CASA DE CULTURĂ

A MUNICIPIULUI PA ȘCANI

” MIHAIL SADOVEANU”

PLAN DE MANAGEMENT

PENTRU PERIOADA 2015-2020

Preambul

În România, după schimbările din anul 1989, restructurarea economiei naţionale şi “infuzia

culturală” venită din “afară”, tot ce ţinea de cultură a devenit brusc neinteresant; muzeele şi-au

închis porţile, nemaifiind nici suficient susţinute financiar de către stat; teatrele şi-au pierdut

spectatorii în favoarea televizorului; în detrimentul culturii veritabile, monumentele de

patrimoniu au căzut în paragină; artiştii au devenit celebrii…“muritori de foame”, iar arta şi

cultura naţională un subiect incomod şi inutil….de ce oare ?

Să fie cultura unui popor situată pe un plan inferior şi atât de neimportantă încât să poată

fi lesne neglijată? Să fie influenţele externe mai “culturale” şi mai bine venite decât propria

noastră cultură?

Nicidecum. ”Cultura unui popor este, aşadar, cartea lui de identitate, respiraţia lui spirituală şi

paşaportul pentru un viitor care ia forma destinului”. (Tomislav Sunic)1

Ce s-a întâmplat atunci? Şi ce este de făcut? ……Avem o cultură cu vechime redutabilă,

valori inestimabile în toate domeniile culturale, frumuseţi şi monumente care fac parte din

patrimonial internaţional, personalităţi unice şi neimitabile pe plan mondial...însă nu ştim să ne

promovăm propria cultură ca pe o caracteristică de bază, ca pe acel ceva fiinţial, care atestă

apartenenţa noastră la neamul românesc. Nu putem fi cu adevărat întregi din punct de vedere

spiritual fără a fi români, iar din păcate sentimentul patriotic, atât de mediatizat în perioada

comunistă a dispărut odată cu aceasta “ciumă”, fiind fals atribuit respectivei ideologii greşite.

Preţuirea culturii naţionale este o formă de patriotism şi de autocunoaştere, cum spunea şi

marele scriitor Mihail Sadoveanu “în aceste urne sacre în care poeţii şi cugetătorii şi-au înscris

inimile, găsim acea putere fără moarte, care mişcă umanitatea înainte în progresul ei necontenit.“

Înzestrat cu simţul frumosului, poporul român receptiv la multiple şi diverse tendinţe

artistice străine, cu care venea în contact, datorită aşezării sale geografice la intersecţia marilor

căi de comunicaţie dintre Orient şi Occident, le-a asimilat în mod creator, realizând o artă

proprie, originală, specifică, cu valenţe spirituale tradiţionale.

Pentru a valoriza în ziua de astăzi cultura și a o readuce în lumina sa binemeritată,

managementul unei instituții de cultură devine în prezent un termen complex ce trebuie corelat şi

cu cel de marketing cultural. Această nouă formă de organizare, bazată pe ideologii moderne, nu

va depăşi însă nivelul de organizare a culturii, neintenţionând un proces de restructurare sau

modificare, ci dimpotriva, promovarea, mediatizarea şi aprecierea valorilor culturale ale fiecărei

naţiuni, păstrând pentru fiecare, specificul ei naţional.

În cadrul noilor situaţii de pe plan mondial şi european, valoarea noastră naţională trebuie

să fie gândită ca o achiziţie flexibilă, perfectibilă în marea familie europeană.

Integrarea României în noile structuri europene este şi o integrare culturală aşa că trebuie

evitate cu orice preţ comparaţiile cu alte valori naţionale. În locul comparaţiei se doreşte o piaţă

1-Interesul public, cotidian naţional, 2007, sursa web: www.interesulpublic.ro/print.php;

maleabilă de valori naţionale, în care fiecare naţionalitate europeană să aibă acces la statutul de

originalitate, iar nu la cel de superioritate.

*

Casa de Cultură ” Mihail Sadoveanu”, Paşcani este cea mai importantă instituţie de

cultură din municipiu, fiind reperul cultural principal pentru un oraş cu o populaţie de peste 40

000 de locuitori. De aceea ideea de ”casă” trebuie să se regăsească în activităţile sale, nefiind

doar o simplă instituţie publică în slujba cui solicită servicii culturale.

Casa de Cultură trebuie să vină ea în întâmpinarea publicului, să promoveze, să producă

acte de cultură, să genereze progresul comunităţii locale din acest punct de vedere, nu să se

limiteze la solicitările sau propunerile cu caracter general şi ultracunoscut. Ea trebuie să deschidă

publicul, să îl educe şi să îl sensibilizeze, nu doar să livreze servici artistice la preţ rezonabil sau

gratuit.

Atunci când pierdem motivaţia din spatele acţiunilor noastre or când natura

manifestărilor culturale este insuficient cunoscută sau nu există o cultură locală în domeniul

abordat, ele devin neproductive. Un exemplu ar fi prezenţa unui public infim la manifestări de

cultură gratuite, sprijinite prin fonduri de la Bugetul Local. Asfel de situaţii trebuie analizate cu

mare atenţie şi căutate soluţii pentru eficientizarea actelor de cultură la nivel local în cadrul

acestei instituţii.

**

Casa de Cultură ”Mihail Sadoveanu” din Paşcani funcţionează din anul 1961 într-o

clădire impozantă, aflată în centrul oraşului. Clădirea a trecut printr-un proces de reabilitare, în

urma căruia a fost refăcută şi sala de spectacole. Activităţile sale cele mai cunoscute sunt din

următoarele cercuri:

• teatru (în Teatrul pentru copii şi tineret Rudi Nesvadba);

• muzică şi dans popular (Ansamblul Rapsozii Siretului);

• dans modern (trupa Arena);

• dans de societate (formaţia Dream Dance);

• muzică corală (grupul Carmina);

• muzică rock (trupa Alternative);

• grafică şi pictură;

• fotografie;

• cenaclu literar.

