plan de menŢinere a calitĂŢii aerului - cjbihor.ro mentinere calitate aer - 2017.pdf · 2...

1

PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

perioada 2017-2022

propunere

2

Preambul

Ordinul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ – teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător publicat în M. Of. Nr.682 din 08.09.2015, prevede următoarele:

Art. 2.

Se aprobă lista cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II a ariilor din zone și aglomerări, astfel cum este definit la art. 42 lit. b) din Legea nr. 104/2011, prevăzută în Anexa nr. 2; Art. 3.

Unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în Anexa nr. 1 elaborează un plan de calitate a aerului sau, după caz, un plan integrat de calitate a aerului, iar unitățile administrativ- teritoriale prevăzute în anexa nr. 2 elaborează un plan de menținere a calității aerului. Art. 4.

Încadrarea în regimul de gestionare I sau II a ariilor din zone și aglomerări s-a realizat pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării calității aerului la nivel național, care a utilizat atât măsurări în puncte fixe, realizate cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, cât și pe baza rezultatelor obținute din modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer.

Județul Bihor se regăsește în Lista cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II – Anexa II la OMMAP nr. 1206/2015 astfel încât este necesară elaborarea Planului de Menținere a Calității Aerului pentru următorii indicatori: particule în suspensie (PM10, PM2,5), benzen, (C6H6), dioxid de sulf (S02), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni) și dioxid/ oxizi de azot (NO, NOx).

Conform Legii Nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător:

Art.42 b) regim de gestionare II - reprezintă ariile din zonele și aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 și PM2.5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute la lit. B și poziția G.5 din Anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2.5 sunt mai mici decât valorile - țintă prevăzute la lit. C și poziția G.4 din anexa nr. 3.

Planul de Menținere a Calității Aerului se întocmește în conformitate cu prevederile

H.G. nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a

3

calității aerului, astfel: Art. 37

(1) Planul de menținere a calității aerului trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

a) descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum și estimarea efectelor acestora; b) analiza topografică şi climatică a arealului pentru care s-a realizat încadrarea în regimul II de gestionare; c) analiza situației curente cu privire la calitatea aerului - la momentul inițierii planului de menținere a calității aerului; d) evaluarea nivelului de fond regional total, natural și transfrontier;

e) evaluarea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier; f) evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontier; g) caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menținere a calității aerului şi informațiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătății populației sau, după caz, a vegetației; h) identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calității aerului și poziționarea lor pe hartă, inclusiv tipul și cantitatea totală de poluanți emiși din sursele respective (tone/an); pot fi utilizate și datele de monitorizare a operatorilor economici din arealul încadrat în regimul de gestionare II; i) informații privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanților emiși în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone și aglomerări sau, după caz, alte regiuni; j) analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic şi condițiile de ceață, pentru analiza transportului/importului de poluanți din zonele și aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanților la suprafața solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluanți ale acestora; k) în cazul particular al ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se iau în considerare informațiile legate de sursele de emisie ale substanțelor precursoare ale acestuia şi condițiile meteorologice la macroscară.

(2) Planul de menținere a calității aerului va cuprinde identificarea măsurilor de menținere a nivelului concentrațiilor de poluanți în atmosferă cel puțin la nivelul inițial, eventual de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficienței acestora, dacă este posibil. Pentru fiecare măsură identificată se va evalua impactul acesteia asupra calității aerului, exprimat ca indicator cuantificabil.

(3) Pentru fiecare scenariu luat în considerare în cadrul planului de menținere a

4

calității aerului și pentru fiecare poluant avut în vedere se vor prezenta următoarele: a) anul de referință pentru care este elaborată previziunea și cu care începe aceasta; b) repartizarea surselor de emisie; c) descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de

referință; d) niveluri ale concentrației/concentrațiilor raportate la valorile-limită și/sau la valorile-țintă

în anul de referință; e) descrierea scenariului privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în

anul de proiecție; f) niveluri ale concentrației/concentrațiilor așteptate în anul de proiecție; g) niveluri ale concentrației/concentrațiilor și a numărului de depășiri ale valorii-limită

și/sau valorii-țintă în anul de proiecție, acolo unde este posibil; h) măsurile identificate, cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii,

calendarului de implementare a scării spațiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare și a surselor potențiale de finanțare, a indicatorului/indicatorilor pentru monitorizarea progreselor.

Art. 38

Planul de menținere a calității aerului cuprinde scenariile luate în considerare și măsurile identificate împreună cu informațiile de la art. 37 alin. (1) - (3). Art. 39

(1) Planul de menținere a calității aerului este structurat astfel încât să respecte și să cuprindă cel puțin informațiile menționate în anexa nr. 10 la Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător (2) Informațiile incluse în planul de menținere a calității aerului sunt prevăzute în anexa nr. 4.

ANEXA nr. 4 a HG 257/2015 Informațiile incluse în planul de menținere a calității aerului

A. Informații generale care urmează a fi furnizate pentru planuri de menținere a calității aerului

B. Localizarea zonei/aglomerării C. Analiza situației existente D. Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menținerii calității aerului

Pentru elaborarea planului, conform prevederilor HG nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, s-a constituit comisia tehnică la nivel județean si numită prin Dispoziția Președintelui Consiliului Județean Bihor, din care fac parte reprezentanți ai compartimentelor de specialitate din aparatul propriu precum și reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice locale și județene.

Studiul care stă la baza întocmirii Planului de Menținere a Calității Aerului pentru județul Bihor a fost întocmit de către S.C. Acormed S.R.L., poziția 323 în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului.

5

CUPRINS

Preambul .................................................................................................................................. 2

A. Informaţii generale .............................................................................................................. 7

A.1 Informații generale ....................................................................................................... 7

A.2 Cadrul legal ................................................................................................................. 7

A.3 Descrierea modului de realizare a studiului ce a stat la baza elaborării Planului de menținere a calității aerului ...................................................................................................... 9

B. Localizarea zonei ............................................................................................................ 12

B.1. Zonă (hartă) ............................................................................................................... 12

B.2. Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării .............................................. 14

B.3. Date climatice ............................................................................................................ 23

B.4. Topografia județului Bihor .......................................................................................... 35 B.5. Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă ................................... 39

B.6. Staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice). .................................................... 53

C. Analiza situaţiei existente .............................................................................................. 56

C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi estimarea efectelor acestora; ................................................................................................................. 56

C.2. Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii planului de menţinere a calităţii aerului .................................................................................................... 77

C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier; ............................. 92

C.3.1. Fondul regional total ........................................................................................... 93

C.3.2 Fondul regional transfrontalier ........................................................................... 109

C.3.3 Fondul regional natural ...................................................................................... 110

C4. Evalurea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontalier ............................................................................................................. 110

C5. Evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontalier ............................................................................................................. 122 C.6. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei; ........................................................................................................ 140

C.7. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calităţii aerului, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective (tone/an); ............................................................................................................................. 143

C.8. Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în

6

atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după caz, alte regiuni; 146

C.9. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respective pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora; ............................................................................................................................. 147

C.10. Sursele de emisie ale substanţelor precursoare ale ozonului ............................... 149

D. Scenarii şi identificarea măsurilor de menţinere a nivelului concentraţiilor de poluanţi în atmosferă sau de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie ............................................................................................................................ 150

D.1 Anul de referință pentru care este elaborată previziunea și cu care începe aceasta .... 151

D.2 Repartizarea surselor de emisie ................................................................................... 151

D3. Descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de referință ............................................................................................................................... 153

D4. Niveluri ale concentrației/concentrațiilor raportate la valorile-limită și/sau la valorile-țintă în anul de referință .............................................................................................................. 154

D.5 Descrierea scenariului privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de proiecție .................................................................................................................. 157

D.6 Niveluri ale concentrației/concentrațiilor așteptate în anul de proiecție ........................ 174

D.7 Niveluri ale concentrației/concentrațiilor și a numărului de depășiri ale valorii-limită și/sau valorii-țintă în anul de proiecție, acolo unde este posibil ..................................................... 177

E. Măsuri sau proiecte adoptate în vederea menținerii calității aerului .......................... 178

E1. Detalii privind masuri sau proiecte de imbunatatire care existau inainte de 11 iunie 2008: masuri locale, regionale, nationale si internationale; efectele observate ale acestor masuri ............................................................................................................................................ 178

E2. Măsurile posibile pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător, în condițiile unei dezvoltări durabile ....................................................................................................... 178

E.3 Calendarul aplicării planului de menținere (Scenariu complex de proiecție) ................. 188

Bibliografie .......................................................................................................................... 192

Abrevieri ............................................................................................................................... 194

7

A. Informaţii generale A.1 Informații generale

a) Autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planului de menţinere a calităţii aerului - denumirea autorităţii responsabile/ instituţiei: Consiliul Județean Bihor

- adresa web (link): www.cjbihor.ro

- numele persoanei responsabile: Președintele Consiliului Județean Bihor – Sandor Pasztor

- adresa poştală: Oradea, Parcul Traian numărul 5

- numărul de telefon: +40-259-410-181

- email: [email protected]

Stadiul Planului de menţinere a calităţii aerului

Planul de mentinere a calitatii aerului 2017 - 2022 pentru judetul Bihor este in curs de adoptare

Data adoptării oficiale

La data aprobarii Planului de mentinere a calitatii aerului 2017 - 2022 pentru judetul Bihor prin Hotărârea Consiliului Judetean Bihor nr. ..... din ..........2019

Calendarul punerii în aplicare: 2014 – 2020, 2022

Trimitere la planul de menţinere a calităţii aerului (link web)

www.cjbihor.ro, http://apmbh.anpm.ro www.cjbihor.ro/plan de menţinere a calităţii aerului-județul BIHOR-2017-2022

A.2 Cadrul legal

Cel de-al saselea Program comunitar de acțiune pentru mediu adoptat prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iulie 2002 (4) stabileste necesitatea de a diminua poluarea la niveluri care să minimizeze efectele nocive asupra sănătății umane, acordându-se o atenție specială populațiilor sensibile și mediului ca întreg, de a îmbunătăți monitorizarea și evaluarea calității aerului, inclusiv depunerea poluanților, si de a furniza informații publicului.

Pentru a proteja sănătatea umană si mediul ca întreg, este deosebit de important să fie combătute la sursă emisiile de poluanți și să fie identificate și puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național și comunitar.

Articolul 1 al Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din 21 mai 2008, privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat pentru Europa stabileste măsuri care urmăresc:

a) definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să

http://www.cjbihor.ro/

mailto:[email protected]

http://www.cjbihor.ro/

http://apmbh.anpm.ro/

http://www.cjbihor.ro/plan%20de%20menţinere%20a%20calităţii%20aerului-județul%20BIHOR-2017-2022

8

evite, să prevină sau să reducă efectele dăunătoare asupra sănătății umane si a mediului ca întreg;

b) evaluarea calității aerului înconjurător în statele membre pe baza unor metode si criterii comune;

c) obținerea de informații privind calitatea aerului înconjurător pentru a ajuta la combaterea poluării aerului si a neplăcerilor cauzate de aceasta si pentru a monitoriza pe termen lung tendințele si îmbunătățirile care rezultă în urma măsurilor luate la nivel național si comunitar;

d) garantarea faptului că aceste informații privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziția publicului;

e) menținerea calității aerului acolo unde este corespunzătoare si îmbunătățirea acesteia în alte cazuri;

f) promovarea unei cooperări crescute între statele membre în vederea reducerii poluării aerului.

Directivele 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător si un aer mai curat și Directiva 2004/107 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător au fost transpuse în legislația românească prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, la data 28.07.2011. Legea a suferit modificări prin următoarele acte: Hotărârea nr. 336/2015 pentru modificarea anexelor nr. 4 și 5 și Hotărârea nr. 806/2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7. Ordinul nr. 3299 din 28/08/2012 aprobă metodologia de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţării, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor internaţionale în domeniu la care România este parte.

Inventarele privind emisiile de poluanţi în atmosferă la nivel local cuprind datele colectate la nivel local în scopul evaluării calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer. Inventarele locale se elaborează cu ajutorul Procedurii pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA.

Prevederile Ordinului 1.206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitațile administrativ teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerile prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 104/2011 privind Calitatea aerului înconjurător încadreaza judetul Bihor în regimul II de gestionare a calitatii aerului, fapt ce impune elaborarea Planului de Menținere a Calității Aerului.

Planul de mentinere a calitatii aerului, la nivelul judetului trebuie realizat pentru poluanții: particule în suspensie PM10, particule în suspensie PM2,5, benzen, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu, nichel, dioxid/oxizi de azot.

Concentrațiilor poluanților: particule în suspensie PM10, particule în suspensie PM2,5, benzen, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu, nichel, dioxid/oxizi de azot li se aplică următoarele praguri superior şi inferior de evaluare, conform Anexei 3 lit. A a Legii 104/2011 și a Ordinului 36/2016

➢ particule în suspensie PM10 - în regimul de evaluare A, medie anuală: 20 µg/m3 <c<28 µg/m3; medie orară: 25 µg/m3 <c<35µg/m3 ➢ particule în suspensie PM2,5 - în regimul de evaluare A, c<35 µg/m3 (2013) și c<20 µg/m3 (2020)

9

➢ benzen, (C6H6) - în regimul de evaluare C, c<2 µg/m3 ➢ dioxid de sulf (S02) - în regimul de evaluare C, c<50 µg/m3 ➢ monoxid de carbon (CO) - în regimul de evaluare B, media pe 8 ore: 5 mg/m3<c<7 mg/m3 ➢ plumb (Pb) - în regimul de evaluare C, c<0,25 µg/m3 ➢ arsen (As) - în regimul de evaluare C, c<2,4 ng/m3 ➢ cadmiu (Cd) - în regimul de evaluare C, c<2 ng/m3 ➢ nichel (Ni) - în regimul de evaluare C și c<10 ng/m3 ➢ dioxid/ oxizi de azot (NO2,NOx) - în regimul de evaluare B, medie anuală: 26 µg/m3 <c<32 µg/m3, medie orară: 100 µg/m3 <c<140 µg/m3

În vederea realizării Planului de menținere a calității aerului conform prevederilor articolului 33 din Hotărârea de Guvern numărul 257/15.04.2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului a fost realizat un Studiu de fundamentare. Studiul a fost realizat de către SC Acormed SRL, entitate juridică aflată la poziția 323 a Registrului Național al elabolatorilor de studii pentru protecția mediului.

Planul de menținere a calității aerului va avea o perioada de valabilitate de 5 ani și cuprinde setul de masuri/actiuni pentru pastrarea nivelului poluantilor în atmosfera sub valorile-limita stabilite, respectiv sub valorile-tinta, termenele de implementare, costurile estimate pentru punerea în aplicare și sursele potentiale de finantare, institutiile, autoritatile, organismele și operatorii economici responsabili de punerea în aplicare și implementarea acestora.

A.3 Descrierea modului de realizare a studiului ce a stat la baza elaborării Planului de menținere a calității aerului

Obiectivul principal al studiului l-a constituit estimarea valorii emisiilor atmosferice generate în atmosferă în cadrul a două scenarii de dezvoltare a UAT Bihor, în proiecția anului 2022, modelarea dispersiei emisiilor atmosferice estimate, emisii asociate activităţilor desfășurate pe teritoriul UAT Bihor.

Evaluarea concentrațiilor poluanților atmosferici asociați surselor s-a efectuat prin modelare matematică folosind următoarele elemente inițiale:

➢ poluanții pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;

➢ perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;

➢ perioada de mediere: valoare anuală (pentru determinarea valoarii orare și celei zilnice nu am deținut date și programe de modelare specific)

➢ cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse staționare, mobile și de suprafață.

Estimarea emisiilor atmosferice pentru NO, NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO, NMVOC-benzen, Pb, Cd, As, Ni, la nivel judeţean s-a realizat în conformitate cu Ordinul nr. 3299/2012 - pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile și

10

Metodologia de lucru utilizată: EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2013 (http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013), prin cumularea contribuției diferitelor categorii de surse: mobile, staționare și de suprafață.

Sursele inventariate (anul 2013 și anul de proiecție 2022) pe domeniul ce acoperă suprafața UTR Bihor au constat în:

Surse punctiforme - LPS ➢ Producerea de energie electrică şi termică ➢ Procese de combustie în industrie si construcții - Industria metalelor neferoase ➢ Procese de combustie în industrie si construcții - Produse chimice ➢ Procese de combustie în industrie si construcții - ciment, asfalt, cărămizi ➢ Producerea cimentului ➢ Produse chimice ➢ Producția secundară de aluminiu ➢ Producerea asfaltului ➢ Asfaltarea drumurilor ➢ Aplicarea vopselelor în scop industrial ➢ Degresarea metalelor; ➢ Fabricarea componentelor electronice; ➢ Alte produse de curățare industrială ➢ Curățare chimică(uscată) ➢ Producția de încălțăminte ➢ Industria alimentara si a băuturilor ➢ Crematoriu

Surse de suprafață - SRF ➢ Instalații mici de ardere – comercial/instituțional ➢ Instalații mici de ardere - rezidențiale ➢ Explorarea, producția și transportul țițeiului ➢ Explorarea, producția și transportul gazelor naturale ➢ Emisii fugitive de la depozitarea produselor petroliere ➢ Distribuția produselor petroliere ➢ Alte emisii fugitive provenite din producția de energie din sursa geotermală ➢ Exploatarea și extracția de minerale, altele decât cărbunele - balastiere și

cariere ➢ Construcții și demolări ➢ Depozitarea, manipularea și transportul produselor minerale ➢ Managementul dejecțiilor Bovine de lapte ➢ Managementul dejecțiilor bovine non lactate ➢ Managementul dejecțiilor ovine ➢ Managementul dejecțiilor Porcine (porci de îngrășare și scroafe) ➢ Managementul dejecțiilor - bizoni ➢ Managementul dejecțiilor - Cai ➢ Managementul dejecțiilor Găini ouătoare

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013)

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013)

11

➢ Managementul dejecțiilor Pui ➢ Producție vegetală inclusiv fertilizarea cu N anorganic (inclusiv uree) ➢ Bălegar de animale aplicate la soluri ➢ Urină și bălegar depuse de animale de pășunat;

Surse liniare - LIN ➢ Transporturi rutiere - Autoturisme ➢ Transporturi rutiere - Autoutilitare ➢ Transporturi rutiere – Autovehicule grele (inclusiv autobuze) ➢ Transporturi rutiere - Motociclete ➢ Transport feroviar ➢ Transport aerian

În vederea evaluării impactului generat de sursele identificate la nivel regional/local, urban în anul 2013 și în anul de proiecție 2022, în ambele scenarii de dezvoltare analizate a fost utilizat modelul gaussian TAPM 4 (model utilizat și de către alte state UE în realizarea Air Quality Plan-urilor), un model dezvoltat de CSIRO Australia şi care utilizează serii temporale de tip analiză spaţială GIS în celulele grilei de calcul. Modelarea TAMP utilizată este diferită față de alte modelări prin faptul că rezolvă aproximațiile fundamentale folosind dinamica fluidelor și ecuațiile de transport scalar furnizând concentrațiile orare pentru un interval de maxim un an pentru o gamă de poluanți importanți pentru calitatea aerului, prin utilizarea analizei sinoptice a datelor meteorologice ce au caracterizat arealul de studiu. Covorul vegetal, suprafața solului și o schemă urbană, sunt factori ce au fost incluși în modelarea TAPM.

Datele climatologice utilizate în simularea cu programul TAPM pentru modelarea dispersiei poluanților în aer au fost cele aferente anului 2013, anul de referință considerat în cadrul studiului.

Grila de calcul utilizată pentru calculul concentrațiilor de poluanți generați de toate categoriile de surse de emisie are o extindere spațială suficientă pentru a acoperi Regiunea 6, UTR Bihor, aglomerarea urbană - Zona Metropolitana Oradea şi anume 20 km x 20 km și un număr de 25 griduri verticale pănă la altitudinea de 5000 m.

Analiza datelor (a concentrațiilor maxime din interiorul suprafeței analizate) rezultate din modelare s-a realizat în gridul 30 km x30 km în cazul modelării pentru aglomerarea urbană ZMO, 100 km x 100 km, în cazul modelării pentru UTR Bihor anul 2013, anul 2022 Scenariu 1 și 2 și 300 km x 300 km, în cazul modelării fondului total la nivelul Regiunii 6.

Modelarea matematică a dispersiei estimate s-a efectuat pentru: NO, NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO. Facem mențiunea că programul de simulare utilizat nu a permis realizarea modelării pentru Pb, Cd, As și Ni, dar simularea valorii emisiilor la acesti poluanți în scenariile de dezvoltare descrise în perspectiva anului 2022 s-a realizat raportat la valoarea rezultată a pulberilor.

S-a optat pentru modelarea TAPM întrucat este un program de modelare ce funcționează bine într-o varietate de regiuni (de exemplu, pe coastă, pe teritoriul țării și, în general, pe un teren complex, pentru condiții subtropicale până la medii de latitudine). Rezultatele modelării au demonstrat că TAPM funcționează bine pentru o serie de fenomene importante (de exemplu: modelarea poluanților pe parcursul inversiilor nocturne, modelarea

12

dispersie în cazul atmosferei stabile, neutre și convective, modelarea dispersie în medii rurale și urbane complexe). În special, TAPM se comportă foarte bine pentru predicția statisticilor extreme de poluare, importante pentru evaluarea impactului asupra mediului, atât pentru poluanții nereactivi (marker) cât și reactivi (dioxid de azot, ozon și particule) pentru o varietate de surse.

Analiza comparativă a rezultatelor obținute, în raport cu valorile limită, valorile ţintă sau nivelurile critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător a generat măsurile aferente celor două scenarii cuprinse în Plan măsuri desprinse din documentele programatice asumate de către conducerea județului Bihor în perspectiva de dezvoltare a anului 2022, dar și măsuri suplimentare acestora.

B. Localizarea zonei

B.1. Zonă (hartă) Judeţul Bihor este situat din punct de vedere geografic în partea de nord-vest a ţării.

Din punct de vedere administrativ județul Bihor este situat în Regiunea 6 de dezvoltare, Nord-Vest, fiind invecinat cu:

- nord: judeţul Satu-Mare

- est: judeţele Sălaj, Cluj şi Alba

- sud: judeţul Arad

- vest: Republica Ungaria

Sursa: http://pe-harta.ro/judete/Bihor.jpg

Figura B.1.1 - Harta judetului Bihor

http://pe-harta.ro/judete/Bihor.jpg

13

Sursa: https://www.nord-vest.ro

Figura B.1.2 – Bihor/Romania Bihorul – piatră de hotar în partea vestică ale ţării, se desfăşoară sub forma unui vast

amfiteatru natural ce urcă din Câmpia Crişurilor şi a Barcăului peste Dealurile Vestice până pe crestele înalte ale Munţilor Apuseni, ocupând bazinele hidrografice ale Barcăului, Crişului Repede şi Crişului Negru. Relieful şi tectonica complicată prin care a trecut acest colţ de ţară, precum şi activitatea străveche a omului pe aceste meleaguri i-au conferit atribute de atractivitate de un farmec deosebit.

Coordonatele geografice care marchează punctele extreme ale judeţului sunt 47035’

21’’ şi 46023’48’’ latitudine nordică şi 21026’6’’ – şi respectiv 22048’39’’ longitudine estică. De la nord la sud se întinde pe o distanţă medie de circa 130 km, iar de la vest la est pe circa 110 km.

Marginea apuseană a judeţului coincide cu frontiera de stat dintre România şi Ungaria, cuprinsă între extremitatea nordică a localităţii Curtuişeni şi cea sudică a Comunei Avram Iancu, intersectând o zonă de câmpie şi separând judeţul nostru de jude- ţele Haidu Bihar şi Békéş din Ungaria.

Limita nordică a judeţului, prin care acesta se separă de judeţul Satu Mare, străbate Câmpia Carei – Valea lui Mihai, Câmpia Ierului şi Platforma Marghitei până în extremitatea estică a comunei Boianu Mare.

Limita de est este ancorată pe o zonă deluroasă şi montană, este sinuoasă şi foarte complexă întrucât străbate forme de relief diferite. Astfel, din dreptul localităţii Boianu Mare limita se îndreaptă spre sud străbătând Dealurile Dumbrăviţei pe la est de Almaşu Mare, apoi Valea Barcăului, Dealurile Bistrei, după care urmează culmea Munţilor Plopiş, cumpăna de ape dintre Valea Drăganului şi Valea Iadului, apoi culmea Munţilor Bihor trecând peste vârfurile Bătrâna (1579 m), Glăvoaia (1425 m), înşeuarea Vârtop(1160 m), vârful Bihor (1849 m) până în vârful Piatra Aradului (1428 m), care este un triplu punct de graniţă între judeţele Bihor, Alba şi Arad. Această linie întortocheată separă Bihorul de judeţele Sălaj, Cluj şi Alba. În continuare se desfăşoară limita sudică care ne separă de judeţul Arad şi care urmăreşte înşeuarea Criştiorului, culmea Munţilor Codru – Moma, pentru a coborî apoi în Câmpia Crişurilor, cursul inferior al Crişului Negru până în dreptul localităţii Ant, unde intersectează graniţa cu Ungaria.

Aceste limite încadrează o unitate administrativ teritorială bine definită, ce însumează o

https://www.nord-vest.ro/

14

suprafaţă de 7544,27 km2, (conform INS) ocupând locul al şaselea ca mărime printre judeţele României.

Aşezarea geografică faţă de principalele căi de comunicaţii ne conectează cu celelalte judeţe sau cu alte ţări. Astfel, teritoriul său este străbătut de o reţea densă de şosele (E 60, DN 79, DN 76, DN 19) şi căi ferate, iar prin intermediul punctelor de frontieră rutiere (Borş, Valea lui Mihai, Salonta) sau feroviare (Episcopia Bihorului) se leagă de Europa Central – Vestică. Pe cale aeriană are legătură directă cu Bucureştiul, prin intermediul aeroportului Oradea.

În ansamblul său, Bihorul este un judeţ cu o structură fizico-geografică eterogenă (munţi, dealuri, depresiuni cu aspect de şes şi câmpii întinse) cu un potenţial economic şi industrial mixt, o agricultură complexă, cu un potenţial turistic remarcabil, dar cu indicatori scăzuţi ai natalităţii.

B.2. Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării

Judeţul Bihor se numără printre cele mai întinse din ţară, având o pondere echilibrată a populaţiei din mediile urban şi rural. Municipiul Oradea, reşedinţă de judeţ, cumulează cea mai mare parte a populaţiei urbane dar şi a potenţialului economic al judeţului. Celelate patru municipii impreună cu cele șase oraşe din judeţ (Oradea, Beiuş, Marghita, Salonta, Aleşd, Nucet, Săcuieni, Ştei, Valea lui Mihai, Vaşcău) au o mărime demografică şi economică foarte limitată, doar puţine dintre acestea reuşind să asigure zonei rurale adiacente accesul la servicii variate.

Judeţul Bihor are o suprafaţă de 7544,27 km2 (754427 ha), suprafață ce reprezintă 3,2 % din suprafaţa României, situându-se pe locul 6 între judeţe ca şi mărime.

Această suprafaţă este impărțită după modul de folosință astfel: ➢ 486153 ha (64,44 %) terenuri agricole, ➢ 209289 ha (27,74 %) păduri şi alte vegetaţii forestiere, ➢ 21238 ha (2,8 %) construcţii, ➢ 14334 ha (1,9 %) căi de comunicaţii şi căi ferate, ➢ 13579 ha (1,8 %) suprafață luciu apă, ➢ 9807 ha (1,3 %) terenurile degradate şi neproductive. Tabelul numărul B.2.1 prezintă evoluția fondului funciar în funcție de modul de

folosință. Analiza evoluției modului de folosință a terenurilor indică o scădere cu 1592 ha (0,33%) a suprafeței de teren agricol a județului Bihor în 2014 față de anul 2011, dar indică o menținere a suprafeței agricole față de 2013.

Tabel nr.B.2.1

Judeţul Bihor 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa agricolă(ha) 488489 488664 487324 487072 487072

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă (ha) 307585 307760 308679 308819 308819

Păşuni (ha) 132320 132320 130964 130964 130964

Fâneţe (ha) 42148 42148 41245 41245 41245

Sursa: http://www.insse.ro

15

Grafic B.2.1 - Evoluția fondului funciar în funcție de modul de folosință 2010-2014

Suprafaţa intravilană a judeţului Bihor reprezintă 1,88% din totalul fondului funciar, o proporţie relativ scăzută având în vedere media de 2,25% la nivelul Regiuni Nord-Vest. Cu toate acestea, comparativ cu anul 2010, suprafaţa intravilană a crescut cu 6,9 %. Schimbările nu sunt considerabile, apărând doar la nivelul câtorva oraşe. Astfel, suprafaţa intravilană s-a mărit apreciabil în Vașcău 348%, în Săcuieni 25,75%, Valea lui Mihai 16,77, municipiul Salonta 7,5 % şi în reşedinţa judeţului, municipiul Oradea 1,75 %, încadrându-se sub media judeţului în ceea ce priveşte creşterea suprafeţei intravilane. Schimbările de statut pentru teren impun provocări pe termen mediu şi lung pentru autorităţile publice locale, legate de administrarea şi dotarea edilitară a teritoriului respectiv.

Extinderea suprafeţei intravilane a municipiilor si oraşelor (ha) este cuprinsă în tabelul numărul B.2.2

Tabel nr.B.2.2

Localita te 2010 2014 Diferenţă % faţă de

2010

Ponderea suprafeţei

intravilane în total (%)

Bihor

13

14.84

6.90

1,88%

Oradea 77 7.909 1.45 68,44%

Beiuş 57 573 0.00 23,43%

Marghita 86 864 0.00 10,32%

Salonta 1.1 1204 7.50 6,59%

Aleşd 86 860 0.00 11,87%

Nucet 22 225 0.00 5,47%

Săcuieni 1.0 1377 25.75 7,23%

Ştei 157 157 0.00 19,97%

Valea lui Mihai 111 1.302 16.77 17,73%

Vaşcău 84 377 348.81 1,29%


Suprafața spaţiilor verzi a cunoscut o creştere semnificativă, pentru cele zece oraşe din

http://www.insse.ro/

16

judeţul Bihor, gradientul mediu de creștere fiind de 108,45 %. Se constată diferenţe semnificative între oraşe: dacă Beiuș, Marghita, Nucet şi Ștei nu au înregistrat schimbări, Salonta a inregistrat o creștere de 372 %, Oradea a înregistrat o creștere de 150,91%, Aleșd de 114,3 %, Valea lui Mihai de 92,31 %, iar Vașcăul de 25%. Tendinţa de extindere a spaţiilor verzi indică o grijă crescută faţă de aspectele legate de calitatea vieții și a mediului, grijă manifestată de către autoritățile publice locale.

Tabelul numărul B.2.3 indică dinamica suprafeţelor spatiilor verzi (ha) din municipiile şi oraşelor județului

Tabel nr.B.2.3

Localitate 2010 2014 Gradient

Oradea 220 52

150.91

Beiuş 7 7 0.00

Marghita 28 8 0.00

Salonta 11 52 372.73

Aleşd 7 15 114.29

Nucet 14 14 0.00

Săcuieni 30 20 -33.33

Ştei 17 17 0.00

Valea lui Mihai 13 25 92.31

Vaşcău 8 10 25.00

Sursa: http://www.insse.ro Mediul rural şi mic urban din zona montană au fost marcate în mod special de

restructurările economice ale ultimelor decade. Cea mai mare parte a acestora a fost afectată de declin demografic şi o rată de ocupare în scădere, ceea ce indică o contracţie şi îmbătrânire a forţei de muncă. Aceste zone sunt de altfel şi cele mai vulnerabile ca bază economică, fiind în general dependente de un număr redus de agenţi economici, din domenii de activitate puţin variate. Oradea şi zona metropolitană au cunoscut o tendinţă relativ diferită. În ciuda scăderii demografice, s-a manifestat fenomenul de suburbanizare, marcat de creşterea populaţiei periurbane şi dezvoltarea rezidenţială din proximitatea oraşului.

Cu o populaţie de 619.102 de locuitori- după domiciliu, respectiv 568940 populație rezidentă, judeţul Bihor ocupă locul 12 în ierarhia judeţelor la nivel naţional cu o pondere de 2,67 % din populaţia ţării.

Populaţia judeţului reprezintă 22,1% din populaţia regiunii Nord – Vest.Distribuţia pe medii de locuire este unitară, 49,1% (283.042 locuitori) din populaţia judeţului locuind în mediul urban şi 50,8% (292.356 locuitori) din populaţie locuind în mediul rural. Repartiţia pe grupe de sex arată că predomină populaţia feminină, însă diferenţa dintre cele două sexe nu este semnificativă (301878 - 48,8 % bărbaţi, 317224- 51,2% femei).

Populaţia judeţului a scăzut la recensemantul din 2011, înregistrând o reducere de 4,13% faţă de recensamantul din anul 2002 (reprezentând aproximativ 24848 de locuitori) - tabel nr.B.2.4


17

Tabel nr.B.2.4

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Judeţul Bihor Numărul locuitorilor

Locuitori / km2

29 decembrie 1930 527216 69.9

25 ianuarie 1948 531444 71.1

21 februarie 1956 574488 76.2

15 martie 1966 586460 77.7

5 ianuarie 1977 633094 83.9

7 ianuarie 1992 638863 84.7

18 martie 2002 600246 79.6

20 octombrie 2011 575398 76.3


Tabelul numărul B.2.5 prezintă evoluția populaţiei după rezidență pe total județ. Tabel nr.B.2.5

Judeţul Bihor/ Anul Total

(număr persoane)

2010 Nu există date

2011 Nu exista date

2012 575556

2013 575270

2014 573691

2015 571955

2016 568940


575556 575270573691

571955

568940

564000

566000

568000

570000

572000

574000

576000

578000

2012 2013 2014 2015 2016

Evoluția populației după rezidență 2012-2016

Figura B.2.2- Evoluția populației în funcție de rezidență 2012-2016



18

Densitatea populaţiei diferă în cadrul judeţului Bihor din cauza reliefului muntos către prezentând o creștere către partea sa vestică. Densitatea medie a populaţiei judeţului este de

82,1 locuitori/km2, ușor mai mare decat media regiunii (79,5 locuitori/km2 în 2010) şi mai

scăzută faţă de media naţională de 89,6 locuitori /km2.

Figura B.2.3- Evoluția densității populației în intervalul 2010-2016

Evoluția numerică a populației după dominciliu, arată o scădere a populației, scădere al cărei gradient indică o evoluție aproape liniară – Figura B.2.4. Analiza datelor indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor între anii 2010 şi 2015, cu 0,14 %.

Figura B.2.4 - Evoluția populației după domiciliu 2010-2016

Repartiția populației după migrație în funcție de mediu este prezentată în tabelul numărul B.2.6

Tabel nr.B.2.6

Populația rezidenta Bihor Mediu

urban rural

2012 283696 291860

2013 282958 291569

19

2014 281837 291091

2015 280152 290400


Analiza datelor evoluției populației după migrație prezintă o scădere aproape liniară - Figura B.2.5. Analiza datelor indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor între anii 2012 şi 2015, cu 0,21 %.

Figura B.2.5 - Evoluția populației rezidente din județul Bihor 20122015, pe mediu de proveniență

În ceea ce priveşte populaţia urbană, aceasta a avut o evoluţie descendentă în perioada 2012-2015, cu un ritm mai pronunţat decât în zonele rurale din aceeaşi perioadă. O notă distinctivă a dezvoltării urbane a judeţului Bihor este dată de faptul că în timp ce populaţia urbană a scăzut cu 1,24%, populaţia rurală a înregistrat o scădere de doar de 0,5%. Acest aspect indică pe de-o parte, o capacitate redusă a centrelor urbane de dezvoltare compactă şi o atractivitate moderată a stilului de viaţă urban pe care acestea îl pot oferi, iar pe de altă parte apariţia fenomenului de suburbanizare. Zonele rurale în care populaţia a înregistrat creşteri se află în general în imediata apropiere a municipiului Oradea (Borş, Sântandrei, Nojorid, Sânmartin, Oşorhei, Ineu), și a oraşului Săcueni (Cherechiu, Abramuț, Sălard, Sâniob).

Este important însă de avut în vedere că tendinţa demografică a judeţului Bihor este caracterizată printr-o descreştere a populaţiei, ca urmare a mai multor factori socio- economici: spor natural, negativ, declin industrial, nivel scăzut al veniturilor, posibilităţi limitate de angajare şi dezvoltare profesională.

În perioada analizată, 2010-2014, reşedinţa judeţului, municipiul Oradea, principalul pol de dezvoltare economică, a pierdut 1750 de locuitori (225468 - 2010, 223718 - 2014, conform datelor INS) reprezentând 0,77 % din populaţie. O astfel de dinamică a caracterizat majoritatea centrelor urbane din România în ultimele două decade, având ca explicaţie creşterea mobilităţii populaţiei, decizii de emigrare precum şi sporul negativ.

În perioada 2010-2014 se manifestă şi alte cauze ale acestei dinamici negative, printre

Evoluția populației rezidente din județul

Bihor 2012-2015, pe mediu de

proveniență

295000

290000

285000

280000

275000

270000

291860 291569 291091 290400

283696 282958 281837 280152

2012 2013 2014 2015

Populația rezidenta Bihor urban Populația rezidenta Bihor rural

20

care schimbarea preferinţelor legate de locuire. Recunoscând dinamica acestor schimbări şi interdependenţa dintre orice aglomerare urbană majoră şi aria sa funcţională, în 2005 a fost constituită Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Zona Metropolitană Oradea (ZMO), ce include în prezent 12 localităţi membre: municipiul Oradea şi comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Girişu de Criş, Ineu, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei, Toboliu. Activitatea ZMO a venit în întâmpinarea provocărilor majore asociate cu fenomenul de suburbanizare: accesul la servicii de utilitate publică pentru noii rezidenţi, povara administrativă şi financiară legată de extinderea reţelei utilitare pentru autorităţile publice locale, management integrat, gestiunea fluxurilor de persoane şi comerciale.

Astfel, comunele din imediata proximitate a municipiului Oradea, comune cuprinse în Zona Metropolitană Oradea înregistrează creşteri procentuale de populaţie în perioada de referinţă 2010-2014. Populația ZMO număr de locuitori/ comună este prezentată în tabelul cu numărul B.2.7

Tabel nr.B.2.7

Nr.crt. Comună Număr locuitori Variatie Gradient

2010 2014

1 Borș 3843 4107 264 6.87

2 Biharia 4127 4377 250 6.06

3 Cetariu 2119 2172 53 2.50

4 Paleu 2119 2558 439 20.72

5 Ineu 4402 4648 246 5.59

6 Oșorhei 6228 6601 373 5.99

7 Sanmartin 9321 10429 1108 11.89

8 Nojorid 4725 5163 438 9.27

9 Toboliu 1996 2111 115 5.76

10 Girisu de Criș

3716 3825 109 2.93

11 Santandrei 4306 5193 887 20.60

12 Oradea 224987

223237 -1750 -0.77


Cumulat se constată că municipiul Oradea cu comunele cuprinse în Zona Metropolitană Oradea au înregistrat o creștere a populației cu 2532 locuitori (0,93%) și o creștere majoră a investițiilor economice.

