plan de monitoring pentru parcul naţonal ceahlǎu
TRANSCRIPT
Plan de monitoring pentru Parcul Naţonal Ceahlǎu,
zona – comuna Ceahlǎu
A. Necesitatea programului de cercetare
Planul de monitorizare este elaborate pentru a oferi o bazǎ de evaluare pe termen mediu şi
lung a stǎrii unor specii de vertebrate din zonǎ şi a eficacitǎţii activitǎţii de management pentru
protecţia biodiversitǎţii şi peisajelor din jurul zonei proiectului pentru captarea apei în vederea
alimentǎrii cu apǎ potabilǎ a comunei Ceahlǎu, şi a succesului acţiunilor de diminuare a impactului
asupra mediului.
Parcurile naţionale corespund conform încadrǎrii I.U.C.N. (Uniunea Internaţionalǎ pentru
Conservarea Naturii) categoriei II şi sunt definite ca arii naturale protejate administrate în special
pentru protecţia ecosistemelor şi recreere. Acestea sunt şi obiectivele de bazǎ ce stau la baza
funcţionǎrii Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlǎu (D.A.P.N.C.).
Datoritǎ valorilor patrimoniului natural, Parcul Naţional Ceahlǎu (P.N.C.) a fost declarat sit
de importanţǎ comunitarǎ şi a fost integrat din 2007 în reţeaua ecologicǎ europeanǎ Natura 2000. În
acest context activitatea de bazǎ desfǎşuratǎ de personalul D.A.P.N.C. a constat în acţiuni de
protecţie şi conservare a ansamblului structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi
biocenotice din mediul natural inclus în P.N.C..
Aceastǎ activitate complexǎ s-a facut în condiţiile în care aria protejatǎ este deschisǎ pentru
vizitare. Prin asigurarea condiţiilor tehnice de deplasare în P.N.C. (trasee marcate şi amenajate), prin
activitatea de informare şi conştientizare desfǎşuratǎ încǎ de la porţile de intrare în P.N.C. , prin
acţiuni de patrulare şi pazǎ s-a avut în vedere diminuarea ameninţǎrii antropice asupra biodiversitǎţii
şi peisajului natural şi promovarea ecoturismului.
De asemenea s-a ţinut cont de respectarea drepturilor conferite de lege pentru membrii
comunitǎţilor locale cu terenuri proprietate particularǎ incluse în parcul naţional. In acelaşi context,
activitǎţile tradiţionale ale comunitǎţilor locale au fost promovate şi încurajate în scopul pǎstrǎrii lor
nealterate.
Parcul Naţional Ceahlău este localizat în Masivul Ceahlău, situat în întregime pe teritoriul
administrativ al judeţului Neamţ, la intersecţia paralelei de 470 latitudine nordică cu meridianul de
260 longitudine estică. Masivul Ceahlǎu are o suprafaţă de 292 km2 şi se încadrează în grupa centrală
a Carpaţilor Orientali din cuprinsul zonei flişului.
Constituirea P.N.C. are ca scop asigurarea unui regim de siguranţă şi conservare pentru:
- ecosistemele, habitatele naturale reprezentative din cadrul parcului în care trăiesc specii
de plante şi animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare;
- conservarea diversităţii biologice floristice şi faunistice, a diversităţii resurselor genetice
vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
- elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice,
paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural.
Comuna Ceahlǎu este situatǎ în imediata apropiere a P.N.C. (figura 1), dar are şi terenuri
incluse în parc. Astfel, o parte din terenurile comunei Ceahlǎu sunt încadrate în douǎ din zonele
parcului:
a) zona de conservare durabilǎ – tampon;
b) zona de dezvoltare durabilǎ a activitǎţilor umane.