Casa Municipală de Cultură din Paşcani, a fost inaugurată în anul 1960 şi poartă

numele scriitorului Mihail Sadoveanu din anul 1971. Este o instituţie publică cu personalitate

juridică, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Paşcani, cu

finanţare din alocaţii de la bugetul local şi din venituri proprii.

În instituţie îşi desfăşoară activitatea doisprezece angajaţi: un director, cinci referenţi

culturali, un administrator/magazioner, patru muncitori, o îngrijitoare.

Consiliul consultativ, propus de director şi aprobat de Consiliul Local, este format din

şapte personalităţi ale oraşului, care participă voluntar la elaborarea programelor şi la

organizarea diferitelor manifestări culturale.

Casa Municipală de Cultură ”Mihail Sadoveanu” din Paşcani găzduieşte numeroase

manifestări artistice: spectacole, expoziţii, simpozioane, concursuri, conferinţe ş.a. De asemenea,

aici îşi desfăşoară activitatea mai multe cercuri culturale şi se ţin cursuri de formare profesională.

***

Activitatea Casei de Cultură se desfăşoară pe baza unui proiect de dezvoltare

instituţională, precum şi pe baza unui program anual de activităţi, o sinteză a celor mai

importante manifestări cultural-artistice propuse, cărora li se mai pot adăuga multe altele.

În cadrul unei astfel de instituţii trebuie luată în calcul realizarea unor proiecte şi

programe flexibile şi a unor variante alternative de înlocuire sau completare deoarece unele

activităţi propuse pot fi anulate sau înlocuite, din motive obiective, fie că e vorba de susţinere

financiară sau programul artiştilor, de aceea, programul poate fi reluat pe trimestre sau chiar

luni.

Orice manifestare culturală, presupune o componentă financiară, ce rezultă din suma

cheltuielilor pentru artiştii-colaboratori, pentru cercul de teatru al Trupei de teatru pentru copii

şi tineret Rudi Nesvadba, cel de dans (dans modern -Arena- şi dans de societate - Dream-

Dance), interpreţi de muzică uşoară şi populară, expoziţii, decoruri, afişe, transportul invitaţilor,

fotografii etc. Suma totală considerată de Casa de Cultură necesară bunei desfăşurări a

activităţilor din fiecare an este aprobată, împreună cu programul manifestărilor, de către

Consiliul Local al Municipiului Paşcani. Desigur, se au în vedere şi cheltuieli suplimentare

pentru desfăşurarea unor manifestări culturale cu specific pentru Casa de Cultură, cuprinse în

cadrul Zilelor Municipiului Paşcani sau Zilelor “ Mihail Sadoveanu”.

Trecerea scurtă în revistă a oportunităţilor oferite de zona Paşcani, din punct de vedere al

mediului social, economic, al infrastructurii transporturilor, dar şi al mediului cultural şi

educativ, relevă existenţa atât a unor elemente favorizante, cât şi a unor puncte slabe pentru

dezvoltarea interesului faţă de oferta culturală în general.

Astfel, apropierea de cel mai important centru cultural al Moldovei – Iaşi, este un factor

favorizant care ar trebui valorificat. În Iaşi cultura este un element important în viaţa comunităţii,

există artişti consacraţi care pot fi incluşi şi promovaţi în proiectele din comunitatea noastră, fie

că e vorba de scriitori, artişti plastici, actori, muzicieni, trupe de teatru şi muzică.

Apoi, distanţa relativ mică faţă de Suceava, poate conduce la un parteneriat fructuos pe tema

tradiţiilor populare cu instituţii consacrate din localitate, precum: Centrul National pentru

Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (C.N.C.P.C.T.), care este urmaşul, din 2003,

al Centrului National de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare sau cu

Centrul Cultural "Bucovina" (CCB).

Din punct de vedere al populaţiei se constituie ca avantaje: nivelul mediu de instruire,

ponderea majoritară a populaţiei majore, un grad înalt de toleranţă şi nivel redus de conflicte

sociale. Un factor important din perspectiva culturală este şi dezvoltarea economică şi

industrială, prin crearea în ultimii ani a noi locuri de muncă, în special în domeniul

comercial(Lidl, Kaufland, Profi) şi de entertainment( Art cafe, Incanto, Pizza Pasta e basta, La

Castani Pabo Sports), fapt ce a dus la creşterea veniturilor populaţiei. Punctele slabe ar fi

părăsirea localităţii a unui număr în creştere de tineri, în special absolvenţi de liceu, a unui

segment de populatie cu grad mai mare de educaţie către alte zone ale ţării şi către cele

europene(Franţa, Germania, Olanda, Italia, Spania, Marea Britanie).

Localitatea Paşcani dispune de un patrimoniu cultural valoros, legat de prezenţa unor

clădiri vechi precum Palatul Cantacuzino - Roznovanu - Brătianu, construit între 1640 - 1650

de Marele Vistiernic Iordache Cantacuzino, cumnatul domnitorului Vasile Lupu.

Altă clădire la fel de veche construită în anul 1664, aflată chiar în apropiere şi unită pe vremuri

de acest palat, este Biserica Sfintii Voievozi , unde se află şi o icoană făcătoare de minuni a

Maicii Domnului.