Suprafața UTR-urilor cuprinse în ZMO este prezentată în tabelul cu numărul B.2.8


21

Tabel nr.B.2.8

Nr.crt. Comună Suprafața (kmp)

Densitate (loc/kmp)

Gradient

2010 2014

1 Borș 43,41 88,53 94.61 6.87

2 Biharia 63,37 65,13 69.07 6.05

3 Cetariu 65,34 32,43 33.24 2.50

4 Paleu 47,86 44,28 53.45 20.70

5 Ineu 49,51 88,92 93.88 5.58

6 Oșorhei 64,92 95,94 101.68 5.98

7 Sanmartin 61,69 151,1 169.05 11.88

8 Nojorid 125,57 37,63 41.12 9.27

9 Toboliu 42,34 47,15 49.86 5.74

10 Girisu de Criș 44,81 82,93 85.36 2.93

11 Santandrei 28,01 153,73 185.40 20.60

12 Oradea 115,56 1946,93 1931,79 -0,78

cumulat 752,39 361,37 364,74 0,94


Pe langă populația cuprinsă în ZMO și suprafața de teren posibil expusă la acțiunea poluanților atmosferici zonele protejate din punct de vedere al biodiversității instituite, al căror suprafață se suprapune cu teritoriul ocupat de teritoriul ZMO reprezintă de asemenea receptori sensibili.

Din totatul zonelor protejate detaliate la capitolul B.5 pe teritoriul administrativ al ZMO sunt prezente următoarele:

- municipiului Oradea există următoarele situri Natura 2000: ➢ ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea, reprezentând <1% din teritoriul administrativ al Municipiului Oradea; ➢ ROSCI0098 Lacul Peța - <1% din teritoriul administrativ al Municipiului Oradea; ➢ ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, reprezentând <1% din teritoriul administrativ al Municipiului Oradea; ➢ ROSCI0267 Valea Roşie, reprezentând 1% din teritoriul administrativ al Municipiului Oradea. Pe teritoriul administrativ al comunei Borș se află următoarele arii protejate: ➢ ROSCI0185 Păduricea de la Santău, reprezentând 3% din teritoriul adminstrativ al comunei; ➢ ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, reprezentând 1% din teritoriul administrativ al comunei.

Pe teritoriul administrativ al comunei Girișu de Criș se află situl Natura 2000

22

ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, reprezentând 6% din teritoriul adminstrativ al comunei.

Pe teritoriul administrativ al comunei Ineu există următoarele situri Natura 2000: ➢ ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea, reprezentând 1% din teritoriul administrativ al comunei Ineu; ➢ ROSCI0267 Valea Roşie, reprezentând 1% din teritoriul administrativ al comunei Ineu.

Pe teritoriul administrativ al comunei Nojorid se află aria protejată ROSPA0103 Valea Alceului, care reprezintă 8% din teritoriul administrativ al comunei.

Pe teritoriul administrativ al comunei Oșorhei se află următoarele arii protejate: ➢ ROSCI0008 Betfia, care reprezintă 8% din teritoriul administrativ al comunei Oşorhei, ➢ ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea, care reprezintă 3% din teritoriul administrativ al comunei Oşorhei; ➢ ROSCI0145 Pădurea de la Alparea, care reprezintă 6% din teritoriul adminstrativ al comunei Oşorhei.

Pe teritoriul administrativ al comunei Paleu se află situl Natura 2000 ROSCI0267 Valea Roşie, care reprezintă 16% din teritoriul adminstrativ al comunei, suprapunându-se cu această rezervaţie.

Pe teritoriul administrativ al comunei Sînmartin se află următoarele arii protejate: ➢ ROSCI0008 Betfia, pe o suprafaţă reprezentând 16% din teritoriul adminstrativ al comunei Sînmartin; ➢ ROSCI0098 Lacul Peţa, pe o suprafaţă reprezentând 1% din teritoriul adminstrativ al comunei Sînmartin. Arii protejate declarate la nivel naţional şi aflate pe teritoriul administrativ al comunei Sînmartin sunt: ➢ Pârâul Peţa - Com. Sînmartin, Sat Rontău; ➢ Locul fosilifer de pe Dealul Şomleu - Com. Sînmartin, Loc. Betfia.

Pe teritoriul administrativ al comunei Sîntandrei se află aria protejată ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, reprezentând 9% din teritoriul administrativ al comunei.

Teritoriul administrativ al comunei Toboliu nu cuprinde arii incluse în situri Natura 2000/rezervații.

Trebuie remarcat că în timp ce UTR-urile cuprinse în Zona Metropolitană, zona caracterizată de relief de câmpie, creștere economică și creștere demografică, UTR-urileaflate în zona montană a județului, în special zona Beiuș-Stei-Vașcău înregistrează o scădere destul de accentuată a populației și a indicatorilor de dezvoltare economică. Datele statistice indică o depopulare astfel: Beiuș aproape 1%, Vaşcău peste -18,8%, Ştei -24,4 % şi Nucet -9,7%.

Aceste scăderi se datorează nu numai tipului de relief montan pe care sunt dezvoltate, dar și performanțelor destul de reduse ale comunităților de a-și realiza infrastructura de utilitate publică la parametrii care să genereze tendință de dezvoltare globală și nu punctuală. Această situație poate fi explicată și prin starea destul de degradată de până anul trecut a infrastructurii principale de transport DN 76 și a încetării activităților de minerit. Astfel de centre

23

urbane funcţionează în prezent dintr-o relativă inerţie, având o bază antreprenorială scăzută, un grad ridicat al populaţiei dependente (în contextul în care beneficiile primite de pensionarii din domeniul mineritului sunt relativ ridicate şi pot susţine alţi membri din familia beneficiarului) şi un grad limitat de diversitate socio- culturală, specifică de obicei aglomerărilor urbane majore.

Pe de altă parte lipsa unor surse generatoare de emisii atmosferice care conduce la un grad redus al expunerii populației la acțiunea poluanților, climatul montan, frumusțea peisajului, diversitatea floristico-faunistică o recomandă ca și zonă cu potential agroturistic de dezvoltare.

B.3. Date climatice

Caracteristicile climatului din judeţul Bihor sunt condiţionate de circulaţia atmosferică a maselor de aer, de poziţia geografică a judeţului şi de modificările pe care le impun particularităţile suprafeţei subadicente.

Teritoriul judeţului Bihor este în domeniul de influenţă al circulaţiei vestice, care transportă mase de aer oceanic umed, se caracterizează printr-un climat temperat- continental moderat.

În funcţie de caracteristicile elementelor climatice, în judeţul Bihor distingem un climat de câmpie, un climat de dealuri şi unul montan.

Astfel, masele de aer dominante sunt cele polar – maritime, transportate de circulaţia vestică. Sunt umede şi moderate termic şi au frecvenţa cea mai mare la sfârşitul primăverii şi în lunile de vară. Urmează apoi masele de aer polar – continentale, reci şi uscate iarna, calde şi secetoase vara, apoi cele arctic – maritime ce pătrund dinspre Atlanticul de Nord, determinând iarna vreme geroasă şi relativ umedă, iar primăvara şi toamna îngheţuri. Frecvent pătrund şi masele de aer tropical – maritime ce vin dinspre sud şi sud – vest, transportate de ciclonii mediteraneeni şi de dorsala anticiclonului Azoric, generând vara o vreme instabilă, iar iarna o vreme ceţoasă şi cu zăpezi abundente. O frecvenţă mai mică o au masele de aer tropical – continentale ce vin din sud şi sud – est, şi dau acele veri fierbinţi şi uscate cu zile tropicale. Suprafaţa activă care este eterogenă (relief, vegetaţie, ape, aşezări umane, etc.) introduce o mulţime de topoclimate.

În cadrul procesului de interacţiune dintre factorii meteorologici (radiativi şi dinamici) cu cei geografici locali un rol deosebit îl are ascensiunea forţată a maselor de aer vestice pe versanţii Munţilor Apuseni, fapt ce provoacă importante nuanţări în valoarea şi regimul temperaturii aerului, umezelii atmosferice, precipitaţiilor şi presiunii aerului.

Caracteristicile elementelor climatice în medie multianuală, prezentate în hărţile climatice relevă următoarele valori:

➢ temperatura medie a aerului scade odată cu altitudinea de la 10,50C în zona de

câmpie, la 8 – 100C în dealurile piemontane, 6-80C în Munţii Plopiş, Pădurea

Craiului şi Codru-Moma, pentru a ajunge în Bihor – Vlădeasa la 70– 20C şi chiar

sub 20C;

➢ temperatura medie a lunii ianuarie variază în acelaşi sens (-10Cşi – 20C în

câmpie, -10C şi -30C în dealuri, - 20C până la -40C în munţii scunzi, -40C şi -

24

80C în Munţii Bihorului şi chiar -80C şi până la -100C pe vârfurile cele mai înalte ale Bihariei;

➢ în iulie valorile termice sunt cuprinse între 210 – 220C în Câmpia Crişurilor, 16 –

180C în zona piemontană, 14 – 160C în Munţii Plopiş, Pădurea Craiului şi

Codru-Moma, iar în Bihor – Vlădeasa scad la 8 – 140C;

➢ maximele absolute s-au înregistrat la Oradea în 28.08.2000, fiind de 400C, iar în

zona montană, la Stâna de Vale, s-au atins 31,40C în 20.08.1946;

➢ minimele termice absolute au fost cuprinse între -290C la Oradea în 24.01.1942

şi -30,40C la Stâna de Vale în 24.01.1942;

➢ data medie a primului îngheţ apare în prima decadă a lunii octombrie, pe culmile Bihorului, şi în prima decadă a lunii noiembrie în Câmpia Salontei. Ultima zi cu îngheţ apare în Câmpia Crişurilor în ultima decadă a lunii aprilie, iar în regiunile de munte în prima decadă a lunii mai;

➢ precipitaţiile atmosferice cresc de la vest la est, odată cu altitudinea, având valori de 500 – 650mm în câmpie; 700 – 800mm în dealuri, apoi în jur de 1000mm în munţii joşi, pentru ca în cele din urmă să ajungă la 1200mm la Stâna de Vale şi chiar 1400mm pe Biharia. Gradientul pluviometric vertical este de 1mm/100m;

➢ numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 19 -21 la Oradea şi 80 la Stâna de Vale, iar cel cu start de zăpadă la sol variază între 40 – 41 zile la Oradea şi 150 şi chiar 180 la munte, pe versanţii nordici;

➢ grosimea medie a stratului de zăpadă este de 20 – 30cm în câmpie şi de peste 51cm în zona montană;

➢ roza vânturilor indică la inălțimi de pană în 500 de m o mare frecvenţă anuală a vântului din sectoarele sudic, nordic şi estic şi o circulaţie redusă din vest;

o în sectoarele de câmpie vântul are frecvenţa cea mai mică pe toate direcţiile şi situaţiile de timp calm cele mai numeroase;

o în altitudine creşte frecvenţa vântului pe toate direcţiile şi se intensifică vânturile din vest, care la peste 1000m devin dominante;

o în apropierea regiunilor piemontane, a depresiunilor golfuri şi pe văile montane se pune în evidenţă o circulaţie de tip briză.

Au fost analizați parametrii meteorologici viteza și direcția vântului înregistrate la stațiile meteo Oradea, Holod, Stana de Vale, Săcuieni, Borod și Ștei în intervalul 01.01.2010 - 31.12.2014, date preluate de pe site http://rp5.ru/Arhiva_meteo. Au fost analizate de asemenea datele meteologice din baza de date a aplicație TAPM pentru același interval de timp și datele incarcate pe www.calitateaer.ro.

Figurile B.3.1 – B.3.4 și tabelele numărul B.3.1 - B.3.4 prezintă evoluția parametrilor: direcția predominantă a vantului în funcție de valoarea medie a direcţiei vântului (rumbas) la altitudinea de 10-12 metri deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul observaţiei (valoare medie și minima), FF, valoarea medie a vitezei vântului la

http://rp5.ru/Arhiva_meteo.%20Au

http://www.calitateaer.ro/

25

altitudinea de 10-12 metri deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul observaţiei (metri pe secundă)(valoare medie și valoare maximă), FF10, valoarea medie a vitezei vântului la altitudinea de 10-12 metri deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul observaţiei (metri pe secundă) (valoare medie și valoare maximă), în intervalul 01.01.2010-31.12.2014 in stațiile meteo menționate.

Tabel nr.B.3.1Viteza medie a vântului, la nivelul stațiilor meteorologice, interval 2010-2014

anul/viteza medie a vantului la nivelul statiei (%) 2010

2011

2012

2013

2014

Stei 2.6 2.5 2.6 2.6 2.5

Holod 1.7 1.8 2.1 2.1 1.8

Sacuieni 1.8 1.6 1.8 1.9 1.6

Stana de Vale 0.5 0.5 0.5 0.5 0.4

Oradea 3.1 3 3.3 3.3 3

Borod 1.1 1.1 1.8 2 1.9

http://rp5.ru/Arhiva_meteo

0

1

2

3

4

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei medii a vantului la nivelul stației în intervalul 2010-2014

Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod

Figura B.3.1 - Viteza medie a vântului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor meteorologic,

interval 2010-2014 Tabel nr.B.3.2-Viteza maximă a vântului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor

meteorologice, interval 2010-2014

anul/viteza maxime a vântului la nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 10 9 10 9 10

Holod 14 12 16 9 12.5

Sacuieni 8 8 10 9 10

Stana de Vale 4 3 4 3 3

Oradea 13 12 15 11 12

Borod 7 8 11 12 14


26

Figura B.3.2 - Viteza maximă a vântului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor meteorologic, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.3-Viteza medie a vântului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-2014

Anul /viteza medii a vantului la 10 m față de nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 4.1 4 4.2 4.1 3.9

Holod 12.6 14.4 12.4 11.9 12.5

Sacuieni 12 12.6 12 12.4

Stana de Vale 2.4 4.7 2.4 2.4 2.2

Oradea 5.6 2.6 5 4.9 4.6

Borod 4.1 4.5


Figura B.3.3 - Viteza medie a vântului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-2014

Evoluția vitezei maxime a vantului la nivelul stației în

intervalul 2010-2014 20

10

0 2010 2011 2012 2013 2014

Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod

27

Tabel nr.B.3.4-Viteza maximă a vântului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-2014

Anul/viteza maximă a vantului la 10 m față de nivelul statiei (%)

2010 2011 2012 2013 2014

Stei 14 14 19 15 15

Holod 20 60 24 14 18

Sacuieni 12 16 12 14

Stana de Vale 14 11 15 11 12

Oradea 21 25 20 18 18

Borod 9 6


Grafic B.3.4 - FF10, valoarea maximă a rafalei de vânt la altitudinea de 10-12 metri deasupra solului în decursul perioadei de 10minute imediat înainte de momentul observaţiei (metri pe

secundă) Tabelele B.3.5 - 18 și graficele 3.5 - 3.18 prezintă evoluția in timp, interval 2010- 2014

a direcțiilor predominante ale vantului la cele 6 stații meteorologice. Tabel B.3.5 - Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea

Oradea

N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV

direcţia variabil ă a vântului

calm

2010

5.50 %

7.70 %

5.20 %

3.50 %

9.20%

12.70 %

6.00 %

5.00 %

8.50%

9.10 %

8.10 %

3.90 %

2.80 %

4.30 %

3.10 %

4.70 %

0%

0.60 %

2011

6.10 %

8.10 %

6.30 %

3.00 %

10.00 %

14.20 %

5.90 %

4.20 %

7.90%

7.50 %

6.50 %

2.80 %

3.50 %

4.30 %

3.80 %

5.30 %

0%

0.60 %

2012

5.60 %

8.40 %

6.10 %

3.10 %

8.60 %

12.40 %

5.50 %

3.90 %

9.80 %

9.30 %

7.60 %

2.90 %

3.30 %

4.50 %

3.40 %

5.10 %

0% 0.50 %

2013

4.60

%

7.80

%

6.10

%

3.00

%

13.20

%

10.50

%

5.30

%

4.80

%

12.50

%

9.80

%

7.70

%

2.40

%

3.30

%

3.30

%

2.60

%

2.70

% 0%

0.50

%

2014

7.70 %

7.50 %

3.60 %

3.00 %

21.50 %

7.60%

3.50 %

4.10 %

13.90 %

6.80 %

3.60 %

2.50 %

4.10 %

2.80 %

3.70 %

3.90 %

0%

0.10 %


28

Grafic B.3.5 - Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea

Tabel nr.B.3.6-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Ștei

Stei

N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV direcţia variabilă a vântului

calm

20 10

4.60 %

2.00 %

2.30 %

1.30 %

1.30 %

1.00 %

2.00 %

9.30 %

30.2 0%

16.0 0%

7.20 %

3.00 %

1.40 %

2.50 %

5.30 %

9.30 %

0% 1.20 %

20 11

3.50 %

1.80 %

1.40 %

1.30 %

0.50 %

0.20 %

0.20 %

0.20 %

28.20 %

20.90 %

8.20 %

3.30 %

3.00 %

2.90 %

8.70 %

12.3 0%

0% 3.40 %

20 12

3.00 %

1.40 %

0.70 %

1.00 %

0.10 %

0.00 %

0.00 %

0.10 %

24.10 %

23.30 %

10.4 0%

3.30 %

3.90 %

3.60 %

10.0 0%

11.7 0%

0% 3.30 %

20 13

2.70 %

1.10 %

0.70 %

0.60 %

0.10 %

0.00 %

0.00 %

0.00 %

28.30 %

21.90 %

9.70 %

4.90 %

6.00 %

2.70 %

9.00 %

10.0 0%

0% 2.20 %

20 14

5.20 %

1.50 %

1.10 %

1.00 %

2.50 %

1.40 %

3.80 %

18.3 0%

30.60 %

7.30 %

3.00 %

2.20 %

3.70 %

2.10 %

6.30 %

8.60 %

0% 1.40 %


Grafic B.3.6- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Stei

Roza vanturilor-Oradea

2010

2011

2012

2013

2014

N c2a5lm.0

0% direcţia variabilă a…20.00%

NNE NE

NNV

15.00% 10.00

%

5.00

%

0.00%

ENE

NV

E

VNV ESE V

VSV

SE

SSE SV S

SSV

Roza vanturilor Stei 2010-2014

N ca4l0m.00%

direcţia variabilă a…30.00%

NNE

NE

NNV ENE

NV

20.00%

10.00%

0.00%

E

VNV ESE

V SE

VSV SSE

SV S SSV

29

Tabel nr.B.3.7-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Holod Holod

N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV

direcţia variabilă a vântului

calm

2010

10.4 0%

0.00 %

4.40 %

0.00 %

8.30 %

0.00 %

1.50 %

0.00 %

3.40 %

0.00 %

13.1 0%

0.00 %

12.0 0%

0.00 %

5.00 %

0.00 %

0%

41.9 0%

2011

10.2 0%

0.00 %

5.30 %

0.00 %

8.30 %

0.00 %

1.10 %

0.00 %

3.90 %

0.00 %

13.7 0%

0.00 %

13.7 0%

0.00 %

7.60 %

0.00 %

0%

36.2 0%

2012

9.00 %

0.00 %

5.90 %

0.00 %

9.00 %

0.00 %

1.20 %

0.00 %

3.90 %

0.00 %

16.0 0%

0.00 %

15.2 0%

0.00 %

8.30 %

0.00 %

0%

31.6 0%

2013

8.70 %

0.00 %

4.80 %

0.00 %

9.90 %

0.00 %

2.00 %

0.00 %

4.00 %

0.00 %

16.5 0%

0.00 %

15.1 0%

0.00 %

7.30 %

0.00 %

0%

31.8 0%

2014

8.90 %

0.00 %

7.00 %

0.00 %

10.0 0%

0.00 %

1.60 %

0.00 %

2.70 %

0.00 %

16.3 0%

0.00 %

12.3 0%

0.00 %

7.00 %

0.00 %

0%

34.3 0%


Grafic B.3.7 - Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Holod Tabel nr.B.3.8 - Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Borod

Borod

N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV


calm

2010

2.40%

0.70%

3.20%

0.40%

2.00%

0.70%

3.60%

0.50%

1.50%

0.40%

8.80%

0.80%

8.30%

0.50%

3.10%

0.00%

0%

63.20%

2011

3.10%

0.70%

3.20%

0.30%

2.00%

0.40%

3.80%

0.30%

1.40%

0.50%

6.40%

1.60%

7.40%

0.90%

7.00%

0.70%

0%

60.50%

2012

1.90%

1.90%

4.30%

3.20%

4.30%

8.40%

15.30%

2.40%

2.30%

1.90%

6.20%

2.80%

6.20%

5.90%

4.40%

2.40%

0%

26.10%

2013

3.80%

2.80%

5.00%

4.50%

7.00%

14.90%

14.30%

4.00%

3.60%

3.30%

6.00%

4.80%

7.00%

8.70%

4.50%

3.60%

0%

2.10%

2014

3.70%

3.80%

4.00%

4.60%

13.70%

19.30%

10.60%

4.90%

4.50%

3.10%

3.40%

3.50%

7.60%

5.90%

3.60%

3.10%

0%

0.60%


Roza vanturilor Holod 2010-2014

N cal5m0.00%

40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%

NNE

direcţia variabilă a… NE

NNV ENE

NV E

VNV ESE

V SE

VSV SSE

SV S SSV

30

Grafic B.3.8 - Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Borod

Tabel nr.B.3.9 - Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni Sacui eni

N NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV


calm

2010

5.20 %

3.00 %

7.20 %

1.50 %

3.40 %

2.00 %

2.60 %

1.50 %

6.40 %

2.10 %

12.1 0%

2.20 %

1.70 %

0.30 %

1.90 %

0.70 %

0%

46.2 0%

2011

5.10 %

3.80 %

7.70 %

1.00 %

4.20 %

1.80 %

1.20 %

0.70 %

4.10 %

2.60 %

8.80 %

1.80 %

1.90 %

0.10 %

2.10 %

2.20 %

0%

50.9 0%

2012

6.50 %

2.70 %

7.40 %

0.70 %

2.90 %

0.50 %

1.70 %

1.40 %

7.30 %

2.90 %

11.4 0%

0.80 %

3.40 %

0.40 %

2.70 %

1.80 %

0%

45.6 0%

2013

3.80 %

2.10 %

8.20 %

0.20 %

4.80 %

1.40 %

2.00 %

1.20 %

6.30 %

2.70 %

14.2 0%

0.60 %

1.50 %

0.00 %

0.90 %

0.60 %

0%

49.6 0%

2014

4.10 %

1.00 %

7.00 %

0.10 %

5.00 %

0.30 %

2.30 %

0.70 %

4.10 %

1.30 %

8.00 %

0.70 %

2.60 %

0.10 %

0.90 %

0.90 %

0%

60.9 0%


Grafic B.3.9- Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni

Tabel nr.B.3.10 - Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale Stana de Vale

N NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NN V direcţia variabilă a vântului

cal m

2010

2.40 %

2.70 %

3.50 %

2.80 %

4.10 %

7.60 %

26.2 0%

10.8 0%

4.40 %

3.00 %

4.40 %

4.40 %

6.30 %

10.2 0%

3.70 %

2.10 %

0%

1.30 %

2011

2.70 %

2.40 %

3.10 %

2.80 %

4.40 %

6.70 %

31.1 0%

12.2 0%

3.20 %

1.90 %

3.20 %

3.50 %

5.50 %

9.70 %

4.00 %

2.70 %

0%

1.10 %

2012

2.30 %

3.00 %

3.70 %

3.10 %

4.20 %

7.50 %

27.3 0%

11.6 0%

4.90 %

2.10 %

3.00 %

3.20 %

5.50 %

9.90 %

4.10 %

3.10 %

0%

1.50 %

2013

2.60 %

3.10 %

2.70 %

2.40 %

4.30 %

8.50 %

25.3 0%

13.5 0%

5.50 %

3.00 %

4.10 %

3.40 %

6.20 %

8.60 %

3.60 %

2.30 %

0%

0.80 %

Roza vanturilor Borod 2010-2014

N

c8a0lm.00%

direcţia variabilă

60.00%

NNE N

E NNV

NV

40.00%

20.00

%

0.00%

ENE

E

VNV ESE

V

VSV

SE

SSE SV S

SSV

Roza Vântului Săcuieni 2010-2014

N c8a0lm.00%

direcţia variabilă a…60.00%

NNE NE

NNV ENE

NV

40.00%

20.00%

0.00%

E

VNV ESE

V SE

VSV SSE SV S

SSV

31

2014

4.00 %

2.90 %

2.90 %

2.90 %

7.90 %

9.80 %

20.3 0%

13.2 0%

6.00 %

2.60 %

3.10 %

3.50 %

7.60 %

6.00 %

3.60 %

2.40 %

0%

1.40 %


Grafic B.3.10 - Roza vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale

Analiza evoluției parametrilor meteorologici la cele patru stații de monitorizare BH1, BH2, BH3, BH4 în intervalul de studiu 2010-2014

Distribuția vitezei vântului pe direcțiile de deplasare la stația de monitorizare BH 1, interval 01.01.2010-31.12.2014

Sursa: http://www.calitateaer.ro/public/monitoring

Distribuția vitezei vantului în Clase de stabilitate, pe direcții la stația de monitorizare BH1, interval 01.01.2010-31.12.2014

Roza vantului, Stana de Vale 2010-2014

N

cal3m5.00% 30.00% 25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%

NNE

direcţia variabilă a… NE

NNV ENE

NV E

VNV ESE

V SE

VSV SSE

SV S SSV

http://www.calitateaer.ro/public/monitoring

32


Distribuția vitezei vantului pe direcțiile de deplasare la stația de monitorizare BH 2, interval 01.01.2010-31.12.2014





33







34







35


Valorile calmului atmosferic în judeţul Bihor, în perioada 2010-2014 sunt prezentate

sintetizat în tabelul numărul B.3.19 Tabel nr.B.3.19

Anul Stație meteorologică

Oradea Stei Borod Stana de Vale Holod Săcuieni

2010 14,3% 23,8% 51,2% 81% 37% 41%

2011 13,12% 23,4% 43,7% 82,5% 29% 41%

2012 12,14% 22,6% 48,3% 86% 28% 41%

2013 12,33% 22,4% 49,4% 84,6% 32% 41%

2014 14% 22,1% 50,2% 83,5% 34% 39%

Sursa: Studiu de fundamentare a Planului de menținere a calității aerului

B.4. Topografia județului Bihor Din punct de vedere geomorfologic, judeţul Bihor se caracterizează printr-un relief

variat, alcătuit din munţi, dealuri şi câmpii. Munţii Bihorului reprezintă spaţiul muntos cel mai înalt, cu altitudini cuprinse între 1200

şi 1800 m, culminând în vârful Cucurbăta Mare (1848 m). In urma evoluţiei îndelungate, a rezultat o asociere de suprafeţe de nivelare, caracteristică importantă a peisajului geografic.

Cea mai înaltă şi extinsă este suprafaţa Fărcaş, tipic reprezentată în masivele Biharea şi Cârligaţi, la altitudinea de 1500 -1700 m. Este dominată de o serie de înălţimi, considerate ca martori de eroziune, printre care se evidenţiază culmea Cucurbăta.

Spre Depresiunea Crişului Negru apar un relief prin două trepte, în cadrul cărora sunt cuprinse interfluviile cu altitudinea de 1200 -1400 m şi 800 -1100 m. In cadrul treptei superioare se evidenţiază culmile muntoase din bazinul superior al văii Iada (aria Vulturilor, 1345 m, Măgura Băiţa, 1350 m, Dealul Mare, 1210 m, Dealul Şteviuţa, 1343 m), Bălăleasa (1246 m), Şaua Vârtopului (1294 m), iar treptei inferioare îi corespund culmile muntoase şi măgurile ce străjuiesc periferia Depresiunii Crişul Negru, cum ar fi Hordincuşa - Dealul lui Ilie din vestul văii Iada, Măgura Fericii (1104 m), Măgura Gurani (948 m), Măguriţa (1038 m),


36

Măgura Băiţii (889 m). La baza complexului Mărişel se desfăşoară cea mai joasă suprafaţă de nivelare,

cunoscută sub numele de Feneş - Deva. După formarea ei, suprafaţa a fost puternic fragmentată, ceea ce a făcut ca astăzi să se păstreze din ea o serie de măguri sau culmi, dispuse ca nişte contraforturi. Este cazul tuturor înălţimilor situate între altitudinea de 650 şi 800 m.

Rocile carstificabile, datorită proprietăţilor lor specifice, au condiţionat apariţia celei mai accentuate dependenţe a reliefului de alcătuirea sa litologică. Astfel de cazuri caracterizează, cu deosebire, regiunea Padişului, platoul calcaros Fântâna Boţii - Dealul Ruguţului, din partea stângă a văii Iada, regiunea Sighiştelului.

Munţii Codru - Moma sunt alcătuiţi din două masive, despărţite între ele prin intermediul unei curmături, care s-a format prin eroziunii regresive a bazinului văii Moneasa şi al văii Bihrenilor. Masivul Codrului rar depăşeşte altitudinea de 1000 m (Pleşul, 1110 m, Dealul Vârfului, 1095 m, Vf. Devii, 1041 m), iar Masivul Moma, 900 m (Vf. Momuţa, 930 m).

Relieful este reprezentat, în ansamblu, printr-o culme cu direcţie NV-SE, din care se desprind lateral o serie de spinări muntoase, a căror altitudine scade în trepte, atât către Depresiunea Crişului Negru, cât şi către aceea a Crişului Alb.

Calcarele, prezente mai ales în Platoul Vaşcăului, au determinat un relief carstic, reprezentat prin suprafeţe şi văi cu doline, uvale, martori de eroziune sub forma unor măguri rotunjite, polii (polia Ponoraşului), chei, izbucuri. Ca fenomene carstice interesante se remarcă pierderea apelor din polia Ponoraşului şi apariţia lor după un traseu subteran în izbucul de la Vaşcău, precum şi izvorul intermitent de la Călugări.

Munţii Pădurea Craiului au altitudini cuprinse între 600 şi 800 m şi prezintă înclinări domoale spre sud şi spre nord-vest.

Văile compartimentează spaţiul montan în platouri de diferite dimensiuni, unele dintre ele având un procent însemnat de netezime, cum este cazul de la Zece Hotare, Podul Glimei. Ca rezultat al acţiunii apelor subterane s-au format o serie de peşteri, mai semnificative fiind cele din valea Crişului Repede (Peştera Vadului, Peştera Vântului) şi a văii Meziadului (Peştera Meziad).

Acolo unde reţeaua hidrografică se menţine la suprafaţă, în ciuda prezenţei calcarelor, a condiţionat apariţia unor chei impresionante, cum sunt cele ale Crişului Repede, la Vad, şi ale Roşiei, la Căbeşti.

Munţii Plopişului reprezintă o culme largă de cristalin, ce se înclină lin, de la 900 m, în sud-est, până la 500 m, în nord-vest. Văi adânci de 100-250 m, unele dintre ele cu fundul larg, întrerup înfăţişarea monotonă şi fac ca, atât spre Barcău, cât şi spre Crişul Repede, să se desfăşoare o serie de culmi, care cad în trepte până la altitudinea de 400 m. Dealurile piemontane. Se dezvoltă imediat sub zona montană având forma unor culmi cu interfluvii netede, separate de văi largi, însoţite de terase. Acestea alcătuiesc Dealurile Crişene, care pătrund în interiorul depresiunilor Crişului Negru, Vadului şi Sălajului. Altitudinea dealurilor scade de la circa 600 m, cât au în vecinătatea munţilor, până la circa 200 m, deasupra Câmpiei Crişurilor.

Dealurile Crişene reprezintă rezultatul unui proces intens de eroziune, desfăşurat după faza de ridicare valahă de la finele Romanianului, până la faza actuală, asupra unui piemont de acumulare situat la baza Munţilor Apuseni.

In funcţie de unităţile muntoase la periferia cărora s-au format şi de anumite particularităţi petrografice, morfologice şi genetice, în cadrul Dealurilor piemontane Crişene,

37

se deosebesc următoarele unităţi: Dealurile Plopişului, în care mai caracateristice sunt Dealurile Dumbrăviţa, Dealurile Brusturi şi Dealurile Oradei; Dealurile Pădurii Craiului cu subunităţile sale : dealurile Vârciorogului, Dealurile Tăşadului, Dealurile Dobreştilor, Dealurile Vălanilor şi Dealurile Meziadului; Dealurile Bihorului cu subunităţile sale – Dealurile Beiuşului, Dealurile Buduresei, Dealurile Goruni şi Dealurile Lazurilor; Dealurile Momei şi Dealurile Codrului.

Câmpia. In cadrul Câmpiei Crişurilor sub aspectul reliefului şi al particularităţilor genetice, se disting două unităţi distincte: Câmpia înaltă subcolinară şi Câmpia joasă de divagare.

Câmpia înaltă colinară s-a format în urma unui proces de acumulare, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidenţă a Crişurilor. In cadrul acestei unităţi se disting:

➢ Câmpia subcolinară Diosig-Tăşnad are altitudinea de 150-250 m şi este situată la exteriorul Dealurilor Sălăjene;

➢ Câmpia Nirului este alcătuită dintr-o asociaţie de dune şi are altitudinea de 170 m;

➢ Câmpia Miersigului bordează la vest culmile piemontane ale Pădurii Craiului, făcând legătura dintre terasele Depresiunii Crişului Negru cu cele ale Depresiunii Vadului; altitudinea absolută este cuprinsă între 110 m şi 210 m. Câmpia este fragmentată de văile Nojoridului, Lupului, Cireşului, Sititelecului, Valea Mare etc.

➢ Câmpia Călacei ocupă o suprafaţă redusă pe teritoriul acestui judeţ şi este ➢ situată în sudul văii Crişului Negru şi la vestul Dealurilor piemontane ale

Codrului. ➢ Câmpia joasă de divagare reprezintă rezultatul procesului de acumulare şi

eroziune prin divagare a reţelelor hidrografice. Nivelul cel mai coborât al acestei unităţi îl reprezintă şesurile actuale de inundaţie ale văilor Barcău, Ier, Crişul Repede şi Crişul Negru.

Munţii Apuseni au o poziţie aparte faţă de catena alpină, rămânând în afara arealului alpino-carpatic, ca unitate internă a acestuia. Ei aparţin mai multor cicluri tectonice din care ultimul, ciclul alpin, este bine conturat.

Cuvertura sedimentară alpină a Munţilor Apuseni s-a format în două bazine distincte ca procese de sedimentare, ca timp de formare şi ca funcţie tectono-magmatică, generând două unităţi geologice diferite: Apusenii de Nord şi Apusenii de Sud.

Apusenii de Nord includ pe teritoriul judeţului o parte a Munţilor Bihor, Codru – Moma, Vlădeasa, Pădurea Craiului şi Plopiş. Aici întâlnim un mozaic petrografic alcătuit din roci cristaline, sedimentare şi magmatice, care din punct de vedere structural – tectonic alcătuiesc două domenii: autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului şi cel al Pânzelor de Codru.

Autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului este alcătuit dintr-un fundament cristalin, o cuvertură sedimentară şi pe alocuri din roci magmatice.

Fundamentul cristalin este rigid, compartimentat de falii, denivelat şi acoperit cu petice sedimentare epicontinentale prinse într-o tectonică de şariaj în care este antrenat parţial şi fundamentul cristalin, generând astfel sistemul pânzelor de Codru.

Cuvertura sedimentară cuprinde o suită mezozoică la care se adaugă un eruptiv reprezentat prin riolite şi diabaze permiene.

Formaţiunile permiene au un caracter continental (brecii, conglomerate, cuarţite roşii,

38

gresii cu strati- ficaţie torenţială) şi o coloraţie roşcată ceea ce indică un climat semideşertic. Se dispun peste cristalin şi suportă discordant triasicul inferior. Aceste formaţiuni apar în Munţii Bihor, Pădurea Craiului şi în special în Codru – Moma, unde au grosimi mari şi sunt puternic metamorfozate.

Depozitele mezozoice sunt bine reprezentate prin trei cicluri de sedimentare: triasic (până în ladinian), jurasic (neocomian - cenomanian) şi cretacic.

Depozitele triasice au o mare dezvoltare în Padiş, Munţii Bihor – Pădurea Craiului (autohton) şi în Codru – Moma (pânzele de Codru).

Triasicul şi jurasicul sunt reprezentate prin faciesuri calcaroase, iar cretacicul prin faciesuri calcaroase şi de fliş. Cuvertura sedimentară mezozoică din Apuseni are o structură de tip jurasian, iar elementele structurale majore din Pădurea Craiului conturează mai multe compartimente, care în judeţul Bihor sunt: Grabenul Remeţi, zona treptelor antitetice Damiş– Roşia, horstul Cărmăzana, compartimentul Zece Hotare cu brahianticlinalele Butan şi Dealul Crucii la est şi un sector vestic coborât caracterizat printr-o grosime mare a depozitelor cretacice (harta Geologică, sc. 1/ 200000, foaia Şimleul Silvaniei, 1968).

Menţionăm că bauxitele constituie umplutura depresiunilor carstice formate pe suprafaţa calcarelor neojurasice. Aceste depresiuni au formă neregulată, sunt adânci de câţiva metri, cu pungi, firide crevase, stâlpi verticali, accidentând fundul şi pereţii depresiunilor.

Sistemul pânzelor de Codru. În timpul cutărilor neocretacice autohtonul de Bihor a fost încălecat sub forma unor pânze, de formaţiunile domeniului de Codru. Pânzele poartă nume locale, în cadrul cărora distingem următoarele unităţi: pânza de Vălani, pânza de Finiş – Gârda, de Dieva, Moma, Vaşcău, Biharia, etc. Pânzele de Codru apar în Munţii Codru – Moma, pe care îi alcătuieşte în întregime şi în sudul autohtonului de Bihor.

În paleogen Apusenii de pe teritoriul Judeţului constituiau un masiv exondat, supus eroziunii. Vulcanismul laramic determină mineralizări la Băiţa – Budureasa, în Plopiş (Borod, Corniţel) şi în Vlădeasa.

Neogenul, începând cu badenianul, duce la fragmentarea Apusenilor, iar dinspre bazinul Panonic marea a pătruns în regiunile scufundate formând o serie de golfuri.

Rocile magmatice îşi datorează prezenţa vulcanismului subhercinic şi celui laramic. Vulcanismul subhercinic, numit şi magmatism subsecvent precoce (T.P. Ghiţulescu, M. Borcoş, 1966), este reprezentat prin andezite, dacite, riolite, piroclastite prezente în depozitele senoniene din Vlădeasa sau în Bazinele cretacice de la Remeţi, Roşia (Pădurea Craiului) şi în sudul Munţilor Plopiş.

Magmatismul laramic (banatitic) s-a produs în timpul paleocenului pe sisteme de fracturi laramice şi îl întâlnim în Vlădeasa prin dyke-uri şi filoane de microgranite, porfire, porfire dioritice, granodiorite (D. Giuşcă şi colab., 1969). Mai apar la Roşia, Borod şi Corniţel, apoi la Budureasa şi Pietroasa (granodiorite). Mai la sud, la Băiţa, un corp important banatitic este străbătut de filoane de roci porfirice cum sunt cele de la Valea Seacă.

Activitatea intruzivă a banatitelor a generat fenomene de contact asupra rocilor din fundament.

Astfel, în Munţii Bihor la contactul banatitelor cu calcarele mezozoice au luat naştere diferite tipuri de skarne de care se leagă zăcămintele de substanţe minerale utile de la Băiţa-Bihor.

Cuaternarul în zona montană apare sub formă restrânsă, fiind reprezentat de depozite peri- glaciare, depozite eluviale carstice şi cele de turbă de la Padiş – Cetăţile Ponorului şi de

39

la Remeţi (Coada Lacului). Bazinele externe neogene. Transgresiunea badeniană duce la formarea bazinelor de

sedimentare neogene din vestul Apusenilor reprezentate prin depresiunile Beiuşului, Vad-Borod şi Barcăului. Depozitele din aceste bazine s-au depus în badenian, sarmaţian, panonian şi cuaternar. Se constată că în zonele centrale ale bazinelor apar formaţiuni mai fine, iar la periferia lor mai grosiere.