DN 17BDN 17B
Parcul Parcul Naţional Naţional CeahlăuCeahlău
BicazDJ 155F DJ 155F
DJ 155FDJ 155F
Bistricioara
DN 15DN 15
c.f. Bicaz-Piatra Neamt-Bacauc.f. Bicaz-Piatra Neamt-Bacau
Piatra Neamţ
Bicazul Ardelean
DN 15DN 15
DN 15DN 15Ceahlău
Durău
Izvorul Muntelui
Vatra Dornei
Topliţa - Borsec
Gheorghieni-Lacul Roşu
Poiana Largului
DN 15CDN 15CBistra
DN 15CDN 15C
Căi rutiere
Cale ferată
Localităti
Porţi de intrare în parc
Fig. 1. Parcul Naţional Ceahlǎu şi vecinii
2
B. Importanţa proiectului
S.C. Urbanex S.A.- Piatra Neamţ a solicitat acordul administraţiei P.N.C. pentru execuţia
lucrǎrilor de captare a apei potabile în vederea alimentǎrii cu apǎ a locuitorilor comunei Ceahlǎu.
Bazinul de captare este amplasat în zona unei foste pǎstrǎvǎrii, pe cursul mijlociu al pârâului Martin.
In locul fostelor bazine s-au format douǎ ochiuri de apǎ în care îşi desfǎşoarǎ ciclul reproductiv
specii de amfibieni de interes comunitar şi respectiv naţional, care necesitǎ o protecţie strictǎ. In
aceste circumstanţe s-a acordat avizul pentru începerea lucrǎrilor cu condiţia respectǎrii stricte a
unor mǎsuri pentru protejarea speciilor respective (Lissotriton montandoni şi Mesotriton alpestris);
marcarea limitei arealului protejat şi monitorizarea lucrǎrilor în vederea excluderii unor lucrǎri în
areal.
Astfel, porţiunea comunei Ceahlǎu care face parte din Parcul Naţional Ceahlǎu, necesitǎ o
monitorizare strictǎ, pentru a se putea urmǎri starea ariei protejate din punct de vedere al naturii şi a
schimbǎrilor efectivelor speciilor protejate din acestǎ porţiune: faunǎ - amfibieni (Lissotriton
montandoni şi Mesotriton alpestris), pǎsǎri (Picus canus), mamifere (Sciurus vulgaris) şi florǎ –
Campanula serrata şi Cypripedium calceolus (figura 2).
a) Campanula serrata (clopoţel)
3
b) Cypripedium calceolus (papucul doamnei)
c) Lissotriton montandoni
d) Mesotriton alpestris
4
e) Sciurus vulgaris
f) Picus canus
Figura 2. Specii protejate supuse monitorizǎrii
B. Elaborarea programului de monitorizare
C1. Obiectiv general
Urmǎrirea evoluţiei parametrilor ce caracterizeazǎ starea habitatelor naturale din Parcul
Naţional Ceahlǎu – comuna Ceahlǎu, a stǎrii populaţiilor speciilor de interes conservativ şi
evaluarea tendinţelor de evoluţie.
5
C2. Obiective specifice
- Monitorizarea şi urmǎrirea evoluţiei populaţiei de Lissotriton montandoni şi Mesotriton
alpestris.
- Elaborarea de note, rapoarte, informǎri privind situaţia rezervaţiei Parcul Naţional Ceahlǎu.
- Supravegherea impactului activitǎţii de proiectare şi execuţie pentru alimentarea cu apǎ
potabilǎ a comunei Ceahlǎu.
