Române” i Ministerului Mediului i P durilor.


Pagina 394 din 532


Pagina 395 din 532

CON INUTUL PLANULUI JUDE EAN de ap rare împotriva inunda iilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la

construc ii hidrotehnice i polu rilor accidentale al comitetului jude ean pentru situa ii de urgen

Planul de ap rare al Comitetului jude ean reprezint o sintez a planurilor Comitetelor locale, aleobiectivelor i a planurilor sistemelor hidrotehnice.

Planul jude ean coreleaz elementele tehnice, organizatorice i informa ionale ale planurilor localeaprobate de pre edintele Comitetului jude ean pentru situa ii de urgen i va avea urm torul con inut:

a) ordinul prefectului de constituire a Comitetului jude ean pentru situa ii de urgen i a Grupuluide suport tehnic pentru gestionarea situa iilor de urgen generate de inunda ii, fenomene meteorologicepericuloase, accidente la construc ii hidrotehnice i polu ri accidentale;

b) componen a nominal a Comitetului jude ean i a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fixi mobil) de la serviciu i domiciliu, fax, adresele de e-mail;

c) un scurt memoriu de prezentare a jude ului, care s cuprind : localit ile afectate de inunda iileistorice din ultimii 30-35 de ani (frecven a producerii inunda iilor), atât din rev rs ri ale cursurilor de ap ,cât i din scurgeri de pe versan i, precum i situa ia ap rii acestora cu lucr ri corespunz toare sau nuclasei de importan actual , a obiectivelor ap rate, cuprinse într-un tabel.Se vor prezenta distinct m surile preventive i de interven ie operativ la fiecare din m rimilecaracteristice de ap rare i zonele stabilite pentru inundare dirijat în situa ii deosebite, pentru ap rareaunor localit i i obiective, luate la nivel jude ean.Caracterizarea fizico-geografic i regimul hidrometeorologic se vor prezenta succint, men ionându-sezonele desp durite unde se produc scurgeri violente de pe versan i, cu afectarea de obiective, zone în cares-au produs ploi cu intensit i excep ionale, debite istorice înregistrate pe cursurile de ap din jude .

d) schema sinoptic a sistemului informa ional hidrometeorologic i operativ pentru jude , care vacuprinde: sta iile hidrometrice i posturile pluviometrice, Centrele Meteorologice Regionale, Centruloperativ al Administra iei Bazinale de Ap , Centrul operativ al Sistemului de Gospod rire a Apelor,unit ile teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., ale Agen iei Na ionale de Îmbun iri Funciare,Comisariatul Jude ean al G rzii Na ionale de Mediu, Agen ia pentru Protec ia Mediului, Comitetelelocale cu leg turile între acestea i Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului jude ean pentru situa iide urgen i cu Inspectoratul pentru Situa ii de Urgen . Schema sinoptic va cuprinde i leg tura cuComitetul Ministerial i Centrul operativ pentru situa ii de urgen al Ministerului Mediului i P durilor,cu Comitetele jude ene învecinate, precum i, dup caz, cu organele de ap rare din rile vecine;

e) tabel cuprinzând elementele tehnice de ap rare ale comitetelor locale, care va cuprinde:- num rul curent;- codul SIRUTA;- Comitetul local (comuna i toate satele apar in toare) pe fiecare bazin hidrografic din jude ;- localizarea hidrografic , curs de ap (toate cursurile de ap de pe raza localit ii: permanente inepermanente, inclusiv forma iunile toren iale, alte surse de risc: accidente la barajele C i D,exces de umiditate);- numere de telefon, fax, adresele de e-mail, de la prim rii, posturi de poli ie, coli;- amplasament sta ie hidrometric local ;- m rimi locale de ap rare (CA, CI, CP, Faze de ap rare la diguri, cu codurile de culori aferente);- amplasament sta ia pluviometric sau hidrometric avertizoare (zonal );- valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipita ii), aferente m rimilor deaten ie, inunda ii i de pericol (COD GALBEN, COD PORTOCALIU, COD RO U);- timpul mediu de concentrare a precipita iilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sautimpul de propagare a viiturii de la sta ia hidrometric avertizoare pân la localitate;


Pagina 396 din 532

- obiective aflate în zone de risc la inunda ii pentru fiecare curs de ap , forma iune toren ial ,accident la baraj C i D, zone cu exces de umiditate – pe fiecare sat în parte;- construc iile hidrotehnice cu rol de ap rare existente pe fiecare curs de ap , cu caracteristiciletehnice;- probabilitatea de inundare de calcul cu debitul aferent i real (dac aceasta a fost determinatprin studii recente);f) tabel cuprinzând for ele i mijloacele de interven ie disponibile la nivelul Comitetul jude ean cu

indicarea unit ii care le de ine (adresa, telefonul, fax, e-mail), întocmit de Inspectoratul Jude ean pentruSitua ii de Urgen , pe baza datelor furnizate de la nivelul localit ilor i a altor entit i care asigurfunc ii de sprijin;

g) tabel cuprinzând stocul de materiale i mijloace de ap rare existent la nivelul jude ului, ob inutprin însumarea stocurilor existente la unit ile de in toare de construc ii hidrotehnice cu rol de ap rare ila Comitetele locale;

h) benzile inundabile pe cursurile de ap pentru debite cu probabilitatea de dep ire de 0,5%, 1%(5%, 10%), i/sau pentru debite maxime istorice cunoscute (anul în care s-a produs inunda ia), cuamplasarea localit ilor, obiectivelor importante, construc iilor hidrotehnice existente, sta iilorhidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice i a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale,zonelor stabilite pentru inundare dirijat etc. (scara 1:25.000 sau mai detaliat pentru zona localit ilor i aobiectivelor socio-economice). Pentru zonele de inundare dirijat se vor men iona: suprafa a (ha),în imea medie a digurilor, obiectivele poten ial inundabile din incint , reducerea preconizat a debitelorundelor de viitur – volumul atenuat;

i) profile longitudinale i transversale prin diguri i baraje, care vor con ine: nivelulcoronamentului proiectat (anul în care s-a realizat proiectarea) i existent (anul în care s-a realizat

sur toarea), nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse i data la care s-au înregistrat,punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltra ii, zonele lipsite de perdele de protec ie,zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta i în exteriorul incintei, mirele locale cu cota„0” a mirei i sistemul de referin , nivelurile corespunz toare celor trei faze de ap rare, anul execu ieiprofilelor i sistemul de referin ; lucr rile vor fi conectate la produsele cartografice prin geobaza de date;

j) harta jude ului (scara 1:100.000 sau 1:50.000), cu amplasarea Comitetelor locale prinnumerotarea lor conform tabelului, amplasarea construc iilor hidrotehnice i a obiectivelor socio-economice;

k) planul de prevenire i combatere a polu rilor accidentale - sec iunea aferent jude ului.Planul jude ean de ap rare cuprinde distinct Planurile de ac iune în caz de accidente la baraje i

Planurile de ap rare a sistemelor hidroameliorative de la Dun re (întocmite de c tre Sistemele deGospod rire a Apelor împreun cu unit ile teritoriale ale Agen iei Na ionale de Îmbun iri Funciare).

Planul jude ean de ap rare se întocme te prin grija Grupului de suport tehnic condus de c tredirectorul Sistemului de Gospod rire a Apelor, în colaborare i cu avizul Inspectoratului Jude ean pentruSitua ii de Urgen ; se aprob din punct de vedere organizatoric de c tre prefectul jude ului, se verific ise avizeaz de c tre Centrul operativ al Comitetului Ministerial din Ministerul Mediului i P durilor i seaprob de c tre pre edintele Comitetului Ministerial pentru Situa ii de Urgen . Planul jude ean deap rare se întocme te în format electronic, cu men iunea c exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pesuport hârtie.

Planul jude ean de ap rare se întocme te în trei exemplare din care un exemplar se pãstreaz laMinisterul Mediului i P durilor, un exemplar la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului jude eanpentru situa ii de urgen i un exemplar la Sistemul de Gospod rire a Apelor.


Pagina 397 din 532

CON INUTUL PLANULUIde ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor, secetei hidrologice, accidentelorla construc ii hidrotehnice i polu rilor accidentale al sistemului hidrotehnic

Planurile de ap rare se întocmesc de c tre Sistemele de Gospod rire a Apelor, Sistemelehidrotehnice din cadrul Sistemelor de Gospod rire a Apelor, Sistemele hidroenergetice din cadrul S.C.,,Hidroelectrica” S.A., Sistemele hidroameliorative din cadrul Agen iei Na ionale de Îmbun iriFunciare, de c tre alte sisteme organizate pe construc ii hidrotehnice cu rol de ap rare împotrivainunda iilor i de c tre al i de in tori de acumul ri din categoriile C i D având urm torul con inut-cadruadaptat la condi iile specifice:

a) componen a nominal a Centrului operativ pentru situa ii de urgen constituit la nivelulSistemelor de Gospod rire a Apelor, al Agen iei Na ionale de Îmbun iri Funciare i a celulelor deurgen constituite la nivelul unit ilor teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A.;

b) tabel-tip cu elementele construc iilor hidrotehnice cu rol de ap rare împotriva inunda iilor cuurm torul con inut:

- denumirea lucr rii, localizare hidrografic (cod GIS, bazin hidrografic, curs de ap , codcadastral, coordonate geografice – marcarea punctelor caracteristice cu GPS-ul sauteodolitul/sta ia total );- caracteristici principale (materialul, lungime, în ime, l ime la coronament, volum i cota laNNR, cota coronament, volum de atenuare, debite i niveluri de dimensionare i de verificare,debite i niveluri maxime produse, caracteristicile uvrajelor, debitul maxim evacuat, probabilit ilede dep ire normate i reale, anul punerii în func iune etc.);- puncte critice existente pentru fiecare lucrare în parte (localizarea lor, stabilit prin m sur tori):lucr ri de traversare, zone endemice de producere a grifoanelor i infiltra iilor, eroziuni de malcare pot pune în pericol stabilitatea lucr rii, zone lipsite de perdele de protec ie sau cu planta iitinere, zone sub cota proiectat , canale de desecare colmatate, sta ii de pompare nefunc ionale etc.;- permanen a în caz de inunda ii i accidente la construc ii hidrotehnice – telefon (fix i mobil),fax, radio-telefon, adresele de e-mail etc;- amplasamentul sta iei hidrometrice locale cu indicarea cotei „0” mira i a reperuluigeotopometric stabilit prin m sur tori cu GPS-ul;- m rimi caracteristice de ap rare locale: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU), CP(COD RO U), Faze de ap rare la diguri i baraje;- amplasamentul sta iei hidrometrice avertizoare cu indicarea cotei „0” mira, a coordonatelorgeografice – sistemul de referin i/sau a postului pluviometric avertizor;- m rimi caracteristice de ap rare avertizoare: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU),CP (COD RO U), Faze la diguri, praguri critice de precipita ii;- timpul de propagare a undei de viitur de la sta ia hidrometric avertizoare pân la obiective sautimpul mediu de concentrare a precipita iilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;- obiective inundabile în cazul avarierii sau distrugerii lucr rii;- tabelul este semnat de eful sistemului hidrotehnic i aprobat de directorul Sistemului deGospod rire a Apelor sau al unit ilor teritoriale a celorlal i de in tori de lucr ri;c) tabel cuprinzând m suri i mijloace pentru ap rarea împotriva inunda iilor la lucr rile

hidrotehnice, ce con ine:- num r curent;- m suri de observare i interven ie operativ la dep irea fiec reia din m rimile CA, CI, CP iFazelor de ap rare la diguri i baraje;


Pagina 398 din 532

- forma ii de interven ie operativ proprii sistemului hidrotehnic: pentru interven ie în caz deavarie la baraje, pentru interven ie operativ la diguri, sta ii pompare i canale pentru desecare.Dup caz, se va specifica agentul economic cu care s-a încheiat contract pentru interven ieoperativ ;- reguli de exploatare la ape mari pentru acumul ri permanente i nepermanente, pe scurt;- responsabilitatea pentru luarea deciziilor în cazuri deosebite;- o anex cu descrierea pe scurt a modului de execu ie a lucr rilor provizorii cu rol de ap rareîmpotriva inunda iilor ce se realizeaz pe timpul apelor mari (diguri iepure ti, lucr ri pentrucombaterea infiltra iilor prin corpul digului, a grifoanelor, a eroziunilor de taluz etc.);- tabelul este semnat de eful sistemului hidrotehnic i aprobat de directorul Sistemului deGospod rire a Apelor sau al unit ilor teritoriale a celorlal i de in tori de lucr ri;d) tabel cu materialele i mijloacele de ap rare (necesar, existent i de completat), locul de

depozitare i gestionare a acestora;e) harta sistemului la scara 1:100.000, cu amplasarea lucr rilor de gospod rire a apelor cu rol de

ap rare, a sediilor de exploatare, a sta iilor de pompare pentru desecare, a dispozitivelor hidrometrice imeteorologice zonale i locale i planurile informa ionale GIS, cel pu in la scara 1:25.000;

f) fluxul informa ional decizional al sistemului;g) profile transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de ap rare (NNR, faze de ap rare,

niveluri de calcul i de verificare, niveluri maxime produse, cote desc rc tor de ape mari, prize, goliri defund etc.), i asigurarea leg turii cu produsele cartografice;

h) profile longitudinale i transversale prin diguri cu cote coronament proiectat i existent, niveluricorespunz toare celor 3 faze de ap rare, cote teren în incinta i în exteriorul incintei, niveluri maximeproduse, puncte critice (treceri prin dig, zone endemice de producere a grifoanelor, a infiltra iilor, lipsitede perdele de protec ie, eroziuni active de mal), mire locale cu cota „0” a acestora, anul execut riiprofilelor i sistemul de referin etc., care vor fi legate de planurile informa ionale geografice prinintermediul geobazei de date;

i) chei limnimetrice pentru desc rc torii de suprafa , pentru golirile de fund, la mirele avertizoarei locale, grafice de corela ie între acestea;

j) benzi inundabile pe cursurile de ap din sistem, pentru debite cu asigur ri de 10%, 5%, 1%, saupentru asigur ri în cazul situa iilor excep ionale, iar în lipsa studiilor hidrologice, pentru debite maximecunoscute (scara 1:25.000), inclusiv în format digital;

k) planurile de ap rare ale sistemelor hidrotehnice de la Dun re sau de la râurile interioare cuincinte îndiguite vor con ine i elemente legate de amenaj rile pentru desecare (suprafe e ap rate, tipul deevacuare – gravita ional sau prin pompare, caracteristici ale sta iilor de pompare i canalelor principale deevacuare, caracteristicile acumul rilor nepermanente existente în incinte i modul lor de func ionare,caracteristicile deriva iilor, rolul lor i modul de func ionare). Pentru Dun re, planurile de ap rare vorcon ine cu prioritate corela iile dintre mirele avertizoare din porturi i mirele locale de la cantoane;

l) planul de prevenire i combatere a polu rilor accidentale;m) planul de restric ii i folosire a apei în perioade deficitare.

Planurile de ap rare ale sistemelor hidrotehnice se întocmesc în format electronic i se aprob detre Administra ia Bazinal de Ap din cadrul Administra iei Na ionale „Apele Române”, pe raza c reia

se afl . Exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe suport hârtie.


Pagina 399 din 532

CON INUTUL PLANULUIde ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor i polu rilor accidentale al comitetelor municipale,

or ene ti i comunale pentru situa ii de urgen

Comitetele municipale, or ene ti i comunale pentru situa ii de urgen întocmesc, cu asisten atehnic a unit ilor de gospod rire a apelor din cadrul Administra iei Na ionale „Apele Române”, planuride ap rare împotriva inunda iilor, ghe urilor i polu rilor accidentale pe cursurile de ap , care auurm torul con inut:

a) dispozi ia primarului de constituire a Comitetului local pentru situa ii de urgen ;b) componen a nominal a Comitetului municipal, or enesc sau comunal, cu precizarea unit ii la

care sunt încadra i, func iei, adresei i a telefoanelor (fix i mobil) de la serviciu i de la domiciliu,adresele de e-mail;

c) numerele de telefon, fax adresele de e-mail ale permanen ei (prim rie, poli ie etc.) unde se pottransmite avertiz ri, prognoze, decizii, dispozi ii i informa ii;

d) schema fluxului informa ional operativ-decizional pentru ap rare împotriva inunda iilor ifenomenelor meteorologice periculoase;

e) tabelul cuprinzând date caracteristice de ap rare a obiectivelor inundabile (tabel tip .xls,prezentat în format digital i imprimat), care s con in :

- num rul curent;- codul SIRUTA;- denumirea satelor apar in toare comunei;- curs de ap (toate cursurile de ap de pe raza localit ii-râuri, pâraie locale, v i nepermanente,toren i), baraj existent a c rui avariere poate conduce la inundarea localit ii, zone afectate deexces de umiditate;- denumirea obiectivelor din zona inundabil (pentru fiecare surs de risc i pentru fiecare sat înparte): nr. gospod rii, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiectiveculturale, c i de comunica ie, re ele de alimentare cu ap , gaz, energie electric , re ele telefonice,terenuri agricole, p duri, zone protejate, surse de poluare;- cauzele inund rii (rev rsare, scurgeri de pe versan i, avarie baraj, exces de umiditate);- num r de telefon, fax, adresa e-mail de la prim rie, post de poli ie, coal etc.;- amplasamentul sta iei hidrometrice locale;- m rimi de ap rare locale (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod ro u; faze de ap rare ladiguri, faze de ap rare la ghe uri);- amplasamentul sta iei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;- m rimi de ap rare avertizoare (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod ro u; praguricritice la precipita ii);- timpul de propagare a undei de viitur de la sta ia hidrometric avertizoare pân la obiective sautimpul mediu de concentrare a precipita iilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;- lucr ri hidrotehnice cu rol de ap rare împotriva inunda iilor existente pe fiecare curs de ap i pefiecare sat (denumire, de in tor, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone subcota proiectat , zone lipsite de perdele de protec ie, zone cu lucr ri de traversare, zone endemicede producere a infiltra iilor i grifoanelor);- probabilit i de inundare: normat (proiectat ), cu debitul aferent i real (existent în prezent,dac este determinat prin studii recente);- în josul paginii se va men iona semnifica ia m rimilor caracteristice de ap rare i a codurilor deculori pentru aten ion ri i avertiz ri hidrologice;- tabelul este semnat de pre edintele Comitetului local pentru situa ii de urgen ;


Pagina 400 din 532

f) m suri preventive i operative ce se întreprind la nivel local:- m suri pentru avertizarea-alarmarea popula iei la primirea avertiz rilor meteorologice ihidrologice, luate de prim rie, poli ie, comitetul local - responsabilit i pentru ac ionarea sistemelorde avertizare i pentru avertizarea popula iei din satele apar in toare comunelor;- m suri la atingerea COTEI DE ATEN IE (CA), Fazei I de ap rare la diguri, Fazei I de ap rare laghe uri, pragurilor de avertizare la precipita ii - COD GALBEN;- m suri la atingerea COTEI DE INUNDA IE (CI), Fazei a II-a de ap rare la diguri, Fazei a II-a deap rare la ghe uri, pragurilor de agravare la precipita ii - COD PORTOCALIU;- m suri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de ap rare la diguri, Fazei a III-a deap rare la ghe uri, praguri de pericol pentru precipita ii - COD RO U;- m suri la ie irea din STAREA DE URGEN ;- componen a Serviciului voluntar pentru situa ii de urgen ; nominalizarea efului Serviciuluivoluntar în calitatea sa de agent de inunda ii;- responsabili cu ac iunile de ap rare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea popula iei iasigurarea spa iilor de cazare temporar , nominalizarea personalului care asigur permanen a laprim rie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, nominalizarearesponsabilului cu întocmirea Rapoartelor operative zilnice, care se transmit la Centrul opera ionalal Inspectoratului Jude ean pentru Situa ii de Urgen i Centrul operativ de la Sistemul deGospod rire a Apelor);- lista podurilor i pode elor cu sec iuni de scurgere subdimensionate la care se asigursupravegherea permanent pe timpul apelor mari;g) tabelul cu stocul minim de mijloace i materiale de ap rare existente, al c rui necesar se

stabile te pe baza Normativului-cadru, cu asisten a tehnic a unit ilor de gospod rire a apelor, numaipentru sortimentele necesare în func ie de zona în care este amplasat localitatea, de gradul de amenajarea zonei, tipul de lucr ri existente i de specificul ac iunilor operative de interven ie;

h) planul de situa ie al localit ii, cu curbe de nivel, înclusiv în format digital, la scara 1:5.000,1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General sau a a cum reiese dinortofotoplanurile rezultate în urma zborurilor pentru cadastrul terenurilor agricole), cu localizareaobiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din rev rs ri de cursuri de ap cât i dinscurgeri de pe versan i, amplasarea construc iilor hidrotehnice cu rol de ap rare împotriva inunda iilor cupunctele critice ale acestora i indicarea zonelor pentru inundare dirijat (dup caz), a c ilor decomunica ie, a zonele cu poduri i pode e subdimensionate i a altor zone critice, precum i a zonelor deevacuare preventiv i cazare a popula iei, animalelor i bunurilor;

i) un profil transversal tip prin albie i dig (dup caz) pe care se vor indica COTELE DEAP RARE i Fazele de ap rare la diguri;

j) raport asupra st rii digurilor de ap rare în zona localit ilor care s cuprind situa ia afect riiacestora la viiturile din ultima decad i modul lor de refacere;

k) planul de prevenire i combatere a polu rilor accidentale la folosin ele de ap poten ialpoluatoare, propriu unit ii administrativ teritoriale.

Pentru obiectivele izolate, cum sunt antierele, balastierele, sondele i depozitele de petrol, alteobiective poten ial poluatoare - iazuri de decantare, depozite de de euri, se vor întocmi planuri de ap raredup modelul prev zut la art. 1, adaptat la specificul lor, i se vor transmite la Comitetul local pentrusitua ii de urgen pe raza c ruia se afl obiectivul. Pentru barajele acumul rilor din categoriile C i Daflate pe raza localit ii, care nu îndeplinesc condi iile necesare întocmirii unui plan de ac iune, se vorindica de in torul, obiectivele poten ial inundabile în cazul accidentelor la baraj, responsabilul cusupravegherea tehnic din partea Sistemului de Gospod rire a Apelor, date care vor fi cuprinse în planullocal de ap rare.


Pagina 401 din 532

Pentru localit ile situate în aval de barajele mari, planul de ap rare împotriva inunda iilor vacon ine elemente strict necesare extrase din planul de ac iune în caz de accident la baraj, date relevantedin studiul de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere pân la localitate, limitamaxim a undei de rupere - obiective cuprinse în zona inundabil , în imea maxim a lamei de ap ),precum i c ile de evacuare i zonele de evacuare în caz de accident la baraj.

Planurile de ap rare ale Comitetelor locale pentru situa ii de urgen , întocmite cu asisten atehnic i sub coordonarea Sistemului de Gospod rire a Apelor, se avizeaz de c tre InspectoratulJude ean pentru Situa ii de Urgen i de c tre Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situa iilor deurgen generate de inunda ii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construc ii hidrotehnicei polu ri accidentale din cadrul Comitetului jude ean pentru situa ii de urgen i se aprob de

pre edintele Comitetului jude ean – prefectul jude ului.ile cu zonele poten ial inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afi ate la prim rie atât

la avizier, cât i prin mijloace informatice disponibile.

Planul de ap rare al Comitetului local pentru situa ii de urgen se p streaz la sediul prim riei.Copii dup planurile de ap rare ale Comitetelor locale pentru situa ii de urgen se transmit, prin

grija primarilor, c tre Grupul de suport tehnic (Sistemul de Gospod rire a Apelor) i InspectoratulJude ean pentru Situa ii de Urgen .


Pagina 402 din 532

SCHEMA FLUXULUI INFORMA IONAL – DECIZIONAL PENTRU SITUA II DE URGENGENERATE DE INUNDA II, GHE URI I POLU RI ACCIDENTALE

COMITETUL JUDE EAN PENTRU SITUA II DE URGENTel. ; Fax.

Grupul de Suport Tehnicpentru gestionarea situa iilor de urgen generate de inunda ii,

fenomene meteorologice periculoase, accidente la construc iihidrotehnice i polu ri accidentale

Inspectoratul pentruSitua ii de Urgen

Sistemul de Gospod rire a ApelorTel. Fax. E-mail

Centrul Opera ional pentru Situa ii de Urgen Tel. Fax. E-mail


Pagina 403 din 532

Sta ia meteo……………………...

Tel.…………………………..

Postul pluvioTel.

…………………………..Sta ia hidrom

Tel.…………………………..

Sta ia hidromTel.

…………………………..

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUA II DE URGENDe in tori de construc iihidrotehiceTel………………Fax ……………Obiective izolate.……………-………………………Tel. ………………Fax …….……..

Unit i poten ial poluatoare.……………-……………………..Tel. ……………… Fax …….…….

Prim rie

Tel.Fax

E-mail :

Postul de poli ie

OBIECTIVE AFECTABILE


Pagina 404 din 532

22.3.Planurile de ac iune în caz de accident la baraj (plan de avertizare – alarmareîn aval de baraj)

CON INUTUL PLANULUIde ac iune în caz de accident la baraj

Se întocmesc planuri de ac iune în caz de accident la toate barajele careîndeplinesc cel pu in una dintre condi iile: în imea de la talveg la coronament mai marede 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existen a în aval a localit ilor iobiectivelor la distan e mai mici de 10 km de sec iunea barajului.

Se întocmesc planuri de ac iune în caz de accident i pentru barajele mai mici de10 m i cu un volum mai mic de 10 milioane m3, dac prin avarierea lor pot producepierderi de vie i omene ti i importante pagube materiale în localit ile sau la obiectivelesituate în aval.

Con inutul-cadru al planului este urm torul:A. Foaia de cap t pe care se vor men iona urm toarele:- Titlul: Plan de ac iune în caz de accident la barajul...,- Avizat:Inspectoratul/Inspectoratele Jude ean/e pentru Situa ii de Urgen în func ie de

dispunerea localit ilor poten ial a fi afectate;Administra ia Bazinal de Ap / Administra ia Na ional „Apele Române”

(pentru barajele ter ilor);Administra ia Na ional „Apele Române” - (pentru barajele din administrare);Centrul operativ pentru situa ii de urgen din cadrul Ministerului Mediului i

durilor;- Aprobat:Comitetul jude ean pentru situa ii de urgen -Pre edinte-prefectul jude ului;Comitetul Ministerial pentru Situa ii de Urgen -Pre edinte-ministrul mediului i

durilor;- Întocmit:- De in torul/administratorul barajului;- Proiectant;- Perioada de valabilitate a planului (10 ani); se actualizeaz ori de câte ori estenecesar.B. Piese scrise:1. descrierea amenaj rii i a barajului care realizeaz reten ia;


Pagina 405 din 532

2. ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabilecorespunz toare tipului de baraj;

3. descrierea sistemului informa ional, inclusiv a celui de avertizare sonor ;4. situa iile i decizia de ac ionare a sistemului de avertizare sonor .

Responsabilit i privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate(numele responsabililor, telefoane de contact-fix i mobil, adrese de e-mail);

5. c ile de transmitere a deciziilor, responsabilit ile i modul de ac ionare asistemului de avertizare sonor . Localit ile din aval de baraj, în care au fost instalatesisteme de avertizare sonor , proprii de in torului/administratorului barajului, precum icele apar inând prim riilor localit ilor;

6. m suri de prevenire i protec ie a popula iei ce se iau la atingerea pragurilorcritice.

C. Materiale grafice:1. schema organiz rii avertiz rii i alarm rii localit ilor dispuse în aval de baraj,

semnifica ia semnalelor de alarmare acustic a popula iei;2. tabelul cu prim riile din aval de baraj i datele de contact (adresele, numerele

de telefon-fix i mobil, de la serviciu i de la domiciliu, adrese de e-mail) ale primarului,viceprimarului, efului SVSU i ale loca iei unde este asigurat permanen a (prim rie,poli ie i alte unit i cu serviciu de permanen );

3. tabelul, pe Comitete locale, cu localit ile, zonele, cartierele, operatoriieconomici i institu iile publice care se evacueaz în caz de pericol iminent (oameni,animale, bunuri aferente), itinerarele i localit ile/zonele unde se execut evacuarea;

4. tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construc iilor în caz depericol de avariere (adresele i telefoanele acestora);

5. planurile de situa ie 1:10.000 sau 1:25.000, dup caz, cu trasarea zonelormaxime de afectare dup 20, 40 i 60 minute, ca i zona maxim de afectare,corespunz toare ipotezei de avariere luate în calcul func ie de tipul de baraj, cu indicareatimpilor de parcurgere a undei de rupere calculate în ipoteza „lac plin” i rupere;

Pe planuri cu curbe de nivel se vor amplasa barajul, obiectivele economice isociale, istorice, culturale, turistice periclitate, lucr rile de ap rare conectate cu re eauahidrografic , drumurile, podurile, c ile ferate, dispunerea echipamentelor de avertizaresonor i zonele de acoperire a acestora, centrul de comand a acestora, zonele i c ile deevacuare a popula iei i animalelor în afara zonei periclitate. Planurile vor fi disponibilei în format GIS, iar benzile inundabile în caz de accidente la baraje vor fi puse la

dispozi ia organismelor responsabile cu interven ia operativ ;6. tabelul cuprinzând localit ile din aval cu indicarea timpului minim de

propagare a undei de rupere pân la localitate i în imea maxim a lamei de ap ;


Pagina 406 din 532

7. profilul longitudinal al curbei suprafe ei libere a undei de rupere, cu precizareatimpului de parcurgere i a pozi iei obiectivelor periclitate;

8. schemele sinoptice informa ionale de supraveghere a comport rii barajului i aaparaturii de m sur i control;

9. schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologic a amenaj rii hidrotehnice.

Planurile se întocmesc de c tre de in torii/administratorii barajelor, prin institutede specialitate i se avizeaz de Inspectoratele Jude ene/al Municipiului Bucure ti pentruSitua ii de Urgen , Administra iile Bazinale de Ap pentru barajele de inute de ceilal ioperatori economici i de c tre Administra ia Na ional „Apele Române”, pentru barajeledin administrare proprie.

Responsabilitatea prezent rii acestor planuri pentru avizare la Centrul operativpentru situa ii de urgen al Ministerului Mediului i P durilor i pentru aprobare lapre edintele Comitetului Ministerial pentru Situa ii de Urgen , revine unit ii care are înadministrare barajul.

Stabilirea zonelor i c ilor/traseelor de evacuare a popula iei i a bunurilormateriale, revine Comitetelor locale pentru situa ii de urgen , cu avizul InspectoratelorJude ene pentru Situa ii de Urgen .


Pagina 407 din 532

CAPITOLUL 23 –ANALIZA CRITIC AREGULAMENTELOR DE EXPLOATARE ALE

SISTEMULUI EXISTENT DE PROTEC IE ÎMPOTRIVAINUNDA IILOR I A SISTEMULUI BAZINAL DE

GESTIONARE A RESURSELOR DE AP . PROPUNERI DEÎMBUN IRE A PERFORMAN ELOR SISTEMULUI

DE PROTEC IE ÎMPOTRIVA INUNDA IILOR.

23.1. Regimuri de func ionare i stabilirea deciziei de exploatareDecizia privind regimul de func ionare se stabile te func ie de m rimea debitelor afluentepe râu în sec iunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizic a apei, stareatehnic a construc iilor (praguri critice la AMC) i instala iilor care asigur siguran aexploat rii acumul rii (organe de evacuare a apei, alimentarea cu energie electric aechipamentului hidromecanic, hidroagregate).Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv aleacumul rilor, pentru stabilirea i aplicarea deciziei de exploatare, sunt :

Curba capacit ii lacului de acumulare;

Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina func ie de nivel în lac);

Cheia limnimetric aval;

Curba capacit ii de evacuare a barajului la diferite manevre de evacuare cândfunc ioneaz câmpurile deversoare (ordinea de efectuare a manevrelor, gradul dedeschidere a stavilelor);

Curbele capacit ii de evacuare a clapetei.