Depozitele de bază sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic sau grezos peste care se dezvoltă un facies marno-grezos. Uneori apar şi calcare oolitice peste care sunt dispuse marne. Extensiunea maximă a apelor este în ponţian, când se depun formaţiuni argilo – marnoase – nisipoase şi psefito – psamitice cu intercalaţii de marne şi calcare, după care se produce colmatarea acestor golfuri până la finele dacianului când se depun nisipuri. Insular, formaţiunile amintite sunt acoperite de pietrişuri piemontane rezultate din acţiunea reţelei hidrografice, care urmărea retragerea treptată înspre vest a Lacului Panonic.

Depresiunea Panonică. Este o unitate structurală ce pătrunde prin intermediul depresiunilor golf în vestul Munţilor Apuseni. Are un fundament cristalin de vârstă triasică şi cretacică, puternic fragmentat de falii şi compartimentat în blocuri denivelate situate la diferite adâncimi (câteva sute de metri la Tinca, 1500 m la Inand şi peste 5000 m la Biharia).

Peste soclul cristalin urmează pătura sedimentară care, la nord de Barcău este formată din depozite în facies de fliş paleogen, între Barcău şi ridicarea cristalinului de la Inand – Salonta se dispun formaţiuni cretacice, miocene şi pliocene, iar la sud de Inand – Salonta numai formaţiuni miocene şi pliocene.

În miocen condiţiile de sedimentare devin aproape uniforme. Acum se depun marne, argile cenuşii şi nisipuri, iar în pliocen, şi anume în ponţian, dacian şi levantin apare o monotonie litologică datorită predominării argilelor, marnelor şi nisipurilor.

Depozitele cuaternare acoperă întreaga suprafaţă a depresiunii. Pleistocenul formează depozite proluviale ale unor largi conuri de dejecţie situate la ieşirea râurilor din munte. În pleistocenul superior s-au acumulat argile roşii în alternanţă, pe alocuri, cu depozite loessoide.

În holocen se formează depozitele de terasă, pe râurile din depresiunile golf şi în estul Câmpiei de Vest, alcătuite din pietrişuri, nisipuri grosiere acoperite cu prafuri nisipoase şi argile prăfoase. Tot acum se depun nisipurile zburătoare din regiunea Valea lui Mihai şi depozitele de mlaştină din Valea Ierului.

B.5. Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă Prin transpunerea și implementarea legislației europene în legislația din România se

urmărește realizarea țintelor privind limitarea emisiilor de poluanți în atmosferă, menținerea și îmbunătățirea indicatorilor de calitate a aerului. Protecția atmosferei este luată în considerare avându-se în vedere impactul poluării aerului asupra calității vieții și asupra sănătății oamenilor.

În arealul județului Bihor, ca și în orice alt areal țintele ce necesită protecție sunt reprezentate de populația rezidentă, fondul funciar și zonele de interes din punct de vedere conservative, declarate prin acte de reglementare rezervații sau situri Natura 2000.

Calitatea sănătăţii populaţiei reprezintă unul din obiectivele Planului de menținere a calității aerului. Planul urmărește identificarea unor măsuri care prin aplicare să conducă la scăderea concentrațiilor de poluanţi în aer astfel încât incidența îmbolnăvirilor din aceste cauze să cunoască o reducere semnificativă.

40

Tabelul numărul B.5.1 conține distribuția populației pe grupe de varsta, sexe, medii de rezidenta, interval de studiu 2010-2014.

Tabel nr.B.5.1

Varste si grupe de varsta Sexe Medii de rezidenta

Anul

2010 2011 2012 2013 2014

UM: Numar persoane

Total Masculin Urban 155698 155121 154507 153697 153229

- - Rural 148896 149388 149529 149973 149918

- Feminin Urban 169358 169070 168656 168062 167704

- - Rural 150857 151116 151064 151239 150954

0- 4 ani Masculin Urban 8144 8061 7871 7781 7511

- - Rural 8923 8813 8626 8601 8500

- Feminin Urban 7594 7433 7291 7199 6983

- - Rural 8598 8591 8437 8291 8169

5- 9 ani Masculin Urban 7329 7418 7555 7618 7656

- - Rural 9049 9026 9057 9133 9153

- Feminin Urban 7057 7163 7214 7258 7309

- - Rural 8555 8521 8622 8733 8727

10-14 ani Masculin Urban 7487 7424 7307 7260 7242

- - Rural 9400 9535 9563 9497 9372

- Feminin Urban 6981 6871 6816 6864 6883

- - Rural 9008 9206 9104 9080 8990

41


- - Rural 10278 10089 9902 9743 9724

- Feminin Urban 8912 8214 7663 7191 7012

- - Rural 9526 9273 9218 9110 9192


- - Rural 11570 11591 11449 11148 10763

- Feminin Urban 12966 12498 11898 11009 9983

- - Rural 10614 10656 10384 10235 9827


- - Rural 10845 10821 10767 11152 11479

- Feminin Urban 13537 13254 13057 13025 13252

- - Rural 9632 9531 9561 9766 10036


- - Rural 11992 11798 11697 11411 11073

- Feminin Urban 14963 15095 14978 14585 14018

- - Rural 10681 10562 10473 10227 9844


- - Rural 12301 12359 12419 12449 12488

- Feminin Urban 14132 14024 14119 14349 14716

- - Rural 10823 10794 10771 10875 11070

42


- - Rural 11351 12208 12923 12833 12445

- Feminin Urban 14177 15044 15733 15044 14076

- - Rural 9521 10440 11328 11303 11020


- - Rural 8264 8252 8342 9370 10535

- Feminin Urban 11003 10571 10201 11293 12702

- - Rural 6994 6966 6891 7768 8828


- - Rural 9324 9079 8850 8432 8217

- Feminin Urban 14253 13458 12662 11901 11094

- - Rural 8877 8567 8231 7821 7397


- - Rural 8243 8444 8592 8845 9020

- Feminin Urban 12168 12755 13235 13579 13805

- - Rural 9244 9199 9138 9154 9134


- - Rural 7172 7543 7572 7596 7545

- Feminin Urban 8780 9435 10024 10448 10926

- - Rural 8776 9033 9080 9069 9038

43


- - Rural 5725 5506 5760 6031 6241

- Feminin Urban 7080 7171 7251 7493 7860

- - Rural 7937 7700 7774 7941 8276


- - Rural 5767 5615 5267 4995 4705

- Feminin Urban 6549 6486 6592 6552 6378

- - Rural 8593 8450 8113 7751 7142


- - Rural 4719 4537 4484 4314 4299

- Feminin Urban 4675 4772 4844 5013 5261

- - Rural 6876 6808 6952 6912 7032


- - Rural 2644 2842 2846 2966 2850

- Feminin Urban 2809 2961 3132 3212 3300

- - Rural 4294 4435 4507 4663 4572

85 ani si peste Masculin Urban 775 823 891 964 1051

- - Rural 1329 1330 1413 1457 1509

- Feminin Urban 1722 1865 1946 2047 2146

- - Rural 2308 2384 2480 2540 2660

sursa: http://statistici.insse.ro/

http://statistici.insse.ro/

44

Analiza datelor referitoare la populația din mediul urban/rural, masculin/feminin în intervalul 2010-2014 ne indică o tendință de migrație a populației din mediul urban în mediul rural.Ceea ce trebuie însă observat corelând și cu tendința de evoluție a populație pe fiecare UTR din Bihor este faptul că populația migrează spre comunele din zonele periurbane, în Zona Metropolitană Oradea, fapt ce conduce la creșterea numărului de navetiști întrucat numărul locurilor de muncă disponibile crește în zonele urbane și nu în cele rurale. Acest fapt poate fi și consecința costurilor mai scăzute din mediul rural, a modificării infrastructurii din comunele incluse în Zona Metropolitană Oradea, în sensul în care acesta dispune de infrastructură de apă, canalizare, incalzire similar cu zonele urbane.

Pentru identificarea măsurilor trebuie luate în calcul date legate de starea de sănătate a populației. Tabelele B.5.2-B.5.5.

Tabel nr.B.5.2

Sexe Grupe de varsta

2010 2011 2012 2013 2014

UM: Numar persoane

Total 0- 4 ani 72 80 65 73 50

- 5- 9 ani 11 6 5 8 5

- 10-14 ani 7 7 11 5 8

- 15-19 ani 20 19 19 10 14

- 20-24 ani 20 28 34 21 22

- 25-29 ani 30 21 26 29 30

- 30-34 ani 50 38 41 39 35

- 35-39 ani 69 60 74 74 53

- 40-44 ani 123 128 121 111 110

- 45-49 ani 181 169 148 173 178

- 50-54 ani 360 311 292 265 226

- 55- 59 ani 503 481 479 504 525

- 60-64 ani 534 548 579 626 622

45

- 65-69 ani 677 628 624 679 683

- 70-74 ani 1041 955 968 886 831

- 75-79 ani 1257 1189 1188 1161 1153

- 80-84 ani 1243 1280 1377 1379 1312

- 85 ani si peste 1209 1262 1336 1392 1423

Masculin 0- 4 ani 40 61 34 45 30

- 5- 9 ani 5 2 4 5 2

- 10-14 ani 5 5 8 4 3

- 15-19 ani 13 11 11 7 8

- 20-24 ani 16 19 23 16 15

- 25-29 ani 17 14 16 16 19

- 30-34 ani 43 25 33 22 27

- 35-39 ani 43 38 52 51 29

- 40-44 ani 95 87 90 76 86

- 45-49 ani 128 125 99 133 126

- 50-54 ani 252 212 214 190 162

- 55- 59 ani 346 346 333 342 381

- 60-64 ani 347 371 405 421 428

- 65-69 ani 398 365 379 417 424

- 70-74 ani 555 501 517 459 448

46

- 75-79 ani 584 588 535 537 552

- 80-84 ani 502 550 588 584 560

- 85 ani si peste 443 446 462 500 540

Feminin 0- 4 ani 32 19 31 28 20

- 5- 9 ani 6 4 1 3 3

- 10-14 ani 2 2 3 1 5

- 15-19 ani 7 8 8 3 6

- 20-24 ani 4 9 11 5 7

- 25-29 ani 13 7 10 13 11

- 30-34 ani 7 13 8 17 8

- 35-39 ani 26 22 22 23 24

- 40-44 ani 28 41 31 35 24

- 45-49 ani 53 44 49 40 52

- 50-54 ani 108 99 78 75 64

- 55- 59 ani 157 135 146 162 144

- 60-64 ani 187 177 174 205 194

- 65-69 ani 279 263 245 262 259

- 70-74 ani 486 454 451 427 383

- 75-79 ani 673 601 653 624 601

- 80-84 ani 741 730 789 795 752

47

- 85 ani si peste 766 816 874 892 883


Analiza datelor referitoare la numărul de decese pe grupe de varsta și sexe indică un maxim la grupa de vârstă 75-79 pentru bărbați și peste 85 pentru femei.

Tabel B.5.3

Clasificarea internationala a maladiilor - Revizia a X a 1994 2010 2011 2012 2013 2014

UM: Numar persoane

Total 7407 7210 7387 7435 7280

Boli infectioase si parazitare 53 36 41 26 11

din care: Tuberculoza 38 11 16 16 9

Tumori 1340 1449 1354 1386 1441

Boli endocrine, de nutritie si metabolism 73 22 12 4 5

din care: Diabet zaharat 70 21 9 4 4

Tulburari mentale si de comportament 9 : 1 : :

Boli ale sistemului nervos, boli ale ochiului si anexele sale, boli ale urechii si apofizei mastoide

53 44 39 39 42

Boli ale aparatului circulator 4578 4403 4677 4574 4504

din care: Boala ischemica a inimii 2516 2425 2556 2587 2817

din care: Boli cerebro-vasculare 1039 972 1032 1031 791

Boli ale aparatului respirator 398 438 428 452 372

Boli ale aparatului digestiv 412 359 354 380 348

Boli ale aparatului genito-urinar 51 66 78 109 115

Sarcina, nastere si lauzie 2 : : : 2

Unele afectiuni a caror origine se situeaza in perioada perinatala 27 16 21 20 18

Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromozomiale 21 30 26 22 14

Leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe 314 276 274 302 245

Alte cauze 76 71 82 121 163


Analiza deceselor în funcție de cauză ne arată că bolile aparatului circulator (Boala ischemica a inimii cu pondere a AVC-urilor) constituie motivul a peste 50% din totalul deceselor.Trebuie remarcat că daca se face strict raportarea deceselor cauzate de accidente vasculare cerebrale la numărul de decese cauzate de tumori se constată o modificare a raportului în sensul în care numărul de decese este preponderent cauzat de tumori. Etiopatologia tumorală fiind plurifactorială și deloc pe deplin elucidată poluarea atmosferică nu reprezintă un factor sinecvanon de apariție a tumorilor.

Statistica Organizației Mondiale a Sănătății indică la nivelul anului 2012 faptul că expunerea populației la poluare a aerului constituie în mod cert una dintre cauzele decesului, fapt ce relevă că poluarea aerului constuie un mare risc de mediu la adresa sănătății umane, iar identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea poluării aerului este obligatorie la nivelul tuturor comunităților.

Tabelul numărul B.5.4 conține numărul de decese din Romania a căror cauză a fost atribuită poluării aerului, la nivelul anului 2012, conform Organizației Mondiale a Sănătății.



48

Tabel nr.B.5.4

Decese ce pot fi atribuite poluării aerului

2012 2012 2012

cauze Ambele sexe Masculin Feminin

Toate cauzele 14 497 [11 001 - 17 576] 8 170 [6 137 - 9 965] 6 327 [4 830 - 7 618]

Infecții respiratorii inferioare 88 48 40

Trahee, bronhii, cancere pulmonare 2115 1683 432

Boala cardiacă ischemică 6794 3757 3037

Accident vascular cerebral 5336 2569 2767

Boala pulmonară obstructivă cronică 164 113 51

sursa:http://apps.who.int/gho/data/view.main.BODAMBIENTAIRDTH

Tabelul numărul B.5.5 conține date referitoare la total decese având aceleași maladii ca și cauze, tot pe total Romania și situația comparativă cu posibilele decese cărora le-a fost atribuită conform WHO poluarea aerului ca și cauză generatoare de maladie, ce a provocat decesul.

Tabel nr.B.5.5

Romania

An

Anul 2012

UM: Numar persoane

Numar decese cf INSSE Numar decese posibil cauzate de poluarea aerului cf WHO Pondere (%)

Toate cauzele 255539 14497 5.67

Tumori 4905 2155 43.93

Boala ischemica a inimii 51467 6794 13.20

Boli cerebro-vasculare 47402 5336 11.26

Boli ale aparatului respirator 13253 252 1.90

Pondere medie 15.19

sursa: http://statistici.insse.ro/ http://apps.who.int/gho/data/view.main.BODAMBIENTAIRDTH

Boli asociate poluării aerului Tumori În cazul bolilor cancerigene, statisticile medicale demonstrează că poluarea aerului

provoacă, pe lângă cancerul de plămâni și alte tipuri de tumori maligne ale buzei, cavității bucale, traheei și bronhiilor, și alte tipuri de cancer.

Boli ale apartului circulator Ultimile cercetări demonstrează că poluarea afectează cordul mai mult decât cocaina,

stresul sau oboseala. Poluarea atmosferică determină o creștere a riscului de probleme respiratorii și o creşterii a viscozităţii sângelui, cu riscuri crescute astfel și pentru infarct.

Boli ale aparatului respirator S-a demonstrat că în zonele urbane puternic industrializate există o serie de radicali

liberi mai periculoși de cât cei identificați în fumul de țigară ori rezultați în urma arderii biocarburanților. Astfel, în zonele poluate se poate inhala, de peste trei sute de ori mai mulți radicali liberi, cu efecte grave asupra sănătății în general și aparatului respirator în special, inclusiv cu risc ridicat de cancer pulmonar.

http://apps.who.int/gho/data/view.main.BODAMBIENTAIRDTH


http://apps.who.int/gho/data/view.main.BODAMBIENTAIRDTH

49

Foarte afectați de poluare, pentru toată durata vieții, pot fi copiii și tinerii, deoarece lipsa aerului curat nu permite plămânilor să se dezvolte la capacitatea normală. Plămânii se dezvoltă între 10 și 18 ani, cu o perioadă de prelungire la băieți. După ce ating capacitatea pulmonară maximă, funcția acestor organe poate sa rămână stabile până la vârsta a treia.

Această capacitate pulmonară scăzută, care presupune cel mult 80% din capacitatea pulmonară normală pentru vârsta respectivă, va avea impact pe parcursul întregii vieți a individului și are efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Ca efecte imediate, se pot înregistra răceli frecvente, iar pe termen lung, risc crescut de boli grave, respiratorii și cardiovasculare.

De altfel, poluarea aerului afectează căile respiratorii și sănătatea adultului înca din viața intrauterină, susțin oamenii de știință. Un studiu demonstrează ca influențele precoce asupra sistemului respirator determină o intensificare a maladiilor respiratorii la vârsta adultă, și, implicit, o speranță de viață mai scăzută. Concluzia studiului a fost aceea că frecvența respiratorie este influențată de gradul de poluare a aerului și cu cât frecvența este mai ridicată, cu atât inflamarea sistemului respirator este mai pronunțată și riscă sa devină mai gravă. Autorii studiului au ajuns la această concluzie, pe baza observațiilor referitoare la faptul că poluarea crește nevoile respiratorii ale fetusului, astfel încât cei afectați sunt nevoiți să respire de 48 de ori pe minut față de media de 42 de respirații pe minut a fetușilor cu expunere scăzută la poluare. Cercetarea s-a realizat cu luarea în considerare a trei indicatori ai poluării atmosferice: procentul de azot, cel al dioxidului de azot si numărul de particule în suspensie din aer.

Un alt element ce se poate constitui în țintă și necesită protecție în raport cu acțiunea poluanților din aer il constituie totalitatea Rezervațiilor și siturilor Natura 2000, zone declarate cu regim special pentru tipurile de habitate și specii cu valoare conservativ ridicată pe care le conțin. Întrucat aceste habitate și specii necesită măsuri speciale de protecție este obligatoriu ca aceste măsuri să conțină elemente de protecție în raport cu acțiunea poluanților atmosferici.

Tabelele B.5.6 B.5.7 conțin lista ariilor cu regim special desemnate prin acte normative și al căror teritoriu este cuprins sau intersectează teritoriul județului Bihor.

1. Listă Zoo și acvarii

Tabel nr.B.5.6 Administrator Adresa Date de contact Status

autorizare Număr exemplare

Număr specii

Categorie Denumire

Administraţia Domeniului Public Oardea - Grădina Zoologică din Oradea, domnul ing. Bimbo Szuhai Tibor - administator.

Str. Matei Basarab, nr. 1, loc. Oradea, jud. Bihor

Tel.: 0259.434.547 , Email: [email protected], Fax: 0259.440.438

A 705 152 Gradina Zoologica

Gradina Zoologica Oradea

Sursa: http://data.gov.ro/dataset/

2. Listă Arii protejate

Tabel nr.B.5.7 Nume sit Cod național Tip sit Județ(e) Bioregiuni

Parcul Natural Cefa 1.2010 Parc natural BH Panonica

Groapa Ruginoasă - Valea Seacă 2.141. Rezervaţie naturală BH Alpina


http://data.gov.ro/dataset/

50

Pietrele Galbenei 2.142. Rezervaţie naturală BH Alpina

Piatra Bulzului 2.143. Rezervaţie naturală BH Alpina

Ghețarul Focul Viu 2.144. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Avenul Ghețarul Borțig 2.145. Rezervaţie naturală BH Alpina

Vârful Buteasa 2.146. Rezervaţie naturală BH Alpina

Molhașuril e din Valea Izbucelor 2.147. Rezervaţie naturală BH Alpina

Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros 2.148. Rezervaţie naturală BH Alpina

Cetățile Ponorului 2.149. Monument al naturii BH Alpina

Valea Galbenei 2.150. Rezervaţie naturală BH Alpina

Valea Sighiștelul ui 2.151. Rezervaţie naturală BH Alpina

Pietrele Boghii 2.152. Rezervaţie naturală BH Alpina

Săritoarea Bohodeiul ui 2.153. Rezervaţie naturală BH Alpina

Cetatea Rădesei 2.154. Rezervaţie naturală BH Alpina

Poiana Florilor 2.155. Rezervaţie naturală BH Alpina

Platoul carstic Padiș 2.156. Rezervaţie naturală BH Alpina

Depresiun ea Bălileasa 2.157. Rezervaţie naturală BH Alpina

Groapa de la Barsa 2.158. Rezervaţie naturală BH Alpina

Vârful Biserica Moțului 2.159. Rezervaţie naturală BH Alpina

Platoul carstic Lumea Pierdută 2.160. Rezervaţie naturală BH Alpina

Izbucul intermitent de la Călugări 2.161. Rezervaţie naturală BH Continenta

Fâneața Valea Roșie 2.162. Rezervaţie naturală BH Continenta

Ferice Plai și Hoanca 2.163. Monument al naturii BH Alpina

Avenul Câmpenea sa cu Izbucul Boiu 2.164. Rezervaţie naturală BH Continenta

Defileul Crișului Repede 2.165. Rezervaţie naturală BH Alpina; Continenta

Peștera Ciurului Ponor 2.166. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Peștera Ciurului Izbuc 2.167. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Peștera Osoiu 2.168. Monument al naturii BH Alpina; Continenta

Peștera Urșilor de la Chișcău 2.169. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Peștera cu Apă din Valea Leșului 2.170. Monument al naturii BH Alpina

Peștera Vântului 2.171. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

51

Peștera lui Micula 2.172. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Peștera Gălășeni 2.173. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Defileul Crișului Negru la Borz 2.174. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Pădurea cu narcise din Oșorhei 2.175. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Vârful Cârligați 2.176. Rezervaţie naturală BH Alpina

Dealul Păcău 2.178. Rezervaţie naturală BH Continenta la

Poiana cu narcise de la Goroniște 2.179. Rezervaţie naturală BH Continentala

Piatra Grăitoare din coasta de S-E a Brăiesei 2.180. Rezervaţie naturală BH Alpina

Valea Iadei cu Syringa josichaea 2.181. Rezervaţie naturală BH Alpina

Pășunea cu Corynepho rus de la Voievozi 2.182. Rezervaţie naturală BH Panonica

Complexul hidrografic Valea Rece 2.183. Rezervaţie naturală BH Panonica

Lacul Cicoș 2.184. Rezervaţie naturală BH Panonica

Gruiul Pietrii 2.185. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Calcarele tortoniene de la Miheleu 2.186. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului 2.187. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Calcarele tortoniene de la Tășad 2.188. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Locul fosilifer din Valea Lionii - Peștiș 2.189. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Lentila 204 Brusturi - Cornet 2.190. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Calcarele cu hipuriți din Valea Crișului 2.191. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Locul fosilifer de la Cornițel 2.192. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Peștera Meziad 2.193. Monument al naturii BH Alpina

Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani 2.194. Rezervaţie naturală BH Panonica

Izvoarele mezoterm ale Răbăgani 2.195. Rezervaţie naturală BH Continenta la Panonica

Peștera Vacii 2.196. Monument al naturii BH Alpina

Peștera Gruiețului 2.197. Monument al naturii BH Alpina

Peștera Igrița 2.198. Monument al naturii BH Continenta la Panonica

Peștera Farcu 2.199. Monument al naturii BH Alpina

Peștera Toplița 2.200. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Peștera din Piatra Ponorului 2.337. Rezervaţie ştiinţifică BH, CJ Alpina

Molhașul Mare de la Izbuce 2.340. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Avenul din Hoanca Urzicarului 2.60. Monument al naturii AB, BH Alpina

Parcul Natural Apuseni F Parc natural AB, BH, CJ

Alpina Continenta la Panonica

Peștera Smeilor de la Onceasa III.1. Rezervaţie ştiinţifică BH Alpina

Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă

IV.10. Monument al naturii BH Alpina

Complexul carstic din Valea Ponorului IV.9. Monument al naturii BH, CJ Alpina

52

Apuseni ROSCI00 02 SCI AB, BH, CJ

Alpina; Continenta La Panonica

Betfia ROSCI00 08 SCI BH Continenta la Panonica

Buteasa ROSCI0016 SCI BH Alpina

Câmpia Careiului ROSCI00 20 SCI BH, SM Panonica

Câmpia Ierului ROSCI00 21

SCI BH, SM Panonica

Cefa ROSCI00 25 SCI BH Panonica

Codru Moma ROSCI0042 SCI AR, BH Continenta la Panonica

Crișul Negru ROSCI00 49 SCI AR, BH Panonica

Crișul Repede amonte de Oradea ROSCI00 50 SCI BH Continenta la Panonica

Defileul Crișului Negru ROSCI00 61 SCI BH Continenta la Panonica

Diosig ROSCI00 68 SCI BH Panonica

Ferice - Plai ROSCI00 84 SCI BH Alpina

Lacul ețea ROSCI0098 SCI BH Panonica

Lunca Inferioară a Crișului Repede ROSCI01 04 SCI BH Panonica

Pădurea de la Alparea ROSCI01 45 SCI BH Continenta la

Pădurea Goroniște ROSCI01 55 SCI BH Continenta la

Păduricea de la Santău ROSCI01 85 SCI BH Panonica

Platoul Vașcău ROSCI02 00 SCI AR, BH Continenta la

Săcueni ROSCI02 20 SCI BH Panonica

Tășad ROSCI0240 SCI BH Continenta La Panonica

Valea Cepelor ROSCI02 60 SCI AB, BH Alpina

Valea Iadului ROSCI0262 SCI BH Alpina

Valea Roșie ROSCI02 67 SCI BH Continenta la

Coridorul Munții Bihorului – Codru Moma ROSCI02 91 SCI AR, BH Alpina; Continenta la Panonica

Muntele Șes ROSCI03 22 SCI BH, CJ, SJ

Continenta la Panonica

Munții Bihor ROSCI0324 SCI AB, AR, BH, HD

Alpina

Pajiștea Fegernic ROSCI03 47 SCI BH Continenta la Panonica

Lunca Teuzului ROSCI0350 SCI AR, BH Panonica

Salonta ROSCI03 87 SCI BH Panonica

Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru ROSPA0 015 SPA AR, BH Continenta la Panonica

Câmpia Nirului – Valea Ierului ROSPA0 016 SPA BH, SM Panonica

Lunca Barcăului ROSPA0 067 SPA BH Panonica

Munții Apuseni - Vlădeasa ROSPA0 081 SPA AB, BH, CJ

Alpina;

Continenta la Panonica

Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani ROSPA0 097 SPA BH Panonica

53

Valea Alceului ROSPA0 103 SPA BH Panonica

Defileul Crișului Repede – Valea Iadului ROSPA0115 SPA BH, CJ Alpina Continenta la Panonica

Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede ROSPA0123 SPA BH Continenta la Panonica

Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului ROSCI00 62 SCI BH, CJ Alpina; Continenta la Panonica

Sursa:http://data.gov.ro/dataset/

Sursa: http://atlas.anpm.ro/atlas

Pe lângă măsurile generale de menținere și/sau îmbunătățire a calității aerului cuprinse în prezentul Plan, Planurile de management ale siturilor cuprind sau vor cuprinde măsuri specifice fiecărui habitat/specii ce au constituit obiectul desemnării fiecărei zone protejate.

B.6. Staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice). În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei de

monitorizare a calității aerului din județul Bihor, precum și caracteristici ale stațiilor de monitorizare și metodele utilizate pentru evaluarea calității aerului, accentul căzând pe descrierea surselor de degradare a aerului prezente în județ.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene.

În prezent RNMCA efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi.

O stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria în care concentrația nu diferă de concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o” cantitate specifică” (+/- 20%) care se numește” arie de reprezentativitate”.


http://atlas.anpm.ro/atlas

54

Stațiile sunt de mai multe tipuri: ➢ stație de trafic, evaluează influența traficului asupra calității aerului. Raza

ariei de reprezentativitate este de 10-100 m. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici volatile, particule în suspensie și parametrii meteorologici;

➢ stație industrială, evaluează influența activităților industriale asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 100 m -1 km. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici volatili, particule în suspensie și parametii meteo (direcția vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații);

➢ stație de fond urban, evaluează influența așezărilor umane asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Poluanții monitorizați sunt aceeași cu poluanții monitorizați de stația de tip industrial.

În prezent în Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. Rețeaua mai cuprinde de asemenea un centru local, care colectează şi transmite panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, le transmit spre certificare Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului - CECA – din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului ce le interpretează și apoi furnizează datele referitoare la calitatea aerului din România către baza de date europeană a calităţii aerului.

In judeţul Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare a calităţii aerului în următoarele locaţii:

▪ Staţia BH1 (staţie urbană-FU) - amplasată în curtea interioară APM Bihor, b-dul Dacia nr.25/A, ce monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;

▪ Staţia BH2 (staţie industrială-SI) – amplasată în curtea Şcolii Generale din Episcopia Bihor, str. Matei Corvin nr.106/A, cu următorii parametrii monitorizaţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), parametrii meteo;

▪ Staţia BH3 (staţie de trafic-ST) – amplasată în cartierul Nufărul, lângă McDonalds- drive in, ce monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo.

▪ Staţia BH4 (staţie industrială - SI) – amplasată în localitatea Ţeţchea – monitorizează on-line următorii poluanţi CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10 (pulberi), parametrii meteo.

Tabelul numărul B.6.1 conține informații privind stațiile de monitorizare

55

Tabel nr.B.6.1 statia Cod EOI

statie Cod zona corelat cu codurile NUT

localitatea latitudine longitudine altitudine tip statie

BH-1 RO0107A RO11199 Oradea 47.068611 21.927239 139 Fond

BH-2 RO0108A RO11199 Oradea 47.097506 21.901403 145 Industrial

BH-3 RO0109A RO11199 Oradea 47.032503 21.950561 128 Trafic

BH-4 RO0110A RO11199 Marghita 47.343611 22.331669 213 Industrial

Sursa: http://data.gov.ro/dataset/

Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului în județul Bihor este redată în Figura B.6.1

Sursa: www.apmbh.anpm.ro

Zilnic se elaborează un buletin informativ al calității aerului, ce se afişează pe site-ul APM Bihor: www.apmbh.anpm.ro. Rezultatele monitorizărilor pot fi consultate pe www.calitateaer.ro

Determinarea poluantului particule în suspensie totale, se efectuează în punctul de monitorizare: Sediul A.P.M. Bihor.

Determinarea indicatorului particule sedimentabile cu frecvenţă lunară, se realizează în 14 puncte de monitorizare, amplasate pe teritoriul judeţului Bihor. Amplasarea punctelor de monitorizare s-a realizat ţinând cont de sursele de poluare concentrate în zonele respective.

Particulele sedimentabile se determină în flux lent, în 14 puncte de recoltare la nivelul judeţului Bihor, cu o frecvenţă de recoltare lunară. Prin monitorizarea acestui indicator, se urmăreşte impactul activităţilor desfăşurate de SC Holcim (Romania) SA Aleşd şi SC Helios SA Aştileu (în primele 4 puncte), respectiv a platformei industriale Oradea (inclusiv a haldelor de cenuşă CET I).

http://www.apmbh.anpm.ro/

http://www.apmbh.anpm.ro/


56

C. Analiza situaţiei existente C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi estimarea efectelor acestora;

Prevederile Ordinului 1.206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitațile administrativ• teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerile prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 104/2011 privind Calitatea aerului înconjurător încadreaza judetul Bihor în regimul II de gestionare a calitatii aerului, fapt care releva un nivel al poluantilor în atmosferă sub valorile limita admise și în consecinta necesitatea elaborarii Planului de mentinere a calitatii aerului, la nivelul judetului pentru poluanții:

➢ particule în suspensie PM10 - în regimul de evaluare A, 25 µg/m3 <c<35µg/m3 ➢ particule în suspensie PM2,5 - în regimul de evaluare A, c<35 µg/m3 (2013) și

c<20 µg/m3 (2020) ➢ benzen, (C6H6) - în regimul de evaluare C, c<2 µg/m3 ➢ dioxid de sulf (S02) - în regimul de evaluare C, c<50 µg/m3 ➢ monoxid de carbon (CO) - în regimul de evaluare B, 5 mg/m3<c<7 mg/m3 ➢ plumb (Pb) - în regimul de evaluare C, c<0,25 µg/m3 ➢ arsen (As) - în regimul de evaluare C, c<2,4 ng/m3 ➢ cadmiu (Cd) - în regimul de evaluare C, c<2 ng/m3 ➢ nichel (Ni) - în regimul de evaluare C și c<10 ng/m3 ➢ dioxid/ oxizi de azot (NO2, NOx) - în regimul de evaluare B, 26 µg/m3 <c<32

µg/m3 în acord cu Art. 43, alin. (2) din Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și cu Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea 104/2011.

Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările ulterioare transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător și Directiva 2015/1480 de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de referință, validarea datelor și amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calității aerului înconjurător.

Planul de mentinere a calitatii aerului s-a elaborat pentru o perioada de valabilitate de 5 ani și cuprinde setul de măsuri/acțiuni pentru păstrarea nivelului poluanților în atmosfera sub valorile-limită, respectiv sub valorile -țintă.

Pornind de la datele privind încadrarea județului Bihor în regim de gestionare II: ➢ poluanții pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II; ➢ perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea; ➢ perioada de mediere: valoare anuală (pentru determinarea valoarii orare și

celei zilnice nu am deținut date și programe de modelare specific) ➢ cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse

staționare, mobile și de suprafață. date puse la dispoziție de către APM Bihor, s-a realizat într-o primă etapă analiza la nivelul 2013, a surselor poluanților specificați pe tipuri.

Etapa a doua a constat în identificarea surselor de emisie pentru poluanții ce fac

57

obiectul Planului de menținere a calității aerului în regimul de gestionare II și în estimarea folosind indicatorii statistici de evoluție a surselor identificate a valorilor de emisie pe tipuri de surse.

Au fost identificate unitățile economice ce se încadrează în categoria instalațiilor ce intră sub incidența Legii 278/2013 ce transpune următoarele Directive:

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)

- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP)

- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor

- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii

precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi.

Pentru estimarea emisiilor s-a realizat radiografierea surselor de pe teritoriul județului Bihor, conform clasificării Ghidului de inventariere a emisiilor EMEP. Rezultatul acestei inventarieri (sector NFR/poluanți evaluați conform cerințelor legislative pentru realizarea Planului de menținere a calității aerului) este redată în tabelul numărul C.1.1

Tabel nr.C.1.1

Nr. crt.

Cod NFR

Categorie de activitate

PM10 PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni NO2/ NOx

1 1.A.1 Producerea de energie electrică şi

termică x x x x x x x x x X

2

1.A.2.b Procese de combustie în industrie si construcții - Industria metalelor neferoase

x x x x x x x x x x

3 1.A.2.c Procese de combustie în industrie si

construcții - Produse chimice x x x x x x x x x x

4 1.A.2.f Procese de combustie în industrie si

construcții - ciment, asfalt, cărămizi x x x x x x x x x x

5 1.A.4..a.i Instalații mici de ardere –

comercial/instituțional

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

6 1.A.4.b.i

Instalații mici de ardere - rezidențiale

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

7 1.B.2.a.i Explorarea, producția și transportul

țițeiului

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

8 1.B.2.b Explorarea, producția și transportul

gazelor naturale

x

9 1.B.2.a.iv Emisii fugitive de la depozitarea

produselor petroliere

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

10 1.B.2.a.v Distribuția produselor petroliere

x

11

1.B.2.d Alte emisii fugitive provenite din producția de energie din sursa geotermală

x

12 2.A.1 Producerea cimentului x x

13

2.A.5.a Exploatarea și extracția de minerale, altele decât cărbunele - balastiere și

x

x

58

cariere

14

2.A.5.b

Construcții și demolări

x

x

15

2.A.5.c Depozitarea, manipularea și transportul produselor minerale

x

x

16 2.B.10.a Produse chimice x

17 2.C.3 Producția secundară de aluminiu x x x x x X

18 2.D.3.b Producerea asfaltului

x

x

x

x

19 2.D.3.c

Asfaltarea drumurilor

x

x

x

x

20 2.D.3.d Aplicarea vopselelor în scop

industrial

21

2.D.3.e Degresarea metalelor; Fabricarea componentelor electronice; Alte produse de curățare industrială

x

22 2.D.3.f Curățare chimică(uscată) x

23 2.D.3.i, 2.G Producția de încălțăminte x

24 2.H.2 Industria alimentara si a băuturilor x

25 3.B.1 Managementul dejecțiilor Bovine de

lapte x x

x

26 3.B.2 Managementul dejecțiilor bovine non

lactate x x

x

27 3.B.3 Managementul dejecțiilor ovine x x

x

28 3.B.4.a,

Managementul dejecțiilor Porcine (porci de îngrășare și scroafe)

x x

x

29 3.B.4.d Managementul dejecțiilor - bizoni x x

x

30 3.B.4.f Managementul dejecțiilor - Cai x x

x

31 3.B.4.g.i Managementul dejecțiilor Găini

ouătoare x x

x

32 3.B.4.g.ii Managementul dejecțiilor Pui x x

x

33 5.C.1.b.v Crematoriu x x x x x x x x x X

34

3.D.a.1 Producție vegetală inclusiv fertilizarea cu N anorganic (inclusiv uree)

x x x

35 3.D.a.2 Bălegar de animale aplicate la soluri x x x x

36 3.D.a.5 Urină și bălegar depuse de animale

de pășunat; x x x x

37 1.A.3.b.i. Transporturi rutiere - Autoturisme x x x x x x x x x x

38 1.A.3.b.ii. Transporturi rutiere - Autoutilitare x x x x x x x x x x

39 1.A.3.b.iii. Transporturi rutiere – Autovehicule

grele (inclusiv autobuze) x x x x x x x x x x

40 1.A.3.b.iv. Transporturi rutiere - Motociclete x x x x x x x x x x

41 1.A.3.c Transport feroviar x x x

x x x x x x

42 1.A.3.a Transport aerian x x x x x

x

59

Încadrarea surselor identificate pe tipologia sursei este redată în tabelul numărul c.1.2 Tabel nr.c.1.2

Nr crt.

Cod NFR Categorie de activitate sursa mobila sursa suprafata surse stationare

1 1.A.1

Producerea de energie electrică şi termică x

2 1.A.2.b Procese de combustie în industrie si

construcții - Industria metalelor neferoase x


construcții - Produse chimice x


construcții - ciment, asfalt, cărămizi x


comercial/instituțional x

6 1.A.4.b.i Instalații mici de ardere - rezidențiale x

7 1.B.2.a.i Explorarea, producția și transportul țițeiului x

8 1.B.2.b Explorarea, producția și transportul gazelor

naturale x

9 1.B.2.a.iv Emisii fugitive de la depozitarea produselor

petroliere x

10 1.B.2.a.v Distribuția produselor petroliere x

11 1.B.2.d Alte emisii fugitive provenite din producția

de energie din sursa geotermală x

12 2.A.1 Producerea cimentului x

13 2.A.5.a Exploatarea și extracția de minerale, altele

decât cărbunele - balastiere și cariere x

14 2.A.5.b Construcții și demolări x

15 2.A.5.c Depozitarea, manipularea și transportul

produselor minerale x


17 2.C.3 Producția secundară de aluminiu x

18 2.D.3.b Producerea asfaltului x

19 2.D.3.c Asfaltarea drumurilor x

20 2.D.3.d Aplicarea vopselelor în scop industrial x

21

2.D.3.e Degresarea metalelor; Fabricarea componentelor electronice; Alte produse de curățare industrială x




25 3.B.1 Managementul dejecțiilor Bovine de lapte x


lactate x

27 3.B.3 Managementul dejecțiilor ovine x

28 3.B.4.a,

Managementul dejecțiilor Porcine (porci de îngrășare și scroafe) x

29 3.B.4.d Managementul dejecțiilor - bizoni x

30 3.B.4.f Managementul dejecțiilor - Cai x

31 3.B.4.g.i Managementul dejecțiilor Găini ouătoare x

60

32 3.B.4.g.ii Managementul dejecțiilor Pui x

33 5.C.1.b.v Crematoriu x

34 3.D.a.1 Producție vegetală inclusiv fertilizarea cu N

anorganic (inclusiv uree) x

35 3.D.a.2 Bălegar de animale aplicate la soluri x

36 3.D.a.5 Urină și bălegar depuse de animale de

pășunat; x

37 1.A.3.b.i.