C3. Pachete de lucru (PCL)
- PCL1 – Investigarea parametrilor de habitat (apǎ, aer, sol) în aria protejatǎ
- PCL2 – Evaluarea speciilor de florǎ protejate - Campanula serrata şi Cypripedium
calceolus
- PCL3 – Inventarierea faunei (Lissotriton montandoni şi Mesotriton alpestris – amfibieni şi
Sciurus vulgaris – mamifer) şi avifaunei (Picus canus)
C4. Metodologia de lucru
Acest program de monitoring este necesar în acestǎ zonǎ, deoarece a fost aprobat proiectul în
vederea captǎrii apei pentru alimentarea cu apǎ a comunei Ceahlǎu. Astfel, proiectul implicǎ
amenajarea unei staţii de pompare a apei şi a conductelor de alimentare cu apǎ pe o distanţǎ de 25
km, activitǎţi ce pot avea un impact negativ asupra biodiversitǎţii din acestǎ zonǎ a Parcului
Naţional Ceahlǎu. Construcţia va dura 24 luni, din acet motiv, programul de monitorizare se va
întinde pe 4 ani, astfel:
- primul an va fi folosit ca referinţǎ, pentru compararea situaţiei dupǎ începerea construcţiei;
- al II-lea şi al III-lea an vor fi alocaţi studiului evoluţiei biodiversitǎţii pe parcursul lucrǎrilor de
execuţie;
- iar al IV-lea an va fi flosit pentru evaluarea impactului proiectului.
Astfel, desfǎşurarea proiectului de monitorizare pe fiecare pachet de lucru în parte se va face
astfel:
PCL1
Investigarea parametrilor de habitat este necesarǎ, deoarece aceştia influenţeazǎ în mod
direct evoluţia speciilor de florǎ şi faunǎ destinate protejǎrii.
6
Astfel, este absolut necesarǎ colectarea datelor meteorologice - temperaturǎ, precipitaţii, zile
însorite, evaporare.
În cazul apei, este necesarǎ mǎsurarea calitǎţii apelor de suprafaţǎ şi subterane astfel:
- zilnic – pH, conductivitate, total sǎruri dizolvate şi temperatura în 5 puncte alese şi notate pe hartǎ;
- sezonier – analiza a 8 indicatori fizico – chimici – temperaturǎ, pH, oxigen dizolvat, azot,
substanţǎ organicǎ dizolvatǎ, fosfaţi, sulfaţi şi duritate totalǎ – din 10 puncte alese şi notate pe hartǎ,
probele luându-se la fiecare 3 luni (primǎvarǎ, varǎ, toamnǎ, iarnǎ).
În cazul solului, se monitorizeazǎ urmǎtorii parametri: pH, salinitate, tip, texturǎ, grad de
ariditate, la fel ca şi în cazul apelor, din 15 puncte alese şi notate pe hartǎ, la fiecare 3 luni.
Analiza parametrilor de habitat se va face prin metoda deplasǎrii pe teren, iar în cazul
parametrilor care nu pot fi stabiliţi la faţa locului, se vor lua probe care vor fi transportate la
laborator.
PCL2
Evaluarea speciilor de florǎ este necesarǎ datoritǎ a douǎ plante incluse în lista speciilor
protejate:
Campanula serrata – specie ameninţatǎ în Europa, endemit carpatic.
Cypripedium calceolus – specie inclusǎ pe lista roşie naţionalǎ ca fiind vulnerabilǎ, rarǎ.
În cazul primei plante monitorizate, Campanula serrata (clopoţel), aceasta este o plantǎ
perenǎ, înfloreşte în sezonul estival, din iunie pânǎ în august. Astfel, determinǎrile se vor face pe
teren, de cǎtre specialişti, stabilindu-se perimetrele de monitorizat şi dimensiunea acestora. Se va
merge pe teren pe toatǎ perioada sezonului estival.
În cazul celei de a doua plantǎ, Cypripedium calceolus (papucul doamnei), aceasta este o
specie de orhidee aparținând genului Cypripedium. Această specie este foarte rară și se întâlnește și
în flora României. Papucul doamnei este o plantǎ perenǎ şi înfloreşte în sezonul estival, din iunie
pânǎ în august. Ca şi în cazul primei plante, se stabilesc perimetrele de monitorizat şi suprafaţa
acestora. Se va merge pe teren pe toatǎ perioada sezonului estival.
