plan local de adaptare la schimbarile climatice … · foarte mare, ceea ce a dus la scaderea...

PLANLOCALDEADAPTARELASCHIMBARILECLIMATICEPENTRUBAZINULHIDROGRAFICICHEL2020

•PREZENTAREGENERALA•RISCURI•VULNERABILITATI•OBIECTIVE•MASURI

www.climateforumeast.org

www.millenium.md

www.environment.md

!!Email:[email protected]

!

Copiiinpartesauinintregimealeacestuidocumentpotfiefectuateinscopnecomercialcucondi:amen:onariisursei.“MilleniuM”,EcoContactsiCFEIIisiexprimarecunos:ntaan:cipatpentrutransmitereadetaliilorreferitorlau:lizareaacestorinforma:i.

!Solicitarilepentrumul:plicareainscopcomercialvorfitransmiseIns:tutului“MilleniuM”,EcoContactsiCFEIIlaadresele:[email protected],[email protected]@redcross.at.

AcestplanafostelaboratavandcareperStrategiaNa:onaladeAdaptarelaSchimbariClima:ce2020,documentul"Na:onalClimateVulnerabilityAssessment”elaboratdeCFEsiECOSPECTRUMinanul2014,sibazandu-sepemetodologiasirezultateleintermediarealelucrariidedoctoratcu:tlul“BuildingResiliencetoClimateChangeImpactsintheIchelWatershedinMoldova:aSystemDynamicsApproach”realizatadeautorincadrulIns:tutuluideS:inteleMediului,UniversitateaBogazicidinIstanbul,Turcia.

!Autor:NataliaCiobanu

AcestdocumentafostelaboratdecatreIns:tutuldeInstruireinDezvoltare“MilleniuM"inparteneriatcuCentrulNa:onaldeMediuincadrulproiectului“Elaborareaplanuluideac:unilanivellocalpentruadaptarealaschimbariclima:ceinbazinulhidrograficIcheldinperspec:vacresteriirezilientei”cusuportulfinanciaracordatdecatreAOEcoContactprinintermediulprogramului"Forumulcuprivirelaschimbarileclima:ceinregiuneaParteneriatuluiEs:c(CFEII).AcestprogramestefinantatdeUniuneaEuropeana,CooperareaAustriacapentruDezvoltaresiCruceaRosieAustriaca.

!!!!!©Ins:tutuldeInstruireinDezvoltare“MilleniuM”siClimateForumEastII(CFEII),!Moldova,2016

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

1

PLANLOCALDEADAPTARELASCHIMBARILECLIMATICE

PENTRUBAZINULHIDROGRAFICICHEL

1.INFORMATIIDEFOND

1.1.VederedeansambluasupracomunitatiidinbazinulhidrograficIchel

Bazinulhidrografic Ichelesteunbazinrelativmic, localizatin regiunea centrala a Republicii Moldova (Fig. 1.), cu osupafata totala de 767,87 km2 care repezinta 2.27 % dinteritoriultarii.Bazinulhidrografic Ichelesteunsubbazin incadrulbazinuluihidrografic transfrontalier al rauluiNistru.RaulIchelizvorastedinproximitaeasatuluiHircesti,raionulUngheni, si sevarsa in raulNistru la1km inavalde satulCosernita. Suprafata bazinului este acoperita is proportiede 1% din terenuri construite, 4% pajisti, 9% paduri, 9%ape,20%terenuriagricole,si57%livezi(Ursu,2014).

Numarul exact al populatiei in prezent nu este cunoscut.Rezultatele celui mai recent recensamant al populatiei,realizat in anul 2014, inca nu au fost publicate, insa oestimare aproximativa sugereaza o populatie de 60.000 –80.000oameni.

Localizata in intregime peteritoriul si sub jurisdictia R.Moldova, suprafata bazinuluihidrograficeste impartita intre6unitati teritorial-administrativedegrad2(raionulCriuleni-29%,raionul Straseni - 28%, raionulCalarasi - 25%, raionul Orhei -10%, raionul Ungheni - 4%, simunicipiulChisnau–4%)(Fig.2.)

In acelasi timp, teritoriul bazinului hidrografic Ichel este impartit intre 64 unitati teritorialadministrativedenivel1(sate,comunesiorase).Utilizandoseriedeindici legatideoapreciereintuitiva a sitiatiei actuale de mediu, cum ar fi Indicele de naturalitate, Indicele transformariienvironmentale,Indicatorulpresiuniiumane(prinutilizareaagricola,neagricolasiforestiera),Ursu(2014)concluzioneazacapresiuneaantropicaasuprapeisajuluidinbazinulhidrografic Ichelestefoarte mare, ceea ce a dus la scaderea diversitatii biologice naturale, reducerea nivelului derezilientasi,astfel,lacrestereavulnerabilitatiibazinuluilamaimulteriscuri(Fig.3.).

Fig.1.LocalizareabazinuluihidrograficIchelpeteritoriulR.Moldova

Fig.2.ImpartireateritoriuluibazniuluihidrograficIchelintrecele5raioanesimunicipiulChisinau

2

InbazinulhidrograficIchel,raportuldintrecoteledeutilizareaterenuluiafostmodificat inmodsemnificativinsecolultrecut,cu77%dinterenurileutilizatefiindatribuiteagriculturii.Doar4-5%din teritoriuesteacoperitdepasuni, care suntde fapt terendegradat, iar suprafata terenurilorimpaduriteestemult subcotanormala.Unastfelde raportdintrediferitemodurideutilizareaterenurilorestefoarteposibilsacontribuieincontinuareladegradareacalitatiiatatasolului,catsia apei (Elmhagen, et al., 2015). Implicatiile estimate ale acestui fenomen sunt in primul randasupra productivitatii agricole, serviciilor ecosistemice, veniturilor populatiei locale (Gordon &Enfors, 2008), bugetului local si national, si asupra sanatatii publice (StrategiaNationala pentruAdaptarelaSchimbarileClimatice2020).

