plan de dezvoltare instituŢionalĂ · plan de dezvoltare instituŢionalĂ 2016-2021 avizat în...

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”ȘTEFAN CEL MARE” VASLUI

STR.M-ȘAL C. PREZAN, NR.2

Telefon: 0335416170; Fax:0335417379

Web: scoala5vs.ro

Email : [email protected]

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2016-2021

Avizat în Consiliul Profesoral și aprobat în Consiliul de Administrație din 9.03. 2017

Director, Director adjunct,

Prof. Greta-Doina Ciubotaru Prof. Cristina Mihaela Lefter

2

CUPRINS

ARGUMENT / 3

CAPITOLUL I: . DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN-ANALIZA PESTE(L) /5

CAPITOLUL II: DIAGNOZA MEDIULUI INTERN / 26

1. Elemente de identificare a şcolii

2. Scurt istoric

3. Analiza de tip calitativ şi cantitativ

3.1. Resurse materiale

3.2. Resurse umane

3.3. Resurse curriculare

3.4. Relaţia cu comunitatea

4. Analiza SWOT

5. Concluzii. Nevoi identificate

CAPITOLUL III: MISIUNEA ŞI VIZIUNEA ŞCOLII /42

CAPITOLUL IV: ŢINTE STRATEGICE /43

CAPITOLUL V: OPŢIUNI STRATEGICE /44

CAPITOLUL VI: MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI /48

CAPITOLUL VII: PLANUL OPERAŢIONAL PENTRU ANUL ŞCOLAR 2016-2021/49

3

ARGUMENT

Dinamica societăţii de astăzi implică în mod necesar viziune, prognoză şi diagnoză.

Proiectul de dezvoltare instituţională al Şcolii Gimnaziale ,,Ştefan cel Mare” Vaslui a fost

conceput pe o perioadă de cinci ani, 2016 – 2021, având în vedere specificul învăţământului

românesc şi principiile proiectării unui demers educaţional de calitate, ținând cont de modificările

legislative cuprinse în Legea Educației Naționale (Legea nr. 1/2011), modificări ce se referă la

structura învăţământului primar şi gimnazial, recrutarea personalului la nivelul unității precum și

de evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de mobilitatea și de cerințele

profesionale ale pieții muncii.

Școala funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere al școlii,

al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. Planul de

dezvoltare ne arată direcțiile majore de progres, iar modul de întocmire al acestuia permite

consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor

propuse.

S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât PDI

2016-2021 să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.

Documentul de faţă are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra

finalităților educației, asigurând întrepătrunderea tuturor domeniilor funcționale ale

managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare),

și menţine coerența strategiei pe termen lung a școlii.

PDI al școlii este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul şi condițiile în

care își desfășoară activitatea ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității

educaționale: scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității; competiția tot mai

accentuată între școli; schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale;

politica managerială a școlii și a comunității locale.

PDI reprezintă voința comună a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, a

personalului administrativ și a comunității (părinți si reprezentanți ai comunităţii locale),

elaborarea pornind de la punctele tari şi slabe (analiza SWOT) ale activității educaționale. S-au

avut în vedere urmatoarele aspecte: elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care

să permită pregătirea unitară și coerentă a elevilor de-a lungul celor două niveluri de învățământ:

primar și gimnazial; centrarea managementului resurselor umane pe recrutarea, motivarea şi

fidelizarea cadrelor didactice cu rezultate deosebite; crearea unui mediu de lucru adecvat

cerințelor unei educații moderne; stabilirea de parteneriate și schimburi culturale și derularea de

programe extracurriculare în vederea adaptării la schimbările continue ale societăţii;

profesionalizarea actului managerial; asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea

procesului instructiv-educativ și gestionarea eficientă a acesteia.

Şcoala funcţionează ca un centru coordonator şi de legătură cu celelalte instituţii ale

comunităţii şi cu ceilalţi factori cu preocupări educaţionale și se dezvoltă prin efortul combinat al

structurii de conducere a școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind

4

comunitatea educațională. De aici permanenţa actului educaţional, continua instruire şi educare a

fiinţei umane, permanenta atenţie ce trebuie acordată schimbărilor de conţinut pe care le impune

societatea şi capacitatea de adaptare a tinerilor la cerinţele mereu sporite ale societăţii

contemporane.

5

CAPITOLUL I : DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

Analiza PESTEL

PESTEL este acronimul din limba engleză de la termenii: Political, Economic, Social,

Technical, Environment şi Legislative. Acest tip de analiză are în vedere influenţele externe

generate de factorii politici şi legislativi, de mediul socioeconomic, de modificările tehnologice şi

de mediu de la nivel regional, naţional şi chiar internaţional asupra dezvoltării judeţului Vaslui.

Se impune realizarea unei astfel de analize având în vedere că oricare entitate

economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali,

tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi

legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul

social intern şi de integrarea în structurile economice şi culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle

tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un

mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea

finalităţilor educaţionale. Este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară

activitatea orice instituţie de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le

valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor.

FACTORUL POLITIC

Un prim factor de ordin politic care afectează/poate afecta dezvoltarea judeţului Vaslui se

referă la legătura dintre formaţiunile politice aflate la guvernare şi structurile politice care

administrează unităţile teritoriale din cadrul judeţului. La nivel județean, partidul politic cel mai

reprezentat este Partidul Social Democrat. 57 dintre cele 81 structuri administrative teritoriale sunt

conduse de primari ce sunt afiliaţi Partidului Social Democrat (70,37%). Doar 19 structuri

administrativ teritoriale sunt conduse de primari afiliaţi Partidul Național Liberal (23,46%), restul

fiind conduse de reprezentanții unor partide minoritare și chiar un primar independent.

Există riscul ca această situaţie să creeze anumite tensiuni între administraţia centrală şi cea

locală. Eventualele neînţelegeri ce pot apărea între entităţile anterior amintite pot prejudicia

interesul public al tuturor cetăţenilor şi inclusiv al vasluienilor. Un alt factor politic care poate

influenţa dezvoltarea judeţului Vaslui este reprezentat de criza politică care caracterizează

România în ultimii ani. Corelaţiile acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate,

cunoscându-se faptul că momentele de maximă tensiune de pe scena politică au dus, spre exemplu,

la deprecierea cursului valutar. Alte probleme ce pot apărea sunt: instabilitate legislativă,

diminuarea investiţiilor străine, favorizarea intereselor directe ale partidelor în detrimentul

interesului public, blocarea programelor şi obiectivelor guvernamentale, etc.

Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai transferul de autoritate şi

responsabilităţi de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei publice locale

6

din judeţul Vaslui ci şi transferul surselor de finanţare aferente în vederea asigurării bunei

funcţionări a serviciilor respective.

Nu în ultimul rând reforma salarizării bugetare are implicaţii şi la nivelul judeţului Vaslui.

Scăderea aparatului administraţiei publice locale, dar şi a salariile nemotivante ale bugetarilor are

implicaţii multiple şi la nivelul Vasluiului: scăderea puterii de cumpărare, creşterea numărului de

şomeri, sporirea migraţiei forţei de muncă, etc.

Alţi factori politici ce pot afecta dezvoltarea judeţului Vaslui sunt: grupurile de presiune

(lobby) naţionale şi internaţionale, conflictele militare, aderarea României la spaţiul Schengen,

calitatea de membru a României în diverse alianţe sau organizaţii internaţionale, etc.

Din punctul de vedere al educației, factorul politic poate influența:

▪ cadrul legislativ specific învăţământului care preconizează descentralizarea şi

autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Științifice cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea

continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală,

standarde europene;

▪ apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în

administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul

unităţilor de învăţământ - Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui 2013-2020, Strategia de

dezvoltare a regiunii N-E pentru perioada 2014-2020, PRAI, PLAI;

▪ deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi

consiliere;

▪ liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe

la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor,

achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);

▪ existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele

europene şi internaţionale;

▪ cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru

dezvoltarea infrastructurii învăţământului - Programe de finanţare a învăţământului

preuniversitar;

▪ sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ

prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene -

programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive,

îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

▪ finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi - Programul

naţional de protecţie socială „Bani de liceu”; Programul Euro 200; Bursa profesională,

pentru elevii din învăţământul profesional; Burse de merit; Burse medicale, Decontarea

unei părţi din abonamentul lunar (naveta elevilor) sau a 16 bilete dus-întors;

7

▪ existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor

cu finalităţi de educaţie şi formare profesională, în țară și în străinătate prin proiectele de

mobilitate finanțate de Uniunea Europeană;

▪ cadrul legal favorabil accesării fondurilor structurale de către unitățile școlare.

FACTORUL ECONOMIC

Motivată de aderarea la UE, România a înregistrat o importantă creştere economică de la an

la an. Începând cu trimestrul al treilea al anului 2009, România resimte efectele crizei economice

mondiale care s-a materializat în consecinţe precum: creşterea ratei inflaţiei, creşterea numărului

de şomeri, scăderea numărului întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor, diminuarea

salariilor și implicit scăderea puterii de cumpărare, etc.

Astfel, putem afirma că un prim factor economic care influenţează dezvoltarea judeţului

Vaslui este contextul macroeconomic general, caracterizat şi în prezent de recesiune economică.

Un alt factor economic important este reprezentat de nivelul fiscalităţii din România,

existând două categorii de obligaţii fiscale pe care întreprinderile trebuie să le respecte: obligaţiile

fiscale faţă de bugetul de stat şi obligaţiile fiscale faţă de bugetul local.

Principalele obligaţii fiscale faţă de bugetul de stat - impozitul pe profit (impozitul forfetar),

impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele (accize armonizate, accize nearmonizate) – o

influenţă semnificativă asupra dezvoltării socio-economice a judeţului Vaslui. Este de aşteptat ca o

creştere a fiscalităţii să ducă la o diminuare a numărului întreprinderilor active din judeţul Vaslui,

la o scădere a cifrei de afaceri a acestora şi, în acelaşi timp, la o creştere a ratei şomajului.