Potenţialul turistic şi/sau de pelerinaj religios este în zonă încă neexploatat, această

biserică fiind una din cele care pot fi incluse într-un circuit turistic, alături de Palatul

Cantacuzino, după reabilitarea acestuia.

Tradiţiile folclorice zonale încă nealterate sunt frumos păstrate şi promovate în

apropierea Paşcaniului, la Tătăruşi sau Moţca, fapt pentru care ar trebui să existe parteneriate cu

aşezămintele de cultură din aceste zone, cu meşterii populari şi oamenii de cultură implicaţi,

pentru cunoaşterea şi mediatizarea folclorului şi a artei populare specifice locale.

Casa de Cultură ”Mihail Sadoveanu” colaborează cu toate şcolile din localitate şi

împrejurimi, cu O.N.G.-uri cu activitate culturală, Clubul Copiilor, Muzeul Municipal,

Biblioteca Municipală “Mihail Sadoveanu”, artişti şi meşteri populari, cu colaboratori

permanenţi şi ocazionali, profesori de diferite discipline, specialişti în artă fotografică, actori,

instructori-educatori, cinefili, cântăreţi, un maestru coregraf.

Reţeaua de învăţământ este foarte bine reprezentată în Paşcani, diversificată şi

multiculturală, prin: două licee, Liceul Teoretic “Miron Costin” şi Liceul economic “Nicolae

Iorga”, două colegii, Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu” şi Colegiul de Căi Ferate „Unirea”,

Şcoala Postliceală Sanitară “Ştefan cel Mare şi Sfânt”, şcoli şi grădiniţe din localitate şi

împrejurimi, arondate municipiului Paşcani din zonele Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Lunca şi

Sodomeni, Şcoala Specială “Mihail Sadoveanu”, Paşcani.

Biblioteca „Mihail Sadoveanu” este o instituţie de cultură care s-a remarcat în ultimii ani

prin organizare de proiecte, cursuri şi evenimente deosebite, ca şi Clubul Copiilor din localitate,

aşadar parteneriatul cu aceaste instituţii datorită experienţei şi beneficiilor rezultate în urma

schimburilor culturale, este unul prioritar.

Casa de Cultură a Municipiului Paşcani „Mihail Sadoveanu”, deşi nu derulează încă proiecte

de nivel european sau internaţional, prin programele culturale desfăşurate, respectă şi va respecta

în continuare valorile europene, prin realizarea urmatoarelor obiective:

- Creşterea sentimentului de solidaritate al tinerilor, în sensul apartenenţei la un spatiu

european;

- Implicarea activă a tinerilor aparţinând minorităţilor etnice în programele Casei de

Cultură;

- Implicarea activă a tinerilor şi adulţilor din medii defavorizate, precum şi a celor aflaţi în

dificultate în programele Casei de Cultură, în vederea incluziunii sociale a categoriilor

marginalizate şi excluse social.

În iulie 2011 în cadrul manifestării Zile şi nopţi albe de Cultură a avut loc un schimb

intercultural cu delegaţia din Elveţia care a susţinut un program coral, activitate ce poate fi un

exemplu de deschide spre oportunităţi şi proiecte de anvergură europeană.

Uniunea Europeană se bazează pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii,

democraţiei, egalităţii, statului de drept şi a respectării drepturilor omului, inclusiv drepturile

persoanelor aparţinând minorităţilor.

Fiind membră a Uniunii Europene, ţara noastră obligă instituţiile de cultură la impunerea

pregnantă a identităţii culturale naţionale, iar misiunea Casei de Cultură „Mihail Sadoveanu” va

avea un rol important prin conservarea tradiţiilor folclorice locale şi a culturii autohtone şi prin

transmiterea acestora publicului local, naţional şi, sperăm, european.

Prin Legea 292/2003 de organizare şi funcţionare a aşezămintelor culturale, apoi prin

Ordonanţa de Urgenţă nr. 118 din 27 dec. 2006, O.U.G. nr.189/2008 şi prin alte două legi (Legea

nr. 143 din 21 mai 2007 şi O.U.G. nr. 65 din 27 iunie 2007), Guvernul României a încercat să

nuanţeze şi să definească şi mai bine rolul acestor instituţii, acela de ,,conservare, cercetare,

protejare, transmitere, promovare şi punere în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului

cultural imaterial”, adaptând structura acestor instituţii la imperativele secolului XXI:

salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, naţional şi universal.

În ultimii ani s-a putut constata o uşoară monotonie şi degradare a mediului cultural al

municipiului Paşcani, pe fondul lipsei disponibilităţilor financiare şi cel al crizei economice, cât

şi a lipsei de motivaţie şi interes din partea publicului, ajungând să manifeste în prezent o

situaţie îngrijorătoare.

Trebuie găsite soluţii pentru atragerea de fonduri, motivarea personalului pentru

implicarea activă în organizarea actelor de cultură, aşadar, finanţarea de la bugetul local trebuie

obligatoriu completată prin surse financiare complementare.

O propunere în acest sens poate susţine înfiinţarea unui O.N.G. aferent, pe lângă instituţia

de cultură , care să asigure facilitatea de a primi fonduri prin intermediul contribuţiei de 2 %,

cotizaţii, sponsorizări până la 20% din impozitul pe venit din partea firmelor locale sau

oportunitatea de a accesa granturi şi finanţări europene pentru dezvoltarea Casei de Cultură

”Mihail Sadoveanu”, Paşcani.

În aceeaşi structură aferentă, particularitatea voluntariatului poate atrage colaboratori

tineri, motivaţi, resurse financiare reduse pentru organizare de evenimente, implicarea

comunităţii pe toate categoriile de vârstă în actele de cultură, fie că vorbim de public, sau

participanţi direcţi.