Ieşirile în teren se realizeazǎ în sezonul estival, în fiecare an de studiu, astfel: 3 zile în luna
iunie (23, 24, 25), 5 zile în luna iulie (26 – 30) şi douǎ zile în luna august (25, 26). Se stabilesc 3
perimetre de 100 m2 pentru fiecare plantǎ în parte.
Determinǎrile se vor face pe teren cu ajutorul determinatorului Ciocârlan, 2000, de cǎtre
specialişti, iar datele obţinute se vor trece în fişe.
7
PCL3
În ceea ce priveşte fauna, inventarierea se va face pe fiecare grup în parte.
a) Inventarierea amfibienilor
Se urmǎresc douǎ specii: Lissotriton montandoni şi Mesotriton alpestris.
Este necesarǎ urmǎrirea acestui grup deoarece amfibienii sunt sensibili faţǎ de modificǎrile
habitatelor acvatice şi terestre. Acest grup este protejat la nivel european. Modificǎri ale mǎrimii
populaţiei pot indica deteriorǎri ale habitatului.
Indicatorii folosiţi pentru monitorizare sunt speciile de amfibieni întâlnite şi abundenţa
relativǎ a fiecǎrei specii.
În primul an se marcheazǎ pe hartǎ suprafaţa bǎlţilor. Bǎlţile sunt verificate în sezonul de
reproducţie pentru a identifica ce arii sunt utilizate curent de speciile de amfibieni. Apoi se
selecteazǎ punctele reprezentative pentru monitorizare. Astfel, se marcheazǎ punctele specifice, cu
ajutorul hǎrţilor şi a înregistrǎrilor GPS.
Zilnic vor fi estimate dimensiunile bǎlţii (diametrul şi circumferinţa), dar şi habitatul
înconjurǎtor şi semnele de perturbare. Broaştele observate în timpul zilei vor fi identificate şi
numerotate (în sezonul de împerechere – lunile de varǎ - iunie – august).
Orice urmǎ de ouǎ şi numǎr de ciorchini de ouǎ (saci de ouǎ) se vor nota (sunt vizibile în
sezonul de reproducţie, în numǎr mare la încheierea sezonului).
Se vor repeta vizitele din timpul zilei în diferite stadii ale sezonului de împerechere. Se va
parcurge circumferinţa fiecǎrei bǎlţi în cǎutarea exemplarelor de broaşte adulte de la marginea apei
sau care migreazǎ între bǎlţi şi se vor înregistra pe specii.
Populaţiile sunt cel mai bine evaluate în sezonul de împerechere şi post-împerechere.
Recensǎmântul se repetǎ anual. Se vor face monitorizǎri în 25 de zile în fiecare an de studiu, astfel:
5 zile în iunie (5,6, 27,28,29), 5 zile în iulie (10-11, 25-27), 10 zile în august (5-8, 26-31) şi 5 zile în
septembrie (10-14).
Densitatea se va calcula în funcţie de arealul recenzat. Se vor stabili tendinţele de evoluţie.
Se va nota numǎrul total de amfibieni observaţi. Numǎrul de saci de ouǎ observaţi evalueazǎ
modificǎri posibile de populaţie, dar acesta e un slab predictor.
b) Inventarierea mamiferului Sciurus vulgaris (veveriţa)
8
Veveriţa este o specie importantǎ în zonǎ. În cursul dezbaterilor publice au fost exprimate
îngrijorǎri legate de viitorul ppulaţiilor de veveriţe din zonǎ. Este o specie excelentǎ pentru
semnalizare, ce poate fi folositǎ şi în viitor pentru acţiuni educatice practice.
Parametri folosiţi pentru monitorizarea veveriţei sunt abundenţa relativǎ şi densitatea
populaţiei.
Se aleg perimetre (în numǎr de 4) în pǎdurea şi pe pajiştea învecinatǎ bǎlţilor. Se marcheazǎ
perimetrele pe hartǎ, pentru a putea fi folosite aceleaşi perimetre în toţi anii de studiu.