În func ie de condi iile de func ionare ale sistemului bazinal, se stabilesc regimurile defunc ionare specifice care sunt determinate de sistemul suport al deciziei de exploatarecare este sintetizat în tabelul urm tor.


Pagina 408 din 532

Tabel 23.1-1. Sistemul suport al deciziei de exploatare

Starea sistemului Parametriidefinitorii aiacumul rilor

Folosin eleacumul rilor

Parametrii decomportare istarea tehnic

Folosin e de ap

- precipita ii- temperaturi- cote pe râuri- debite- calitatea apelor- prognoze- avertiz ri- cote ap rare- influen e folosin e

- nivel lac- volum- debit afluent- debit defluent- progam deexploatare- grafic de sarcin- capacit i deevacuare

- producere deenergie electric- alimentare cu apindustrial- regularizaredebite- atenuarea undelorde viitur- piscicultur- agrement

- comportarea întimp a construc iilor- criterii deavertizare UCC- func ionareaechipamentuluihidromecanic-repara ii

- ordinea deprioritate privindsatisfacereafolosin elor- instala ii decaptare- debite i volumela folosin e

23.2. Regulamentele de exploatare pe obiective i principalele caracteristici lalucrarile cu rol complex

23.2.1. Amenajarea Hidroenergetic Dr gan-IadAmenajarea Hidroenergetic Dr gan-Iad (AHE Dr gan-Iad) (Cod Cadastral COD III1.044.05.00.00.0) este situat în partea de N-V a României, în bazinul superior al râuluiCri ul Repede, i anume pe afluen i de stânga, Iad, Dr gan, S cuieu i este constituitdin: barajul i lacul de acumulare Dr gan, deriva ia principal Dr gan-Reme i, nodul depresiune Reme i, centrala Reme i, galeria de fug , Sta ia de Pompe S cuieu, galeria deaduc iune S cuieu-Dr gan cu capt rile secundare aferente, Captarea Cârligate, CHEMPLe u, aduc iunea secundar Le u-Reme i cu capt rile aferente, aduc iunea Reme i-Munteni, nodul de presiune Munteni, CHE Munteni, baraj polder aduc iunea i for ataMHC Munteni II, MHC Munteni II, galeria de fug Munteni i Baraj Bulz.

23.2.1.1. Func iile obiectivuluiPrincipalele func ii ale obiectivului sunt urm toarele:

Producerea energiei electriceProducerea energiei hidroelectrice se face în CHE Reme i, CHE Munteni I,

MHC Munteni II i CHEMP Le u, împreun având o putere instalat de 162,03 MW.Centrala hidroelectric Reme i


Pagina 409 din 532

CHE Reme i, cu o putere instalat de 100 MW i o produc ie de energie într-un an mediuhidrologic de 200 GWh, este interconectat la Sistemul Energetic Na ional i îndepline teurm toarele func ii:

a) Central de vârf, putând s preia varia iile mai mari de sarcin caracteristicezonelor de vârf al graficului de sarcin (diminea a i seara)

b) Central de reglaj pentru:-frecven a Sistemului Energetic Na ional-puteri necesare reparti iei optime a sarcinei pe liniile de transport i

interconexiunec) Central pentru interven ii în caz de avarii, când în Sistemul Energetic

Na ional este nevoie de surplus de putere, în afara orelor de vârf.d) Contribuie la realizarea prevederilor contractuale de produc ie de energie

electric ale societ ii.Centrala hidroelectric Munteni ICHE Munteni I cu o putere instralat de 58 MW i o produc ie de energie într-un anmediu hidrologic de 120 GWh, fiind o central pe deriva ie, func ioneaz în tandem cuCHE Reme i, îndeplinind toate func iile acestei centrale.Microhidrocentrala Munteni IIMHC Munteni II cu o putere instalat de 630 kW i o produc ie de energie într-un anmediu hidrologic de 2 GWh, func ioneaz în limitele debitului afluent pe râul Iad, pediferen a de bazin.Centrala hidroelectric de mic putere LE UCHEMP Le u cu o putere instalat de 3,4 MW i o produc ie de energie într-un an mediude 7,6 GWh, poate func iona în tandem cu CHE Reme i i CHE Munteni i în cazurideosebite numai cu CHE Munteni.

Atenuarea ViiturilorAcumularea Dr gan este prev zut cu un volum de atenuare a viiturii de 15 mil.mc. întreN.R.N. (851 mdM) i cot coronament 856 mdM.Ap rarea împotriva inunda iilor a localit ilor situate în aval de baraj se realizeaz prinexploatarea acumul rii în perioada de viitur , tratat în capitolul VI.

Debitul minim necesar în albia avalÎn aval de barajul Dr gan se va asigura un debit de servitute de 0,2 mc/s, de c tre SHORADEA prin uvrajele barajului, numai în perioadele secetoase, la cerereaAdministra iei Bazinale de Ap Cri uri.Pe râul S cuieu, în sec iunea Bologa, se va asigura permanent un debit de 0,2 mc/s,manevrând în acest sens vana de servitute a barajului S cuieu (dac debitul scurgerii


Pagina 410 din 532

naturale are valori sub 0,2 mc/s)( conform Conven iei de colaborare Administra iaBazinal de Ap Cri uri Oradea nr 2094/09.07.1996)Pe râul Iad în aval de acumularea Munteni II se va asigura continuu 0,04 mc/s prinuvrajele acumul rii.

Alte folosin eSuprafa a lacului de acumulare Dr gan poate fi folosit pentru agrement i sport .

23.2.1.2. Regimul hidrologic. Caracteristica undelor de viitur în sec iuneaacumul rii

Date caracteristice pentru sec iunea barat

Lac Sbazin

km2

Qmodul(dif.bazin)

mc/s

Qmin.asig.97%

mc/s

DateQsolid

kg/s

de calcul de verificareDebitmc/s

Asigurare%

Debitmc/s

Asigurare%

Dr gan 159 8 0,5 3001%

5500,1

0,36cuieu 124,4 2,1 0,15 230 420 0,29

Caracteristicile undelor de viitur

Nr.crt.

RÂUL SEC IUNEA FKm2

DEBITE MAXIME DEDIVERSE ASIGUR RI Tt

OreTcrOre

0,1 % 1% 2% 5% 10%

1 Dr gan Baraj Dr gan 159 550 300 250 175 135 80 23 0.73

2 cuieu Baraj S cuieu 124,4 420 230 185 130 95 65 15 0,72


Pagina 411 din 532

23.2.1.3. Regimuri de func ionare i reguli de exploatare

Decizia de exploatare

Modul de stabilire a deciziei privind regimul de exploatareSubunit ile care exploateaz Amenajarea Hidroenergetic Dr gan-Iad suntSec ia de Exploatare Reme i i Sec ia de Exploatare Munteni din cadrulSucursalei Hidrocentrale Oradea.

Decizia privind exploatarea centralei CHE Reme i i CHE Munteni I apar ineDEN Bucure ti în baza ofertei f cute de Dispeceratul Hidroelectrica iDispeceratul Hidroenergetic Oradea. Orice abatere de la programul defunc ionare stabilit se face numai cu aprobarea Dispeceratului Hidroelectrica iinformarea DEN. În situa ii deosebite DEN poate dispune func ionarea acestor 2centrale în afara ofertei zilnice.

Decizia privind exploatarea MHC Munteni II, Le u i Sta ia de Pompe S cuieuapar ine DHE Oradea.

Competen e de stabilire a deciziei de exploatareNr. crt. Situa ii cu caracter deosebit Autoritatea care aprob decizia

1Evacu ri de debite din acumulareaDr gan, care duc la dep ireacapacit ii de transport a albiei

Pre edintele Comitetului Jude ean pentruSitua ii de Urgen ,A.B.A. Cri uri OradeaLa ini iativa conducerii S.H.Oradea

2 Golirea par ial sau total a laculuiDr gan

S.C. Hidroelectrica S.A.DEN Bucure tiA.B.A. Cri uri OradeaLa ini iativa conducerii S.H.Oradea

3 Dep irea pragurilor critice la AMCS.C. Hidroelectrica S.A.ISPH Bucure tiLa ini iativa conducerii S.H.Oradea


Pagina 412 din 532

I. Exploatarea în perioadele de ape mediiA. CHE REME I, CHE MUNTENI I CHE LE U

Elemente caracteristice

a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii

-debitul afluent în lacul Dr gan 6 40 mc/s-nivelul apei în lacul Dr gan-nivel normal 851 mdM

-nivel minim 785 mdM-debitul minim asigurat aval de baraj 200 l/s(numai în perioadele secetoase la cererea A.B.A. Cri uri-Oradea)-volum maxim în acumularea Dr gan 112 mil.mc-volum minim în acumularea Dr gan 8,04 mil.mc-volum util total 104 mil.mc

din care:-pentru folosin energetic 64 mil.mc-pentru folosin complex 40 mil.mc

b) Modul de livrare a apei pentru folosin elorb.1 ) Debitele necesare folosin elor i modalit ilor prin care se face

evacuarea acestora.

b.1.1) Date generale

Prin acumularea Dr gan se regularizeaz anual un debit mediu de 8,7 mc/s,compus din urm toarele debite:

- râul Dr gan 5,3 mc/s - râul Iad 1,2 mc/s - râul S cuieu 2,2 mc/s

Prin acumularea Le u se regularizeaz anual un debit mediu multianual de 2,0mc/s

Singura folosin direct a volumului de ap din lacul Dr gan este ceaenergetic care se realizeaz prin turbinele CHE Reme i i CHE Munteni Icare pot utiliza debite de pân la 40 mc/s.


Pagina 413 din 532

Exploatarea lacului Le u este subordonat folosin elor complexe (barajul Le ufiind în administrarea Administra iei Bazinale de Ap Cri uri-Oradea(A.B.A.C.O.))

În aval de capt rile secundare gravita ionale, nu sunt folosin e care s necesitedebite în perioadele de ape medii.

b.1.2. Date specifice ale CHE

CHE Reme i, CHE Munteni I i CHEMP Le u sunt interconectate la SistemulEnergetic Na ional;

Decizia privind exploatarea centralei CHE Reme i i CHE Munteni I apar ineDEN Bucure ti în baza ofertei f cute de Dispeceratul Hidroelectrica iDispeceratul Hidroenergetic Oradea. Orice abatere de la programul defunc ionare stabilit se face numai cu aprobarea Dispeceratului Hidroelectricai informarea DEN. În situa ii deosebite DEN poate dispune func ionarea

acestor 2 centrale în afara ofertei zilnice.

Debitele uzinate de aceste centrale variaz într-o gam relativ larg (15,5 40mc/s la CHE Reme i i 20 49 mc/s la CHE Munteni I), func ie de ofertazilnic de func ionare

CHEMP Le u func ioneaz conform programului prestabilit cu DispeceratulAdministra iei Bazinale de Ap Cri uri-Oradea (A.B.A.C.O.) .

Din acumularea Dr gan apa este preluat printr-o priz amplasat în amontede baraj.

Admisia apei spre galerie se face printr-o van plan , care în situa ie normaleste deschis . Din aduc iune, apa ajunge la nodul de presiune (casa vanelor,castel de echilibru, galeria for at ) de unde ajunge prin distribuitorul centraleila cele 2 turbine a CHE Reme i. Printr-o galerie de fug trece în galeria deaduc iune, galeria for at i ajunge la cele 2 turbine a CHE Munteni I, dupcare debu eaz în lacul compensator Bulz printr-o galerie de fug .


Pagina 414 din 532

Apa uzinat prin turbina de la CHEMP Le u, ajunge la turbinele CHEMunteni I, dup ce a trecut printr-o aduc iune secundar i aduc iuneprincipal a CHE Munteni I.

NOT : CHE Munteni I, neavând acumulare, func ioneaz :- în tandem cu CHE Reme i

- în tandem cu CHE Reme i i CHEMP Le u

- numai în situa ii deosebite în tandem cu CHEMP Le u cu pauze defunc ionare.

b.2 ) Pozi ia normal a echipamentelor hidromecanice

-golirea de fund la barajul Dr gan - închis-vanele plane de perete la capt rile secundare - închise-vana plan aduc iune principal Dr gan – deschis-batardou casa vanelor priz - ridicat-vana fluture casa vanelor castel de echilibru – deschis-batardourile aval aferente HG1, HG2 Reme i, Munteni – ridicate-vanele sferice ale turbinelor CHE Reme i i CHE Munteni I cât i vanelefluture de la CHEMP Le u

-deschise - la func ionare-închise - la nefunc ionare

-batardoul la cap tul galeriei de fug CHEMP Le u spre aduc iunea secundarReme i – Munteni – ridicat

-batardoul la cap tul galeriei de fug CHEMP Le u spre albie – coborât-batardou aval de deversorul de pe aduc iunea Le u-Reme i - ridicat

b3) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâre a nivelului apei în acumulareDr gan

-umplerea lacului – f restric ii-golirea lacului – limitat la 5 m/zi

II. Exploatarea în perioade de ape mici sau deficitare


Pagina 415 din 532

Elemente caracteristicea).Parametrii ai regimului de ape mici sau deficitare

-se consider perioad de ape mici (secet ) situa ia în care cota în lacurile Dr gan,Le u, Luga u i Tileagd se afl la valori sc zute (aproape de nivelul minim deexploatare)-debitul afluent în lacul Tileagd este sub 6 mc/s-debitul minim asigurat în aval de barajul Dr gan: 200 l/s, în perioadele secetoase,la cererea Administra iei Bazinale de Ap Cri uri-Oradea (A.B.A.C.O.)

b) Modul de livrare a apei folosin elor Debitele i modalit ile prin care se face uzinarea apei din principalele lacuri în

regim de restric ii-debitele medii uzinate din lacul Dr gan vor ine seama i de nivelele lacurilor

Luga u i Tileagd, pentru asigurarea necesit ilor minime de ap în aval.c)Pozi ia normal a echipamentului hidromecanic

-r mân valabile cele stipulate în regulamentul de exploatare privind barajulDr gan i CHE Reme i;

-la cererea Administra iei Bazinale de Ap Cri uri-Oradea (A.B.A.C.O.) sedeschide vana 200 de la golirea de fund pentru asigurarea în aval a unui debit de cca.200 l/s.

III.Exploatarea în perioada de timp friguros

Parametrii definitorii-temperatura aerului sub 5 grade;-temperatura apei în acumularea Dr gan: sub 0 grade;-grosimea stratului de ghea în acumularea Dr gan: nu se m soar .

IV. Exploatarea în perioada de viitur


a) Parametrii definitorii ai regimului de viitur-debitul afluent în acumularea Dr gan mai mare de 40 mc/s-nivelul apei în acumularea Dr gan peste 851,00 mdM-capacitatea de evacuare a desc rc torului de suprafa la nivel maxim de calcul

Q1 =275 mc/s (854 mdM), Qevac=217 mc/s


Pagina 416 din 532

-capacitatea de evacuare a desc rc torului de suprafa la nivel maxim de deverificare Q0,1 =455 mc/s (854,60 mdM), Qevac=409 mc/s

-capacitatea de evacuare a golirii de fund la nivel maxim de calcul Q= 80 mc/s-capacitatea de transport a albiei pân la care nu se produce inundarea obiectivelor

din aval: 100 mc/s.b) Condi ii de exploatare

b1) Modul de livrare a apei de folosinEvacuarea debitelor de viitur se poate efectua în variantele urm toare:

a) prin uzinare cu grupurile din CHE Reme i (Qmax=40 mc/s)b) prin desc rc torul de suprafa al barajului Dr gan (Qmax dev.=544 mc/s)c) prin golirea de fund a barajului (Qmax= 80 mc/s ),( 2x40 mc/s)Evacuarea debitelor pân la 40 mc/s se va face prin uzinare în CHE Reme i.

Deschiderea vanelor golirii de fund se va face de regul la atingerea cotei în lac854,60 mdM (o lam de ap de 3,6 m în ime) corespunz toare unui debit afluent cuasigurarea de 0,1 la care corespunde un debit maxim afluent de cca.455 mc/s din caredefluent 409 mc/s prin desc rc torul de suprafa i 83 mc/s prin golirea de fund), iar însitua ii deosebite func ie de situa ia existent .

b2) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâe a nivelului apei în acumulareaDr gan

-max 5 m/zi la golireb3) Capacitatea de transport a albiei în aval

Capacitate de transport a albiei pân la care nu se produce inundareaobiectivelor din aval : 100 mc/s.

Reguli de exploatare

Modul de stabilire a deciziei de c tre D.H.E. Oradea

a) Date de baz pentru stabilirea deciziei:-parametrii acumul rii: nivel, volum, debit afluent, debit evacuat-nivele i debite afluente în acumularea Luga u, aval de acumularea Dr gan-cantitatea de precipita ii c zut în bazinul: Cri ul Repede-prognoze i avertiz ri meteorologice-restric ii privind func ionarea CHE Reme i, CHE Munteni I i CHEMP Le u-tran a de atenuare în lacurile de acumulare Luga u i Tileagd


Pagina 417 din 532

-planul de avertizare-alarmare a localit ilor i obiectivelor situate aval deacumul rile din b.h. Cri ul Repede

b) Parametrii de caracterizare a acumul rii i ai cerin elor de ap rare împotrivainunda iilor

Conform graficului dispecer, în perioada de iarn , prin func ionarea CHE Reme ise ajunge ca prim vara, înaintea viiturilor, cota în lacul Dr gan s coboare la cel pu in820 mdM. Astfel ca s se poat prelua un volum de 69 mil.mc. Volumul total de atenuarea viiturii este de aproximativ 84 mil.mc (15 mil.mc. între cotele 851,00-856,00 mdM cca.69 mil.mc între cotele 820,00-851,00 mdM)

c) Elementele decizieiDecizia va con ine elementele:

-cota i volumul în acumularea Dr gan-debitul afluent în acumularea Dr gan-debitul evacuat cu precizarea evacuatorilor-gradientul de cre tere a debitului afluent-cota în acumul rile Luga u i Tileagd.

23.2.2. Amenajarea Hidroenergetic Cri ul Repede aval pe sectorul Luga u-O orhei

Amenajarea Hidroenergetic Cri ul Repede Aval (AHE Cri ul Repede Aval)(CodCadastral COD III 1.044.00.00.0) este situat în partea de N-V a rii în bazinul inferioral Cri ului Repede i este constituit din: barajul i lacul de acumulare Luga u, centralahidroelectric Luga u, barajul i lacul de acumulare Tileagd, centrala hidroelectricTileagd, canalul de fug Tileagd – S dat, centrala hidroelectric S dat, canalul defug S dat – Fughiu, centrala hidroelectric Fughiu, canalul de fug Fughiu – O orheii barajul i bazinul redresor O orhei.

23.2.2.1. Func iile obiectivului

Principalele func ii ale obiectivului sunt urm toarele:a) Aliment ri cu ap ale localit ilor

În acumularea O orhei este amplasat priza de alimentare de baz cu ap brut pentrumunicipiul Oradea, cu un debit de 1 mc/s, dar în momentul de fa nu este pus înfunc iune, nefiind realizat racordul dintre priza de ap i magistral . Pentru punerea în


Pagina 418 din 532

func iune a acesteia este necesar subtraversarea Cri ului Repede, aceast lucrare nefiindde competen a Sucursalei Hidrocentrale Oradea.

b) Producerea energiei electrice

Producerea energiei hidroelectrice se face în CHE Luga u, CHE Tileagd, CHE S dat iCHE Fughiu împreun având o putere instalat de 56 MW.

CHE Luga u i CHE TileagdCentralele hidroelectrice Luga u i Tileagd, cu o putere instalat de 18 MW fiecare i oproduc ie de energie în an mediu hidrologic de 35 GWH fiecare, sunt interconectate laSistemul Energetic Na ional i îndeplinesc urm toarele func ii:

a) Asigurarea necesarului de ap pentru municipiul Oradea;b) Asigurarea necesarului de putere la vârfurile curbei zilnice de sarcin ;c) Interven ie în cazuri deosebite în SEN.CHE S dat

Centrala hidroelectric S dat are o putere instalat de 10 MW, iar produc ia de energieîntr-un an mediu hidrologic este de 20,6 GWh.Fiind o central pe deriva ie, în tandem cuCHE Tileagd. Func iile CHE S dat sunt identice cu cele ale CHE Luga u i CHETileagd.

CHE FughiuCentrala hidroelectric Fughiu are o putere instalat de 10 MW, iar produc ia de energieîntr-un an mediu hidrologic este de 20,6 GWh. Fiind o central pe deriva ie func ioneazîn tandem cu CHE Tileagd si CHE S dat. Func iile CHE Fughiu sunt identice cu celeale CHE Luga u, CHE Tileagd i CHE S dat.

c) Atenuarea viiturilor

Acumul rile Luga u i Tileagd sunt prev zute cu volume de atenuare viituri (între NRNi Nmax) i cu volume de gard ( între Nmax i cot coronament) dup cum urmeaz :

VOLUMELAC

Volum atenuare viiturimil.mc.

Volum de gardmil.mc.

Luga u 11,0 11,0Tileagd 10,4 11,2

orhei 1,38 1,38

Ap rarea împotriva inunda iilor a localit ilor situate în aval de barajul Tileagd serealizeaz prin exploatarea corespunz toare a lacurilor Luga u i Tileagd în perioadele deape mari, tratate la cap.VI.


Pagina 419 din 532

d) Debit minim necesar a fi asigurat în aval – 6 mc/s

Barajul TileagdDebitul de servitute în aval de acumularea Tileagd se asigur din debitele contracanalelordigurilor acumul rii i din pierderile de ap ale neetan eit ilor celor 6 vane segment alegolirii de fund a barajului.

Bazinul redresor O orheiÎn aval de bazinul redresor O orhei se va asigura un debit minim de 6,0 mc/s (din care5mc/s din acumularea O orhei i 1 mc/s din acumularea Tileagd).Dup punerea în func iune a instala iei de alimentare cu ap a municipiului Oradea dinbazinul redresor O orhei(Qconsum=1mc/s), debitul minim ce se va asigura pe albiaCri ului Repede aval de barajul O orhei va fi de 4 mc/s.

23.2.2.2. Regimul hidrologic. Caracteristica undelor de viitur în sec iuneaacumul rii

Date caracteristice pentru sec iunea barat

Lac Sbazin

km2

Qmodul(dif.bazin)

mc/s

Qmin.asig.97%mc/s

DateQsolid

kg/s

de calcul de verificareDebitmc/s

Asigurare%

Debitmc/s

Asigurare%

Luga 1736 22,5 1,88 9301%

14800,1 %

7,5Tileagd 1846 22,5 1,88 930 1488 7,5

Caracteristicile undelor de viitur

Râul Sec iunea FKm2

Debite maxime de diverseasigur ri Tcr Tt

0,1% 1% 2% 5% 10%

Cri ulRepede

Baraj Luga u 1784 1480 930 810 640 520 35 155 0,28

Baraj Tileagd 1846 1488 930 810 630 510 40 170 0,25


Pagina 420 din 532

23.2.2.3. Regimuri de func ionare i reguli de exploatare

Decizia de exploatare

Modul de stabilire a deciziei privind regimul de func ionare

Subunitatea care exploateaz Amenajarea Hidroenergetic Cri ul RepedeAval, este Sec ia de Exploatare Cri Aval din cadrul Sucursalei HidrocentraleOradea.

Decizia privind exploatarea centralei CHE Luga u, CHE Tileagd, CHEdat i CHE Fughiu apar ine DEN Bucure ti în baza ofertei f cute de

Dispeceratul Hidroelectrica i Dispeceratul Hidroenergetic Oradea.Oriceabatere de la programul de func ionare stabilit se face numai cu aprobareaDispeceratului Hidroelectrica i informarea DEN. În situa ii deosebite DENpoate dispune func ionarea acestor 4 centrale în afara ofertei zilnice.

Având în vedere con inutul Legii nr.310 / 28.06.2004, satisfacerea cerin elorde ap ale popula iei municipiului Oradea are prioritate fa de folosirea apeiîn scopuri energetice, precum i asigurarea debitului pentru men inereaechilibrului ecologic al habitatului acvatic.

Situa ii cu caracter deosebit pentru care sunt stabilite competen e superioare deaprobare sau de dispunere a m surilor necesare.

Nr.crt.

Situa ii cu caracter deosebit Autoritatea de decizie

1.Avarii la mecanismele de ac ionare a

instala ilor hidroenergetice aferente barajelorLuga u, Tileagd i O orhei

Director Adjunct Tehnic

2.

Evacu ri de debite mai mari de 90 mc/s careduc la dep irea în aval de barajele Tileagd i

orhei a cotelor de aten ie sau a capacit iide transport a albiei

Conducerea S.H. OradeaAdministra ia Bazinal de Ap

Cri uri Oradea


Pagina 421 din 532

Nr.crt.

Situa ii cu caracter deosebit Autoritatea de decizie

3. Golirea total sau par ial a lacurilor deacumulare Luga u, Tileagd i O orhei

Conducerea S.H. OradeaS.C. Hidroelectrica S.A.

Administra ia Bazinal de ApCri uri Oradea

4. Dep irea pragurilor critice la AMCConducerea S.H. OradeaS.C. Hidroelectrica S.A.

I.S.P.H. Bucure ti

5.Aplicarea restric iilor de livrare a debitelor la

folosin e în periodele de ape mici saudeficitare

Administra ia Bazinal de ApCri uri Oradea

I. Exploatarea în perioadele de ape medii

I.A. CHE LUGA U


a) Parametrii definitorii-debitul afluent în acumularea Luga u: 6 58 mc/s-nivelul apei în acumulare: minim 209 mdM

maxim 211,00±0,5 mdM-volumul apei în acumulare minim 14,67 mil.mc.

maxim 23,02 mil.mc.b) Modul de livrare a apei folosin elor

b.1) Debitele necesare folosin elor i modalit ilor prin care se fac evacuareaacestora

Centrala Hidroelectric Luga u, cu o putere instalat de 18MW esteinterconectat la Sistemul Energetic Na ional.

Urmare a limit rii cotei maxime în lacul Luga u la 211,5 mdM (fa de 220,0mdM – N.R.N.) datorit netermin rii lucr rilor la dalele digurilor acumul rii, putereamaxim de func ionare pe central este de 2 x 5,0 MW la care corespunde un debit de 2 x29 mc/s

Admisia apei din lacul de acumulare la cele 2 turbine ale centralei, se face prin 2conducte for ate, dup care apa uzinat ajunge în lacul Tileagd

Debitele necesare folosin elor i modalit ile prin care se face evacuarea acestora:


Pagina 422 din 532

Prin acumularea Luga u se regularizeaz un debit mediu anual de 24,2 mc/s

Din acumularea Luga u se utilizeaz , prin uzinare, volumul util al lacului(între cotele 209-211,50mdM) pentru asigurarea necesarului de ap afolosin elor din aval i în scop energetic (Qmax uzinat = 2 x 29 mc/s)

b.2) Pozi ia normal a echipamentului hidromecanic-vanele de închidere rapid (V.I.R. 1 i 2) – ridicate-vanele segment golire de fund (1….6) - închise-stavilele clapet (1…3) - ridicate-batardourile vanelor segment – nu sunt lansate-batardourile aspiratoare aferente turbinelor – nu sunt lansate-aparatele directoare aferente turbinelor - închise, la nefunc ionare

- deschise, la func ionareb.3) Viteze maxime admisibile de urcare-coborâre a nivelului apei în acumulareaLuga u

VITEZAde umplere de golire

1m/zi pân la cota 206mdM pauz 20 zile

0,5m/zi pân la cota 211mdM pauz 15 zile



Se coboar cota cu 0,5m/zi pânla cota 211 mdM

Pauz 15 zile

Datorit limit rii cotei în lac la max. 211,00+0,5 mdM (fa de 220 mdM –N.R.N.) nu se poate exploata lacul dup un grafic dispecer.

I.B. CHE TILEAGD


a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii-debitul afluent în acumularea Tileagd cuprins între 6 90 mc/s


Pagina 423 din 532

-nivelul apei în acumularea Tileagd: -nivel minim 184 mdM-nivel maxim 193,50±0,50 mdM

-debitul minim asigurat în aval 1 mc/s-volum minim în acumularea Tileagd 10,22 mil.mc.-volum maxim în acumularea Tileagd 47,94 mil.mc.

b) Modul de livrare a apei folosin elorb.1) Modalit i de livrareDate generale

Prin acumularea Tileagd se regularizeaz un debit mediu anual de 24,8 mc/s

Din acumularea Tileagd se utilizeaz prin uzinare volumul util al lacului ( decca 43 mil.mc.), pentru satisfacerea necesarului de ap a folosin elor din avali în scop energetic (Qmax uzinat = 2 x 41,7 mc/s)

Date specifice CHE TileagdCentrala Hidroelectric Tileagd, cu o putere instalat de 18 MW esteinterconectat la Sistemul Energetic Na ional.

Admisia apei din lacul de acumulare, la cele dou turbine ale centralei se faceprin 2 conduce for ate, dup care apa uzinat ajunge în bazinul de lini tire deunde debu eaz în canalul de fug spre Centrala Hidroelectric S dat.

b.2) Pozi ia normal a echipamentelor hidromecanice-vanele de închidere rapid (V.I.R. 1,2 ) - ridicate-vanele segment golire de fund (1…..6) - închise-stavilele clapet desc rc tori suprafa - ridicate-batardourile vanelor segment - nu sunt lansate- batardourile stavilelor clapet - nu sunt lansate-batardourile aspiratoare aferente turbinelor - nu sunt lansate-aparatele directoare aferente turbinelor - închise – la nefunc ionare

-deschise – la func ionareb.3) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâre a nivelului apei în lac

VITEZAde umplere de golire

1m/zi pân la cota 181mdM pauz 20 zile


Pagina 424 din 532




Se coboar cota cu 0,5m/zi pânla cota 186mdM

Pauz 15 zile

II. Exploatarea în perioadele de ape mici sau deficitare

II.A. CHE LUGA UElemente caracteristice

a) Parametrii definitoriiSe consider perioad de ape mici situa iile în care: -cotele în lacurile de acumulare Dr gan, Le u, Luga u, Tileagd se afl la Nivelul

Minim de Exploatare;-debitul afluent în lacul Luga u este mai mic decât necesarul de ap pentru

municipiul Oradea.b) Modul de livrare a apei folosin elor

Debitele medii uzinate din lacul Luga u vor ine seama de nivelele lacurilor Le u,Dr gan, Tileagd pentru asigurarea necesit ilor minime de ap în aval precum i desatisfacerea necesarului de putere solicitat la vârfurile de sarcin de c tre DENBucure ti.

II.B. CHE TILEAGDElemente caracteristice

a) Parametrii definitorii ai regimului de ape mici sau deficitareSe consider perioade de ape mici, situa iile în care:

-cotele în lacurile de acumulare Le u, Luga u i Tileagd se afl la NivelulMinim de Exploatare

-debitul afluent în lacul Luga u este mai mic decât necesarul de ap pentrumunicipiul Oradea

-debit minim asigurat în aval de barajul Tileagd – 1 mc/sb) Modul de livrare a apei folosin elor

Debitele medii uzinate din lacul Tileagd vor ine seama de nivelele lacurilorDr gan, Le u, Luga u, pentru asigurarea necesit ilor minime de ap în aval precum i de


Pagina 425 din 532

satisfacerea necesarului de putere solicitat la vârfurile de sarcin de c tre DENBucure ti.

III. Exploatarea în perioada de timp friguros

III.A. CHE LUGA UParametrii definitorii- temperatura aerului sub -50C;- temperatura apei în acumularea Luga u sub 0 grade.

III.B. CHE TILEAGDParametrii definitorii- temperatura aerului sub -5 grade;

- temperatura apei în acumularea Tileagd sub 0 grade.