Un alt factor economic de importanţă pentru judeţul Vaslui este nivelul salarizării.

Din acest punct de vedere, se observă o scădere a salariului mediu în ultimul an şi, implicit,

o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei. Pe de altă parte, trebuie luată în considerare şi

existenţa unui prag minim al salariului pe economie – în prezent de 1250 lei brut – şi implicaţiile

acestuia asupra mediului economic din Vaslui.

Per ansamblu, politica monetară a României reprezintă un factor major de influenţă asupra

dezvoltării judeţului Vaslui, prin acţiunile pe care autorităţile le realizează pentru a interveni pe

piaţă: stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în circulaţie, stabilirea unui prag maxim a

inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc.

Din punctul de vedere al educației, factorul economic poate influența:

▪ cadrul legal care favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile

de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări) precum şi parteneriate pentru finanţarea

acţiunilor sistemului de învăţământ (stagii de practică, cercetare ştiinţifică etc.);

▪ descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului,

astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material

de care dispun;

▪ apropierea dintre şcoală, mediul economic şi mediul de afaceri asigură într-o măsură

mai mare inserţia în viaţa activă a absolvenţilor instituţiei de învăţământ (interesul crescut al

firmelor pentru angajarea absolvenţilor);

8

▪ orientarea actuală care impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a

proiectelor;

▪ migraţia forţei de muncă în străinătate care conduce la o cerere sporită de forţă de

muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

FACTORUL SOCIO-CULTURAL

Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali care influenţează dezvoltarea

judeţului Vaslui este evoluţia demografică. Perioada de după 1989 a fost marcată de un puternic

trend descendent, acutizat şi de lipsa unei politici demografice concrete. La nivel naţional există o

serie de măsuri de stimulare a natalităţii, însă acestea sunt contrabalansate de dificultăţile

economice întâmpinate de tineri.

Un alt factor social care are efectele şi asupra evoluţiei demografice este reprezentat de

fenomenul migraţiei externe. În prezent se prognozează că odată cu creşterea numărului de şomeri

şi cu reducerile de personal, numărul specialiştilor care vor pleca în străinătate va creşte

semnificativ.

Aceasta va fi o problemă majoră şi pentru judeţul Vaslui întrucât se resimte o lipsă a forţei

de muncă specializate. Evident, efectele migraţiei nu sunt numai de ordin economic, ci şi de ordin

social prin: creşterea numărului familiilor monoparentale sau a numărului de copii lăsați în grija

rudelor pentru că ambii părinți au decis să caute un loc de muncă peste hotare, creşterea

abandonului şcolar, creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea numărului de

divorțuri, etc.

Trebuie luat în considerare şi sistemul axiologic al românilor, ca factor socio-cultural cu

influenţă asupra dezvoltării judeţului Vaslui. Este din ce în ce mai des vehiculată schimbarea

sistemului de valori a populaţiei din ultima perioadă , dar şi a modelelor de urmat, a atitudinilor şi

comportamentului populaţiei.

De asemenea, trebuie avută în vedere şi atitudinea populaţiei vis-a-vis de

valorile/elementele culturale, dar şi interesul autorităţilor publice centrale pentru dezvoltare

infrastructurii culturale şi modernizarea patrimoniului cultural.

Nu în ultimul rând un factor social care afectează dezvoltarea judeţului Vaslui este politica

din domeniul asistenţei sociale.

Impactul este cu atât mai mare cu cât, conform datelor publicate de Ministerul Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale, în primul trimestru al anului 2010 ponderea populaţiei vasluiene care

beneficiază de o formă de protecţie socială este de 33,8%, cu peste 3 procente mai mult decât la

nivel naţional. Din totalul beneficiarilor de ajutor social, 5,6% provin din judeţul Vaslui.

Din punctul de vedere al educației, factorul socio-cultural poate influența:

▪ fluctuaţiile demografice care, la rândul lor, influenţează cifrele de şcolarizare ale

unităţilor de învăţământ;

▪ aşteptările comunităţii de la şcoală;

9

▪ creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea

ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii;

▪ oferta educaţională (profilurile şi specializările în care şcolile asigură formarea) care

este dependentă de modificările pe piaţa muncii şi din sistemul de absorbţie profesională;

▪ cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru

programe de învăţare pe tot parcursul vieţii care transformă unităţile de învăţământ în furnizori

de servicii educaţionale;

▪ rolul sindicatelor şi a societăţii civile care modifică obiectivele de dezvoltare

instituţională.

FACTORUL TEHNOLOGIC

Finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, rata de înnoire a produselor

tehnologice, tehnologia informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele electronice de comunicare

rapide, sunt factori ce influenţează în mod fundamental dezvoltarea judeţului Vaslui.

În România, fondurile alocate domeniului cercetării-dezvoltării sau diminuat odată cu

începerea crizei economice mondiale. Lipsa investiţiilor în acest domeniu are repercusiuni asupra

tuturor domeniilor, determinând o ruptură majoră de trendurile mondiale în ştiinţă şi tehnologie.

Astfel, un factor tehnologic important este reprezentat de finanţarea publică a

cercetării-dezvoltării.

Bineînţeles, este importantă şi distribuţia teritorială a institutelor şi firmelor de CD&I,

actualmente majoritatea fiind amplasate în Regiunea Bucureşti - Ilfov. Un alt factor de influenţă

asupra dezvoltării judeţului Vaslui este reprezentat de reglementările în vigoare privind tehnologia.

Pentru un judeţ în care principala ramuăi economică e agricultura, orice modificare

legislativă care să impună aplicarea unui anumit proces tehnologic va avea un impact semnificativ.

Impunerea introducerii unor tehnologii avansate în diverse sectoare socioeconomice va îmbunătăţi

competitivitatea economică şi consumul de energie de la nivel judeţean.

Tehnologia reprezintă un motor pentru toate sectoarele economice, motiv pentru care este

necesară aplicarea unor politici publice speciale pentru dezvoltarea TIC. În toamna anului 2014, la

nivelul claselor primare din învățământul preuniversitar s-au introdus manualele digitale, ceea ce

implica utilizarea de către profesor și de către elevi, atât în clasă cât și acasă, a noilor tehnologii,

calculator, tabletă, videoproiector, tablă interactivă, etc.

Este important însă şi preţul tehnologiilor şi măsura în care populaţia, instituţiile publice şi

mediul economic pot achiziţiona noile tehnologii. Este cunoscut faptul că introducerea inovaţiilor

tehnologice implică costuri ridicate de achiziţie şi de familiarizare a populaţiei şi/sau forţei de

muncă, situaţia în care nivelul ridicat de sărăcie din judeţul Vaslui constituie un dezavantaj major.

Din punctul de vedere al educației, factorul tehnologic poate influența:

▪ evoluția civilizaţiei informaţionale, care presupune ca, la intervale relativ scurte de

timp, cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare

profesională a cadrelor didactice;

10

▪ răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet,

televiziune prin cablu, telefonie mobilă, etc.) care facilitează transmiterea informaţiilor în timp

scurt;

▪ rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic care obligă individul să înveţe pe tot

parcursul vieţii şi care implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a

carierei;

▪ generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI, platforme pentru

învăţământ la distanţă) care conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional;

▪ apariţia şcolii virtuale şi a spaţiilor de învăţare virtuală(e-learning) şi derularea

cursurilor de instruire şi formare, a manualelor digitale.

FACTORUL ECOLOGIC

Factorii de mediu pot afecta dezvoltarea judeţului, cu atât mai mult cu cât una dintre

principalele activităţi ale populaţiei este agricultura (în speţă agricultura de subzistenţă). În aceste

condiţii fenomenele meteorologice extreme pot reprezenta o ameninţare la adresa productivităţii

agricole şi nu numai.

Catastrofele naturale pot afecta obiectivele şi clădirile de patrimoniu, dar şi întregul fond

locativ de la nivel judeţean. Catastrofele naturale – cutremurele, alunecările de teren, inundaţiile –

ridică probleme şi în ceea ce priveşte siguranţa populaţiei, dar şi în ceea ce priveşte activitatea

sectorului educaţional, de sănătate, cultură, etc.

Trebuie avute în vedere şi politicile publice şi legislaţia din acest domeniu. Spre exemplu,

unul dintre cele mai importante programe implementate în ultimele luni este Programul de

stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional („Rabla”) care vizează şi diminuarea poluării cauzate

de autoturisme. Astfel de politici publice au impact şi asupra dezvoltării judeţului Vaslui, nu doar

din punct de vedere ecologic, dar şi social şi economic. Un factor de mediu important este cadrul

legislativ, reglementările europene / mondiale privind protecţia mediului, norme ce trebuie

respectate şi România.

Din punctul de vedere al educației, factorul ecologic poate influența:

▪ integrarea în Uniunea Europeană care presupune respectarea unor norme precise în

protejarea mediului de către unităţile şcolare, cum ar fi programele de ecologizare, colectarea

selectivă a deșeurilor, reciclare;

▪ educaţia ecologică ca disciplină opțională devine prioritară în unităţile de învăţământ;

▪ implicarea unităților şcolare în rezolvarea problemelor de mediu;

▪ economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă, etc., astfel

încât să se protejeze mediul înconjurător.

FACTORUL LEGISLATIV

Odată cu aderarea României la UE, legislaţia europeană în vigoare trebuie respectată şi de

către ţara noastră. Este necesar a se avea în vedere toate tratatele, acordurile internaţionale,

legislaţia în vigoare dar şi actele pregătitoare în toate domeniile de interes.

11

Între cele mai importante documente care trebuie avute în vedere, amintim: Constituţia

Europeană, Tratatul de Aderare a României la UE şi Tratatele UE (Tratatul de la Lisabona, Tratatul

de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam, etc.). Un alt factor juridic este legislaţia naţională, cu

modificările şi completările ce pot apărea.