Transporturi rutiere - Autoturisme x

38 1.A.3.b.ii.

Transporturi rutiere - Autoutilitare x

39 1.A.3.b.iii. Transporturi rutiere – Autovehicule grele

(inclusiv autobuze) x

40 1.A.3.b.iv.

Transporturi rutiere - Motociclete x

41 1.A.3.c

Transport feroviar x

42 1.A.3.a

Transport aerian x

Pentru estimarea emisiilor s-au solicitat și prelucrat cu ajutorul metodologiei

EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2016 http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2016) date de la furnizorii județeni de gaze, prezentați în tabelul numărul c.1.2. precum și date preluate de pe site https://statistici.insse.ro referitoare la numărul de unități de locuit, la evoluția lor și la consumul de combustibil specific pe unitate de locuit, Autorizații integrate de mediu ale opratorilor IPPC.

Tabel C.1.2

Nr.crt. OPERATOR LOCALITATEA

1. S.C. DISTRIGAZ VEST ORADEA Oradea

2. S.C. SALGAZ SALONTA Salonta

3.

E.ON GAZ DISTRIBUȚIE

Marghita

Valea lui Mihai

Avram Iancu

Biharia

Borș

Sălard

Cefa ( 2 agenți econ.)Populația nu este racordată.

Ciumeghiu(1 agent econ.)Populația nu este racordată.

Săcuieni( 4 agenți econ.)Populația nu este racordată.

4.

S.C. GAZVEST SA ARAD

Curtuișeni

Sălacea

Tămășeu

Sîntandrei

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2016

https://statistici.insse.ro/

61

Mădăras

5.

SNP PETROM SA

Suplacu de Barcău

Tăuteu

Balc

Abram

Preluat din: Raport privind starea economică și socială a județului Bihor

Datele referitoare la evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit sunt prezentate în tabelul C.1.3

Tabel C.1.3

Fondul de locuinte 2010-2014/Estimare 2022

An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil

gaz carbune lemn

2010 240601 37510 61594 141497

2011 246364 39042 62439 144883

2012 247657 39995 63293 144369

2013 248630 40879 64147 143604

2014 249556 41780 65001 142775

2015 250315 42642 65822 141851

2016 250315 119511 0 130804

2022 266078 140473 0 125605

Sursa: http://www.insse.ro Grafic C.1.1- Evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit 2010 2014

Studiul evoluției consumului de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014 este

redat în tabelul numărul C.1.4 Tabel C.1.4

anul total(mc) casnic(mc) agenti economicii +altii(mc)

2010 36906000 17159000 19747000

2011 43009000 18916000 24093000

62

2012 51353000 18837000 32516000

2013 46057000 19001000 27056000

2014 64341000 17418000 46923000

2022

185159419 26017766

159141653

2022

(cu CET Oradea)

251257022 92115369 159141653

Sursa: http://www.insse.ro Grafic C.1.2 Consumul de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014, estimat 2022

Studiul evoluției consumului de cărbune total în intervalul 2010-2014 este redat în tabelul numărul C.1.5

Tabel C.1.5

Număr unități de locuit ce se incalzesc cu cărbune

Consum Specific 2.45 t/an)

Gradient consumatori casnici

2010 61594 150905.3 2011 62439 152975.55 1.37

2012 63293 155067.85 1.37

2013 64147 157160.15 1.35

2014 65001 159252.45 1.33

2015 65822 161263.9 1.26

2016 0 0 -100

2022 0 0 Sursa: http://www.insse.ro

Consum de gaz/an 2010-2014, estimat 2022

300000000

200000000

100000000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2022 2022(cu CET

Oradea)

total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc)

63

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024

Consum de carbune 2010-2016,prognoza 2022

Grafic C.1.3 Consumul de cărbune în intervalul 2010-2014, estimat 2022 Studiul evoluției consumului de lemn de foc total în intervalul 2010-2014 este redat în

tabelul numărul C.1.6 Tabel C.1.6

Anul

Număr unități de locuit ce se incalzesc cu lemn

Consum Specific 5.45 t/an)

Gradient consumatori casnici

2010 141497 771158.65

2011 144883 789612.35 2.39

2012 144369 786811.05 -0.35

2013 143604 782641.8 -0.53

2014 142775 778123.75 -0.58

2015 141851 773087.95 -0.65

2016 130804 712881.8 -7.79

2022 125605 684547.25 -3.97


64

Grafic C.1.4 Consumul de cărbune în intervalul 2010-2014, estimat 2022

Analiza evoluției fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal – interval 2010-2014 și prognoza pentru 2022 este redată în tabelele C.1.7, C.1.8 și graficele C.1.5-6

Tabel C.1.7

Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2022

An

suprafață

arabilă(ha)

suprafață

cultivată(ha)

Suprafață Fertilizată cu

ingrasaminte chimice (ha)


ingrasaminte naturale (ha)

2010 307805 254396 728000 56650

2011 307760 248493 135405 36987

2012 308679 235256 188950 18500

2013 308819 242008 188950 18500

2014 308819 247463 188950 18500

2022 310596 296171 188950 18500

Sursa: http://www.insse.ro Tabel nr.C.1.8

Evoluția efectivelor de animale Bihor 2010-2014/Prognoză 2022

An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

2010 69626 192777 234963 17520 16401 2230997 15230

2011 68996 192795 218319 15485 15136 2303701 8589

2012 66851 190050 214476 13619 11925 2272644 16150

2013 67813 194698 218466 14992 11836 2165459 19384

2014 68216 193831 219868 15858 11649 1821494 20334

2022 70640 195875 190873 13767 6498 2018349 61027




65

Graficele C.1.5- Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2022

Graficele C.1.6- Evoluția numărului de animale Bihor 2010-2014/prognoză 2022

Evoluția suprafeței construite în intervalul 2010-2014 este prezentată în tabelul

numărul C.1.9. și Figura C.1.7. Facem precizarea ca in estimarea valorii suprafetei construite pentru anul 2022 a fost omisa cresterea 2010-2011 deoarece aceasta valoare difera cu mult fata de evoluția suprafetei construite în urmatorii ani analizați.

Tabel C.1.9

Suprafata construita 2010-2014, Prognoza 2022

Judeţul Bihor

Total Gradient de crestere mediu anual Suprafaţă locuibilă

(mii m²)

2010 9393.3 24.911373

2011 11343.3 0.954219672

Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2022

1000000

500000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2022

suprafață arabilă(ha)

suprafață cultivată(ha)

Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte chimice (ha)

Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte naturale (ha)

66

2012 11433.5 0.75777321

2013 11505.7 0.772834334

2014 11579.8 0.828275739

2022 12269.57


Figura C.1.7- Evoluția suprafetei construite 20102014, prognoză 2022 Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost

studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.1.10 și Figura C.1.8

Tabel nr.C.1.10

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete 2010-2014,prognoza 2022

anul

Total lungime drumuri publice

Total lumgime drumuri publice modernizate

Lungimea strazilor orasenesti modernizate (inclusiv pistele de

bicicleta)

Gradient de crestere lungime drumuri publice

Gradient de crestere lungime drumuri publice modernizate

Gradient de crestere lungime strazi

lungime de drumuri publice intretinute

lungime de strazi intretinute/an

Gradient de crestere lungime drumuri publice intreținute

Gradient de crestere lungime strazi intretinute

anual

2010 2975 759 538 15.18 10.76

2011 2975 759 513 0.00 0.00 -4.65 15.18 10.26 0.00 -4.65

2012 2975 807 556 0.00 6.32 8.38 16.14 11.12 6.32 8.38

2013 2976 833 558 0.03 3.22 0.36 16.66 11.16 3.22 0.36

2014 2976 865 562 0.00 3.84 0.72 17.30 11.24 3.84 0.72

2022 2978 1209 592 0.01 3.35 1.20 24.18 11.84 3.35 1.20


Total Suprafaţă locuibilă (mii m²)

14000

12000 11343.3 11433.5 11505.7 11579.8 12269.57244

10000 9393.3

8000

6000

4000

2000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2022

67

Figura C.1.8-Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Pentru realizarea unei estimări cat mai reale au fost prelucrate datele referitoare la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor.

Tabel C.1.11

nr crt Unitate de trafic 2013 prognoza 2022 Combustibil

1 autoturisme 689614 2388013 benzină

2 motociclete 3848 24348 benzina

3 autoturisme 689615 2388017 motorina

4 autocare 28804 18984 motorina

5 microbuze 25686 123981 motorina

6 camioane 772516 977479 motorina


68

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

autoturismemotocicleteautoturisme autocare microbuze camioane

Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe

teritoriul județului Bihor 2013,prognoza 2022

2013

Figura.c.1.9- Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor

S-au solicitat și prelucrat în același timp unitățile de trafic de la nivelul județului Bihor anul 2013 și datele aferente anului 2014 pentru a studia tendința de evoluție necesară proiecției în anul 2022.Datele necesare au fost achiziționate de la RAR și prelucrate cu ajutorul softului COPERT 4 versiunea 11.3.

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică evoluția unităților de trafic în perioada de evaluare 2010-2014 este cea prezentată în tabelul c.1.12. Analiza evoluției numărului de unități de trafic arată o tențintă crescătoare (excepție vehiculele rutiere pentru transporturi speciale) a numărului unităților de trafic.

Tabel C.1.12

nr crt Tip auto 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Gradient mediu

Prognoză 2022

1 Autobuze și

microbuze

946 983 1003 1044 1101 1198 3.87 1362

2 Autoturisme 130680 128888 133806 141032 147368 154465 3.08 183228

3 Mopede si motociclete

2391 2524 2716 2903 3103 3276 6.74 4459

4

Autovehicule

de marfă

19453

20726

22167

24037

25763

27502

7.28

36918

5 Vehicule rutiere pentru scopuri speciale

855 835 818 801 787 785 -2.05 1230

6 Tractoare 621 642 707 731 749 766 4.84 1123


69

Figura.c.1.10 - Variația numărului de autobuze și microbuze 2010-2014, prognoză 2022

Figura C.1.11-Variația numărului de autoturisme 2010-2014, prognoză 2022

Figura.C.1.12-Variația numărului de mopede și motociclete 2010-2014, prognoză 2022

Figura.C.1.13-Variația numărului de autovehicule de marfă 2010-2014, prognoză 2022

Mopede si motociclete 500

0

400

0

300

0

200

0

100

0

0

2010

2011

2012

2013

2014

2015 prognoză

2022

Autobuze și microbuze 150

0

100

0

500

0

2010

2011

2012

2013

2014

2015 prognoză

2022

Autoturisme 20000

0

15000

0

10000

0

5000

0

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză

2022

Autovehicule de marfă 4000

0

3000

0

2000

0

1000

0

0

2010

2011

2012

2013

2014

2015 prognoză

2022

70

Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014, prognoză 2022

600

500

400

300

200

100

0

2010 2011 2012 2013 2014 2022

Figura.C.1.14 -Variația numărului de tractoare 2010-2014, prognoză 2022 Pentru realizarea unei estimări cat mai reale s-au solicitat și prelucrat datele -

referitoare la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor. Analiza datelor referitoare la transportul feroviar a condus la datele prezentate în

tabelul nr. C.1.13 Tabel nr.C.1.13

An Lungime cale ferata(km)

2010 500

2011 500

2012 500

2013 500

2014 500

2022 500


Figura C.1.16 - Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014, prognoză 2022 Analiza datelor referitoare la transportul aerian actual și prognozat pentru anul

2022(crestere cu 100% a numărului de curse) a condus la datele prezentate în tabelul nr. C.1.14

Tractoare 120

0

100

0

80

0

60

0

40

0

20

0

0

2010

2011

2012

2013

2014

2015 prognoză

2022

71

Tabel nr.C.1.14

anul Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

2013 260

2022 520

Garficul C.1.17 - Numar ore survolare teritoriu Bihor/an Lista principalelor surse de emisie ce pot contribui la degradarea calității aerului, la

nivelul anului 2013, din județul Bihor a cuprins și totalul instalațiilor IPPC și totalul Instalații EPRTR, conform tabelelor numărul C.1.15 și C.1.16 (date preluate http://atlas.anpm.ro/atlas, site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului)

Instalații IPPC

Tabel nr.C.1.15

Nr.crt Nume instalație Coordonate STEREO 70

Localitate Activitate industrială

1 SC Electrocentrale Oradea SA

264118

625141

Oradea 1.1 - Instalatie ardere > 50 MW

2 SC UAMT SA 265157

624757

Oradea 2.6 - Tratarea suprafetelor din metal si din materiale plastice

3 SC Eurocaramida Bihor SA Biharia

266880

635371

Localitatea Biharia,

3.5 - Produse ceramice

4 SC Alsal SA 263390

625003

Oradea 4.2 - Substante chimice anorganice de baza

5 SC Zaharul SA 265097

624524

Oradea 6.4.b - Fabricare produse alimentare

6 SC SELECT PIG SRL 269787

634812

Loc. Cauaceu

6.6.c - 750 de locuri pentru scroafe

7 SC CESAL SA 263610

625362

Oradea 4.2.d - Saruri

8 SC SINTEZA SA ORADEA 261365

625526

Oradea 4.5 - Produse farmaceutice

Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

600

400

200

0

2013 2022


72

9 SC ECO BIHOR SRL Oradea- depozit categoria B

262644

626530

ORADEA 5.4 - Depozite de deseuri

10 SC NUTRIPORK SRL - Ferma Iosia

263743

623542

Oradea 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

11 SC SIMONZID SRL 270202

633485

Cauaceu 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

12 SC MULTIPACK SRL 302408

570897

Comuna Draganesti

6.7 - Tratarea suprafetei substantelor (utilizarea solventilor)

13 S.C. AMA BIODIESEL S.R.L. - Bucuresti

263991

625106

Borș 4. Industria chimica. 4.1. Producerea compusilor chimici organici, cum sunt: b. hidrocarburile cu continut de oxigen, cum sunt alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii si amestecurile de esteri, acetatii, eterii, peroxizii si rasinile

14 SC Faist Mekatronic SRL

263140 625429

SANTION 2.6 - Tratarea suprafetelor din metal si din materiale plastic

15 T-Invest SRL-instalatie biodiesel Sacuieni

286894 679822

Sacuieni 4.1.b - Hidrocarburi cu continut de oxygen

16 SC European Food SA-Pantasesti

301211 549204

Pantasesti 41

6.4.b - Fabricare produse alimentare

17 SC Flavoia Transcom SRL 258892 612028

Loc. Les 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

18 SC FATORIE SRL 303025 616995

HOLOD 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

19 SC Ecodiesel SRL-punct de lucru Balc

314130 644283

Localitatea Balc

4.1.b - Hidrocarburi cu continut de oxigen

20 SC Nutripui SRL 240224 589566

Localitatea Ciumeghiu

6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

21 SC Nutripasăre SRL 240099 589535

Localitatea Ciumeghiu


22 SC AVACO -ECOKAPA SRL - Punct de lucru Rosiori

269763 644585

ROSIORI 2.3.c - Acoperiri cu metal topit

23 SC NUTRISUIN SRL PALOTA Complex zootehnic Marghita

299947 654238

MARGHITA 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

24 SC NUTRIPIG SRL PALOTA FERMA SALACEA

293886 664768

SALACEA 6.6. Cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor cu capacitati de peste c) 750 de locuri pentru scroafe; b) - 2 000 de locuri pentru porci

25 Holcim (Romania) SA - Ciment Alesd

297331 618604

CHISTAG 3.1 - Clincher de ciment

26 SC NUTRIAVI SRL - Ferma decrestere gaini Tamaseu

316688 655504

TAMASEU 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

27 TERMOFICARE ORADEA S.A.

265097

624524

Oradea 1.1 - Instalatie ardere > 50 MW

28 S.C. OMV PETROM S.A. 264155 625660

Suplacu de Barcău,

5.1.a. - Valorificarea deseurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 t/zi, implicand

73

cad.50226 desfasurarea activitatii de tratare biologica 5.5. - depozitarea temporara a deseurilor periculoase inaintea activitatii de valorificare/eliminare cu o capacitate totala de peste 50 tone

29 S.C. ENERGY AGROCOMERT S.R.L.

655476 298116

Marghita 4.1. Producerea compusilor chimici organici, cum sunt: b. hidrocarburile cu continut de oxigen, cum sunt alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii si amestecurile de esteri, acetatii, eterii, peroxizii si rasinile epoxidice

30 SC CEREAL CONSTANTIN SRL

257025 583547

Batăr 6.6. Cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor cu capacitati de peste c) 750 de locuri pentru scroafe; b) - 2 000 de locuri pentru porci

31 S.C. VERNICOLOR S.R.L. 260007 624615

Santandrei 2.6. "Tratarea de suprafata a metalelor sau a materialelor plastice prin procedee electrolitice sau chimice, in care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc

32 S.C. OMV PETROM S.A. 264155 625660

Balc, cad. 50645

5.4. Depozitele de deseuri, astfel cum sunt definite la lit. b) din HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, care primesc peste 10 tone de deseuri pe zi sau cu o capacitate totala de peste 25000 de tone, cu exceptia depozitelor pentru deseuri inerte.

33 S.C. STILO EVORA S.R.L. 263133 625490

Suplacu de Barcău

5.1. Eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone/zi, implicand desfasurarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele activitati: b. tratare fizico - chimica 5.5. Depozitarea temporara a deseurilor periculoase care nu intra sub incidenta pct. 5.4. inaintea oricareia dintre activitatile prevazute la pct, 5.1, 5.2, 5.4 si 5.6., cu o capacitate totala de peste 50 de tone, cu exceptia depozitarii temporare, pe amplasamentul unde sunt generate, inaintea colectarii;

34 SC Helios Astileu SRL 302435 616211

Aștileu 3.5. Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special țigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice - gresie, faianță, obiecte din ceramică sau porțelan, cu o capacitate de producție de peste 75 de tone pe zi și/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 m3 și cu o densitate pe cuptor de peste 300 kg/m3

35 SC Nutrientul SA 256401 624649

Santandrei 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

36 SC Nutrientul SA 256577 624496

Santandrei 6.6. Cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor cu capacitati de peste c) 750 de locuri pentru scroafe; b) - 2 000 de locuri pentru porci

37 SC Geocycle Romania SRL 295932 619961

Țețchea 5.3. b) valorificarea sau o combinatie de valorificare si eliminare a deseurilor

74

nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 tone/zi

38 SC Madavia SRL 250621 615057

Sannicolau Roman


39 SC Avisim SRL 250538 615047

Sannicolau Roman


40 SC Ecovalor SRL 295932 619961

Țețchea 5.3.b) Valorificarea sau o combinație de valorificare și eliminare a deșeurilor nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 de tone pe zi; (ii) pretratarea deşeurilor pentru incinerare sau coincinerare

a) Instalații EPRTR Tabel nr.C.1.16

2013 STATIA DE EPURARE ORADEA 264084

624237

5.(f)

2013 SC MULTIPACK SRL 302408

570897

9.(c)

2013 SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA 264118

625141

1.(c)

2013 SC FAIST MEKATRONIC SRL 263140 625429

2.(f)

2013 SC MADAVIA SRL

250621 615057 7.(a)

2013 SC AMARETO PROD SRL - Ferma Pui Carne Les

250538 615047 7.(a)

2013 SC AVISIM SRL 250538 615047

7.(a)

2013 SC AMARETO PROD SRL 258892 612028

7.(a)

2013 SC FATORIE SRL Ferma Holod 303025 616995

7.(a)

2013 Ferma de crestere a suinelor Iosia - Oradea 263743 623542

7.(a)

2013 SC NUTRIPUI SRL- FERMA DE PASARI CIUMEGHIU 240224 589566

7.(a)

2013 SC NUTRIAVI SRL - Ferma decrestere gaini Tamaseu 316688 655504

7.(a)

2013 SC NUTRIPAASĂRE SRL, PALOTA, Ferma Ciumeghiu -240099 589535

7.(a)

75

2013 SC NUTRIPIG SRL PALOTA FERMA SALACEA 293886 664768

7.(a)

2013 SC ECOKAPA SRL - Punct de lucru Rosiori 269763 644585

2.(c)

2013 Holcim (Romania) SA - Ciment Alesd 297331 618604

3.(c)

2013 SC NUTRISUIN SRL PALOTA Complex zootehnic Marghita

299947 654238

7.(a)

2013 SC SIMONZID SRL 270202 633485

7.(a)

2013 SC SELECT PIG SRL, PALOTA, Ferma Cauaceu 269787

634812 7.(a)

2013 SC ZAHARUL SA, Oradea 265097

624524 8.(b)

Prelucrare Acormed SRL

Pentru elaborarea scenariilor aferente proiecțiilor pentru anul 2022 s-au luat în calcul datele furnizate de: Institutul Național de Statistică (evoluția populației, suprafețelor cultivate și a traficului) precum și:

➢ Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României ➢ Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României ➢ Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor ➢ Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității ➢ Strategia Națională Energetică ➢ Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020 ➢ Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020 ➢ Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea ➢ Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din

zona metropolitană și a celorlate comune ➢ Masterplanul pe sectorul transporturi ➢ Planul de mobilitate urbană durabilă la nivelul polului de dezvoltare

urbană Oradea ➢ Plan de acţiune destinat gestionării problemelor și efectelor cauzate de

zgomot în Municipiul Oradea ➢ Plan de acțiune pentru energie durabilă al municipiului Oradea ➢ Plan național de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice

Facem mențiunea că la realizarea Strategiilor de dezvoltare s-a ținut cont de ținte asumate de Romania în raport cu Uniunea Europeană referitoare la: ocuparea forţei de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi mediu/energie.

76

Tabel nr.C.1.15 Țintele asumate de România referitor la obiectivele Strategiei Europa 2020

Rata de ocupare (in %)

Procent de CDI în PIB

Reducerea emisiilor de CO2, comparat nivelul anului 1990

Energii regenerabile

Eficiență energetică

– reducerea consumului de energie (în Mtoe)

Reducerea procentului de părăsire timpurie a sistemului de educație (în %)

Educație terțiară (%)

Reducerea populației în risc de sărăcie și excluziune socială (nr persoane)

Situație curentă România

63,8%

(2012)

0,48%

(2011)

51,84%

(2011 comparat cu nivelul 1990)

20,79%

(2012)

16,6

(2012)

17,4%

(2012)

21,8%

(2012)

240.000

(2011

comparat cu nivelul 1990)

Ținte România

70% 2% -19% 24% 10 11,3% 26,7% 580.000

Ținte UE 75% 3% -20% 20% 368 10% 40% 20.000.000

Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 – 2020

Rezultatul interpretării datelor a condus la următoarele scenarii – proiecție 2022 1. Scenariu de bază ➢ Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la nivelul

județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare) ➢ Se păstrează același număr de operatori economici, cu aceleași capacități de

producție la nivelul județului ➢ Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează Planul de

mobilitate la nivelul municipiului Oradea ➢ Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, feroviar, iar

traficul aerian crește cu 100 % ➢ Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare ➢ Se păstrează constant efectivul de animale ➢ Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor ➢ Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere ➢ Atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse

neconvenționale de energie ➢ Până în anul 2020 se modernizează cazanul C1 aferent IMA 1 aparținând

Termoficare SA 2. Scenariu complex ➢ S-au luat în considerare toate măsurile cuprinse în Scenariul 1 de dezvoltare

cuprinse în Documentele programatice adoptate la nivelul UTR Bihor precum și cele legate de prognozele statistice ale evoluției UTR Bihor

➢ Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)

➢ Crește cu 10% activitatea economică ➢ Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează Planul de

mobilitate la nivelul municipiului Oradea ➢ Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește cu 30%

traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 % ➢ Crește cu 5% suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare ➢ Crește cu 10 % efectivul de animale ➢ Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor ➢ Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 % și a celor cu cărbune

77

cu 100 % ➢ Se atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse

neconvenționale de energie

C.2. Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii planului de menţinere a calităţii aerului

Analiza calității aerului pentru intervalul de studiu 2010 -2014 a fost realizată prin preluarea datelor de monitorizare la stațiile de monitorizare BH1, BH2, BH3, BH4 coroborat cu valorile vitezei vantului și cu direcția acestuia în aceleași puncte de observație.

Distribuția concentrației de CO – valori orare, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.1

Figura C.2.1


Distribuția concentrației de CO – valori zilnice, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.2

Figura C.2.2


Analiza datelor zilnice de monitorizare prin Figura tip mozaic pentru parametru CO, în

intervalul 2010-2014, la stația de monitorizare BH1 ne ilustrează incadrarea in domeniul de



78

concentrații 1 pentru monoxid de carbon (mg/m3), în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare stabilite în legislaţia specifică.

Distribuția concentrației de NO2 – valori orare, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.3

Figura C.2.3


Distribuția concentrației de NO2 – valori zilnice, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.4

Figura C.2.4


Analiza datelor zilnice de monitorizare prin Figura tip mozaic pentru parametru NO2, în intervalul 2010-2014, la stația de monitorizare BH1 ne ilustrează incadrarea in domeniul de concentrații 1 pentru dioxidul de azot (µg/m3), în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare stabilite în legislaţia specifică.

Distribuția concentrației de C6H6 – valori orare, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.5



79

Figura C.2.5


Distribuția concentrației de C6H6 – valori zilnice, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.6

Figura C.2.6


Analiza datelor zilnice de monitorizare prin Figura tip mozaic pentru parametru C6H6, în intervalul 2010-2014, la stația de monitorizare BH1 ne ilustrează incadrarea in domeniul de concentrații 1 pentru benzen (µg/m3), în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare stabilite în legislaţia specifică.

Distribuția concentrației de PM10 – valori orare, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.7



80

Figura C.2.7


Distribuția concentrației de PM10 – valori zilnice, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.8

Figura C.2.8


Conform datelor cuprinse in Rapoartele anuale de mediu 2010-2014 s-au efectuat determinări de PM10, în sistem automat şi gravimetric, înregistrându-se depăşiri ale concentraţiilor medii zilnice (50μg/m3) la staţia BH1, depăşiri ce în fiecare an s-au situat în limitele tolerate de 35 depăşiri/an la o staţie.

BH1- PM2,5 - 01.01.2010-31.12.2014 Conform datelor cuprinse in Rapoartele anuale de mediu 2010-2014 realizate de

către APM Bihor, din motive tehnice, pentru acest poluant nu există date colectate sau datele colectate sunt insuficiente pentru a indica încadrarea în criteriile de calitate impuse prin Legea 104/2011.

Distribuția concentrației de Pb – valori orare, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.9



81

Figura C.2.9


Distribuția concentrației de Pb – valori zilnice, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH1 este prezentată în figura numărul C.2.10

Figura C.2.10


Analiza datelor zilnice de monitorizare prin Figura tip mozaic pentru parametru Pb, în intervalul 2010-2014, la stația de monitorizare BH1 ne ilustrează incadrarea in domeniul de concentrații 1 pentru Pb (µg/m3), în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare stabilite în legislaţia specifică.




82

Figura C.2.11



Figura C.2.12


Analiza datelor zilnice de monitorizare prin Figura tip mozaic pentru parametru CO, în intervalul 2010-2014, la stația de monitorizare BH2 ne ilustrează incadrarea in domeniul de concentrații 1 pentru monoxid de carbon (mg/m3), în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare stabilite în legislaţia specifică.




83

Figura C.2.13



Figura C.2.14






84

Figura C.2.15



Figura C.2.16



BH2- PM2,5, 01.01.2010-31.12.2014 Conform datelor cuprinse in Rapoartele anuale de mediu 2010-2014 realizate de

către APM Bihor, din motive tehnice, pentru acest poluant nu există date colectate sau datele colectate sunt insuficiente pentru a indica încadrarea în criteriile de calitate impuse prin Legea 104/2011.




85

Figura C.2.17



Figura C.2.18




Figura C.2.19






86

Figura C.2.20



Distribuția concentrației de C6H6 – valori orare, 01.01.2010-31.12.2014, la stația de monitorizare BH3 este prezentată în figura numărul C.2.19

Figura C.2.21





87

Figura C.2.22


Analiza datelor zilnice de monitorizare prin Figura tip mozaic pentru parametru C6H6, în intervalul 2010-2014, la stația de monitorizare BH3 ne ilustrează incadrarea in domeniul de concentrații 1 pentru benzen (µg/m3), în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare stabilite în legislaţia specifică.


Figura C.2.23





88

Figura C.2.24


Conform datelor cuprinse in Rapoartele anuale de mediu 2010-2014 s-au efectuat determinări de PM10, în sistem automat şi gravimetric, înregistrându-se depăşiri ale concentraţiilor medii zilnice (50μg/m3) la staţia BH3, depăşiri ce în fiecare an s-au situat în limitele tolerate de 35 depăşiri/an la o staţie. BH3- PM2,5, 01.01.2010-31.12.2014

Conform datelor cuprinse in Rapoartele anuale de mediu 2010-2014 realizate de către APM Bihor, din motive tehnice, pentru acest poluant nu există date colectate sau datele colectate sunt insuficiente pentru a indica încadrarea în criteriile de calitate impuse prin Legea 104/2011.


Figura C.2.25





89

Figura C.2.26




Figura C.2.27





90

Figura C.2.28




Figura C.2.29





91

Figura C.2.30



Evaluarea datelor prezentate raportat la depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane a condus la următoarele concluzii stipulate în Raportul privind starea mediului - 2014

” Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Natura acestor particule este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH-uri şi bifenili policloruraţi PCB adsorbiţi pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi). Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie - PM10 - determinate prin măsurători automate (efectuate prin metoda nefelometrică) în staţiile de monitorizare sunt valori orientative. Metoda de măsurare de referinţă, în conformitate cu Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, este metoda gravimetrică. Monitorizarea particulelor în suspensie cu dimensiuni sub 2,5 microni (PM2,5) se realizează la staţia de fond urban (BH1) amplasată la sediul APM Bihor. Concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător se evaluează folosind: - valoarea limită zilnică (50μg/m3), determinată gravimetric, care nu trebuie depăşită de mai mult 35 ori/an şi valoarea limită anuală, determinată gravimetric (40μg/m3). În anul 2014 s-au efectuat determinări de PM10, în sistem automat şi gravimetric, la staţiile BH1 şi BH2, înregistrându-se următoarele depăşiri ale concentraţiilor medii zilnice (50μg/m3): la staţia BH1 s-au înregistrat 13 depăşiri la măsurătorile automate şi 5 depăşiri la măsurătorile gravimetrice, la staţia BH2 s-au înregistrat 19 depăşiri la măsurătorile automate şi 28 depăşiri la măsurătorile gravimetrice. Aceste depăşiri sunt în limitele tolerate de 35 depăşiri pe an la o staţie. Sursele care au contribuit la depăşirile înregistrate sunt sursele rezultate din arderile rezidenţiale de combustibil pentru încălzire (BH1, BH2,) precum şi influenţa instalaţiilor mari de ardere (la staţia BH2), depăşirile fiind înregistrate preponderent în sezonul rece. Din compararea concentraţiilor obţinute din măsurări cu normele stabilite prin legea calităţii aerului rezultă că nu s-au înregistrat depăşiri. In anul 2014 nu au existat situaţii cu privire la depăşirea valorii limită zilnică pentru sănătate (valoarea limită zilnică depăşită mai mult de 35 de ori/an pentru PM10, respectiv valoarea ţintă depăşită mai mult de 25 ori/an mediată pe ultimii trei ani pentru ozon).”


92

C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier;

Calitatea aerului în Regiunea Nord-Vest (județele Cluj, Bistrița, Maramureș, Sălaj, Satu-Mare și Bihor) este monitorizată cu ajutorul a 19 stații automate:

➢ 6 staţii de fond urban;

➢ 4 staţii de tip trafic

➢ 6 staţii de tip industrial

➢ 3 staţii de tip fond suburban

Rezultatele monitorizării se regăsesc pe site-ul www.calitateaer.ro unde se afişează indicii de calitate şi valorile măsurate, actualizate orar, aflate în curs de validare şi certificare; în situațiile în care se constată depăsiri ale valorilor poluanților măsurați sunt luate măsuri în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Datele ce au fundamentat Planul de dezvoltare al Regiunii de Nord-Vest 2014 - 2020 au evidenţiat ”o tendinţă generală de scădere a emisiilor de poluanţi în atmosferă, fie că este vorba de gazele cu efect de seră (CO2, N2O, CH4, etc.) sau diferite particule (rezultate în urma activităţilor de construcţie, etc.).Tendinţa descendentă a emisiilor de poluanţi nu este caracteristică şi pentru indicatorul PM10 , acesta înregistrând depăşiri ale valorii limită în perioadele reci ale anului, ca urmare a funcţionării intense a centralelor termice alimentate cu lemn. De asemenea, în mediul urban, particulele în suspensie continuă să aibă o valoare ascendentă, scăzând astfel calitatea aerului din oraşe. Emisiile de amoniac sunt rezultatul depozitării deşeurilor în rampe necorespunzătoare, dar şi al creşterii intensive a animalelor; au o tendinţă ascendentă, însă nu au fost înregistrate valori care să le depăşească pe cele limită.

Gazele cu efect de seră sunt constituite de dioxidul de carbon, gazul metan, oxidul de azot, ozonul, dar şi vaporii de apă. Dintre acestea, pentru primele 3 tipuri se remarcă valori mari ale cantităţilor de emisii în atmosferă. Între regiunile de dezvoltare ale României, Regiunea Nord-Vest are cele mai puţine unităţi economico-productive care emit dioxid de carbon (2 unităţi), cu o cantitate mică de emisii (1.677.000 tone – aprox.4% din total naţional), fiind astfel regiunea cu cea mai bună calitate a aerului. Cele mai mari cantităţi de CO2 sunt emise de termocentrale şi alte unităţi ce utilizează combustibili fosili sau solizi şi unităţile de producere a cimentului. În ceea ce priveşte cantitatea de emisii de gaz metan, regiunea de Nord-Vest ocupă primul loc la nivelul României, cu 13 unităţi care emit gaz metan, principalele activităţi poluatoare fiind cele legate de depozitarea deşeurilor (98,3% pentru Regiunea Nord Vest), urmată de unităţile de epurare a apei şi cele pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcinelor.

La nivelul Regiunii Nord-Vest în perioada evaluată pentru fundamentarea Planului au funcţionat două unităţi mari producătoare generatoare de oxid de azot şi anume Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca - Staţia de epurare ape uzate urbane, respectiv Electrocentrale Oradea SA, societate actualmente aflată în stare de conservare. Din punct de vedere al cantităţii de emisii, regiunea se situează pe locul 3 la nivel naţional, cu 149 tone de emisii. Această cantitate este foarte mare, având în vedere numărul unităţilor care le generează, de unde rezultă necesitatea modernizării sau retehnologizării celor două unităţi.

Principalele presiuni asupra calităţii aerului sunt determinate de traficul rutier, lucrările


93

de construcţii, activităţi sociale (încălzirea locuinţelor prin utilizarea lemnului drept combustibil), arderile de combustibili în procese tehnologice sau în centrale termice industriale, exploatarea materiilor prime, respectiv depozitarea acestora şi activităţile agro- zootehnice (utilizarea pesticidelor, creşterea intensivă a animalelor). Cele mai afectate areale sunt cele reprezentate de localităţile urbane; aici se concentrează cea mai mare parte a activităţilor industriale, care emit poluanţi în atmosferă, iar traficul rutier este foarte intens. Localităţile rurale sunt de asemenea afectate, atât cele unde se practică o agricultură intensivă (ferme de animale, folosirea pesticidelor şi insecticidelor), cât şi cele care practică o agricultură de subzistenţă, în contextul circulaţiei maselor de aer care pot deplasa poluanţii la distanţe destul de mari.” (preluat din Planul de dezvoltare al Regiunii de Nord-Vest 2014-2020).