1.2.Evaluareariscurilorclimaticeanterioaresiactuale

Moldova este una dintre tarile care este afectata incet, dar sigur de consecintele schimbarilorclimatice. Printre acestea se numara cresterea temperaturilor medii anuale. Din 1887 pana in1980temperaturamedieanualaacrescutcucca0.05oC la ficare10ani,ceeaceextrapolat laoperioadade100deaniconstituieocreserecuof0.5oC.Intreanii1981si2010insatemperaturamedieanualaacrescutcu0.63oCpentru fiecaredecada.Recalculatapentru100deani,aceastacinstituie6.3oC.Concomitent,frecventasecetelorsiinundatiiloracrescutindeosebiinultimele3decenii. Inundatiile mari pe raurile mici prezinta o ingrijorare deosebita. Atat secetele, cat siinundatiieseconsideracaavandcelmaimareimpactsocio-economic(StrategiaNationalapentruAdaptarelaSchimbarileClimatice2020).

Volumulresurselor de apadisponibile in taraesteestimat inprezent laaproximativ500m3/percapita/an,ceeacedejaplaseazaMoldovaincategoriatarilorcudeficitseverdeapasicuriscinalt

Fig. 3. Presiunea antropica asupra peisajelor in bazinul hidrografic Ichel in fiecare din cele 64 unitatiadministrativedenivel1(Sursa:LilianaUrsu,StructurapeisagisticaabazinuluiriuluiIchel,2014)

3.a. Repartitia spatiala a valorilor indicatorului denaturalitate. Valorile mai joase de 10 arata capeisajul natural a fost foarte puternic afectat deactivitatea antropica, fiind puternic transformat deacesta.

3.b. Repartitia spatiala a valorilor indicatorului detransformareenvironmentala.Valorilemaimicide1indicaindicaoantropizareputernica,iarvalorilemaimari decat 1 indica dominarea elementului natural.Valorile apropiate de 1 arata un echilibru fragil, iarvalorilemultmaimaridecat1arataodominareclaraaelementuluinatural.

3

de impact al schimbarilor climatice (Proiectul Planului deManagemen al Districului Hidrografic

Nistru,2015).Esteanticipatcainviitordeficituldeapavafiproblemaprincipalainuneleregiuni

dinMoldova, inspecial regiuniledecentrusisud.Celemai importante impacturiasteptatesunt

impacturileasupraproductivitatiiagricolesiasanatatiiumane.

Cu77%dinteritoriuatribuitfolosinteiagricolesicupeste95%dincursuriledeapacareformeaza

reteauahidrograficaarauluiIchelfiindincluseinclasele4si5decalitate(nepotrivitepentruorice

utilizare),bazinulhidrograficalIcheluluiesteputernicexpusriscurilorclimaticementionate.

Impactul direct al schimbarilor climatice asupra agriculturii reprezinta un motiv deosebit de

preocuparedatoritaatatroluluiacesteiramuri ineconomiaMoldovei(peste50%dinexporturial

doileacelmaiimportantcontributorlaPIB-ultarii,fluctuatiapreturilor),catsiimpactuluiacesteia

asuprabunastariisociale(nutritie,angajare,subzistenta).

Raportul National asupra Dezvoltarii Umane (2009/2010) prevede ca in deceniile urmatoare

impacturileschimbarilorclimaticeasuprasfereieconomice,socialesiamediuluisevorintensifica.

Sistemelesocio-ecologice(SES)dependentedeapasuntinmodspecialvulnerabilelaschimbarile

climatice(Cosens&Fremier,2014).

Se anticipeaza ca deficitul de apa va fi problema principala in viitor in unele regiuni aleMoldovei.CelemaivulnerabileregiunivorfisudulMoldovei(CampiadeSudaMoldovei,terasele

Nistrului de Jos si ale Prutului) si partial regiunea de centru a tarii (subregiunea 2 "Podisul

Moldovei Centrale" si subregiunea 2 "terasele Nistrului si cele ale Prutului, Rautului, Bicului,

Botnei,etc.").BazinulhidrograficIchelesteunadintreunitatilegeograficelocalizateinregiuneade

centruaMoldovei.

1.3.Previziuniprivindviitoareriscuriclimatice

Pentrubazinul hidrografic al Ichelului nu au fost elaboratepreviziuni specifice localizateprivind

viitoare riscuri climatice. Insa scenariileposibilepot fiderivatedinpreviziunileelaboratepentru

regiuneadecentruaR.Moldova.

Astfel, inceade-aTreiaComunicareNationalaaRepubliciiMoldovaincadrulConventiei-cadrua

NatiunilorUniteprivindSchimbarileClimatice(2013)aufostelaborate3scenariidiferite(A2,A1B

andB1)pebazamaimultorscenariiinfunctiedediferitenivelurideemisiealeGazelorcuEfectde

Sera.Toatecele3scenariiestimeazaocrestereatemperaturiiinmediecuof+1.2-1.4oCpanain

2039, si inmedie cu +2.7 to 4.3oC pana in 2099. Pana in anii 2080, cresterea temperaturilor in

medie este mai mare pentru scenariul A2, conform caruia cresterea ar putea fi de cca 4.3oC.