Din punctul de vedere al educației, factorul legislativ poate aduce un element care ar

avea un impact semnificativ asupra dezvoltării socio-economice a judeţului Vaslui și implicit a

sistemului educațional, respectiv adoptarea legii parteneriatelor de tip public-privat. Acestea sunt

o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea

serviciilor publice. Adoptarea unei legi a parteneriatelor de tip public-privat poate creşte numărul

investitorilor din judeţ, consolidând mediul de afaceri local, dar și dezvoltarea celorlalte sectoare

ale comunității: educație, cultură, sănătate, etc.

Judeţul Vaslui este situat în partea de est a României, pe cursul mijlociu al râului Bârlad, în

regiunea de dezvoltare Nord-Est.

Judeţul Vaslui este situat în regiunea de Nord-Est a ţării, parte din vechea regiune a

Moldovei. Are o suprafaţă de 5.318 Km2 ceea ce reprezintă 2,23% din suprafaţa totală a României

şi 14,4% din suprafaţa Regiunii Nord-Est; se învecinează la Sud cu judeţul Galaţi, la Vest şi

12

Sud-Vest cu judeţele Neamţ, Bacău şi Vrancea, iar la Nord cu judeţul Iaşi. Limita estică este

marcată de către Valea Prutului care este în acelaşi timp şi graniţă naturală cu Republica Moldova.

Cadrul natural

Cu o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea îmbină în dezvoltare trecutul cu

prezentul, tradiţia şi modernul în valorificarea tuturor resurselor.

Din punct de vedere geografic, judeţul Vaslui se caracterizează prin zone de dealuri joase, în

partea centrală şi de vest, şi de câmpii deluroase, în partea de est. Teritoriul judeţului Vaslui este

drenat, în proporţie de circa 70%, de râul Bârlad şi afluenţii acestuia, excepţie făcând zona de est şi

sud-est, care este tributară Prutului. Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului Vaslui sunt cele de

natură antropică, construite în scopul satisfacerii diverselor folosinţe şi combaterii inundaţiilor.

Lacurile naturale sunt mai puţine la număr, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Județul

Vaslui dispune de resurse naturale extrem de limitate, acestea rezumându-se la: Solul - favorabil

agriculturii şi creşterii animalelor. Din suprafaţa totală a judeţului de 533.127 ha, 72,2 % reprezintă

zona agricolă, 16,4 % păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră şi 11,4 % alte suprafeţe (ape,

suprafeţe construite, drumuri, căi ferate, etc.).

Resursele subsolului sunt puţin variate fiind reprezentate aproape în totalitate de materiale

de construcţie. Se exploatează mai mult pe plan local, gresii, calcare oalitice, nisip, argila şi loess.

În unele sate sunt folosite local ape minerale sulfuroase, bicarbonatate iodobromurată şi

magneziano-sodice (Drânceni, Murgeni, Pungeşti, Dăneşti). Lipsa altor materii prime şi a

resurselor de apă, constituie motivaţii importante ale dezvoltării lente şi târzii a aşezărilor urbane

din judeţ.

Din punct de vedere climatic, judeţul Vaslui se caracterizează printr-o climă uscată, cu

frecvente perioade de secetă. Valoarea medie anuală a precipitaţiilor este de aproape 500 mm/mp –

una dintre cele mai reduse valori medii din ţară. Pe de altă parte, clima uscată poate crea mari

probleme în zonele de luncă şi câmpie din estul judeţului, unde producţii întregi mai ales de

cereale, pot fi afectate de lipsa apei. Procesul de despădurire din aceste zone a înrăutăţit şi mai mult

condiţiile naturale, iar slaba utilizare din ultimii ani a sistemelor de irigaţii existente nu a

contracarat această situaţie.

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul judeţului Vaslui aparţine bazinului râului Prut,

care cuprinde partea de E şi S-E, precum şi bazinul râului Siret, care prin intermediul Bârladului

drenează cea mai mare parte (2/3) din suprafaţa acestuia.

Organizarea administrativ-teritorială

În cursul ultimilor ani structura administrativ–teritorială a României a suferit numeroase

modificări.

Judeţul Vaslui nu a făcut excepţie astfel încât, o serie de comune au fost reorganizate, ceea

ce a dus la apariţia unor comune noi. De asemenea, începând cu luna decembrie 2003, în judeţul

Vaslui a mai fost înfiinţată o localitate urbană: oraşul Murgeni.

13

Astfel, în luna decembrie 2003, pe lângă oraşul Murgeni s-a înfiinţat şi comuna Ibăneşti, iar

în cursul anului 2004 s-au înfiinţat alte 10 comune: Fruntişeni, Dodeşti, Rafaila, Fereşti, Pogoneşti,

Muntenii de Sus, Ciocani, Pochidia, Cozmeşti, Puşcaşi.

La sfârşitul anului 2004 structura administrativ–teritorială a judeţului Vaslui se prezenta astfel: 3

municipii; 2 oraşe; 81 de comune. Dintr-un total de 449 de sate, 6 aparţin de localităţi din mediul

urban.

Harta administrativă a Jud. Vaslui

Populaţia judeţului Vaslui

Populaţia judeţului, potrivit recensământul din 2011, este de 393.340 persoane, care trăiesc

în trei municipii (Vaslui, Bârlad, Huşi), două oraşe (Negreşti, Murgeni) şi 81 de comune

(cuprinzând 449 de sate).

Din punct de vedere etnic, populaţia judeţului prezintă un grad înalt de omogenitate (98.4%

români), marea majoritate fiind de religie ortodoxă (91.04%) cu o repartizare echilibrată de sexe.

14

După anul 1990, începerea procesului de tranziţie la economia de piaţă a marcat şi

schimbarea sensului de evoluţie a populaţiei la nivelul întregii ţări, înregistrându-se o scădere a

acesteia. La nivelul oraşului Vaslui se constată însă, o continuare a creşterii demografice,

manifestată până în anul 1995 când se înregistrează cel mai mare număr de locuitori, 80.665. După

anul 1995, evoluţia populaţiei intră pe un trend descrescător, înregistrând 70.302 locuitori în anul

2007, ceea ce înseamnă o scădere cu 10 000 locuitori, iar in 2011 populatia era de 55.407 locuitori..

Scăderea populaţiei în perioada 1995-2011 a fost rezultatul scăderii natalităţii, la care se

adaugă şi soldul negativ al migraţiei. În timp, efectele resimţite ca urmare a scăderii populaţiei, vor

consta în probleme economice, determinate pe de o parte de scăderea forţei de muncă şi pe de altă

parte, de insuficienţa resurselor economice necesare susţinerii persoanelor vârstnice.

Evoluția populației județului Vaslui la recensămintele din 1948, 1956, 1966, 1977, 1982,

1992, 2002 și 2011 se prezintă astfel

POPULAȚIA LA RECENSĂMINTELE DIN ANII 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 SI 2011 -

CATEGORII DE LOCALITĂȚI ȘI JUDEȚE

JUDEȚUL 1)

P O P U L A T I A L A R E C E N S A M I N T E L E D I N:

25 ianuarie 21 februarie 15 martie 5 ianuarie 7 ianuarie 18 martie 20 octombrie

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

A 1 2 3 4 5 6 7

ROMÂNIA 15872624 17489450 19103163 21559910 22810035 21680974 20121641

VASLUI 344917 401626 431555 437251 461374 455049 395499

MUNICIPII SI ORASE 3713139 5474264 7305714 9395729 12391819 11435080 10858790

VASLUI 59502 64945 79735 124773 200549 179001 153009

COMUNE 12159485 12015186 11797449 12164181 10418216 10245894 9262851

VASLUI 285415 336681 351820 312478 260825 276048 242490

Sursa: Direcția Județeana de Statistică Vaslui

15

Structura și evoluția populației pe grupe de vârstă se prezintă astfel:

Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie

număr persoane

Judeţul Vaslui Total

Pe grupe de vârstă

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani şi peste

1990 463675 137982 251849 73844

1995 463701 110200 270039 83462

2000 466719 103687 274640 88392

2001 467901 102216 277342 88343

2002 464943 96828 279965 88150

2003 464184 93901 282200 88083

2004 459255 90822 280465 87968

2005 460751 87882 285374 87495

2006 456686 87110 282033 87543

2007 455594 86279 281730 87585

2008 452528 85503 279890 87135

2009 450269 84484 277023 88762

2010 449524 83709 276137 89678

2011 447724 82267 274929 90528

2012 413928 78900 255079 79949

2013 446736 79065 276030 91641

2014 476406 83057 301252 92097

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Vaslui

Structura pe grupe de vârstă reflectă o tendinţă de îmbătrânire demografică manifestată prin

creşterea populaţiei adulte şi vârstnice în detrimentul populaţiei tinere. Implicaţiile economice care

apar provin mai ales din creşterea numărului de pensionari şi scăderea forţei de muncă. Peste

aproximativ 15-20 de ani se vor înregistra atât o accentuare a îmbătrânirii demografice, dar şi un

deficit de forţă de muncă, deoarece rata de înlocuire a forţei de muncă are o valoare de 634,4‰

16

(1.000 de persoane ce vor părăsi câmpul muncii datorită vârstei vor fi înlocuite de aproximativ 635

de tineri).