C.3.1. Fondul regional total Datele referitoare la numărul unităților de locuit la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest cumulat cu nivelul județului Hajdu-Bihar din și la tipul de combustibil/unitate de locuit sunt prezentate în tabelul C.3.1.1

Tabel C.3.1.1

Fondul de locuinte

An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil gaz carbune lemn 2013 1133280 416363 64147 652769

Sursa: http://www.insse.ro, http://www.ksh.hu Consumul de gaz total și per utilizatori la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord- Vest

este redat în tabelul numărul C.3.1.2

Tabel C.3.1.2

Consum de gaz/an

an total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc)

2013 727175000 375963000 351212000

Sursa: http://www.insse.ro, http://www.ksh.hu Suprafața fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal la nivelul Regiunii

de dezvoltare 6 Nord-Vest este redată în tabelele C.3.1.3, C.3.3.1.4

Tabel C.3.1.3

Suprafata agricolă la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest

An

suprafață

arabilă(ha)

suprafață

cultivată(ha)


ingrasaminte chimice (ha)


ingrasaminte naturale (ha)

2013 1022379 727143 723224 124377

Sursa: http://www.insse.ro, http://www.ksh.hu Tabel nr.C.3.1.4

Evoluția efectivelor de animale

An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

2013 351552 680959 1406954 95074 65102 8420820 63014

Sursa: http://www.insse.ro, http://www.ksh.hu

Suprafața construită la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest este prezentată în

94

tabelul numărul C.3.1.5 Tabel C.3.1.5

Suprafata construită

Regiunea de dezvoltare 6 Nord-Vest Suprafaţă locuibilă (mii m²)

2013 918971

Sursa: http://www.insse.ro, http://www.ksh.hu Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost

studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.3.1.6

Tabel nr.C.3.1.6

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperământ, macroregiuni, regiuni de dezvoltare – Nord Vest

an

Total lungime drumuri publice

Total lungime drumuri publice modernizate

Lungimea strazilor orasenesti modernizate (inclusiv pistele de bicicleta)

2013 12903 3791 4091

Sursa: http://www.insse.ro, http://www.ksh.hu

Numărul unităților de trafic de la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest, anul de referință 2013, se găsesc în tabelul numărul C.3.1.7

Tabel C.3.1.7

Nr. crt Tip auto 2013

1 Autobuze și microbuze 5036

2 Autoturisme 608589

3 Mopede si motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicluri)

13138

4 Autovehicule de marfă 100864

5 Vehicule rutiere pentru scopuri speciale 3068

6 Tractoare 4978

Sursa: http://www.insse.ro, http://www.ksh.hu Calculul emisiilor in atmosfera generate din surse mobile la nivel de Regiune a

generat valorile poluanților atmosferici cuprinse în tabelul C.3.1.8

Tabel nr.C.3.1.8-surse mobile

tip transport particule în

suspensie PM10 (t/an)

particule în suspensie PM2.5(t/an)

Benzene (t/an)

SO2 (t/an)

CO (t/an)

Pb (t/an)

As (t/an)

Cd (t/an)

Ni (t/an) (NO2,

NOx) (t/an)

rutier 1558.6000 921.7000 260.6000 11.8800 11286.5000 1.7000 0.0000 0.0080 0.0800 16847.0000

feroviar 10.8900 10.4000 0.0010 0.0000 80.9000 0.0000 0.0000 0.0001 0.0005 396.0000

aerian 0.0000 0.0000 0.0000 10.4000 12480.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 41.6000

total 1569.4000 932.0100 260.6000 22.3000 1274.4000 1.7000 0.0000 0.0078 0.0780 17285.0000


Lista principalelor surse de emisie ce pot contribui la degradarea calității aerului, la

95

nivelul anului 2013 din Regiunea 6 Nord-Vest aflate sub incidența directivelor enumerate este cuprinsă în tabelele numărul: C3.1.9- C.3.1.10., iar localizarea instalaţiilor IPPC la nivelul regiunii este prezentată în figura numărul C.3.1.1 (date preluate http://atlas.anpm.ro/atlas, site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului)

Tabel nr.C.3.1.9 - Instalații IPPC

Numele instalatiei

Amplasament

Activitate a principala conform Anexei I a Directivei 2010/75/U E (IED)

Regia Autonoma De Termoficare Cluj Napoca

jud Cluj, Cluj Napoca, str Plevnei nr 56

1.1

SC Colonia Cluj Napoca Energie SRL jud. Cluj, Cluj Napoca, str. Plevenei nr. 68

1.1

SC Electrocentrale Oradea SA - IMA 1, IMA 2

jud. Bihor, Oradea, sos Borsului nr. 23

1.1

SC Uzina Electrica Zalău SA jud.Sălaj, Zalău, V.Miței, nr.2 1.1

SC Ecodiesel SRL Rafinaria Crisana jud. Bihor, loc. Balc, str. Primaverii, nr. 46/A

1.2

SC Industria Sarmei SA (fosta Mechel SA ) jud. Cluj, Câmpia Turzii, str Laminoriştilor, nr 145 2.3 a,c 2.6

SC Silcotub SA Zalau jud.Sălaj, Zalău, B-dul.M.Viteazul, nr.93 2.3a

SC Unio SA Forja jud. Satu Mare, Satu-Mare, B-dul L.Blaga nr.35

2.3b

SC Metalic Plas SRL Dej jud. Cluj, Dej, str. 1 MAI nr.134 2.3c

SC Eco Kapa SRL jud. Bihor, Rosiori 2.3c

SC Rominserv Valves Iaifo SRL Zalău (fosta SC Rominserv SRL Bucuresti)

jud. Salaj, Zalau, B-dul.M.Viteazul,nr. 58 2.4

SC Faist Mekatronic SRL jud. Bihor, Oradea, Parc Eurobussines, Sos. Borsului 35/I

2.5b

SC Rombat SA jud. Bistriţa Nasaud, Bistrita, str. Drumul Cetăţii, nr. 6

2.5b

SC Betak SA Bistrita jud. Cluj,Cluj Napoca, B-dul Muncii, nr.16

2.6

SC Electrolytic Coating SRL jud. Cluj, Turda, str. Campiei, nr. 137 2.6

SC UAMT SA Oradea jud. Bihor, Oradea, str. Uzinelor nr. 8

2.6

SC Faist Mekatronic SRL jud. Bihor, Oradea, Parc Eurobussines, Sos. Borsului 35/I

2.6

SC Dan Steel Group Beclean SA jud. Bistriţa Nasaud, Beclean, str. Valea Viilor, nr. 3

2.6

SC Mecanica SA jud. Maramures, Sighetu Marmaţiei, str. Unirii, nr. 44-46

2.6

SC Holcim (Romania) SA Bucuresti, SC Holcim (Romania) SA Ciment Alesd

Alesd, Chistag, str. Viitorului nr. 2

3.1

SC Sanex SA Cluj jud Cluj , Cluj-Napoca, str. Beiusului, nr. 1

3.5


96

SC De Produse Ceramice SA jud. Cluj, Gherla, str. Fizesului, nr. 20

3.5

SC Wienerberger SRL Sisteme de caramizi SRL Bucuresti

jud Cluj, loc Tritenii de Jos, sat Triteni Colonie 3.5

SC Eurocaramida Bihor SA Biharia jud. Bihor, Biharia , str. Cazarmii nr. 1

3.5

SC Helios SA jud. Bihor, Astileu, str. Principala nr. 236

3.5

SC Teraplast GP SA jud. Bistriţa, Bistriţa, str. Romană nr. 17A

3.5

SC Prodmarom SRL Sarmasu jud. Bistriţa - Nǎsǎud, Budesti, str. Rid Cirligata

3.5

SC Cemacon SA jud. Salaj, Zalău, str. Fabricii, nr.1

3.5

SC Cemacon SA jud. Salaj, com.Vârșolț, loc. Recea

3.5

SC Glue Chim Prod SRL jud. Cluj, Gilău, str. Someşu Rece, nr. 1195/A

4.1

T-Invest SRL Timisoara (fosta SC Rafo SA Onesti)

jud. Bihor, Sacuieni, str. Letea Mare nr. 48 4.1

SC Aramis Invest SRL - Fabrica de burete jud. Maramures, Baia Mare, str. Sperantei, nr. 3-5 4.1

SC Sadachit Prodcom SRL jud. Cluj, Turda, str. N.Teclu, nr. 3

4.2

SC Alsal SA Oradea jud. Bihor, Oradea, str. Uzinelor, nr. 12

4.2

SC Cesal SA Oradea Oradea, sos Borsului, nr. 31

4.2

SC Sinteza SA Oradea JUD. Bihor, Oradea, sos Borsului nr. 35

4.5

Asocierea SC Euroconstruct Trading 98 SRL Bucureşti

jud. Cluj, com. Moldoveneşti, pe terenul identificat în CF 2565 nr. cad. 498, 499, 500, 517

5.4

SC Eco Bihor SRL jud. Bihor, Oradea, sos. Borsului 3/N

5.4

SC Vitalia Servicii Pentru Mediu - Tratarea Deșeurilor SRL

jud. Bistrita Nasaud, loc. Tarpiu, nr . 173/b/1 5.4

Depozit de deseuri municipale Satu Mare jud. Satu-Mare, loc. Paulian, com. Doba

5.4

SC Somes Dej SA jud Cluj , Dej, str Bistriţei, nr 63

6.1b

SC Metalicplas Impex SRL jud. Cluj, Dej, str. Henri Coanda, nr. 4A

6.1b

SC Zaharul SA jud. Bihor, Oradea, sos Borsului km 3

6.4b

SC European Food SA Stei jud. Bihor, com. Draganesti, loc Pantasesti nr. 41

6.4b

SC Romaqua Group SA - Sucursala Sebes jud. Alba, Lancram, DN1 km 372

6.4b

SC Protan Dej SA Bucureşti jud. Cluj, Dej ,str. Uriului nr. 7

6.5


97

SC Ale Avis SRL jud. Cluj, com Gilau - fosta Ferma 7

6.6a

SC Bravinvest SRL (fosta SC Amareto Impex SRL

jud Cluj, loc Floresti, str. Ioan Rus 129 6.6a

SC Oncos Prod SRL (fosta SC Oncos Impex SRL)

jud. Cluj, loc Gilău, fosta Ferma Avicola 7 6.6a

SC Asena SRL jud. Cluj, loc Gilau fosta Ferma 7, halele 7,8,9

6.6a

SC Transavia SA jud. Cluj, loc. Gligoreşti, com. Luna

6.6a

SC Royal Ditrans SRL (fosta SC Agro Mirdacos SRL

jud Cluj, loc Cluj Napoca, str Lombului Fn 6.6a


jud Cluj, com. Jucu 6.6a

SC Oncos Prod SRL (fosta SC Oncos Impex SRL / SC AVICOLA BUCURESTI SA)

jud Cluj, loc. Saliste, com. Baciu

6.6a

CSA Avicola SRL jud Cluj, com. Turda, str. Vulturului, nr. 1

6.6a

SC Flavoia Trnascom SRL (fosta SC Amareto SRL)

jud. Bihor, com. Nojorid, loc. Les

6.6a

SC Amareto Prod SRL jud. Bihor, Ferma Salonta

6.6a

SC Nutribroiler SRL jud. Bihor, loc. Ciumeghiu

6.6a

SC Nutriavi SRL jud. Bihor, loc. Tamaseu

6.6a

SC Nutripui SRL jud. Bihor, loc. Ciumeghiu

6.6a

SC Simonzid SRL jud. Bihor, com. Biharia, sat Cauaceu, nr. 290

6.6a

SC Avisim SRL jud. Bihor, loc.Roit, com. Sannicolau Roman, nr.595

6.6a

SC Madavia SRL ud. Bihor, loc. Roit, com. Sannicolau Roman, nr.595 - Ferma zootehnica l

6.6a

SC Free Soul SRL jud. Bistrita Nasaud, loc. Livezile, str. Cruci, nr. 423

6.6a

SC Combimar SA jud. Maramures, loc. Baia Mare, str. Mocirei, nr.1

6.6a

SC Romavis SRL jud. Maramures, loc. Seini, str. Someş, nr. 2A

6.6a

SC Eco Broiler SRL (fosta SC Avimar SA) jud. Maramures, loc. Seini, str. Someşului, nr. 13 6.6a

SC Ave Impex SA - Ferma Bicău jud. Satu Mare, com. Pomi

6.6a

SC Ave Impex SA

jud. Satu Mare, str. Drumul Careiului nr.160

6.6a

SC Ave Impex SA

jud. Satu Mare, Vetiş 2, str. Drumul Careiului, nr.160

6.6a

98

SC Ave Impex SA


6.6a

SC Ave Impex SA


6.6a

SC Ave Impex SA jud. Satu Mare, loc. Botiz, str.Odoreului f.n

6.6a

SC Pro Avis SRL (fosta SC Beny Urs SRL) jud. Satu Mare, loc. Botiz, str.Oşvareu fn 6.6a

SC Samavia SRL jud. Satu Mare, loc. Jojib

6.6a

SC Agroferm SRL

jud. Satu Mare, loc. Jojib, com. Mediesu Aurit

6.6a

SC Avicola Apa SRL jud.Satu Mare, loc.Berindan, com Odoreu

6.6a

SC Pro Avis SRL jud. Satu Mare, loc. Hrib,com. Paulesti 6.6a

SC Avicola Dan SRL jud. Satu Mare, Zona Parc Agro- Industrial, nr. 2, Sanislau

6.6a

SC Avi Broiler SKM SRL jud. Satu Mare, loc.Mediesu Aurit, com. Medieşu Aurit

6.6a

SC Marachim SRL jud. Satu Mare, com. Medieşu Aurit, loc. Medieşu Aurit, str. Fermierilor, nr. 965

6.6a

SC Eco International SRL jud. Satu Mare, com. Medieşu Aurit, loc. Medieşu Aurit, str. Fermierilor, nr. 966

6.6a

SC Artema SRL jud. Satu Mare, com Supur, loc.Supuru de Jos

6.6a

SC Galina Prodcom SRL jud. Satu Mare, com. Sanislău, str.Ogorului, nr.3

6.6a


jud.Sălaj, loc.Panic, com. Hereclean

6.6a

SC Flavoia Hen SRL (fosta SC Flavoia SRL)

jud.Sălaj, loc. Hereclean, nr.22/A

6.6a

SC Flavoia Transcom SRL jud.Sălaj, loc.Măeriște, nr.228/F

6.6a

SC Turism Valcele SRL jud. Cluj, loc. Bogata

6.6b

SC Oli Farm SRL (fosta SC Ferma Plus SRL)

jud. Cluj, loc. Iara, str. Principala, nr. 264

6.6b

SC Derma Universal SRL jud. Cluj, loc. Nasal, com. Taga

6.6b

SC Nutripig SRL jud. Bihor, loc. Salacea

6.6b

SC Nutripork SRL - Ferma Iosia jud. Bihor, loc. Oradea

6.6b

SC Nutrisuin SRL jud Bihor, loc. Marghita

6.6b

SC Fatorie SRL jud Bihor, loc.Holod, fn

6.6b

99

SC Pandora Legend SRL jud. Bistrita-Nasaud, Şieu Măgheruş, str. Principală, nr. 283A

6.6b

SC Danamari SRL jud. Maramures, loc. Seini, str. Someş, nr. 2

6.6b

SC Abo Mix SA jud. Satu Mare, loc. Moftinu Mare, com. Moftin, str.Gării nr.1

6.6b

SC Veres Agro Prod Com SRL - Complexul de suine Andrid

jud. Satu Mare, loc. Piscolt

6.6b

SC Agro Pig SRL- Ferma 1 jud.Satu Mare, loc. Livada, str. Oașului nr.103/B

6.6b

SC Agro Pig SRL jud. Satu Mare, loc. Adrian

6.6b

SC Bovagro Land SRL jud. Satu Mare, loc. Corund, com. Bogdand

6.6b

SC Crypton Pmv SRL jud. Satu Mare, loc. Corund, com. Bogdand

6.6b

SC Zootehnia Cig SRL jud. Satu Mare, loc. Eriu Sancrai, com. Craidorolt

6.6b

SC Samsuin Land SRL jud. Satu Mare, loc. Dindesti, str. Principala

SC Multipack SRL jud. Bihor, localitatea Păntăseşti nr. 41, com. Drăgăneşti

6.7

SC Cuprom SA jud.Sălaj, municipiul Zalău, b-dul. Mihai Viteazul, nr. 111

6.7

Sursa: atlas.anpm.ro/atlas

Tabel nr.C.3.1.10-Complex Industrial

Cod PRTR Nume operator Județ Cod

activitate

RAMPA DE DESEURI MENAJERE Maramures 5.(d)

SC SANEX SA Cluj 3.(g)

STATIA DE EPURARE ORADEA Bihor 5.(f)

SC ROMINSERV SRL

BUCURESTI - Rominserv Valves IAIFO Zalau

Salaj 2.(d)

STATIA DE EPURARE SATU MARE Satu Mare 5.(f)

STATIE DE EPURARE APE

UZATE URBANE BAIA MARE

Maramures 5.(f)

SC MECANICA SA Maramures 2.(f)


HERODOT GRUP SRL, RAMPA DESEURI TEPLITA Maramures 5.(d)


RAMPA DE DESEURI MUNICIPALE BAIA MARE

Maramures 5.(d)

SC ECO BIHOR SRL Oradea Bihor 5.(d)

SC SOMES SA DEJ Cluj 6.(a)

100

SC SOMES SA DEJ - Statia biologica Urisor Cluj 5.(g)

COMPANIA DE APA SOMES SA

CLUJ-NAPOCA - Statia de epurare ape uzate urbane

Cluj 5.(f)

SC CORDISOR SRL Bistrita-Nasaud 5.(d)

DIRECTIA DE GOSPODARIRE COMUNALA Bistrita-Nasaud 5.(d)

SC ARIO SA Bistrita-Nasaud 2.(d)

STATIA DE COMPRIMARE FINTINELE Bistrita-Nasaud 3.(a)

SC AQUABIS SA Statia de epurare Bistrita-Nasaud 5.(f)

SC UAMT SA Oradea Bihor 2.(f)


RO6SJ_11 SC UZINA ELECTRICA SA Salaj 1.(c)

RO6SJ_23 SC ROMINSERV SRL


Salaj 2.(d)

RO6BH_11 SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA Bihor 1.(c)

RO6CJ_315 SC SANEX SA Cluj 3.(g)

RO6SJ_11 SC UZINA ELECTRICA ZALAU SA Salaj 1.(c)

RO6BH_217 SC FAIST MEKATRONIC SRL Bihor 2.(f)

RO6CJ_228 SC BETAK SA - Instalaţie pentru

zincare termică profile metalice

Cluj 2.(f)

RO6BH_925 SC MULTIPACK SRL Bihor 9.(c)


RO6BH_11 SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA Bihor 1.(c)

RO6MM_23 SC MECANICA SA Maramures 2.(f)


RO6BH_925 SC MULTIPACK SRL Bihor 9.(c)


SC RELCON CONSULTING SRL Cluj 4.(d)

SC PROTAN BUCURESTI S.A. - Sucursala Dej Cluj 5.(e)

SC MECHEL SA CAMPIA TURZII Cluj 2.(b)

S.C. ROMINSERV VALVES

IAIFO S.A. Punct de Lucru Zalau

Salaj 2.(d)

Rampa de deseuri menajere Campia Turzii Cluj 5.(d)

SCADMINISTRAREA DOMENIULUIPUBLIC SA GHERLA - Rampa de deseuri menajere

Cluj 5.(d)

SC SANEX SA Cluj 3.(g)

STATIA DE EPURARE ORADEA Bihor 5.(f)

101

SC ROMINSERV SRL


Salaj 2.(d)

SC MECANICA SA Maramures 2.(f)


HERODOT GRUP SRL, RAMPA DESEURI TEPLITA Maramures 5.(d)


RAMPA DE DESEURI MUNICIPALE BAIA MARE

Maramures 5.(d)

SC SOMES SA DEJ Cluj 6.(a)

SC SOMES SA DEJ - Statia biologica Urisor Cluj 5.(g)

SC CORDISOR SRL Bistrita-Nasaud 5.(d)

DIRECTIA DE GOSPODARIRE COMUNALA Bistrita-Nasaud 5.(d)


RO7AB_211 SC SATURN SA Alba 2.(d)

DOMENIUL PUBLIC TURDA RA

- Rampa de deseuri menajere

Cluj 5.(d)


SC ECO BIHOR SRL Oradea Bihor 5.(d)

SC OTK PRINT RO SRL Cluj 9.(c)


STATIA DE EPURARE SATU MARE Satu Mare 5.(f)

SC UZINA ELECTRICA ZALAU SA Salaj 1.(c)

Rampa de deseuri menajere

Campia Turzii

Cluj 5.(d)

SC ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SA GHERLA - Rampa de deseuri menajere

Cluj 5.(d)

SC SALPREST RAMPA SA

CLUJ-NAPOCA - Rampa de deseuri Pata Rat

Cluj 5.(d)

SC OTK PRINT RO SRL Cluj 9.(c)


102

Figura C.3.1.1 - Localizarea instalaţiilor IPPC la Regiunii 6 NV de dezvoltare Sursa: atlas.anpm.ro/atlas

În evaluarea operatorilor regionali s-au considerat operatorii economici sectoriali luand în considerare aceleași criterii ca și în cazul analizei județului Bihor, iar rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelul numărul C.3.1.11,12

Tabel nr.C.3.1.11 - Surse de suprafață

anul 2013

particule în suspens ie PM10

particule în suspens ie PM2.5

benzen

SO2

CO

Pb

As

Cd

Ni

NO2

,NOx

subsector

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

instalații mici de ardere locuinte și institutii

16275

16258

8.98

2960

134734

0.89

0.03

0.26

0.074

2034

evaporarea benzinei 0.00 0.00 9.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

emisii fugitive de la producerea, exploatarea, transportul țiteiului și gazelor naturale

0.00 0.00 112.7 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale

1.98 0.86 364 126.106 1036.8 0.001 0.001 0.001 0.001 300

Surse mobile non road 8.88 8.88 7.4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 142.7

Asfaltarea drumurilor 0.61 0.08 0.00 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Industria extractivă 429.3 42.93 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Construcții și demolari 32.85 3.285 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Stocarea, manipularea produselor minerale

43.46 4.35 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Managementul dejectiilor 1553 383.7 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 103.9

103

Producție vegetală (inclusive fertilizare)

1128 295 31.1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18.80

Tratarea namolului de la epurare 0.014 0.0005 0.0004 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Alte emisii fugitive provenite din producția de energie din sursa geotermală

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

total 19473 16997 533.4 3086 135771 0.89 0.03 0.26 0.08 2599

Sursa: Studiu de fundamentare Plan de menținere a calității aerului

Tabel nr.c.3.1.12 - Surse staționare

sector

particule în suspensie PM10

particule în suspensie PM2.5

benzen

SO2

CO

Pb

As

Cd

Ni (NO2/

NOx)

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

t/an

Instalatii mari de ardere 185,50 128.00 0.0009 23121

1736 0.13 0.13 0.02 0.09 2467.0

Combustie în industrie si constructii

165,60

123.40

0.71

93.60

4231.00

0.003

0.014

0.0008

0.02

9377.0

Producția de ciment

84.7

47.03

0

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Crematorii umane 0.0008 0.0008 0.0000 000008

0.003 3.36 0.0000007

0.0000003

0.0000001

0.000001 0,02

Produse chimice 0.00

0.00 0.0003

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Producția secundară de aluminiu

23.00 0.00 0.04 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

895

Producerea asfaltului

14,50

0.00

0.0058

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


2,40

0.00

0.0011 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Aplicarea vopselelor în scop industrial

0.00 0.00 0,00852

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Degresarea metalelor; Fabricarea componentelor electronice; Alte produse de curățare industrială

0.00 0.00 0.0132

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Curățare chimică(uscată)

0.00 0.00 0.00355

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Producția de încălțăminte

0.00 0.00 0.0052

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Industria alimentara si a băuturilor

0.00 0.00 0.00918

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Total 476 298 0,81 23215 5971 0.14 0.15 0.017 0.108 12739


Datele prezentate în tabelul numărul C.3.1.13 prezintă situația detaliată a poluanților pe

104

tipuri de surse referitoare la emisiile totale, la nivelul Regiunii Nord-Vest Tabel nr.C.3.1.13

Indicator Cantitatea totală de emisii (t/an- 2013)

Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³) surse staţionare 298.467

surse mobile 932.0125

surse de suprafaţă 16997.02

Particule în suspensie –PM10 (µg/m³) surse staţionare 475.61



Dioxid de azot (µg/m³) surse staţionare 12739.16



Dioxid de sulf (µg/m³) surse staţionare 23246.0129



Monoxid de carbon (mg/m³) surse staţionare 5970.631



Benzen (µg/m³) surse staţionare 0.807738



Plumb (µg/m³) surse staţionare 0.136354



Arsen (ng/m³) surse staţionare 0.143656

surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³) surse staţionare 0.017249



Nichel (ng/m³) surse staţionare 0.107702




Aportul operatorilor judetului Bihor la economia globală a cantitații de particule PM10, PM2,5, oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, benzen, Pb, As, Cd, Ni la nivelul regiunii, la nivelul anului de referință 2013, este prezentat în tabelul numărul C.3.1.14

105

Tabel nr.C.3.1.14

Indicator Regiune(t/an) Bihor(t/an) Pondere (%)

Particule în suspensie – PM2,5 18227.49646 4353.5915 23.88

Particule în suspensie –PM10 21517.76372 5060.9873 23.52

Dioxid de azot 32623.09953 8328.5404 25.53

Dioxid de sulf 26323.11867 23495.355 89.26

Monoxid de carbon 143016.183 41045.441 28.70

Benzen 793.993142 498.4162 62.77

Plumb 2.684435852 0.7355 27.40

Arsen 0.17281468 0.0629 36.40

Cadmiu 0.286800964 0.0204 7.11

Nichel 0.260948443 0.2133 81.74


Modelarea emisiilor în atmosferă la nivelul regiunii, cu ajutorul aplicație TAPM a fost realizată ținând cont de valoarea aferentă fondului natural a concentrației poluanților ce fac obiectul Planului de menținere a calității aerului.

Tabel C.3.1.15 Fond regional pentru zona Bihor

SO2 NO2 NOx CO C6H6 PM10 PM2,5 As Cd Ni Pb µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc ng/mc ng/mc ng/mc ng/mc

4,490 10,264 11,258 467,02 0,140 19,978 16,141 0,781 0,183 0,548 8,981

Sursa: ANPM

Rezultatele modelării sunt prezentate în tabelul numărul C.3.1.16 şi graficele ce urmează, constând în: nivelurile concentrațiilor de fond la nivelul regiunii, valori ce au fost determinate pe baza modelării matematice a dispersiei, ele nereprezentând valori obţinute din măsurările realizate la staţii de monitorizare a calității aerului.

Trebuie menţionat că pentru realizarea modelării la nivelul Regiunii s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 (300 km x 300 km), grilă ce acoperă suprafața Regiunii 6, ceea ce a asigurat o distribuire exactă a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la nivel regional.

Tabel nr.C.3.16

Niveluri ale concentraţiilor de fond Poluant

Timp de mediere

Nivel de fond regional

Creşterea nivelului de fond regional total

Nivel de fond regional total

Unitate de măsură

Valoare limita (VL)/ nivel critic anual (NCA)

Valoare tinta (VT)

Prag de alerta (PA)

PM2,5 1 an 16,141 1.681 17.822 μg/m3 25(20-2020)

25

PM10 24 ore 19,978 2,065 21,343 μg/m3 50

1 an 1,945 21,293 μg/m3 40

NO2 1ora 10,264 0.330 10.594 μg/m3 200 400

1 an 0.235 10.499 μg/m3 40

1 an LD LD μg/m3 NCA:

106

30

NOx 1 ora 11,258 2,479 13,74 μg/m3 200 400

1 an 2,148 13,41 μg/m3 40

1 an LD LD μg/m3 NCA: 30

CO 8 ore 0,46702 1,0918 1,5588 mg/m3 10

SO2 1 ora 4.49 5.664 14.99 μg/m3 350 500

24 ore 5.466 9.96 μg/m3 125

An LD LD μg/m3 20

C6H6 An 0,140 LD LD μg/m3 5

Pb An 0,0089 0,0085 0,0174 μg/m3 0.5

Cd An 0,183 0,0001 0.1831 ng/m3 5

Ni An 0,548 0,0012 0,5492 ng/m3 20

As An 0,781 0,0006 0.7816 ng/m3 6


Figura C.3.1.2 – Distribuția spațială a municipiilor reședință de județ din Regiune


107

Figura C.3.1.3 – Direcția predominantă a vantului, 2013 la nivelul Regiunii


FiguraC.3.1.4 – Fond Regional total PM2,5


108

FiguraC.3.1.5 – Fond Regional total PM10


FiguraC.3.1.6 – Fond Regional total NOx


109

FiguraC.3.1.7 – Fond Regional total SO2


FiguraC.3.1.4 – Fond Regional total CO


C.3.2 Fondul regional transfrontalier

Au fost selectate in analiză județele aflate în imediata vecinătate a județului Bihor. Aportul anumitor cantități de emisii din județele limitrofe trebuie discutat în context climatic. Prin urmare, ținând cont de direcțiile predominante ale vântului pe teritoriul județului Bihor, roza vânturilor indică o mare frecvenţă anuală a vântului din sector sudic, astfel încat se poate preconiza că semnificative din punct de vedere cantitativ sunt emisiile ce provin din surse de

110

pe teritoriul județului limitrof Arad.

În ceea ce privește datele din județul Hajdu-Bihar (Ungaria), datele publice nu sunt suficiente în realizarea unei evaluări globale a regiunii, dar în realizarea Studiului de fundamentare a Planului de menținere a calității aerului în județul Bihor au fost introduse datele minimale legate de numărul de locuitori din județul Hajdu Bihar (549000 organizați în 29 de UTR-uri la nivelul anului 2013), numărul unităților de locuit 229951, la nivelul anului 2013 (http://www.terezvaros.hu/testuleti/nepsz2011-3/pdf/nepsz.pdf) și consumul total de gaz 2013 985200 mc (http://www.ksh.hu/docs/hun /xstadat/xstadat_eves/ i_zrk007b.html). Facem observatia că toate unitățile de locuit din acest județ utilizează gazul ca și combustibil.

C.3.3 Fondul regional natural

Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, sursele naturale ce contribuie la cantitatea totală de emisii atmosferice sunt reprezentate de emisiile de poluanți care nu rezultă direct sau indirect din activități umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, activitățile seismice, activitățile geotermale, incendiile de pe terenurile sălbatice, furtuni, aerosoli marini, suspensia sau transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate. Totodată, Capitolul II al aceleiași legi identifică atribuțiile și responsabilitățile autorității publice centrale pentru protecția mediului, astfel în cadrul art. 7, lit. f) precizându-se că evaluarea contribuțiilor surselor naturale la depășirea valorilor-limită intră sub atribuția acesteia.

Sursele potențiale de poluare naturală din cadrul județului sunt reprezentate de fenomene naturale cum ar fi: eroziunea solului - particule fine de sol, procesele naturale de emisie în atmosferă de particule vegetale -polen, ciuperci, mucegaiuri, spori s.a, incendii mase vegetale, descărcări electrice atmosferice, descompunerea materiilor organice animale și vegetale. Printre factorii cauzatori ai acestor fenomene menționăm: lipsa vegetației prin pășunatul excesiv, despăduriri, degradarea solurilor. La nivelul anului de referinta 2013 suprafata terenurilor degradate si neproductive la nivelul UTR Bihor era de 9807 ha, reprezentând 1,3 % din suprafata totală a judetului.

Fondul regional natural pentru județul Bihor cuprinde informații cu privire la sursele naturale de emisii și la contribuția acestora la valorile fondului regional natural. Aceste valori au fost luate în calcul în evaluarea Fondului Regional Total.



4,490 10,264 11,258 467,02 0,140 19,978 16,141 0,781 0,183 0,548 8,981

Sursa: ANPM

C4. Evalurea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontalier

Judeţul Bihor cuprinde patru municipii (Oradea, Beiuș, Marghita și Salonta) şi șase oraşe (Stei, Vașcău, Aleșd, Valea lui Mihai, Nucet, Săcuieni).

Se constată că din lista principalelor surse de emisie industrială ce pot contribui la degradarea calității aerului, la nivelul anului 2013, din județul Bihor ce este cuprinsă în

http://www.ksh.hu/docs/hun%20/xstadat/xstadat_eves/%20i_zrk007b.html

111

tabelele numărul: C7.1-C.7.(date preluate http://atlas.anpm.ro/atlas, site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului) Zona Metropolitană Oradea deține 48 % din totalul instalațiilor IPPC și 100% din totalul Instalații EPRTR, conform tabelelor numărul C.4.1 și C.4.2

b) Instalații IPPC

Tabel nr.C.4.1

Nr.crt Nume instalație Adresa Localitate Activitate industrială

1 SC Electrocentrale Oradea SA

Sos. Borsului nr. 23 Oradea 1.1 - Instalatie ardere > 50 MW

2 SC UAMT SA Str. Uzinelor nr. 8 Oradea 2.6 - Tratarea suprafetelor din metal si din materiale plastice

3 SC Eurocaramida Bihor SA Biharia

Str. Caramizii nr. 1 Localitatea Biharia,

3.5 - Produse ceramice

4 SC Alsal SA Str. Uzinelor nr. 12 Oradea 4.2 - Substante chimice anorganice de baza

5 SC Zaharul SA Sos Borsului km 3 Oradea 6.4.b - Fabricare produse alimentare

6 SC SELECT PIG SRL Loc. Cauaceu Loc. Cauaceu 6.6.c - 750 de locuri pentru scroafe

7 SC CESAL SA Sos. Borsului nr. 31 Oradea 4.2.d - Saruri

8 SC SINTEZA SA ORADEA

Str. Borsului nr. 35 Oradea 4.5 - Produse farmaceutice

9 SC ECO BIHOR SRL Oradea- depozit categoria B

Str. Matei Corvin nr. 327

ORADEA 5.4 - Depozite de deseuri

10 SC NUTRIPORK SRL - Ferma Iosia

corneliu baba nr. 36 Oradea 6.6.b - 2 000 de locuri pentru porci

11 SC SIMONZID SRL principala 290 Cauaceu 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

12 SC Faist Mekatronic SRL Sos. Borsului, nr. 79 SANTION 2.6 - Tratarea suprafetelor din metal si din materiale plastic

13 SC Flavoia Transcom SRL Com. Nojorid Loc. Les 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

14 TERMOFICARE ORADEA S.A.

Sos. Borsului nr. 23 Oradea 1.1 - Instalatie ardere > 50 MW

15 S.C. VERNICOLOR S.R.L. Palota nr.180 Santandrei 2.6. "Tratarea de suprafata a metalelor sau a materialelor plastice prin procedee electrolitice sau chimice, in care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc

16 SC Nutrientul SA Palota, cad.56467 Santandrei 6.6.a - 40 000 de locuri pentru pasari

17 SC Nutrientul SA Palota, cad.56505 Santandrei 6.6. Cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor cu capacitati de peste c) 750 de locuri pentru scroafe; b) - 2 000 de locuri pentru porci

18 SC Madavia SRL Sannicolau Roman, vad.169

Sannicolau Roman


19 SC Avisim SRL Sannicolau Roman cad.170

Sannicolau Roman




112

Figura C.4.1 - Localizarea instalaţiilor IPPC la nivelul Zonei Metropolitane Oradea

c) Instalații EPRTR Tabel nr.C.4.2

Unitate economica Coordonate STERE 70

SC Electrocentrale Oradea SA

264118

625141

SC UAMT SA 265157

624757

SC Eurocaramida Bihor SA Biharia 266880

635371

SC Alsal SA 263390

625003

SC Zaharul SA 265097

624524

SC SELECT PIG SRL 269787

634812

SC CESAL SA 263610

625362

SC SINTEZA SA ORADEA 261365

625526

SC ECO BIHOR SRL Oradea- depozit categoria B

262644

626530

113

SC NUTRIPORK SRL - Ferma Iosia

263743

623542

SC Faist Mekatronic SRL

263140 625429

TERMOFICARE ORADEA S.A. 265097

624524

S.C. VERNICOLOR S.R.L. 260007 624615

SC Nutrientul SA 256401 624649

SC Nutrientul SA 256577 624496

STATIA DE EPURARE ORADEA

264084 624237

Sursa: http://atlas.anpm.ro/atlas/ Prelucrare Acormed SRL

Statistica principalilor indicatori de dezvoltare ai municipiilor și oraselor din Bihor, anul 2013, conform datelor oferite de către Institutul Naţional de Statistică, este prezentată în tabelul numărul C.4.3

Tabel nr.C.4.3 Indicator de dezvoltare Oradea Beius Marghita Salonta Stei Vascău Alesd Valea lui

Mihai Săcuieni Nucet

Suprafață intravilan (ha)

7909 573 864 1204 157 377 860 1302 225 225

Suprafață spații verzi (ha)

552 7 28 52 17 10 15 25 20 14

Lungime strazi (km)

427 43 50 67 18 9 60 52 83 24

Consum

gaze natural (mii mc/an)

20020 6019 5182 3418 63

Număr locuitori 224049 11661 18596 19769 7736 2574 11342 11187 12723 2122


Suprafață intravilană (ha)

10000 8000

6000

4000

2000

0

http://atlas.anpm.ro/atlas/%20Prelucrare

114

Figura C.4.2 – Figura suprafetei intravilane la nivel de municipii și orașe, Bihor, 2013

Figura C.4.3 – Figura suprafetei spațiilor verzi la nivel de municipii și orașe, Bihor, 2013

Figura C.4.4 – Figura lungimii strazilor la nivel de municipii și orașe, Bihor, 2013

Figura C.4.5 – Figura consumului de gaze naturale la nivel de municipii și orașe, Bihor, 2013 Analiza datelor ne indică faptul că suprafața municipiului Oradea este cu 37 % mai

mare decat suprafața tuturor celorlalte municipii și orașe cumulate. Raportat la numărul de locuitori toate celelate municipii și orașe din Bihor au cumulat

circa 44 % din populația municipiului Oradea. Referitor la consumul de gaze, consumul tuturor celorlalte municipii și orașe din Bihor

600

500

400

300

200

100

0

Suprafață spații verzi (ha) 552

7 28 52 17 10 15 25 20 14

Consum gaze natural (mii mc/an)

25000 20020

20000

15000

10000 6019 5182

5000 3418

0 0 0 0 63 0 0

450

400

350

300

250

200

150

100

50

0

Lungime strazi (km) 427

43 50 67 60 83 52

18 9 24

115

au cumulat circa 73 % din consumul anual al municipiului Oradea. Raportat la lungimea totală a străzilor cu tot traficul corespunzător, toate celelalte

municipii și orașe din Bihor au cumulat circa 95 % din lungimea străzilor aferente municipiului Oradea.

Analiza integrată a tuturor statisticilor prezentate ne reliefează ponderea Zonei Metropolitane Oradea, motor de dezvoltare economică în economia generală a emisiilor atmosferice generate de surse de incalzire, de transport și a activităților economice a județului Bihor, dar ne evidențiază în aceași timp evoluția negative a indicatorilor de dezvoltare din celelalte zone urbane ale județului. Orașul Salonta a inregistrat o nesemnificativă creștere a populației în intervalul de timp analizat, dar din păcate nivelul activităților economice inregistrate în UTR Salonta nu evidențiază o creștere a acestui indicator de calitate al vieții. Argumentele prezentate justifică doar evaluarea nivelului de fond aferent aglomerării urbane Zona Metropolitană Oradea.

Calculul emisiilor in atmosfera generate din surse mobile la nivel de ZMO, 2013 a generat valorile poluanților atmosferici cuprinse în tabelele C.4.4

Tabel nr.C.4.4 -surse mobile

tip transport

pulberi în suspensie PM10

pulberi în suspensie PM2.5

benzen SO2 CO Pb As Cd Ni Oxizi azot

UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

rutier 149.2599 149.1314 25.4541 5.2534 4368.672 0.1534 0.0009 0.0008 0.0083 1738.9459

feroviar 0.0778 0.7398 0.0001 0.0000 5.778 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 28.2960

aerian 0.0000 0.0000 0.0000 0.0113 0.000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 2.0271

total 149.3377 149.8712 25.4542 5.2647 4374.450 0.1534 0.0009 0.0008 0.0084 1769.2690


În evaluarea operatorilor aferenți ZMO s-au considerat operatorii economici sectoriali luand în considerare aceleași criterii ca și în cazul analizei județului Bihor, iar rezultatele evaluării la nivelul anului 2013 sunt prezentate în tabelul numărul C.4.5,6

Tabel nr.C.4.5 - Surse de suprafață

sector pulberi în suspensie PM10


benzen

SO2 CO Pb As Cd Ni oxizi azot


Instalații mici de ardere locuinte și institutii

1419.101 1506.88 1.425 94.47 11538.13 0.111 0.002 0.003 0.008 212.8

Evaporarea benzinei

0.000 0.000 2.425 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Emisii fugitive de la producerea, exploatarea, transportul țiteiului și gazelor naturale

0.000 0.000 4.461 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Surse mobile non road

4.439 4.439 3.696 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 71.363


0.303 0.040 0.000 0.000 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000


Construcții și 0.748 0.075 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

116

demolari


17.384 1.738 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0,000

0.000 0.000

Managementul dejectiilor

156.764 38.920 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 11.777

Producție vegetală (inclusiv fertilizare)

14.738 14.738 0.406 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.246

Tratarea namolului de la epurare

0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Alte emisii fugitive provenite din producția de energie din sursă geotermală

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

total 1785.198 1584.01 12.41 94.47 11538.13 0.111 0.002 0.003 0.008 296.19


Tabel nr.C.4.6 - Surse staționare

sector pulberi în suspensie PM10


benzen SO2 CO Pb As Cd Ni oxizi azot


Instalatii mari de ardere

197.41 117.33 0.00 23121.37 1736.40 0.13 0.03 0.01 0.09 1772.50


11.85 6.66 0.002 5.41 362.12 0.00 0.00 0.00 0.00 356.95

Crematorii umane 0.00 0.00 0.00 0.00 1.68 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01

Produse chimice 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


23.00 9.65 0,04 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 895

Producerea asfaltului

2.50 0.95 0.0021 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


0.08 0.01 0.0001 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


0.00 0.00 0.0035 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


0.00 0.00 0.0001 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Curățare chimică 0.00 0.00 0.0004 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Producția de incălțaminte

0.00 0.00 0.0008 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Total 234.84 134.61 0.05 23126.78 2100.20 0.13 0.03 0.01 0.09 3024.46


Datele prezentate în tabelul numărul C.4.7 prezintă situația detaliată a poluanților pe

117

tipuri de surse referitoare la emisiile totale, la nivelul aglomerării urbane ZMO Tabel nr.C.4.7

Indicator Cantitatea totală de emisii (t/an- 2013)

Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³) surse staţionare 134.61



Particule în suspensie –PM10 (µg/m³) surse staţionare 234.84



Dioxid de azot (µg/m³) surse staţionare 3024.46



Dioxid de sulf (µg/m³) surse staţionare 23126.78

surse mobile 5.2647

surse de suprafaţă 94..47

Monoxid de carbon (mg/m³) surse staţionare 11538.13



Benzen (µg/m³) surse staţionare 12.41



Plumb (µg/m³) surse staţionare 0.111

surse mobile 0.1534


Arsen (ng/m³) surse staţionare 0.002

surse mobile 0.0009


Cadmiu (ng/m³) surse staţionare 0.003

surse mobile 0.0009


Nichel (ng/m³) surse staţionare 0.008

surse mobile 0.0084



Aportul operatorilor din aglomerarea urbană ZMO la economia globală a cantitații de particule PM10, PM2,5, oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, benzene, Pb, As, Cd, Ni la nivelul UTR Bihor, la nivelul anului de referință 2013, este prezentat în tabelul numărul C.4.8

Tabel nr.C.4.8

Indicator Aglomerare urbană ZMO (t/an) Bihor(t/an) Pondere (%)

Particule în suspensie – PM2,5 1868.484800 4353.592 42.92

118

Particule în suspensie – PM10 2169.372700 5060.987 42.86

Dioxid de azot 5089.914100 8328.54 61.11

Dioxid de sulf 23226.520200 23495.36 98.86

Monoxid de carbon 18012.780000 41045.44 43.88

Benzen 37.913900 498.4162 7.61

Plumb 0.399300 0.7355 54.29

Arsen 0.029200 0.0629 46.42

Cadmiu 0.012600 0.0204 61.76

Nichel 0.107200 0.2133 50.26


Modelarea emisiilor în atmosferă la nivelul Zonei Metropolitane Oradea – aglomerarea Oradea, cu ajutorul aplicație TAPM a fost realizată ținând cont de valoarea aferentă fondului natural a concentrației poluanților ce fac obiectul Planului de menținere a calității aerului.