Dacă analizăm caracterul interetnic, multicultural al populaţiei municipiului Paşcani, aici

trăind oameni cu apartenenţe etnice(rromi, lipoveni) şi religioase diferite- ortodocşi, catolici,

neoprotenstanţi(evanghelişti, baptişti, adventişti, Martorii lui Iehova), va fi necesară o

diversificare a ofertelor de programe şi facilitarea deschiderii, care să satisfacă toate categoriile

populaţiei. Un exemplu – Valentine’s day, deşi în ultimul timp s-a constatat un curent anti-

valentine’s day, pentru locuitorii de religie catolică Sf. Valentin are o semnificaţie importantă,

așadar această sărbătoare poate fi încadrată cultural prin activități specifice cu îndeplinirea unor

condiții. Condiţia de bază presupune ca aceste manifestări să aibă obligatoriu şi clar un caracter

cultural educativ, să respecte principiile morale şi civice, să nu prioritizeze distracţia în

detrimentul actului de cultură.

Apoi la Paşcani avem manifestări care promovează oarecum în opoziţie cu această

sărbătoare, Dragobetele, dar din punct de vedere intercultural putem promova ambele

manifestări, printr-o bună informare a publicului larg și o prezentare distinctă, neconcurențială a

acestora.

Trupa de teatru şi cele două trupe de muzică pot fi încurajate să participe la Festivaluri şi

Concursuri specifice, după modelul remarcabil al celor două trupe de dans care activează în

cadrul Casei de Cultură. Este necesară mediatizarea şi promovarea tinerelor talente, nu numai

pentru că tinerii sunt cei care atrag cel mai numeros public, datorită categoriei de mijloc din care

fac parte, implicând sprijinul părinţilor, profesorilor şi susţinerea prietenilor, fraţilor,

cunoştinţelor, ci mai ales pentru că ei pot deveni repere şi exemple în domeniul cultural,

propulsând, corectând şi mediatizând întreaga comunitate locală.

Pentru început, fie că e vorba de participare individuală sau de grup prin intermediul

trupelor deja formate, talentele din comunitatea noastră se pot remarca prin participarea la

manifestări organizate la nivel judeţean, într-un context cultural apropiat, urmând ca pe viitor, cu

instruire specializată și resurse corespunzătoare, să se poată obţine rezultate frumoase și în cadrul

unor concursuri naționale sau internaționale.

Din păcate, activitatea instituţiei nu este suficient reflectată în presa locală şi naţională,

deşi există articole referitoare la activităţile desfăşurate, nu toate sunt pozitive sau suficient

argumentate de organizatori, astfel încât să atragă publicul.

Odată cu creşterea calităţii programelor artistice prezentate publicului, trebuie sporită

mediatizarea şi promovarea evenimentelor culturale produse de Casa de Cultură ”Mihail

Sadoveanu” Paşcani. Astfel, pot fi delegate atribuţii specifice prin înfiinţarea unui departament

media în cadrul instituţiei, care poate colabora cu un club înfiinţat pe aceeaşi tematică, format

din tineri interesaţi de domeniul precizat.

Site-ul de prezentare a activităţii instituţiei, www.cultură.pascani.ro, care completează

imaginea activităţii culturale, este bine realizat şi structurat, dar necesită îmbunătăţiri urgente.

Există în prezentarea instituţiei şi enumerarea link-urilor câteva greşeli inadmisibile pentru o

instituţie de cultură precum ”Bibleoteca Academiei Române”, fapt ce demonstrează necesitatea

revizuirii atente şi avizate a postărilor de către un profesor de limba şi literatura română, ce poate

fi cooptat ca şi colaborator voluntar.

Tot pe site pot fi adăugate secţiuni foto/video pentru o mai bună vizibilitate şi o

mediatizare mai eficientă a manifestărilor. Site-ul poate fi îmbogăţit cu un forum de discuţii

culturale pe diferite tematici propuse de către Clubul Media sau pe tema activităţilor desfăşurate

pentru un feedback mai clar din partea publicului participant sau interesat. Paginile de facebook

ale Casei Municipale de Cultură din Paşcani, nu sunt suficient de bine administrate, în urma

analizei se observă că nu sunt mediatizate nici măcar un sfert din activităţile desfăşurate, fapt ce

necesită o actualizare imediată.

Numărul publicaţiilor locale din zona judeţului Iaşi fiind relativ mic (Orizontul-

newspascani.ro; Actualitatea-newspascani.com, Buna ziua Iasi-bzi.ro, etc), primând presa

online, articolele despre activitatea Casei de Cultură au fost sporadice, cele din revistele şi

publicaţiile de specialitate nu se regăsesc, iar la nivel naţional se poate constata o vizibilitate

remarcabilă doar prin premiile obţinute de membrii trupelor de dans la competiţii naţionale.

Din această analiză rezultă necesitatea promovării şi celorlalte secţiuni artistice (teatru şi

muzică), a promovării artiştilor locali pentru sporirea popularităţii autohtone, căutând să fie

publicate postări sau articole şi în presa de specialitate.

Presa locală trebuie să fie un partener principal prin toţi reprezentanţii ei, indiferent de

simpatiile sau aversiunea faţă de anumite persoane sau instituţii care reprezintă actele de cultură.

Ea trebuie să fie obiectivă şi bine informată, de aceea Casa de Cultură trebuie să aibă cel puţin

un reprezentant care să răspundă de relaţia cu organele de presă, să fie deschis, coerent,

responsabil, clar şi echivoc.