IV. Exploatarea în perioada de viitur

IV.A. CHE LUGA UElemente caracteristice

a) Parametrii definitorii ai regimului de viitur-debitul afluent în acumularea Luga u mai mare de 58 mc/s-nivelul apei în acumularea Luga u peste 211,50 mdM-nivel maxim în lac-212,00mdM(pe o perioad scurt de 3 zile, cu revenire sub

211,00 mdM)-capacitatea de evacuare a golirii de fund la nivelul maxim 212,00 mdM - 1112

mc/sb) Condi ii de exploatare

Evacuarea debitelor de viitur se poate efectua în variantele urm toare:a) prin uzinare cu grupurile din CHE Luga u (Qmax=58 mc/s)b) prin golirea de fund a barajului Luga u (Qmax=1.240 mc/s)Evacuarea debitelor pân la 58 mc/s se va face prin uzinare în CHE Luga u.Deschiderea golirilor de fund se va face numai la atingerea cotei în lac 212,00

mdM, în condi iile unor debite mari, cu cre terea cotei de peste 5 cm /or , prin ridicarea


Pagina 426 din 532

vanelor în trepte de 50 cm pân la în imea de 2 m, dup care se pot ridica complet.Ordinea de deschidere fiind urm toarea: 3, 4, 2, 5, 1 i 6.

Reguli de exploatareModul de stabilire a deciziei de c tre D.H.E.O.

a) Date de baz pentru stabilirea deciziei:-parametrii acumul rii: nivel, volum, debit afluent, debit evacuat-nivelele în acumularea Tileagd, aval de acumularea Luga u-cantitatea de precipita ii c zut în bazinul hidrografic Cri ul-Repede-prognoze i avertiz ri meteorologice-restric ii privind func ionarea CHE Luga ub) Parametrii de caracterizare a acumul rii i ai cerin elor de ap rare împotriva

inunda iilorSe vor corela evacu rile de debite prin uvrajele barajelor Luga u i Tileagd astfel

încât s nu se produc efecte negative pe albia Cri ului Repede aval de barajul Tileagdc) Elementele deciziei

Decizia va contine elementele:-cota i volumul în acumularea Luga u;-debitul afluent;-debitul evacuat.

IV.B. CHE TILEAGDElemente caracteristice

a) Parametrii definitorii ai regimului de viitur-debitul afluent în acumularea Tileagd mai mare de 90 mc/s-nivelul apei în acumularea Tileagd peste 194 mdM-nivel maxim în lac - 195,50mdM(pe o perioad scurt de 3 zile, cu revenire sub

194,00mdM) -capacitatea de evacuare a desc rc torului de suprafa la nivel maxim de calcul

Q = 320 mc/s-capacitatea de evacuare a golirii de fund la nivel maxim de calcul Q = 1400 mc/s-capacitatea de transport a albiei pân la care nu se produce inundarea obiectivelor

din aval: 357 mc/sb) Condi ii de exploatare

Evacuarea debitelor de viitur se poate efectua în variantele urm toare:

-prin uzinare cu grupurile din CHE Tileagd Qmax = 90 mc/s-prin desc rc torul de suprafa al barajului Tileagd Qmax deversat = 320 mc/s-prin golirea de fund a barajului Tileagd Qmax = 1400 mc/s


Pagina 427 din 532

Evacuarea debitelor pân la 90 mc/s se va face prin uzinare în CHE Tileagd.Pentru stabilirea deciziilor la deschidera uvrajelor, trebuie s se aibe în vedereurm toarele:

-din punct de vedere al siguran ei i func ionalit ii acumul rii este indicat ca golirilede fund s fie deschise cu o capacitate limitat , sub capacitatea de scurgere a albieiaval ( 357 mc/s ) pe tot timpul viiturilor, ceea ce poate limita viteza de varia ie brusca nivelurilor în lac-din punct de vedere al atenu rii viiturii aval i al ap rii contra inunda iilor aobiectivelor din aval, deschiderea golirilor de fund la capacitate mai mare de 357mc/s, va fi deschis astfel încât s nu se produc suprapuneri defavorabile cu vârfuride viitur pe râul Cri ul Repede, în aval de baraj în special în sec iunea Oradea

Reguli de exploatareModul de stabilire a deciziei de c tre D.H.E. Oradeaa) Date de baz pentru stabilirea deciziei:

-parametrii acumul rii: nivel, volum, debit afluent, debit evacuat-nivele i debite afluente în acumularea Tileagd i canalul de fug S dat-cantitatea de precipita ii c zut în bazinul Cri ului-Repede-prognoze i avertiz ri meteorologice-restric ii privind func ionarea CHE Tileagd

b) Parametrii de caracterizare a acumul rii i ai cerin elor de ap rare împotrivainunda iilor

Conform graficului dispecer, în perioada de iarn , prin func ionarea CHE Tileagdse ajunge ca prim vara, înaintea viiturilor, cota în lacul Tileagd s coboare la cel pu in189 mdM. Astfel ca s se poat prelua un volum de 21,9 mil.mc. Volumul total deatenuare a viiturii este de aproximativ 48,5 mil.mc. (29,45 mil.mc. între cotele189,0 195,5 mdM i 19,05 mil.mc. între cotele 195,5 199,0 mdM.

Se vor corela evacu rile de debite prin uvrajele barajelor Luga u i Tileagd astfelîncât s nu se produc efecte negative pe albia Cri ului Repede aval de barajul Tileagd

c) Elementele decizieiDecizia va con ine elementele:

-cota i volumul în acumularea Tileagd;-debitul afluent;-debitul evacuat cu precizarea evacuatorilor.


Pagina 428 din 532

V. Exploatarea la ape medii, mici i mari

V.A. CHE S DATElemente caracteristicea) Parametrii definitorii

- debitul afluent în deriva ia Tileagd-S dat 0 90 mc/s- nivelul apei în deriva ie Min : 169,20 mdM

Max : 170,00 mdM

- volumul apei în deriva ie Min : 346.000 mc Max :470.000 mc

b) Modul de livrare a apei folosin elor b.1) Modalit i de livrare

Date generaleCHE S dat, fiind o central pe deriva ie (f acumulare) func ioneaz întandem cu CHE Tileagd

CHE S dat valorific energetic întregul debit uzinat de CHE Tileagdasigurând în acela i timp i necesarul de ap a folosin elor din aval( Qmax uzinat = 2 x 45 mc/s )

Date specifice CHE S datCHE S dat, cu o putere instalat de 10 MW, este interconectat la SistemulEnergetic Na ional.

Dispozi iile de pornire-oprire grupuri se dau de c tre DHE Oradea, careinformeaz i DEN Bucure ti (prin DET Timi oara)

Admisia apei din canalul de deriva ie Tileagd-S dat, la cele 2 turbine alecentralei se face prin dou conducte for ate, dup care apa uzinat ajunge înbazinul de lini tire de unde debu eaz în râul Cri ul Repede.

b.2) Pozi ia normal a echipamentului hidromecanic-vanele de închidere rapid (V.I.R. 1,2 ) -ridicate-batardourile aferente V.I.R. -nu sunt lansate


Pagina 429 din 532

-batardourile aspiratoare aferente turbinelor -nu sunt lansate-aparatele directoare aferente turbinelor -închise – la nefunc ionare

-deschise – la func ionareb.3) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâre a nivelului în canalul de

deriva ie Tileagd-S dat-1 m/zi.

V.B. CHE FUGHIUElemente caracteristice

a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii, mici i mari-debitul afluent în deriva ia S dat-Fughiu 0 90 mc/s-nivelul apei în deriva ie - -minim 154,20 mdM

-maxim 155,00 mdM-volumul apei în deriva ie -minim 505 000 mc

-maxim 810 000 mcb) Modul de livrare a apei pentru asigurarea debitelor folosin elor

b.1) Modalit i de livrare Date generale

CHE Fughiu, fiind o central pe deriva ie (f acumulare) func ioneaz întandem cu CHE S dat

CHE Fughiu valorific energetic întregul debit uzinat de CHE S datasigurând în acela i timp i necesarul de ap a folosin elor din aval( Qmax uzinat = 2 x 45 mc/s )

Date specifice CHE FughiuCHE Fughiu, cu o putere instalat de 10 MW, este interconectat la SistemulEnergetic Na ional

Dispozi iile de pornire-oprire grupuri se dau de c tre DHE Oradea, careinformeaz i DEN Bucure ti (prin DET Timi oara)


Pagina 430 din 532

Admisia apei din canalul de deriva ie S dat-Fughiu, la cele 2 turbine alecentralei se face prin dou conducte for ate, dup care apa uzinat ajunge înbazinul de lini tire de unde debu eaz în bazinul redresor O orhei.

b.2) Pozi ia normal a echipamentelor hidromecanice-vanele de închidere rapid (V.I.R. 1,2 ) -ridicate-batardourile aferente V.I.R. -nu sunt lansate-batardourile aspiratoare aferente turbinelor -nu sunt lansate-aparatele directoare aferente turbinelor -închise – la nefunc ionare

-deschise – la func ionarec) Viteza limit de urcare-coborâre a nivelului în canalul de deriva ie S dat-Fughiu

-1 m/zi

V. C. BAZINUL REDRESOR O ORHEIElemente caracteristice

a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii, mici i mari-debitul afluent în bazinul redresor 0 90 mc/s-nivelul apei în bazin - -minim 139,20 mdM

-maxim 140,40 mdM-volumul apei în bazin -minim 710.000 mc

-maxim 1.250.000mc-debitul mediu zilnic asigurat în aval 6 mc/s

b) Modul de livrare a apei folosin elorb.1) Modalit i de livrare

Date generaleBazinul redresor O orhei a fost proiectat astfel încât s asigure necesarul de appentru priza de alimentare cu ap a municipiului Oradea precum i necesarul deap pentru iriga ii în perioadele de vegeta ie, corelat cu cerin ele graficului desarcin .

Date specifice bazinului redresor i barajului O orheiBazinul redresor O orhei are o lungime de 2.062m i o l ime de cca 250m, fiind

rginit de diguri care în aval se închid în barajul deversor.Digurile au panta


Pagina 431 din 532

taluzelor atât în interior cât i în exterior de 1:2 cu l ime la coronament de 4,0m,protejate la interior cu pereu din beton de 15cm grosimeb.2) Pozi ia normal a echipamentelor hidromecanice-stavilele clapet SR6x(3+0,3)mp -ridicate-batardourile aferente stavilelor clapet -nu sunt lansate-vanele de perete by-pass Dn800 -deschise-vana plan amonte 3,0x2,0 -deschis-vana plan aval 3,0x2,0 -închis-vana de perete Dn 1200(de sp lare) -închis-vanele fluture Dn1000 cu ac ionare electric (de lucru) -deschise-vanele fluture Dn1000 cu ac ionare manual (de repara ii) -închise

Pozi iile normale a vanei plan amonte 3,0x2,0 cât i a vanelor fluture Dn1000 cuac ionare electric (de lucru) men ionate mai sus se vor realiza numai dup ce se va puneîn func iune alimentarea cu ap a municipiului Oradea din bazinul redresor O orhei. Pânatunci pozi iile normale ale acestor vane vor fi: închise.

Vanele de perete by-pass Dn800 vor fi deschise una sau ambele în func ie devaloarea debitului citit de instala ia de m sur , astfel încât prin conduct s se asiguredebitul minim de 5-6mc/s

La func ionarea continu cu un grup sau dou grupuri din CHE Fughiu, vanele deperete by-pass Dn 800 se vor închide.

La func ionarea pe o durat mai mare de 3 ore cu un grup i 1 or cu 2 grupuri sevor coborî ambele vane stavil clapet la cota de 138,50 mdM(pt func ionare cu un grup)i 137,00 mdM cu 2 grupuri.

23.2.3. Barajul i lacul de acumulare TauAcumularea Tau este amplasat pe râul Cri ul Alb i a fost executat în perioada anilor1968-1970. A fost proiectat pentru ap rare împotriva inunda iilor, iriga ii. În prezentacumularea este utilizat pentru piscicultur i agrement.

Volumul brut la 0,1% este 33,7 mil.m3

Suprafa a lacului la 0,1% este 372 ha


Pagina 432 din 532

Volumul total pentru atenuare este 18,5+10,05 (volum brut pentru iriga ii) mil.m3

Evacuarea debitelor atenuate se face prin golirea de fund, cota radier 147,00 mdMB(1x1600mm) i prin desc rc torul de suprafa cu lungime de 22,5 m, cota creastdeversor 166,20 mdMB.

Mijloacele de avertizare în caz de avarii sunt : radiotelefon, telefon i siren electricinstalat la cantonul de exploatare pe malul stâng lâng baraj.

Comisiile locale de ap rare din aval : Tau , ilindia, Târnova, Seleu i Z rand aflate înzona de influen în caz de rupere, au în dotare sirene electrice apar inând Inspectoratuluide Protec ie Civil jude ul Arad.

Evacuarea debitelor maxime pân la asigurarea de 1% (166,20 mdMB creast deversor)se asigur astfel :

- automat prin devers ri în turnul golirii de fund prin preaplinul de la cota 162,20mdMB

- prin manevrarea stavilei golirii de fund pentru evacuarea volumelor din lac întrecotele 157,00 i 162,20 mdMB.

Deversarea prin preaplin f efectuarea unor manevre este admis numai pentru nivelelede la 162,20 pân la 162,70 mdMB ( 0,5 m peste NNR).Având în vedere amenajarea complex a bazinului Cigher prin existen a în aval aacumul rii nepermanente Chier, pe timpul apelor mari se va urm ri folosirea integral acapacit ii de atenuare (cele dou baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a ob ine înaval viitura de amplitudine redus pentru a îmbun i condi iile de scurgere pe Cri ulAlb în aval de confluen a cu v. Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fundprin manevrarea stavilelor la cele dou baraje pot men ine debitul din aval sub faza deinunda ie. Debitele maxime evacuabile din acumularea Tau pe zona Tau – Chier sunt de114 m3/s (375 cm mira Tau i 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe r. Cigher laconfluen a cu Cri ul Alb este de 145 m3/s, acest aport de debit se poate observa pe Cri ulAlb prin diferen e de debit între sta ia hidro de exploatare ipari II amonte confluen i

ipari I aval confluen .Exploatarea acumul rii în situa ii de înghe se face la fel ca în celelalte situa ii luând

suri suplimentare i dotare cu materiale specifice de interven ie.Sistemele de desecare de pe ambele maluri de pe r. Cigher au un acord de debit de2x2,4m3/s de fiecare sta ie de pompare. Aportul de debit din sistemele de desecare de pe


Pagina 433 din 532

Cri ul Alb se realizeaz prin pompare atât în cursul principal cât i în Canalul Cioho –Morilor. Pe timpul apelor mari se interzice func ionarea sta iilor de pompare.

Reguli de exploatare pe timp de ape mariBarajul Tau are întocmit „Plan de alarmare – avertizare în caz de accident la baraj”.Mijloacele de avertizare în caz de avarii sunt : radiotelefon, telefon i siren electric .În cazul apari iei unor fenomene deosebite (ape catastrofale, mi ri seismice, alunec ride versan i, pr bu iri, blocarea gurilor de evacuare, infiltra ii, etc.), se vor lua unele

suri de ap rare, altele decât cele indicate în regulamentul de exploatare i în planul deexploatare propriu aprobat.Evacuarea debitelor maxime pân la asigurarea de 1 % (166,20 mdMB creast deversor)se asigur astfel :

- automat, prin devers ri în turnul golirii de fund, prin preaplinul de la cota 162,20mdMB

- prin manevrarea stavilei golirii de fund pentru evacuarea volumelor din lac întrecotele 157,00 i 162,20 mdMBDeversarea prin preaplin f efectuarea unor manevre este admis numai pentru nivelelede la 162,20 pân la 162,70 mdMB (0,5 m peste NNR). Evacuarea debitelor prin golireade fund i deversorul de suprafa se va face în limita capacit ii portante a râului Cigher.Având în vedere amenajarea complex a bazinului Cigher prin executarea în aval abarajului Chier, pe timpul apelor mari se va urm ri folosirea integral a capacit ii deatenuare (cele dou baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a ob ine în aval viiturade amplitudine redus , pentru a îmbun ii condi iile de scurgere pe Cri ul Alb în avalde confluen a cu valea Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund prinmanevrarea stavilelor la cele dou baraje pot men ine debitul din aval sub faza deinunda ie. Debitele maxime evacuabile din acumularea Tau pe zona Tau – Chier sunt de114 m3/s (375 cm mira Tau i 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe râul Cigher laconfluen a cu Cri ul Alb este de 145 m3/s, acest aport de debit se poate observa pe Cri ulAlb prin diferen e de debit între sta ia hidro de exploatare ipari II amonte confluen i

ipari I aval confluen .


Pagina 434 din 532

23.2.4. Barajul i lacul de acumulare ChierAcumulare temporar Chier, lateral fa de râul Cigher a fost realizat pentru men inerearegimului de scurgere normal pe r. Cri ul Alb în aval de confluen a cu Cigherul i pentruscoaterea de sub inunda ii a terenurilor din bh.Cigher.

Digul baraj are o lungime de 6,94 km, cot coronament 121,0 mdMB.

Golirea de fund tip caset cu sec iunea p trat 4x1,5x1,5 m.

Cota radier 112,00 mdMB,

Turnul de manevr a golirii de fund cu cota superioar 120,0 mdMB cu 4 stavile 1,6x1,6m. Sistem de manevrare independent pentru fiecare stavil . Deversorul de ape mariexecutat la km 3+900, cota creasta deversor 119,92 mdMB, lungime 20 m.

Volum total atenuat 9,95 mil.m3 ( 0,1%)

Suprafa a 404 ha (0,1%)

Lacul de acumulare Chier face parte din sistemul de ap rare împotriva inunda iilor pe v.Cigher i are rol de a re ine viiturile i de a atenua debitele mari, venite de pe v ileafluente v.Dudi a i v. Alma , astfel fiind legat func ional de acumularea Tau i deemisarul principal din bazin v.Cigher. Din acest motiv se impune o coordonare precis iprompt a lucr rilor de ap rare în cazul apelor mari.

Evacuarea debitelor de viitur se poate face prin golirea de fund i prin deversorul de apemari. În func ie de situa ia creat în bazin se dispune închiderea stavilelor la golirea defund când se înregistreaz cota de 300 cm la sta ia hidrometric Chier în avalcorespunz tor cotei de 168 cm aval golire. Pentru reducerea debitelor pe râu i evitareaunor situa ii deosebite, la aceast cot se dispune închiderea stavilelor. Stavilele se vordeschide la atingerea cotei crestei deversorului ( cot mir 750 cm). În cazul anticip riiunor viituri succesive se poate dispune ca stavilele s se men in în pozi ie deschis sau

se deschid înainte ca apa s ajung la creasta deversor de ape mari.Având în vedere amenajarea complex a bazinului Cigher prin executarea în amonte abarajului Tau , pe timpul apelor mari se va urm rii folosirea integral a capacit ii deatenuare (cele dou baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a ob ine în aval viiturade amplitudine redus pentru a îmbun i condi iile de scurgere pe Cri ul Alb în aval deconfluen a cu v. Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund prinmanevrarea stavilelor la cele dou baraje pot men ine debitul din aval sub faza de


Pagina 435 din 532

inunda ie. Debitele maxime evacuabile din acumularea Tau pe zona Tau – Chier sunt de114 m3/s (375 cm mira Tau i 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe r.Cigher laconfluen a cu Cri ul Alb este de 145 m3/s, acest aport de debit se poate observa pe Cri ulAlb prin diferen e de debit între sta ia hidro de exploatare ipari II amonte confluen i


Avertizarea-alarmarea obiectivelor din aval de barajul Chier este asigurat prin telefon iradio telefon de la canton de exploatare Chier.În perioada de producere a ghe urilor este obligatoriu verificarea func ion rii st vilarelorgolirii de fund la rece i suplimentarea materialelor i mijloacelor de interven ie specifice.Se va sparge ghea a men inând liber sec iunea golirii de fund.

Reguli de exploatare pe timp de ape mariLa apari ia unora din fenomene sau în faza de prognozare a acestora, sistemul careadministreaz lucrarea, va fi nevoit de a executa i alte lucr ri de ap rare, decât aceleînscrise în regulamentul de exploatare sau în planul propriu de ap rare împotrivainunda iilor.

Evacuarea debitelor de viitur se poate face prin golirea de fund i prin deversorul de apemari. În func ie de situa ia creat în bazin se dispune închiderea stavilelor la golirea defund, când se înregistreaz cota de 300 cm la sta ia hidrometric Chier în aval,corespunz tor cotei de 168 cm aval golire. Pentru reducerea debitelor pe râu i evitareaunor situa ii deosebite, la aceast cot se dispune închiderea stavilelor. Stavilele se vordeschide la atingerea cotei crestei deversorului (cot mir 750 cm). În cazul anticip riiunor viituri succesive se poate dispune ca stavilele s se men in în pozi ie deschisînainte ca apa s ajung la creasta deversor de ape mari.Având în vedere amenajarea complex a bazinului Cigher prin executarea în amonte abarajului Tau , pe timpul apelor mari se va urm rii folosirea integral a capacit ii deatenuare (cele dou baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a ob ine în aval viiturade amplitudine redus , pentru a îmbun ii condi iile de scurgere pe Cri ul Alb în avalde confluen a cu valea Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund, prinmanevrarea stavilelor la cele dou baraje, pot men ine debitul din aval sub faza deinunda ie. Debitele maxime evacuabile din acumularea Tau pe zona Tau – Chier sunt de114 m3/s (375 cm mira Tau i 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe râul Cigher laconfluen a cu Cri ul Alb este de 145 m3/s, acest aport de debit se poate observa pe Cri ulAlb pein diferen e de debit între sta iile hidro de exploatare ipari II amonte confluen i



Pagina 436 din 532

23.2.5. Barajul i lacul de acumulare icula

Acumularea icula este amplasat pe malul stâng al râului Cri ul Alb amonte deconfluen a cu v.Cigher.

Capacitatea total este de 6 mil.m3,

Suprafa a inundat 595 ha.

Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu creasta deacces 107,95 mdMN. Creasta deversorului corespunde nivelului maxim cuasigurarea de 10 %.

Golirea de fund 2x1,70x2,50 m cu cota radier 103,80 mdMN cu desc rcare înCanalul Gut.

Acumularea nepermanent icula asigur atenuarea debitelor maxime pe râu caredep esc asigurarea de 5%. Debitul maxim cu asigurare de 5% este atenuat de la 590 m3/sla 505 m3/s, iar cel cu asigurarea de 2% de 720 m3/s la 550 m3/s.

23.2.6. Barajul i lacul de acumulare Z rand - CigherEste amplasat pe malul stâng a râului Cri ul Alb i este delimitat între dig mal stângCri ul Alb i dig mal drept Cigher în zona de confluen .

Capacitatea total este de 4 mil.m3, suprafa a inundat de 305 ha.

Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu cota creast deacces 102,35 mdMN.

Golirea de fund 2x1,70x2,00 m cu cota radier 100,00 mdMN, asigur evacuareaîn Cri ul Alb.

Acumularea asigur atenuarea debitelor maxime care dep esc asigurarea de 5% însec iunea deversorului care intr în func iune la nivele maxime de 10 % pe râu. Debitulatenuat cu asigurarea de 5% în acumulare este de 435 m3/s, iar cel cu 2% este de 485m3/s. Debitele maxime atenuate aval de Z rand – Cigher sunt suplimentate de debitul


Pagina 437 din 532

maxim admis pe râul Cigher la confluen de 145 m3/s care este transportat în siguranîntre diguri pân în sec iunea de frontier .

23.2.7. Barajul i lacul de acumulare C rand – R psigBarajul este amplasat pe Valea Teuz (r. Cri ul Negru), în zona localit ii Beliu.

Lungime baraj frontal 4,5 km i 4 km dig remuu mal stâng Teuz.

Cot coronament 121,5 mdMB.

Suprafa acumul rii 950 ha la asigurarea 0,5% i 430 ha la asigurarea 2%.

Golirea de fund cot radier 115,54 mdMB, casete 2x1,00x1,40; Q = 17m3/s.

Desc rc tor de suprafa 5 m l ime, cot creast deversor 119,60 (2%), Q= 2,5 m3/s.

Acumularea nepermanent C rand – R psig nu are sisteme de reglare a debitelorevacuate, avertizarea – alarmarea se face de la cantonul de exploatare, prin telefon iradiotelefon.

Reguli de exploatare pe timp de ape mari

În cazul lucr rii hidrotehnice, acumularea C rand – R psig, cu rol de atenuare, pot sapar cazuri deosebite, care impun lucr ri necuprinse în regulamentul de ap rare propriu.Apari ia viiturii, care dep te pragul asigur rii de verificare, viitura catastrofal potconduce la tasarea barajului, ruperea barajului, infiltra ii puternice în corpul s u la talpabarajului, blocarea evacu rilor, formarea z poarelor sau a sloiurilor de ghea , înghe areaîn mas a apei în lac, etc.În urma prognoz rii sau apari iei uneia dintre fenomene, sistemul va intra în dispozitivulde ap rare i va culege maximum de informa ii despre caracterul, m rimea, cauza, etc. ica raporta pe fluxul informa ional aprobat i la dispeceratul bazinal.În vederea localiz rii inunda iilor sau opririi dezvolt rii fenomenului, se vor executalucr ri de ap rare (diguri de localizare, astuparea bre elor în baraj, consolid ri,supraîn ri etc.).


Pagina 438 din 532

Deta area unor p i din construc ii se va face numai în baza dispozi iilor scrise, primitede la organele competente.

23.2.8. Barajul i lacul de acumulare Zerindu MicAcumularea nepermanent de es Zerindu Mic este amplasat pe malul stâng al Cri uluiNegru, confluen cu râul Teuz.Suprafa a acumulat este cuprins între dig mal stâng Cri ul Negru km 11+900 i 17+400între digul de remuu pe malul drept al râului Teuz km 0 i 1+700 i digul de pe maluldrept al pârâului Frunzi km 0 – 4+300.Acumularea are o suprafa de 475 ha i are dou compartimente : primul cu o suprafade 80 ha i al doilea cu o suprafa de 395 ha.

Acumularea este echipat cu dou goliri de fund, una amplasat lacompartimentul 1, la km 150+900, alta amplasat la compartimentul 2, lakm 11+900, dig mal stâng Cri ul Negru.

Volumul în acumularea nepermanent Zerindu Mic este de 45,5 mil.m3.

Manevra golirii de fund în cazuri deosebite se vor face dup indica iile primite de ladispeceratul bazinal sau de la comisia central de ap rare, de la care se va cere aprobare.

Reguli de exploatare în timpul apelor mari

În aceast acumulare, situa ii deosebite pot fi considerate în urm toarele cazuri:- Obturarea golirii de fund, apari ia de bre e sau alunec ri în corpul barajului;

- Formarea z poarelor în apropierea polderului.

Cazurile deosebite pot fi cauzate de ploi catastrofale, topiri bru te de z pad , mi riseismice, infiltra ii prin corpul digului, sc deri bru te de temperatur , dup umplereatotal sau par ial a lacului.Distrugeri, deta ri de lucr ri pentru deschideri de bre e sau p i din construc iiexistente, se vor face numai în baza aprob rii primite de la comisia central de ap rare.

23.2.9. Barajul i lacul de acumulare T ma daAcumularea nepermanent T ma da este amplasat în amonte de confluen a CanalColector cu Cri ul Negru pe malul drept i are scopul de re inere i a atenua o parte dindebitele de viitur a Cri ului Negru, pân la gradul de asigurare 0,5%, realizând astfel o


Pagina 439 din 532

ap rare împotriva inunda iilor a obiectivelor economice – sociale a ezate în aval depolder de pe ambele maluri.

Polderul T ma da este delimitat de digul mal drept Cri ul Negru pe o lungime de 4,425km amonte de la încastrarea digul mal stâng Canal Colector, digul perimetral de închiderede 2,354 km între dig mal stâng Canal Colector i dig mal drept Cri ul Negru km 23+300i dig mal stâng Canal Colector pe o lungime de 2,938 km. Volumul total 22,12 mil.m3,

suprafa a 507 ha, pe dou compartimente, compartimentul I 104 ha, V = 2,69 mil.m3 icompartimentul II 403 ha, V = 19,43 mil.m3. Digul de compartimentare tip deversabil cusubtravers ri pentru evacuarea apelor din compartimentul I spre compartimentul II.

Deversorul este de tip trapezoidal, cota 97,65 mdMB, Q deversor 0,5% + 8% spor= 191,4 m3/s, Q 2% = 77,4 m3/s. Deversorul intr în func iune la Q = 480 m3/s(5% la cota 736 cm mira Talpo ). Lungimea deversor = 156 m.

Golirea de fund este amplasat la km 20+0,75 pe dig mal drept Cri ul Negru(compartiment I) i este alc tuit din dou fire tip caset de 1,5x1,8 m. Închiderease face cu dou stavile metalice manevrate manual i clape i metalici la ie irea dinconduct . Cota radier = 90,85 mdMB; Q golire = 37 m3/s.

Golirea complet a polderului se face prin subtraversarea 1000 mm din dig mal stângCanal Colector km 0+471.

Atenuarea viiturilor se realizeaz pân la cota de 97,05 mdMB. Debitele atenuate înpolder, la sc derea nivelului în râul Cri ul Negru, se vor evacua prin deversorul de apemari, pân la cota de 97,65 mdMB (cca. 4 mil.m3) i restul gravita ional, prin golirea defund i complet din compartimentul II prin subtraversarea dig mal stâng Canal Colector.Deschiderea golirii de fund se face doar la atingerea cotei de 92,65 mdMB în Cri ulNegru.

Debitele defluente atenuate sunt preluate în aval de polderul Zerindu Mic al c ruideversor este amplasat la 2 km pe dig mal stâng Cri ul Negru.


Pagina 440 din 532

23.2.10. Barajul i lacul de acumulare S lardEste o acumulare lateral de vârf, realizat ca o incint îndiguit i care se inund dirijatprintr-un deversor de tip erodabil la nivele peste asigurarea 5% în scopul de a preluaatenu rile provocate de îndiguirea v ii Barc u.Polderul este amplasat pe malul stâng râului Barc u amonte de confluen a cu valeaDan a.

Cot creast deversor lateral 111,55 mdMB

Lungime deversor (la baz ) 110 m

6 goliri de fund Ø 800 mm închise cu stavile i clape i spre emisar.

Volum 15 mil.m3.

Polderul intr în func iune la nivele maxime ce dep esc asigurarea de 5%, asigurândscurgerea unui debit de cca. 370 m3/s la coronamentul digurilor în sec iunea de frontier .Apele se acumuleaz pe o suprafa de cca. 700 ha. Evacuarea apelor acumulate în polderse face prin deversorul de acces pân la cota de deversare i în totalitate prin manevrareastavilelor de la golirea de fund în func ie de nivelele din râu.Polderul S lard este amplasat pe malul stâng al râului Barc u, amonte de confluen cuvalea Vi eilor (amonte localitatea S lard), fiind o acumulare lateral , cu rol de atenuare aundei de viitur pe râul Barc u, volumul maxim la asigurarea de 1% este de 15 mil.m3.Deversorul lateral este de tip erodabil, lung de 350 m i panta taluzului 1 : 2,5. Nivelulapei în acumulare va atinge cota absolut 112,45 mdMB la 10% asigurare.

Reguli de exploatare în timpul apelor mari

În aceast acumulare situa ii deosebite pot fi considerate urm toarele cauze :- Când golirea de fund, prev zut cu clape i în aval i stavil în amonte (pozi ia

normal deschis), se poate obtura unul sau mai multe orificii cu plutitori,vegeta ie, etc.

- Neerodarea deversorului la atingerea nivelului corespunz tor în râu, apari iade bre e sau alunec ri de digul polderului.

- Formarea z poarelor în apropierea polderului.


Pagina 441 din 532

Cazurile deosebite pot fi provocate de ploi catastrofale, topiri bru te de z pad , mi riseismice, infiltra ii prin corpul digului, sc deri bru te de temperaturi, dup umplereatotal sau par ial a lacului, tasarea digului i deversorul lateral.Distrugeri, deta ri de lucr ri pentru deschideri de bre e sau p i din construc iiexistente, nu se face numai în baza aprob rii primite de la comisia central de ap rare.Manevrarea golirii de fund, în cazuri deosebite, se vor face dup indica iile primite de ladispeceratul bazinal sau de la comisia central de ap rare, de la care se va cere aprobare.