4,490 10,264 11,258 467,02 0,140 19,978 16,141 0,781 0,183 0,548 8,981

Sursa: ANPM

Rezultatele modelării sunt prezentate în tabelul numărul C.4.9 şi graficele ce urmează, constând în: nivelurile concentrațiilor de fond la nivelul regiunii, valori ce au fost determinate pe baza modelării matematice a dispersiei, ele nereprezentând valori obţinute din măsurările realizate la staţii de monitorizare a calității aerului.

Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 (30 km x 30 km), grilă ce acoperă suprafața zonei metropolitan ZMO, ceea ce a asigurat o distribuire exactă a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la nivelul agromerării ZMO.

Tabel nr.C.4.9

Niveluri ale concentraţiilor de fond urban Poluant

Timp de mediere


Creşterea nivelului de fond urban total

Nivel de fond urban total

Unitate de măsură


Valoare tinta (VT)

Prag de alerta (PA)

PM2,5 An 16,141 13,758 29,899 μg/m3 25(20-2020)

25

PM10 24 ore 19,978 15,720 35,698 μg/m3 50

An 15,692 35,670 μg/m3 40

NO2 1 ora 10,264 1,754 12.018 μg/m3 200 400

An 1,541 11,805 μg/m3 40

An LD LD μg/m3 NCA: 30

NOx 1 ora 11,258 12.952 24.210 μg/m3 200 400

An 11.114 22,372 μg/m3 40


119

CO 8 ore 0,46702 0,758 1,225 mg/m3 10

SO2 1 ora 4,49 96,557 101,047 μg/m3 350 500

24 ore 96,5137 101,0037 μg/m3 125

An LD LD μg/m3 20


Pb An 0,0089 0,0142 0,0231 μg/m3 0.5

Cd An 0.183 0,0002 0.1832 ng/m3 5

Ni An 0.548 0.002 0,550 ng/m3 20

As An 0.781 0.0011 0.7821 ng/m3 6


Figura C.4.6 – Distribuția spațială a municipiului Oradea și a comunelor la nivelul aglomerării

urbane ZMO Sursa: Studiu de fundamentare a Planului de menținere a calității aerului

Figura C.4.7 – Direcția predominantă a vantului, 2013 la nivelul aglomerării urbane ZMO


120

Figura C.4.8 – Fond urban total PM2,5


Figura C.4.9 – Fond urban total PM10


121

Figura C.4.10 – Fond urban total NOx


Figura C.4.11 – Fond urban total SO2


122

Figura C.4.12 – Fond urban total CO


C5. Evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road, transfrontalier

Datele prezentate în tabelul numărul C.5.1 prezintă Nivelul de emisii pe baza cărora s-a facut incadrarea în regimul de gestionare II, la nivelul județului Bihor

Tabel C.5.1

Indicator

metoda de evaluare (date RNMCA / Modelare)

Concentratia maxima din perioada de evaluare

Excepţii

Perioada de mediere

Perioada de evaluare

Cantitatea totală de emisii (t/an)

Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³)

1 an

2010- 2014

surse staţionare 168.884424

Modelare 22.5 surse mobile 224.695632

RNMCA 29.9 surse de suprafaţă 3960.011543

Particule în suspensie – PM10 (µg/m³)

RNMCA 27.08

1 an

2010- 2014



Modelare 36.92 24 ore surse de suprafaţă 4462.995090

Dioxid de azot (µg/m³)

RNMCA 26.04

1 an

2010- 2014



Modelare 19.32 1 oră surse de suprafaţă 740.471265

Dioxid de sulf (µg/m³)

Modelare 149.55 1 oră

2010- 2014


24 ore


Modelare 55,4 surse de suprafaţă 236.180437

Valoarea surse staţionare 2263.987041

123

Monoxid de carbon (mg/m³)

RNMCA 5.15 maximă zilnică a mediilor glisante pe 8 ore

2010- 2014


Modelare

1.67

surse de suprafaţă

28845.329400

Benzen (µg/m³)

1 an

2010- 2014

surse staţionare NE

RNMCA 1.27 surse mobile 60.605253

Modelare 0.85 surse de suprafaţă 437.811079

Plumb (µg/m³)

1 an

2010- 2014


RNMCA 0.009 surse mobile 0.386308


Arsen (ng/m³)

1 an

2010- 2014


RNMCA surse mobile 0.000000

Modelare 0.00082


Cadmiu (ng/m³)

1 an

2010- 2014




Nichel (ng/m³)

1 an

2010- 2014




4% 5%

91%

Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie

surse staţionare surse mobile


Grafic C.5.1- PM 2,5 – Repartiție pe tipuri surse de emisie

6%7%

87%

Distribuția PM 10 pe surse de emisie

surse staţionare surse mobile


Grafic C.5.2- PM 10 Repartiția pe tipuri de surse de emisie

124

39%

52%

9%

Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie

surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă

Figura C.5.3- Repartiția pe tipuri de surse de emisie - oxizi de azot

Figura C.5.4- SOx - Repartiția pe tipuri de surse de emisie

6%

24%

70%

Distribuția CO pe surse de emisie


Figura C.5.5- CO - Repartiția pe tipuri de surse de emisie

125

0% 12%

88%

Distribuția benzenului pe surse de emisie


Figura C.5.6- Benzen - Repartiția pe tipuri de surse de emisie

Figura C.5.7- Pb - Repartiția pe tipuri de surse de emisie

Figura C.5.8-Distribuția As pe surse de emisie

Distribuția As pe surse de emisie

0%5%

95%


Pb - Repartiția pe tipuri de surse emisie

18% 29%

, 53%


126

Figura C.5.9-Distribuția Cd pe surse de emisie

Figura C.5.10.-Distribuția Ni pe surse de emisie

Reprezentarea grafică a repartiției fiecărui poluant pe surse de emisie pentru anul 2013 este redata în graficele C.2.11 – C.2.28

Distribuția Cd pe surse de emisie

32%

59%

9%


Distribuția Ni pe surse de emisie

37%

54%

9%


127

Repartiția emisiilor de benzen pe tipuri de surse mobile 2013(t/an)

70

60

50

40

30

20

10

0

rutier feroviar aerian

Surse mobile

Figura C.5.11 - Distribuția emisiilor de PM2.5 pe tipuri de surse mobile, 2013

Figura C.5.12 - Distribuția emisiilor de PM10 pe tipuri de surse mobile, 2013

Figura C.5.13 - Distribuția emisiilor de benzen pe tipuri de surse mobile 2013

Distribuția emisiilor de PM10 pe tipuri de surse

mobile, 2013(t/an)

400

300

200

100

0 rutier feroviar aerian

Distribuția emisiilor de PM2.5 pe tipuri de surse

mobile, 2013(t/an)

250

200

150

100

50

0

rutier feroviar aerian

128

Figura C.5.14 - Distribuția emisiilor de oxizi de suf pe tipuri de surse mobile, 2013

Figura C.5.15 - Distribuția emisiilor de CO din surse mobile, 2013

Figura C.5.16 - Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse mobile, 2013

Distribuția emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri

de surse mobile, 2013(t/an)

15

10

5

0 rutier feroviar aerian

129

Figura C.5.17 - Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse mobile, 2013

Se constată că emisiile de particule PM2,5, PM10, benzene, SOx, CO, Pb, As, Cd, Ni, NOx generate de transportul feroviar și aviatic sunt nesemnificative în raport cu cele generate de către transportul rutier.

Figura C.5.18 - Distribuța emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2013

130

Figura C.5.19 - Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse de suprafață, 2013

Figura C.5.20 - Distribuția emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2013

131

Figura C.5.21 - Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse de suprafață, 2013

Figura C.5.22 - Distribuția emisiilor de monoxid de carbon din surse de suprafață,2013

132

00.020.040.060.08

0.10.120.14

Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013(t/an)

Pb As Cd Ni

Figura C.5.23 - Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013

0 50 100 150 200 250 300 350


evaporarea benzinei

emisii fugitive de la producerea,exploatarea …


Surse mobile non road


Industria extractivă

Construcții și demolari

Stocarea,manipularea produselor minerale




Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013(t/an)

Figura C.5.24 - Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013 Se constată că emisiile de particule PM2,5, PM10, benzen, SOx, CO, Pb, As, Cd, Ni,

NO2/NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.

133

Figura C.5.25 - Distribuția emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013

Figura C.5.26 - Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013

0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07

instalatii mari de ardere

combustie în industrie si constructii

producția de ciment

crematorii umane

Distribuția emisiilor de benzen din surse staționare, 2013(t/an)

Figura C.5.27 - Distribuția emisiilor de benzen din surse staționare, 2013

Distribuția emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013(t/an)

crematorii umane




0 50 100 150 200 250

Distribuția emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013(t/an)

crematorii umane




0 20 40 60 80 100 120 140

134

Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013(t/an)

crematorii umane




0 5000 10000 15000 20000 25000

Fig.C.528 - Distribuția emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013

Figura C.5.29 - Distribuția emisiilor de monoxid de carbon din surse staționare, 2013

Distribuția emisiilor de monoxid de carbon din surse staționare, 2013(t/an)

crematorii umane




0 500 1000 1500 2000

135

Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013(t/an)

crematorii umane




0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Figura C.5.30 - Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013

Figura C.5.31 - Distribuția emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013

Se constată că emisiile de particule PM2,5, PM10, benzen, SOx, CO, Pb, As, Cd, Ni,

NO2/NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.

Modelarea emisiilor în atmosferă la nivelul UTR Bihor, cu ajutorul aplicație TAPM, a fost realizată ținând cont de valoarea aferentă fondului natural a concentrației poluanților ce fac obiectul Planului de menținere a calității aerului.

Tabel C.5.2 Fond regional pentru zona Bihor


4,490 10,264 11,258 467,02 0,140 19,978 16,141 0,781 0,183 0,548 8,981

Sursa:ANPM

Distribuția emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013(t/an)

0.16

0.14

0.12

0.1

0.08

0.06

0.04

0.02

0

Pb As Cd Ni

instalatii mari de ardere combustie în industrie si constructii

producția de ciment crematorii umane

136

Rezultatele modelării sunt prezentate în tabelul numărul C.5.3 şi graficele ce urmează, constând în: nivelurile concentrațiilor de fond la nivelul regiunii, valori ce au fost determinate pe baza modelării matematice a dispersiei, ele nereprezentând valori obţinute din măsurările realizate la staţii de monitorizare a calității aerului.

Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 (100 km x 100 km), grilă ce acoperă suprafața județului Bihor, ceea ce a asigurat o distribuire exactă a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la nivel local.

Tabel nr.C.5.3


Timp de mediere


Creşterea nivelului de fond local total

Nivel de fond local total

Unitate de măsură


Valoare tinta (VT)

Prag de alerta (PA)

PM 2,5 An 16,141 6,359 22,50 μg/m3 25(20-2020)

25

PM10 24 ore 19,978 13,675 33,653 μg/m3 50

An 11,55 31,528 μg/m3 40

NO2 1 ora 10,264 0,111 10,375 μg/m3 200 400

An 0,095 10,359 μg/m3 40


NOx 1 ora 11,258 3,235 14,493 μg/m3 200 400

An 2,86 14,118 μg/m3 40


CO 8 ore 0,46702 0,1268 0,5938 mg/m3 10

SO2 1 ora 4,49 22,897 27,387 μg/m3 350 500

24 ore 20,640 25,13 μg/m3 125

An LD LD μg/m3 20


Pb An 0,008981 0,0046 0,0135 μg/m3 0.5

Cd An 0.183 0.00009125 0.18301 ng/m3 5

Ni An 0.548 0.000658 0,54865 ng/m3 20

As An 0.781 0.0003 0.7813 ng/m3 6

137

Figura C.5.32 – Distribuția spațială a zonelor urbane la nivelul UTR Bihor


Figura C.5.33 – Direcția predominantă a vantului, 2013 la nivelul UTR Bihor


138

Figura C.5.34 – Fond local total PM2,5


Figura C.5.35 – Fond local total PM10


139

Figura C.5.36 – Fond local total NO2


Figura C.5.37 – Fond local total NOx


140

Figura C.5.38 – Fond local total SO2


Figura C.5.39 – Fond local total CO


C.6. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei;

Tabel nr.C.6.1

INDICATOR Descrierea indicatorului Efecte asupra sănătății umane

Particule în suspensie (PM10, PM2,5)

Particulele în suspensie reprezintă un amestec de particule fine şi picături de lichid ce pot avea ca origine surse

Dimensiunea particulelor este importantă ca urmare a influenței pe care aceasta o poate avea asupra stării de sănătate a populației, particulele cu

141

naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip, etc.) şi surse antropice (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, traficul rutier, etc.).

diametrul mai mic de 10 μm pot trece prin nas şi gât pătrunzând în alveolele pulmonare și provocând inflamaţii şi intoxicări. Cei mai vulnerabili față de concentrațiile crescute de pulberi în suspensie sunt copiii datorită țesutului pulmonar mult mai sensibil și aflat în curs de dezvoltare. Printre cele mai des întâlnite efecte ale poluării cu pulberi sunt înrăutățirea simptomelor de astm, tuse, dureri și dificultăți respiratorii. O expunere prelungită la concentrații scăzute de pulberi poate avea ca efect apariția cancerului sau chiar moartea prematură.

Benzen (C6H6) Benzenul este un compus aromatic volatil, foarte ușor și solubil în apă. Acesta provine în proporție de 90% din traficul rutier, restul de 10% provenind din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia. Importanța acestuia derivă din efectele pe care le are asupra sănătății umane, benzenul fiind o substanță cancerigenă încadrată în clasa A1 de toxicitate producând efecte asupra sistemului nervos central.

Pătrunderea benzenului în organism se poate realiza atât la nivel tegumentar, cât și prin inhalare sau ingerare. Sănătatea umană este afectată prin concentrarea acestuia la nivelul țesutului adipos și a măduvei osoase, împiedicând astfel formarea globulelor sangvine. Contactul cu benzenul duce la apariția iritațiilor, în special ale ochilor, pielii sau căilor respiratorii. În cazul ingestiei, benzenul provoacă pneumonii chimice și corodează mucoasa digestivă. De asemenea, printre alte efecte majore ale benzenului se numără și afectarea sistemului nervos central, afectarea sistemului imunitar, leucemie și, respectiv, cancerul.

Monoxid de carbon (CO)

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât în instalaţii energetice, industriale, cât şi în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale) şi mai ales din arderi în aer liber (arderea miriştilor, deşeurilor, incendii etc).

Ca efect asupra sănătăţii umane, monoxidul de carbon, în concentraţii mari este letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge. La concentrații relativ scăzute afectează sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică și determină migrene, lipsă de coordonare, amețeală, confuzie și reduce capacitatea de concentrare. Cele mai afectate persoane de expunerea la monoxid de carbon sunt copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii, cardiovasculare, anemic și fumătorii.

Dioxid de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros puternic ce irită ochii și căile respiratorii. Prezenţa dioxidului de sulf este strâns legată de procesele tehnologice care prelucrează materii prime cu conţinut de sulf şi în cadrul cărora există cel puţin o etapă de transformare prin procese de ardere.

În ceea ce privește sănătatea umană, expunerea la concentrații crescute de dioxid de sulf, chiar și pe perioade scurte de timp, poate cauza dificultăți respiratorii severe. Cele mai predispuse persoane la astfel de concentrații sunt persoanele cu astm, vârstnicii și copiii sau persoanele cu boli respiratorii cronice. Pe de altă parte, expunerea la concentrații scăzute de dioxid de sulf pe perioade lungi de timp, poate cauza infecții ale tractului respirator. O altă consecință a concentrațiilor ridicate de dioxid de sulf în atmosferă este acidifierea precipitațiilor, proces ce prezintă efecte toxice asupra solului și vegetației. De asemenea, creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor ca urmare a formării acizilor.

142

Oxizi de azot (NOx, NO2)

Oxizii de azot reprezintă un grup de gaze reactive ce conțin azot și oxigen în cantități variabile, majoritatea oxizilor de azot fiind fără culoare sau miros.

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz reactiv, care se formează, în principal, n respiratorii, iar la concentrații reduse modifică funcțiile pulmonare la grupele sensibile ale populației. Populația expusă la acest tip de indicator poate avea dificultăți respiratorii, disfuncții ale plămânilor. De asemenea, expunerea la acest indicator afectează și vegetația ducând la un surplus de nutrienți de N în ecosisteme, provocând eutrofizarea în sistemele trestre și acvatice. Oxizii de azot au o influență mare în formarea ozonului troposferic.

Metale grele (As, Cd, Ni, Pb)

Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, pe termen lung fiind periculoşi deoarece se pot bioacumula. Aceștia se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune influențează remanența în atmosferă și implicit posibilitatea de a fi transportați la distanță.

Metalele grele se acumulează în țesutul osos, afectează sistemul nervos și biosinteza hemoglobinei. Printre efectele majore ale expunerii la concentrații ridicate ale metalelor grele se numără dereglări ale sistemului nervos, ale funcțiilor acestuia.

Nichel (Ni) Nichelul este un metal prezent în sol, apă, aer şi în biosferă. Emisiile de nichel în atmosferă pot proveni din surse naturale, cum ar fi resuspensia solului, vulcani şi vegetaţie. Principalele surse antropice de emisii de nichel în aerul ambiental sunt procesele de ardere pentru obţinerea energiei electrice sau termice, obţinerea nichelului, incinerarea deşeurilor şi nămolurilor de la staţiile de epurare, obţinerea oţelului, galvanizarea şi arderea cărbunelui.Există diferite căi de expunere la nichel: alimentele, inhalarea aerului, apa potabilă sau inhalarea fumului de tutun care conţine nichel, contactul pielii cu solul, apa sau suprafeţele placate cu nichel.

Unii compuşi ai nichelului sunt cancerigeni, crescând riscul apariţiei cancerului pulmonar, de nas, laringe sau de prostată. Alte efecte asupra sănătăţii sunt reacţiile alergice ale pielii şi efectele asupra tractului respirator, sistemului imunitar sistemului endocrin.

Cadmiu (Cd) Cadmiul este eliberat în atmosferă de surse naturale şi antropice. Vulcanii, resuspensia solului şi emisiile biogene sunt considerate principalele surse naturale de cadmiu în atmosferă. Sursele antropice de cadmiu includ producţia de metale neferoase, arderea combustibilului fosil, incinerarea deşeurilor, producţia de fier şi oţel, precum şi producţia de ciment. Alimentele sunt principala sursă de expunere la cadmiu a populaţiei, reprezentând mai mult de 90% din aportul total de la nefumători. În zonele puternic contaminate, resuspensia solului poate constitui o sursă substanţială a expunerii pentru populaţia locală. Poluarea aerului şi utilizarea îngrăşămintelor minerale şi organice

Rinichii şi oasele sunt organele critice afectate de expunerea la cadmiu. Principalele efecte includ o excreţie crescută a proteinelor cu masă moleculară mică în urină şi risc crescut de osteoporoză, precum şi cancer pulmonar prin inhalare. Cadmiul este toxic pentru viaţa acvatică, deoarece este direct absorbit de către organismele din apă. Acesta interacţionează cu componentele citoplasmatice, cum ar fi enzimele, producând efecte toxice în celule. Poate produce, de asemenea, cancer pulmonar la om şi la animalele expuse prin inhalare. Cadmiul este foarte persistent în mediu şi se bioacumulează.

143

contribuie la expunerea la cadmiu. Aceste surse pot contribui la acumularea unor niveluri relativ mari de cadmiu în solul fertil, crescând astfel riscul de expunere în viitor prin intermediul alimentelor.

Plumb (Pb) Plumbul este eliberat în atmosferă de surse naturale şi surse antropice. Sursele naturale sunt: resuspensia solului de vânt, aerosolii marini, vulcanii, incendiile de pădure. Sursele antropice de plumb includ arderea de combustibili fosili pentru obţinerea energiei şi în motoarele vehiculelor, incinerarea deşeurilor, producţia de metale neferoase, fier, oţel şi de ciment. Contribuţia la emisiile de plumb provenite din benzină a fost eliminată după eliminarea aditivilor cu plumb din benzină.

Plumbul este un metal toxic pentru organism, care se acumulează şi afectează rinichii, ficatul, creierul şi sistemul nervos. Expunerea la niveluri ridicate determină leziuni cerebrale grave, inclusiv retard mental, tulburări de comportament, probleme de memorie şi modificări ale dispoziţiei. Încetinirea dezvoltării sistemului nervos la copii este efectul cel mai critic, fiind cauzată de expunerea intrauterină, în timpul alăptării sau în copilăria timpurie. Plumbul se acumulează în schelet şi eliberarea acestuia din oase în timpul sarcinii şi alăptării expune fătul sau copilul alăptat, astfel că expunerea femeii înainte de sarcină este importantă. Expunerea prin inhalare poate fi semnificativă atunci când nivelul din aer este mare. Expunerile la concentraţii mari sunt cauzate în general de surse locale, şi sunt mai puţin rezultatul transportului la distanţe mari. Cu toate acestea, poluarea aerului poate contribui în mod semnificativ la conţinutul de plumb din culturi prin depunere directă. Plumbul se bioacumulează şi afectează negativ atât sistemele terestre cât şi cele acvatice. Ca şi în cazul populaţiei, efectele asupra vieţii animalelor includ probleme de reproducere şi modificări ale aspectului sau de comportament.

Arsen (As) Arsenul este unul dintre cele mai toxice elemente.

Expunerea la acest poluant poate duce la o serie de efecte nocive sănătății, cum ar fi iritarea stomacului și a intestinelor, scăderea generării de globule albe și roșii din sânge, iritații ale plămânilor.

C.7. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calităţii aerului, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective (tone/an);

Au fost identificate unitățile economice ce se încadrează în categoria instalațiilor ce intră sub incidența Legii 278/2013 ce transpune următoarele Directive:

➢ Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)

➢ Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP)

➢ Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor ➢ Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea

emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii

precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi.

Lista principalelor surse de emisie ce pot contribui la degradarea calității aerului, la

144

nivelul anului 2013 din județul Bihor aflate sub incidența directivelor enumerate a dost prezentată anterior, iar localizarea instalaţiilor IPPC la nivelul judetului este prezentată în figura numărul C.7.1 (date preluate http://atlas.anpm.ro/atlas, site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului)

Tipul și cantitatea totală de poluanți emisi de către sursele prezentate în tabelele numărul C.7.1 și C.7.2 este prezentată în tabelul numărul C.7.3

Tabel nr.C.7.1

Nume operator Localitate Sector activitate

Categorie poluant

Poluant Cod poluant

Prag(kg) Cantitate totală(kg)

SC

ELECTROCENTRALE ORADEA SA

Oradea

1 Sectorul energetic

Gaze cu

efect de sera

Dioxid de carbon

CO2

100000000,000

960000000,000

SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA

Oradea


Gaze cu efect de sera

Protoxid de azot

N2O

10000,000

130000,000

Holcim (Romania) SA - Ciment Alesd

CHISTAG 3 Industria minereurilor

Alte gaze Oxizi de azot

NOX 100000,000 1430000,000


Oradea


Alte gaze

Oxizi de azot

NOX

100000,000

1310000,000


CHISTAG

3 Industria minereurilor

Alte substante organice

Benzen

BENZENE

1000,000

3130,000



Alte gaze Monoxid de Carbon

CO 500000,000 1270000,000


CHISTAG

3 Industria minereurilor

Gaze cu efect de sera

Dioxid de carbon

CO2

100000000,000

788000000,000



Alte gaze

SOX 150000,000 185000,000


Oradea


Alte gaze

SOX

150000,000

18400000,000


Oradea


Substante anorganice

PM10

50000,000

2330000,000


145

Figura C.7.1 - Localizarea instalaţiilor IPPC la nivelul judetului Bihor

Sursa :http://atlas.anpm.ro/atlas, Cantitatile de poluanți emise pe surse, sunt redate în tabelele numărul C.7.4 - 6, anul

2013 Tabel nr.C.7.4-Surse mobile

ip transport PM10 PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni

(NO2/ Nox)


rutier 371.8 223 60.6 13.15 9925 0.39 0 0.002 0.019 4297

feroviar 1.6 1.5 0.0002 0 11.6 0 0 0.00001 0.00008 56.6

aerian 0 0 0 0.0113 0 0 0 0 0 2.028


Tabel nr.C.7.5-Surse de suprafață

sector PM10 PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni (NO2/Nox)



3309.00

3309.00 1.50 106.00 26248 0.12 0.0017 0.057 0.009 254.94

evaporarea benzinei 0.00 0.00 4.85 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale

0 0 44.61

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


1.98 0.86 364 126 1037 0.001 0.001 0.001 0.001 300

Surse mobile non road 8.8775 8.8775 7.39 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

142.73


0.60574

0.08077

0.00

0.00

0.00192 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


Construcții și demolari 0.935 0.0935 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


43.46 4.346 0,00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


382.35

94.93

0,00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 28.72


146


294.80 294.80 8.12 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

4.90


0.0032 0.0005 0.0004 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Alte emisii fugitive provenite din producția de energie din sursă geotermală

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


Tabel nr.C.7.6 - Surse staționare sector PM10 PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni

NO2/NOx


Instalatii mari de ardere

223 127.9 0.001 23121 1736 0.133 0.13 0.016 0.09 2467


16.92 9.52 0.06 7.73 517.3 0.002 0.001 0.0007 0.0014 796

Producția de ciment 84.66 47.03 0,00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

crematorii umane 0.00042 0.00042 0.0000000004 0.0014 1.68 0.0000004 0.00000016 0.00000006 0.00000021 0.0099

Produse chimice 0.00 0.00 0,01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


23.00 9.65 0,04 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 895

Producerea asfaltului 2.50 0.95 0.0021 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Asfaltarea drumurilor 0.08 0.01 0.0001 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


0.00 0.00 0.0035 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


0.00 0.00 0.0001 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Curățare chimică 0.00 0.00 0.0004 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Producția de incălțaminte

0.00 0.00 0.0008 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Industria alimentară și a băuturilor 0.00 0.00

0,0045 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


C.8. Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după caz, alte regiuni;

Poziționarea județului la distanțe de peste 150 km față de Cluj Napoca și Timișoara, așezarea geografică, direcțiile predominate ale vantului în raport cu arealul județului Bihor, densitatea relative redusă a populației din zonele limitrofe județului precum și lipsa oricărei unități economice semnificative din punct de vedere al poluanților atmosferici emiși exclud creșterea semnificativă din aport extern a valorilor parametrilor de calitate ai aerului în arealul județului Bihor.

147

C.9. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respective pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora; Analiza poziției județului Bihor în raport cu aglomerările învecinate ne indică prezența la nord a orașului Carei la circa 25-30 km, la nord-est a orașelor Șimleu Silvaniei la circa 20 km și Zalău la circa 40-45 km, est a orașului Huedin la circa 30-35 km, la sud a orașelor Sebiș, Ineu și Chișineu Criș la circa 20-25 km, la sud-vest Gyula și Bekescsaba la circa 20-25 km, iar la vest a orașelor Berettyoujfalu și Debrecen la circa 40-60 km. La distanțe mai mari de 70 km se poziționează la nord Satu-Mare, la est Cluj Napoca, iar la sud municipiul Arad.

Caracteristicile climatului din judeţul Bihor sunt condiţionate de circulaţia atmosferică a maselor de aer, de poziţia geografică a judeţului şi de modificările pe care le impun particularităţile suprafeţei subiacente.

Teritoriul judeţului Bihor este în domeniul de influenţă al circulaţiei vestice, care transportă mase de aer oceanic umed, se caracterizează printr-un climat temperat- continental moderat.

În funcţie de caracteristicile elementelor climatice, în judeţul Bihor distingem un climat de câmpie, un climat de dealuri şi unul montan.

Astfel, masele de aer dominante sunt cele polar – maritime, transportate de circulaţia vestică. Sunt umede şi moderate termic şi au frecvenţa cea mai mare la sfârşitul primăverii şi în lunile de vară. Urmează apoi masele de aer polar – continentale, reci şi uscate iarna, calde şi secetoase vara, apoi cele arctic – maritime ce pătrund dinspre Atlanticul de Nord, determinând iarna vreme geroasă şi relativ umedă, iar primăvara şi toamna îngheţuri. Frecvent pătrund şi masele de aer tropical – maritime ce vin dinspre sud şi sud – vest, transportate de ciclonii mediteraneeni şi de dorsala anticiclonului Azoric, generând vara o vreme instabilă, iar iarna o vreme ceţoasă şi cu zăpezi abundente. O frecvenţă mai mică o au masele de aer tropical – continentale ce vin din sud şi sud – est, şi dau acele veri fierbinţi şi uscate cu zile tropicale. Suprafaţa activă care este eterogenă (relief, vegetaţie, ape, aşezări umane, etc.) introduce o mulţime de topoclimate.

Ariile depresionare dezvoltate în lungul Crișului Repede (Vad-Borod) Crișului Negru (Beiușului), Barcăului (depresiunie-golf) favorizează pe de-o parte aportul de poluanți dinpre aceste direcții, iar pe de altă parte alunecarea descendentă și stagnarea indelungată a aerului răcit pe pantele limitrofe, generând inversiuni de temperatură și condiții propice formării ceții. Aerul rece pătrunde și îndepărtează aerul cald ce se poate cumula la atitudini de până la mii de metrii, determină blocarea dispersiei și a transportului poluanților.

În depresiuni în general și în cea a Beiușului în special sunt frecvente inversiunile de temperatură, masele de aer rece cantonându-se pe fundul depresiunii, iar aerul mai cald urcă la altitudini mai mari pe versanţii şi culmile munţilor. Inversiunile termice sunt frecvente în sezonul rece, datorită valorilor ridicate ale umezelii relative ce micșorează viteze de deplasare a poluanților și favorizează apariția ceții. Orientarea culoarelor văilor: Crișul Repede est-vest, Crișul Negru est-vest, Barcău est-vest, în corelație cu altitudinele relativ mari ale piemonturilor ce le marginesc: ➢ Crișul Repede:

- Zona muntoasă: Muntii Plopis cu altitudini de 900 m și Munții Padurea Craiului cu

148

atitudini maxime de 1000 m; - Zona deluroasă: Dealurile Lugaşului, cu altitudine de 400-500 m, Dealurile Beznei

sau Podişul Beznei, cu altitudine de 400 m, Dealurile Dobricioneştilor, cu altitudine de 200-300 m;

➢ Crișul Negru: - Zona muntoasă: Munţilor Bihor-Vlădeasa cu altitudini de 1850 m, Munții Pădurii

Craiului cu altitudini de 1000 m și Munții Codru Moma cu altitudini de 606 m; - Zona deluroasă: Piemontul Buduresei, dealuri care ajung la circa 500-600 m la

contactul cu munţii şi coboară la cca 225-230 m spre centrul depresiunii; ➢ Barcău:

- Zona muntoasă: Muntii Plopis cu altitudini de 900 m, Munții Meseș cu altitudini de 590 m;

- Zona deluroasă: Dealurilor Silvano-Someşene (includ Dealurile Viișoarei) cu altitudini de 400-500 m şi Dealurilor Crişanei (includ Dealurile Oradei, continuate spre est prin Dealurile Dernei) cu altitudini de 300 m;

se constituie într-un factor de constrângere și modelare a poluării în sens longitudinal În cadrul procesului de interacţiune dintre factorii meteorologici cu cei geografici locali

un rol deosebit îl are ascensiunea forţată a maselor de aer vestice pe versanţii Munţilor Apuseni. Prezența masivelor muntoase și a dealurilor relative înalte constituie piedici importante în calea maselor de aer. Aceste bariere orografice blochează pătrunderea maselor de aer dinspre nord-vest, vest și sud-vest, împiedicând transportul poluanților generați de activitatea industrial din orașele Șimleu Silvaniei, Zalău, Huedin, Sebiș, Ineu și cel mai important din municipiul Cluj Napoca.

Prezența elemnetelor de relief de campie, deal și munte se reflectă în regimul vanturilor. Direcțiile de propagare ale maselor de aer dictează sensul de seplasare al poluanților în timp ce concentrația acestora este influențată de modului vitezei vantului.

Caracteristicile mișcării maselor de aer în medie multianuală, prezentate în hărţile climatice relevă următoarele:

➢ vanturile de vest predominante in zona temperata sufera modificari in apropierea solului pana la 500 m altitudine in functie de anotimp sau conditiile fizico-geografice.

➢ roza vânturilor indică la inălțimi de pană în 500 de m o mare frecvenţă anuală a vântului din sectoarele sudic,sud-vestic urmate de direcții din sectoarele nordic şi estic şi o circulaţie redusă din vest, exceptie facand zona Holod unde direcția predominantă este N, NV;

➢ în sectoarele de câmpie vântul are frecvenţa cea mai mică pe toate direcţiile şi situaţiile de timp calm cele mai numeroase;

➢ în altitudine creşte frecvenţa vântului pe toate direcţiile şi se intensifică vânturile din vest, care la peste 1000m devin dominante;

➢ în apropierea regiunilor piemontane, a depresiunilor golfuri şi pe văile montane se pune în evidenţă o circulaţie de tip briză;

➢ în regiunile de campie vantul prezinta viteze relativ reduse, mediile anuale fiind cuprinse intre 1,9 m/s la Sacueni si 2,8 m/s la Oradea;

➢ in zona de deal viteza vantului prezintă valori intre 1,4 m/s la Borod si 1,8 m/s la Stei;

➢ In zona de munte, Stana de Vale se caracterizeaza printr-un calm accentuat

149

datorita pozitiei geografice a statiei amplasate ‘in caldare”. Ponderea calmului atmosferic în zonele de campie, cele mai importante din punct de

vedere al prezenței surselor de poluare reduce influența vantului în transportul poluanților proveniți din sursele aflate în zone învecinate.Calmul atmosferic se instalează, de obicei, în condițiile afectării unor teritorii de către arii anticiclonale, cu presiune ridicată la nivelul solului, caz ce impune stabilitate la nivelul fenomenelor dinamice ale atmosferei. Frecvența calmului scade odată cu creșterea altitudinii ca efect al modificării rugozității suprafețelor subadiacente.Cele mai favorabile perioade pentru intensificarea poluării sunt cele nocturne (stratificația atmosferei devine stabilă după ora 4, spre dimineață), toamna cand calmul atmosferic atinge valori maximale.

Specificul circulației atmosferice deasupra UTR Bihor, în raport cu distribuția spațială a surselor de poluare învecinate, ne indică că nu se intrunesc condițiile favorabile unui aport semnificativ de poluanți dinspre aceste aglomerări.

C.10. Sursele de emisie ale substanţelor precursoare ale ozonului

Pentru ozon, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se iau în considerare informațiile legate de sursele de emisie ale substanțelor precursoare ale acestuia şi condițiile meteorologice la macroscară.

Ozonul troposferic este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari – precursori ai ozonului: oxizi de azot, NOx, monoxid de carbon (CO) şi compuşi organici volatili, COV.

Directiva NEC a fost transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici şi are ca obiectiv limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere eutrofizare şi precursori ai ozonului, prin stabilirea plafoanelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. Aceste emisii sunt limitate de plafoanele naţionale de emisie care reprezintă cantitatea maximă de poluant ce poate fi emisă în atmosferă, la nivel naţional, în decursul unui an calendaristic.

Constituentii aerului atmosferic pot sa fie impartiti in doua categorii:

➢ cei care au un caracter permanent, fie prin imuabilitatea starilor fizice (cazul neonului, de exemplu), fie prin constanta concentratiei lor, cel putin in paturile joase (cazul azotului);

➢ o a doua categorie se refera la constituentii care nu apar in atmosfera decat

in cursul unui ciclu in timpul caruia se modifica fie faza lor (exemplu vaporii de apa), fie natural or chimica (cazul ozonului, format prin actiunea fotochimica a razelor solare aspira oxigenului).

Ozonul reprezintă sursa primară (prin fotoliza realizată de radiațiile solare UV) a radicalilor hidroxil (OH) care, la rândul lor, asigură mecanismul prin care poluanții precum monoxidul de carbon (CO) și metanul (CH4) sunt eliminați din straturile inferioare ale atmosferei.

Prin reacțiile sale cu hidrocarburile, ozonul este sursa PAN-ului (peroxiacetilnitrat), un ingredient major al smogului fotochimic din mediul urban. Ozonul este periculos atât pentru sănătatea plantelor cât și a animalelor, asociat cu particulele în suspensie putând să cauzeze probleme respiratorii la oameni. De asemenea, ozonul este un gaz cu efect de seră

150

semnificativ, mai ales în troposfera superioară.

O parte din cantitatea de ozon existentă provine din transportul acestuia din stratosferă (aproximativ 50%), restul fiind creat in situ prin fotoliza dioxidului de azot (NO2) în monoxid de azot (NO) care, la rândul lui, reacționează cu monoxid de carbon (CO) și hidrocarburi pentru a forma ozonul (O3).

Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului

troposferic.Termenul „NMVOC” este o prescurtare provenită de la terminologia utilizată în engleză pentru o grupă de substanţe ce include compuşii organici volatili, cu excepţia metanului.Termenul „COV” este o prescurtare utilizată pentru grupa de substanţe ce include toţi compuşii organici volatili, inclusiv metanul.

Principalele surse de emisie a NMVOC sunt: Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin H.G. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare (terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare- descărcare; containere mobile; staţiile de distribuţie a carburanţilor).; Alte surse: fabricarea de băuturi alcoolice distilate; arderea combustibililor fosili şi a deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice şi termice; fabricarea berii, fabricarea pâinii; traficul rutier.

Emisii de NOx

NOx sunt emişi la arderea combustibilului în instalaţiile industriale şi din transportul rutier şi au un rol complex în chimia ozonului; în vecinătatea sursei de NOx vor consuma ozonul, ca urmare a reacţiei dintre monoxid de azot (NO) proaspăt emis şi ozon.

Emisii de CO

CO este emis urmare a arderii combustibilului în instalaţiile industriale şi din transportul rutier şi au un rol complex în chimia ozonului. Tot surse de CO în atmosferă se constituie norul de poluanți din arderea pădurilor și a arăturilor sau alte incendii de biomasă.

D. Scenarii şi identificarea măsurilor de menţinere a nivelului concentraţiilor de poluanţi în atmosferă sau de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie

Conform art.37 aliniat 3 din HG 257/2015 – ce aprobă Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, Scenariile ce au fost studiate în cadrul Studiului realizat pentru fundamentarea Planului de menținere a calității aerului ce au fost luate în și pentru fiecare poluant au avut în vedere următoarele:

➢ anul de referință pentru care este elaborată previziunea și cu care începe aceasta; ➢ repartizarea surselor de emisie; ➢ descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de

referință; ➢ niveluri ale concentrației/concentrațiilor raportate la valorile-limită și/sau la valorile-

țintă în anul de referință;

151

➢ descrierea scenariului privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de proiecție;

➢ niveluri ale concentrației/concentrațiilor așteptate în anul de proiecție; ➢ niveluri ale concentrației/concentrațiilor și a numărului de depășiri ale valorii-limită

și/sau valorii-țintă în anul de proiecție, acolo unde este posibil; ➢ măsurile identificate, cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii,

descrierii, calendarului de implementare, a scării spațiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare și a surselor potențiale de finanțare, a indicatorului/indicatorilor pentru monitorizarea progreselor.