Beneficiarii direcţi ai programelor instituţiei sunt locuitorii municipiului Paşcani,

indiferent de vârstă, spectatorii de la spectacolele de teatru, muzică, divertisment, expoziţii,

simpozioane, conferinţe, concerte, participanţii la cursurile de educaţie artistică şi profesională,

etc.

Casa de Cultură oferă o paletă diversificată de programe culturale care acoperă profilul

general al beneficiarului, dar mai sunt necesare completări de programe pe secţiunea de film şi

teatru, fotografie, pe latura de promovare a tinerelor talente, a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, cât

şi a portului popular şi meşteşugurilor.

Cu ocazia derulării unor noi proiecte şi programe pot fi atraşi iubitorii de film, fotografie,

teatru, poezie, proză, tradiţii şi obiceiuri, cât şi cei de muzică specifică tuturor genurilor.

Principala sursă de cunoaştere a categoriilor de beneficiari activi trebuie să o reprezinte

baza de date cu numărul de participanţi la acţiunile şi activităţile instituţiei: numărul de

participanţi la cursuri, spectacole, expoziţii, numărul de bilete vândute. Beneficiarii potenţiali ai

activităţilor organizate în cadrul Casei de Cultură sunt analizaţi pe baza cererilor de înscriere la

cursuri sau alte activităţi, a datelor furnizate în formulare, putându-se realiza un profil specific al

beneficiarului, pentru fiecare gen de activitate.

Încercările de diversificare a ofertei culturale şi de atragere a unui public variat sunt

relativ noi şi încă insuficiente. Instituţiile culturale lansează programe pentru tineret, care să

formeze publicului interesul către frecventarea instituţiilor de cultură, însă procesul este de

durată şi rezultatele se vor arăta lent, dar continuarea acestui cadru de adaptare la cerinţele

publicului este obligatoriu.

Ca şi propunere se poate face o interogare a publicului larg şi specific pe categorii de

vârstă prin intermediul organizării unor sondaje de opinie, interviuri, emisiuni, în parteneriat cu

voluntarii O.N.G.-urilor partenere şi a reprezentanţilor presei locale, în cadrul şcolilor,

instituţiilor, cluburilor sau chiar stradal.

Pentru recurgerea la colaborarea eficientă cu O.N.G.-urile, se constată încă persistenţa

unei reţineri în colaborarea cu instituţii culturale private şi organizaţii neguvernamentale. Pentru

Casa de Cultură, astfel de colaborări pot asigura o diversificare rapidă şi eficientă a

adresabilităţii evenimentelor culturale organizate, precum şi atragerea interesului publicului

către patrimoniul cultural insuficient cunoscut.

Trebuie ţinut cont că beneficiarii pe termen scurt sunt publicul cu care interacţionează

organizatorii activităţilor culturale, însă ţinta este publicul pe termen lung, generator de venituri

proprii pentru instituție.

Atunci când avem un public dedicat unei secţiuni artistice sau când avem oferte atractive

pentru atragerea unor categorii de public, putem discuta despre menţinerea unor programe

eficiente şi de constanţa actului cultural autofinanţat.

Generarea de abonamente pentru participarea la manifestările culturale este o propunere,

care la un sondaj minimal în rândul tinerilor de liceu, a primit nu doar un feedback pozitiv, ci

entuziast. Trebuie adaptată strategia de atragere a cetățenilor către actul de cultură la cerinţele şi

necesităţile publicului larg, iar prezentarea ei într-o formă cât mai atractivă şi avantajoasă, poate

fi o soluţie de succes.

În acest sens se pot face oferte cu reduceri, adresate direct instituţiilor de învăţământ, fie

că e vorba de numărul de bilete achiziţionate, de ora sau perioada din cursul săptămânii în care se

desfăşoară spectacolele sau de numărul de evenimente incluse.

Educarea publicului este element de bază necesar bunei desfăşurări a tuturor activităţilor

culturale. Fără un public educat, de fapt nu avem public şi riscăm să pierdem şi puţinii oameni

interesaţi de actul de cultură derulat.

În acest sens, condiţiile de acces sau vizionare în spaţiile Casei de Cultură trebuie să fie

clare, afişate, precizate şi repetate de fiecare dată publicului, chiar dacă este vorba de Sala de

spectacole, de holuri sau orice alte spaţii.

Personalul Casei de Cultură trebuie să aducă la cunoştinţa publicului condiţiile de

participare la manifestările culturale, fie că e vorba de spectacole, expoziţii, cercuri tematice, etc.

şi să supravegheze buna desfăşurare a acestora pentru a preîntâmpina producerea de stricăciuni

sau perturbarea actului cultural.

Casa de Cultură a Municipiului Paşcani „Mihail Sadoveanu”, îşi desfăşoară activităţile în

sediul situat pe str. Moldovei, nr. 2, judeţul Iaşi. Spaţiul folosit de către Casa de Cultură este

potrivit şi moderizat, specific gamei de activităţi derulate, având în mare parte asigurate utilităţile

necesare: toaletă adecvată, vestiare pentru dansatori şi instrumentişti, săli de curs amenajate

corespunzator, săli de repetiţie , sală de spectacole.

Ar mai fi necesare achiziţii pentru îmbunătăţirea sistemelor de sonorizare, având în

vedere că multe din manifestările desfăşurate necesită completări exterioare în acest sens, dar

aceste achiziţii se pot face în urma creşterii de buget preconizate ca rezultat al implementării

noilor programe culturale.

Analizând schema de personal existentă (total 12 posturi: din care : 1 director ; personal/

funcţii de execuţie: din care: adiministrator-1, referenţi-5, muncitori calificaţi-4, îngrijitor-1)

coroborată cu programele artistice în derulare, volumul de muncă, specializările necesare, se

constată deficienţe la partea de instruire artistică, necesară desfăşurării activităţilor și necesitatea

intruirii referenţilor prin programe specifice pentru a susţine profesionist buna organizare şi

derulare a proiectelor și programelor specifice.