23.2.11. Barajul i lacul de acumulare Andrid (Ier)Acumularea Andrid este construit în zona superioar a Ierului, cu scopul regulariz riidebitului de viitur la nivelul capacit ii de transport a albiei în aval pân în sec iunea defrontier , lucru ce impune o aten ie deosebit i o coordonare judicioas , la ape maricauzate de fenomene deosebite.

Volum acumulat 17,4 mil.m3.

Lungime baraj 4,332 km; H = 3,5 m.

Cot coronament 113,50 mdM.

Q max.1% = 46,m3/s, cota 112,90 mdM

Q max.5% = 18,m3/s, cota 112,20 mdM

În cazul avarierii barajului sunt afectate terenuri agricole.

La apari ia unor fenomene naturale care produc situa ii aparte de regulament i potprovoca inunda ii sau scurgeri mai mari de debite în emisar, decât 37 m3/s, în sec iuneade frontier , se consider caz deosebit.

Reguli de exploatare în timp de ape mari

Fenomenele care pot provoca scurgeri mai mari în canal decât 37 m3/s sunt : viiturilepeste asigurarea de verificare, viituri catastrofale, tasarea corpului barajului, alunec ri defunda ii, blocarea golirii de fund, depuneri de sloiuri i de ghea , etc.

Manevra golirii de fund (închiderea i deschiderea st vilarelor) se va face în toatecazurile, numai în baza aprob rii primite de la dispeceratul bazinal i concomitent va fiîn tiin at sistemul S cuieni din jude ul Bihor.


Pagina 442 din 532

23.3. Considera ii privind regulile de exploatare ale sistemului existent împotrivainunda iilor i a sistemului bazinal de gestiune a resurselor de ap

În urma analizei regulamentelor de exploatare a lucr rilor cu rol complex din cadrulsistemului bazinal, se poate desprinde concluzia c exist o strategie general degestionare a riscului la inunda ii particularizat pentru fiecare obiectiv în parte, avânddrept scop reducerea impactului produs de inunda ii asupra popula iei i a bunurilorprintr-o planificare adecvat i printr-o politic care s corespund standardelor iastept rilor comunit ilor umane, în condi iile protec iei mediului.Aceast strategie face parte din strategia na ional de management al riscului la inunda iicare se bazeaz pe urm toarele principii:

principiul dezvolt rii durabile semnificând faptul c trebuie adoptate astfel deac iuni încât impactul inunda iilor s fie suportabil din punct de vedereeconomic, ecologic i social;abordarea strategic pentru o perioad de timp, astfel încât s poat fi luateîn considerare eventualele schimb ri posibile în frecven a i vulnerabilitatea lainunda ii, precum i a altor aspecte posibile;simplitatea i transparen a care va conduce la diminuarea riscului produceriide victime omene ti i a pagubelor generate de inunda ii printr-o ac iunecomun a administra iei centrale i locale, a comunit ilor locale, printr-o maibun în elegere a riscului la inunda ii, prin implicarea popula iei, a colii, abisericii, precum i a mass-media;

• abordarea bazinal a problemei inunda iilor prin introducerea conceptului deplanuri de gestionare a riscului la inunda ii la nivel de bazin hidrografic i aunor programe de m suri elaborate în concordan cu prevederile DirectiveiCadru privind Apa;

• abordarea interdisciplinar a problemei inunda iilor; toate aspectele relevanteale gestion rii apelor, amenaj rii teritoriului, utiliz rii terenurilor, agriculturii,transporturilor i dezvolt rii urbane, conservarea naturii, trebuie abordateîmpreun atât la nivel na ional, cât i la cel regional i local;

• principiul solidarit ii, potrivit c ruia m surile de protec ie împotrivainunda iilor adoptate de unii nu trebuie s compromit capacitatea altorasitua i în amonte sau în aval de a- i adopta propriile m suri;


Pagina 443 din 532

• men inerea unui echilibru între m surile i ac iunile preventive, cele despuns i cele de reconstruc ie dup trecerea fenomenului de inunda ii prin

utilizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a m surilor structurale inestructurale, a m surilor biologice ca i a planurilor de interven ie pentrusitua ii de urgen ;

• aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea European i deComisia Economic a Na iunilor Unite pentru Europa privind m surilepreventive împotriva inunda iilor, de protec ie i diminuare a efectelor lor

• ac iuni concertate i integrate pe întreaga suprafa a bazinului hidrograficconstituie o condi ie prealabil pentru succesul oric rei strategii i al oric ruiplan de reducere a riscului la inunda ii;

• cooperarea în reducerea riscului la inunda ii în condi iile reglement rilorinterna ionale privind râurile transfrontier , în concordan cu geomorfologiateritoriului României i a pozi iei sale geografice.

Gestiunea riscului de inunda ii presupune o serie de m suri i activit i care inând contde continuum-ul pe care îl reprezint producerea acestora se pot clasifica potrivitgraficului urm tor:

Pe baza celor prezentate mei sus se pot defini urm toarele tipuri de m suri de ap rareîmpotriva inunda iilor:

1) M suri structurale:a) suri care reduc debitul de vârf al viiturii:

• acumul ri permanente;


Pagina 444 din 532

• acumul ri nepermanente (poldere);

• lucr ri de terasare i conservare a solului;

• amenajarea versan ilor;

• împ duriri;

• deriva ii pentru ape mari;

• lucr ri de reabilitare (renaturare) a râului care s asigure atenuareanatural a râurilor prin acumularea apei în albia major ;

• lucr ri de re inere a apei pluviale i de întârziere a curgerii acesteia, înspecial în zonele urbane;

• deriva ii;

b) suri care reduc nivelurile maxime în albie:

cur area albiilor râurilor (înl turarea vegeta iei i arboretului, înl turareadepunerilor aluvionare, demolarea construc iilor din albie);

lucr ri de regularizare a albiilor;

c) suri care reduc durata viiturii:

lucr ri de drenaj i desec ri;

d) M suri care ap bunurile i popula ia din albia major :îndiguiri i ziduri de beton;

2) M suri nestructurale:a) avertiz ri i prognoze hidrologice ale viiturilor bazate pe realizarea i

dezvoltarea sistemelor informa ionale hidro-meteorologice opera ionale;


Pagina 445 din 532

b) proceduri de exploatare a lucr rilor hidrotehnice de ap rare împotrivainunda iilor care s aib la baz informa ii prognosticate asupra m rimii iformei undelor de viitur ;

c) planificarea i gestiunea teritoriului:

zonarea i managementul albiei majore

interzicerea construc iilor în albia major ;

precizarea restric iilor în autoriza iile de construc ie;

elaborarea h ilor de risc;

d) re inerea apei în sol prin planificarea utiliz rii terenului agricol în modadecvat;

e) reforma institu ional :

(1) cadru legal adecvat necesar elabor rii strategiilor, deciziilor operative degospod rire a apelor i dezvoltare urban , metode i mijloace de realizare iurm rire;

(2) elaborarea de:

regulamente de ap rare împotriva inunda iilor;

planuri de ac iune operativ ;

modele de interven ie;

sisteme de cooperare între institu ii ale statului;

programe referitoare la sisteme automate de informare hidrologic ;

activit i de con tientizare a popula iei i informare public ;

(3) instrumente economice:


Pagina 446 din 532

asigurarea bunurilor i valorilor prin societ ile de asigurare;

elaborarea unor criterii de negociere între factorii implica i în utilizareazonelor inundabile care s conduc la acceptarea unor pagube rezonabileîn beneficiul general al ocupan ilor unor asemenea zone critice;

O parte dintre aceste m suri sunt reflectate în mod corespunz tor în cadrulregulamentelor de exploatare a principalelor obiective din sistemul hidrografic, iar altele,care presupun activit i preg titoare de lung durat presupun o planificare e alonat întimp i prevederea i ob inerea fondurilor necesare pentru transpunerea lor în practic .De asemenea, pentru aplicarea acestor m suri trebuie avute în vedere principiile enun ateanterior referitoare la abordarea bazinal a problemei inunda iilor, abordareainterdisciplinar a problemei inunda iilor, precum i respectarea principiului solidarit ii.Sistemul bazinal de gestiune a resurselor de ap ar trebui s se bazeze pe principiilemanagementului integrat al resurselor de ap recomandate de comunitatea interna ionalcare se reg sesc i în cadrul principiilor pe care se bazeaz strategia na ional demanagement al riscului inunda iilor.

Managementul integrat al resurselor de ap presupune:1) Integrarea sistemului resurselor naturale de apSistemului resurselor naturale de ap este reprezentat de ciclul hidrologic icomponentele sale: precipita ii, evapora ia, scurgerea de suprafa i scurgereasubteran . Men inerea bilan ului hidrologic i a raporturilor dintre componentelesale, are la baz leg turile biofizice dintre p duri, p mânt i resursele de ap dintr-unbazin hidrografic, i este esen ial pentru utilizarea durabil a sistemuluireusurselor rnaturale de ap .2) Integrarea infrastructurii de gospod rire a resurselor de ap în capitalulnaturalRealizarea unei infrastructuri de gospod rire a apelor “prietenoas ” fa de mediucare s asigure atât alimentarea optim cu ap a folosin elor i reducerea risculuiproducerii de inunda ii cât i conservarea i cre terea biodiversit ii ecosistemeloracvatice.

3) Integrarea folosin elor de apAlimentarea cu ap a popula iei, industriei i agriculturii i conservareaecosistemelor acvatice sunt abordate sectorial în mod tradi ional. Majoritateafolosin elor de ap solicit resurse de ap în cantit i din ce în ce mai mari i de


Pagina 447 din 532

calitate foarte bun . Rezolvarea ecua iei resurse-cerin e de ap i protec iaresurselor de ap necesit analiza folosin elor la nivel de bazin hidrografic.Managementul resurselor de ap necesit implicarea tuturor p ilor interesate –publice i private – la toate nivelurile i la momentul portivit. Deciziile iac iunile în domeniul managementului integrat al resurselor de ap trebuie luate,de to i cei care pot fi afecta i, la nivelul corespunz tor cel mai adecvat (pricipiulsubsidiarit ii).

4) Integrarea amonte – avalFolosin ele din amonte trebuie s recunoasc drepturile folosin elor din aval privitoarela utilizarea resurselor de ap de bun calitate i în cantitate suficient . Toate acesteanecesit dialog pentru a reconcilia necesit ile folosin elor din amonte i din aval.

5) Integrarea resurselor de ap în politicile de planificareApa este unul dintre elementele fundamentale ale vie ii i în acela i timp unfactor care condi ioneaz dezvoltarea social i economic , fiind adesea un factorlimitativ. Societatea i economia se vor putea dezvolta numai în m sura în care seva dezvolta i gospod rirea apelor, aceast condi ionare marcând rolul iimportan a activit ii în contextul dezvolt rii durabile.Managementul integrat al resurselor de ap are la baz , în conformitate cuprevederile Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene, Planul deManagement al bazinului hidrografic.


Pagina 448 din 532

CAPITOLUL 24 – MASURI IN DIRECTIA PROTECTIEI NATURII(ATENUAREA VIITURILOR PRIN REACTIVAREA ZONELOR

INUNDABILE SI RENATURAREA CURSURILOR DE APA;REDUCEREA DEBITELOR VIITURILOR PRIN PREZERVAREA SIRESTAURAREA ZONELOR UMEDE, CAPABILE SA ACUMULEZE

SI SA RETINA APELE IN CADRUL SPATIULUI HIDROGRAFIC)

Zonele umede sunt ecosisteme hidrologice variate si complexe, care se dezvolta intr-unmediu de trecere de la habitate terestre la cele acvatice. Aceste zone sunt caracterizate deelemente comune, ca: ape statatoare sau lent curgatoare, soluri hidrice, microorganisme,plante si animale hidrofile adaptate la procesele chimice si biologice specifice. Regimullor hidrologic este variabil in timp si spatiu impreuna cu celelalte caractere speciale dezona umeda, cum sunt comunitatile distincte de plante si animale. Capacitateaecosistemului de-a acumula biomasa, de a asigura locuri pentru inmultirea pestilor si acelorlalte specii, combinate, explica unicitatea caracterelor zonelor umede.Pentru a usura managementul zonelor umede, cu toate ca acestea au o tipologie foartevariata, iar definitiile sunt foarte variate s-au definit urmatoarele tipuri de baza de zoneumede:

- Ecosisteme de zone umede identificate ca si corpuri de apa;- Zone de mal ale raurilor si lacurilor (lunca inundabila, in unele cazuri si lunca

majora);- Ecosisteme terestre care depind de apele subterane (mlastini, turbarii, balti

temporare,etc.);- Elemente minore de ape de suprafata conectate cu corpurile de apa, fara sa fie

considerate corpuri in sine (meandre, brate moarte separate de rau, cursurinecadastrate, balti si mlastini de dimensiuni mici);

- Ecosisteme care influenteaza semnificativ calitatea sau cantitatea apei care sescurge in corpurile de apa (stufarisul, si in general vegetatia de pe maluri).


Pagina 449 din 532

Figura 1 - Tipuri de baza a zonelor umede


Pagina 450 din 532

In ultimele decenii majoritatea raurilor, in special cele mai mari, si-au pierdut luncainundabila in urma indiguirilor si regularizarilor, lucrari care au fost efectuate pentruapararea impotriva inundatiilor sau pur si simplu pentru castigarea de teren pentruagricultura. Acesta stare a adus dupa sine disparitia multor habitate si specii si rasturnareaechilibrului ecologic. Deasemenea, bilantul apei a suferit si el, fiind mult mai amplificatefenomenele de seceta si inundatii. In urma degradarii ecosistemelor, procesele complexebio-geo-chimice care asigurau stabilitatea mediului au determinat chiar si inrautatireacalitatii apelor.In urma implementarii Directivei Cadru a Apei s-a accentuat faptul ca un corp de apa nuisi poate atinge starea buna fara a avea stare ecologica buna, ori pentru aceasta este strictnecesar asigurarea zonelor inundabile, cu o vegetatie cat mai apropiata de cea originala.Deasemnea noul concept de aparare care subliniaza ca trebuie asigurat mai mult spatiuraurilor, se poate armoniza foarte usor cu necesitatea de-a crea zone umede.Se considera ca in constructia/reconstructia zonelor umede trebuie tinut cont deurmatoarele aspecte:

- importanta studiilor preliminare, locatiile cele mai favorabile se pot identificanumai in urma unor studii multidisciplinare aprofundate, de exemplu locatiile celemai bune sunt meandrele si bratele moarte taiate, parasite sau uscate, unde fara aintervenii in textura sau morfologia terenului, aplicand numai masuri degospodarire a apei se pot crea zone umede;

- trebuie tinut cont de faptul ca aceste zone se construiesc pentru a asigura stareabuna a apei, ceea ce insemna ca aspectul cel mai important al proiectului trebuiesa fie crearea unor habitate care indeplinesc cerintele ecologice ale speciilor dinzona, in vederea mentinerii si inmultirii acestora;

- o importanta cruciala are si aspectul economic, o analiza serioasa cost-beneficiufiind necesara oricarui proiect, insa greutatea consta in faptul ca biodiversitatea siavantajele unui mediu sanatos nu pot fi usor cuantificate financiar;

- caracteristicile socio-economice ale zonei, aceptabilitate si sustinabilitate;- impactul asupra mediului: investitia nu trebuie sa aiba un impact negativ asupra

mediului nici in faza de constructie nici mai tarziu.Locatiile cele mai favorabile pentru construirea sau reconstruirea zonelor umede sunt :

- ariile protejate in legatura cu mediul acvatic, cum sunt mlastinile, baltile siluncile declarate de Legea nr.5 din 6 martie 2000;- zonele umede istorice, unde in cele mai multe locuri aceste zone au disparut,dar textura solului si morfologia relieful fac foarte usor realizabil amenajarea dinnou a acestora;- tronsoanele de rauri importante pentru fondul piscicol;


Pagina 451 din 532

- siturile NATURA2000;- ecosistemele dereglate, cu peisaje denaturate, artificiale, acolo unde este necesaro renaturare pentru a imbunatatii starea apelor.

In urma procesului de desemnare a site-urilor Natura 2000 in bazinul hidrografic Crisuris-au desemnat 18 arii aflate in legatura cu mediul acvatic, aceste zone sunt defilee, lunciinundabile, sectoare ale vaile raurilor mari, mlastini, zone umede, sau paduri careinfluenteaza calitatea apelor care le strabate. Aceste zone, datorita importantei pe care oau in mentinerea echilibrului ecologic din teritoriile respective si a rolului lor inmentinerea calitatii bune a apelor (precum si din cauza obligatiilor care decurg dinlegislatie) merita o protectie suplimentara, in special in ceea ce priveste protectiahabitatelor acvatice, cu elemnete de flora si fauna specifica.In trecut, in regiunea Crisurilor au existat mlastini, zone umede, paduri de lunca, etc.extinse, care in special in zona Barcaului si Ierului inferior, reprezentau elementele celemai caracteristice pentru intregul teritoriu. Stufarisul si mlastinile au determinat aparitiasi mentinerea de-a lungul secolelor unui ecosistem specific, care la randul lui a datnastere la o cultura, arhitectura si mod de viata populara unica.In bazinul hidrografic Crisuri in urma lucrarilor ample de desecare si regularizaremajoritatea zonelor umede au disparut. Disparitia acestora creaza probleme multiple,dintre care amintim distrugerea echilibrului ecologic al zonei, disparitia unor meseriistravechi, scaderea nivelului apelor subterane, crestere intensitatii fenomenelor deinundatii si de seceta, scaderea capacitatii bazinului de-a mentine apa, etc.Pentru a analiza utilitatea reabilitarii sau chiar construirii unor zone umede sunt necesarestudii aprofundate multidisciplinare, cu scopul identificarii locatiile favorabile, precum simorfologia si functionabilitatea viitoarei zone umede. Zonele umede prin definitie suntecosisteme foarte complexe, unde au loc procese multiple fizico-chimico-biologice intr-un echilibru perfect, din aceasta cauza orice greseala de proiectare duce la prabusireaechilibrului, in urma caruia zona umeda se degradeaza si in loc sa prezinte o stabilitateecologica buna devine un dezastru ecologic si peisagistic.În Bazinul Hidrografic Cri uri exist zone protejate pentru habitate sau specii unde apaeste un factor important. Suprafa a acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând16,8% din suprafata bazinului hidrografic Cri uri. O mare parte a acestor zone protejateeste situat în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum i îndefileul râurilor Cri ul Repede, Cri ul Negru i Cri ul Alb.

Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 i con inea 14 zoneprotejate în bazinul Cri uri, din care, 9 zone erau în jude ul Bihor. În prezent,


Pagina 452 din 532

Administratia Bazinala de Apa Cri uri a identificat 32 de zone protejate în bazin, dincare, în jude ul Bihor se reg sesc 26 astfel de zone.In figura urmatoare se prezinta ariile de protectie speciala avifaunistica (SPA), ariilenaturale protejate de interes comunitar (SCI), precum si amenajarile structurale propusepentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Crisuri.


Pagina 453 din 532

CAPITOLUL 25 – REZUMAT AL PLANULUI PENTRUPREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR

INUNDATIILOR IN SPATIUL HIDROGRAFIC CRISURI

Capitol 1 – IntroducerePlanul pentru prevenirea, protec ia i diminuarea efectelor inunda iilor în bazinulhidrografic Cri uri – se constituie o pies important în realizarea Planului deManagement al riscului la inunda ii, deoarece cunoscând cauzele producerii fenomenelorde inunda ie i aria de propagare a acestora se vor putea propune m suri de localizare,reducere sau preîntâmpinare a efector inunda iilor. Pe lâng refacerea lucr rilor deap rare afectate i înt rirea capacit ii de prognoz i interven ie s-a impus ca o m surextrem de necesar elaborarea i implementarea unui Plan Na ional pentru prevenirea,protec ia i diminuarea efectelor inunda iilor.Situat în partea de vest a României, bazinul hidrografic al Cri urilor este m rginit la nordi nord-est de bazinul Some ului, la est i sud de bazinul Mure ului, iar la vest de

frontiera cu Republica Ungar .În ce prive te teritoriul administrativ, bazinul hidrografic Cri uri cuprinde aproapeintegral jude ul Bihor, precum i p rti din jude ele: Satu-Mare, S laj, Cluj, Hunedoara iArad.Bazinul Cri urilor este încadrat între 46°03’ i 47°40’ latitudine nordic i 21°15’ i23°10’ longitudine estic , incluzând urm toarele râuri principale: Cri ul Alb, Cri ulNegru, Cri ul Repede, Barc ul i Ierul, care se unesc pe teritoriul Ungariei, formând unsingur curs ce conflueaz cu Tisa.Suprafa a total a bazinului Cri urilor este de 25.537 km2, din care 14.860 kmp peteritoriul României (6,3% din suprafa a rii), repartiza i astfel pe bazine hidrografice:Cri ul Alb 4240 kmp, Cri ul Negru 4237 kmp, Cri ul Repede 2986 kmp, Barc u 2005kmp, Ier 1392 kmp. Bazinul hidrografic Cri uri cuprinde un num r de 365 cursuri de apcodificate, lungimea re elei hidrografice fiind de 5785 km, ceea ce reprezint 7,3% dinlungimea total a re elei hidrografice a rii.Capitol 2 – Analiza repartitiei precipitatiilor produse pe suprafata bazinuluiIn bazinul hidrografic Cri uri cantit ile medii multianuale de precipita ii variaz înfunc ie de altitudinea reliefului i variaz între 500-600 mm în câmpie, 800-900 mm în


Pagina 454 din 532

dealuri i depresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1400-1500 mm, izolat maibogate pe versan ii cu expozi ie general vestic , putând dep i 1600 mm (Stâna de Vale).Prin a ezarea în partea de vest a rii, bazinul hidrografic al Cri urilor se încadreazîn tipul de climat temperat continental cu influen e vestice (oceanice) i mediteraneene.Pe teritoriul sau în imediata apropiere a bazinului hidrografic Cri uri se afl 18 sta iimeteorologice administrate si între inute de Administra ia Na ional de Meteorologie(ANM).În plus, circa 88 de sta ii hidrometrice din subordinea Institutului Na ional de Hidrologiesi Gospod rire a Apelor (INHGA) monitorizeaz date meteorologice în bazinulhidrografic Cri uri.Capitol 3 – Analiza regimului viiturilor produse in ultimii 30-40 de aniÎn urma analizei viiturilor produse în anii trecuti în bazinul hidrografic Cri uri se constat

ele se formeaz în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile continu a fi însezonul de iarn , prim var i var , în func ie de aportul de umezeal adus de c tremasele de aer. Viiturile produse iarna i cele din prima jum tate a prim verii au originemixt (pluvio-nival ). Cele din sezonul de var i cu preponderen cele din a douajum tate a prim verii au o origine pluvial .Viituri semnificative in bazinul hidrografic Cri uri în anii trecu i au avut loc în:

iulie 1980;decembrie 1995 - ianuarie 1996;iunie 1997;aprilie 2000.

Capitol 4 - Estimarea calitativ a modific rilor morfologice ale albiilor minore aprincipalelor cursuri de ap . Mobilitatea cursurilor de ap . Eroziuni, colmat ri.Ac iuni antropice - BalastiereDinamica albiilor râurilor este cauzat de numero i factori, dintre care men ion m:

- rimea i regimul debitelor,- natura petrografic ,- rezisten a la eroziune,- panta albiei.

Prin compararea ridic rilor topometrice pentru viiturile semnificative i prin intercalareaaltor ridic ri topo (de exemplu celei corespunz toare unui regim de scurgere minim, etc.)se pot eviden ia diverse tendin e de evolu ie a modific rilor morfologice ale albiilorrâurilor:

- colmat ri i ridic ri ale patului albiei;- erodari (spalari) ale patului albiei;- colmat ri i erod ri succesive;


Pagina 455 din 532

- stabilitati relative ale albiei;- mobilitati ale patului albiei în compara ie cu stabilitatea malurilor

Mobilitatea cursurilor de ap în zona studiat s-a analizat prin compararea hartilor DTMla scara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanuri realizate înperioada 2006 - 2007.O estimare calitativ a modific rilor morfologice produse în albiile minore aleprincipalelor cursuri de ap de pe suprafa a bazinului Cri uri se poate determina prinanaliza evolu iei în timp a num rului i lungimii raportate a eroziunilor de malidentificate in documentele existente.Capitol 5 – Inventarierea pagubelor fizice directe produse în ultimii 35 de ani de c treinunda ii. Cauze care au contribuit la cresterea pagubelor.În ultimii ani, în bazinul hidrografic Crisuri, inunda iile care au avut loc practic în fiecarean au provocat pagube semnificative, impactul reg sindu-se mai ales în afectarea sever ainfrastructurii de ap , a re elelor de transporturi rutiere i feroviare, a gospod riilor ianexelor acestora, obiectivelor sociale, terenurilor agricole, etc.Astfel, conform rapoartelor de evaluare întocmite de organele administrative jude ene peteritoriul aflat în administrarea Administra iei Bazinale de Ap Crisuri, valoareapagubelor înregistrate numai în perioada 2000-2009 se ridic la suma de 16,9 milioanelei.In ceea ce priveste infrastructura de aparare, pe teritoriul administrat de AdministratiaBazinala de Apa Crisuri numai in anul 2005 au fost afectate 17,452 km de astfel delucrari, valoarea totala a pagubelor fiind de peste 15,6 milioane lei.Capitol 6 – Sistemul actual de protec ie a popula iei i a bunurilor împotrivainunda iilorPrincipalele lucr ri hidrotehnice cu rol de ap rare împotriva inunda iilor, din spa iulhidrografic Cri uri, sunt urm toarele:- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil mcvolum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Luga u, Tileagd, T ut, Dr gani Le u ;

- 72 de acumul ri nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, din care60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic, T ma da,

rand, Andrid, S lard, Chier, Ginta.Astfel, în total exist :- 150 de acumul ri permanente i nepermanente, cu un volum total de 640 mil. mc, dincare 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.


Pagina 456 din 532

- 3 deriva ii, mai insemnate cu rol de ap rare, în lungime de total de 185,6 km i undebit total instalat de 182,5 mc/s (Canalul Beliu-Cermei, Canalul Colector, CanalulMorilor) ;- 540 lucr ri de regularizare a albiilor, în lungime total de 1245,3 km;- 251 lucr ri de îndiguiri, cu lungimea total de 796,8 km ;- 1946 lucr ri de consolidarea albiei minore, în lungime total de 292,7 km ;Principalele lucr ri în domeniul lucr rilor de desecare i de combaterea eroziunii soluluisunt:- Lucr ri de desec ri pe o suprafa de 341 500 ha;- Lucr ri de combaterea eroziunii solului pe o suprafa de 576 000 ha.Capitol 7 – Sistemul actual de gestionare a resurselor de ap din bazinSpa iul hidrografic Cri uri cuprinde mai multe categorii de lucr ri: acumul ri, deriva ii,regulariz ri, îndiguiri i ap ri de maluri, executate cu diverse scopuri (energetic,asigurarea cerin ei de ap , regularizarea debitelor naturale, ap rarea împotriva efectelordistructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc.), cu efecte func ionalepentru comunit ile umane.Capitol 8 – Caracterizarea general a utiliz rii terenurilor. Identificarea schimbarilorproduse in folosirea terenurilor. Suprafete expuse eroziunii solului de suprafata siadancime. Scurgeri pe versanti, alunecari de teren. Tendinte.În bazinul hidrografic Cri uri terenul arabil reprezint circa 20.18%, culturile perene41.54% iar p durile 33.35% din suprafa a total a bazinului.Pentru identificarea schimb rilor produse în folosirea terenurilor din cadrul bazinuluihidrografic Cri uri s-au utilizat informa ii preluate din baza de date Corine Land Coveranul 2000 i anul 2006.Suprafe ele subbazinelor hidrografice din bazinul hidrografic Cri uri, sensibile laeroziune de suprafa , însumeaz 1307500 ha.Eroziunile de adancime, evidentiate prin ravene, la nivelul anului 2007 se prezint astfel:

- ravenele active cu eroziuni în trepte f procese de pr bu ire a malurilor seîntind pe 1674,64km;- ravenele foarte active cu procese de pr bu ire a malurilor se întind pe 818,41km;- ravenele foarte active care prezint procese asociate cu pr bu iri de maluri seîntind pe 298,22km.

Capitol 9 – Lucr ri existente de combatere a eroziunii solului i de amenajare abazinelor hidrografice toren iale. Starea lor tehnica si functionala. Parametrii deperformanta.În urma lucr rilor executate între anii 1950 – 2007 din cele 110 bazinete hidrograficetoren iale sau perimetre de ameliorare inventariate în spatiul hidrografic Cri uri, se pot


Pagina 457 din 532

considera cu ac iune încheiat un num r de 52 perimetre (46 %) iar în 34 (30 %) se vorexecuta numai repara ii la lucr rile existente.Astfel, într-un num r de 86 bazinete (76 % ) ar fi fost ac iunea încheiat , dac lucr rile derepara ii s-ar fi executat la timp. Neexecutarea lucr rilor de repara ii poate duce în unelesitua ii la scoaterea din func iune a unor lucr ri sau a unui sistem întreg. Executareaacestora nu trebuie evitat , pentru c orice amânare atrage dup sine m rirea pagubelor ipune probleme mai complicate la executarea lor, sporind volumul de investi ii.Capitol 10 – Sistemul de desecare i drenaj a suprafe elor cu exces de umiditate.Lungimi de canale i drenuri, debite captate, suprafe e amenajate. Starea tehnic ifunc ional a sistemelor. Echilibrul masei de ap din bazin – principalii utilizatori ifurnizori ai apei brute.Suprafa a total amenajat cu lucr ri de desecare i suprafa a agricol amenajat culucr ri de drenaj la nivelul jude elor din bazinul hidrografic Cri uri este prezentat întabelul urmator:

Jude ul Suprafa a total amenajat culucr ri de desecare [ha]

Suprafa a agricolamenajat

cu lucr ri de drenaj [ha]Bihor 166599 1436

Satu Mare 232873 8312laj 14323 8877

Cluj 11380 18073Hunedoara 20643 2616

Arad 228562 654Lucr rile de îmbun iri funciare (desec ri) executate în majoritate înainte de 1990 audevenit nefunc ionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, aneasigur riifondurilor pentru realizarea lucr rilor de între inere i exploatare conform planurilortehnice i regulamentelor de exploatare. În ultimii ani nu s-au f cut lucr ri de extindere asistemelor de imbun iri funciare.Capitol 11 – Inundabilitatea actual a teritoriului spa iului hidrografic Cri uri laviituri cu debite având probabilit i de dep sire de 10%, 5%, 1% i 0.1%. Suprafa a,popula ie afectat , localit i, locuin e, obiective economico-sociale, adâncimi de ap .Pagube poten iale economice i de mediu - harta vulnerabilit ii. Inregistr rile istoriceale inunda iilor i pagubelor.Ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate în leg tur cu riscul la inunda ii în b.h.Cri uri se evidentiaza:

- B.h. Barc u:


Pagina 458 din 532

Peste 1060 de gospod rii sunt expuse riscului la inunda ii (la viituri mai mari de 0.1%),multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inunda ii;Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafetesunt vizate (750 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonatesau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil (pajisti, livezi);Vitezele mari ale apei la inunda ii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziuneamalurilor râurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.

- B.h.Cri ul Alb:Peste 800 de gospodarii (la viituri mai mari de 1%), sunt expuse riscului la inundatii,multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafe e suntvizate (peste 10000 ha la viituri de asigurare 1%);

- B.h. Cri ul Negru:Peste 1000 de gospod rii sunt expuse riscului la inunda ii (la viituri mai mari de 1%),multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inunda ii;Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafe e suntvizate (peste 10000 ha);Vitezele mari ale apei la inunda ii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziuneamalurilor râurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.