Pentru scenariulA1B temperaturamediecrestecuaproximativ3.8oC, iar in cazul scenariuluiB1

aceastaarputeacrestecucca2.7oC(Fig.4.).

4

c.2080s

Fig.4.TemperaturilemediianualeproiectatepentruRepublicaMoldovainfunctiedescenariiledeemisieA2,A1BsiB1, pentru diferite perioade: a.2020s , b.2050s , c.2080s (Sursa: Strategia Nationala de Adaptare la SchimbariClimatice2020).LocalizareabazinuluihidrograficIchelesteincercuitacuculoarearosie.

b.2050s

a.2020s

5

c.2080s

Inmodsimilar,toateceletreiscenariiestimeazaocresterecucca2%aprecipitatiilormediianualepanain2039,urmatadeocrestedecu-1.5panala-13.5%panain2099,celemaimicicantitatideprecipitatiiinregistrandu-seinsezonuldevara(Fig.5.).

Fig. 4. Precipitatiile anuale proiectate pentru R.Moldova in functie de scenariile de emisie A2, A1B si B1, pentrudiferiteperioade:a.2020s,b.2050s,c.2080s(Sursa:StrategiaNationaladeAdaptarelaSchimbariClimatice2020).LocalizareabazinuluihidrograficIchelesteincercuitacuculoarearosie.

b.2050s

a.2020s

6

EsteanticipatcainviitordeficituldeapavafiproblemaprincipalainuneleregiunidinMoldova,inspecialregiuniledecentrusisud.Celemaiimportanteimpacturiasteptatesuntimpacturileasupraproductivitatiiagricolesiasanatatiiumane.Fiindunadintre tarilecelemaisaracedinEuropasiAsiaCentrala,Moldovaareungradinaltdevulnerabilitatelaastfeldeschimbari.

Dacanuseintreprindmasurideadaptare,productivitateaagricolapanainanii2080(2070-2099)comparativcuperioadarecenta(1981-2010)seestimeazacavainregistraoscaderesemnificativa,laculturicumarfideexemplulaporumb(intre49%-74%),graudeiarna(38%-71%),precumsiscaderirelativmoderateincazulaltorculturicafloareasoarelui(intre11%si33%),sfecladezahar(intre 10% si 20%), tutun (intre 9% si 19%) (StrategiaNationala pentruAdaptare la SchimbarileClimatice2020).

Inplus,majoritatea invelisuluide soleste reprezentatde cernoziom–un tipde sol cu continutridicat de materie organica ce se formeza de obicei sub un acoperamant de padure.Descompunereamaterieiorganicepoatecresteodatacutemperaturimaimari.Cutoatecadintr-operspectivapetermenscurtacestlucruvaducelacrestereafertilitatiisolului(prineliberareadenutrienti din materia organica), pe termen lung fertilitatea solului cel mai probabil va scadea.Rezultateleunorcercetaripetermenlunglanivelnationalaratacainsecolultrecutcontinutuldematerie organica din solurile arabile ale Moldovei a scazut, in timp ce in aceeasi perioadatemperaturile medii anuale au crescut. Efectul combinat al regimului de apa ar putea duce ladeficitdeapapentru irigaresiocompetitiesporitapentru resurseledeapa,ceeace inceledinurma va rezulta in preturi crescute si presiuni mari in procesul de reglemantare. Salinitateacrescutaasolurilorrezultatainurmairigariiintensive,pedealtapartepoateducelaabandonareaterenuriloragricolepemasuraceterenuriledevinnepotrivitepentrucultivareaculturiloragricole.

Se anticipeaza ca deficitul de apa va fi problema principala in viitor in unele regiuni aleMoldovei.CelemaivulnerabileregiunivorfisudulMoldovei(CampiadeSudaMoldovei,teraseleNistrului de Jos si ale Prutului) si partial regiunea de centru a tarii (subregiunea 2 "PodisulMoldovei Centrale" si subregiunea 2 "terasele Nistrului si cele ale Prutului, Rautului, Bicului,Botnei,etc.").BazinulhidrograficIchelesteunadintreunitatilegeograficelocalizateinregiuneadecentruaMoldovei.StrategiaNationaladeAdaptare laSchimbariClimatice(2014)aconcluzionatcuunnivelinaltdeprobabilitatecacelemaimulteriscuriinacestezonesuntlegatedeschimbarileclimatice.Dejain2020alimentareacuapasiguraatuturorconsumatorilorvafisubamenintareaschimbarilorindisponibilitateasuficientaaresurselordeapadebunacalitate,schimbariasociatecuschimbarileclimatice.Odatacuinrautatireasituatieideficituluideapa,seasteaptasacreascasiincidentabolilorlegatedeapasiamalnutritiei,inspecialinrandulpopulatieidinzonaruralasiapopulatieicuveniturimici.

Uniifactorinon-climaticipotinrautatisaupreveniefecteleschimbarilorclimaticeasupracererii,disponibilitatii si calitatii resurselor de apa, a productivitatii agricole si a sanatatii publice.Crestereagraduluidepoluaresidezvoltareaeconomica(siastfelschimbarileinstiluldeviatasiregimuldeconsum)voraveaun roldominant. Impactul factorilornon-climaticipoateprovenidinmaimultifactori,cumarfipoliticilesilegislatia,tehnologiasiinfrastructura,sitiparelesaumoduldeutilizareaterenuriloe(prelucraresiirigare).