Ca şi precizare, personalul pentru asigurarea curăţeniei este insuficient, având în vedere

că în spaţiul Casei de Cultură îşi desfăşoară activitatea zilnic în medie şi minim peste 50

persoane, care au nevoie de condiţii de igienă şi salubritate perfecte, aşadar propun

suplimentarea cu măcar un post de îngrijitor sau externalizarea serviciilor prin contractarea unei

societăţi specializate, care să presteze servicii de curăţenie periodic şi la evenimentele mari.

Deasemenea pentru stimularea reluării activităţilor din cadrul Corului „ Carmina” , care

au avut un răsunet deosebit în comunitatea noastră, propun o remunerare diferenţiată şi

stimulativă pentru referenţii care se ocupă înafara atribuţiilor precizate în fişa postului şi de

organizarea unor astfel de activităţi, care necesită atât prestarea unor ore suplimentare, cât şi

studiu individual dedicat.

Programele şi proiectele culturale derulate anterior, au scopul de a satisface în mare

măsură nevoile publicului păşcănean, manifestările artisitice fiind ca pondere, în medie de 3-4 pe

lună, însă numărul lor este unul insuficient.

Programul propus pentru fiecare an a fost pus în practică în linii mari, dar ca sugestii de

îmbunătăţire se pot adăuga programe şi proiecte noi, care să tragă publicul dedicat sau larg.

Activitatea remarcabilă a trupelor de dans prin cursurile organizate la cererea publicului,

în incinta Casei de Cultură, sub îndrumarea coregrafului Alin Sebastian Haşmăşan, constituie un

exemplu de activitate culturală productivă care aduce Casei de Cultură din Paşcani nu numai

beneficii financiare, ci şi prestigiu.

După cum reiese din caietul de sarcini şi informaţiile din presă, pe alte secţiuni artistice

nu au fost semnalate realizări deosebite, cursanţii şi/sau participaţii nu au participat la festivaluri

şi concursuri şi nu au adus rezultate mediatizate.

Programul minim a asigurat o echilibrare lunară a manifestărilor organizate, cu o

concentrare preponderentă însă, pe expoziţii ca şi vizibilitate, fapt ce cataloghează activitatea

generală ca fiind una statică.

Vor fi menţinute programele consacrate din anii anteriori(Zilele Mitropolit Visarion Puiu,

Săptămâna Școala Altfel, Zilele „Mihail Sadoveanu”, Zilele Municipiului Paşcani, Cenaclul

Literar, lansări de carte, expoziţii, concerte, manifestări dedicate zilelor şi sărbătorilor naţionale

sau marilor personalităţi culturale româneşti, etc ) la care se pot adăuga noi proiecte şi programe:

1. PROGRAMUL „FILMUL S ĂPTĂMÂNII „ include în fiecare săptămână rularea unui

film cunoscut sau solicitat de către public.

Pentru alegerea filmului se pot face propuneri pe pagina de fb sau site-ul instituţiei, iar în

funcţie de solicitări să se nominalizeze proiecţia. Astfel se adaptează oferta la cererea

publicului, marja de reuşită a manifestărilor fiind mai ridicată din start.

Se pot emite promoţii pe categorii de vârstă şi numărul de bilete achiziţionate sau pe anumite

perioade din cursul zilei la care numărul de spectatori este mai mic. Nominalizarea filmelor,

costurile biletelor şi promoţiilor, organizarea vizionărilor şi supravegherea lor vor fi propuse în

cadrul şedinţelor de lucru ale Consiliului Consultativ şi în şedinţele lunare de lucru ale Casei de

Cultură, având în vedere că este vorba de un program nou, care impune flexibilitate în ce

priveşte aspectele menţionate.

Scopul principal al programului vizează atragerea publicului de toate vârstele, filmele

difuzate fiind proiecţii cunoscute, cât şi creşterea veniturilor proprii ale instituţiei.

2. CLUBUL CINEFILILOR

În colaborare cu o fundaţie culturală, spre exemplu fundaţia Culturală Timpul, Clubul poate

organiza săptămânal, într-o zi a aleasă, stabilită de comun acord cu membrii clubului şi referenţii

implicaţi, vizionări de filme ale marilor regizori ai lumii, dezbateri pe marginea filmelor

prezentate, discuţii între membrii clubului şi diverşii invitaţi sau specialişti- regizori, scenariști,

actori, care să prezinte filmele.

Pentru fiecare lună poate fi ales un regizor şi vizionate astfel 4 filme reprezentative, după

care să aibă loc dezbaterile.

Scopul acestui program săptămânal vizează dezvoltarea culturii legate de cinematografie şi a

interesului pentru film şi proiecţii de calitate. Acest club poate veni şi în sprijinul programului

FILMUL SĂPTĂMÂNII, ajutând la propunerea şi organizarea proiecţiilor prin sondaje și

participare voluntară.

3. PROGRAMUL „CONFERINȚE ȘI PRELEGERI PENTRU TO ȚI„ – presupune

organizarea lunară a unui astfel de eveniment, pe tema propusă de cei interesaţi pe forumul de

pe site-ul Casei de Cultură sau aleasă de invitatul susţinător.

Scopul acestor manifestări urmăreşte creşterea nivelului de informare şi implicare socială în

rândul populaţiei municipiului Paşcani.

Organizate în anii precedenţi, astfel de evenimente au avut răsunet în rândul păşcănenilor de

orice vârstă, aşadar organizarea lunară conform programului propus va genera un număr ridicat

de participanţi interesaţi.