Evoluţia prognozată a populaţiei şcolare din judeţul Vaslui pentru perioada 2007-2014 este

următoarea:

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Vaslui 37289 34495 32118 30742 29168 28781 29172 29388


Conform datelor statistice înregistrate, populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele

(inclusiv învăţământul particular) are următoarea evoluție:

număr

Judeţul Vaslui Total Preşcolar

Primar şi gimnazial

Liceal

Profesio-

nal şi de

ucenici

Postliceal

şi de

maiştri

Superior Total

Primar

(cl.I-IV)

Gimnazial

(cl.V-VIII)

Învăţă-

mântul

special

(cl.I-VIII)

1990/1991 104110 16502 62807 29126 33003 678 18352 6292 157 -

1995/1996 96169 15041 60056 32752 26427 877 14223 6396 453 -

2000/2001 93099 14983 58880 26027 32015 838 12450 6330 356 100

2001/2002 92729 15710 56703 24753 31156 794 13031 6870 270 145

2002/2003 91127 15778 54067 24433 28921 713 13874 7075 186 147

2003/2004 92180 16416 52978 25682 26669 627 14581 7513 550 142

2004/2005 91891 17169 50461 25420 24585 456 15049 8642 443 127

2005/2006 90027 17672 48488 24863 23224 401 15201 8310 277 79

2006/2007 87931 17694 47850 24749 22721 380 15118 7004 231 34

2007/2008 86551 17511 47461 23401 23693 367 15198 6006 375 0

2008/2009 84801 17210 46518 23018 23148 352 15309 5177 587 0

2009/2010 83606 16911 45790 22666 22781 343 17283 2971 651 0

2010/2011 81650 16832 44744 21886 22858 348 18264 1205 605 0

2011/2012 79891 16560 42477 20684 21793 370 19449 115 1290 0

2012/2013 79228 13865 44567 23003 21564 380 19244 301 1251 0

17

2013/2014 76391 13068 43908 22528 20974 406 17815 468 1132 0


Rata șomajului se menține la cel mai ridicat nivel din țară. Astfel, în mai 2016, cele mai

ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Vaslui (10,88%), Teleorman

(10,62%), Mehedinți (10,29%), Buzău (9,27%), Dolj (9,24%), Galați (8,55%), Ialomița (7,42%),

Olt (7,24%), Bacău (6,67%) și Brăila (6,64%). Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost

4,61%, cu 0,01 pp mai mică faţă de cea din luna aprilie 2016 şi cu 0,39 pp mai mică faţă de cea din

luna mai 2015. (sursa: ANOFM, comunicat de presă șomaj, mai 2016)

ANALIZA SWOT (POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI RESURSELE FORŢEI DE MUNCĂ)

Puncte tari Puncte slabe

• Ponderea ridicată a populaţiei

tinere în totalul populaţiei

regionale;

• Durata medie a vieții a crescut

constant de la 70.54 în

perioada anilor 1990-1992, la

74,62 în 2014 (pe sexe:

masculin – de la 68,07 la 71,09;

feminin: de la 73,09 la 78,52);

• Scăderea mortalităţii infantile în

ultimii cinci ani cu aproximativ

39,6% la nivel judeţean, cu

40,3% la nivel regional şi cu

34,5% la nivel naţional;

• În prezent, o persoană aflată în

vârstă inactivă din punct de

vedere economic este

susţinută de 4 persoane aflate

în vârsta de muncă;

• Rata şomajului înregistrat în

rândul populaţiei feminine este

inferioară celei judeţene şi celei

înregistrată în rândul populaţiei

masculine;

• Pe baza structurii actuale a populaţiei pe

grupe de vârstă se preconizează că peste

10-15 ani pe piaţa locală urbană a judeţului

se va apărea un deficit de resurse de

muncă (rata de înlocuire a forţei de muncă

are valoarea 634,4‰ ceea ce înseamnă că

fiecare 1.000 de persoane care vor ieşi din

câmpul muncii vor fi înlocuite de circa 634

de persoane);

• Gradul de urbanizare a judeţului Vaslui este

inferior celui regional şi celui naţional;

• Rata natalităţii este în scădere, iar cea a

mortalităţii în creştere (fiind înregistrată cea

mai ridicată rată a mortalității din regiune);

evoluţia actuală prevede pe termen mediu

un spor natural negativ;

• Evoluţie negativă a efectivului populaţiei

urbane;

• Tendinţa accentuată de îmbătrânire

demografică a populaţiei;

• Mişcarea migratorie a populaţiei are un

efect negativ asupra efectivului populaţiei

din mediul urban vasluian pe fondului

înregistrării unui sold negativ în uşoară

creştere în ultimii cinci ani (atât migrarea

către alte judeţe pentru un nivel de trai mai

ridicat, dar şi spre mediul rural);

18

Oportunităţi Ameninţări

• Fonduri europene

nerambursabile destinate

Dezvoltării Urbane Durabile

(reabilitarea infrastructurii şi

îmbunătăţirea serviciilor

urbane);

• Existenţa Programului Prima

Casă care sprijină tinerele

familii să îşi cumpere sau să îşi

construiască o locuinţă;

• Sprijinirea cu fornduri

nerambursabile a tinerilor

fermieri;

• Actualizarea Planurilor

Urbanistice Generale.

• Criza economică şi lipsa locurilor de muncă

poate avea ca efect migrarea populaţiei din

mediul urban în zonele rurale ale judeţului;

• Tendinţa de migrare a populaţiei calificate

spre alte centre urbane regionale sau alte

state, pe fondului unei salarizări mai

motivante;

• Numărul mare de salariaţi din întreprinderile

mari care prin restructurare ar putea

exercita presiuni pe piaţa muncii;

• Slaba capacitate a firmelor de consultanţă

din regiune, cu efecte negative asupra

cheltuirii fondurilor comunitare;

• Lipsa unei infrastucturi face zona

neatractivă pentru investitori;

• Condițiile climatice nefavorabile din zonă (în

special seceta) pot duce la compromiterea

culturilor agricole, principala activitate

economică din zona județului Vaslui.

Economia județului Vaslui

Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorită, în primul rând,

suprafeţei mari de teren agricol şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural şi se

ocupă cu agricultura. (fig.1).

Cea mai importantă ramură industrială este industria uşoară: ţesături, confecţii, tricotaje,

încălţăminte; alte produse reprezentative pentru judeţ sunt rulmenţii, aparatele de măsură şi

control, mobila, produsele alimentare.

Situaţia existentă a economiei vasluiene este rezultatul schimbărilor profunde prin care a

trecut judeţul în ultimele decenii: de la industrializarea forţată din perioada comunistă la prăbuşirea

industriei de după 1990. Toţi indicatorii care caracterizează situaţia economică a judeţului arată

situaţii negative (dacă nu dezastruoase), într-un context al lipsei fondurilor pentru dezvoltarea

economică locală, care este cel mai important factor al dezvoltării judeţului.

Numărul total al unităţilor locale active în judeţul Vaslui era de 5.338. Dintre acestea, doar

0,3% erau întreprinderi mari, iar dintre IMM-uri, 90% erau microîntreprinderi. Aproape jumătate

din firmele vasluiene activează în comerţ (46,8%), 12,2% sunt unităţi industriale şi 10% activează

în sectorul construcţiilor. În domeniul agricol figurează doar 4,4% dintre firmele din judeţ.

Raportat la populaţia judeţului, densitatea IMM-urilor este de 1,17 IMM la 100 de locuitori,

valoare ce se află sub media regională (1,53 IMM/100 loc.) şi sub valorile celorlalte judeţe din

regiune, cu excepţia Botoşaniului.

19

Agricultura are un potenţial de dezvoltare deosebit, datorită suprafeţelor întinse de terenuri

propice activităţilor agricole. În perspectiva dezvoltării economice viitoare a judeţului, agricultura

deţine cel mai mare potenţial de dezvoltare şi poate fi o opţiune serioasă pentru relansarea

economiei vasluiene.

Din analiza disparităţilor privind activitatea economică în profil teritorial rezultă o

concentrare a economiei preponderent în urban (89,24% din cifra de afaceri). Localităţile urbane

oferă şi majoritatea locurilor de muncă. De altfel, în rural, majoritatea salariaţilor sunt bugetari,

încadraţi în administraţia publică, posturile locale de poliţie şi învăţământ. Principalele centre

economice ale judeţului sunt municipiile. Ponderile corespunzătoare din cifra de afaceri totală sunt

de 43,1% pentru Vaslui, 31,6% pentru Bârlad şi 11,3% pentru Huşi.

Judeţul Vaslui nu este bogat în resurse. Pădurile, care au dezvoltat comunităţi importante din

judeţe precum Suceava şi Neamţ, sunt reduse ca suprafaţă şi valoare economică. Materialele pentru

construcţii, utilizate în alte părţi pentru construirea locuinţelor şi a drumurilor, aici aproape lipsesc.

Alte resurse care au contribuit la „înflorirea” altor zone, precum petrolul, sarea, minereurile, etc.,

lipsesc cu desăvârşire. Cea mai importantă resursă materială a judeţului este terenul agricol, însă

valorificarea actuală a acesteia este departe de a fi mulţumitoare. Dezvoltarea sectorului agricol

poate antrena o serie de alte activităţi conexe.

Din punct de vedere turistic, judeţul Vaslui nu excelează, nefiind o destinaţie turistică

importantă (în comparaţie cu judeţele învecinate, spre exemplu). Există, însă, obiective care

prezintă potenţial turistic şi care pot fi abordate ca resurse pentru dezvoltarea turismului vasluian.

Cel mai cunoscut obiectiv din judeţ este monumentul de la Podul Înalt, dar există o serie de

obiective cel puţin la fel de interesante şi importante: muzee, situri arheologice, mănăstiri şi biserici

etc. Trebuie menţionată existenţa Planetariului de la Bârlad, al treilea planetariu digital din ţară şi

unul dintre acele mai spectaculoase obiective turistice din regiune.

Problemele economice ale judeţului Vaslui sunt, de fapt, problemele mediului de afaceri

local şi ale climatului investiţional. Mediul de afaceri local se confruntă cu o serie de probleme care

sunt valabile pentru toată ţara şi care nu intră în competenţa autorităţilor locale: sistemul de

impozitare, creditare redusă şi neavantajoasă, etc.

Puţinii investitori care dezvoltaseră în ultimii ani afaceri locale, în special în domeniul

confecţiilor, au început să se îndrepte către ţări care le oferă costuri mai ieftine de producţie

(impozite, forţă de muncă, utilităţi, etc). Există şi aspecte ce ţin fie de eficienţa managementului

propriu, fie de posibile acţiuni publice de sprijinire a mediului de afaceri. Veniturile salariale ale

judeţului Vaslui sunt mici şi acest lucru contribuie, împreună cu rata foarte mare a şomajului şi

numărul foarte mare de asistaţi social, la menţinerea unui nivel foarte redus al puterii de cumpărare.