7

2. EVALUAREAVULNERABILITATILOR SI PRIORITATILOR INCOMUNITATE (inclusiv cele care nusuntlegatedeschimbarileclimatice)

Unstudiua fost realizat in cadrulproiectului “Developmentof localClimateChangeAdaptationactionplaninIchelwatershedinaResilienceAssessmentFramework”(“Elaborareaunuiplanlocaldeactiunipentruadaptarealaschimbarileclimaticedinperspectivaevaluariirezilientei”)privindvulnerabilitatile la nivel local in bazinul hidrografic Ichel. Studiul a fost realizat in perioadaianuarie-martie 2016 si a constat dintr-o evaluare a cercetarilor existente si a literaturii despecialitate, realizarea interviurilor semi-structurate cu 30 factori interesati la nivel local dinbazinulhidrograficIchel,sidintr-oseriedeatelieredelucrucuparticipareafactorilorinteresatidinbazinulIchelsiaComitetuluiSubbazinalIchel.Printrefactoriiinteresaticareauparticipatinstudiuse numara primari, vice-presedinti de raioane care impart teritoriul bazinului, specialisti dindirectiie agricole raionale, reprezentanti ai inspectoratelor ecologice teritoriale, reprezentanti aicentrelordesanatatepublica,aiorganizatiilornon-guvernamentale,aiagentiilorinternationalededezvoltaresilocalnicidinregiuneavizata.

Acest studiu a aratat ca vulnerabilitatile la nivel local sunt in concordanta cu vulnerabilitatileidentificate la nivel national. Vulnerabilitatile majore in urma riscurilor climatice (crestereatemperaturilor, secete, inundatii) la nivel de bazin hidrografic sunt scaderea productivitatiiagricole, reducerea disponibilitatii si accesibilitatii resurselor de apa in scop de alimantare siirigarecarezultatalscaderiiniveluluipanzeifreatice,siscadereabiodiversitatiispeciiorlocale,inmodspecialasuprafetelordepaduresifauneiacvatice.

Consecinteleproncipalealeacestorvulnerabilitatimajorelanivellocalsunt:

1.Scadereaproductivitatiiagricole: -Scaderearecolteiagricole/crestereapierderilorderecolta -Scadereavolumuluiexporturilorproduseloragricole

-Crestereapretuluilaproduselealimentare -Amenintareasecuritatiialimentareincomunitatilelocale -Crestereanumaruluidepersoanecaresuferademalnutritiesisubnutritie -Scadereaniveluluidetraisiacalitatiivietii

2.Scadereaniveluluiapeiinpanzafreatica-Lipsaapeipotabileinfantani-Scadereacalitatiiapei-Maiputinaapainizvoarelecarealimenteazaraurilesipopulatia-Secarearaurilorsirauletelor-Scadereaapeidisponibilepentruirigare-Scadereaproductivitatiiagricole-Reducereabiodiversitatiiacvatice-Cresterearisculuideboliinfectioase-Maimultapresiuneasuprarezervelordeapadeadancime-Crestereapretuluiapeideconsum

8

3. Reducerea biodiversitatii (in special reducerea suprafetelor impadurite si aspeciilorfauneiacvatice)-Scadereaserviciilorecosistemice-Reducereaincontinuareadiversitatiispeciillorconexedeplantesianimale-Cresterearisculuideeroziuneasoluluisidealunecari-Innamolireacursurilordeapa-Scadereaumiditatiisolului-Scadereacapacitatiideretinereaapeiincadrulbazinuluihidrografic-Crestereatemperaturiiapeiinrauri-Scadereacapacitatiideautoepurareaecosistemelor-Crestereariscurilordeviituri-Crestereapierderiloreconomice-Crestereanumarului,diversitatiisicomplexitatiiproblemelorsociale-Crestereavulnerabilitatiiladezastrenaturale

InceeaceprivesteprioritatilespecificeinabordareavulnerabilitatilorinbazinulhidrograficIchelinaniiumatoripanain2020,acesteasunt:

1. Insuficienta si scaderea suprafetelor impadurite, in special lipsa fasiilor de protectie araurilor

2. Crestereaeroziuniisolurilorcauzatadevanturileputernice,ploisiscurgeriledesuprafata3. Scadereacalitatii/fertilitatiisolului4. Scadereaniveluluiapelordesuprafata5. Poluareaapelordesuprafata6. Disponibilitateascazutaaapeipotabilesigure,inclusivcalitateaproastaaapeidinfantanile

demina7. Mortalitateasimorbiditateasporitacalegatedirectsiindirectdeschimbarileclimatice.

3.EVALUAREAASPECTELORPOZITIVESIACAPACITATILOREXISTENTEINCOMUNITATE

Bazinele hidrografice sunt considerate in mod normal ca unitati spatiale pentru gestionarearesurselor acvatice (Comisia Europeana, 2015). Directiva Cadru Apa a Uniunii Europene, deexemplu, cere atat statelor membre, cat si celor candidate sau asociate sa Elaboreze si saimplementezePlanurideManagementalBazinelorHidrograficecuscopulgeneraldeamentine,iarundeenecesar–deaatingecalitateabunaamediuluiacvaticdincadrulComunitatiiEuropene.TextulDirectiveirecunoastefaptulca“celmaibunmodeldesistemunitardegestiuneaapeiestegestiunea la nivel de bazin hidrografic – unitate geografica si hidrologica naturala, in loc deadministrarelanivelullimiteloradministrativesaupolitice”(ComisiaEuropeana,2015).