- B.h. Cri ul Repede:Peste 2300 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului la inundatii,multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafetesunt vizate (111 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonatesau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil (pajisti, livezi).Capitol 12 – Prevederi ale planurilor de dezvoltare teritorial i regional (Planuri dedezvoltare agricol i de utilizare a terenurilor, planuri de dezvoltate silvic , Planuri dedezvoltare urban , Planuri de dezvoltare a comunica iilor terestre i aeriene, Planuride conservare i protec ie a peisajului)In cadrul acestui capitol au fost analizate doar acele unitati administrativ-teritoriale(UAT-uri) a caror teritorii vor fi afectate de inundatii in cazul unor debite cu diferiteprobalilitati de depasire: 0,1%, 1%, 5%, 10%.Pentru bazinul hidrografic Cri uri se recomand , luând în considerare i StrategiaNa ional de Management al Riscului la Inunda ii pe termen mediu i lung, demarareaunor ac iuni preventive concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor poten ialegenerate de inunda ii în vederea cre terii rezisten iei prin m suri integrate, respectiv prinevitarea construc iei de locuinte i de obiective sociale, culturale i/sau economice în


Pagina 459 din 532

zonele poten ial inundabile, cu prezentarea în documenta iile de urbanism a datelorprivind efectele inunda iilor anterioare; adaptarea dezvolt rilor viitoare la condi iile derisc la inundatii.Capitol 13 – Analiza critica a capacitatilor de transport a debitelor lichide si solide decatre poduri si podete amplasate pe cursurile de apa, a starii lor tehnice si functionale,a situatiei eroziunilor in zona acestor infrastructuri. Propuneri de actiuni si masuri.Podurile au fost modelate cu ajutorul programului Mike 11 – DHI pentru a reprezentaocolirea (tranzitarea) podului sau rev rsarea (dep sirea) peste pod.Toate podurile care au o influent semnificativ asupra debitului raului au fost incluse înmodel.Pentru fiecare eveniment simulat, respectiv probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, afost realizat o analiz hidraulic a podurilor. Aceasta ia în considerare urm toarelecriterii:

• Dep sirea de c tre ap ,• Vitez maxim .

In urma analizei efectuate a rezultat ca unele poduri nu au fost proiectate sa faca fatainundatiilor, in special din cauza vitezei ridicate a apei si a riscului de revarsare in caz deinundatii majore.Capitol 14 – Stabilirea riscului social acceptat la inundatii pentru localitati, obiectivesocio-economice, terenuri agricole, obiective speciale sau gradul de protectie adecvatacestor receptori de riscIn urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale deManagement al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protec iei localit ilor, aobiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2%pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbanecu dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentruzonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca:

- In bazinul hidrografic al raului Barcau vor fi afectate de inundatii un numar de9 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori, nicio localitate aflataintr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca. 750 ha terenarabil;

- In bazinul hidrografic al raului Crisul Alb vor fi afectate de inundatii 19localitati si cca. 2800 de case. Din cele 19 localitati, niciuna nu se afla intr-ozona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie.

- In bazinul hidrografic al raului Crisul Negru vor fi afectate de inundatii unnumar de 22 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori, nicio


Pagina 460 din 532

localitate aflata intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca.4700 ha teren arabil.

- In bazinul hidrografic al raului Crisul Repede vor fi afectate de inundatii 13localitati si cca. 3800 de case. Din cele 13 localitati posibil afectate deinundatii, Oradea este singura localitate care se afla intr-o zona urbanadezvoltata.

Capitol 15 – Evaluarea riscului la inunda ii provocate de viituri rapide. Identificareacursurilor de ap pe care se produc viituri rapide. Regionaliz ri caracteristice.Localit i i popula ie expus riscului viiturilor rapide. IstoricÎn urma analizei raport rii transmise de Administra ia Bazinal de Ap Cri uri c treInstitutul Na ional de Hidrologie i Gospod rire a Apelor (I.N.H.G.A.) i Administra iaNa ional „Apele Române” (A.N.A.R.) cu privire la evaluarea preliminar a riscului lainunda ii în conformitate cu cerin ele de raportare pentru Statele Membre a Directivei2007/60/CE privind evaluarea i managementul riscului la inunda ii se constat c pesuprafa a bazinului hidrografic ce prezint interes nu s-a înregistrat nicio viitur rapid .Capitol 16 – Evaluarea preliminar a riscului la inunda ii provocate de rev rsareacursurilor mari de ap .In acest capitol a fost prezentat sintetic modul în care inunda iile, in cazul unor debite cudiferite probabilit i de dep sire (0.1%, 1%, 5% i 10%) afecteaz terenurile i localit ileaferente din bazinul hidrografic Cri uri.Bazinul hidrografic al raului Barcau – Numarul total al caselor afectate de inundatii perâul Barc u variaz de la peste 20 de case, pentru probabilitatea de 10%, la peste1060 de case pentru probabilitatea de 0.1%; iar suprafata inundata variaz de la 2015ha, pentru probabilitatea de 10%, la 13298 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. Cele maiînsemnate suprafe e inundate apar in urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, cur i iconstruc ii i lunci de râu.Bazinul hidrografic al raului Crisul Alb – suprafata inundata la probabilitatile de depasire0.1%, 1%, 5% si 10% variaza de la 7209.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 28232.7ha, pentru probabilitatea de 0.1%. Cele mai insemnate suprafete inundate apartinurmatoarelor categorii: arabil, pasuni, curti si constructii.Bazinul hidrografic al raului Crisul Negru – suprafata posibil inundata variaza de la7871.7 ha pentru probabilitatea de 10%, la 47721.7 ha pentru probabilitatea de 0.1%.


Pagina 461 din 532

Bazinul hidrografic al raului Crisul Repede – suprafa a posibil inundat variaz de la1713.3 ha pentru probabilitatea de 10%, la 8182.5 ha pentru probabilitatea de 0.1%, iarnumarul total al caselor posibil afectate de inundatii variaz de la cca. 40 de case pentruprobabilitatea de 10%, la peste 4240 de case pentru probabilitatea de 0.1%.Capitol 17 – Ierarhizarea subbazinelor componente ale bazinului hidrografic Crisuridin punct de vedere al riscului la inundatiiPentru ierarhizarea celor 4 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii au fostanalizati urmatorii indicatori:- indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectata (ist),- indicatorul suprafetei gospodariilor posibil a fi afectate (isg),- indicatorul gospodariilor posibil a fi afectate (ig).Astfel, pe baza indicatorilor utilizati se observa ca raul Crisul Repede, alaturi de raurileCrisul Negru si Crisul Alb prezinta un risc ridicat la inundatii, in timp ce raul Barcauprezinta cel mai scazut risc la inundatii din raurile care au facut obiectul prezentuluicapitol.Capitol 18 – Prezentarea actiunilor si masurilor propuse pentru reducerea riscului lainundatiiDupa o analiz preliminar , se estimeaz c in districtul de bazin hidrografic Crisuri suntexpuse riscului la inunda ii la viituri cu debite având probabilitatea de dep ire de 1%suprafe e însumând cca. 98900 ha i cca. 58000 locuitori din cca. 180 de asezari. Deasemenea, conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inunda ii i a calculelorca urmare a acestei metodologii – 5 clase de vulnerabilitate – la nivel national, districtulde bazin hidrografic Crisuri se situeaz în clasa a III-a de vulnerabilitate.Astfel, au fost propuse o serie de amenajari structurale pentru reducerea riscului lainundatii pe cursurile de apa care fac obiectul prezentului studiu. In urma includeriiacestor amenajari structurale in sistemul actual de protectie impotriva inundatiilor si alanalizei hartilor de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitati de depasire, vorrezulta noi masuri pentru reducerea riscului la inundatii conform tintelor strategicestabilite la nivel national din Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii.Capitol 19 – Ac iuni i m suri, solu ii, pentru reducerea riscului la eroziunea solului ila diminuarea caracterului toren ial al bazinelor hidrografice mici i foarte mici.


Pagina 462 din 532

Dintre lucr rile propuse pentru reducerea riscului la eroziunea solului la diminuareacaracterului toren ial al bazinelor hidrografice se mentioneaza:

refacerea lucr rilor avariate de uzur normal , precum i de viiturile toren iale aror asigurare a fost sub cea dimensionat ;

continuarea ac iunii pe forma iunile toren iale:- cu lucr ri a c ror capacitate de reten ie a fost consumat ;- cu obiective economice de importan deosebit , care reclam protec ie

imediat ;- cu lungime redus , r mas de consolidat, în vederea încheierii ac iunii;împ durirea terenurilor degradate surs masiv de aluviuni, în bazinele

hidrografice toren iale care aduc prejudicii unor obiective economice de interes deosebit;împ durirea aterisamentelor;împ durirea terenurilor degradate situate în zone de interes turistic;împ durirea terenurilor neproductive în vederea reducerilor în circuitul productiv.

Capitol 20 – Prezentarea unitara la nivel de bazin hidrografic a actiunilor, masurilor sisolutiilor de reducere a riscului la inundatii si incadrarea lor in sistemul de protectieexistentElaborarea actiunilor, masurilor si solutiilor de reducere a riscului la inundatii in bazinulhidrografic Crisuri trebuie sa tina cont de prevederile Strategiei Nationale deManagement al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung, precum:

- Principii de elaborare a scenariilor de amenajare- Concepte strategice- Obiective strategice- Tinte strategice, stabilite la nivel national, de care se va tine cont la alegerea

scenariilor de amenajareCapitol 21 – Evaluarea monetara a masurilor, actiunilor si solutiilor propuse pentrureducerea riscului la inundatiiLucrarile de aparare impotriva inundatiilor (indiguirile, regularizarile, acumularile etc.)nu se preteaza unui calcul economic direct nefiind lucrari direct productive. Pentrustabilirea oportunitatii lor se poate intocmi un calcul economic care are drept scopdeterminarea timpului de recuperare a investitiei prin venitul net indirect obtinut dineliminarea sau reducerea pierderilor medii anuale.La stabilirea pagubelor ce trebuie considerate in studiul masurilor si lucrarilor decombatere a inundatiilor intervin urmatoarele aspecte:


Pagina 463 din 532

- dependenta dintre pagube si fenomenul hidrologic, respectiv ponderea viiturilor cudiferite probabilitati de producere asupra valorii pagubei medii anuale,- dinamica dezvoltarii economice in timp a zonelor inundabile,- considerarea pagubelor indirecte decurgand din perturbarea proceselor economice,sociale etc., problema care prezinta mari dificultati,- posibilitatea diminuarii pagubelor prin folosirea prognozei si a avertizarii asupra apelormari.Capitol 22 – Analiza critica a circula iei fluxului informa ional în timpul viiturilor iinunda iilor, a existen ei i a con inutului planurilor locale de ap rare i a existen ei ia con inutului planurilor de avertizare-alarmare în aval de barajeSistemul informa ional meteorologic i hidrologic const în observarea, m surarea,înregistrarea i prelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea prognozelor,avertiz rilor i alarm rilor, precum i în transmiterea acestora factorilor implica i înmanagementul situa iilor de urgen generate de riscurile specifice, conform schemeifluxului informa ional definit în planurile de ap rare, în vederea lu rii deciziilor i

surilor necesare.În zonele amenajate cu lucr ri hidrotehnice, sistemul informa ional cuprinde, deasemenea, date i m suri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarearegimului natural de scurgere.Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucr rilor hidrotehnice cu rol deap rare împotriva inunda iilor, apar inând altor de in tori decât Administra ia Na ional„Apele Române”, vor fi efectuate doar dup ob inerea aprob rii i sub coordonareadispeceratelor bazinale ale Administra iei Bazinale de Ap Cri uri. Transmiterea acestorinforma ii constituie o obliga ie a organelor de exploatare a lucr rilor hidrotehnice,indiferent de de in tor i se realizeaz în conformitate cu schema fluxului informa ional,aprobat prin planurile de ap rare respective.Capitol 23 – Analiza critic a regulamentelor de exploatare ale sistemului existent deprotec ie împotriva inunda iilor i a sistemului bazinal de gestionare a resurselor deap . Propuneri de îmbun ire a performan elor sistemului de protec ie împotrivainunda iilor.În urma analizei regulamentelor de exploatare a lucr rilor cu rol complex din cadrulsistemului bazinal, se observa c exist o strategie general de gestionare a riscului la


Pagina 464 din 532

inunda ii particularizat pentru fiecare obiectiv în parte, având drept scop reducereaimpactului produs de inunda ii asupra popula iei i a bunurilor printr-o planificareadecvat i printr-o politic care s corespund standardelor i astept rilor comunit ilorumane, în condi iile protec iei mediului.Decizia privind regimul de func ionare se stabile te func ie de m rimea debitelor afluentepe râu în sec iunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizic a apei, stareatehnic a construc iilor i instala iilor care asigur siguran a exploat rii acumul rii.Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv aleacumul rilor, pentru stabilirea i aplicarea deciziei de exploatare, sunt :

- Curba capacit ii lacului de acumulare;- Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina func ie de nivel în lac);- Cheia limnimetric aval;- Curba capacit ii de evacuare a barajului la diferite manevre de evacuare când

func ioneaz câmpurile deversoare (ordinea de efectuare a manevrelor, gradulde deschidere a stavilelor).

Capitol 24 – Masuri in directia protectiei naturii (atenuarea viiturilor prin reactivareazonelor inundabile si renaturarea cursurilor de apa; reducerea debitelor viiturilor prinprezervarea si restaurarea zonelor umede, capabile sa acumuleze si sa retina apele incadrul spatiului hidrografic)In urma procesului de desemnare a site-urilor Natura 2000 in bazinul hidrografic Crisuris-au desemnat 18 arii aflate in legatura cu mediul acvatic, aceste zone sunt defilee, lunciinundabile, sectoare ale vaile raurilor mari, mlastini, zone umede, sau paduri careinfluenteaza calitatea apelor care le strabate. Aceste zone, datorita importantei pe care oau in mentinerea echilibrului ecologic din teritoriile respective si a rolului lor inmentinerea calitatii bune a apelor (precum si din cauza obligatiilor care decurg dinlegislatie) merita o protectie suplimentara, in special in ceea ce priveste protectiahabitatelor acvatice, cu elemnete de flora si fauna specifica.In bazinul hidrografic Crisuri in urma lucrarilor ample de desecare si regularizaremajoritatea zonelor umede au disparut. Disparitia acestora creaza probleme multiple,dintre care amintim distrugerea echilibrului ecologic al zonei, scaderea nivelului apelorsubterane, crestere intensitatii fenomenelor de inundatii si de seceta, scaderea capacitatiibazinului de-a mentine apa, etc.


Pagina 465 din 532

În bazinul hidrografic Cri uri exist zone protejate pentru habitate sau specii undeapa este un factor important. Suprafa a acestor zone este de aproape 2500 kmp,reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Cri uri. O mare parte a acestorzone protejate este situat în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului NaturalCefa precum i în defileul râurilor Cri ul Repede, Cri ul Negru i Cri ul Alb.


Pagina 466 din 532

BIBLIOGRAFIE

1. Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE2. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23.oct.2007,

privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii3. Strategia Na ional de Management al Riscului la Inunda ii pe termen Mediu i

Lung, aprobat de H.G.846/20104. Povar , R. – Meteorologie general , Editura Funda iei “România de Mâine”,

Bucure ti, 20065. Institutul Na ional de Statistic - Anuarul Statistic al României (2010)6. Site-ul Administra iei Na ionale de Meteorologie – www.meteoromania.ro7. Muste ea, A. – „Viituri excep ionale pe teritoriul României. Genez i efecte”,

tez de doctorat, Academia Român , Bucure ti, 19968. Site-ul Administra iei Bazinale de Ap Cri uri – http://www.rowater.ro9. Anuarul de Gospod rirea Apelor in b.h.Cri uri. ABA Cri uri, 201010. Diaconu, C., erban, P., (1994) – Sinteze i regionaliz ri hidrologice, Ed.Teh.,

Bucure ti11. erban, P. i colab., (1989) – Hidrologie dinamic , Ed. Teh., Bucure ti12. Savin C. – Metoda hidrometric de evaluarea dinamicii albiei minore, Seminar

Geografic “D.Cantemir” (2005)13. Planul de Management al Bazinului Hidrografic Cri uri. ABA Cri uri, 200914. Sinteza studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare si

management pe bazine hidrografice. Componenta Plan de amenajare. Districtul debazin hidrografic Crisuri. INHGA 2010

15. INSSE – baza de date Tempo16. Amenajarea complexa a bazinelor hidrografice17. Nicolau C. si Gazdaru A. - “Organizarea, conducerea si eficienta lucrarilor de

imbunatatiri funciare”, Ed. Ceres, Bucuresti 197918. Date transmise de Administratia Bazinala de Apa Crisuri

http://www.meteoromania.ro/

http://www.rowater.ro/


Pagina 467 din 532

ANEXE

Anexa 2.1.- Distribu ia spa ial a precipita iilor medii anuale în intervalul 1901-2010

Tabel 2.1.1

Sta iameteorologic inanii de observatie

1901-2000

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Satu Mare 39.8 35.9 35.0 44.8 63.1 81.4 69.4 62.2 45.6 46.0 47.3 53.3

Suceava 24.2 24.4 24.4 47.5 74.7 92.0 89.9 67.6 44.6 30.3 34.1 25.2

Oradea 36.3 32.1 35.5 48.1 65.5 83.3 64.3 56.2 47.1 44.0 48.6 52.2

Ia i 29.7 26.9 28.4 43.9 55.9 82.6 69.3 56.0 45.3 32.5 37.0 29.7

Cluj - Napoca 26.3 26.4 25.4 46.4 74.4 90.0 79.0 72.7 42.7 37.5 31.6 30.6

Târgu Cri uri 28.4 28.7 26.3 49.0 73.8 90.0 80.0 69.7 43.7 41.7 36.7 32.5

Bac u 25.0 25.6 26.3 38.6 66.6 86.8 81.0 62.5 48.9 35.9 34.0 30.0

Timi oara 39.1 37.5 36.5 48.2 63.4 81.0 58.3 51.5 43.9 49.7 48.7 49.4

Deva 32.1 29.7 28.7 47.4 64.7 78.8 69.4 58.5 44.4 41.2 36.9 38.3

Sibiu 28.6 26.6 31.2 53.8 78.3 106.4 87.6 71.0 54.6 43.9 33.9 29.2

Vârfu Omu 71.6 79.5 76.6 86.0 106.9 140.1 135.5 105.7 65.8 59.6 55.5 68.5

Gala i 30.0 26.0 24.0 38.1 50.5 66.3 47.9 40.3 39.5 34.4 34.3 32.6

Târgu Jiu 52.4 50.0 45.4 63.6 83.3 92.0 64.4 57.6 53.5 64.5 62.6 63.0


Pagina 468 din 532

Buz u 26.5 25.6 22.9 40.1 63.9 80.3 62.1 50.1 38.7 35.2 39.2 32.8

Calafat 39.0 36.1 37.0 47.8 60.0 63.2 46.4 36.0 39.3 47.1 52.0 48.9

Turnu M gurele 35.8 32.3 34.4 42.0 56.7 64.7 52.6 38.6 37.6 41.2 45.4 40.3

Bucure ti - Filaret 39.5 33.3 38.1 46.0 68.1 85.5 59.2 50.0 40.6 42.9 47.8 41.4

Constan a 28.8 26.3 24.9 28.7 36.6 42.2 33.7 29.8 29.7 33.7 39.6 34.3

Tabel 2.1.2

Sta ia meteorologicSatu Mare si anii de

observatieIanuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2001 44.7 34.0 95.8 28.8 19.7 138.1 120.0 67.3 143.8 9.5 35.4 18.0

2002 21.1 50.9 44.2 13.6 83.4 43.6 30.6 82.7 97.2 49.9 62.8 37.5

2003 62.1 43.3 4.7 28.7 26.0 11.2 40.0 3.6 30.0 181.4 35.2 35.5

2004 58.3 45.6 54.0 43.8 20.6 35.8 99.2 96.0 53.6 39.4 63.6 38.1

2005 46.0 45.7 25.1 81.8 70.4 57.8 98.9 142.8 55.6 12.8 25.6 94.4

2006 23.8 50.1 88.1 59.0 117.8 79.2 19.0 163.6 6.6 26.2 45.4 14.0

2007 61.0 67.9 23.5 4.5 68.2 47.8 88.0 94.0 115.6 59.2 60.9 18.3

2008 30.5 20.0 60.9 93.4 88.8 173.1 141.8 50.8 55.2 44.4 21.1 55.0

2009 33.3 28.3 59.5 17.6 50.8 80.6 20.2 53.4 9.2 108.0 91.1 76.9

2010 81.1 35.5 28.8 80.0 119.6 111.8 177.8 58.0 108.8 23.2 73.3 97.7


Pagina 469 din 532

Tabel 2.1.3

Sta ia meteorologicSuceava si anii de


2001 20.1 17.2 33.3 60.5 29.9 94.1 91.4 73.4 148.4 42.6 63.5 14.2

2002 5.5 8.8 53.4 6.3 22.2 96.8 238.0 112.3 73.5 34.8 47.0 10.8

2003 18.6 18.2 20.2 20.1 16.6 29.8 252.5 58.0 23.8 50.6 10.9 15.7

2004 35.2 21.0 18.9 20.1 43.2 18.4 160.7 52.9 43.0 22.1 39.5 5.5

2005 36.0 40.2 19.7 100.6 108.5 116.9 45.3 223.4 20.5 44.4 29.7 23.0

2006 19.4 17.8 61.0 73.0 70.7 164.7 119.6 211.5 35.1 29.7 9.8 1.8

2007 10.1 45.2 41.8 32.9 53.9 30.7 105.8 135.1 67.3 87.0 43.4 34.3

2008 5.7 23.9 15.9 135.2 91.5 99.2 297.8 72.3 60.4 43.4 8.0 29.9

2009 45.3 18.9 29.2 8.4 82.2 154.8 120.8 23.7 20.1 62.9 18.7 37.1

2010 31.4 35.5 28.6 32.0 152.9 226.5 112.1 72.3 64.3 43.1 38.0 33.1

Tabel 2.1.4

Sta ia meteorologicOradea si anii de


2001 42.5 20.0 108.2 102.1 17.6 167.1 67.2 59.5 164.9 4.8 43.2 24.7

2002 8.6 35.9 13.0 17.9 24.7 49.5 49.0 81.8 84.4 52.2 52.0 62.3


Pagina 470 din 532

2003 61.5 50.8 11.9 47.1 26.6 25.7 63.5 0.0 43.1 90.5 37.6 36.8

2004 48.9 34.5 76.5 80.8 51.1 40.0 87.5 100.7 50.6 41.9 74.5 53.0

2005 21.6 53.1 46.1 69.7 57.8 54.6 75.6 131.2 42.8 6.8 14.3 82.3

2006 32.8 60.1 68.6 90.1 79.8 85.9 29.6 139.1 5.0 24.4 27.4 9.7

2007 36.8 69.3 13.0 3.2 80.6 50.5 61.4 82.4 91.2 75.1 62.6 29.4

2008 21.3 12.5 67.9 43.3 38.9 93.6 69.3 27.3 46.3 29.8 33.7 62.6

2009 22.2 36.1 60.2 13.3 27.1 97.6 21.9 89.4 8.4 91.5 86.3 55.6

2010 63.1 48.8 24.3 61.2 118.9 82.8 81.6 82.3 93.4 52.5 76.1 91.2

Tabel 2.1.5

Sta ia meteorologicIasi si anii de


2001 20.1 12.3 35.0 54.6 54.2 114.6 40.6 16.2 179.0 30.5 77.9 25.1

2002 10.1 3.2 31.9 15.3 31.1 42.0 171.8 33.2 29.8 60.5 64.6 4.1

2003 40.0 27.0 13.9 17.3 39.8 14.4 115.7 31.0 42.8 76.5 4.0 27.0

2004 61.3 42.9 20.0 24.4 33.3 12.2 107.3 135.6 60.9 19.6 52.7 11.7

2005 38.9 47.1 20.7 91.4 112.1 74.8 65.7 42.0 5.8 31.0 49.9 24.1

2006 28.7 5.4 85.5 54.5 65.6 77.6 93.8 56.0 15.8 27.9 8.6 1.4

2007 26.5 33.9 33.6 23.0 20.9 34.2 37.6 79.6 60.7 47.7 50.1 65.8

2008 10.6 4.6 35.3 96.9 57.8 93.4 147.7 59.4 54.2 34.2 17.6 62.0


Pagina 471 din 532

2009 54.1 57.0 30.6 1.1 30.8 57.1 30.1 36.8 7.7 86.6 3.0 49.9

2010 47.2 36.8 13.1 24.9 61.4 139.5 25.2 49.9 51.5 40.8 45.3 45.6

Tabel 2.1.6

Sta ia meteorologicCluj-Napoca si anii de


2001 36.2 21.6 59.8 86.9 30.8 108.6 218.4 51.6 134.6 14.2 43.0 13.7

2002 15.3 12.3 22.9 34.9 38.0 57.0 81.8 53.2 41.2 37.8 45.4 28.6

2003 44.6 8.5 19.8 16.7 34.8 8.6 128.4 3.0 28.6 58.2 39.2 12.5

2004 39.8 34.6 27.3 77.6 45.6 47.2 109.7 66.2 65.8 25.0 86.4 15.2

2005 37.5 30.4 27.4 126.8 52.6 98.0 126.6 142.4 63.2 17.8 19.9 45.4

2006 6.2 23.6 78.7 90.8 76.8 145.0 38.6 173.8 8.8 24.6 12.0 19.6

2007 31.2 42.2 36.2 14.2 130.6 46.8 92.4 160.0 96.0 103.4 39.9 13.4

2008 19.8 23.1 36.7 54.0 68.8 101.6 162.6 34.0 38.4 50.6 18.9 66.5

2009 15.9 40.7 72.0 10.0 34.2 129.8 54.4 47.0 5.0 91.2 50.1 43.5

2010 45.9 39.3 25.4 51.8 139.0 166.8 97.8 58.2 73.2 28.0 26.1 60.3


Pagina 472 din 532

Tabel 2.1.7

Sta ia meteorologicTargu Mures si anii

de observatieIanuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2001 32.2 20.7 37.7 84.4 70.8 102.2 79.6 57.7 127.3 35.9 72.2 19.2