Se formează în acest fel un cerc vicios, companiile oferind salarii mici dar având de suferit din

cauza cererii locale reduse. În plus, nivelul salarial nemotivant creează deficit de forţă de muncă

specializată. Spre exemplu, majoritatea tinerilor care au absolvit studiile universitare exclud

opţiunea de a se întoarce în judeţ pentru a-şi forma o carieră.

20

Perspectiva este la fel de sumbră, elevii de liceu declarând aproape in corpore că nu doresc să

se mai întoarcă în judeţ după ce îşi finalizează studiile superioare, principalele motive invocate

fiind lipsa locurilor de muncă şi nivelul salarial.

Comunitatea educațională

Sistemul educațional din judeţul Vaslui cuprinde toate formele și nivelurile de învățămant:

preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi universitar.

Reţeaua şcolară este formată din totalitatea unităţilor de învăţământ acreditate, respectiv

autorizate provizoriu, care sunt organizate şi funcţionează pe o anumită rază teritorială (zonă

geografică, comună, oraş, judeţ), coordonate şi monitorizate de inspectoratul şcolar. În anul şcolar

2015-2016 reţeaua unităţilor şcolare cu personalitate juridică a judeţului Vaslui a cuprins 153 de

unităţi astfel:

UNITĂȚI TOTAL URBAN RURAL Total

unități PJ Structuri PJ Structuri PJ Sructuri

GRADINIȚE 16 333 16 41 0 292 349

ȘCOLI PRIMARE 0 192 0 3 0 189 192

ȘCOLI GIMNAZIALE 103 55 23 3 80 52 158

LICEE 23 0 17 0 6 0 23

POSTLICEALE 1 0 1 1

TOTAL ÎNV. MASĂ 143 580 57 47 86 533 723

ȘCOLI GIMNAZIALE – ÎNV. SPECIAL 3 1 3 1 0 0 4

LICEE – ÎNV. SPECIAL 1 0 1 0 0 0 1

TOTAL ÎNV. SPECIAL 4 1 4 1 0 0 5

TOTAL UNITĂȚI ȘCOLARE 147 581 61 48 86 533 728

UNITĂȚI CONEXE 6 2 6 2 0 0 8

TOTAL UNITĂȚI JUDEȚ 153 583 67 50 86 533 736

TOTAL UNITĂȚI ȘCOLARE = 728

TOTAL UNITĂȚI CONEXE = 8

UNITĂȚI CU PERSONALITATE JURIDICĂ = 153

UNITĂȚI FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ (STRUCTURI) = 583

TOTAL UNITĂȚI JUDEȚ = 728 + 8 = 736

21

Evoluția populației școlare în perioada 1990-2014 se prezintă astfel:

Judeţul Vaslui Total Preşcolar

Primar şi gimnazial

Liceal

Profesio-

nal şi de

ucenici

Postliceal

şi de

maiştri

Superior Total

Primar

(cl.I-IV)

Gimnazial

(cl.V-VIII)

Învăţă-

mântul

special

(cl.I-VIII)

1990/1991 104110 16502 62807 29126 33003 678 18352 6292 157 -

1995/1996 96169 15041 60056 32752 26427 877 14223 6396 453 -

2000/2001 93099 14983 58880 26027 32015 838 12450 6330 356 100

2001/2002 92729 15710 56703 24753 31156 794 13031 6870 270 145

2002/2003 91127 15778 54067 24433 28921 713 13874 7075 186 147

2003/2004 92180 16416 52978 25682 26669 627 14581 7513 550 142

2004/2005 91891 17169 50461 25420 24585 456 15049 8642 443 127

2005/2006 90027 17672 48488 24863 23224 401 15201 8310 277 79

2006/2007 87931 17694 47850 24749 22721 380 15118 7004 231 34

2007/2008 86551 17511 47461 23401 23693 367 15198 6006 375 0

2008/2009 84801 17210 46518 23018 23148 352 15309 5177 587 0

2009/2010 83606 16911 45790 22666 22781 343 17283 2971 651 0

2010/2011 81650 16832 44744 21886 22858 348 18264 1205 605 0

2011/2012 79891 16560 42477 20684 21793 370 19449 115 1290 0

2012/2013 79228 13865 44567 23003 21564 380 19244 301 1251 0

2013/2014 74037 13015 43849 22449 21035 365 17585 447 306 0

22

Se poate constata o scădere de la an la an a populației școlare. De asemenea, numărul

elevilor care renunţă la studii este în creştere.

Astfel, un studiu referitor la abandon pe anul şcolar 2015-2016 a vizat un eşantion

semnificativ format din 68 unităţi şcolare (43 din mediul rural şi 25 din mediul urban).

Comparativ cu anii şcolari trecuţi, situaţia se prezintă astfel:

- rată abandon septembrie 2007 – 1,14%

- rată abandon septembrie 2008 –1,72 %

- rată abandon septembrie 2009 – 1,81%

- rata abandon noiembrie 2010 – 1,91 %

- rata abandon noiembrie 2011 – 1,11 %

- rata abandon noiembrie 2012 – 2, 46%

- rata abandon septembrie 2013 – 2,38%

- rata abandon septembrie 2014 - 1,85 %

- rata abandon septembrie 2015 – 1,42%

- număr copii neşcolarizaţi septembrie 2007 –249



- număr copii neşcolarizaţi noiembrie 2010 – 385



- număr copii neşcolarizaţi septembrie 2013 – 241

- număr copii neşcolarizaţi septembrie 2014– 131

Series1

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Series1

23

Repetenţia reprezintă cea mai frecventă cauză generatoare de abandon şcolar. Astfel,

31,98% dintre elevi au renunţat la şcoală din acest motiv. Rigiditatea ritmurilor de învăţare,

programele prea încărcate, stilurile educaţionale deficitare, precum şi lipsa de motivaţie a

elevilor, duc la eşec şcolar şi, în final, la abandonarea studiilor.

Situaţia materială precară reprezintă o cauză des întâlnită în situaţiile de abandon

şcolar. 20% dintre elevi au abandonat şcoala din cauza acesteia. Disponibilităţile financiare

reduse ale multor familii nu pot susţine şcolarizarea şi crearea unor condiţii necesare studiilor

de lungă durată.

De asemenea, cauzele de natură socio-familială sunt foarte des menţionate: plecarea

părinţilor în străinătate, lipsa de resurse materiale, familii dezorganizate, părinţi fără un loc de

muncă stabil, violenţă domestică, dezorganizarea vieţii de familie, climatul familial tensionat,

stiluri parentale deficitare.

O categorie aparte în judeţul nostru o reprezintă copiii ai căror părinţi au plecat să

lucreze în străinătate. Se remarcă faptul că 12% din cazurile de abandon înregistrate se

datorează acestui fenomen. Mulţi dintre aceşti elevi nu reuşesc să dezvolte mecanisme de

coping pentru a depăşi momentul dificil al separării de părinţi, ajungând să manifeste

dezinteres faţă de şcoală şi faţă de adulţii în grija cărora au fost lăsaţi. Părinţii nu sunt

informaţi despre evoluţia şcolară a copiilor şi nu conştientizează consecinţele negative majore

ce se produc asupra dezvoltarii psihice a acestora din cauza deciziei de a pleca din ţară.

O altă cauză menţionată de rezultatele studiului privind abandonul şcolar în judeţul

Vaslui o reprezintă lipsa de implicare a familiei în viaţa şcolară (13,20%); inexistenţa unui

parteneriat real între familie şi şcoală poate duce la situaţii de abandon şcolar. Părinţii nu

acordă importanţa cuvenită şcolii, nu manifestă interes pentru studiile copiilor, nu sunt

preocupaţi de formarea profesională a acestora.

Alte cauze regăsite în studiu sunt: influenţa grupului de prieteni cu vârste mai mari, fuga

de acasă, exploatarea prin muncă, acceptul familiei pentru căsătorie, păstrarea tradiţiilor şi

obiceiurilor specific etniei din care fac parte, delincvenţa juvenilă.

Putem remarca faptul că riscul cel mai mare de abandon se înregistrează la trecerea de la

învăţământul primar la cel gimnazial şi de la învăţământul gimnazial la cel liceal. Astfel, în

clasa a IX-a şi a V-a se constată cea mai ridicată rată a abandonului, elevii manifestând

dificultăţi în a se adapta condiţiilor noului ciclu de învăţământ. În judeţul Vaslui, mulţi elevi

care termină clasa a VIII-a abandonează şcoala datorită faptului că părinţii nu au resursele

materiale pentru a le asigura prezenţa la cursuri, aşa cum am amintit anterior.

Totuși, sistemul educaţional vasluian se bucură de o calitate ridicată a actului didactic ce

este reflectată în rezultatele foarte bune ale elevilor la concursuri naţionale şi internaţionale. De

asemenea, conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, la nivelul judeţului sunt înregistrate

succese deosebite în realizarea de proiecte educaţionale europene (PHARE, Socrates, LLP,

Erasmus+, POS DRU) – judeţul situându-se pe locuri fruntașe la nivel național. În ceea ce

priveşte sistemul de învăţământ din mediul rural al judeţului, o mare parte dintre şcoli au

echipamente IT şi reţea de comunicaţii electronice, iar o parte din localităţile rurale sunt dotate

cu microbuze pentru transportul şcolar. În cadrul bibliotecilor ce aparţin unităţilor de

24

învăţământ există un bogat fond de carte şcolară ceea ce facilitează accesul elevilor la cultură,

acesta fiind considerat de reprezentanţii comunităţii un punct tare al sistemului educaţional.

ANALIZA COMUNITĂȚII

În școală sunt înscriși copii proveniți din Municipiul Vaslui, suburbiile orașului, localitățile

Muntenii de Sus, Zăpodeni, Portari, Delea ș.a., din diverse medii sociale, fără nicio discriminare.

Astfel, din cei 997 de elevi, 112 elevi au câte un părinte plecat în străinătate, 28 au ambii părinți

plecați. Lipsa locurilor de muncă, dorința de a câștiga într-un timp relativ scurt cât mai mulți bani,

îi determină pe aceștia să plece în străinătate. Cât timp sunt plecați, ei țin legătura telefonic cu

persoanele care-i îngrijesc și cu școala.