9

Un aspect pozitiv cheie in acest sens este faptul ca un grup de factori interesati din bazinul

hidrografic Ichel – autoritati publice locale de nivel 1 si 2, ONG-uri, Inspectorate Ecologice

Teritoriale, Centrere Teritoriale de Sanatate Publica, etc. – au reusit sa se organizeze intr-o

entitatecomuna-ComitetulSubbazinalIchel.Acestlucruleoferaposibilitateasaseintruneascain

modregula,sadiscuteproblemedeinterescomunsisaplanificeactiunicomune.

Unaltaspectpozitivesteplatformaon-lineacomuniatiibazinuluihidrograficIchel,bazelecareia

au fost puse in cadrul proiectului “Elaborarea unui plan local de actiuni pentru adaptarea la

schimbarileclimaticedinperspectivaevaluarii rezilientei”.Desinueste incadezvoltatacomplet,

aceasta platforma constituie un punct de plecare in elaborarea si difuzarea de informatii

importante referitoare la schimbarile climatice, in primul rand pentru (dar fara a se limita la)

membriicomunitatiibazinuluihidrograficIchel.

4.RECOMANDARI

Plecand de la riscurile si vulnerabilitatile specifice descrisemai sus, si avand la baza Planul de

Actiuni aferent Strategiei Nationale de Adaptare la Schimbarile Climatice, au fost decise

urmatoareleobiectivespecifice(O.S.)sidirectiideactiunecorespunzatoare(D.A.):

S.O. 1 - Crearea pana la finele anului 2016 a cadrului institutional (grup de lucru la nivelsubbazinal) in domeniul schimbarilor climatice, care sa asigure implementarea eficienta amasurilordeadaptarelanivelsubbazinal.D.A.1.1Dezvoltareacadruluiinstitutionalindomeniuladaptariilaschimbareaclimei.

D.A.1.2IntegrareamasurilordeadaptarelaschimbareaclimeiinactivitateaAPL1si2dinbazinul

Ichel.

D.A.1.3Dezvoltareacomunicariisicooperariiinstitutionaleinvedereaimplementariipoliticilorde

adaptare.

S.O.2-Creareapanainanul2020aunuimecanismdemonitorizareaimpactuluischimbarilorclimatice, a vulnerabilitatii sociale si economice asociate si de gestionare/diseminare ainformatieiprivindriscurileşidezastreleclimatice.D.A.2.1Creareabazeidedatesubbazinalereferitoarelaschimbarileclimatice.

D.A. 2.2 Constientizarea tuturor actorilor implicati, in special a populatiei, in ceea ce priveste

riscurileschimbariiclimeisimasuriledeadaptarelaaceastaschimbare.

S.O. 3 -Asigurareadezvoltarii rezilientei climaticeprin reducerea cu cel puţin 50%a riscurilorschimbărilorclimaticecătreanul2020şifacilitareaadaptariilaschimbareaclimeiin6sectoareprioritare.D.A.3.1Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulagricol

D.A.3.2Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulresurselordeapa

D.A.3.3Reducereariscurilorşiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulsanatatii

D.A.3.4Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulforestier

D.A.3.5Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorultransporturilor

10

Recomandarile concrete care au rezultat in urma integrarii prevederilor Strategiei Nationale deAdaptare la Schimbarile Climatice, a Raportului National privind Evaluarea Vulnerabilitatilor,precum si a contributiilor factorilor interesati si membrilor comunitatii din bazinul hidrograficIchel,aufostcompilatesiincluseinPlanulDetaliatdeActiuniprezentatmaijos.

PLANULDEACŢIUNILANIVELULSUBBAZINULUIICHEL

PENTRUADAPTAREALASCHIMBARICLIMATICE

Nr.crt. Activitati Institutiaresponsabilă Parteneri

Termenulde

realizare

Costulestimativ,

lei

Sursedefinanţare

Indicatordemonitorizare

1 2 3 4 5 6 7 8Obiectivulspecificnr.1.Creareapanalafineleanului2016acadruluiinstitutional(grupdelucrulanivelsubbazinal)indomeniulschimbarilorclimatice,caresaasigureimplementareaeficientaamasurilordeadaptarelanivelsubbazinalDirecţiadeacţiunenr.1.Dezvoltareacadruluiinstitutionalindomeniuladaptariilaschimbareaclimei1. ConsolidareacapacitatilorComitetului

Subbazinalsiaautoritatilorpublicelocaleinvedereaasigurariielaborariisipromovăriimasurilordeadaptarelaschimbarileclimatice

ComitetulSubbazinalIchel

MilleniuMCFEIIUniv.Bosfor

2016 40.000 GrantClimateForumEastII,Surseproprii

Estecreatgrupdelucru(GL)peschimbariclimaticeSuntorganizateatelieredecrestereacapacitatiiindomeniu

2. AsigurareafunctionalitatiiGrupuluidelucrupentruschimbărileclimaticecaplatformaderecomandariprivindplanuriledeadaptarelanivelbazinal,sub-raionalsicomunal



Grupuldelucruesteconsolidatsiaprobat,suntorganizatesedinte

Direcţiadeacţiunenr.2.IntegrareamasurilordeadaptarelaschimbareaclimeiinactivitateaAPL1si2dinbazinulIchel3. Evaluareanevoilorlaniveldesubbazinin

scopulidentificăriivulnerabilitatiilegatedeschimbareaclimeisiapunctelorprincipaledeinterventie

ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2,

MilleniuMCFEIIUniv.Bosfor


Raportuldeevaluareesteelaborat,suntidentificate

2

1 2 3 4 5 6 7 8regiunilesipunctelecuriscuriclimaticeinalte

4. Asigurareaprocesuluideamendare/revizuireastrategiilorlocale/raionalededezvoltare,invedereaintegrariiriscurilorclimaticeintoatesectoareleexistente

Autoritatileadministratieipublicelocale1si2

2017 Dupanecesitate*

Surseproprii Indocumentelestrategice(strategiilocale,planurilocale)suntinclusemasurideadaptarelaschimbarileclimatice

Direcţiadeacţiunenr.3.Dezvoltareacomunicariisicooperariiinstitutionaleinvedereaimplementariipoliticilordeadaptare5. Creareauneiplatformeonlinederesurse

specializateindomeniuladaptariilaschimbareaclimeicarevacontineinformatiireferitoarelaraulIchel,bazinulIchel,siarservicasursadeinformatiepentrutotilocuitoriidinbazinulIchelsialtifactoriinteresati


ONG-uriledemediu,centreleuniversitareşiacademice,ONUDMoldova

2016 5000 GrantClimateForumEastII

PlatformaonlinecreatasipopulatacuinformatiiveridiceEstedesemnataopersoanacareseocupadecurareainformatieisiplasareapesite

6. Dezvoltareacooperariinationale(cuComitetulDHNistru)siinternationalesicuorganismeledonatoare,invedereaasigurariiasistenteinecesarepentruimplementareamasurilordeadaptarelaschimbareaclimei

ComitetulSubbazinal,autoritatileAPL1si2

ONG-uriledemediu


Surseproprii Suntsemnateacorduridefinantare,suntimplementateactivitatideadaptare

3

1 2 3 4 5 6 7 8Obiectivul specific nr. 2. Crearea pana in anul 2020 a unui mecanism de monitorizare a impactului schimbarilor climatice, a vulnerabilitatii sociale sieconomiceasociatesidegestionare/diseminareainformatieiprivindriscurileşidezastreleclimaticeDirecţiadeacţiunenr.1.Creareabazeidedatesubbazinalereferitoarelaschimbarileclimatice7. Colectareatuturorinformatiilorexistentein

domeniulschimbarilorclimaticesiplasarealorpeplatformaonlineasubbazinului

ComitetulSubbazinal,GrupuldeLucruprivindschimbarileclimatice

2017 10.000(echivalentinmuncadevoluntariat)

Surseproprii DatelesuntcolectateDatelesuntplasatepesite

Direcţiadeacţiunenr.2.Constientizareatuturoractorilorimplicati,inspecialapopulatiei,inceeaceprivesteriscurileschimbariiclimeisimasuriledeadaptarelaaceastaschimbare8. CreareainfiecarecomunadinbazinulIchel

apunctelorlocaledeasigurareasensibilizariipubliculuiprivindrisculschimbariiclimeisimasuriledeadaptarelaaceastaschimbare

APL1si2 CNMMilleniuM


Surseproprii Reteauabazinaladeinformaresisensibilizareecreatasiaprobata

9. Organizareacampaniilordesensibilizare,informaresieducatieindomeniulschimbariiclimeisiadaptarii,prinmijloacemediasiprinintermediulreteleibazinaledeinformaresisensibilizare

ComitetulSubbazinal,GrupuldeLucruprivindSC

MilleniuMCNMCSPraionale


Surseproprii SuntorganizatecampaniideinformareindomeniulschimbariiclimeisiadaptariiEducatiasicomunicareacatrepopulatiea

informatiilorprivind1)rezultateleanalizelorcalitatiiapelor;2)problemeledesanatatelegatedecalitateaproastaaapelor;3)ciclulapelorOrganizareauneizileunicesaupanalaoanumitazilucraridesalubrizareacursuluir.Ichel

4

1 2 3 4 5 6 7 810. Promovareaprogramelorsimaterialelor

accesibiledee-instruire(carti,brosurietc.)privindadaptarealaschimbareaclimeicuscopulperfectionăriiabilitatiifermierilor,Invatatorilor,Specialistilordindomeniulmedicinei,tinerilordincomunitatisilocalnicilor

ComitetulsubbazinalIchel

MilleniuMCNM,alteONG-uri,Scoli,Directiileraionaledeinvatamant


Surseproprii Suntdiseminateprogramesimaterialedee-instruire(carţi,brosurietc.)privindadaptarealaschimbareaclimeiPromovareaagriculturiiecologice,

agriculturiiconservativesiapermaculturii

Obiectivulspecificnr.3.Asigurareadezvoltariirezilienteiclimaticeprinreducereacucelpuţin50%ariscurilorschimbărilorclimaticecătreanul2020şifacilitareaadaptariilaschimbareaclimeiin6sectoareprioritareDirecţiadeacţiunenr1.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulagricol11. Contribuirealaimplementareaunui

programdemasurideconservareaapeiinsolsideajustareaperioadelordedesfasurareaactivitatiloragricolelaschimbarileclimatice

APL1si2 MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare


Esteimplementatpartialprogramuldemasuri,inlimitaresponabilitatiiAPL-urilor

12. Contribuirealaconştientizareafactorilorinteresatisifacilitareaobtineriiconsultanteiconsultanteiagricolesialinformatiilorprivindmanagementulexploatatiiloragricole

APL1si2

MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare


Organizatecamp.deinformare,localnicii(fermieri,agentieconomici)beneficiazadeconsultanta,diseminatematerialeinform.