2002 8.1 12.1 17.0 14.6 39.9 143.4 53.2 118.2 81.3 38.6 46.1 22.8

2003 55.7 18.5 15.5 32.5 26.0 30.8 105.0 27.2 42.2 74.0 29.5 24.2

2004 42.7 31.9 34.3 57.2 63.0 77.7 81.8 80.0 65.8 24.4 48.3 30.5

2005 37.3 43.4 32.5 66.0 91.6 70.6 131.4 227.7 54.4 12.2 32.6 52.9

2006 15.5 27.9 63.1 76.4 59.0 120.6 66.6 130.2 41.4 16.2 16.7 19.2

2007 30.8 33.2 25.8 11.6 96.6 37.0 86.8 138.8 119.8 86.6 56.2 22.9

2008 15.2 6.9 68.8 95.4 63.0 66.8 107.0 19.4 33.4 79.4 53.2 36.4

2009 15.8 29.0 53.6 5.3 50.5 88.6 36.9 51.6 10.0 93.2 47.8 60.0

2010 43.7 46.8 48.2 102.8 101.8 132.4 74.2 25.8 48.4 28.6 33.2 49.6

Tabel 2.1.8

Sta ia meteorologicBacau si anii de


2001 18.4 17.7 35.7 42.7 32.9 121.8 161.0 24.0 105.0 29.1 48.9 25.8


Pagina 473 din 532

2002 9.6 1.6 32.8 29.7 55.4 39.6 290.2 54.0 16.5 44.1 42.7 20.1

2003 21.9 18.7 25.5 28.9 5.2 51.0 147.9 36.8 46.1 65.3 7.0 10.3

2004 41.7 21.8 25.8 81.6 40.9 26.0 148.8 61.4 41.6 21.4 39.9 12.5

2005 17.1 49.5 29.8 66.8 171.4 106.8 185.0 68.4 38.4 55.2 30.2 22.3

2006 29.7 15.9 47.3 64.4 66.8 117.2 86.8 122.6 30.2 18.8 4.0 6.2

2007 15.0 21.6 55.9 38.6 27.7 18.2 54.4 71.6 76.7 117.6 45.7 61.1

2008 16.9 7.5 18.2 102.0 69.0 110.2 89.2 47.8 23.0 51.4 17.6 48.1

2009 56.9 43.4 13.2 12.1 61.2 162.8 53.8 42.4 26.6 60.9 25.1 44.1

2010 34.7 43.2 29.2 43.0 92.2 184.8 171.4 39.8 52.4 61.4 36.9 36.6

Tabel 2.1.9

Sta ia meteorologicTimisoara si anii de


2001 35.4 18.6 58.8 79.6 31.8 130.2 58.6 30.6 146.5 15.4 66.1 14.0

2002 8.7 10.5 7.6 47.1 53.1 74.8 62.2 98.6 48.2 52.6 42.7 66.7

2003 69.0 26.7 10.2 46.3 51.4 80.5 55.4 4.2 66.3 113.2 31.3 22.5

2004 60.0 40.3 18.0 59.1 66.2 34.8 45.2 76.9 55.6 62.8 127.0 60.8

2005 32.3 67.8 45.5 154.4 49.8 35.1 45.2 142.4 84.6 25.6 20.4 88.2

2006 30.3 41.7 49.3 78.8 50.2 87.8 50.4 98.0 24.6 17.4 31.3 21.3

2007 26.4 92.0 56.8 4.4 69.4 65.2 46.4 65.0 62.1 53.0 85.9 22.6


Pagina 474 din 532

2008 21.0 8.8 61.4 44.7 49.0 157.0 45.7 24.8 51.5 17.5 53.1 55.1

2009 27.3 24.3 48.4 22.8 44.8 111.6 41.1 28.5 4.8 80.4 105.5 84.5

2010 65.0 76.5 32.9 56.6 118.0 131.3 25.0 81.8 40.5 40.0 48.1 74.6

Tabel 2.1.10

Sta ia meteorologicDeva si anii de


2001 37.9 20.9 42.0 78.4 39.6 112.3 160.8 37.6 104.5 20.6 63.5 28.4

2002 7.3 7.4 15.2 31.4 47.2 43.8 81.3 71.6 77.2 39.3 48.3 23.5

2003 28.8 7.4 7.9 53.3 49.9 14.6 42.7 7.4 69.6 97.4 19.7 16.5

2004 54.8 40.9 40.8 74.8 81.2 58.8 117.6 85.6 46.4 42.3 76.7 32.2

2005 23.2 36.1 45.7 92.6 77.1 82.0 122.4 122.1 40.8 10.8 31.3 68.6

2006 12.3 14.6 64.6 85.8 68.8 85.6 55.6 214.4 12.0 15.0 19.1 23.5

2007 52.1 53.3 30.4 9.6 89.4 79.0 38.6 122.2 76.2 56.0 42.8 6.3

2008 23.1 12.3 67.3 64.6 32.2 50.6 110.8 12.8 39.6 57.8 65.8 44.3

2009 19.0 20.2 51.0 14.6 48.0 99.0 69.4 70.8 3.6 66.6 60.8 62.9

2010 47.4 40.2 34.4 62.6 116.2 142.2 105.0 25.0 55.6 34.8 28.2 67.5


Pagina 475 din 532

Tabel 2.1.11

Sta ia meteorologicSibiu si anii de


2001 12.9 19.9 24.0 88.4 42.4 149.0 112.2 54.5 151.6 10.8 56.6 6.4

2002 7.1 7.4 19.8 46.9 30.8 54.0 165.0 76.7 77.2 30.0 42.0 16.1

2003 25.8 16.9 33.2 51.5 49.9 2.5 100.6 4.1 83.5 94.5 20.0 19.1

2004 49.3 25.6 19.3 78.2 61.1 44.8 127.9 73.8 85.4 35.2 73.0 20.3

2005 40.7 51.1 29.1 98.2 94.6 80.6 107.8 227.6 37.8 8.4 44.1 43.4

2006 19.7 21.6 70.8 67.3 70.9 57.2 93.6 209.2 38.6 41.8 11.1 27.0

2007 35.2 36.1 47.0 15.4 105.0 46.0 75.0 182.0 99.0 64.7 50.8 21.1

2008 9.7 15.7 34.7 80.0 86.0 138.3 103.3 54.7 47.4 82.2 23.0 32.8

2009 25.1 51.2 34.2 4.6 38.6 113.6 154.4 65.4 7.4 87.2 19.3 42.7

2010 46.0 18.6 45.1 81.4 72.8 176.5 70.7 87.9 16.8 29.0 32.0 41.7

Tabel 2.1.12

Sta ia meteorologicVarfu Omu si anii de


2001 28.1 61.8 33.9 44.0 64.4 193.5 125.6 94.6 139.7 33.4 80.1 38.0

2002 19.3 17.6 41.8 71.4 61.1 74.8 98.1 125.2 62.6 35.8 50.6 53.3


Pagina 476 din 532

2003 20.2 20.2 51.6 62.9 48.2 106.9 113.8 49.6 67.5 92.4 15.5 37.3

2004 63.9 54.6 40.2 45.1 73.5 64.7 156.1 99.8 66.0 31.4 82.0 41.5

2005 147.3 55.3 40.6 55.7 110.4 125.7 168.8 114.7 71.0 30.7 33.1 67.8

2006 51.3 55.7 73.3 46.1 74.7 88.2 130.0 84.5 55.5 26.4 41.6 22.8

2007 36.9 32.1 54.8 58.8 110.3 79.8 19.4 178.7 102.3 64.9 81.5 56.2

2008 41.2 28.4 106.0 89.3 100.9 124.0 282.4 31.6 129.5 47.2 35.5 72.7

2009 67.8 71.8 119.2 43.5 97.0 143.5 202.9 119.0 31.8 92.6 63.0 48.4

2010 79.6 100.3 84.7 80.6 127.3 223.4 161.3 172.6 122.4 40.6 58.2 116.1

Tabel 2.1.13

Sta ia meteorologicGalati si anii de


2001 4.8 22.7 50.7 41.0 40.3 136.8 28.8 12.5 119.4 19.4 30.8 25.9

2002 7.1 6.2 59.8 44.0 5.8 54.0 117.0 72.8 15.6 102.6 69.0 17.8

2003 55.7 29.0 19.9 27.9 34.8 12.0 42.4 25.2 57.7 51.1 12.4 31.5

2004 51.0 18.9 31.9 34.9 68.5 72.9 87.7 123.1 32.4 16.8 41.7 33.7

2005 35.8 44.8 36.5 30.9 56.9 97.7 210.1 72.0 50.5 11.6 79.0 32.7

2006 26.8 17.7 56.2 70.4 51.2 9.7 14.8 65.9 43.2 9.6 8.5 26.4

2007 43.9 26.3 50.4 22.1 22.0 21.6 0.6 36.4 39.8 96.0 65.3 75.2


Pagina 477 din 532

2008 18.8 1.3 22.0 32.6 36.6 30.7 37.4 11.3 81.2 18.6 18.0 43.7

2009 60.3 21.8 43.4 22.2 30.2 37.2 56.2 5.8 62.0 47.2 15.2 91.4

2010 43.6 56.5 34.9 16.6 80.2 99.0 73.0 6.2 57.6 101.2 23.0 90.6

Tabel 2.1.14

Sta ia meteorologicTargu Jiu si anii de


2001 55.5 25.0 58.5 93.8 50.8 143.0 96.6 18.3 91.8 7.7 45.3 9.2

2002 1.1 1.9 1.4 40.3 50.5 73.8 204.6 112.7 73.2 77.8 41.4 119.4

2003 83.4 20.7 4.8 113.0 70.8 7.2 68.2 26.6 128.8 174.1 49.7 33.2

2004 91.0 66.3 44.1 69.5 102.2 150.2 135.6 73.5 67.5 40.4 131.8 35.2

2005 71.1 91.3 66.2 60.0 76.6 63.8 251.8 160.2 118.6 12.6 58.2 91.5

2006 75.9 42.8 108.2 83.2 66.4 139.8 77.8 186.4 39.4 3.0 7.6 41.4

2007 43.7 26.0 82.2 2.4 122.8 86.4 19.0 224.4 81.6 232.6 116.8 44.4

2008 23.1 14.8 48.0 73.2 40.2 91.8 91.5 27.6 130.2 60.4 28.4 115.5

2009 76.1 41.6 22.6 34.2 52.8 98.8 76.2 70.4 28.4 105.0 90.5 106.3

2010 87.1 80.8 52.3 69.2 71.0 143.2 68.4 66.4 50.8 93.0 93.9 105.3


Pagina 478 din 532

Tabel 2.1.15

Sta ia meteorologicBuzau si anii de


2001 11.1 25.0 49.2 41.6 37.4 69.1 58.2 9.2 111.7 7.6 9.9 13.0

2002 14.7 2.0 12.8 26.0 19.8 75.7 162.2 41.4 39.8 91.6 36.9 29.5

2003 36.6 14.4 12.1 28.4 13.4 25.1 92.0 34.6 48.8 76.5 18.0 12.7

2004 33.8 15.4 29.8 14.8 42.2 54.0 66.4 118.0 56.8 18.6 32.3 17.9

2005 14.1 43.7 29.3 31.2 92.4 106.6 172.3 124.0 54.2 6.4 48.6 30.9

2006 38.7 5.8 33.1 64.6 81.2 110.1 67.3 95.3 14.2 16.8 7.1 14.5

2007 18.4 7.1 45.4 18.0 47.4 44.7 39.6 134.8 40.0 72.0 44.1 30.9

2008 3.2 2.9 10.0 56.0 70.2 53.7 32.6 9.8 36.6 52.2 32.4 26.6

2009 42.9 11.3 42.3 26.6 52.6 90.0 32.8 36.0 32.6 54.0 28.5 29.6

2010 26.0 52.3 28.1 37.2 65.0 81.6 45.8 21.2 46.6 46.0 13.2 50.8

Tabel 2.1.16

Sta ia meteorologicCalafat si anii de


2001 14.5 36.6 49.0 66.1 26.4 111.3 64.5 8.4 71.4 2.2 14.4 12.1


Pagina 479 din 532

2002 9.2 0.2 8.3 54.2 47.2 60.4 113.7 112.0 112.1 67.5 26.3 91.3

2003 57.8 8.8 3.5 57.2 72.4 31.8 40.0 21.2 70.0 117.8 33.3 32.7

2004 60.0 29.3 36.9 27.4 39.2 44.6 23.6 16.8 61.0 33.6 52.5 18.9

2005 51.4 50.6 30.1 48.4 102.4 38.8 85.4 183.4 71.2 38.6 56.4 52.8

2006 37.7 60.8 60.0 68.9 28.6 82.8 58.4 81.8 7.2 20.4 11.3 39.1

2007 16.5 18.5 35.4 0.2 86.5 41.6 1.4 73.3 46.2 143.1 89.5 31.5

2008 34.0 4.4 15.0 42.8 40.5 93.3 65.8 12.6 81.4 45.4 9.2 92.0

2009 54.6 50.1 34.5 12.3 25.6 118.2 48.2 63.3 23.8 91.0 62.6 105.7

2010 35.6 75.9 75.0 43.9 35.5 73.6 20.2 33.2 9.2 90.1 30.8 67.1

Tabel 2.1.17

Sta ia meteorologicTurnu Magurele sianii de observatie


2001 21.6 41.6 42.5 82.6 43.0 87.7 39.8 17.1 76.4 2.6 26.0 34.4

2002 20.6 4.2 27.8 32.7 82.0 78.7 71.2 114.2 80.1 73.4 29.9 45.8

2003 38.6 11.0 14.4 51.0 63.6 13.9 13.3 9.8 73.6 89.1 39.4 46.2

2004 30.0 16.7 35.3 13.1 48.5 74.7 33.6 17.0 46.7 10.2 14.6 29.8

2005 60.0 38.2 30.5 34.1 102.4 78.3 131.5 185.6 115.0 13.3 29.8 22.9

2006 37.9 28.2 66.1 29.1 29.7 86.1 27.5 61.7 54.5 21.3 5.7 26.9


Pagina 480 din 532

2007 14.8 31.1 35.4 2.7 57.7 35.0 15.4 74.6 84.3 96.7 80.5 67.4

2008 78.2 4.1 11.3 73.6 56.4 60.8 30.1 2.0 51.6 67.2 16.5 20.3

2009 29.8 71.8 30.8 17.8 24.0 76.2 35.0 15.2 39.8 62.7 19.5 63.7

2010 51.6 69.9 49.6 45.0 63.6 99.6 68.1 18.5 40.2 66.3 12.9 59.4

Tabel 2.1.18

Sta ia meteorologicBucuresti-Filaret sianii de observatie


2001 19.6 66.8 65.1 54.6 31.7 123.6 38.0 16.4 29.4 3.1 53.0 21.2

2002 14.3 18.2 26.1 28.3 6.9 60.0 84.9 61.2 48.1 93.0 60.1 70.7

2003 40.6 25.3 43.3 39.6 11.5 28.1 53.2 6.3 148.7 106.8 64.6 73.9

2004 37.1 20.2 34.5 15.6 108.4 52.8 58.8 92.5 27.6 22.4 65.9 46.2

2005 63.0 61.0 31.6 17.0 99.5 90.7 125.8 105.4 316.5 115.3 50.9 32.3

2006 35.0 30.4 65.7 61.8 40.8 39.2 59.0 64.8 45.5 25.0 25.4 12.2

2007 31.7 17.1 44.4 3.5 41.8 82.1 24.3 105.8 31.8 65.9 80.9 81.2

2008 50.7 7.9 6.3 77.7 60.5 34.4 59.7 0.4 61.0 25.9 25.4 24.9

2009 66.3 39.1 31.1 16.3 50.4 88.7 125.8 70.2 55.9 61.1 19.6 61.2

2010 65.8 86.1 54.1 45.2 115.2 68.1 34.7 24.0 34.2 49.7 9.8 72.7


Pagina 481 din 532

Tabel 2.1.19

Sta ia meteorologicConstanta si anii de


2001 5.5 58.5 53.1 48.6 30.1 30.9 2.7 29.6 71.4 2.8 47.3 19.9

2002 15.1 4.7 82.1 16.6 19.3 21.2 20.4 50.6 57.1 65.3 34.0 45.2

2003 53.0 14.9 16.9 25.4 5.2 9.1 32.9 0.2 80.1 63.7 25.5 23.3

2004 51.3 20.2 25.9 2.3 100.2 59.0 38.3 259.2 27.4 13.5 5.9 71.4

2005 55.2 51.3 24.9 33.6 22.2 36.9 84.4 7.1 149.8 64.4 93.9 26.2

2006 20.0 31.8 68.4 25.4 82.6 12.4 76.6 50.6 46.6 4.0 27.8 12.2

2007 28.1 16.4 35.2 21.2 19.2 21.4 4.0 84.4 54.8 53.4 107.8 47.8

2008 39.8 0.5 24.2 108.6 52.8 50.2 27.4 1.8 20.6 9.6 39.4 49.0

2009 37.8 36.6 14.4 24.7 49.1 4.4 106.6 5.8 44.6 50.2 5.6 81.9

2010 47.3 66.9 46.3 15.0 37.4 83.0 91.2 0.2 33.6 81.0 22.3 59.6


Pagina 482 din 532

Anexa 2.2. - Reparti ia teritorial a precipita iilor medii multianuale


Pagina 483 din 532

Anexa 2.3.- Reparti ia sta iilor meteorologice


Pagina 484 din 532

Anexa 2.4.- Reparti ia lunar a num rului de zile cu precipita ii în intervalul 1.01.2001-31.12.2006

Tabel 2.4.1

Sta ia meteorologic GhilestiAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 8 6 14 5 3 12 14 2 13 3 9 62002 4 5 4 4 7 7 5 9 9 9 10 72003 9 5 0 7 6 1 8 1 8 9 6 52004 9 8 4 8 8 11 12 7 6 7 7 62005 2 5 3 7 7 6 14 11 5 2 5 112006 3 6 11 13 11 8 4 16 2 5 6 3

Tabel 2.4.2

Sta ia meteorologic CrisciorAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 9 12 16 8 6 15 11 6 16 5 12 42002 5 5 4 6 5 7 10 13 8 9 9 102003 10 2 3 11 6 5 15 2 6 17 6 6


Pagina 485 din 532

2004 13 14 11 10 15 11 15 6 6 8 11 72005 14 11 11 11 11 7 13 14 8 3 6 162006 5 10 16 12 12 18 5 14 4 4 7 4

Tabel 2.4.3

Sta ia meteorologic BraziAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 11 8 14 8 7 13 11 5 15 4 11 22002 6 8 5 5 6 6 14 10 11 10 8 112003 10 5 4 10 5 3 13 1 4 14 7 72004 13 12 10 10 10 6 12 7 3 8 12 72005 12 13 13 11 10 9 11 15 4 6 5 162006 5 10 13 12 7 10 6 10 2 2 8 6

Tabel 2.4.4

Sta ia meteorologic TalposAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 7 1 10 6 4 13 10 4 17 1 7 32002 5 3 2 3 5 7 7 10 7 6 5 92003 10 5 1 7 4 3 6 0 5 10 5 3


Pagina 486 din 532

2004 12 11 7 9 7 8 9 4 6 6 8 42005 4 3 5 9 4 5 8 11 7 2 3 92006 3 6 9 11 10 8 2 8 3 3 5 2

Tabel 2.4.5

Sta ia meteorologic BeiusAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 10 7 17 7 4 14 11 3 17 3 11 32002 5 8 6 7 7 7 12 10 12 13 8 122003 11 6 2 14 4 5 12 0 7 11 7 62004 10 14 11 8 10 11 8 7 7 7 12 62005 11 7 7 12 14 4 12 12 6 8 6 172006 6 12 13 15 12 9 4 16 4 3 7 6

Tabel 2.4.6

Sta ia meteorologic PoianaAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 9 9 16 8 10 17 11 5 19 4 14 32002 7 14 4 10 6 9 11 14 13 8 13 12


Pagina 487 din 532

2003 11 6 6 10 8 6 17 0 8 14 7 72004 15 15 10 13 13 12 10 9 10 8 14 92005 13 11 11 13 14 9 14 16 5 7 6 162006 6 14 15 14 10 12 9 14 2 3 10 5

Tabel 2.4.7

Sta ia meteorologic Valea DraganuluiAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 9 11 18 9 6 17 17 7 18 2 14 42002 7 11 5 9 14 7 14 12 15 12 10 102003 10 6 7 12 9 5 18 1 6 15 9 82004 12 16 8 13 11 13 13 9 7 7 13 112005 15 9 8 11 13 7 15 15 6 5 4 122006 4 12 18 15 9 13 4 15 5 4 9 4

Tabel 2.4.8

Sta ia meteorologic Vadu CrisuluiAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 9 9 15 7 3 16 16 4 18 3 14 42002 6 8 5 6 10 7 12 13 13 14 10 10


Pagina 488 din 532

2003 9 6 5 11 6 3 8 1 6 12 8 72004 10 13 7 10 10 10 8 9 6 8 13 92005 12 9 6 13 10 7 12 17 8 4 5 132006 5 13 12 14 11 11 5 11 3 4 9 6

Anexa 2.5.- Reparti ia lunar a cantit ilor de precipita ii în intervalul 1.01.2001-31.12.2006

Tabel 2.5.1

Sta ia meteorologic GhilestiAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 35.4 22.4 79.2 47.3 12.3 124.2 132.5 55.8 125.6 8.4 60.4 17.82002 10.7 25.9 18.4 15 33.3 60.6 28.5 77.4 72.5 36.4 40.1 30.52003 58.1 36.5 2.1 22.6 30.3 6.6 111.7 2.8 54.5 85.7 31.2 41.72004 37.4 20.3 14.7 37 26.9 45.8 140.4 61.3 44.1 31.6 56.5 36.22005 20.7 26.5 13.1 57.7 46 62.9 91 151.2 40.2 4.6 20.8 41.12006 16.7 31.6 50 73.2 81.6 73.2 12.5 170.5 5.5 33.6 17 7


Pagina 489 din 532

Tabel 2.5.2

Sta ia meteorologic CrisciorAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 40.3 35.6 71.4 92.9 52.7 115.7 216.1 50.1 156.1 31.3 80.2 17.22002 17.7 12 21.2 20.9 43.8 44.3 70.4 150.2 87.5 43.7 56.7 40.92003 61.4 10.9 17.4 56.9 61.1 24 169.2 5.5 69.1 141.7 41.9 25.82004 63.4 64.6 60.7 84.8 86.9 66.4 140.6 47.4 80.2 57.4 96.1 52.12005 41.7 49.1 73.6 135.2 69 77.5 188.4 129.9 52.5 17.9 30.2 107.32006 23.6 47.4 114.2 108.2 93.2 185.1 75.5 156.7 28.1 18.4 35 22.7

Tabel 2.5.3

Sta ia meteorologic BraziAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 56.5 26.5 98.7 90.2 63.4 174.1 128.2 45.2 192 23.8 81.9 31.82002 17.8 25.5 37 30.1 44.1 46 73.9 108.9 111 41.8 58.1 44.22003 79.8 23.6 17.5 76.6 70.8 44.2 106.9 2 65.6 151.8 28.7 36.12004 82.1 74.5 56.8 66.9 47.5 29.9 108 67.7 123.4 70 144.7 58.72005 50.7 62.8 95.8 145.5 96.3 111.7 192.7 167.6 55.3 27.2 33.4 106.12006 36.2 35.5 125.6 137.2 80.4 143.9 39.5 146 41.4 11.1 47.3 23.5


Pagina 490 din 532

Tabel 2.5.4

Sta ia meteorologic TalposAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 23.9 5.8 56.1 77.6 54.7 136.5 91.6 17.8 93.7 2.4 23.8 13.82002 20 14.3 6 9.9 10.8 48 55.3 69.9 52.4 22.2 43.5 35.92003 57.7 41.3 15.9 28.5 24.6 25.7 54.8 0 41.5 64 30.4 27.22004 55.1 47.3 58.5 72.5 44.1 54.1 109.4 102.7 38.9 25.7 59.4 28.52005 12.3 13 18.7 45.1 42.7 41.6 97 94.1 40.7 9.5 12.5 39.22006 9.2 24.1 43.1 48.9 46.6 82.7 3.7 90.2 9.1 17 15.2 5.2

Tabel 2.5.5

Sta ia meteorologic BeiusAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 52.3 32.5 108 117.5 14.3 128.1 104 37.4 176.8 13.6 91.5 27.32002 22.8 40.8 31.5 21.1 82 45.8 58.6 159.5 84.4 40.4 51.1 62.72003 75.4 46.4 14.5 53.9 24.2 35.9 120 0.8 76.2 95.3 29.2 37.62004 61.7 75 68.3 79 55 81.1 158.7 110.6 84.6 45.8 107.2 43.42005 55.1 31.1 49.5 104 124.6 47.3 163.6 110.3 46.1 27.9 30.3 98.92006 23.6 38.5 109.7 159.4 123.3 74.9 27.2 144.2 10.5 34.7 40.6 28.1


Pagina 491 din 532

Tabel 2.5.6

Sta ia meteorologic PoianaAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 75.6 48.1 153.9 175.2 72 210.6 180.9 122.3 293.2 27.1 131.8 46.92002 37.2 56.9 37.5 43.9 81.5 57.1 85.8 207.3 166.8 54.7 67.8 61.22003 86.1 53.4 31.5 51.8 71.3 25.7 194.2 0.9 77.6 194.4 60.2 37.22004 76.7 129.4 92.8 125.8 110.1 78.4 151.7 97.8 128.5 68 161.9 612005 41.7 51.6 94 190.7 143.1 68.3 249.5 160.5 56.4 29.5 55.5 1252006 58.8 70.6 167.9 128.7 109.7 157.7 93.1 179.6 21 45.3 61.7 32.3

Tabel 2.5.7

Sta ia meteorologic Valea DraganuluiAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 35.3 45.4 127.3 113.8 52.5 148.6 243.5 78.2 192.3 8.7 87.7 72.62002 32.2 62.7 42.5 40.7 97.9 53.1 99.1 104.9 69.7 54 51 61.92003 41.2 31.4 30.9 45.1 59.9 23.9 146.1 6.2 68.4 105.8 46.1 422004 59.3 74.8 47.5 111 77.2 82.6 166.8 82.1 83.4 41.3 151.7 34.32005 54.4 28.1 58.8 90.5 119.2 83.2 171.7 146 52.1 23.1 31.5 40.12006 20.1 32.1 177.8 114.2 149.6 114.1 49.7 140.5 25.3 33.1 59.8 17.6


Pagina 492 din 532

Tabel 2.5.8

Sta ia meteorologic Vadu CrisuluiAn/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2001 35.2 26.6 109.2 73.7 26.8 120.4 149.1 82.4 154.6 12.1 98 60.12002 20.5 32.5 22.2 21.3 87.2 61.8 101.3 117.4 120 45 48 50.52003 64.3 60.7 12.5 34.4 30.6 21.3 69.3 1.2 52.2 88.1 34 43.92004 52.6 50.1 58.4 92.4 66.9 86.2 162.5 84 69.2 43.9 122.8 45.32005 48 30.1 50.9 87.9 81.2 47.7 111.9 156.4 55.2 13.5 18.5 57.72006 29.1 42.6 136.2 113.6 136 114.7 56 202 28.1 34.9 64.8 18.6


Pagina 493 din 532

Anexa 3.1- Reparti ia sta iilor hidrometrice din bazinul hidrograficCri uri


Pagina 494 din 532

Anexa 4.1.


Pagina 495 din 532


Pagina 496 din 532


Pagina 497 din 532

Anexa 4.2.


Pagina 498 din 532


Pagina 499 din 532

Anexa 6.1. – Caracteristici generale indiguiri


Pagina 500 din 532

DIG MAL STANG BARCAU-IP 2 1.8 I 90.1 92.0 IP SALAJ BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-ABRAM MAL STANG 2 4.0 I 61.8 65.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-S.I.R.D.E.S.C. MAL STANG 2.5 0.1 I 43.7 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorCIUHOI-SANIOB MAL DREPT 2.5 2.6 I 41.0 43.6 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. BihorBOCSIG VARSAND MAL DREPT 4 66.9 III 0.0 76.4 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbSICULA-VARSAND MAL STANG 3.5 47.6 III 0.0 48.8 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbTARCAIA MAL STANG 2.5 2.3 I 116.5 118.8 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorGRADINARI MAL DREPT 2.5 2.5 I 122.0 GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorUILEACU DE BEIUS MAL DREPT 2.5 3.2 I 100.2 104.4 UILEACU DE BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDIG MAL DREPT RAPA 1 0.6 I 66.0 RAPA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDIG MAL STANG TAUT-BATAR 196 BH 4 2.6 I 42.3 45.5 TAUT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorBRAD MAL DREPT 5014 HD 0 0.0 I 193.0 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbTAUT-ANT MAL DREPT 3 BH 4 46.2 I 0.0 46.2 ANT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorINDIGUIRE CRISUL NEGRU MD AMONTE-AVAL POD 2 1.4 I 59.9 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDIG MAL DREPT TINCA 2 1.0 I 59.1 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorGURAHONT MAL DREPT V.SIGHISOARA 3037 AR 2.5 0.5 I 0.5 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul AlbDIG IACOBINIMS.V.SIGHISOARA 3046 AR 0 0.3 I 7.1 7.5 IACOBINI ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul AlbDIG MAL STANG AFL.DREAPTA C.ALB-REVETIS 2 0.2 I 106.0 REVETIS ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbSEPREUS-ZERIND MAL STANG 3.8 104.0 IV 0.0 0.0 SEPREUS ARAD TEUZ S.H. Crisul AlbDIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 IV 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul AlbSINTEA MARE-ZERIND MAL DREPT 2 16.6 IV 0.0 0.0 SINTEA MARE ARAD TEUZ S.H. Crisul AlbDIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 I 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul AlbROGOZ-SIMBATA MAL DREPT 100 BH 2 1.6 I 5.7 ROGOZ BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorSEBIS MAL DREPT V.SEBIS 2.5 1.7 I 1.5 3.2 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul AlbSEBIS MAL STANG V.SEBIS 3034 AR 2.5 1.7 I 3.2 4.9 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul AlbDIG GURAHONT V.SGHISOARA 3047 AR 0 0.0 IV 0.9 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul AlbGURAHONT MAL STANG 3036 AR 2 0.8 III 130.0 GURAHONT ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbVATA DE JOS MAL STANG 5007 HD 2.5 0.3 I 175.8 VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbDIG V.ALMASULUI 2.5 1.7 I 0.0 1.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. BihorMARGHITA-CHIRIBIS MAL STANG 2 2.3 I 59.6 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorABRAMUT-SANIOB MAL DREPT 2.5 9.8 I 44.2 54.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. BihorSALARD-FRONTIERA MAL STANG 3 17.5 I 20.8 40.8 SALARD BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-ABRAMUT MAL STANG 2.5 8.0 I 54.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorDIG MAL DREPT BARCAU-IP 1.5 1.3 I 89.6 90.9 IP SALAJ BARCAU S.G.A. BihorCIUHOI-SALARD MAL STANG 2.5 7.1 I 36.9 44.0 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. BihorSANIOB-SALARD MAL DREPT 2.5 4.1 I 36.7 40.8 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-I.T.A. MAL STANG 2.5 0.4 I 43.8 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorDIG BELIU TALPOS 4 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul AlbDIG BELIU-TAUT 2.5 31.1 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul AlbBOROD-GHEGHIE MAL STANG 1.5 0.2 I 3.0 3.2 GHEGHIE BIHOR BOROD (BOROZEL) S.G.A. BihorCRISCIOR MAL STANG - 5008 HD 1.2 0.5 I 14.0 14.5 CRISCIOR HUNEDOARA BUCURESCI S.H. Crisul AlbDIG MAL DREPT CANALUL MORILOR 3 16.5 III 0.0 0.0 SOCODOR ARAD CANALUL MORILOR S.H. Crisul AlbSAMBATA MAL DREPT 98 BH 2 1.2 I 0.5 1.7 SAMBATA BIHOR CIRPESTII MICI S.G.A. BihorDIG MAL STANG CERASA-COSNICIU DE JOS-IP 2 0.5 I 0.0 0.5 COSNICIU DE SALAJ CERASEI S.G.A. BihorMORODA-ZARAND MAL STANG 3.5 13.2 III 0.7 13.9 ZARAND ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbSILINDIA MAL STANG 2 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbSILINDIA MAL DREPT 3.5 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbDIG MAL DREPT V. CORBENI 1.5 2.9 I 2.2 5.1 SACALASAU BIHOR CORBENI(SACALASAU) S.G.A. BihorINEU-SICULA MAL STANG 0+000-5+900 2 5.9 III 48.8 54.6 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb

UnitateaDenumire Îndiguire H_Med_Dig -m-

LungimeDig -km- Judet CursApaClasa Km Aval Km

AmonteLocalitate


Pagina 501 din 532

BOCSIG-INEU MAL STANG 1.5 5.7 III 51.8 58.7 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL DREPT 5011 HD 0 0.9 IV 199.5 200.4 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL DREPT 5015 HD 0 0.5 I 188.8 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbSTEI MAL STANG 1.5 0.7 I 0.6 1.3 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. BihorSTEI MAL STANG 1.5 0.2 I 2.0 2.2 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. BihorSTEI MAL DREPT 1.5 0.6 I 2.7 3.3 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. BihorIERMATA-TALPOS MAL STANG 4750 AR 4 36.6 III 4.4 41.0 IERMATA ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul AlbBEIUS MAL DREPT 2.2 1.1 I 116.5 117.6 BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorBELIU-BERECHIU MAL DREPT 3 30.0 III 133.0 163.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul AlbDRAGANESTI MAL DREPT 65 BH 2 0.9 I 0.0 0.9 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. BihorDRAGANESTI MAL DREPT 2 0.8 I 0.9 1.7 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. BihorTARIAN-FRONTIERA MAL STANG 4 11.6 I 32.0 43.6 TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorFUGHIU MAL STANG 3 2.4 I 43.9 46.3 FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorTARNOVA-DUD MAL STANG 3012 AR 1.7 2.6 I 0.0 2.6 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul AlbTARNOVA-DUD MAL DREPT 3013 AR 2.6 2.0 I 0.0 2.0 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul AlbDIG REMUU V.FANCICA MAL DREPT 1.5 1.4 I 0.0 1.4 FANCICA BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. BihorDIG REMUU V.FANCICA MAL STANG 1.5 1.5 I 0.0 1.5 FANCICA BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. BihorCALACEA MAL STANG 2 1.0 I 23.9 25.0 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. BihorCALACEA MAL DREPT 2 1.1 I 25.1 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. BihorZERINDUL MIC-MISCA MAL DREPT 3 6.1 I 0.0 0.0 ZERINDU MIC ARAD FRUNZIS S.H. Crisul AlbMOCREA-SICULA MAL STANG 3006 AR 3 4.4 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul AlbMOCREA-SICULA MAL DREPT 3005 AR 3 4.3 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul AlbHOLOD MAL STANG 110 BH 2 0.5 I 0.0 0.5 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT 109 BH 0.2 0.2 I 0.0 0.2 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. BihorMARGHITA MAL STANG 2 1.2 I 1.0 2.2 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. BihorMARGHITA MAL DREPT 2 3.4 I 1.0 4.4 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. BihorVIISOARA MAL STANG 1.5 3.3 I 9.5 12.8 VIISOARA BIHOR INOT S.G.A. BihorDIG MAL DREPT VALEA IP-IP 2 0.4 I 0.0 0.4 IP SALAJ IP S.G.A. BihorBEIUS MAL DREPT 0.8 3.3 I 0.0 3.3 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. BihorBEIUS MAL STANG 0.8 3.2 I 0.0 3.2 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. BihorGRADINARI MAL STANG 1.8 0.8 I 0.0 0.8 GRADINARI BIHOR TALPE S.G.A. BihorINDIGUIRE MD.V.TARCAITA TARCAIA 2 0.1 I 0.0 0.1 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. BihorTARCAIA MAL STANG 1.2 0.2 I 0.0 0.2 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. BihorSAMBATA MAL DREPT-AFL.V.LOC. 102 BH 1.8 0.3 I 1.0 1.0 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorSAMBATA MAL DREPT 99 BH 2 6.1 I 0.0 6.1 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorSAMBATA MAL STANG-AFL.V.LOC. 101 BH 1.8 0.1 I 36.2 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorDOBRESTI MAL STANG 96 BH 2 9.0 I 0.1 9.1 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorDIG REMUU V.ALBA MAL STANG 1.5 1.3 I 0.0 1.3 SANLAZAR BIHOR VALEA ALBA S.G.A. BihorDIG REMUU V.FINATE MAL STANG 1.5 1.8 I 9.9 11.7 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. BihorDIG IACOBINI MS.V.ZELDIS IN LOC IACOBINI 3045 AR 0 0.2 I 0.2 0.5 IACOBINI ARAD ZELDIS S.H. Crisul AlbDIG MAL DREPT TINCA 1 0.4 I 59.8 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorTARCAIA MAL STANG 2 0.6 I 124.3 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorCUCUCENI-VALEA MARE MAL STANG 1.8 2.6 I 152.2 CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorGURANI+PIETROASA MAL STANG 2.5 0.7 I 13.2 14.0 GURANI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. BihorSUNCUIUS MAL STANG 1 0.3 I 117.7 118.0 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSUNCUIUS MAL DREPT 1 0.3 I 117.1 117.4 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSUNCUIUS MAL DREPT 2.5 0.7 I 116.2 116.9 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSTRAND MUNICIPAL MAL DREPT 1.3 0.2 I 59.0 59.2 ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorAVAL V.HIRJE MAL STANG 1.8 1.3 I 11.0 24.0 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT (V.LOC.AFL.) 103 BH 0.8 0.4 I 49.0 49.4 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT (V.LOC.AFL.) 107 BH 1.5 0.7 I 58.5 59.3 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorCOPACENI MAL DREPT 1.5 1.8 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor


Pagina 502 din 532

GINTA MAL STANG 2.3 0.7 I 17.9 GINTA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorDIG V.MINEZEL 3048 AR 2.5 0.4 I 0.1 0.5 INEU ARAD MINEZEL(NADALBESTI) S.H. Crisul AlbDOBRESTI MAL DREPT 97 BH 1.2 0.7 I 8.6 9.3 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorDIG REMUU V.TRIA MAL DREPT 1.5 1.2 I 3.0 4.2 TRIA BIHOR TRIA S.G.A. BihorDIG MAL DREPT V.ROSIE-REMETEA 1 0.5 I 4.0 8.5 REMETEA BIHOR VALEA ROSIE (ROSIA) S.G.A. BihorSALARD MAL DREPT 2.5 2.0 I 6.0 8.0 SALARD BIHOR VALEA VITEILOR S.G.A. BihorZDRAPTI MAL STANG 5001 HD 1.2 1.2 I 206.0 ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbCRISCIOR MAL STANG 5003 HD 1 0.1 I 204.6 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbCRISCIOR MAL DREPT 5002 HD 2.5 2.0 I 206.0 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL DREPT 5004HD 2 3.4 I 196.1 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbCIUHOI-CENALOS MAL DREPT 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. BihorCIUHOI-CENALOS MAL STANG 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. BihorSANTIMBREU MAL DREPT 3 16.0 I 20.8 36.8 SANTIMREU BIHOR BARCAU S.G.A. BihorCOHANI-SUIUG MAL DREPT 2 1.4 I 67.5 68.9 COHANI BIHOR BARCAU S.G.A. BihorABRAMUT-SINIOB MAL STANG 2.5 1.3 I 44.7 46.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-ABRAMUT MAL DREPT 2 7.5 I 55.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorGHIDA-BALC MAL DREPT 2 7.0 I 72.0 78.5 GHIDA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-CHIRIBIS MAL STANG 2 0.3 I 62.0 62.3 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorDIG BELIU -TAUT 2.5 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul AlbCHIRIBIS MAL DREPT 1.5 2.7 I 0.0 1.6 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. BihorCHIRIBIS MAL STANG 1.5 2.4 I 0.0 1.8 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. BihorPADUREA NEAGRA MAL STANG 1.5 0.5 I 35.0 35.5 PADUREA BIHOR BISTRA S.G.A. BihorDIG MAL STANG-BUTENI 3049 AR 2 1.4 I 0.0 1.4 BUTENI ARAD CHISINDIA (PATRANEASA) S.H. Crisul AlbTAUT-ZARAND MAL DREPT 3.5 35.1 III 0.0 35.1 ZARAND ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5005 HD 2 2.2 I 199.0 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5012 HD 0 0.2 I 196.8 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5016 HD 0 0.4 I 188.7 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbFINIS MAL STANG 73 BH 2.5 2.7 I 111.3 114.0 FINIS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorBELIU-BERECHIU MAL STANG 3 31.1 III 133.0 0.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul AlbGHEGHIE- AUSEU MAL DREPT 2 0.4 I 109.0 109.4 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorGHEGHIE-AUSEU MAL DREPT 3 0.6 I 108.7 109.3 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorCACUCIU VECHI MAL STANG 1.2 0.8 I 106.7 107.5 CACUCIU VECHI BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorDUMBRAVA MAL STANG (V.LOC.AFL.) 1 0.2 I 57.2 57.0 DUMBRAVA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT 106 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG 105 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. BihorDUMBRAVITA-DUMBRAVA MAL DREPT 1 6.6 I 20.0 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorROGOZ-DUMBRAVITA MAL DREPT 2 1.8 I 23.0 ROGOZ BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG (V.LOC.AFL.) 104 BH 0.8 0.4 I 49.0 49.4 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorBRAD MAL STANG 5010 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5013 HD 0 0.9 I 2.4 3.1 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul AlbORADEA MAL DREPT 2 4.1 I 12.0 16.1 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. BihorPETA MAL STANG 1.2 2.0 I 10.0 12.0 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. BihorDIG MAL D+S SOIMI+URSAD-POCLUSA 1.2 1.8 I 0.0 1.8 SOIMI BIHOR POCLUSA S.G.A. BihorCIUHOI-SANIOB MAL STANG 1.5 3.8 I 0.0 3.8 SANIOB BIHOR SINICOLAU S.G.A. BihorSALARD MAL DREPT 1.5 0.8 I 0.0 0.8 SALARD BIHOR SINICOLAU S.G.A. BihorTILEAGD MAL STANG 1.8 5.0 I 44.3 49.3 TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorORADEA-FRONTIERA MAL DREPT 4 23.5 I 0.0 23.5 ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSFARNAS MAL STANG 2.5 3.3 I 1.2 4.5 SFARNAS BIHOR DANTA S.G.A. BihorSALARD MAL DREPT 2.5 6.5 I 0.0 6.5 SALARD BIHOR DANTA S.G.A. Bihor204BH-DIG MAL DREPT V.DERNA LA CONFL. CU 2 1.9 IV 0.0 2.0 SARSIG BIHOR DERNA S.G.A. BihorDIG LONGITUDINALFANCICA AMONTE LAC 2.7 1.9 I 11.4 13.3 ALBIS BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. BihorDIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL STANG 3 1.8 I 6.0 7.8 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. Bihor


Pagina 503 din 532

DIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL DREPT 2.5 1.9 I 6.0 7.9 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. BihorFINIS MAL DREPT 1.8 0.6 I 0.0 0.6 FINIS BIHOR FINIS S.G.A. BihorBRAD MAL DREPT 5009 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul AlbHOLOD MAL STANG (V.LOC.AFL.) 108 BH 1.5 0.2 I 58.5 58.7 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG 1 0.5 I 19.9 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorDUMBRAVITA MAL DREPT 2 0.4 I 20.4 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorCOPACENI MAL STANG 1 2.4 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. BihorSELEUS MAL DREPT 3015 AR 1.4 0.6 III 0.1 0.7 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul AlbSELEUS MAL STANG 1.4 2.7 III 0.1 2.8 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul AlbDIG MAL DREPT LAZURI DE BEIUS 1 0.2 I 3.0 3.2 LAZURI DE BIHOR SOIMUS S.G.A. BihorDIG REMUU V.FINEATE MAL DREPT 1.5 5.2 I 8.8 14.0 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. BihorSARSIG-SPINUS MAL STANG 1.5 3.1 I 7.0 10.1 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. BihorCUSUIUS-CUCUCENI MAL DREPT 1.2 0.3 I 1.0 1.5 CUSUIUS BIHOR VALEA MARE S.G.A. BihorCUCUCENI-CUSUIUS MAL STANG 1.2 0.4 I 1.0 1.5 CUCUCENI BIHOR VALEA MARE S.G.A. BihorBOCSIG VARSAND MAL DREPT 4 66.9 III 0.0 76.4 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbSICULA-VARSAND MAL STANG 3.5 47.6 III 0.0 48.8 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL DREPT 5014 HD 0 0.0 I 193.0 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbGURAHONT MAL DREPT V.SIGHISOARA 3037 AR 2.5 0.5 I 0.5 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul AlbDIG IACOBINIMS.V.SIGHISOARA 3046 AR 0 0.3 I 7.1 7.5 IACOBINI ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul AlbDIG MAL STANG AFL.DREAPTA C.ALB-REVETIS 2 0.2 I 106.0 REVETIS ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbSEPREUS-ZERIND MAL STANG 3.8 104.0 IV 0.0 0.0 SEPREUS ARAD TEUZ S.H. Crisul AlbDIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 IV 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul AlbSINTEA MARE-ZERIND MAL DREPT 2 16.6 IV 0.0 0.0 SINTEA MARE ARAD TEUZ S.H. Crisul AlbDIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 I 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb-SEBIS MAL DREPT V.SEBIS 2.5 1.7 I 1.5 3.2 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul AlbSEBIS MAL STANG V.SEBIS 3034 AR 2.5 1.7 I 3.2 4.9 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul AlbDIG GURAHONT V.SGHISOARA 3047 AR 0 0.0 IV 0.9 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul AlbGURAHONT MAL STANG 3036 AR 2 0.8 III 130.0 GURAHONT ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbVATA DE JOS MAL STANG 5007 HD 2.5 0.3 I 175.8 VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbDIG BELIU TALPOS 4 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul AlbDIG BELIU-TAUT 2.5 31.1 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul AlbCRISCIOR MAL STANG - 5008 HD 1.2 0.5 I 14.0 14.5 CRISCIOR HUNEDOARA BUCURESCI S.H. Crisul AlbDIG MAL DREPT CANALUL MORILOR 3 16.5 III 0.0 0.0 SOCODOR ARAD CANALUL MORILOR S.H. Crisul AlbMORODA-ZARAND MAL STANG 3.5 13.2 III 0.7 13.9 ZARAND ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbSILINDIA MAL STANG 2 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbSILINDIA MAL DREPT 3.5 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbINEU-SICULA MAL STANG 0+000-5+900 2 5.9 III 48.8 54.6 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBOCSIG-INEU MAL STANG 1.5 5.7 III 51.8 58.7 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL DREPT 5011 HD 0 0.9 IV 199.5 200.4 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL DREPT 5015 HD 0 0.5 I 188.8 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbIERMATA-TALPOS MAL STANG 4750 AR 4 36.6 III 4.4 41.0 IERMATA ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul AlbBELIU-BERECHIU MAL DREPT 3 30.0 III 133.0 163.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul AlbTARNOVA-DUD MAL STANG 3012 AR 1.7 2.6 I 0.0 2.6 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul AlbTARNOVA-DUD MAL DREPT 3013 AR 2.6 2.0 I 0.0 2.0 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul AlbZERINDUL MIC-MISCA MAL DREPT 3 6.1 I 0.0 0.0 ZERINDU MIC ARAD FRUNZIS S.H. Crisul AlbMOCREA-SICULA MAL STANG 3006 AR 3 4.4 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul AlbMOCREA-SICULA MAL DREPT 3005 AR 3 4.3 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul AlbDIG IACOBINI MS.V.ZELDIS IN LOC IACOBINI 3045 AR 0 0.2 I 0.2 0.5 IACOBINI ARAD ZELDIS S.H. Crisul AlbDIG V.MINEZEL 3048 AR 2.5 0.4 I 0.1 0.5 INEU ARAD MINEZEL(NADALBESTI) S.H. Crisul AlbZDRAPTI MAL STANG 5001 HD 1.2 1.2 I 206.0 ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbCRISCIOR MAL STANG 5003 HD 1 0.1 I 204.6 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbCRISCIOR MAL DREPT 5002 HD 2.5 2.0 I 206.0 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb


Pagina 504 din 532

BRAD MAL DREPT 5004HD 2 3.4 I 196.1 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbDIG BELIU -TAUT 2.5 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul AlbDIG MAL STANG-BUTENI 3049 AR 2 1.4 I 0.0 1.4 BUTENI ARAD CHISINDIA (PATRANEASA) S.H. Crisul AlbTAUT-ZARAND MAL DREPT 3.5 35.1 III 0.0 35.1 ZARAND ARAD CIGHER S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5005 HD 2 2.2 I 199.0 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5012 HD 0 0.2 I 196.8 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5016 HD 0 0.4 I 188.7 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul AlbBELIU-BERECHIU MAL STANG 3 31.1 III 133.0 0.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5010 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul AlbBRAD MAL STANG 5013 HD 0 0.9 I 2.4 3.1 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul AlbBRAD MAL DREPT 5009 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul AlbSELEUS MAL DREPT 3015 AR 1.4 0.6 III 0.1 0.7 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul AlbSELEUS MAL STANG 1.4 2.7 III 0.1 2.8 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul AlbTARCAIA MAL STANG 2.5 2.3 I 116.5 118.8 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorGRADINARI MAL DREPT 2.5 2.5 I 122.0 GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorUILEACU DE BEIUS MAL DREPT 2.5 3.2 I 100.2 104.4 UILEACU DE BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDIG MAL DREPT RAPA 1 0.6 I 66.0 RAPA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDIG MAL STANG TAUT-BATAR 196 BH 4 2.6 I 42.3 45.5 TAUT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorTAUT-ANT MAL DREPT 3 BH 4 46.2 I 0.0 46.2 ANT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorINDIGUIRE CRISUL NEGRU MD AMONTE-AVAL POD 2 1.4 I 59.9 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDIG MAL DREPT TINCA 2 1.0 I 59.1 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorROGOZ-SIMBATA MAL DREPT 100 BH 2 1.6 I 5.7 ROGOZ BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorSAMBATA MAL DREPT 98 BH 2 1.2 I 0.5 1.7 SAMBATA BIHOR CIRPESTII MICI S.G.A. BihorSTEI MAL STANG 1.5 0.7 I 0.6 1.3 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. BihorSTEI MAL STANG 1.5 0.2 I 2.0 2.2 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. BihorSTEI MAL DREPT 1.5 0.6 I 2.7 3.3 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. BihorBEIUS MAL DREPT 2.2 1.1 I 116.5 117.6 BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDRAGANESTI MAL DREPT 65 BH 2 0.9 I 0.0 0.9 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. BihorDRAGANESTI MAL DREPT 2 0.8 I 0.9 1.7 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. BihorCALACEA MAL STANG 2 1.0 I 23.9 25.0 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. BihorCALACEA MAL DREPT 2 1.1 I 25.1 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG 110 BH 2 0.5 I 0.0 0.5 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT 109 BH 0.2 0.2 I 0.0 0.2 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. BihorBEIUS MAL DREPT 0.8 3.3 I 0.0 3.3 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. BihorBEIUS MAL STANG 0.8 3.2 I 0.0 3.2 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. BihorGRADINARI MAL STANG 1.8 0.8 I 0.0 0.8 GRADINARI BIHOR TALPE S.G.A. BihorINDIGUIRE MD.V.TARCAITA TARCAIA 2 0.1 I 0.0 0.1 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. BihorTARCAIA MAL STANG 1.2 0.2 I 0.0 0.2 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. BihorSAMBATA MAL DREPT-AFL.V.LOC. 102 BH 1.8 0.3 I 1.0 1.0 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorSAMBATA MAL DREPT 99 BH 2 6.1 I 0.0 6.1 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorSAMBATA MAL STANG-AFL.V.LOC. 101 BH 1.8 0.1 I 36.2 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorDOBRESTI MAL STANG 96 BH 2 9.0 I 0.1 9.1 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. BihorDIG MAL DREPT TINCA 1 0.4 I 59.8 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorTARCAIA MAL STANG 2 0.6 I 124.3 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorCUCUCENI-VALEA MARE MAL STANG 1.8 2.6 I 152.2 CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorGURANI+PIETROASA MAL STANG 2.5 0.7 I 13.2 14.0 GURANI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. BihorAVAL V.HIRJE MAL STANG 1.8 1.3 I 11.0 24.0 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT (V.LOC.AFL.) 103 BH 0.8 0.4 I 49.0 49.4 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT (V.LOC.AFL.) 107 BH 1.5 0.7 I 58.5 59.3 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorCOPACENI MAL DREPT 1.5 1.8 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. BihorGINTA MAL STANG 2.3 0.7 I 17.9 GINTA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorDOBRESTI MAL DREPT 97 BH 1.2 0.7 I 8.6 9.3 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor


Pagina 505 din 532

DIG MAL DREPT V.ROSIE-REMETEA 1 0.5 I 4.0 8.5 REMETEA BIHOR VALEA ROSIE (ROSIA) S.G.A. BihorFINIS MAL STANG 73 BH 2.5 2.7 I 111.3 114.0 FINIS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. BihorDUMBRAVA MAL STANG (V.LOC.AFL.) 1 0.2 I 57.2 57.0 DUMBRAVA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL DREPT 106 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG 105 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. BihorDUMBRAVITA-DUMBRAVA MAL DREPT 1 6.6 I 20.0 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorROGOZ-DUMBRAVITA MAL DREPT 2 1.8 I 23.0 ROGOZ BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG (V.LOC.AFL.) 104 BH 0.8 0.4 I 49.0 49.4 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorDIG MAL D+S SOIMI+URSAD-POCLUSA 1.2 1.8 I 0.0 1.8 SOIMI BIHOR POCLUSA S.G.A. BihorFINIS MAL DREPT 1.8 0.6 I 0.0 0.6 FINIS BIHOR FINIS S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG (V.LOC.AFL.) 108 BH 1.5 0.2 I 58.5 58.7 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorHOLOD MAL STANG 1 0.5 I 19.9 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. BihorDUMBRAVITA MAL DREPT 2 0.4 I 20.4 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. BihorCOPACENI MAL STANG 1 2.4 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. BihorDIG MAL DREPT LAZURI DE BEIUS 1 0.2 I 3.0 3.2 LAZURI DE BIHOR SOIMUS S.G.A. BihorCUSUIUS-CUCUCENI MAL DREPT 1.2 0.3 I 1.0 1.5 CUSUIUS BIHOR VALEA MARE S.G.A. BihorCUCUCENI-CUSUIUS MAL STANG 1.2 0.4 I 1.0 1.5 CUCUCENI BIHOR VALEA MARE S.G.A. BihorBOROD-GHEGHIE MAL STANG 1.5 0.2 I 3.0 3.2 GHEGHIE BIHOR BOROD (BOROZEL) S.G.A. BihorTARIAN-FRONTIERA MAL STANG 4 11.6 I 32.0 43.6 TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorFUGHIU MAL STANG 3 2.4 I 43.9 46.3 FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSUNCUIUS MAL STANG 1 0.3 I 117.7 118.0 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSUNCUIUS MAL DREPT 1 0.3 I 117.1 117.4 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSUNCUIUS MAL DREPT 2.5 0.7 I 116.2 116.9 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorSTRAND MUNICIPAL MAL DREPT 1.3 0.2 I 59.0 59.2 ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorGHEGHIE- AUSEU MAL DREPT 2 0.4 I 109.0 109.4 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorGHEGHIE-AUSEU MAL DREPT 3 0.6 I 108.7 109.3 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorCACUCIU VECHI MAL STANG 1.2 0.8 I 106.7 107.5 CACUCIU VECHI BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorORADEA MAL DREPT 2 4.1 I 12.0 16.1 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. BihorPETA MAL STANG 1.2 2.0 I 10.0 12.0 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. BihorTILEAGD MAL STANG 1.8 5.0 I 44.3 49.3 TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorORADEA-FRONTIERA MAL DREPT 4 23.5 I 0.0 23.5 ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. BihorDIG MAL STANG BARCAU-IP 2 1.8 I 90.1 92.0 IP SALAJ BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-ABRAM MAL STANG 2 4.0 I 61.8 65.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-S.I.R.D.E.S.C. MAL STANG 2.5 0.1 I 43.7 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorCIUHOI-SANIOB MAL DREPT 2.5 2.6 I 41.0 43.6 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. BihorDIG V.ALMASULUI 2.5 1.7 I 0.0 1.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. BihorMARGHITA-CHIRIBIS MAL STANG 2 2.3 I 59.6 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorABRAMUT-SANIOB MAL DREPT 2.5 9.8 I 44.2 54.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. BihorSALARD-FRONTIERA MAL STANG 3 17.5 I 20.8 40.8 SALARD BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-ABRAMUT MAL STANG 2.5 8.0 I 54.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorDIG MAL DREPT BARCAU-IP 1.5 1.3 I 89.6 90.9 IP SALAJ BARCAU S.G.A. BihorCIUHOI-SALARD MAL STANG 2.5 7.1 I 36.9 44.0 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. BihorSANIOB-SALARD MAL DREPT 2.5 4.1 I 36.7 40.8 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-I.T.A. MAL STANG 2.5 0.4 I 43.8 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorDIG MAL STANG CERASA-COSNICIU DE JOS-IP 2 0.5 I 0.0 0.5 COSNICIU DE SALAJ CERASEI S.G.A. BihorDIG MAL DREPT V. CORBENI 1.5 2.9 I 2.2 5.1 SACALASAU BIHOR CORBENI(SACALASAU) S.G.A. BihorDIG REMUU V.FANCICA MAL DREPT 1.5 1.4 I 0.0 1.4 FANCICA BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. BihorDIG REMUU V.FANCICA MAL STANG 1.5 1.5 I 0.0 1.5 FANCICA BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. BihorMARGHITA MAL STANG 2 1.2 I 1.0 2.2 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. BihorMARGHITA MAL DREPT 2 3.4 I 1.0 4.4 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. BihorVIISOARA MAL STANG 1.5 3.3 I 9.5 12.8 VIISOARA BIHOR INOT S.G.A. BihorDIG MAL DREPT VALEA IP-IP 2 0.4 I 0.0 0.4 IP SALAJ IP S.G.A. Bihor


Pagina 506 din 532

DIG REMUU V.ALBA MAL STANG 1.5 1.3 I 0.0 1.3 SANLAZAR BIHOR VALEA ALBA S.G.A. BihorDIG REMUU V.FINATE MAL STANG 1.5 1.8 I 9.9 11.7 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. BihorDIG REMUU V.TRIA MAL DREPT 1.5 1.2 I 3.0 4.2 TRIA BIHOR TRIA S.G.A. BihorSALARD MAL DREPT 2.5 2.0 I 6.0 8.0 SALARD BIHOR VALEA VITEILOR S.G.A. BihorCIUHOI-CENALOS MAL DREPT 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. BihorCIUHOI-CENALOS MAL STANG 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. BihorSANTIMBREU MAL DREPT 3 16.0 I 20.8 36.8 SANTIMREU BIHOR BARCAU S.G.A. BihorCOHANI-SUIUG MAL DREPT 2 1.4 I 67.5 68.9 COHANI BIHOR BARCAU S.G.A. BihorABRAMUT-SINIOB MAL STANG 2.5 1.3 I 44.7 46.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-ABRAMUT MAL DREPT 2 7.5 I 55.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorGHIDA-BALC MAL DREPT 2 7.0 I 72.0 78.5 GHIDA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorMARGHITA-CHIRIBIS MAL STANG 2 0.3 I 62.0 62.3 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. BihorCHIRIBIS MAL DREPT 1.5 2.7 I 0.0 1.6 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. BihorCHIRIBIS MAL STANG 1.5 2.4 I 0.0 1.8 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. BihorPADUREA NEAGRA MAL STANG 1.5 0.5 I 35.0 35.5 PADUREA BIHOR BISTRA S.G.A. BihorCIUHOI-SANIOB MAL STANG 1.5 3.8 I 0.0 3.8 SANIOB BIHOR SINICOLAU S.G.A. BihorSALARD MAL DREPT 1.5 0.8 I 0.0 0.8 SALARD BIHOR SINICOLAU S.G.A. BihorSFARNAS MAL STANG 2.5 3.3 I 1.2 4.5 SFARNAS BIHOR DANTA S.G.A. BihorSALARD MAL DREPT 2.5 6.5 I 0.0 6.5 SALARD BIHOR DANTA S.G.A. Bihor204BH-DIG MAL DREPT V.DERNA LA CONFL. CU 2 1.9 IV 0.0 2.0 SARSIG BIHOR DERNA S.G.A. BihorDIG LONGITUDINALFANCICA AMONTE LAC 2.7 1.9 I 11.4 13.3 ALBIS BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. BihorDIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL STANG 3 1.8 I 6.0 7.8 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. BihorDIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL DREPT 2.5 1.9 I 6.0 7.9 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. BihorDIG REMUU V.FINEATE MAL DREPT 1.5 5.2 I 8.8 14.0 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. BihorSARSIG-SPINUS MAL STANG 1.5 3.1 I 7.0 10.1 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. Bihor


Pagina 507 din 532

Anexa 6.2.

De in tor /administrator

dup categoria deimportan

dup tipulacumul rii

dup tipul barajului(material deconstruc ie)

dup în imeabarajului dup vârsta barajului

A B C D P N A AM SS PO/PM

15m

15-30m

>30m

0-10ani

10-20ani

20-30ani

peste30 ani

S.C. HidroelectricaS.A. 8 1 2 5 - 8 - 1 - 5 2 4 1 3 1 1 6 -

A.B.A. Cri uri 38 - 4 21 13 13 25 - 2 1 35 35 1 2 4 1 11 22A.B.A. Some -Tisa 1 - - 1 - 1 - - - - 1 1 - - - 1 - -A.N.I.F. 58 - - 17 41 16 42 - - - 58 58 - - - 3 42 13Prim rii 21 - - 19 2 17 4 - - - 21 21 - - - - 6 15O.S. Carei 3 - - 3 - 3 - - - - 3 3 - - - - - 3Societ i comerciale 12 - - 12 - 12 - - - - 12 12 - - - - 1 11Persoane fizice 3 - - 3 - 3 - - - - 3 3 - - - - 2 1Total 144 1 6 81 56 73 71 1 2 6 135 137 2 5 5 6 68 65


Pagina 508 din 532

Anexa 6.3.- Scheme sinoptice acumul ri


Pagina 509 din 532


Pagina 510 din 532


Pagina 511 din 532


Pagina 512 din 532


Pagina 513 din 532

ANEXA 9.1Categorii de lucr ri i tehnologiile de execu ie

1.Reamenajarea drumurilor const în refacerea platformei drumurilor prin distrugereairoirilor i denivel rilor i crearea unor pante longitudinale continue. Elementele

geometrice ale drumurilor sunt : la imea platformei 4 m, taluz 1/1. Pe tronsoanele cupante mari se propune consolidarea drumurilor prin balastare. S-a avut în vedere ca pantadrumurilor în ax longitudinal s nu depa easc 10%, iar platforma drumurilor sa fieorizontal . Execu ia lucr rilor de terasamente s-a realizat cu buldozerul pe senile iconst în aducerea platformei drumului la dimensiunile stabilite i asigurareauniformit ii platformei.

Tehnologia de execu ie:parea i împra tierea mecanic cu buldozerul;parea i împra tierea manual ;

nivelarea platformei cu buldozerul;compactare mecanic cu rulou compresor;finisarea manual a taluzurilor;ins mân area manual cu ierburi perene a taluzurilor;consolidare mecanic cu balast;transport auto.

2.Canale marginale i de evacuarePentru a prelua i a conduce spre emisar apa care stagneaz în zonele joase de lasuprafa a terenului i protec ia platformelor drumurilor de exploatare agricole se vorfolosi canale marginale i canale de evacuare cu sec iune trapezoidal , cu baza mare, care

realizeze viteze de scurgere în limite admisibile. Aceste lucr ri sunt completate de oconsolidare biologic prin inierbarea taluzelor i a talvegului.

Tehnologia de execu ie:tura si împra tiere manual i mecanic cu buldozerul;

finisarea manual a platformelor i taluzelor;ins mân are manual cu ierburi perene a platformelor i taluzelor.

3.Pode e tubulareÎn vederea asigur rii bunei desf urari a circula iei în zonele de traversare a drumurilorpeste debu ee si canale, se vor folosi pode e tubulare, de diferite diametre rezultate dindiagramele de scurgere i umplere a tuburilor cu asigurare la plutitori.Execu ia pode elorse va face manual.Tehnologia de execu ie:

parea i împra tierea manual a p mântului;finisarea manual a platformelor i taluzelor;


Pagina 514 din 532

ternerea manual a stratului drenant;turnarea betonului în funda ii;montarea tuburilor ;montarea cofrajelor ;turnarea betonului în timpane;compactarea cu maiul de mana a umpluturilor ;turnare pereu pl ci din beton în câmpuri;transporturi auto.

4. Canale si debu eePentru a prelua i a conduce spre emisar apa stagnant în zonele joase de la suprafaterenului s-au folosit debu ee i canale cu sec iune trapezoidal , cu baza mare, care srealizeze viteze de scurgere în limite admisibile i care vor fi consolidate prin inierbare.Elementele constructive adoptate rezult din dimesion rile hidraulice. Pentru reducereavitezei de scurgere a apei i prin mic orarea pantei longitudinale a debu eului s-auprev zut c deri din beton cu înal imea de 0,5 - 1,0 m.Executia acestor lucr ri se va facemanual, par ial mecanic.

Tehnologia de execu ie:tura i împra tiere manual ;tura i împra tiere mecanic cu buldozerul;

finisarea manual a platformelor i taluzelor;îns man are manual cu ierburi perene a platformelor i taluzelor;împra tierea p mântului cu lopata;compactarea p mântului în umpluturi;cofraje din panouri refolosibile;preparare i turnare beton;transporturi auto.

5. Drenuri absorbante i colectoarePentru eliminarea excesului de umiditate existent în profilul de sol, exces provenit dininfiltra ia apelor din precipita ii sau emergentelor difuze, s-au executat urm toarelelucr ri:

drenuri absorbante din tuburi PVC riflat cu Dn 65 mm, amplasate la o adâncimemedie de cca. 0,80 m , cu un prism filtrant din balast de 0,25 m;drenuri colectoare din PVC riflat cu Dn 80 mm, amplasate la o adâncime de 1,0m.

imea an ului de pozare este de 0,7 m atât pentru drenurile absorbante cât ipentru cele colectoare.guri de dren – prev zute la descarcarea drenurilor absorbante sau colectoare înemisari deschi i;captari de izvoare i c mine de vizitare– au rolul de a intercepta, conduce ievacua apele subterane care apar la suprafa a terenurilor în panta unde formeazzone cu exces de umiditate.


Pagina 515 din 532

Tehnologii de execu ie:Drenuri absorbante i colectoare, guri de dren

- tura i impra tiere manual a p mântului în anturile de pozare adrenurilor;

- finisarea manual a platformei an ului ;- montarea tuburilor;- racordarea tuburilor la capt rile de izvoare ;- execu ia prismului filtrant din balast ;- execu ia umpluturii de p mânt compactat- execu ia gurii de dren ;- strat drenant din nisip de 5 cm grosime ;- execu ie pereu placi beton - 6 cm. grosime.- transport auto.

Capt ri de izvoare i camine de vizitare- execu ia manual a terasamentelor ;- turnarea în funda ie a betonului ;- montarea camerei de vizitare ;- montarea piesei suport capac ;- racordarea caminului sau a capt rii la drenurile colectoare ;- montarea capacului i ramei pentru capac- transport auto.

6. Model ri - nivel riPentru asigurarea unei mai bune scurgeri a apelor de suprafa spre debu ee, în zonalimitrof acestora s-au executat nivel ri, lucr ri necesare pentru corectareamicroreliefului generator de exces de umiditate. Lucr rile de uniformiz ri pe arabil aufost înso ite de administrare de îngra minte chimice (azotat de amoniu 100 kg/hasubstan a activ i superfosfat 90 Kg/ha substan activ ).

Tehnologia de execu ie:tura cu buldozerul cu împingerea pamântului pentru uniformizarea

suprafe elor;nivelarea cu buldozerul a suprafe elor modelate;administrarea manual a îngra mintelor chimice (azotat de amoniu isuperfosfat);transport auto.


Pagina 516 din 532

7. Traverse i baraje

Lucr rile hidrotehnice transversale executate pe canale cu adâncimi mari asigurconsolidarea malurilor i talvegurilor i opresc înaintarea regresiv a eroziunilor. Deasemenea, contribuie la reducerea efluen ei aluvionare ca urmare a reducerii vitezelorscurgerilor concentrate. Execu ia se efectua manual.

Tehnologia de execu ie:saparea manual a p mântului în funda ii i încastr ri ;finisarea manual a platformelor i taluzelor ;împra tierea p mântului cu lopata;epuizarea apelor din s tura cu pompa mecanic ;compactarea p mântului în umpluturi ;turnare beton egalizare;cofrare cu panouri refolosibile ;turnare beton în funda ie;turnare beton în eleva ie;finisare suprafe e eleva ie;umplutura compactat .