Pentru monitorizare, se merge în zilele cu vreme bunǎ, dimineaţa dupǎ rǎsǎrit (deoarece
atunci sunt mai active) şi se noteazǎ toate exemplarele observate, ora, locul şi comportamentul
acestora.
Pentru monitorizare se merge de 2-4 ori în decurs de 2 sǎptǎmâni pentru a se putea ţine cont
de variaţiile de vreme şi activitatea veveriţelor.
Pentru calcularea densitǎţii populaţiei se foloseşte metoda probelor de distanţǎ.
Recensǎmintele vor fi fǎcute lunar, dar dacǎ nu este posibil, se va face cel puţin un
recensǎmânt la 2 luni. Recensǎmintele vor fi fǎcute de persoane specializate şi instruite în acest
scop, fǎcându-se determinǎri vizuale pe teren.
c) Inventarierea populaţiei de Picus canus (ciocǎnitoare)
Ciocǎnitorile sunt afectate în mare parte prin pierdere de habitat în urma defrişǎrilor. Având
în vedere cǎ au fost aprobate lucrǎrile de captare a apei în vederea alimentǎrii cu apǎ potabilǎ a
comunei Ceahlǎu, creşte riscul deteriorǎrii habitatului specific ciocǎnitorii din zonǎ.
Se stabilesc trasee în jurul zonei cu risc şi se noteazǎ pe hartǎ, pentru a putea fi urmǎrite \n
fiecare an al studiului. Se stabilesc un numǎr de 3 trasee.
Se vor colecta date pe mai multe zile diferite, sau chiar pe o saptǎmânǎ întreagǎ. Nu se
noteazǎ pǎsǎrile întâlnite pe traseu, ci în puncte fixe, marcate pe hartǎ.
Pentru colectarea datelr se vor folosi persoane instruite pentru a recunoaşte pǎsǎrile prin
metoda vizualǎ, dar şi dupǎ ciocǎnit.
Studiile se vor face în fiecare an în perioada martie – iunie, o datǎ pe lunǎ. În urma studiilor
se vor întocmi tabele cu numǎrul de exemplare/ km2.
9
C5. Derularea programului în timp
Etapa PCL Locaţie Derulare în timp
Anul I Anul II Anul III Anul IV
1.Monitorizare
parametri habitat
PCL1 Apǎ, aer, sol
– comuna
Ceahlǎu, 5
puncte pt
monitorizar
e zilnicǎ şi
10 pt
monitorizar
e sezonierǎ
X
(tot anul,
zilnic şi
sezonier)
X
(tot anul,
zilnic şi
sezonier)
X
(tot anul,
zilnic şi
sezonier)
X
(tot anul,
zilnic şi
sezonier)
2.Inventariere
Campanula
serrata
PCL2 Comuna
Ceahlǎu, 3
perimetre de
100 m2
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
3.Inventarierea
Cypripedium
calceolus
PCL2 Comuna
Ceahlǎu, 3
perimetre de
100 m2
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului
estival, 10
zile)
4.Inventarierea
Lissotriton
montandoni
PCL3 Comuna
Ceahlǎu, 2
bǎlţi
X
(pe
parcursul
sezonului de
împere-
chere şi
post-
împereche-
X
(pe
parcursul
sezonului de
împere-
chere şi
post-
împereche-
X
(pe
parcursul
sezonului de
împere-
chere şi
post-
împereche-
X
(pe
parcursul
sezonului
de împere-
chere şi
post-
împereche-
10
re, 25 de
zile)
re, 25 de
zile)
re, 25 de
zile)
re, 25 de
zile)
5.Inventarierea
Mesotriton
alpestris
PCL3 Comuna
Ceahlǎu, 2
bǎlţi
X
(pe
parcursul
sezonului de
împere-
chere şi
post-
împereche-
re, 25 de
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului de
împere-
chere şi
post-
împereche-
re, 25 de
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului de
împere-
chere şi