Abordarea scenariilor analizate în cadrul Studiului pentru fundamentarea Planului de menținere a calității aerului s-a realizat pornind de la cadrul impus prin versiunea consolidată în 2008 a Directivei 96/62/CE A CONSILIULUI din 27 septembrie 1996 privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător care deși nu mai este în vigoare începând cu data de 10/06/2010 a pus bazele gestiunii calității aerului. S-a ținut cont în abordarea scenariilor de liniile directoare impuse domeniul prin DIRECTIVA 2008/50/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și ale Ghidului inventarului emisiilor de poluanți ai aerului EMEP/EEA – ediții 2013 și 2016.

D.1 Anul de referință pentru care este elaborată previziunea și cu care începe aceasta Stabilirea anului de referință și a anului de proiecție s-a stabilit in funcție de sursele de informare existente și de prevederile legislației și ghidurilor naționale și europene, astfel:

➢ Anul de referință este 2013, an pentru care INSSE avea validate datele în anul de realizare a Studiului pentru fundamentarea Planului de menținere a calității aerului, sfârșit de 2015-2016

➢ Anul de proiecție este anul de încheiere a Planului de menținere - 2022 ➢ Durata Planului de menținere este de 5 ani de la aprobare

D.2 Repartizarea surselor de emisie

Pentru estimarea emisiilor s-a realizat radiografierea surselor de pe teritoriul județului Bihor, conform clasificării Ghidului de inventariere a emisiilor EMEP. Rezultatul acestei inventarieri (sector NFR pentru principalii poluanți, PM, POP, HM) este redată în tabelul numărul D.2.1

Tabel nr.D.2.1

Nr crt.

Cod NFR Categorie de activitate sursa mobila sursa suprafață surse staționare

1 1.A.1

Producerea de energie electrică şi termică x


construcții - Industria metalelor neferoase x


construcții - Produse chimice x


construcții - ciment, asfalt, cărămizi x



6 1.A.4.b.i Instalații mici de ardere - rezidențiale x

7 1.B.2.a.i Explorarea, producția și transportul țițeiului x


gazelor naturale x

152


produselor petroliere x

10 1.B.2.a.v Distribuția produselor petroliere x



12 2.A.1 Producerea cimentului x

13 2.A.5.a Exploatarea și extracția de minerale, altele

decât cărbunele - balastiere și cariere x

14 2.A.5.b Construcții și demolări x

15 2.A.5.c Depozitarea, manipularea și transportul

produselor minerale x


17 2.C.3 Producția secundară de aluminiu x


19 2.D.3.c Asfaltarea drumurilor x

20 2.D.3.d Aplicarea vopselelor în scop industrial x

21

2.D.3.e Degresarea metalelor; Fabricarea componentelor electronice; Alte produse de curățare industrială x




25 3.B.1 Managementul dejecțiilor Bovine de lapte x


lactate x

27 3.B.3 Managementul dejecțiilor ovine x

28 3.B.4.a,

Managementul dejecțiilor Porcine (porci de îngrășare și scroafe) x

29 3.B.4.d Managementul dejecțiilor - bizoni x

30 3.B.4.f Managementul dejecțiilor - Cai x

31 3.B.4.g.i Managementul dejecțiilor Găini ouătoare x

32 3.B.4.g.ii Managementul dejecțiilor Pui x

33 5.C.1.b.v Crematoriu x

34 3.D.a.1 Producție vegetală inclusiv fertilizarea cu

N anorganic (inclusiv uree) x

35 3.D.a.2 Bălegar de animale aplicate la soluri x


pășunat; x

37 1.A.3.b.i.

Transporturi rutiere - Autoturisme x

38 1.A.3.b.ii.

Transporturi rutiere - Autoutilitare x


(inclusiv autobuze) x

40 1.A.3.b.iv. Transporturi rutiere - Motociclete x

41 1.A.3.c Transport feroviar x

42 1.A.3.a

Transport aerian x

153

D3. Descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de referință

Pentru estimarea emisiilor s-a realizat radiografierea surselor de pe teritoriul județului Bihor, conform clasificării Ghidului de inventariere a emisiilor EMEP. Rezultatul acestei inventarieri (sector NFR/poluanți evaluați conform cerințelor legislative pentru realizarea Planului de menținere a calității aerului) este redată în tabelul numărul D.3.1

Tabel nr.D.3.1

Nr. crt.

Cod NFR

Categorie de activitate

PM10 PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni NO2/ Nox

1 1.A.1

Producerea de energie electrică şi termică x x x x x x x x x X


construcții - Industria metalelor neferoase x x x x x x x x x x


construcții - Produse chimice x x x x x x x x x x


construcții - ciment, asfalt, cărămizi x x x x x x x x x x



x

x

x

x

x

x

x

x

x

6 1.A.4.b.i

Instalații mici de ardere - rezidențiale x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

7 1.B.2.a.i Explorarea, producția și transportul țițeiului

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x


gazelor naturale

x


produselor petroliere

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

10 1.B.2.a.v

Distribuția produselor petroliere

x



12 2.A.1 Producerea cimentului x x

13

2.A.5.a Exploatarea și extracția de minerale, altele decât cărbunele - balastiere și cariere

x

x

14

2.A.5.b


x

x

15

2.A.5.c Depozitarea, manipularea și transportul produselor minerale

x

x


17 2.C.3 Producția secundară de aluminiu x x x x x X


x

x

x

19 2.D.3.c

Asfaltarea drumurilor x

x

x

x

20 2.D.3.d Aplicarea vopselelor în scop industrial

21


x



154


25 3.B.1 Managementul dejecțiilor Bovine de lapte x x

x


lactate x x

x

27 3.B.3 Managementul dejecțiilor ovine x x

x

28 3.B.4.a,


x x

x

29 3.B.4.d Managementul dejecțiilor - bizoni x x

x

30 3.B.4.f Managementul dejecțiilor - Cai x x

x

31 3.B.4.g.i Managementul dejecțiilor Găini ouătoare x x

x

32 3.B.4.g.ii Managementul dejecțiilor Pui x x

x

33 5.C.1.b.v Crematoriu x x x x x x x x x X

34 3.D.a.1 Producție vegetală inclusiv fertilizarea cu

N anorganic (inclusiv uree) x x x

35 3.D.a.2 Bălegar de animale aplicate la soluri x x x x


pășunat; x x x x

37 1.A.3.b.i. Transporturi rutiere - Autoturisme x x x x x x x x x x

38 1.A.3.b.ii. Transporturi rutiere - Autoutilitare x x x x x x x x x x


(inclusiv autobuze) x x x x x x x x x x

40 1.A.3.b.iv. Transporturi rutiere - Motociclete x x x x x x x x x x

41 1.A.3.c Transport feroviar x x x

x x x x x x

42 1.A.3.a Transport aerian x x x x x

x

În anul de referință 2013 au fost înregistrate valorile prezentate în tabelul cu numărul Tabel nr.D.3.2 ale emisiilor de poluanți în unitatea spațială relevantă

Tabel nr.D.3.2 Indicator

/categorii de surse de emisie

Cantitate totală de emisie (t/an)

Particule în suspensie – PM2,5

Particule în suspensie – PM10

Oxizi de azot Bioxid de sulf

Monooxid de carbon

benzen Arsen Cadmiu Nichel Plumb

Sure

staționare 168.884424 324.648163 3232.398057 23246.01296 2263.987041 NE 0.05963 0.012056 0.116035 0.133221

Surse

mobile 224.695632 373.34425 4355.671297 13.161777 9936.1247 60.605253 0.0000 0.001874 0.018595 0.386308

Surse

de suprafață

3960.011543 4462.99509 740.471265 236.180437 28845.3294 437.811079 0.003322 0.006656 0.078882 0.216

total 4353.591599 5160.987503 8328.540619 23495.35517 41045.44114 498.416332 0.062952 0.020586 0.213512 0.735529

Sursa: ANPM, prelucrare Acormed SRL

D4. Niveluri ale concentrației/concentrațiilor raportate la valorile-limită și/sau la valorile-țintă în anul de referință Tabelul cu numărul D.4.1 conține concentrațiile raportate la valori limită și/sau valori țintă în anul de referință 2013, valori rezultate prin modelare

155

Tabel nr.D.4.1


Unitate de măsură






PM 2,5 μg/m3 16,141 13,758 29,899 6,359 22,50

PM10 μg/m3 19,978 15,720 35,698 13,675 33,653

μg/m3 15,692 35,670 11,55 31,528

NO2 μg/m3 10,264 1,754 12.018 0,111 10,375

μg/m3 1,541 11,805 0,095 10,359

μg/m3 LD LD LD LD

NOx μg/m3 11,258 12.952 24.210 3,235 14,493

μg/m3 11.114 22,372 2,86 14,118

μg/m3 LD LD LD LD

CO mg/m3 0,46702 0,758 1,225 0,1268 0,5938

SO2 μg/m3 4,49 96,557 101,047 22,897 27,387

μg/m3 96,5137 101,0037 20,640 25,13

μg/m3 LD LD LD LD

C6H6 μg/m3 0,14 LD LD LD LD

Pb μg/m3 0,008981 0,0142 0,0231 0,0046 0,0135

Cd ng/m3 0.183 0,0002 0.1832 0.00009125 0.18301

Ni ng/m3 0.548 0.002 0,550 0.000658 0,54865

As ng/m3 0.781 0.0011 0.7821 0.0003 0.7813

Sursa: Date rezultate din modelare – Acormed SRL

Evoluţia concentraţiilor de poluanţi monitorizaţi şi validaţi de APM Bihor, date şi informaţii sintetice privind rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2013 ilustrează :

✓ Din compararea concentrațiilor obținute din măsurări cu normele stabilite prin legea calității aerului nr.104/2011 rezultă că nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor înregistrate pentru indicatorul Dioxidul de sulf (SO2);

✓ Din compararea concentrațiilor obținute din măsurări cu normele stabilite prin legea calității aerului nr.104/2011 rezultă că nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor înregistrate pentru indicatorul Dioxidul de azot (NO2);

✓ Din compararea concentrațiilor obținute din măsurări cu normele stabilite prin legea calității aerului nr.104/2011 rezultă că nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor înregistrate pentru indicatorul ozon (O3)

✓ Din analiza datelor semnificative statistic obținute din monitorizarea CO, în anul 2013, s-a constatat că valorile maxime zilnice ale mediilor concentrațiilor pe 8 ore, s-au situat mult sub valoarea maximă zilnică pentru protecția sănătății umane (10mg/m3) înregistrându-se valori între 0,29 mg/m3 la stația BH1 și 1,32 mg/m3 la stația BH4

✓ Benzenul (C6H6): Valoarea medie anuală înregistrată la staţia BH1 (staţie tip urban) este de 0,17 μg /m3 nefiind depăşită valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane.

✓ Particule în suspensie PM10 si PM2.5: În anul 2013 s-au efectuat determinări de PM10, în sistem automat (nefelometric şi gravimetric), la staţiile BH1, BH2, BH4.

156

Valorile medii anuale pentru PM10 rezultate din măsurările prin metoda nefelometrică s-au situat între 28,27 µg/m3 la staţia BH2 şi 34,44 µg/m3 la staţia BH1. La determinările de PM10, prin metoda gravimetrică, valorile medii anuale s-au situat între 18,88 µg/m3 la staţia BH4 şi 23,99 µg/m3 la staţia BH1. În cursul anului 2013 s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii zilnice în staţiile BH1 (PM10nef. – 4; PM10grv. – 9), la staţia BH2 (PM10nef. – 2; PM10grv. – 9) şi la staţia BH4 (PM10nef. – 2; PM10grv. – 4).

✓ Plumbul (Pb): Din compararea concentraţiilor obţinute din măsurări cu normele stabilite prin legea calităţii aerului rezultă că nu s-au înregistrat depăşiri.

Centralizat, la nivelul anului 2013 au fost pusă în evidență situația prezentată în cadrul tabelului cu numărul D.3.3

Tabel nr.D.3.3

PM10 VL 1 zi µg/mc Nr.depășiri PIE 25 µg/mc

Nr.depășiri PSE 35 µg/mc

Nr.depășiri VL

50 BH1: 9 28,27-34,44

BH2:9; 28,27-34,44

BH4:4; 28,27-34,44

0 BH1: 9 28,27-34,44

BH2:9; 28,27-34,44

BH4:4; 28,27-34,44

PM2,5 VL 1 an µg/mc depășiri PIE 12 µg/mc

depășiri PSE 17 µg/mc

depășiri VL

20 0 0 0

NO2 VL 1 zi µg/mc Nr.depășiri PIE 100 µg/mc


Nr.depășiri VL

200 0 0 0

NOx Nivel critic anual µg/mc

Nr.depășiri PIE 19,5 µg/mc


Nr.depășiri nivel critic anual

30 0 0 0

CO Valoare maximă zilnică a mediilor la 8 h zi mg/mc

Nr.depășiri PIE 5 mg/mc

Nr.depășiri PSE 7 mg/mc

Nr.depășiri VL

10 0 0 0

SO2 Nivel critic anual µg/mc

Nr.depășiri PIE 50 µg/mc


Nr.depășiri VL

125 0 0 0

C6H6 VL an µg/mc Nr.depășiri PIE 2 µg/mc

Nr.depășiri PSE 3,5 µg/mc

Nr.depășiri VL

5 0 0 0

As VT ng/mc Nr.depășiri PIE 2,4 ng/mc

Nr.depășiri PSE 3,6 ng/mc

Nr.depășiri VT

6 0 0 0

Cd VT ng/mc Nr.depășiri PIE

2 ng/mc

Nr.depășiri PSE 3 ng/mc

Nr.depășiri VT

5 0 0 0

Ni VT ng/mc Nr.depășiri PIE 10 ng/mc


Nr.depășiri VT

20 0 0 0

Pb VT ng/mc Nr.depășiri PIE 250 ng/mc


Nr.depășiri VT

500 0 0 0

Sursa: Raport anual-privind starea factorilor de mediu în judeţul Bihor 2013

157

D.5 Descrierea scenariului privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de proiecție S-au stabilit două scenarii de dezvoltare ale UTR Bihor: Scenariu de bază și un Scenariu complex.

Pentru elaborarea scenariilor aferente proiecțiilor pentru anul 2022 s-au luat în calcul datele furnizate de: Institutul Național de Statistică (evoluția populației, suprafețelor cultivate și a traficului) precum și:

✓ Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României ✓ Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României ✓ Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor ✓ Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității ✓ Strategia Națională Energetică ✓ Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020 ✓ Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020 ✓ Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea ✓ Strategiile de dezvoltare a celorlalte municipii a comunelor din zona

metropolitană și a celorlalte comune ✓ Masterplanul pe sectorul transporturi ✓ Planul de mobilitate urbană durabilă la nivelul polului de dezvoltare urbană

Oradea ✓ Plan de acțiune destinat gestionării problemelor și efectelor cauzate de zgomot

în Municipiul Oradea ✓ Plan de acțiune pentru energie durabilă al municipiului Oradea ✓ Plan național de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice

În realizarea simulării aferente Scenariului de bază s-a ținut cont și de următoarele considerente:

➢ Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)

➢ Se păstrează același număr de operatori economici, cu aceleași capacități de producție la nivelul județului

➢ Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

➢ Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, feroviar, iar traficul aerian crește cu 100 %

➢ Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

➢ Se păstrează constant efectivul de animale

➢ Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor

➢ Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere

➢ Atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse neconvenționale de energie

158

➢ Până în anul 2020 se modernizează cazanul C1 aferent IMA 1 aparținând Termoficare SA

Reducerea emisiilor atmosferice generate din surse mobile este rezultatul următoarelor măsuri prevăzute în documentele programatice identificate și prezentate mai sus:

✓ Reducerea emisiilor rezultate din traficul rutier – Modernizarea/Reabilitarea a 792 km de drum:

➢ Reabilitare DN 76 Oradea-Deva Vârfurile – Ştei, km 69+350 – km 102+660 Ştei – Beiuş, km 102+660 – km 133+660, Beiuş – Oradea, km 133+660 - km 184+390

➢ Variantă ocolitoare Săcuieni, L=7,6 km

➢ Lucrări de modernizare/asfaltare drumuri din comuna Aștileu, L=3,2 km

➢ Reparaţie capitală drum comunal DC167 Gheghie - Luncşoara tronson II, km 1+500-4+000, comuna Aușeu.

➢ Modernizare străzi și drumuri în comuna Buduslău, județul Bihor, L=2 km

➢ Modernizare drumuri şi străzi în loc. Leleşti, Bunteşti şi Poienii de Jos, com. Bunteşti, L=2 km

➢ Modernizare drumuri comunale DC 134 Vintere-Săldăbagiu Mic L=5km, DC93 Căpâlna- Săldăbagiu Mic, L=2,6 km şi DC 99 Săldăbagiu Mic DC 134-DC 93, L=0,75 km, comuna Căpâlna

➢ Modernizare DC 207 DJ 768 B Suplacu de Tinca (DJ 768 A), comuna Căpâlna, L=1,6 km

➢ Modernizare DC 261 Carpinet - Leheceni 0+000-2+950 2,95 km, comuna Cărpinet

➢ Modernizare și reabilitare drumuri comunale DC 143 și DC 257 și străzi din comuna Cîmpani, L=2,7 km

➢ Modernizare DC89 Cefa-Ateaş Km8+436-12+836,13+433-13+996, Comuna Cefa, Judeţul Bihor

➢ Modernizare DC 5 Cheșereu-Cherechiu, comuna Cherechiu, L=1 km

➢ Modernizare DC 97 Olcea-Carasau-Petid, comuna Cociuba Mare, L=2km

➢ Reabilitare drum comunal DC 82 la intersecția cu DJ 767 B - Poiana Tășad - Bucuroaia, comuna Copăcel, L=3km

➢ Modernizare și reabilitare DC 261 Leheceni-Sălişte de Vaşcău-Poiana, comuna Criștioru de Jos, L=2 km

➢ Modernizare străzi și DC 262 în comuna Criștioru de Jos, L=1,1 km

➢ Modernizare stradă în satul Topa de Jos, comuna Dobrești, =1km

159

➢ Reabilitare și modernizare DC 228 și DC 229 Beiuș (DJ 764A) - Livada Beiușului - Drăgănești (DJ764 I), comuna Drăgăneşti, L=5km

➢ Modernizare drum comunal DC 231 Uileacu de Beiuș - Lunca km 0+000 - 3+812, comuna Finiș

➢ Modernizare drum comunal DC 199 Sîmbăta-Holod, comuna Holod, județul Bihor, L=4,3 km

➢ Modernizare străzi în localitatea Husasău de Tinca și Miersig, comuna Husasău de Tinca, L=6,98 km

➢ Modernizare DJ 767 B din DN 76 - Tășad - Copăcel -Serghiș - DJ 767, km 0+000 - 22+140, L=22,140 km

➢ Reabilitare DJ 792 A Beliu-Tinca-Leş, km 24+987-67+696, L=42,712 km, județul Bihor

➢ Modernizare drum județean DJ 709 Talpoș - lim județ 75+942 - 79+552, L= 3,610 km

➢ Reabilitare și modernizare DJ 767 Dobrești-Vârciorog sector de la km 10+940 - 27+500, L= 16,560 km

➢ Modernizare drum județean DJ 767 Vârciorog - DJ 764 km 0+000 - 2+100, L =2,100 km

➢ Modernizare DC 69 de la km 1+200 la km 2+300 din localitatea Miheleu, comuna Lăzăreni

➢ Modernizare DC 231 Hotărel-Lunca şi străzi, comuna Lunca, L=2,85 km

➢ Modernizare DC 91 Mădarăs - Mărțihaz, comuna Mădăraș, L=1,3 km

➢ Modernizare prin asfaltare DC 178 Măgeşti-Gălăşeni, comuna Măgești, L=5,45 km

➢ Modernizare DC 78 DN 79 -Chișirid, comuna Nojorid, L=3 km

➢ Modernizare strada 2 în localitatea Oșorhei, L=1,71 km

➢ Modernizare DC 252 Chişcău-Giuleşti, km 7+731-9+870, comuna Pietroasa

➢ Reabilitare şi modernizare drum comunal DC 121 Popeşti – Bistra- Margine km 0+000-1+200 şi 1+850-4+050, comuna Popești

➢ Modernizare drum comunal DC 214 localitatea Săucani, comuna Răbăgani, județul Bihor, L=5,05 km

➢ Modernizare drumuri comunale și străzi în comuna Remetea, județul Bihor, L=10,02 km

➢ Reabilitare drum comunal DC 50 Săcădat-Borșa, L=5km

160

➢ Modernizare drum de legătură Cadea-Sânnicolau de Munte, orașul Săcueni, L=7,33 km

➢ Modernizarea străzilor in satele Cadea şi Sânicolau de Munte, orașul Săcueni, L=17,19 km

➢ Modernizare DC 25 Sălard -Șișterea, km 0+000-8+000, comuna Sălard

➢ Modernizare strazi in Sînmartin, Cartier Nou, comuna Sânmartin, L=8,81 km

➢ Modernizare drum comunal Roit - Livada de Bihor și străzi în localitățile Berechiu, Roit, Sânnicolau Român, comuna Sânnicolau Român, L=15,87 km

➢ Modernizare străzi în comuna Sîrbi, stradă în localitatea Burzuc, L=1,04 km, comuna Sârbi

➢ Reabilitare și modernizare DC 34 A Sârbi - Șișterea, comuna Sârbi, L=5 km

➢ Modernizare DC 34 Sârbi- Sălard km 2+500-4+000 L=1,500 km, comuna Sârbi

➢ Modernizare drum comunal DC 119 Gurbești, comuna Spinuș, L=2,4 km

➢ Modernizare DC 7 Șimian-Șilindru, km 4+800-5+800, comuna Șimian

➢ Reabilitare DC165 Bălnaca - Valea Mare de Criş, comuna Șuncuiuș, L=7,25 km

➢ Reabilitare străzi în Niuved și Parhida comuna Tămășeu L=6,151 km

➢ Modernizare străzi în comuna Tăuteu, L=9 km

➢ Modernizare stradă Valea de Uileac în comuna Tileagd, județul Bihor, L=2,3 km

➢ Modernizare drumuri și străzi în localități ale comunei Uileacu de Beiuș, județul BihorL=1,8 km

➢ Modernizare DC 176 Birtin - Tomnatic km 0+000 - 7+500, comuna Vadu Crișului

➢ Realizarea centurii ocolitoare a localităţii Salonta L=10 km

➢ Realizarea centurii ocolitoare a localităţii Beiuș, L= 27 km

➢ Realizarea centurii ocolitoare a localităţii Alesd, L=9,1

➢ Prelungirea centurii ocolitoare a municipiului Oradea și conectarea cu autostrada Bors-Ogra, L=15 km

➢ Reabilitare și modernizare DJ 764 Beiuș-Roșia-Aștileu-Aleșd, sector de la km 31+000 la km 64+655

➢ Reabilitare și modernizare DJ 108I Bucea-Bulz-Tileagd, L = 46,533 km

161

➢ Reabilitare DJ764 Beiuș-Roșia și DJ 764D Bratca-Borod, etapa II, L = 32,128 km

➢ Modernizare DJ 763 Padiş - limită judeţ Cluj (Ic Ponor) L = 10 km

➢ Reabilitare şi modernizare DJ 108I Bucea-Bulz-Vadu Crişului, tronson 2, L=4 km

➢ Modernizare DJ 191 Marghita – Tășnad, L=18,209 km

➢ Reabilitarea DJ 795 Salonta – Tinca de la 0+000 la km 23+320

➢ Reabilitarea DJ 792A Tinca – Belfir de la 42+720 la km 38+700

➢ Reabilitarea DJ709A de la km 12+946 la km 45+569

➢ Reabilitarea DJ108J Remeți-Stana de Vale, de la km 16+295 la km 33+510

➢ Reabilitarea DJ108K Remeți-limită județul Cluj, de la km 13+190 la km 26+168

➢ Reabilitare şi modernizare DJ 767A Uileacu de Criş-Bălaia- Burzuc-Sârbi L=25km

➢ Modernizare DJ 767 D Fasca- Cornet, L=8,450 km

➢ Modernizare DJ 764F Uileacu de Beiuș-Finis-Lazuri de Beius- Lunca; 33,5 km

➢ Modernizare DJ 768A Capilna- Ginta, km 8+560-22+590, L=14,03 km

➢ Modernizare DJ 797A Bicaciu- Ianosda, km 0+000-17+051, L=17,051 km

➢ Modernizare DJ 795 A Husasau de Tinca-Mierlau-DJ 768, km 0+000 la km 5+600 si km 10+100 la km 11+450

➢ Modernizare DJ 767D Vîrciorog- DJ 764 L= 2,100 km

➢ Modernizare DJ 709E Ghiorac - Arpăşel şi DJ 709A Batăr-Belfir; 25,114 km

➢ Modernizare DC 7 Voivozi – Şilindru – DN 19 D, de la km 4+800 la km 15+900, L = 11,100 km. (Modernizare drum în zona de graniţă cu legătura la Drumul Naţional Săcuieni – Letavertes).

➢ Refacere și consolidare DN19B; DN19 (Săcuieni)-Suplacu de Barcău, L=23,7 km

➢ Reabilitare DN1P; Tileagd- Spinuș -DN19E, L=27 km

➢ Reabilitare DN1H; DN1(Aleșd)-Șinteu, L=18 km

➢ Modernizarea și reabilitarea DN75: Ștei – Turda, L=35 km

➢ Drum de legatura intre Oradea si Sinmartin, L=11.05 km

162

➢ Reabilitarea infrastructurii rutiere Oradea - calea Bihorului – tronson de la str. T. Neş până la intersecţie cu str. Paleului; al. Gojdu; str. Spiru Haret; str. Teatrului; str. Patrioţilor; str. Postăvarului; str. Moscovei; str. G. Coşbuc; str. G. Bariţiu; str. Aurel Lazăr; Parcul Traian; str. Ep. Mihai Pavel; str. Jean Calvin; str. Arany Ianos; str. IL Caragiale; str. Mihai Eminescu; str. Franz Schubert; str. Snagovului; str. Dunărea; str. Samuil Micu Klein; str. Octavian Goga; str. Vlădeasa; str. Gen. T. Moşoiu)

➢ Promovarea unui program de reconstrucţie a unora dintre elementele infrastructurii rutiere Oradea (lărgiri străzi, modificări ale razelor curbelor, modificarea geometriei intersecţiilor pentru creşterea nivelului de serviciu, etc.) (str. Episcop Ioan Alexi; str. Card. Alex. Todea; str. Cucului; str. Gh. Pituţ; str. Ioan Pop Reteganul; str. Macului; str. Caişilor; str. Cireşilor; str. Colinelor; str. Dâmbului; str. Dimitrie Anghel; str. Piersicilor; str. Răspântiilor; str. Renaşterii; str. Soarelui; str. Strugurilor; str. Viilor; str. Arinului; str. Cantonului; str. Gh. Doja; str. Livezilor; str. Piatra Craiului; str. Plaiului; str. Rozelor; str. Sofiei)

➢ Reabilitare Strada Calea Bihorului – Tronson Pod Theodor Neș - Intersecție drum de legătură intre Strada Suișului si Calea Bihorului - Oradea

➢ Proiectarea, reproiectarea şi realizarea unor îmbunătăţiri ale infrastructurii rutiere şi pentru infrastructura de tramvai ale oraşului (pod peste Peţa în zona str. Universităţii şi str. Armata Română; pod Dacia (între bd. Gh. Magheru şi str. Cele Trei Crişuri), L=350 km, Oradea

✓ Construirea unui terminal intermodal în zona Gǎrii Centrale, Oradea

✓ Modernizarea sistemului de semaforizare (undă verde) cu scopul fluidizării traficului, Oradea

✓ Trasee de biciclete şi mountainbike în zona Parcul Natural Apuseni şi ariile protejate. (Extindere proiecte depiste începute în etapa 2007 – 2013 – Construcţii noi)

✓ Modernizarea infrastructurii de transport feroviar pe ruta Cluj- Oradea-Episcopia Bihor (electrificare)

✓ Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele dezvoltării durabile (înnoirea parcului de vehicule al SC OTL SA, cu autobuze tip EURO 5 și 6 sau cu combustibili alternativi), Oradea

✓ Realizarea unei remize de tramvai în partea de vest a orașului, Oradea

✓ Realizarea celui de-al treilea triunghi pentru deservirea liniei 2 (intersecția Emanuel), Oradea

✓ Linie nouă de tramvai în partea de sud a orașului, Oradea

✓ Reabilitarea căii de rulare a tramvaiului (concomitent cu „înierbarea” terasamentului), Oradea

✓ Construcția de pasaje supraterane și subterane pentru fluidizarea traficului, Oradea:

163

o Pasaj subteran Piața E. Gojdu,

o Pasaj subteran Piata Cetatii

o Pasaj subteran Piata Gojdu

o Pasaj subteran giratie

o Amenajare locuri de parcare subterane

✓ Constructia de pasaje supraterane si subterane pentru fluidizarea traficului, Oradea

• pod peste Peța ȋn zona str. Feldioarei – cart. Ceyrat;

• pod peste Crișul Repede ȋntre str. Plevnei și str. Szigligeti Ede.

✓ Amenajare zona pietonala str. Independentei, Oradea

✓ Pietonalizare strada Aurel Lazar din Municipiul Oradea

✓ Reabilitare, modernizare strada Vasile Alecsandri, inclusiv prin refacerea reţelei de ilumiant public şi mobilier urban, localitatea Oradea, Judeţul Bihor

✓ Construirea de parcari pentru biciclete (Universitate; Autogara Nufărul; Grădina Zoologică; Parcul 1 Decembrie; Parcul IC Bratianu; Magazinul Crisul; Gara CFR), Oradea

✓ Dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de management al traficului general in Oradea

✓ Pasaj suprateran zona Borsului / intermodal - intrare in Parcul Industrial, Oradea

✓ Construcție pasaj suprateran în continuarea străzii Universității peste șoseaua de centură

✓ Montarea unor statii de reincarcare pentru vehicule electrice si electrice hibrid plug-in in Municipiul Oradea

Reducerea emisiilor atmosferice generate din surse de suprafață este rezultatul următoarelor măsuri prevăzute în documentele programatice identificate și prezentate mai sus:

✓ Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului ORADEA pentru perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice – realizarea unei noi surse de producere a energiei termice și electrice, L=420 km

✓ Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru instalarea de centrale termice de imobil sau de apartament, Oradea - L=25 km

✓ Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale, pentru producerea agentului termic de încălzire şi preparare a apei calde de consum la consumatorii cartierului Nufărul I - Oradea

164

✓ Promovarea și implementarea Programului Casa Verde privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală, eoliană, și alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității apei, aerului și a solului (programul se adresează persoanelor fizice și juridice).

✓ Instalarea sistemelor de energie termică din surse regenerabile, pentru clădirile instituțiilor publice, Oradea

✓ Amenajare zona verde - Culoar Verde – zona Barcaului municipiul Oradea

✓ Reabilitarea, închiderea şi reconversia funcţională a depozitului de zgură şi cenuşă aparţinând Electrocentrale de la Santăul Mic

✓ Reabilitare termica blocuri de locuinte

✓ Reabilitarea termică și energetică a cladirilor aferente Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea

✓ Creșterea performanței energetice a Spitalului Clinic Municipal dr. Gavril Curteanu Oradea

✓ Creșterea eficienței energetice a cladirilor existente la Liceul Teoretic O. Ghibu din Municipiul Oradea

✓ Cresterea eficientei energetice a Gradinitei cu program prelungit nr. 20 din Municipiul Oradea



✓ Cresterea eficientei energetice a Scolii gimnaziale Dacia din Municipiul Oradea

✓ Cresterea eficientei energetice a Liceului Teoretic Lucian Blaga din Municipiul Oradea

✓ Cresterea eficientei energetice a Scolii gimnaziale nr. 11 din Municipiul Oradea

Reducerea emisiilor atmosferice generate din surse staționare este rezultatul următoarelor măsuri prevăzute în documentele programatice identificate și prezentate mai sus:

▪ Modernizarea/reabilitarea cazanului C1 – IMA 1 – Termoficare Oradea ■ Realizarea unui parc energetic regenerabil în Săcueni

■ Realizarea unui parc fotovoltaic în Avram Iancu

Pornind de la situația din anul de referință s-au identificat modificările surselor pentru anul de proiecție 2022 cuprinse în tabelul cu numărul D.5.1

165

Tabel nr.D.5.1

Cod NFR Categorie de activitate - Anul de referință

Anul de proiecție Scenariu de bază

Anul de proiecție Scenariu Complex

Surse punctiforme LPS

1.A.1 Producerea de energie electrică şi termică

Modernizarea/reabilitarea cazanului C1 – IMA 1 – Termoficare Oradea

Crește cu 10 % capacitatea de producție

1.A.2.b Procese de combustie în industrie si construcții - Industria metalelor neferoase

Se păstrează aceleași capacități de producție


1.A.2.c Procese de combustie în industrie si construcții - Produse chimice



1.A.2.f Procese de combustie în industrie si construcții - ciment, asfalt, cărămizi



2.A.1 Producerea cimentului



2.B.10.a Produse chimice



2.C.3 Producția secundară de aluminiu



2.D.3.b Producerea asfaltului



2.D.3.c Asfaltarea drumurilor



2.D.3.d Aplicarea vopselelor în scop industrial






2.D.3.f Curățare chimică(uscată)



2.D.3.i, 2.G Producția de încălțăminte



2.H.2 Industria alimentara si a băuturilor



5.C.1.b.v Crematoriu

Se păstrează același ritm de ardere

Surse de suprafață - SRF

1.A.4..a.i

Instalații mici de ardere – comercial/instituțional


Se a tinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse neconvenționale de energie prin măsurile descrise mai sus Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 % și a celor cu cărbune cu 100 %

1.A.4.b.i

Instalații mici de ardere - rezidențiale

Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare); se a tinge cota de 5 %

Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare); se a tinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții

166

numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse neconvenționale de energie prin măsurile descrise mai sus

încalzite utilizand surse neconvenționale de energie prin măsurile descrise mai sus Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 % și a celor cu cărbune cu 100 %

1.B.2.a.i Explorarea, producția și transportul țițeiului



1.B.2.b Explorarea, producția și transportul gazelor naturale



1.B.2.a.iv Emisii fugitive de la depozitarea produselor petroliere



1.B.2.a.v Distribuția produselor petroliere



1.B.2.d Alte emisii fugitive provenite din producția de energie din sursa geotermală

Se atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse neconvenționale de energie

Se atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse neconvenționale de energie

2.A.5.a

Exploatarea și extracția de minerale, altele decât cărbunele - balastiere și cariere

Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor; Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea


2.A.5.b


Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor

Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor

2.A.5.c

Depozitarea, manipularea și transportul produselor minerale



3.B.1 Managementul dejecțiilor Bovine de lapte

Se păstrează constant efectivul de animale

Crește cu 10 % efectivul de animale

3.B.2 Managementul dejecțiilor bovine non lactate



3.B.3 Managementul dejecțiilor ovine



3.B.4.a,




3.B.4.d Managementul dejecțiilor - bizoni



3.B.4.f Managementul dejecțiilor - Cai



3.B.4.g.i Managementul dejecțiilor Găini ouătoare



3.B.4.g.ii Managementul dejecțiilor Pui



3.D.a.1 Producție vegetală inclusiv Se menține suprafața de Crește cu 5% suprafața de teren

167

fertilizarea cu N anorganic (inclusiv uree)

teren agricol si modul actual de fertilizare

agricol si modul actual de fertilizare

3.D.a.2 Bălegar de animale aplicate la soluri



3.D.a.5 Urină și bălegar depuse de animale de pășunat;



Surse liniare - LIN

1.A.3.b.i.

Transporturi rutiere - Autoturisme

Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto; Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto

1.A.3.b.ii.

Transporturi rutiere - Autoutilitare

Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto; Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto; se dezvoltă sistemul rutier Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

1.A.3.b.iii.

Transporturi rutiere – Autovehicule grele (inclusiv autobuze)



1.A.3.b.iv.

Transporturi rutiere - Motociclete



1.A.3.c

Transport feroviar

Se menține constant numărul unităților de trafic feroviar și și sistemul de propulsare cu locomotive diesel

Crește cu 30% traficul feroviar, Se implementează Masterplanul sectorial transport – se electrifică calea ferată Oradea-Cluj Napoca

1.A.3.a Transport aerian

crește numărul unităților de trafic aerian crește cu 100 %

crește cu traficul aerian crește cu 100 %

În condițiile Scenariului de bază, anul de proiecție 2022 și a Scenariului complex, anul

de proiecție 2022 prin Studiul ce fundamentează Planul de menținere al calității aerului la nivelul județului Bihor au fost estimate valorile emisiilor atmosferice pe tipuri de poluanți, rezultatele fiind prezentate în tabelul cu numărul D.5.2 – Scenariu de bază și D.5.3. Scenariu complex.

168

Tabel nr.D.5.2

Indicator An prognozat Cantitatea totală de emisii (t/an)


2022




Particule în suspensie –PM10 (µg/m³)

2022





2022





2022





2022




Benzen (µg/m³)

2022




Plumb (µg/m³)

2022




Arsen (ng/m³)

2022


surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³)

2022




Nichel (ng/m³)

2022





169

Tabel nr.D.5.3

Indicator

An prognozat

Cantitatea totală de emisii (t/an)

Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³) 2022




Particule în suspensie –PM10 (µg/m³) 2022




Dioxid de azot (µg/m³) 2022




Dioxid de sulf (µg/m³) 2022




Monoxid de carbon (mg/m³) 2022




Benzen (µg/m³) 2022




Plumb (µg/m³) 2022




Arsen (ng/m³) 2022


surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³) 2022




Nichel (ng/m³) 2022





172

Tabelul numărul D.5.4 prezintă comparativ, emisiile generate de către surse în anul 2013, anul de referință și în cele două scenarii de dezvoltare propuse pentru anul 2022.