8.Cleionaje duble

Cleionajele duble sunt lucr ri transversale care se aplic pe sectoarele superioare aleforma iunilor toren iale incipiente, cu debite reduse i transport de aluviuni de micidimensiuni dar în cantit i mari, pentru colmatarea rapid a lucr rilor în condi iifavorabile de instalare a vegeta iei lemnoase care dupa 4-7 ani de la realizarea lucr rilorsa poata prelua sarcinile acestora.

Tehnologia de execu ie:tura i împra tiere manual ;

compactare cu maiul de mân a umpluturilor ;confec ionare ru i, pari, longrine i moaze;baterea taru ilor i a parilor ;împletirea nuielelor verzi pe pari;executarea pereului uscat din piatr brut .

9. Planta ii de protec ie

Pe zonele de neproductiv, unde panta terenului este mai mare i unde prin instalareavegeta iei ierboase protec ia solului se consider nesatisf toare precum i în zoneleafectate de eroziune de adâncime (talvegurile i malurile ravenelor), s-au realizat


Pagina 517 din 532

planta ii silvice de protec ie din specii forestiere (salcâm) adoptând schema de plantare cu6.700 puie i / ha (distan a între randuri 1,5 m, distan a între puie i pe rand 1 m).

Tehnologia de execu ie:transportul i conservarea puietilor;execu ia gropilor i plantarea puie ilor;mobilizarea solului din jurul puie ilor;revizuire planta ii.

10. Scarific riPentru m rirea permeabilit ii profilului de sol în vederea unei afân ri în zonele cu excesde umiditate echipate cu sistem de drenaj s-au executat scarific ri adânci la 50 - 60 cm.

Tehnologia de execu ie:scarificarea terenului (articol unic).

11. Recalibr ri v iPentru asigurarea cotelor de desc rcare a lucr rilor de evacuare a apelor din profilul desol, precum i asigurarea evacu rii apelor pe re eaua de evacuare existent s-a realizatdecolmatarea canalelor existente i deschiderea unora noi pentru preluarea surplusului dedebit calculat. Elementele constructive ale v ilor recalibrate rezult din dimension rilehidraulice.

Tehnologia de execu ie:tura i împra tiere manual ;tura i împra tiere mecanic cu buldozerul;

finisarea manual a platformelor i taluzelor.Pentru men inerea vitezei de curgere sub limita de erodabilitate, pentru men inereainvariabilit ii geometrice a sec iunii de curgere cât i a corect rii axului dinamic alcurgerii s-au folosit traverse.

Tehnologia de execu ie:execu ia manual a terasamentelor;împra tierea p mântului rezultat din s tur ;sprijiniri de maluri;epuizarea cu pompa de mân a apelor din s tur ;compactarea cu maiul de mân a apelor din s tur ;execu ia stratului drenant din balast de 10 cm. grosime;confec ionarea i montarea cofrajelor;turnarea betonului ciclopian cu bolovani de râu în funda ii i eleva iitransporturi auto.


Pagina 518 din 532

12. Defri riPe traseul lucr rilor care fac obiectul schemei hidrotehnice de amenajare au fostprev zute lucr ri de eliminare a vegeta iei arbostive nevaloroase.

13.AmendamentePentru corectarea reac iei acide a solurilor din amplasament s-au prev zut amendamentecu carbonat de calciu.

14. Lucrari agropedoameliorativeAceste categorii de lucr ri constau în reîns mân ri cu tipul de s man recomandat încadrul studiilor pedologice i de asemenea administrarea de îngra minte chimice (azotatde amoniu i superfosfa i în dozele recomandate de analizele de laborator).


Pagina 519 din 532

ANEXA 9.2

Categoriile de lucr ri de combaterea eroziunii în adâncime

.1. Lucr ri hidrotehnice transversalePentru evitarea dezvolt rii în lungime i volum a forma iunilor de eroziune în adâncime,pe tronsoanele active ale ravenelor s-au propus lucr ri de amenajare, constând dinpraguri i traverse din beton cu rolul de reten ie a aluviunilor de diferite granulozit i, pestrate i având rol secundar de sprijinire a malurilor abrupte i de cele mai multe oriinstabile.Tehnologia de executie:

tura i împra tierea manual a p mântului;tura mecanic cu excavatorul;

împra tiere mecanic cu buldozerul;finisarea manual a platformelor i taluzelor;

ternerea manual a stratului drenant din nisip;compactarea cu maiul de mân a umpluturilor;turnare beton de egalizare;cofrare cu panouri refolosibile;turnare i vibrare beton;preparare beton în sta ii centralizate

2. Canale de evacuare, canale de gard i canale rapide la ravene, inclusiv lucr rilehidrotehnice aferenteElementele sec iunii transversale ale acestor lucr ri au fost dimensionate la asigurarea de10% pentru terenuri agricole si 5% verificare. Valorile acestor elemente geometrice seprezint de regul astfel :

b = 0,0 – 2,0 m;h = 0,0 – 1,20 m;m = 1 -2.

Pe tronsoanele cu pante longitudinale mari, în scopul reducerii acestora i implicit avitezei de scurgere, sub viteza de neerodabilitate s-au proiectat c deri completate cutraverse de consolidare i camere de lini tireTehnologia de execu ie lucr ri supraterane:

tura i împra tiere manual ;nivelare manual a platformelor i taluzelor;

ternerea manual a stratului drenant din nisip;compactarea cu maiul de mân a umpluturilor;turnare beton de egalizare;cofrare cu panouri refolosibile ;turnare i vibrare beton ;


Pagina 520 din 532

preparare beton în sta ii centralizateTehnologia de executie lucrari subterane (traverse de consolidare) :

saparea manuala a pamantului in fundatii si incastrari ;finisarea manuala a platformelor si taluzelor ;imprastierea pamantului cu lopata ;compactarea pamantului in umpluturi ;turnare beton in fundatii ;preparare beton in statii centralizate.

.3. Cleionaje simple/dublePentru stoparea înaint rii forma iunilor toren iale la vârful i în treimea superioar aacestora s-au prev zut cleionaje duble. Aceste lucr ri executându-se în perioada devegeta ie s-a scontat pe ob inerea unei bune stabilit i prin intrarea în vegeta ie amaterialului vegetal din care sunt alc tuite.Tehnologia de execu ie:

tura i împra tiere manual ;compactare cu maiul de mân a umpluturilor;confec ionare âru i, pari, longrine i moaze;baterea t ru ilor i a parilor;împletirea nuielelor verzi pe pari;executarea pereului uscat din piatr brut .

4. Planta ii silvice de protec iePe arealele afectate de intense procese de pant reprezentate prin eroziune linear , pentruconsolidarea malurilor i talvegului s-au executat planta ii silvice de protec ie, din speciirezistente, cu r cini adânci necesitând aplicarea unei scheme de plantare care sînl ture neajunsurile provocate de instabilitatea terenurilor afectate de fenomeneerozionale sub toate formele de manifestare.Tehnologia de execu ie :transportul i conservarea puie ilor ;execu ia gropilor i plantarea puie ilor ;mobilizarea solului din jurul puie ilor ;revizuire planta ii.

.5. Consolid ri longitudinale inclusiv ap ri de maluriConsolid rile i ap rile de mal s-au executat în treimea inferioar a forma iunilortoren iale cu bazin de recep ie care colecteaz debite ce prin concentrare în zona deevacuare pot provoca eroziuni de maluri sau inundarea ternurilor i/sau a obiectivelordin aval.

Tehnologia de executie : s tura i impra tiere manual ; s tura i imprastiere mecanic ;


Pagina 521 din 532

nivelare manual a platformelor i taluzelor; a ternerea manual a stratului drenant din nisip: compactarea cu maiul de mân a umpluturilor; turnare beton de egalizare; cofrare cu panouri refolosibile ; turnare i vibrare beton ; preparare beton în sta ii centralizate


Pagina 522 din 532

ANEXA 9.3 Lucr ri executate

Nr Denumire Jude

Num rforma iunitoren iale/perimetre

deameliorare

Lucr ri executate

Lucr ri de ameliorare a terenurilor degradate Lucr ri de corectare atoren ilor

Terasesimple

Terase curdule e

Terase cubanchete

CleionajePraguri

zid.uscatÎmp duriri Lungime

consolidat

Tip lucr riLucr ri

longitudinaleLucr ri

transversalem m m m m ha km buc buc

1 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13

2Cri ul Alb –

amonteCigher

Arad 4 0 0 0 0 0 0 5.64 7 30

Hunedoara 11 0 3700 0 57 2095 79.27 8.6 19 81Total 15 0 3700 0 57 2095 79.27 14.24 26 111

3 Cigher Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4

Versan iidirec i întreCigher iCanalulMorilor

Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 CanalulMorilor Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 Cri ul AlbArad 4 0 0 0 0 0 0 5.64 7 30

Hunedoara 11 0 3700 0 57 2095 79.27 8.6 19 81Total 15 0 3700 0 57 2095 79.27 14.24 26 111

7 Cri ul Negruamonte Holod Bihor 41 72510 92302 1950 7389 0 350.38 40.28 85 340

8 Holod Bihor 6 25500 21600 17500 1756 220 100.55 6.98 2 51

9Versan i direc iîntre Holod si

TeuzBihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 TeuzArad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Pagina 523 din 532

11

Versan idirec i cu

scurgere pestegrani

Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

12 Cri ul NegruArad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Bihor 47 98010 113902 19450 9145 220 450.93 47.26 87 391Total 47 98010 113902 19450 9145 220 450.93 47.26 87 391

13 Culiser Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 Cri ul Repede- la grani

Bihor 34 32453 0 0 3431 0 55.3 39.01 54 437Cluj 14 0 14930 0 50 0 37.8 20 62 236Total 48 32453 14930 0 3481 0 93.1 59.01 116 673

15 Barc uBihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Salaj 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

16 IerBihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

17 Cri ul Repede

Bihor 34 32453 0 0 3431 0 55.3 39.01 54 437Cluj 14 0 14930 0 50 0 37.8 20 62 236Salaj 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 48 32453 14930 0 3481 0 93.1 59.01 116 673

18 Total B.H.Cri uri

Arad 4 0 0 0 0 0 0 564 7 30Bihor 81 130463 113902 19450 12576 220 506.23 8627 141 828Cluj 14 0 14930 0 50 0 37.8 20 62 236

Hunedoara 11 0 3700 0 57 2095 79.27 86 19 81laj 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 110 13463 19450 19450 12683 2315 2665.57 12051 229 1175


Pagina 524 din 532

Anexa 12.1.

Tabel 1BH Cri uri Cri ul Alb

Judet/UAT/zonade protectie

Crisul Alb PDF/JPG/TIF(Stereo 70)

DXF/SHP(Stereo 70)

Georef ImportMDB

Arad AciutaBAIA DE CRISBarzaBasarabasaBirtinBÎRSA NUBOCSIG NU DA DABRADBrotunaCarastau

HUNEDOARA CHISINEUCRISCociubaCrisanCrisanCRISCIORDIECI NU DA DAGura VaiiGURAHONT NU DA DAINEU NU DA DAIonestiJoia MareLa Locul luiStanLeasaLivadaMihaileniMorodaOcisorOciuPescariPrihodisteRapsigRevetisRIBITARisca


Pagina 525 din 532

RostociSEBIS NU DASELEUSSICULA NU DA DATalagiuTaratelTarmureTatarastii deCrisTisaTîrnava de CrisValeniVATA DE JOSVÎRFURILEVosasZdrapti

Tabel 2BH Cri uri - Cri ul Negru


Crisul Negru PDF/JPG/TIF(Stereo 70)

DXF/SHP(Stereo 70)

Georef ImportMDB

Arad Misca

BIHOR CARPINETAntArpaselBaleniBATARBEIUSBelfirBorzCAPÂLNACarpinetChesaCOCIUBA MAREDraganestiGhighiseniGhioracGintaGirisu NegruGradinariHotarelLeheceniLunca


Pagina 526 din 532

PetidPetraniPOCOLAPoianaRIENIRohaniSaliste de VascauSânnicolau deBeiusSOIMISudrigiuSuncuisSuplacu de TincaSustiuTalposTamasdaTARCAIATautTINCATincaTotoreniUILEACU DEBEIUSUrvisUrvis de BeiusVascau

Tabel 3BH Cri uri – Cri ul Repede


Crisul Repede PDF/JPG/TIF(Stereo 70)

DXF/SHP(Stereo 70)

Georef ImportMDB

CLUJ Bologa nu date vechi neactualizate(an cca 1998)

Cerbe tiNegreni nu date vechi neactualizate

(an cca 1998)Bucea nu date vechi neactualizate

(an cca 1998)CiuceaPoieni nu date vechi neactualizate

(an cca 1998)Valea Dr ganului nu date vechi neactualizate

(an cca 1998)ORADEAGIRI U DE CRI


Pagina 527 din 532

orheiBIHOR ORHEI

bolciuTelechiuUrvindGro iAU EUVadu Cri uluiCacuciu NouGheghie

uncuiuBRATCAGIRI U DE CRIGheghieLor uBulzBirtinGro i

rianFughiuTILEAGDUileacu de CriALE DTin udORADEA

Tabel 4BH Cri uri -Barc u


Barcau PDF/JPG/TIF(Stereo 70)

DXF/SHP(Stereo 70)

Georef ImportMDB

BIHORCohaniABRAMSatu BarbaSaldabagiu deBarcauAlmasu MicSALARDCIUHOICenalosPoclusa deBarcauCHISLAZSânlazarBALC


Pagina 528 din 532

SfârnasSâniobGhidaChiribisChiraleuMargineChiraleuMARGHITA

SALAJIPZauanBoziesVALCAU DEJOSMarca NULesmirSumalNusfalau NU DA DAPortValcau de SusBOGHIS NU DA DASumal


Pagina 529 din 532

Anexa 16.1. Localit i, pe râul Barc u, afectate de inunda iile de probabilit i dedep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 70 16,5 7,8 0,1 0,2 - - 1,5 0,61 30 5,8 1,1 0,1 0,2 - - 1,4 0,55 13 3,1 0,5 - 0,1 - - 1,3 -

10 - 0,5 - - 0,1 - - 1,2 0,20,1 46 8,2 5,1 - - - - 1,4 1,51 20 2,4 - - - - - 1,3 1,25 13 1,9 - - - - - 1,2 -

10 5 1,3 - - - - - 1,1 0,70,1 - 1,1 - - - - - 0,7 -1 - 0,3 - - - - - 0,7 -5 - 0,2 - - - - - 0,6 -

10 - 0,1 - - - - - 0,5 -0,1 22 4,9 2,1 - - - - 0,5 -1 10 1,8 0,2 - - - - 0,5 -5 5 1,0 0,1 - - - - 0,5 -

10 - 0,1 - - - - - 0,5 -0,1 55 22,9 16,6 - - - - 0,6 -1 37 16,7 - - - - - 0,6 -5 23 11,6 12,1 - - - - 0,6 -

10 11 7,8 9,7 - - - - 0,6 -0,1 37 8,3 6,6 - - 1,6 - - -1 20 4,3 2,6 - - 0,7 - - -5 - 0,9 1,0 - - 0,6 - - -

10 - 0,1 0,2 - - - - - -0,1 25 10,0 8,1 - - 7,6 - 0,2 0,11 16 6,3 5,8 - - 5,1 - 0,1 -5 11 5,0 5 - - 5,1 - 0,1 -

10 10 4,2 2,8 - - 5,1 - 0,1 -0,1 45 18,6 - - - 1,2 - 1,4 -1 7 2,9 - - - 0,7 - 0,9 -5 4 1,4 - - - 0,6 - 0,9 -

10 - 0,2 - - - 0,4 - 0,9 -0,1 38 13,2 5,8 - - 3,9 - 0,2 -1 - 1,5 1,4 - - 1,0 - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 - 0,1 - - - 1,8 - - 0,11 - - - - - 0,8 - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 184 59,2 0,9 - - 7,6 - 0,3 -1 55 18,3 0,3 - - 0,3 - 0,3 -5 - 0,1 - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 262 53,0 12,9 - - 7,1 - 0,7 5,81 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 190 68,6 1,2 - - 1,7 - 0,9 -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 92 5,5 2,6 - - 0,9 - 0,8 -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

Ro ioriRo iori, MihaiBravu

eueu, Niuved,

Parhida

Chislaz Chiraleu, Sânlazar

CiuhoiCiuhoi, Sâniob,Sfârna

lard lard

BalcBalc, Alma u Mic,Ghida, Satu Barba

MarcaMarca, Port,Le mir, Sumal

Abram

Abram, Cohani,Margine,Saldabagiu deBarcau

Marghita Marghita

Abramu Abramu , Petreu

Ip

Nusfalau

p%


Curti,constr. -ha

Localitati (Comune)

Valcau de Jos

Boghis

Localitati (Sate)

Valcau de Jos,Valcau de Sus

Boghis

Nusfalau

Ip, Z uan


Pagina 530 din 532

Anexa 16.2. Localit i, pe râul Cri ul Alb, afectate de inunda iile de probabilit i dedep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 26 0,1 5,1 0,0 0,0 1,1 0,1 0,7 2,11 18 0,1 3,6 0,0 0,0 0,7 0,0 0,7 1,35 7 0,1 0,9 0,0 0,0 0,1 0,0 0,7 0,6

10 6 0,1 0,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,7 0,50,1 28 4,8 10,8 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,51 24 3,7 10,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,55 18 2,7 7,5 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,2

10 13 1,8 5,7 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,10,1 930 120,4 31,4 0,0 0,3 13,1 2,1 3,1 2,31 841 108,3 30,0 0,0 0,3 10,9 1,5 3,1 2,15 548 65,5 23,3 0,0 0,3 7,4 0,6 3,1 1,7

10 387 43,8 16,5 0,0 0,2 6,5 0,3 3,1 1,40,1 68 1,6 9,8 0,0 0,0 1,7 0,7 0,8 5,51 65 1,4 9,6 0,0 0,0 1,2 0,7 0,8 5,35 50 0,8 7,8 0,0 0,0 0,3 0,7 0,8 4,2

10 38 0,2 7,3 0,0 0,0 0,2 0,6 0,8 1,90,1 390 68,9 34,6 0,0 0,0 9,9 0,8 2,7 1,71 289 53,5 23,4 0,0 0,0 6,6 0,4 2,7 1,55 163 28,9 12,5 0,0 0,0 4,8 0,3 2,6 0,5

10 142 24,8 10,3 0,0 0,0 4,7 0,2 2,6 0,40,1 26 2,4 7,8 0,0 0,0 0,2 0,2 0,7 1,91 22 1,7 7,0 0,0 0,0 0,2 0,1 0,7 1,75 17 1,0 5,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,7 1,4

10 14 0,8 4,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,7 1,20,1 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,01 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,05 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

10 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00,1 9 1,3 2,8 0,0 0,0 1,7 0,1 0,0 0,11 3 0,3 1,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,05 2 0,0 1,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

10 1 0,0 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00,1 5 0,2 2,9 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,01 4 0,1 2,4 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,05 3 0,0 1,8 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0

10 2 0,0 1,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00,1 64 14,3 15,1 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,81 55 11,7 13,4 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,65 45 7,8 12,3 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,6

10 36 5,2 10,1 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,60,1 5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 1,11 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 0,95 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 0,8

10 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 0,70,1 18 7,4 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,01 8 3,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,05 2 1,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

10 0 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Almas Joia Mare

Vata de Jos

Prihodiste, Tarnava deCris, Ocisor, Birtin,

Brotuna, Basarabasa, Vatade Jos

Barsa Barsa

Buces Mihaileni



(gosp.)

Curti,constr. -ha

Blajeni Blajeni, Plai

Baia de CrisBaia de Cris, Valeni, Risca,

Carastau

Criscior Criscior, Barza, Zdrapti

Varfurile (Lipova) Varfurile

Halmagiu Ionesti, Tarmure, Tisa

Ribita Crisan, Ribita

PlescutaAciuta, Rostoci, Gura Vaii,La locul lui Stan, Talagiu,

Brad Brad, Taratel


Pagina 531 din 532

0,1 321 71,9 18,0 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,91 170 37,3 9,4 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,85 16 2,9 0,2 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,7

10 15 2,6 0,1 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,70,1 2 0,0 0,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,01 2 0,0 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,05 2 0,0 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

10 1 0,0 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00,1 12 2,8 3,1 0,0 0,0 0,7 0,4 0,0 1,11 8 1,7 2,6 0,0 0,0 0,4 0,2 0,0 0,65 6 1,2 2,3 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,5

10 5 1,0 2,1 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,40,1 191 1,3 0,4 0,0 0,0 0,0 7,0 58,9 0,71 60 16,2 0,6 0,0 0,0 3,4 0,9 0,0 0,35 49 13,1 0,3 0,0 0,0 3,2 0,7 0,0 0,2

10 41 11,1 0,2 0,0 0,0 2,9 0,5 0,0 0,20,1 1491 244,2 0,8 0,0 0,0 5,3 0,0 4,3 1,71 941 150,0 0,5 0,0 0,0 5,3 0,0 4,3 1,75 68 3,1 0,0 0,0 0,0 2,9 0,0 4,3 1,5

10 58 2,0 0,0 0,0 0,0 2,3 0,0 4,3 1,40,1 1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,11 1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,15 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1

10 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00,1 750 131,9 0,5 0,0 0,0 12,1 0,0 4,2 5,01 103 0,1 0,5 0,0 0,0 11,4 0,0 4,2 5,05 94 0,0 0,4 0,0 0,0 9,7 0,0 4,2 5,0

10 94 0,1 0,3 0,0 0,0 9,7 0,0 4,2 5,00,1 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,01 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,05 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

10 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00,1 242 70,7 4,8 0,0 0,0 5,6 0,4 2,0 0,01 180 49,8 4,6 0,0 0,0 5,3 0,4 2,0 0,05 20 0,0 0,0 0,0 0,0 4,8 0,0 2,0 0,0

10 19 0,0 0,0 0,0 0,0 4,7 0,0 2,0 0,0

Vosasi, Pescari


Sicula Sicula

Pilu Pilu, Varsand

Graniceri Graniceri

Bocsig Bocsig, Rapsig

Dieci Dieci, Revetis, Cociuba

Buteni Livada

Ineu Ineu

Gurahont


Pagina 532 din 532

Anexa 16.3. Localit i, pe râul Cri ul Negru afectate de inunda iile de probabilit i dedep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.


0,1 80 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,41 60 10,1 1,2 0,2 - 0,3 0,6 2,8 8,45 34 3,9 0,4 - - 0,3 0,2 2,8 5,7

10 19 1,4 0,2 - - 0,1 0,1 2,7 3,00,1 83 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,41 53 13,5 1,2 - - - - 2,3 3,15 27 5,4 0,9 - - - - 2,2 1,8

10 16 2,4 0,6 - - - - 2,1 1,10,1 21 1,7 2,0 - - 3,0 - - -1 19 1,2 1,8 - - 2,7 - - -5 2 0,2 0,2 - - 0,1 - - -

10 - - - - - - - - -0,1 228 43,2 3,5 2,2 - 21,3 0,6 1,1 0,71 124 28,8 0,1 0,2 - 8,1 0,3 1,1 0,75 48 9,6 - - - 3,9 - 1,1 0,6

10 29 4,9 - - - 2,9 - 1,0 0,40,1 68 13,3 6,2 - - 0,9 - - 0,31 39 6,7 4,0 - - 0,8 - - 0,25 1 - - - - 0,3 - - 0,1

10 0 - - - - 0,2 - - -0,1 28 5,2 - - - 5,9 - - 0,11 19 3,3 - - - 4,1 - - 0,15 11 2,0 - - - 2,4 - - 0,1

10 2 0,3 - - - 0,2 - - 0,10,1 178 25,6 1,1 - - 28,0 - 0,2 0,21 139 21,2 - - - 21,8 - 0,2 0,15 89 12,8 - - - 14,4 - 0,2 -

10 - 6,0 - - - 5,8 - 0,2 -0,1 40 2,8 - - - 10,7 - - -1 25 0,9 - - - 7,6 - - -5 81 0,6 - - - 4,2 - - -

10 12 0,5 - - - 3,4 - - -0,1 60 12,2 3,0 - - 1,5 - - 0,41 18 3,1 0,4 - - 1,4 - - 0,35 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

0,1 251 16,4 0,3 - - 6,2 - 0,6 -1 161 9,9 0,3 - - 0,7 - 0,6 -5 40 2,3 0,3 - - - - 0,5 -

10 0 1,3 0,3 - - - - 0,4 -0,1 298 42,0 39,5 0,2 - 6,8 - 0,1 2,11 268 37,1 36,6 0,2 - 5,9 - 0,1 1,85 206 27,1 29,9 0,2 - 4,8 - 0,1 0,8

10 - 16,3 25,0 0,2 - 3,6 - 0,1 0,60,1 128 38,2 17,9 - - - - - -1 116 34,7 16,2 - - - - - -5 61 15,0 11,6 - - - - - -

10 - 2,6 7,7 - - - - - -

DraganestiDraganesti,Gradinari

Rieni Ghighiseni

LuncaLunca, Sustiu,

Hotarel

Lazuri de Beius Baleni

CapalnaSuplacu de Tinca,

Petid, Ginta,Capalna, Rohani

Beius Beius

Tarcaia



(gosp.)

Curti,constr. -

ha

Totoreni

Saliste de Vascau,Poiana

Cociuba MareCociuba Mare,Chesa, Petid

Cristioru de Jos

Vascau

SustiuLunca

Vascau

CarpinetCarpinet,Leheceni


Pagina 533 din 532

0,1 40 2,7 5,8 0,1 - 0,3 - - -1 28 2,5 3,4 - - 0,3 - - -5 1 - 0,2 - - - - - -

10 - - 0,1 - - - - - -0,1 40 7,9 7,1 - - - - 0,1 0,11 29 6,1 5,0 - - - - 0,1 -5 8 1,7 1,4 - - - - - -

10 - 0,7 1,0 - - - - - -0,1 66 19,3 6,4 0,2 - 9,2 1,0 1,3 2,51 55 15,8 5,3 0,1 - 7,8 0,9 1,3 2,55 36 8,8 4,6 - - 4,0 0,7 1,3 2,4

10 - 4,9 4,3 - - 3,0 0,5 1,3 2,40,1 340 94,2 15,6 - - 24,8 - - 1,31 256 69,7 3,4 - - 0,4 - - 0,55 44 13,4 1,5 - - 0,4 - - 0,5

10 - 6,0 0,2 - - 0,4 - - 0,30,1 105 29,9 4,8 - - 14,1 - - -1 98 27,4 4,2 - - 14,0 - - -5 44 13,6 - - - 7,0 - - -

10 - - - - - - - - -0,1 752 193,1 28,5 - - 24,8 - - 1,31 167 7,8 15,6 - - 1,5 - - 1,05 19 3,4 1,5 - - 0,4 - - 0,5

10 8 1,4 0,2 - - 0,4 - - 0,30,1 1302 386,0 58,7 - - 17,9 - 1,0 1,11 661 198,6 24,6 - - 10,7 - 1,0 1,05 199 59,4 6,6 - - 3,5 - 1,0 0,4

10 98 23,8 6,6 - - 3,4 - 1,0 0,40,1 541 220,1 17,2 - - 3,5 - 0,1 -1 338 136,1 11,6 - - 2,8 - 0,1 -5 57 24,6 - - - 0,7 - 0,1 -

10 - - - - - 0,1 - 0,1 -0,1 820 216,9 27,7 - - 0,4 - - 0,81 315 80,3 12,9 - - 0,4 - - 0,85 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,1

10 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,10,1 488 133,0 50,9 - - 0,9 - - 0,41 466 125,4 50,2 - - 0,8 - - 0,45 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -

Avram Iancu Ant, Avram Iancu,Tamasda

ZerindIermata Neagra,

Zerind

Ciumeghiu Boiu, Ciumeghiu,Ghiorac

MiscaMisca, Vanatori,

Satu Nou, ZerinduMic

BatarBatar, Taut,

Talpos

Uileacu de Beius Uileacu de Beius

Tinca Belfir, Tinca

Soimi

Borz, Urvis ,Sânnicolau deBeius, Urvis de

Beius, Soimi

Pocola Pocola, Petrani

Finis Suncuis, Ioanis


Pagina 534 din 532

Anexa 16.4. Localit i, pe râul Cri ul Repede, afectate de inunda iile de probabilit i dedep ire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris0,1 156 19,5 9 - 0,2 1,1 0,9 0,3 0,21 53 7,0 5 - - 0,8 0,8 0,3 0,15 24 5,1 3,1 - - 0,7 0,8 0,3 -

10 17 2,4 1,3 - - 0,7 0,7 0,3 -0,1 38 8,4 5,7 - - - - 0,5 -1 18 6,0 2,7 - - - - 0,5 -5 - 2,1 - - - - - 0,5 -

10 - 1 - - - - - 0,5 -0,1 160 28,9 - - - 3,9 0,2 - -1 43 11,0 - - - 2,5 0,1 - -5 - 3,8 - - - 2,2 0,1 - -

10 - 3,1 - - - 2 0,1 - -0,1 47 3,0 - - - - - - -1 36 2,3 - - - - - - -5 21 1,3 - - - - - - -

10 16 1,0 - - - - - - -0,1 103 27,7 9,8 - - 0,1 - 1,5 0,51 72 21,6 7,6 - - - - 1,4 0,55 29 11,9 5,4 - - - - 1,4 0,5

10 9 2,5 0,9 - - - - 1,4 0,40,1 90 26,3 2 - - - - 1,4 0,41 63 19,6 0,9 - - - - 1,4 0,35 32 11,2 0,1 - - - - 1,4 0,2

10 - 1,9 - - - - - 1,4 0,20,1 50 16,0 - - - - - 3,5 -1 16 8,2 - - - - - 3,5 -5 - 3,7 - - - - - 3,4 -

10 - 2,5 - - - - - 3,4 -0,1 13 17,7 5,5 - - 3,1 - 0,4 -1 - 2,8 0,8 - - 3 - 0,3 -5 - - - - - 0,2 - 0,1 -

10 - - - - - 0,1 - - -0,1 85 11,3 - - - 0,7 - - -1 69 9,1 - - - 0,6 - - -5 - 0,4 - - - 0,1 - - -

10 - 0,3 - - - - - - -0,1 16 3,7 - - - - - 0,2 -1 - 0,2 - - - - - 0,1 -5 - 0,2 - - - - - 0,1 -

10 - 0,2 - - - - - 0,1 -0,1 2 0,7 - - - - - - -1 - - - - - - - - -5 - - - - - - - - -

10 - - - - - - - - -0,1 164 44,2 1 - - 0,2 - 0,1 -1 116 35,6 1,0 - - 0,2 - 0,1 -5 16 6,8 1,0 - - 0,2 - 0,1 -

10 - - 0,9 - - 0,1 - 0,1 -0,1 2968 1063,9 2,1 - 0,2 32,9 15,3 53,3 7,71 1398 496,7 1,6 - - 15,1 15,2 49,6 7,75 254 84,7 1,4 - - 12,4 11,8 49,6 7,0

10 - 11,2 0,1 - - 11,0 1,7 49,5 6,00,1 505 252,0 26,3 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,31 412 221,0 19,1 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,25 56 10,9 2 - - 0,4 - 1,4 -

10 - - - - - - - - -

Giri u de CriGiri u de Cri ,Tarian

orhei orhei, Fughiu

Oradea Oradea

TileagdTileagd, Uileacude Cri

dat Sabolciu

Vadu Cri ului Vadu Cri ului

Au euAu eu, CacuciuNou, Gheghie,Gro i

Ale d Ale d, Tinaud


Curti,constr. -ha

Negreni Negreni, Bucea

Poieni

Ciucea

Bulz Bulz

Bratca Bratca, Lorau

Suncuiu Suncuiu

Localitati (Comune) Localitati (Sate)

Bologa, Cerbesti,Valea Draganului,Poieni

Ciucea

p%

plan pentru prevenirea, proteqla si diminuarea

Documents