4. CLUBUL FOTO MEDIA - iniţiat cu scopul de a creşte nivelul de promovare al

activităţilor artistice desfăşurate, de administrare eficientă şi facilă a mijloacelor digitale de

mediatizare (site, pagini, blog, forum).

Acest club este adresat cu precădere tinerilor de liceu şi studenţilor care doresc să se

implice astfel în actul de cultură, să se perfecţioneze prin aplicabilitate în arta fotografică şi

design.

Programul va fi stabilit deasemenea în funcţie de sugestiile şi propunerile membrilor şi va

fi desemnat un referent responsabil cu supravegherea şi coordonarea activităţilor din cadrul

clubului.

5. FESTIVALUL JUDE ȚEAN DE TRADIȚII ȘI OBICEIURI POPULARE

ROMÂNE ȘTI „MIHAIL SADOVEANU„ PA ȘCANI - manifestare culturală anuală cu

participarea artiştilor populari din judeţ, organizat în luna mai(propunere) a fiecărui an.

Scopul festivalului vizează atragerea copiilor şi tinerilor, cât şi a populaţiei adulte, pentru

participarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor autentice româneşti, cât şi atragerea de

fonduri şi sponsorizări din partea agenţilor comerciali locali şi nu numai.

6. CERCUL DE PICTURĂ ȘI GRAFIC Ă „ ȘTEFAN LUCHIAN„- activitate menită să

atragă şi să promoveze mai ales copiii şi tinerii talentaţi în acest domeniu.

Cercul poate fi condus de un colaborator, profesor de educaţie plastică, iar fondurile pentru

materiale se pot completa prin găsirea unor sponsori.

Tot în sprijinul acestui cerc, lucrările participanţilor vor fi expuse, cu posibilitatea de a fi

achiziţionate de către public.

7. PROGRAMUL „ PARTENERI PENTRU COMUNITATE„ – presupune implicarea

şi atragerea de parteneri noi şi activi care să dinamizeze activităţile din cadrul Casei de Cultură

„Mihail Sadoveanu„ Paşcani.

Scopul vizează creşterea şi îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare între Casa de Cultură

„Mihail Sadoveanu„ şi alţi parteneri precum şcolile, grădiniţele, O.N.G-urile, bisericile,

instituţiile publice sau colaboratori liber profesionişti.

Prin intermediul acestui program şi al voluntarilor implicaţi, se pot mediatiza, spre

exemplu, evenimente culturale în mod verbal, direct, interactiv, chiar în cadrul şcolilor,

instituţiilor sau stradal. Astfel putem avea ca şi rezultat o promovare maximă cu resurse minime.

8. CURSURI DE LIMBI MODERNE (GERMAN Ă, SPANIOLĂ, FRANCEZĂ,

ENGLEZĂ)

Casa de Cultură a Municipiului Paşcani „Mihail Sadoveanu” şi-a dezvoltat şi elaborat

actitivităţile din anii anteriori, urmărindu-se îndeplinirea celor două laturi ale muncii specifice

caselor de cultură, instrucţia şi educaţia.

Pentru completarea secţiunii care priveşte educaţia se doreşte susţinerea mai multor

cursuri dedicate tuturor vârstelor, cu participarea şi sprijinul cadrelor didactice.

La cursuri se poate percepe o taxă modică, pentru stimularea implicării cadrelor didactice

şi susţinerea cheltuielilor necesare.

9. FESTIVALUL JUDE ȚEAN ESTIVAL DE TINERET „ MOZAIC ART

FESTIVAL„ - manifestare cultural artistică dedicată tinerilor, dar adresată întregii comunităţi,

care să cuprindă secţiuni de muzică , dans, teatru de improvizaţie şi teatru stradal, invenţii,

expoziţii cu lucrări handmade.

Festivalul se poate desfăşura în luna iulie a fiecărui an, în piaţa Casei de Cultură „Mihail

Sadoveanu„ din Paşcani, cu sprijinul şi participarea furnizorilor de acte culturale din întregul

judeţ.

****

Perfecţionarea artistică a personalului de specialitate se va face continuu în cadrul

instituţiei, fiind absolut necesară bunei organizări a activităţilor.

Se vor revizui documentele interne, cele de inventar și cele de organizare interioră,

inclusiv cele specificate la anexa 1, cu privire la Regulamentul de Organizare și Funcționare, în

plenul ședințelor Consiliului Administrativ, venind cu propuneri de completare la regulamentul

existent. Propunerile presupun completări clare pe responsabilități de funcție, verificarea

periodică a inventarului, alcătuirea unei condici de prezență și activitate, refacerea fişelor de

post pentru fiecare angajat (cu atribuţii clare și indicatori de performanţă), cât și modificarea

programului de lucru și cel cu publicul.

Programul Casei de Cultură necesită schimbări care să corespundă cerinţelor publicului,

deoarece multe din activităţile culturale se regăsesc seara sau în programul de week-end şi nu pot

fi susţinute din lipsă de personal. Se poate face un program flexibil care să urmărească rotaţia

responsabililor, cu urmărirea pe grafic a numărului de ore, Casa de Cultură fiind deschisă

publicului în zilele de marţi, miercuri, vineri, sâmbătă, între orele 10-21, duminică între orele 11-

19 şi luni fiind zi liberă.

Programul activităților mici se va organiza în cadrul ședințelor lunare, desemnându-se

responsabilii pentru fiecare activitate și atribuțiile directe. Proiectele mari vor fi consemnate clar

în propunerea de buget anuală.