5

1 2 3 4 5 6 7 8Sprijinireataranilorina-sipunelacomunterenurilesiaplicareaprincipiuluirotatieiculturilor

Identificareasipromovareatehnologiilorconservativedementineresiimbunatatireacalitatiisolurilor

13. Contribuirealaelaborareaplanurilordeirigatiipebazauneievaluariaimpactuluiacestora,aviitoareidisponibilitatiaapeisianevoilordeapa

APL1si2 MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare,MinisterulMediului


Suntelaboratesiaprobateplanurideirigatii

Direcţiadeacţiunenr2.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulresurselordeapa14. Realizareastudiilordeinventarieriea

resurselordeapadisponibile,aretelelordealimentarecuapasicanalizare,apierderilordinretele,siautilizariiilegalesi/sauneautorizatearesurselordeapainvedereadeterminariivulnerabilitatiiacestoralaschimbarileclimatice,cerintelorsinevoilordeapapentruprincipalelecategoriideconsum

APL1si2,InspectiaEcologicaTeritorialaSectiiledePolitieTeritoriale

MinisterulMediului,AcademiadeŞtiinţeaMoldovei

2017 Dupacazsidupanecesitate*

Surseproprii Suntrealizatestudii-inventareasupraresurselordeapă

6

1 2 3 4 5 6 7 815. Asigurareadisponibiluluideapalasursa Ministerul

Mediului,MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare


Surseproprii Estecreatainfrastructurapentrucolectareaapeidinprecipitatii,suntdezvoltatezoneumede

Identificareacelormaipotrivitelocatiisisolutiipentrucaptareaapeidinploi,viituri,etc.


AcademiadeStiinte

2018 Locatiisisoluriiposibilepropuse

16. Asigurareamanagementuluiintegratalapelorinbazaprincipiuluidebazinhidrografic

APL1si2,InspectiaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitie

MinisterulMediului


Sursepropriisistraine

Imbunatatitprocesuldetratateaapelorreziduale;urmaritesipenalizateemisiiledesubstantepoluanteinapa

Eliberareaizvoarelordinparteasuperioaraar.Ichel,anulareaiazurilorilegale,siprevenireautilizariiiliciteaapeidinrau

InspectiaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitie,APL1si2

MinisterulMediului

2020 Eliberareaamin3izvoare.Eliminareaiazurilorilegale

Monitorizareautilizariiapeidinraupentruirigare(calitateaapei,normadeapaadmisibilapentruirigare,etc)

ComitetulSubbazinalIchelInspeciaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitieLocala

ONG-uriLocalnici

2020 IESsiSectiiledePolitietransmitrapoartecatreComitetulSubbazinal

7

1 2 3 4 5 6 7 8Reparatiatuturorstatiilordeepurareaapeloruzate

APL1si2 ONG-uri,MinisterulMediului,



Toatestatiiledeepurareuzatesuntreparatesiepureazaapeconfromstandardeloreuropene

Promovarealanivellocalamini-statiilor(1la2-3gospodarii)carearcaptaaceleapemenajeresireducereaagentilorchimicigreidingospodariiletaranestiIdentificareapunctelordepoluaresiatentionarea,sirespectivluareamasurilordemicsorareapoluariiraului

InspeciaEcologicaTeritoriala,SectiiledePolitieLocala

ONG-uri,Scoli,Agentieconomici

2020 Numaruldepoluatorisuntredusicuminim15%in2020comparativcu2017

Prinprogramul“Unraucuratdelasatlasat”sasepunainpractica,incolaborarecuAPLdegrad1si2,activitatidecontrolstrictsiraportarecatreApeleMoldoveiLimitareaactivitatiloreconomicepotentialpoluatoareinzoneledeprotectieaapelorsisalubrizareaacestora

17. Asigurareaunuimanagementadecvatalrisculuilainundatii

APL1si2,

MinisterulMediului,ONG-uri,ServiciulSituatiiExceptionale



Suntreconstruite/construitezoneinundabile.Suntcreatesistemedeprognozareainundatiilor,deinformareşialerta

8

1 2 3 4 5 6 7 818. Intreprindereamasurilordecombaterea

secetei/deficituluideapa Ministerul

Mediului,MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare,ServiciulCadastu

2020 Dupacaz* Sursepropriisistraine

Suntdiminuatescurgeriledinreteleledeapa,suntefectuatelucraridecartografiere,suntcreatecapacitatidedepozitareaapei

Direcţiadeacţiunenr3.Reducereariscurilorşiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulsanatatii 19. Identificareasimonitorizareagrupurilorde

riscsiapopulatieivulnerabilelaefecteleschimbarilorclimatice

CSPteritoriale,Directiiraionaledeasistentasocialasiprotectiafamiliei

MinisterulSănătăţii,ONG-uri,Agentieconomici


SuntidentificategrupurilederiscsicategoriiledepopulatiivulnerabilelaefecteleSC

InstalareasistemelordefiltrareaapeipentrualimentareaunorlocalitatidinpreajmaRealizareaunorlucraridereparatiesicuratareazonelordeprotectieafantanilor

20. Contribuirealaasigurareaunuiaccesmaibunlaasistentamedicalapentrucomunitatileizolatesipopulatiavulnerabilalaefecteleschimbarilorclimatice

ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2,CSP,Directiiraionaledeasistentasocialasiprotectiafamiliei

MinisterulSănătăţii,ONG-uri


Suntcreatemecanismedeacceslaasistentamedicalaapopulatieivulnerabilelaschimbărileclimatice

21. Contribuirealaevaluareasistemelorexistentedesupraveghereabolilorsi

CSP,APL1si2

MinisterulSănătăţii


Sistemeledesupravegherea

9

1 2 3 4 5 6 7 8consolidarealor bolilorsunt

imbunatatiteDirecţiadeacţiunenr4.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorulforestier22. Contribuirealaintensificareaprocesuluide

extindereateritoriiloracoperitecuvegetatieforestierasidereconstructieecologicaapadurilor,precumsilacreareacoridoarelordeinterconexiuneintremasiveleimpadurite

ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2,InspectiaEcologicaTeritoriala

Agenţia„Moldsilva”,MinisterulMediului,ONG-uri


Suntcreateinsuleverzi,crestecu1%suprafataterenurilorimpaduritepeteritoriulsubbazinuluiIchel

CreareapepinierelorlanivellocaldupaexemplulcelordinStefanVoda(satulTalmaza,Ciobergi)ceulteriorsevortransformainfasiiimpadurite

23. Creareafasiilorforestierepentruprotectiaterenuriloragricole,drumurilorsiapelor

ComitetulSubbazinalIchel,APL1si2ONGdemediu,

Agentia„Moldsilva”,MinisterulMediului,MinisterulTransporturilorşiInfrastructuriiDrumurilor,MinisterulAgriculturiişiIndustrieiAlimentare


Suntrestabilitefasiileforestierede-alungulintreuluicursalr.Ichel;Suntidenificatezonelesusceptibilelaeroziunesiplantatefasiiforestierepemin5%dinacestea

RestabilireafasiilorforestieredeprotectieacursurilordeapaReabilitareafasiilordeprotectiealecampurilor(antierozionale)Creareafasiilorimpaduritepentruterenuriagricole

24. Crestereasuprafeteispatiilorverziurbanesi APL1, Agenţia 2020 Dupacaz* Surseproprii Cumin5%din

1 2 3 4 5 6 7 8Ministerul

Mediuluicomune/sat/oras

crescutasuprafata

spatiilorverzi

Direcţiadeacţiunenr5.Reducereariscurilorsiadaptarealaschimbarileclimaticeinsectorultransporturilor25. Asigurareauneiproiectăriainfrastructurii

drumurilorluandu-seincalculnecesitatea

deadaptarelaschimbărileclimatice

APL1si2 Ministerul

Transporturilor

şiInfrastructurii

Drumurilor

2020 Dupacaz* Surseproprii

sistraine

Suntelaboratesi

aprobateacte

normative,

standardede

proiectarea

infrastructurii

drumurilor

26. Asigurareaplanificariisistemuluiurbande

transportinvedereacreariiinfrastructurii

necesarepentrupromovareatransportului

alternativ,cumarfimersulcubicicleta

APL1si2,

ONG-urile,

CSPteritoriale

Ministerul

Transporturilor

şiInfrastructurii

Drumurilor

2019 Dupacaz* Surseproprii

sistraine

Inmediulurban

suntcreatepiste

aditionalepentru

biciclisti

*Exercitiuldeestimareacosturilornuaconstituitsubiectulelaborariiplanuluideactiuni.Surselefinanciareurmezasafieidentificate

delacazlacazdecareactoriiimplicatiinimplementareamasurii/actiuniirespective.

11

REFERINTE

Agentia“ApeleMoldovei”,(2014)“PlanuldeGestionareaDistrictuluiBazinuluiHidrograficNistru-proiect”,Chisinau

Cosens,B.,&Fremier,A.(2014).AssessingSystemResilienceandEcosystemServicesinLargeRiverBasins:ACaseStudyoftheColumbiaRiverBasin.IdahoLawReview,51(1),91.

Gordon,L.,&Enfors,E.(2008).Landdegradation,ecosystemservicesandresilienceofsmallholderfarmersinMakanyacatchment,Tanzania.InD.Bossio,&K.Geheb,Conservingland,protectingwater(p.33-50).UK:CABI.

Elmhagen,B.,Destouni,G.,Angerbjorn,A.,Borgstrom,S.,Boyd,E.,Cousins,S.,etal.(2015).Interactingeffectsofchangeinclimate,humanpopulation,landuse,andwateruseonbiodiversityandecosystemservices.EcologyandSociety,20(1),23.

EuropeanCommission(2015).IntroductiontothenewEUWaterFrameworkDirective.Retreivedon28May2015fromEuropeanCommission-Environment:http://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/info/intro_en.htm

MinisterulMediuluialR.Moldova,(2014)StrategiaRepubliciiMoldovadeadaptarelaschimbareaclimeipanainanul2020,Chisinau

UnitedNationsEnvironmentalProgram,(2013)ThirdNationalCommunicationoftheRepublicofMoldovaundertheUnitedNationsFrameworkConventiononClimateChange,Chisinau

Ursu,L.(2014).StructuraPeisagisticaaBazinuluiRiuluiIchel.UniversityoftheAcademyofSciencesofMoldova,FacultyofNaturalSciences.Chisinau:MasterThesis.

plan local de adaptare la schimbarile climatice … · foarte mare, ceea ce a dus la scaderea...

Documents