Tabel nr.D.5.4

Indicator

Cantitatea totală de emisii (t/an) Proiecție

Categorii de surse de emisie

2013 2022

Scenariu Bază in raport cu anul de referință

Scenariu Complex in raport cu anul de referință Anul de referință Scenariu de bază Scenariu complex

t/an % t/an % t/an % % %


surse staţionare 168.88 3.88 79.79 1.85 98.91 2.75

surse mobile 224.70 5.16 282.16 6.53 284.08 7.91

surse de suprafaţă 3960.01 90.96 3960.01 91.63 3210.24 89.34

total 4353.59 100.00 4321.96 100.00 3593.23 100.00 99.27 82.53

Particule în suspensie –PM10 (µg/m³)


surse mobile 373.34 7.23 472.33 9.33 472.33 10.27


total 5160.99 100.00 5060.16 100.00 4600.58 100.00 98.05 89.14



surse mobile 4355.67 52.30 6417.07 62.44 5497.89 60.38


total 8328.54 100.00 10277.08 100.00 9105.30 100.00 123.40 109.33



surse mobile 13.16 0.06 17.07 6.36 17.07 6.95


total 23495.36 100.00 268.32 100.00 245.41 100.00 1.14 1.04



surse mobile 9936.12 24.21 12580.96 29.28 12580.96 34.32


total 41045.44 100.00 42963.62 100.00 36662.16 100.00 104.67 89.32

Benzen (µg/m³) surse staţionare NE NE 0.07 0.01 0.06 0.01

173

surse mobile 60.61 12.16 76.76 14.92 76.76 14.24

surse de suprafaţă 437.81 87.84 462,39 85.07 437,81 85.75

total 498.42 100.00 533,22 100.00 514,64 100.00 108.19 103.25

Plumb (µg/m³)


surse mobile 0.39 52.20 0.49 68.91 0.49 82.00


total 0.74 100.00 0.71 100.00 0.59 100.00 96.10 80.64

Arsen (ng/m³)


surse mobile 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


total 0.06 100.00 0.01 100.00 0.06 100.00 11.97 98,02

Cadmiu (ng/m³)


surse mobile 0.00 0.00 0.00 25.00 0.00 4.00


total 0.02 100.00 0.01 100.00 0.02 100.00 47.13 99,40

Nichel (ng/m³)


surse mobile 0.02 8.00 0.02 20.85 0.01 44.00


total 0.21 100.00 0.10 100.00 0.02 100.00 48.62 9.96


Analiza rezultatelor obținute ne indică faptul că in economia globală a emisiilor atmosferice în Scenariul de bază se vor înregistra creșteri cantitative de 23,4 % la oxizii de azot, 4,7% la monoxidul de carbon și de 8,19 % la benzen . În Scenariul complex creșterile de emisii atmosferice se diminuează în raport cu anul de referință 2013, astfel încât deși s-a prognozat o creștere economică de 10 % prin implementarea măsurilor cuprinse în acest scenariu creșterile vor fi de: 9,33 % la oxizii de azot și de 3,25 % la benzen, ceilalți indicatori inregistrând valori diminuate față de cele din anul de referință 2013. Se remarcă faptul că ponderea în economia globală a emisiilor atmosferice la nivelul UTR Bihor o au tot transportul rutier și arderile din instalațiile mari de ardere și din Instalații mici de ardere – comercial/instituțional/casnice, ca și în anul de referință 2013, astfel încât este obligatorie promovarea și implementarea de măsuri de reducere a emisiilor generate de către aceste surse, măsuri cuprinse în cadrul Capitolului E, pe tipuri de poluanți atmosferici).

174

D.6 Niveluri ale concentrației/concentrațiilor așteptate în anul de proiecție

Rezultatele modelării sunt prezentate în tabelul numărul D.6.1 şi graficele ce urmează, constând în: nivelurile concentrațiilor de fond la nivelul UTR Bihor, Scenariul de bază, valori ce au fost determinate pe baza modelării matematice a dispersiei.

Tabel nr.D.6.1


Timp de mediere





Valoare tinta (VT)

Prag de alerta (PA)

PM2,5 An 16,141 9,163 24,304 μg/m3 25(20-2020)

25

PM10 24 ore 19,978 1,650 21,628 μg/m3 50

An 0,228 20,206 μg/m3 40

NO2 1 ora 10,264 0,308 10,572 μg/m3 200 400

An 0,293 10,557 μg/m3 40


NOx 1 ora 11,258 0,374 11,632 μg/m3 200 400

An 0,548 11,806 μg/m3 40


CO 8 ore 0,46702 0,141 0,608 mg/m3 10

SO2 1 ora 4,49 0,00772 4,4977 μg/m3 350 500

24 ore 0,00766 4,4976 μg/m3 125

An LD LD μg/m3 20


Pb An 0,008981 0.008 0,0169 μg/m3 0.5

Cd An 0.183 0.0001 0.1831 ng/m3 5

Ni An 0.548 0.0011 0.5491 ng/m3 20

As An 0.781 0.0006 0.7816 ng/m3 6

Sursa: Prelucrare Acormed SRL

Rezultatele modelării pentru Scenariul Complex sunt prezentate în tabelul numărul D.6.2 şi graficele ce urmează, constând în: nivelurile concentrațiilor de fond la nivelul UTR Bihor, valori ce au fost determinate pe baza modelării matematice a dispersiei.

Tabel nr.D.6.2


Timp de mediere




Unitate de măsură


Valoare tinta (VT)

Prag de alerta (PA)

PM 2,5 An 16,141 1,548 17,689 μg/m3 25(20-2020) 25

PM10 24 ore 19,978 0,230 20,208 μg/m3 50

An 0,191 19,787 μg/m3 40

NO2 1 ora 10,264 0,0199 10,284 μg/m3 200 400

An 0,0197 10,283 μg/m3 40

175


NOx 1 ora 11,258 0,0248 11,282 μg/m3 200 400

An 0,0264 11,284 μg/m3 40


CO 8 ore 0,46702 0,1077 0,5747 mg/m3 10

SO2 1 ora 4,49 0.00772 4,4977 μg/m3 350 500

24 ore 0,00766 4,4976 μg/m3 125

An LD LD μg/m3 20


Pb An 0,0089 0,0079 0,0168 μg/m3 0.5

Cd An 0.183 0,0001 0,1831 ng/m3 5

Ni An 0.548 0,0011 0,5491 ng/m3 20

As An 0.781 0,0006 0.7816 ng/m3 6


Față de anul de referință 2013, în anul de proiecție 2022, în condițiile de dezvoltare cuprinse atat în scenariul de bază cât și în scenariul complex se constată o creștere a valorii indicatorilor oxizi de azot și nesemnificativă la indicatorul oxid de carbon și nesemnificatică a celorlalți indicatori de calitate ai aerului analizați.

Tabel nr.D.6.3

Poluanți cu perioadă de mediere an calendaristic

Poluant

UM Anul referință Anul proiecție 2022

2013 Scenariu bază Scenariu complex

Concentrație medie anuală Concentrație medie anuală Concentrație medie anuală

PM10 µg/mc 31,528 20,206 19,787

PM2,5 µg/mc 22,5 24,304 17,689

NO2 µg/mc 10,359 10,557 10,283

NOx µg/mc 14,118 11,806 11,284

Pb µg/mc 0,0135 0,0169 0,0168

Cd ng/mc 0,1830 0,1831 0,1831

As ng/mc 0,7813 0,7816 0,5491

Ni ng/mc 0,54865 0,5491 0,7816


Tabel nr.D.6.4


Poluant

UM Anul referință Anul proiecție 2022


Valoare maximă zilnică a mediilor la 8 ore



CO mg/mc 0,46702 0,608 0,5747


Tabel nr.D.6.5


Poluant UM Anul referință Anul proiecție 2022


Valoare ora/zi Valoare ora/zi Valoare ora/zi

176

PM10 µg/mc 33,653 21,628 20,208

NO2 µg/mc 10,375 10,572 10,284

SO2 µg/mc 27,387 4,4977 4,4977


Analiza rezultatelor Scenariului complex, în anul de proiecție 2022 a evidențiat:

➢ Particule în suspensie PM10 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20

µg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;

➢ Particule în suspensie PM 2,5 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20

µg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;

➢ Benzen, cu valori sub 2 µg/m3, cu menținerea în același regim C de evaluare;

➢ Dioxid de sulf cu valori ce se vor situa sub 8 µg/m3, cu menținerea în același regim C de evaluare;

➢ Monoxid de carbon cu valori de mai mici de 7 mg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;

➢ Dioxid de azot cu valori de 4--20 µg/m3; Oxizi de azot cu valori sub 20

µg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;

➢ Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără risc de depășire a valorilor limită.

177

D.7 Niveluri ale concentrației/concentrațiilor și a numărului de depășiri ale valorii-limită și/sau valorii-țintă în anul de proiecție, acolo unde este posibil

În condițiile Scenariului de bază în anul de proiecție 2022 indicatorii de calitate ai aerului PM10 și NO2 vor înregistra concentrații care depășesc PIE în lipsa măsurilor suplimentar asumate de către comunitate până în acest moment pentru menținerea calității aerului.

Tabelul cu numărul D.7.1 îndică numărul de depășiri și concentrațiile la depășire în condițiile Scenariului de bază, în anul de proiecție 2022.

Tabel nr.D.7.1

PM10 VL 1 zi µg/mc Nr.depășiri PIE 25 µg/mc


Nr.depășiri VL

50 5:25-29 µg/mc 9:35-41 µg/mc 0

NO2 VL 1 zi µg/mc Nr.depășiri PIE 100 µg/mc


Nr.depășiri VL

200 6: 100-120 µg/mc 11: 125-160 µg/mc 0

Analiza acestor date impune adoptarea de măsuri suplimentare/poluanți, pentru anul de proiecție 2022, conform informațiilor cuprinse în tabelul cu numărul D.7.2.

Tabel nr.D.7.2

Nr.crt. Poluant Concluzii/Recomandări

1 PM2,5 Chiar dacă simularea realizată nu a evidențiat depăsiri ale PIE, PSE sau VL este necesar a se implementa măsurile descrise pentru diminuarea emisiilor rezultate din instalațiile de ardere a combustibililor și din transport

2 PM10 Chiar dacă simularea realizată nu a evidențiat depăsiri ale PIE, PSE sau VL este necesar a se implementa măsurile descrise pentru diminuarea emisiilor rezultate din instalațiile de ardere a combustibililor și din transport

3 NO2 Este necesar a se implementa măsurile descrise pentru diminuarea emisiilor rezultate din instalațiile de ardere a combustibililor și din transport

4 NOx Este necesar a se implementa măsurile descrise pentru diminuarea emisiilor rezultate din instalațiile de ardere a combustibililor și din transport

5 SO2 Nu sunt depășiri; Nu este necesar a se adopta măsuri suplimentare pentru menținerea calității aerului

6 CO Nu sunt depășiri; Nu este necesar a se adopta măsuri suplimentare pentru menținerea calității aerului

7 Benzen Nu sunt depășiri; Nu este necesar a se adopta măsuri suplimentare pentru menținerea calității aerului

8 Plumb Nu sunt depășiri; Nu este necesar a se adopta măsuri suplimentare pentru menținerea calității aerului

9 Arsen Nu sunt depășiri; Nu este necesar a se adopta măsuri suplimentare pentru menținerea calității aerului

10 Cadmiu Nu sunt depășiri; Nu este necesar a se adopta măsuri suplimentare pentru menținerea calității aerului

11 Nichel Nu sunt depășiri; Nu este necesar a se adopta măsuri suplimentare pentru menținerea calității aerului

178

În varianta adoptării măsurilor din Scenariul Complex nu vor exista depășiri ale Pragului inferior de evaluare PIE, ale Pragului superior de evaluare PSE și nici ale Valoarii limita (VL)/ nivel critic anual (NCA), valorii țintă VT

Analiza celor celor două scenarii scoate în evidență două aspecte:

➢ pe de-o parte în oricare dintre cele două scenarii de evoluție/dezvoltare a județului Bihor emisiiile atmosferice se mențin în valori ce nu conduc la degradarea nivelului de evaluare în raport cu valorile limită admise;

➢ pe de altă parte ne demonstrează că o dezvoltare controlată a economiei locale, în parametrii descriși la Scenariul complex conduce la o îmbunătățire a valorilor parametrilor de calitate evaluați, cu trecerea într-un regim de evaluare superior în cazul pulberilor PM2,5 și PM10. Acest scenariu are in vedere implicarea activă a autorităților publice și a comunității locale prin acțiuni benefice de protecției a calității aerului, pentru a se asigura o dezvoltare durabilă a județului compatibilă cu necesitatea de a proteja și imbunătăți mediul în beneficiul populației.

E. Măsuri sau proiecte adoptate în vederea menținerii calității aerului E1. Detalii privind masuri sau proiecte de imbunatatire care existau inainte de 11 iunie 2008: masuri locale, regionale, nationale si internationale; efectele observate ale acestor masuri Nu s-au identificat măsuri locale, regionale, naționale al căror efecte să fie cuantificate și date publicității.

E2. Măsurile posibile pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător, în condițiile unei dezvoltări durabile Analiza scenariilor analizate a condus la propunerile de măsuri de menținere a calității aerului conform Legii nr.104/2011. Măsurile selectate au vizat posibilitatea de finanțare din partea comunității locale și probabilitatea de implementare.

Măsurile identificate au fost corelate cu măsurile propuse prin documentele programatice adoptate:

➢ Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României ➢ Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României ➢ Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor ➢ Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității ➢ Strategia Națională Energetică ➢ Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020 ➢ Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020 ➢ Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea ➢ Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din

zona metropolitană și a celorlate comune

179

➢ Masterplanul pe sectorul transporturi ➢ Planul de mobilitate urbană durabilă la nivelul polului de dezvoltare

urbană Oradea ➢ Plan de acţiune destinat gestionării problemelor și efectelor cauzate de

zgomot în Municipiul Oradea ➢ Plan de acțiune pentru energie durabilă al municipiului Oradea ➢ Plan național de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice

Prin aplicarea implementarea proiectele pe care comunitatea locală din UTR Bihor și le-a asumat prin documentele programatice impreună cu măsurile evaluate suplimentar în Scenariul complex vor rezulta reducerile de emisii atmosferice precizate în cadrul tabelului cu numărul E.2.1.

Tabel E.2.1.

Cantitate (t/an)

Indicator/

sursă de emisie

Particule în suspensie PM2,5

Particule în suspensie PM10

Dioxid de azot

Dioxid de sulf

Monoxid de carbon

Benzen Plumb Arsen Cadmiu Nichel

Surse staționare

64,542 92,215 48,102 18,515 760,244 0,002 0,000 0,000 0,000 0,000

Surse mobile

136,632 137,125 530,307 2,805 1216,606 16,539 0,011 0,000 0,000 0,000

Surse de suprafață

845,318 845.318 392,326 61,812 8813,608 85,000 0,098 0,001 0,001 0,004

Total 1046.492 1074.658 970.735 83.132 10790.46 101.541 0.109 0.001 0.001 0.004

Scenariu Bază/Complex

Tabel nr.E.2.2

Cod Scenariu Bază

Cod Scenariu Complex

Măsură ce trebuie adoptată Efecte măsură Indicatori pentru monitorizarea progreselor

Măsurile pentru reducerea nivelului de PM2,5 și PM10


SSBP1 SSCP1 Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului ORADEA pentru perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice – realizarea unei noi surse de producere a energiei termice și electrice

Reducerea consumului de agent termic

Km rețea reabilitată

SSBP2 SSCP2 Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru instalarea de centrale termice de imobil sau de

Reducerea consumului de lemn, combustibili fosili și a emisiilor de

Km rețea realizată

180

apartament, Oradea pulberi

SSBP3 SSCP3 Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale, pentru producerea agentului termic de încălzire şi preparare a apei calde de consum la consumatorii cartierului Nufărul I - Oradea

Reducerea consumului de gaz, lemn, combustibili fosili și a emisiilor de pulberi

kW produși prin valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale

SSBP4 SSCP4 Promovarea și implementarea Programului Casa Verde privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală, eoliană, și alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității apei, aerului și a solului (programul se adresează persoanelor fizice și juridice).


kW produși prin valorificarea energiei solare, geotermale și eoliene

SSBP5 SSCP5 Amenajare zona verde - Culoar Verde – zona Barcaului municipiul Oradea

Creșterea suprafeței de spațiu verde, reducerea emisiilor de pulberi

Suprafață amenajată zona verse

SSBP6 SSCP6 Reabilitarea, închiderea şi reconversia funcţională a depozitului de zgură şi cenuşă aparţinând Electrocentrale de la Santăul Mic

Creșterea suprafeței de spațiu verde, reducerea emisiilor de pulberi

Suprafață reabilitată a depozitului de zgură şi cenuşă aparţinând Electrocentrale de la Santăul Mic

SSBP7 SSCP7 Reabilitare termică clădiri

Reducerea consumului de energie termică și a emisiilor de pulberi

Suprafață clădiri anvelopată

SSCP8 Atingerea tintei de 5% imobile incălzite din surse neconvenționale de energie


Procent de atingere a tintei de 5% imobile incălzite din surse neconvenționale de energie

SSCP9 Eliminarea tututror surselor de incălzire cu combustibil fosil

Reducerea consumului de combustibili fosili și a emisiilor de pulberi

Procent eliminare surse de incălzire cu combustibil fosil

SSCP10 Scăderea numărului de unități de locuit ce folosesc lemnul ca și combustil

Reducerea consumului de lemn, și a emisiilor de pulberi

Procent eliminare surse de incălzire cu lemn ca și combustibil

SSCP11 Creșterea numărului de unități de locuit ce folosesc gazul ca și combustibil

Reducerea emisiilor de pulberi

Kw produși prin utilizarea gazului ca și combustibil

Surse mobile

SMBP1 SMCP1 Reabilitare/modernizare drumuri județene, comunale

Reducerea emisiilor de pulberi din trafic

Km de drum Reabilitați/modernizați

181

SMBP2 SMCP2 Construirea unui terminal intermodal în zona Gǎrii Centrale, Oradea

Reducerea emisiilor de pulberi din trafic, creșterea capacității de transport feroviar

Realizat/nerealizat

SMBP3 SMCP3 Modernizarea sistemului de semaforizare (undă verde) cu scopul fluidizării traficului, Oradea

Fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de pulberi din trafic

Realizat/nerealizat

SMBP4 SMCP4 Modernizarea infrastructurii de transport feroviar pe ruta Cluj- Oradea-Episcopia Bihor


Km de cale ferată modernizată

SMBP5 SMCP5 Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele dezvoltării durabile (înnoirea parcului de vehicule al SC OTL SA, cu autobuze tip EURO 5 și 6 sau cu combustibili alternativi), Oradea


Unități de trafic înlocuite

SMBP6 SMCP6 Linie nouă de tramvai în partea de sud a orașului, Oradea


Km de linie de tramvai realizată

SMBP7 SMCP7 Construcția de pasaje supraterane și subterane pentru fluidizarea traficului, Oradea


Număr pasaje realizat

SMBP8 SMCP8 Amenajare zona pietonala str. Independentei, strada Aurel Lazar, V. Alecsandri


Km de zonă pietonală realizată

SMBP9 SMCP9 Dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de management al traficului general in Oradea


Realizat/nerealizat

SMBP10 SMCP10 Montarea unor stații de reincarcare pentru vehicule electrice si electrice hibrid plug-in in Municipiul Oradea

Reducerea consumului de combustibil lichid și a emisiiilor de pulberi

Număr stații realizate

SMCP11 Promovarea utilizării transportului public prin acordarea de facilități unităților economice ce asigură transportul centralizat al angajaților(de exemplu introducerea cu celeritate de utilități,realizarea de parcuri industrial,etc); Imbunătățirea calității serviciilor oferite de transportul public: creşterea frecvenţei de circulatie a vehiculelor, imbunătăţirea facilităţi lor oferite în timpul transportului și în staţii, creşterea gradului de securitate al pasagerilor aflati in trafic,identificarea unor măsuri de stimulare a operatorilor cu licențe de transport în a menține la standarde acceptabile a cuantumului abonamentului de transport Identificarea zonelor cu timp de rulare ridicat pe carosabil și a măsurilor ce


Număr pasageri ce folosesc transportul public

182

trebuie aplicate pentru remediere

SMCP12 Creșterea numărul de călători ai SNCFR

Reducerea consumului de combustibil lichid și a emisiiilor de pulberi

Număr de pasageri ce folosesc transportul feroviar/Tonaj marfă transportată feroviar

Surse staționare

SSTBP1 SSTCP1 Modernizarea/inlocuirea centralei C1-IMA 1 – Termoficare Oradea

Reducerea emisiilor de pulberi

Realizat/nerealizat

Măsurile pentru reducerea nivelului de NO2/NOx


SSBN1 SSCN1 Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului ORADEA pentru perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice – realizarea unei noi surse de producere a energiei termice și electrice



SSBN2 SSCN2 Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru instalarea de centrale termice de imobil sau de apartament, Oradea

Reducerea consumului de lemn, combustibili fosili și a emisiilor de oxizi de azot


SSBN3 SSCN3 Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale, pentru producerea agentului termic de încălzire şi preparare a apei calde de consum la consumatorii cartierului Nufărul I - Oradea

Reducerea consumului de gaz, lemn, combustibili fosili și a emisiilor de oxizi de azot


SSBN4 SSCN4 Promovarea și implementarea Programului Casa Verde privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală, eoliană, și alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității apei, aerului și a solului (programul se adresează persoanelor fizice și juridice).



SSBN5 SSCN5 Reabilitare termica clădiri

Reducerea consumului de energie termică și a emisiilor de oxizi de azot


SSCN6 Atingerea tintei de 5% imobile incălzite din surse neconvenționale de energie



183

SSCN7 Eliminarea tututror surselor de incălzire cu combustibil fosil

Reducerea consumului de combustibili fosili și a emisiilor de oxizi de azot


SSCN8 Scăderea numărului de unități de locuit ce folosesc lemnul ca și combustil

Reducerea consumului de lemn, și a emisiilor de oxizi de azot


SSCN9 Creșterea numărului de unități de locuit ce folosesc gazul ca și combustibil

Reducerea emisiilor de oxizi de azot


Surse mobile

SMBN1 SMCN1 Reabilitare/modernizare drumuri județene, comunale

Reducerea emisiilor de oxizi de azot din trafic


SMBN2 SMCN2 Construirea unui terminal intermodal în zona Gǎrii Centrale, Oradea

Reducerea emisiilor de oxizi de azot din trafic, creșterea capacității de transport feroviar

Realizat/nerealizat

SMBN3 SMCN3 Modernizarea sistemului de semaforizare (undă verde) cu scopul fluidizării traficului, Oradea

Fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de oxizi de azot din trafic

Realizat/nerealizat

SMBN4 SMCN4 Modernizarea infrastructurii de transport feroviar pe ruta Cluj- Oradea-Episcopia Bihor



SMBN5 SMCN5 Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele dezvoltării durabile (înnoirea parcului de vehicule al SC OTL SA, cu autobuze tip EURO 5 și 6 sau cu combustibili alternativi), Oradea



SMBN6 SMCN6 Linie nouă de tramvai în partea de sud a orașului, Oradea



SMBN7 SMCN7 Construcția de pasaje supraterane și subterane pentru fluidizarea traficului, Oradea



SMBN8 SMCN8 Amenajare zona pietonala str. Independentei, strada Aurel Lazar, V. Alecsandri



SMBN9 SMCN9 Dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de management al traficului general in Oradea


Realizat/nerealizat

SMBN10 SMCN10 Montarea unor statii de reincarcare pentru vehicule electrice si electrice hibrid plug-in in Municipiul Oradea

Reducerea consumului de combustibil lichid și a emisiiilor de oxizi de azot


184

SMCN11 Promovarea utilizării transportului public prin acordarea de facilități unităților economice ce asigură transportul centralizat al angajaților(de exemplu introducerea cu celeritate de utilități,realizarea de parcuri industrial,etc); Imbunătățirea calității serviciilor oferite de transportul public: creşterea frecvenţei de circulatie a vehiculelor, imbunătăţirea facilităţi lor oferite în timpul transportului și în staţii, creşterea gradului de securitate al pasagerilor aflati in trafic,identificarea unor măsuri de stimulare a operatorilor cu licențe de transport în a menține la standarde acceptabile a cuantumului abonamentului de transport Identificarea zonelor cu timp de rulare ridicat pe carosabil și a măsurilor ce trebuie aplicate pentru remediere



SMCN12 Creșterea numărul de călători ai SNCFR

Reducerea consumului de combustibil lichid și a emisiiilor de oxizi de azot


Surse staționare

SSTBN1 SSTCN1 Modernizarea/inlocuirea centralei C1-IMA 1 – Termoficare Oradea

Reducerea emisiilor de oxizi de azot

Realizat/nerealizat

Măsurile pentru reducerea nivelului de SO2


SSBS1 SSCS1 Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului ORADEA pentru perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice – realizarea unei noi surse de producere a energiei termice și electrice



SSBS2 SSCS2 Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru instalarea de centrale termice de imobil sau de apartament, Oradea

Reducerea consumului de lemn, combustibili fosili și a emisiilor de SO2


SSBS3 SSCS3 Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale, pentru producerea agentului termic de încălzire şi preparare a apei calde de consum la consumatorii cartierului Nufărul I - Oradea

Reducerea consumului de gaz, lemn, combustibili fosili și a emisiilor de SO2


185

SSBS4 SSCS4 Promovarea și implementarea Programului Casa Verde privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală, eoliană, și alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității apei, aerului și a solului (programul se adresează persoanelor fizice și juridice).



SSCS5 Atingerea tintei de 5% imobile incălzite din surse neconvenționale de energie



SSCS6 Eliminarea tututror surselor de incălzire cu combustibil fosil

Reducerea consumului de combustibili fosili și a emisiilor de SO2


SSCS7 Scăderea numărului de unități de locuit ce folosesc lemnul ca și combustil

Reducerea consumului de lemn, și a emisiilor de SO2


SSCS8 Creșterea numărului de unități de locuit ce folosesc gazul ca și combustibil

Reducerea emisiilor de SO2


Surse mobile

SMBS1 SMCS1 Reabilitare/modernizare drumuri județene, comunale

Reducerea emisiilor de SO2 din trafic


SMBS2 SMCS2 Modernizarea sistemului de semaforizare (undă verde) cu scopul fluidizării traficului, Oradea

Fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de SO2 din trafic

Realizat/nerealizat

SMBS3 SMCS3 Linie nouă de tramvai în partea de sud a orașului, Oradea



SMBS4 SMCS4 Amenajare zona pietonala str. Independentei, strada Aurel Lazar, V. Alecsandri



SMBS5 SMCS5 Montarea unor statii de reincarcare pentru vehicule electrice si electrice hibrid plug-in in Municipiul Oradea

Reducerea consumului de combustibil lichid și a emisiiilor de SO2


SMCS6 Promovarea utilizării transportului public prin acordarea de facilități unităților economice ce asigură transportul centralizat al angajaților(de exemplu introducerea cu celeritate de utilități,realizarea de parcuri industrial,etc); Imbunătățirea calității serviciilor oferite de transportul public: creşterea frecvenţei de circulatie a



186

vehiculelor, imbunătăţirea facilităţi lor oferite în timpul transportului și în staţii, creşterea gradului de securitate al pasagerilor aflati in trafic,identificarea unor măsuri de stimulare a operatorilor cu licențe de transport în a menține la standarde acceptabile a cuantumului abonamentului de transport Identificarea zonelor cu timp de rulare ridicat pe carosabil și a măsurilor ce trebuie aplicate pentru remediere

Măsurile pentru reducerea nivelului de CO


SSBC1 SSCC1 Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului ORADEA pentru perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice – realizarea unei noi surse de producere a energiei termice și electrice



SSBC2 SSCC2 Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru instalarea de centrale termice de imobil sau de apartament, Oradea

Reducerea consumului de lemn, combustibili fosili și a emisiilor de CO


SSBC3 SSCC3 Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale, pentru producerea agentului termic de încălzire şi preparare a apei calde de consum la consumatorii cartierului Nufărul I - Oradea

Reducerea consumului de gaz, lemn, combustibili fosili și a emisiilor de CO


SSBC4 SSCC4 Promovarea și implementarea Programului Casa Verde privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală, eoliană, și alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității apei, aerului și a solului (programul se adresează persoanelor fizice și juridice).

Reducerea consumului de gaz, lemn, combustibili fosili și a emisiilor de CO


SSBC5 SSCC5 Amenajare zona verde - Culoar Verde – zona Barcaului municipiul Oradea

Creșterea suprafeței de spațiu verde,

Suprafață amenajată zona verse

SSBC6 SSCC6 Reabilitare termica clădiri

Reducerea consumului de energie termică și a emisiilor de CO


SSCC7 Atingerea tintei de 5% imobile incălzite din surse neconvenționale de energie

Reducerea consumului de gaz, lemn, combustibili fosili și a

Procent de atingere a tintei de 5% imobile incălzite din surse

187

emisiilor de CO neconvenționale de energie

SSCC8 Eliminarea tututror surselor de incălzire cu combustibil fosil

Reducerea consumului de combustibili fosili și a emisiilor de CO


SSCC9 Scăderea numărului de unități de locuit ce folosesc lemnul ca și combustil

Reducerea consumului de lemn, și a emisiilor de CO


SSCC10 Creșterea numărului de unități de locuit ce folosesc gazul ca și combustibil

Reducerea emisiilor de CO


Surse mobile

SMBC1 SMCC1 Reabilitare/modernizare drumuri județene, comunale

Reducerea emisiilor de CO din trafic


SMBC2 SMCC2 Construirea unui terminal intermodal în zona Gǎrii Centrale, Oradea

Reducerea emisiilor de CO din trafic, creșterea capacității de transport feroviar

Realizat/nerealizat

SMBC3 SMCC3 Modernizarea sistemului de semaforizare (undă verde) cu scopul fluidizării traficului, Oradea

Fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de CO din trafic

Realizat/nerealizat

SMBC4 SMCC4 Modernizarea infrastructurii de transport feroviar pe ruta Cluj- Oradea-Episcopia Bihor



SMBC5 SMCC5 Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele dezvoltării durabile (înnoirea parcului de vehicule al SC OTL SA, cu autobuze tip EURO 5 și 6 sau cu combustibili alternativi), Oradea



SMBC6 SMCC6 Linie nouă de tramvai în partea de sud a orașului, Oradea



SMBC7 SMCC7 Construcția de pasaje supraterane și subterane pentru fluidizarea traficului, Oradea



SMBC8 SMCC8 Amenajare zona pietonala str. Independentei, strada Aurel Lazar, V. Alecsandri



SMBC9 SMCC9 Dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de management al traficului general in Oradea

Fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de CO din trafic

Realizat/nerealizat

SMBC10 SMCC10 Montarea unor statii de reincarcare pentru vehicule electrice si electrice hibrid plug-in in Municipiul Oradea

Reducerea consumului de combustibil lichid și a emisiiilor de CO


188

SMCC11 Promovarea utilizării transportului public prin acordarea de facilități unităților economice ce asigură transportul centralizat al angajaților(de exemplu introducerea cu celeritate de utilități,realizarea de parcuri industrial,etc); Imbunătățirea calității serviciilor oferite de transportul public: creşterea frecvenţei de circulatie a vehiculelor, imbunătăţirea facilităţi lor oferite în timpul transportului și în staţii, creşterea gradului de securitate al pasagerilor aflati in trafic,identificarea unor măsuri de stimulare a operatorilor cu licențe de transport în a menține la standarde acceptabile a cuantumului abonamentului de transport Identificarea zonelor cu timp de rulare ridicat pe carosabil și a măsurilor ce trebuie aplicate pentru remediere



SMCC12 Creșterea numărul de călători ai SNCFR

Reducerea consumului de combustibil lichid și a emisiiilor de CO


E.3 Calendarul aplicării planului de menținere (Scenariu complex de proiecție) Tabel nr.E.3.1

Cod Scenariu Complex

Măsură Responsabil Termen de realizare

Costuri estimative/Surse de finanțare


SSC1 Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului ORADEA pentru perioada 2009 – 2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice – realizarea unei noi surse de producere a energiei termice și electrice

Președinte Consiliul Județean Bihor Director Termoficare SA Primar Municipiului Oradea

2028 96.256.800 euro / (POS MEDIU) incheiat POIM Bugetul de Stat Buget Local Fonduri UE

SSC2 Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru instalarea de centrale termice de imobil sau de apartament, Oradea

Președinte Consiliul Județean Bihor Primar Municipiului Oradea

2022 77.772.000 Euro/ POIM Bugetul de Stat Buget Local Fonduri UE

SSC3 Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale, pentru producerea agentului termic de încălzire şi preparare a apei calde de consum


2022 8.000.000 Euro/ POIM Bugetul de Stat Buget Local Fonduri UE

189

la consumatorii cartierului Nufărul I - Oradea

SSC4 Promovarea și implementarea Programului Casa Verde privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală, eoliană, și alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității apei, aerului și a solului (programul se adresează persoanelor fizice și juridice).


2022 POIM, Bugetul de Stat, Buget Local, Fonduri UE

SSC5 Amenajare zona verde - Culoar Verde – zona Barcaului municipiul Oradea


2020 Buget Local, Fonduri UE

SSC6 Reabilitarea, închiderea şi reconversia funcţională a depozitului de zgură şi cenuşă aparţinând Electrocentrale de la Santăul Mic


2020 3.100.000 Euro/ Buget Local, Fonduri UE

SSC7 Reabilitare termica clădiri

Președinte Consiliul Județean Bihor Primar Municipiului Oradea Primari municipii și comune

2022 3.000.000 euro/ Buget Local, Fonduri UE

SSC8 Atingerea tintei de 5% imobile incălzite din surse neconvenționale de energie


2022 32.500.000 euro/ Buget Local, Fonduri UE

SSC9 Eliminarea tututror surselor de incălzire cu combustibil fosil



SSC10 Scăderea numărului de unități de locuit ce folosesc lemnul ca și combustil



SSC11 Creșterea numărului de unități de locuit ce folosesc gazul ca și combustibil

Președinte Consiliul Județean Bihor Primar Municipiului Oradea Primari municipii și


190

comune

Surse mobile

SMC1 Reabilitare/modernizare drumuri județene, comunale

Președinte Consiliul Județean Bihor Primari UTR-uri

2022 247,69 mil euro / POIM, POR BS, BL, PNDL, Alte surse

SMC2 Construirea unui terminal intermodal în zona Gǎrii Episcopia Bihor, Oradea



SMC3 Modernizarea sistemului de semaforizare (undă verde) cu scopul fluidizării traficului, Oradea



SMC4 Modernizarea infrastructurii de transport feroviar pe ruta Cluj- Oradea-Episcopia Bihor



SMC5 Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele dezvoltării durabile (înnoirea parcului de vehicule al SC OTL SA, cu autobuze tip EURO 5 și 6 sau cu combustibili alternativi), Oradea



SMC6 Linie nouă de tramvai în partea de sud a orașului, Oradea



SMC7 Construcția de pasaje supraterane și subterane pentru fluidizarea traficului, Oradea


2022 19.000.000 Euro/ Fonduri europene

SMC8 Amenajare zona pietonala str. Independentei, strada Aurel Lazar, V. Alecsandri


2021 25.000.000 Euro/ Fonduri europene

SMC9 Dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de management al traficului general in Oradea



SMC10 Montarea unor stații de reincărcare pentru vehicule electrice si electrice hibrid plug-in in Municipiul Oradea



SMC11 Promovarea utilizării transportului public prin acordarea de facilități unităților economice ce asigură transportul centralizat al angajaților(de exemplu introducerea cu celeritate de utilități,realizarea de parcuri industrial,etc); Imbunătățirea calității serviciilor oferite de transportul public: creşterea frecvenţei de circulatie a

Președinte Consiliul Județean Bihor


191

vehiculelor, imbunătăţirea facilităţi lor oferite în timpul transportului și în staţii, creşterea gradului de securitate al pasagerilor aflati in trafic,identificarea unor măsuri de stimulare a operatorilor cu licențe de transport în a menține la standarde acceptabile a cuantumului abonamentului de transport Identificarea zonelor cu timp de rulare ridicat pe carosabil și a măsurilor ce trebuie aplicate pentru remediere

SMC12 Creșterea numărul de călători ai SNCFR

Președinte Consiliul Județean Bihor

2022

Surse staționare

SSTC1 Modernizarea/inlocuirea centralei C1-IMA 1 – Termoficare Oradea



192

Bibliografie ➢ Badea L. (1983) - Geografia Romaniei, Ed. Academiei RSR, Bucuresti

➢ Berindei I.O. (1977) – Campia Crișurilor, Crișul Repede Țara Beiului vol. Cercetări în Geografia Romaniei, Ed. Științifică și Enciclopedică

➢ Borota D., Buzaşiu Olimpia (2001) - Tehnologii de protecţia aerului - îndrumar practic în proiectele de specialitate şi probleme specifice, Ed.Universităţii din Oradea

➢ Criveanu H., Taralungă Georgeta (2004) - Elemente de fizica si meteorologie aplicate la biosisteme, Ed. Digital

➢ Drăghici I. (1988) - Dinamica atmosferei, Ed. Academiei

➢ Dumitrescu Anca (2000) - Comunicarea riscului pentru sănătate generat de mediu, Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti

➢ Holton J.R., (1996) - Introducere în meteorologia dinamică, Ed. Tehnică

➢ Mihăilescu V. (1966) – Dealurile și campiile României, Ed. Știițifică și Enciclopedică

➢ Mintaș Olimpia (2008)- Atmosfera o necunoscuta? Universitatii Agora, Oradea

➢ Mintaș Olimpia (2008) Meteorologie, climatologie, Ed. Universitatii Agora, Oradea

➢ Mintaș Olimpia (2008) Studiul potenţialului eolian şi solar al judeţului Bihor cu posibilităţi de stocare a energiei rezultate pe un acumulator şi/sau debitare în sistemul naţional

➢ Podea Gr. (1997) – Campia de Vest a Romaniei, Ed. Fundației Romania de Maine

➢ Sabina Stefan, (2004) - Fizica atmosferei, Editura Univ. din Bucuresti

➢ Zăpârţan Maria, Buzaşiu Olimpia (2003), Lucrări practice în meteorologie agricolă şi silvică -, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca

➢ Zăpârţan Maria, Buzaşiu Olimpia (2002), Agrometeorologie, Editura Studia, Cluj-Napoca

➢ Monografia județului Bihor

193

➢ Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României

➢ Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României

➢ Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor

➢ Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității

➢ Strategia Națională Energetică

➢ Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020

➢ Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020

➢ Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea

➢ Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din zona metropolitan și a celorlate commune

➢ Masterplanul pe sectorul transporturi

➢ Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

➢ Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

➢ Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător ➢ Ordin nr. 3299 din 28/08/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi

raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă ➢ Hotărârea nr. 257 din 2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de

calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului

➢ Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

➢ https://www.icpa.ro/proiecte/Proiecte%20nationale/

➢ http://www.prefecturabihor.ro/pdf/stareecbh2015.pdf

➢ http://www.dsoradea.ro/

➢ http://directiaagricolabihor.ro

➢ http://statistici.insse.ro

➢ http://data.gov.ro/dataset/

http://www.icpa.ro/proiecte/Proiecte%20nationale/s

http://www.prefecturabihor.ro/pdf/stareecbh2015.pdf

http://www.dsoradea.ro/

http://directiaagricolabihor.ro/



194

➢ http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013, 2016

➢ www.calitateaer.ro

➢ Baza de date Acormed SRL

➢ https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu 2013/articole/legislatia-in-domeniul-aerului-in-europa

Abrevieri ➢ APM – Agenția pentru Protecția Mediului;

➢ ANPM – Agenția Nașională pentru Protecția Mediului

➢ AEM – Agenția Europeană pentru Protecția Mediului;

➢ ANM – Administrația Națională de Meteorologie;

➢ CE – Comisia Europeană;

➢ DJSP – Direcția Județeană de Sănătate Publică;

➢ GIS – Sistem Geografic Informatic;

➢ INS - Institutul Național de Statistică;

➢ IPPC – Controlul Integrat al Poluării;

➢ MAPM – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

➢ MDA - Modelul de Dispersie Atmosferică

➢ PUG – Plan de Urbanism General;

➢ RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului;

➢ SNEGICA - Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului;

➢ SNIEPA – Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți;

➢ SNMCA – Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului;

➢ VL – Valoare limită

➢ VT – Valoare țintă

➢ NC – Nivel critic

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013


https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu%202013/articole/legislatia-in-domeniul-aerului-in-europa

https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu%202013/articole/legislatia-in-domeniul-aerului-in-europa

195

➢ DJ – Drum județean

➢ DN – Drum national

➢ DC – Drum comunal

➢ CF – Cale feroviară

➢ CNSISP – Centrul Național pentru Statistică și Informatică în Sănătate

➢ WHO – Organizația Mondială a Sănătății

➢ IPPC – Controlul Integrat al Poluării

➢ GN – Gaze natural

➢ EMEP/EEA – Ghid de inventariere a poluanților atmosferici

➢ NMCA – Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Aerului

➢ C.N.A.I.R – Compania Națională de administrare a infrastructurii rutiere

➢ SMID – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor;

➢ UAT – Unitate Administrativ Teritorială;

➢ UE – Uniunea Europeană.

plan de menŢinere a calitĂŢii aerului - cjbihor.ro mentinere calitate aer - 2017.pdf · 2...

Documents