În școală există copii cu ambii părinți plecați, cea mai mare parte dintre aceștia locuind cu

bunicii, unul din părinți sau frați mai mari. În străinătate pleacă părinți tineri cu vârsta cuprinsă

între 22 și 45 de ani și care au mai mult de 2 copii. Când pleacă din țară, părinții transferă

responsabilitatea creșterii și educării copiilor către rude sau alte persoane, lucru care nu

întotdeauna ajută copilul. Principala lor preocupare este dorința de a câștiga cât mai mulți bani,

copiii trecând pe planul secundar, neînțelegând că ei au nevoie de dragostea și mângâierile

părinților.

Copiii de vârstă școlară mică sunt cei mai afectați de lipsa părinților, lucru care

influențează în mod negativ rezultatele școlare. Acești copii nu se mai concentrează, se izolează,

sunt triști, devin mai indisciplinați, mai neliniștiți.

Cadrele didactice din unitatea noastră au observat că acestor copii li se asigură cele

necesare zi de zi (alimente, haine, rechizite școlare), dar nu și dragostea părintească. În cele mai

multe cazuri nimeni nu se interesează de ceea ce simt copiii, de evoluția lor școlară. De aceea, în

atenția noastră au apărut și acești copii care sunt defavorizați social.

Din punct de vedere al structurii religioase, 991 elevi sunt de religie ortodoxă, 4

crestini-după evanghelie și 2 de religie catolică.

Conform recensămăntului efectuat în 2015, în circumscripția școlii noastre s-au înregistrat

doar 38 de copii cu vărsta corespunzătoare intrării la școală. Remarcăm cu îngrijorare o scădere

continuă a populației școlare, fapt ce impune o regândire a strategiilor educaționale pe termen scurt

și mediu, pentru a menține constant numărul de elevi din școală, printr-o ofertă educațională

atractivă, prin receptivitate la schimbare, pe măsura așteptărilor beneficiarilor direcți și indirecți ai

educației: elevi, părinți, cadre didactice, comunitatea locală . În acest an școlar am avut înscriși la

clasele pregătitoare 95 de copii.

Considerăm că părinții acestor copii ne-au ales pentru calitatea serviciilor educaționale

oferite de școala noastră.

25

CAPITOLUL II: DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

1. ELEMENTELE DE IDENTIFICARE ALE ŞCOLII

Denumirea şcolii: Şcoala Gimnazială ,, Ştefan cel Mare”Vaslui

Adresa: Str. Mareșal Constantin Prezan Nr.2

Tel/Fax: 0335416170/0335417379

E-mail:[email protected]

Website: [email protected]

Tipul Școlii: școală gimnazială, cursuri de zi

Programul școlii: schimbul I: 8-13(14), schimbul II: 13-19

Limba de predare: limba română

Semnele distinctive ale şcolii.

Imnul școlii: este compus de prof. Harii Benianim, pe versurile doamnei prof. Oatu

Daniela.

Alte simboluri ale şcolii sunt: steagul (care îl înfăţişează pe patronul nostru

spiritual, domnitorul Ştefan cel Mare) şi cartea de onoare

2. SCURT ISTORIC

În septembrie 1971 îşi deschidea porţile, în municipiul Vaslui, un nou lăcaş de

învăţământ – Şcoala Nr. 5 Vaslui, care a funcţionat cu un efectiv de 657 de elevi.

Înfiinţarea şcolii răspundea unei necesităţi obiective a învăţământului vasluian,

creşterea populaţiei şcolare în cartierul de blocuri noi din zona Fabricii de Confecţii.

Amplasată într-o zona privilegiată - în inima municipiului nostru - Şcoala Gimnazială

"Ştefan cel Mare" Vaslui s-a impus în spaţiul învăţământului vasluian, şi nu numai, printr-un

efort complex, eficace şi perseverent, evidenţiat de rezultate de excepţie în întreaga activitate

formativ-informativă. În strădaniile noastre, ne bucurăm şi de protecţia acestui patron spiritual

extraordinar, marele voievod moldovean Ştefan cel Mare.

Elevii noştri onorează de decenii podiumurile judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şcolare. Ne bucurăm în fiecare an când elevii şcolii noastre obţin rezultate frumoase la

Evaluările Naţionale , fiind admişi la liceele vasluiene de prestigiu.

Absolvenţii noştri din anii trecuţi au terminat facultăţi de elită şi mulţi sunt cercetători,

cadre universitare, experţi în diferite domenii de vârf ale ştiinţei, profesori, medici, jurişti, etc.

Unii dintre ei lucrează pe alte meridiane ale planetei: Franţa, Belgia, Canada, Statele Unite ale

Americii, etc., ducând astfel spiritul creator românesc peste hotare.

Încă de la începuturile sale, şcoala a beneficiat de un colectiv de excepţie, bine pregătit,

http://%[email protected]://%[email protected]

26

cu dorinţa spre nou, ceea ce a dus la rezultate remarcabile. Rezultatele elevilor la examenele de

admitere în licee, numărul mare de elevi olimpici la fazele naţionale, renumele unor profesori,

au crescut populaţia şcolară la peste 1800 de elevi cuprinşi în 48 – 50 de clase.

3. ANALIZA DE TIP CANTITATIV ŞI CALITATIV

3.1.RESURSE MATERIALE

Analiza de tip cantitativ

Şcoala Gimnazială ,,Ştefan cel Mare” are două corpuri de şcoală (A şi B) legate

printr-un culoar şi o sală de sport.

În prezent, şcoala are un număr de 26 de săli de clasă, cabinet de informatică cu 17

calculatoare conectate la internet, laborator de biologie, laborator de chimie, laborator de fizică,

cabinete pentru lb. română, matematică, istorie, geografie, lb. italiană, religie, lb. engleză,

educaţie plastică, educaţie muzicală. De asemenea, şcoala dispune de un amfiteatru modern şi

spaţios, o sală de gimnastică dotată cu aparatură modernă şi de o bibliotecă dotată cu 17331 de

volume de carte.

Elevii invaţă in condiţii foarte bune. În ultimii patru ani, şcoala a beneficiat de reparaţii

capitale finanţate de Primaria Vaslui, fiind renovate toate clasele şi holurile, montându-se parchet şi

rolete la geamuri în toate sălile de clasă, grupurile sanitare au fost igenizate la standarde europene.

O realizare foarte importantă este construirea noii clădiri a centralei termice şi mutarea ei la

suprafaţă precum şi împrejmuirea cu gard de fier forjat. Pentru sporirea siguranţei elevilor şi a

personalului şcolii, s-a extins reţeaua de supraveghere video în şcoală. De asemenea, şcoala dispune

de un sistem modern de radioficare. În laboratoare s-a montat gresie. A fost schimbat lambriul de pe

holuri, iar în toate sălile de clasă s-a văruit cu var lavabil , s-a schimbat lambriul şi s-a montat

parchet nou. S-au amenajat cabinete noi: de limbi moderne, educaţie plastică, educaţie muzicală.

Biblioteca şcolară a fost dotată cu mobilier nou, modern. S-au achiziţionat table albe şcolare,

laptopuri, imprimante, videoproiectoare, calculatoare, material didactic pentru geografie, istorie,

fizică, educaţie fizică.

Analiza de tip calitativ

Şcoala dispune de următoarele săli cu destinaţie specială:

❖ un laborator de fizică dotat cu aparatură modernă, renovat, funcţional şi ca sală de clasă în

programul de dimineaţă

❖ un laborator chimie, renovat,cu anexă, funcţional şi ca sală de clasă în programul de dimineaţă

❖ un laborator de biologie, renovat, cu anexa, funcţional şi ca sală de clasă în programul de

dimineaţă

❖ un cabinet de informatică cu 30 de calculatoare legate in reţea şi conectate la internet, xerox şi

imprimantă;

❖ un cabinet de educaţie muzicală dotat cu sistem Home Cinema, funcţional ca şi ca sală de clasă;

❖ un cabinet de consiliere şcolară;

❖ un cabinet de logopedie

❖ o sală de sport, modernizată, dotată cu echipament sportiv corespunzător

❖ cabinete pentru limba română, limba italiană, istorie, religie, geografie, matematică,

educaţie plastică, limbi moderne, funcţionale ca şi săli de clasă.

❖ un birou al directorului cu calculator conectat la internet, imprimantă şi Xerox;

❖ un birou al directorului adjunct cu calculator conectat la internet şi imprimantă;

27

❖ un birou secretariat cu laptop, două calculatare conectate la internet, imprimantă şi Xerox;

❖ o bibliotecă cu calculator conectat la internet şi imprimantă;

❖ un birou de administraţie şi contabilitate, dotat cu calculatoare conectate la internet şi

imprimantă;

❖ un amfiteatru nou, modern, cu o capacitate de 170 de locuri

❖ Cameră pentru programul „Lapte şi corn”

❖ Anexă pentru personalul nedidactic al şcolii

❖ 3 grupuri sanitare

❖ teren de sport împrejmuit

3.2. RESURSE UMANE

Analiza cantitativă

PERSONAL DIDACTIC format din 51 de cadre didactice :

➢ 21 de învăţători,

➢ 30 de profesori

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR format din :

➢ 2 secretari ;

➢ 1 bibliotecar;

➢ 1 administrator de patrimoniu;

➢ 1 contabil şef

➢ 1 operator de date;

PERSONAL NEDIDACTIC este format din :

➢ 4 femei de serviciu;

➢ 2 tâmplari;

➢ 1 fochist;

➢ 2 paznici

Personalul angajat didactic şi nedidactic îndeplineşte condiţiile de studii şi de vechime

prevăzute de legile în vigoare.