post-
împereche-
re, 25 de
zile)
X
(pe
parcursul
sezonului
de împere-
chere şi
post-
împereche-
re, 25 de
zile)
6.Inventarierea
Sciurus vulgaris
PCL3 Comuna
Ceahlǎu, 4
perimetre de
100 m2
X
(în fiecare
lunǎ, de 2-4
ori la 2
sǎptǎmâni)
X
(în fiecare
lunǎ, de 2-4
ori la 2
sǎptǎmâni)
X
(în fiecare
lunǎ, de 2-4
ori la 2
sǎptǎmâni)
X
(în fiecare
lunǎ, de 2-
4 ori la 2
sǎptǎmâni)
7.Inventarierea
Picus canus
PCL3 Comuna
Ceahlǎu, 3
trasee de 1
km
X
(în perioada
martie-
iunie, o datǎ
pe lunǎ)
X
(în perioada
martie-
iunie, o datǎ
pe lunǎ)
X
(în perioada
martie-
iunie, o datǎ
pe lunǎ)
X
(în
perioada
martie-
iunie, o
datǎ pe
lunǎ)
8. Impactul
produs de
proiectul pt
captarea apei
PCL1
+
PCL2
+
PCL3
Comuna
Ceahlǎu,
toatǎ
suprafaţa
destinatǎ
monitorizǎ-
rii
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
11
9.Studiul
evoluţiei
biodiversitǎţii în
zona
monitorizatǎ
PCL1
+
PCL2
+
PCL3
Comuna
Ceahlǎu,
toatǎ
suprafaţa
destinatǎ
monitorizǎri
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
10.Elaborarea de
note, rapoarte,
informǎri privind
porţiunea
monitorizatǎ din
Parcul Naţional
Ceahlǎu
PCL1
+
PCL2
+
PCL3
Comuna
Ceahlǎu,
toatǎ
suprafaţa
destinatǎ
monitorizǎ-
rii
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
X
(pe tot
parcursul
anului)
D. Evaluarea riscului de nerealizare a obiectivelor
Prezentul program de monitoring nu prezintǎ riscuri foarte mari în ceea ce priveşte realizarea
obiectivelor.
Un prim risc îl reprezintǎ îmbolnǎvirea sau retragerea personalului instruit pentru activitatea
de teren. Acest lucru poate produce lacune în desfǎşurarea programului, la lipsa datelor din perioada
în care nu existǎ personal pentru cercetare.
Un alt risc îl reprezintǎ lipsa fondurilor pentru analiza parametrilor fizico-chimici ai
habitatului.
Un ultim risc îl reprezintǎ sistarea lucrǎrilor de captare a apei şi necesitatea prelungirii
programului de monitoring pe o perioadǎ necunoscutǎ de timp.
E. Impactul ştiinţific şi economic al proiectului
Activitǎţile desfǎşurate vor avea un caracter permanent şi vor viza atât membrii
comunitǎţilor locale cât şi pe vizitatorii parcului naţional şi organizaţiile sau persoanele care au fost
interesate de protecţia naturii în P.N.C. şi de conştientizarea prin educaţie ecologicǎ în vederea
îndeplinirii acestui deziderat.
12
Relaţia cu comunitǎţile locale se va baza pe un contact permanent atât cu membrii acestor
comunitǎţi cât şi cu administraţiile locale care au terenuri incluse în aria protejatǎ sau au interese
pentru implementarea unor proiecte şi activitǎţi de dezvoltare durabilǎ în zonǎ.
Programul de monitoring va ajuta la o reinventariere a speciilor protejate existente în zonǎ,
ducând poate la extinderea arealului protejat sau la impunerea unor mǎsuri mai stricte.
Pentru populaţia comunei Ceahlǎu va ajuta la realizarea proiectului pentru alimentare cu apǎ
în deplinǎ armonie cu natura, şi poate chiar la o dezvoltare a ecoturismului în zonǎ.
Miţosu Narcisa
MIM – anul I
13