Referitor la analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei, pentru perioada specificată,

din datele obţinute din caietul de sarcini, rezultă că veniturile din surse proprii, implicit

participarea acestor venituri în acoperirea cheltuielilor se diminuează de la an la an, intrând pe un

trend descendent.

Propuneri

Identificarea a cât mai multor surse alternative de finanţare (resurse proprii obţinute din

prestarea de diverse servicii culturale, atragere de fonduri nerambursabile din granturi puse la

dispoziţie de diverse instituţii de stat sau private, pentru a diminua sarcina financiară asupra

bugetului local. Există numeroase proiecte care pot fi depuse în vederea atragerii de granturi

pentru diverse activităţi culturale, social-educative benefice pentru populaţia municipiului nostru.

Privind bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/ convenţii/ contracte încheiate în

baza legilor speciale; bunuri şi servicii, cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli

pentru reparaţii capitale);

Analiza

Pe perioada analizată, respectiv 2011-2013, din datele extrase din caietul de sarcini, reiese o

creștere a cheltuielilor materiale cu 24% în 2013 față de 2011, fără a identifica o creștere

considerabilă a activității culturale, concomitent cu scăderea cheltuielilor cu personalul,

cheltuieli acoperite 100% din subvenţia bugetară (lucru datorat cel mai probabil deceselor a doi

dintre angajaţii Casei de Cultură în perioada 2010-2011). Se observă în același timp o lipsă a

cheltuielilor de capital pe întrega durată analizată. Ponderea veniturilor proprii în total venituri

atrase este în ușoară creștere (dar înregistrează încă valori foarte mici de doar 11 % la nivelul

anului 2013).

Propuneri

Identificarea continuă a modalităţilor de diminuare/conservare a cheltuielilor materiale

(având în vedere că marea parte a veniturilor provin din bugetul local) sau în imposibilitatea

diminuarii, prospectare continuă pentru identificarea unor surse alternative de finanţare din

activităţi- prestări servicii culturale, din granturi nerambursabile puse la dispoziţie de diverse

entităţi de stat sau private, pentru a permite degrevarea bugetului Casei de Cultură; până la

finalului mandatului de 5 ani ar trebui cel puţin egalizate ponderea veniturilor proprii si ponderea

subvenţiei/alocaţiei în total venituri ale instituţiei.

Creşterea aportului veniturilor proprii în bugetul total al instituţiei, ar permite deblocarea

capitolului cheltuielilor de capital și reluarea treptată a cheltuielilor pentru investiţii în

aparatură, pentru modernizarea sălilor/ locaţiilor de desfăşurarea a activităţilor culturale.

Anexa 2

Tabelul valorilor de referin ţă ale costurilor aferente investiţiei

Categorii de investiţii în

proiecte

Limite valorice ale investiţiei

în proiecte din perioada

precedentă (de la ___la__)

Limite valorice ale investiţiei

în proiecte propuse pentru

perioada de management (de

la __la__)

1 2 3

Mici (de la 0 la 999 lei) (de la 0 la 1500 lei)

Medii (de la 1000 la 3999 lei) (de la 1501 la 5000 lei)

Mari (de la 4000 la__) (de la 5001 la__)

Anexa 3

Tabelul investiţiilor în programe:

Nr.

crt

Programe/

surse de

finanţare

Categorii

de

investiţii

în

proiecte

Nr. de

proiecte

în

primul

an (anul

2015)

Investiţie

în

proiecte

în primul

an (anul

2015)

Nr. de

proiecte

în anul

2019

Investiţie

în anul

”2019”

Total investiţie în

program

Primul

an 2015

Anul

2019

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Programul Mici 40 39960 120 120000

Medii 12 47988 36 143964

Mari 8 320000 12 480000

Total din

care:

Total nr.

Proiecte

în

primul

an: 60

Total

investiţie

în

proiecte

în primul

an (lei),

407952

Total nr.

Proiecte

în anul

2019: 168

743970

Surse

atrase

122385 443970

Bugetul

autorit ăţii

285566 300000

Anexa 4

Tabelul veniturilor proprii realizate din activitat ea de bază, specifică instituţiei pe categorii

de bilete- tarife practicate:

Perioada Nr. de proiecte

proprii

Nr. de beneficiari Nr. de bilete Venituri propuse

(mii lei)

2013 33 ? - 49326

Perioada Nr. de proiecte proprii Nr. de beneficiari

Nr. de bilete Venituri propuse (mii lei)

2015 60 6000 6000 70

2016 80 8000 8000 80

2017 100 10000 10000 96

2018 130 13000 13000 120

2019 168 16800 16800 150

Total 538 53800 53800 516

La sfârșitul anului 2019 ținta privind autofinan țarea (venituri proprii), în condi țiile păstrarii aceleiași cote de alocație bugetară va fi de 38%, în situația în care ponderea veniturilor proprii în total surse ale Casei de Cultur ă era de 11% .

Bibliografie:

1. Regulamentul de organizare și desfășurare a Concursului de Management Caiet de

obiective pentru concursul de planuri de management organizat pentru Casa Municipală

de Cultură „ Mihail Sadoveanu”, Pașcani – H.C.L 96 /30.06.2014

2. Hotărârea Guvernului nr.1301/2009 privind aprobarea Regulamentului cadru de

organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management;

3. Lucrare de dizertație cu titlul „ Specificitatea sistemului de management cultural ” -

Rusu (căs. Spiridon) Mihaela Iulia, Iași, iunie 2008;

4. O.U.G. nr.189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură;

5. Ordinul nr.2883/2003- norme metodologice privind desfășurarea activităților specifice

așezămintelor culturale;

6. Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și

completările ulterioare.