Populația școlară în ultimii 4 ani școlari:

Nr. de elevi înv.

primar

Nr. de elevi înv.

gimnazial

Nr. de elevi

TOTAL

2012-2013 538 462 1000

2013-2014 550 471 1021

2014-2015 547 433 980

2015-2016 563 438 1001

• Clasa pregătitoare: 100 de elevi 2012-2013




Aşa cum reiese şi din statistica prezentată, şcoala noastră are una dintre cele mai mari

populaţii şcolare din judeţ, asta în ciuda numărului totmai mic de elevi recenzaţi din

28

circumscripţia şcolii. Aceasta se datorează renumelui şcolii, întemeiat pe rezultatele

deosebite la evaluările naţionale şi la concursurile şcolare,dar şi pe calitatea corpului

profesoral.

În acelaşi timp, remarcăm o uşoară scădere a numărului de elevi de la gimnaziu,

determinată de tendinţa de plecare a elevilor spre şcoli care învaţă doar în program de

dimineaţă.

Analiza calitativă

PERSONAL DIDACTIC format din 51 de cadre didactice :

➢ 21 de învăţători, dintre care : 16 cu grad didactic I, 4 cu gradul didactic II, şi 1 cu definitivat

➢ 30 de profesori, dintre care : 22 cu grad didactic I , 1 cu doctorat, 2 gr. did. II, 5 cu

definitivat .

Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se

referă la conceptul modern de formare continuă şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi.

În cadrul Comisiei de dezvoltare profesională din şcoală, s-au identificat nevoile de

formare a personalului didactic, stabilindu-se criteriile de selecţie a celor care beneficiază de

subvenţie din partea şcolii. Astfel, prioritate au cei care au mai puţin de 90 de credite

profesionale transferabile şi persoanele care nu au beneficit în ultimul timp de subvenţie din

partea şcolii. Ca urmare a acestei analize precum şi solicitării din partea cadrelor didactice, anul

trecut şcolar au beneficiat de subvenţie 25 de cadre didactice care au participat la cursuri de

formare.

Calitatea populației școlare – date statistice pe ultimii 4 ani școlari:

I-IV:

SUFICIENT BINE FOARTE BINE

2012-2013 6 41 391

2013-2014 4 69 355

2014-2015 5 78 358

2015-2016 5 56 390

V-VIII:

Medii 5-6,99 Medii 7-8,99 9-10

2012-2013 28 194 226

2013-2014 29 172 253

2014-2015 29 161 209

2015-2016 24 175 184

Promovabilitate:

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 Media

2012-2016

29

Nr. total de

elevi

1000 1021 980 1001

96,99% Elevi promovati 986 1004 946 946

Promovabilitate

în luna iunie

98,60% 98,33% 96,53% 94,50%

Analiza comparativă a promovabilităţii arată menţinerea procentului de promovare în

jurul valorii de 97%. Cauzele repetenţiei: copii rămaşi înscrişi în urma plecării în

străinătate fără documente de transfer, dezinteresul elevilor pentru activitatea şcolară,

apartenenţa la familii dezorganizate sau cu părinţii plecaţi în străinătate, lipsa de

comunicare sistematică dintre elevi, părinţi şi cadre didactice.

AN

ȘCOLAR

NR.

ELEVI

NR.TOTAL

DE

ABSENȚE

NR.ABSENȚE

MOTIVATE

NR.ABSENȚE

NEMOTIVATE

NR.ABSENȚE/

ELEV

2012-2013 1000 4487 2937 1550 4,48

2013-2014 1021 4361 2755 1606 4,27

2014-2015 980 3327 2210 1117 3,39

2015-2016 1001 3319 2414 905 3,31

Analizând situaţia statistică din ultimii patru ani şcolari, se constată o scădere constantă

a numărului de absenţe realizate de elevi, de la o medie de 4,48 de absenţe /elev în 2012-2013,

la 3,31 de absenţe/ elev în anul şcolar 2015-2016, ca urmare a îmbunătăţirii relaţiei

şcoală-familie. Combaterea absenteismului a fost una din temele importante dezbătute în

şedinţele cu părinţii, dar şi în cadrul lectoratelor cu părinţii de la nivelul şcolii.

NOTE LA PURTARE:

CLASA 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016

Sub

7(I)

7-9

(S-B)

10(FB

)

Su

b

7(I

)

7-9

(S-B

)

10(FB

)

Su

b

7(I

)

7-9(

S-B)

10(F

B)

Sub

7(I)

7-9

(S-)

10(F)

I 106 108 121 107

II 109 105 106 126

III 101 110 103 108

IV 4 118 105 111 110

TOTAL

PRIMAR

4 434 550 441 451

V 3 109 131 12 87 3 113

VI 8 92 5 105 13 116 7 86

VII 23 110 98 11 98 9 112

VIII 10 111 1 16 115 4 92 13 95

30

TOTAL

GIMNAZ

IU

44 418 1 21 449 40 393 32 406

În ceea ce priveşte notele la purtare între 7-9, se remarcă o scădere constantă, de la 44-in

2012-2013, la 32 în anul şcolar 2-15-2016.

EVALUAREA NAȚIONALĂ:

Politica educaţională stimulează identificarea acelor valori şi practici sociale care să

asigure succesul absolvenţilor şi să individualizeze personalitatea unităţii şcolare la nivel local,

regional şi naţional. Testarea nivelului de pregătire se realizează şi se confirmă prin examenele

de evaluare națională. Rezultatele obţinute în perioada 2013-2016 la aceste examene sunt

următoarele:

2013

DISCIPLINA Elevi înscriși Prezenți Cu note sub

5

Cu note peste

5

Procent

promovabilitate

Limba și literatura

română

114 114 0 114 100%

Matematica 114 114 13 101 88,59%

2014


5

Cu note peste

5

Procent

promovabilitate


română

131 131 13 118 90,07%

Matematica 131 131 26 105 80,15%

2015


5

Cu note peste

5

Procent

promovabilitate


română

92 92 1 91 98,91%

Matematica 92 92 5 87 94,56%

2016


5

Cu note peste

5

Procent

promovabilitate


română

96 96 11 85 88,54%

Matematica 96 96 34 62 64,58%

31

La Evaluarea Naţională, cele mai bune rezultate s-au obţinut în anul şcolar 2014-2015,

când s-a înregistrat un procent de promovabilitate de 98, 91% la limba română şi de 94, 56% la

matematică. Anul trecut şcolar, promovabilitatea la Evaluarea Naţională a scăzut la 88.64%,

fapt ce impune o evaluare obiectivă a rezultatelor şi a cauzelor care le-au determinat, dar mai

ales stabilirea unor măsuri concrete pentru îmbunătăţirea rezultatelor în anul şcolar 2015-2016.

3.3. Resurse curriculare şi extracurriculare

Noul cadru legislativ susţine explicit centrarea învăţământului românesc pe competenţe,

demers care a debutat cu unele măsuri punctuale la nivel de curriculum încă din 2003. Conform

legii, curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe cele 8

domenii de competenţe cheie, iar învăţământul liceal vizează dezvoltarea competenţelor

specifice în funcţie de filiera de formare/calificare. În acest context, al centrării pe competenţe,

este restructurat şi sistemul de evaluare.

Raportul dintre trunchiul comun şi curriculum-ul la decizia şcolii asigură principiul

egalităţii şanselor şi vizează asigurarea premiselor pentru ca absolventul de gimnaziu să poată

opta cu succes pentru continuarea studiilor în învăţământul liceal

Consiliul şcolii oferă pachetul de opţionale din categoria C.D.Ş. în următoarea ordine

preferenţială:

1. Opţionalul derivat dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun care să asigure

pregătirea temeinică pentru examenele necesare continuării studiilor.

2. Opţionalul, ca teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse în programa

din trunchiul comun şi care fac posibilă studierea cu succes a obiectelor respective.

3. Opţionalul, ca altă disciplină decât cele menţionate în aria curriculară, care să asigure o

pregătire corespunzătoare a tineretului pentru viaţă.

La ciclul primar, oferta educaţională a cuprins opţionale precum: ,,Comunicarea prin

joc”, ,,Matematica distractivă”, ,,Caligrafie”, ,,Calculatorul- partener de învăţare”, ,,Cuvânt,

cântec, dans”, ,,Creativitate şi poveste”, ,,Educaţie financiară”.

La ciclul gimnazial, oferta educaţională a cuprins opţionalele: muzica şi alte arte şi

informatică.


Una dntre priorităţile echipei manageriale în ultimii ani fost creşterea calităţii actului

educaţional şi prin achiziţionarea de material didactic şi de mijloace moderne de învăţământ.

Astfel, s-au achiziţionat: 12 calculatoare, 6 laptopuri, 10 videoproiectoare, 4 ecrane de

proiecţie, 15 hărţi, 20 planşe şcolare, 6 alfabetare cu tablă magnetică, 8 imprimante, 32 de table

şcolare, mingi şi echipament sportiv.

Fondul de carte de la bibliotecă s-a mărit cu 763 de cărţi, de la 16 568 în anul 2012, la

17 331 de cărţi în anul 2016.

Analiza calitativă

La nivelul şcolii s-a constatat, în fiecare an, o participare numeroasă a elevilor la

olimpiadele şi la concursuirle şcolare, o bună pregătire a acestora şi o excelentă implicare în

coordonarea acestora, obţinându-se rezultate foarte frumoase. La nivelul ciclului primar,

32

evideníem participarea numeroasă a elevilor şcolii noastre la 23 de concursuri şcolare,

obţinându-se foarte multe premii.

În ceea ce priveşte olimpiadele şcolare de la gimnaziu, remarcăm o creştere constantă in

anii 2012-2016 a elevilor calificaţi la etapele naţionale, de unde s-au întors cu premii, medalii şi

menţiuni, sporind astfel faima şcolii şi la nivel naţional.

Concursuri ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

Concursuri

Internaționale

Concursuri

Naționale

Concursuri

Interjudețene

Concursuri

Județene

PREMIUL Premiul

de

excelență

PREMIUL PREMIUL PREMIUL

I II III M I II III M I II III M I II III M

76 38 13 7 49 168 100 109 136 71 18 22 21 31 22 14 12 2015-

2016

2 - - - 4 15 23 22 28 13 7 9 24 8 - 8 2014-

2015

38 10 5 2 63 128 127 90 82 15 7 20 33 31 21 20 2013-

2014

44 3 7 0 151 131 28 1 29 15 7 7 81 181 61 20 2012-

2013

Concursuri GIMNAZIU

Concursuri

internaționale

Concursuri

Naționale

Concursuri

Interjudețene

Concursuri

Județene

PREMIUL PREMIUL PREMIUL PREMIUL

I II III I II III M I II III M I II III M

- - - 3 4 4 8 1 5 8 35 6 8 5 10 2015-2016

3 - - 1 1 1 12 12 7 11 35 5 7 7 13 2014-2015

- - - 4 5 15 25 1 10 7 35 6 4 2 7 2013-2014

- - - 8 5 10 38 4 - 1 29 4 2 3 27 2012-2013

33

OLIMPIADE GIMNAZIU

Olimpiade Naționale Olimpiade Județene

PREMIUL PREMIUL

I II III M I II III M

- 2 1 2 13 8 3 24 2015-2016

1 - 2 2 9 13 12 31 2014-2015

2 - - 1 8 5 6 38 2013-2014

1 - - 1 7 8 10 15 2012-2013

2.4. RELAŢIA CU COMUNITATEA

Nevoia de racordare a educaţiei la viaţǎ, la cerinţele şi exigenţele societǎţii

contemporane impune tot mai mult parteneriatul dintre şcoalǎ şi autoritǎţile locale, pǎrinţii

elevilor, agenţi economici, ISJ, CCD, fundaţii, instituţii de învǎţǎmânt.

Parteneriatul dintre şcoalǎ şi familie s-a materializat prin relaţii bune de colaborare, prin

acţiuni comune între cei doi factori. Prin intermediul Comitetelor de pǎrinţi şi al Consiliului

reprezentativ al pǎrinţilor, şcoala are o bunǎ colaborare şi comunicare cu pǎrinţii, aceştia

implicându-se în rezolvarea unor probleme legate de baza materialǎ a şcolii, şcolarizarea

elevilor şi îmbunǎtǎţirea frecvenţei acestora.

Poliţia Vaslui, Agenţia Antidrog Vaslui participǎ activ la organizarea unor activitǎţi în

parteneriat (derularea unor programe de combatere a delincvenţei juvenile, prevenire a

traficului de persoane, educaţie rutieră) precum şi la întǎrirea stǎrii de disciplinǎ la nivelul

şcolii.

Consiliul Local şi Primǎria Vaslui au rǎspuns solicitărilor din partea şcolii în vederea

asigurării fondurilor necesare pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea unitǎţii şcolare.

Parteneriatul cu autoritǎţile locale se bazeazǎ pe reciprocitatea intereselor şi pe sprijin,

acesta nerezumându-se doar la aspecte financiare.

Au fost derulate o serie de activitǎţi educative comune pe linie civicǎ, educaţie sanitarǎ,

educaţie rutierǎ în colaborare cu Consiliul local, Primǎrie, Poliţie, Dispensarul Medical.

De asemenea, s-au stabilit bune relaţii de parteneriat cu factorii educaţionali comunitari,

instituţii descentralizate, instituţii conexe ale M.E.N.C.Ș., alte instituţii de învăţământ.

Obiective urmărite:

✓ Participarea comitetului de părinţi, a familiei, la viaţa şcolii, la actul decizional educativ şi

la atragerea veniturilor extrabugetare;

34

✓ Colaborarea cu Primăria Vaslui pentru finanţarea procesului instructiv – educativ;

✓ Eficientizarea comunicării cu partenerii sociali prin implicarea lor în diferite activităţi;

✓ Intensificarea colaborării cu Jandarmeria şi Poliţia, pentru asigurarea securităţii elevilor şi

cadrelor didactice şi a condiţiilor optime de desfăşurare a tuturor activităţilor educative;

✓ Intensificarea colaborării cu instituţiile de sănătate publică pentru realizarea unei educaţii

pentru o viaţă sănătoasă, combaterea epidemiilor şi rezolvarea unor probleme de

comportament, adaptabilitate;

✓ Colaborarea cu biserica pentru păstrarea şi cultivarea unor tradiţii religioase;

✓ Iniţierea unor activităţi şi programe cu implicarea comunităţii locale şi o implicare activă a

şcolii în viaţa comunitară.

Primăria Vaslui a asigurat materialele necesare pentru întreţinerea şi igienizarea şcolii

Poliţia de proximitate şi Jandarmeria mun.Vaslui şi-a adus sprijinul la siguranţa şi securitatea

elevilor în şcoală şi în afara ei prin supravegherea permanentă a acestora. Pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în mediul şcolar şi a comiterii de fapte antisociale în incinta şcolii, s-a

încheiat o convenţie de parteneriat cu Poliţia municipiului Vaslui.

I.S.U. a organizat activităţi aplicative şi informative cu elevii;

Autoritatea de sănătate publică-Dispensarul nr.4 a supravegheat permanent starea de sănătate a

elevilor, vaccinarea unor serii de elevi;

Biblioteca judeţeană, Casa de cultură, Muzeul judeţean , au constituit sediul multor activităţi

culturale, educative şi artistice.

Creşterea eficienţei relaţiei şcoală - familie

➢ pentru menţinerea contactului permanent cu părinţii s-au organizat şedinţe cu părinţii, a fost

stabilită tematica lectoratelor

➢ pentru rezolvarea unor probleme urgente au fost realizate consultaţii, au avut loc discuţii

între prof./dirig./învăţ – părinţi cât şi între director – părinţi

➢ s-a desfăşurat la nivelul şcolii lectoratul cu părinţii pentru stabilirea modalităţilor de

colaborare cu familia şi sprijinul lor în conformitate cu R.I.


Întreaga activitate de coordonare a proiectelor şi programelor educative, a urmărit, în

principal creşterea prestigiului şi calităţii activităţii şcolii noastre prin acţiunile desfăşurate cu

elevii şi profesorii, prin formele de parteneriat cu Inspectoratul şcolar şi cu reprezentanţi ai

comunităţii locale.

În anul şcolar 2015 – 2016 s-au desfăşurat 35 de proiecte educative şcolare şi au fost

încheiate 40 de acorduri de parteneriat cu factorii educaţionali comunitari, instituţii

descentralizate, instituţii conexe ale M.E.N.C.Ș., alte instituţii de învăţământ.

Analiza calitativă

În ceea ce priveşte proiectele şi acordurile de parteneriat cu autorităţile locale, merită

amintite cele desfăşurate în cadrul STRATEGIEI NAŢIONALE DE ACŢIUNE

COMUNITARĂ.:” O lume pentru toți” „Impreună la joacă în lumea copilăriei” „Prietenie fără

prejudecăți” „Echipa verde în acţiune”.

În perioada 2010-2015, școala noastră a participat la două parteneriate școlare multilaterale

Comenius:

1.The Amazing Game of the Ancient European Trails (A.G.A.E.T.)

Parteneriat scolar multilateral Comenius 2013/2015 finantat de Comisia Europeana

35

Parteneri:

Coordonator:INS El Palau (Sant Andreu de la Barca-Spania)

1) Scoala Gimnaziala nr. 5 Vaslui

2) Fahrenttipasa Ortaokulu(Tarsus – Turcia)

3) School Katolickie Gimnazjium im. Sw. Melchiora Grodzieckiego

(Cieszyn –Polonia)

4) 1 Gymnasium Kamaterou (Kamatero/Athens - Grecia)

5) Istituto Comprensivo Giovanni XXIII (Isernia - Italia)

6) Kendal College of Further Education (Kendal – UK)

7) APLL Implantation des Arts et Métiers (La Louvière – Belgia)

Obiectiv principal:

-sa imbunatateasca abordarile si tehnicile de predare prin crearea unui joc pe tabla inspirat din

drumurile vechi europene avand drept model Jocul Gastei la diferite materii scolare: istorie,

geografie, desen, informatica, matematica, educatie tehnologica si engleza.

2.Shapes as teaching and learning aids in Europe Parteneriat scolar multilateral Comenius 2010/2012, finantat de Comisia Europeana

Şcoli partenere România – Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 5 “Ştefan cel Mare”, Vaslui

Bulgaria – Sredno obrazovatelno uchilishte Panayot Volov, Shumen

Ungaria – Árpád Fejedelem Általános Iskola, Rackeve

Turcia – Kozan Mehmet-Ayşe Akgül İlköğretim Okulu, Sakarya

Spania – Centro De Educacion Infantil Y Primaria Comarcal, Alcala de Xivert.

Obiectivul principal:

– îmbunătăţirea procesul de predare-învăţare-evaluare din şcoli prin folosirea metodicilor

moderne cross-curriculare. Proiectul abordează problemele legate de predare matematicii,

artelor plastice, limbii şi literaturii române, informaticii şi limbii engleze.

4. ANALIZA S.W.O.T.

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica)

S.W.O.T.,

analizand atat mediul intern cat şi mediul extern, pe următoarele paliere:

a) Curriculum

b) Resursa umană

c) Resursa materială şi financiară

d) Relaţii cu comunitatea şi activitatea educativă

https://shapesineurope.wordpress.com/https://shapesineurope.wordpress.com/

36

a) Curriculum

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

▪ Pentru fiecare nivel de şcolarizare există

material curricular corespunzător (planuri de

invăţămant şi programe şcolare, auxiliare

curriculare, manuale, caiete de lucru, ghiduri

de aplicare, culegeri de probleme,

indrumătoare, softuri educaţionale;

▪ O bună colaborare intre invăţători şi profesori,

mai ales pentru clasele ce termină ciclul primar şi

integrarea cu uşurinţă a elevilor in ciclul secundar;

▪ Programe CDŞ elaborate de cadrele

didactice ale şcolii;

▪ existenţa şi aplicarea planului cadru pentru

fiecare ciclu de şcolarizare

▪

plan de dezvoltare instituŢionalĂ · plan de dezvoltare instituŢionalĂ 2016-2021 avizat în...

Documents