plan de dezvoltare a monitorizarii apelor de …

EUWI+: Planul de dezvoltare a monitorizării apelor de suprafață

1

Inițiativa Uniunii Europene pentru Apă Plus pentru

Țările Parteneriatului Estic (EUWI +)

Rezultatul 2

PLAN DE DEZVOLTARE

A MONITORIZARII APELOR

DE SUPRAFATA

DIN REPUBLICA MOLDOVA

- MONITORIZARE BIOLOGICĂ -

Versiunea # final; Mai 2021


2

Beneficiarii

Agentia de Mediu (MD)

Responsibil Lider de proiect al consorțiului statelor membre ale UE

Alexander Zinke, Agentia de Mediu Austria (UBA, Austria)

Reprezentant al țării EUWI + în Moldova

Victor Bujac (MD) (pana in Noiembrie 2020)

Svetlana Stirbu (MD) (din Decembrie 2020)

Expert internațional responsabil tematic

Kristina Schaufler, Agentia de Mediu Austria (AT)

Autori

Kristina Schaufler, Agentia de Mediu Austria (AT)

Georg Wolfram, DWS-Hydro-Ökologie for Agentia de Mediu Austria (AT))

Daniel Trauner, Agentia de Mediu Austria (AT)

Elisabeth Sigmund, DWS-Hydro-Ökologie for Agentia de Mediu Austria (AT)

Declinare de responsabilitate:

Programul finanțat de UE Inițiativa Uniunii Europene pentru Apă Plus pentru țările parteneriatului estic (EUWI +)

este implementat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (CEE-ONU), Organizația pentru Coop-

erare și Dezvoltare Economică (OECD), ambele responsabile de implementarea Rezultatului 1 și un consorțiu al

statelor membre ale UE format din Agenția pentru Mediu Austria (UBA, Austria), coordonatorul principal și Biroul

Internațional pentru Apă (IOW, Franța), ambii responsabili de implementarea rezultatelor 2 și 3. Programul este

co-finanțat de Austria și Franța prin intermediul Agenției de Dezvoltare a Austriei și Agenției Franceze de Apă

Artois-Picardie.

Acest document a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate aici nu pot fi luate în

niciun caz pentru a reflecta opinia oficială a Uniunii Europene sau a guvernelor țărilor parteneriatului estic.

Acest document și orice hartă inclusă aici nu aduc atingere statutului sau suveranității asupra oricărui teritoriu,

delimitării frontierelor și granițelor internaționale și denumirii oricărui teritoriu, oraș sau zonă.

Imprima

Proprietar și editor: Consorțiul statelor membre ale UE

Umweltbundesamt GmbH

Spittelauer Lände 5

1090 Vienna, Austria

Office International de l’Eau (IOW)

21/23 rue de Madrid

75008 Paris, France

Oficerul Responsabil de Comunicare IOW:

Ms Chloé Déchelette [email protected]

Octombrie 2020


3

CONTENT 1. Sumarul executiv ........................................................................................................................ 6

2. Introducere si scopul ................................................................................................................... 6

3. Plan de modernizare și dezvoltare (infrastructură și echipamente de monitorizare) ................. 8

3.1 Inventarul rețelei și echipamentelor de monitorizare existente (înainte de EUWI +) ....... 8

3.1.1 Echipamentul existent la Serviciul Hidrometeorologic de Stat ......................................... 9

3.2 Îmbunătățirea rețelei de monitorizare (în cadrul EUWI +) .............................................. 10

3.2.1 Principiile de monitorizare conforme cu DCA ................................................................ 10

3.2.2 Precizie și încredere ....................................................................................................... 11

3.2.3 Elemente de calitate ....................................................................................................... 11

3.2.4 Monitoring de supraveghere ........................................................................................... 12

3.2.5 Monitoring operational .................................................................................................... 13

3.2.6 Monitoring invesigativ ..................................................................................................... 18

3.2.7 Selectarea amplasamentului în supravegherea și monitorizarea operațională ............. 19

3.2.8 Echipamentul pentru monitoringul biologic .................................................................... 20

4. Planul de instruire pentru Monitoring ........................................................................................ 26

4.1 Capacitatile existente (inainte de EUWI+)...................................................................... 26

4.2 EUWI+ Instruiri (in cadrul EUWI+) .................................................................................. 26

4.2.1 Materiale de instruire ....................................................................................................... 32

4.2.2 Feedback-ul atelierului .................................................................................................... 33

5. Perspective șipropuneri pentru dezvoltarea suplimentară și intarirea capacităților (după

EUWI +; Durabilitate) ................................................................................................................ 34

5.1 Status quo și cerințe ........................................................................................................... 35

5.2 Personal și resurse necesare (cerință minimă) .................................................................. 36

5.2.1. Costuri de Monitoring ..................................................................................................... 36

5.2.2 Cerințe de personal ........................................................................................................ 37

6. Technical reports/ References .................................................................................................. 38


4

1.1.1.1 List of Tables

Tabelul 1: Echipamentul existent la SHS. ............................................................................................... 9

Tabelul 2: Frecvența de monitorizare chimică recomandată la siturile(loc) de supraveghere în

conformitate cu PMBR DPMN - 1x pe ciclu PMBR. ...................................................................... 13

Tabelul 3: Frecvența de monitorizare biologică recomandată la locurile de supraveghere în

conformitate cu PMBR DPMN - 1x pe ciclu PMBR ...................................................................... 13

Tabelul 4: Frecvența recomandată de monitorizare chimică la locurile operaționale în conformitate cu

PMBR DPMN - 2x pe ciclu PMBR. ................................................................................................ 14

Table 5: Frecvența de monitorizare biologică recomandată la locurile operaționale în conformitate cu

PMBR DPMN- 2x pe ciclu PMBR. ................................................................................................. 14

Table 6: Situri de monitoring in DBR DPMN. ........................................................................................ 19

Table 7: Lista echipamentelor care urmează să fie achiziționate pentru monitorizarea biologică a

apelor de suprafață în cadrul EUWI + ........................................................................................... 20

Table 8: Lista cheilor de identificare taxonomică pe macrozoobentos dobândite în timpul EUWI +. ... 24

Table 9: Know-how la SHS în timpul fazei de evaluare. ....................................................................... 26

Table 10: EUWI + Plan de instruire de monitorizare a apelor de suprafață Moldova. .......................... 28

Table 11: Starea actuală și cerința de monitorizare biologică (în râuri). ............................................... 35

Table 12: Cerințe minime de personal experimentat ........................................................................... 37

1.1.1.2 Lista Figurelor

Figura 1: Schema A a arborelui decizional pentru alegerea siturilor operaționale de monitorizare. ..... 15

Figura 2: Schema B a arborelui decizional pentru alegerea locurilor de monitorizare operaționale. ... 16

Figura 3: Schema C a arborelui decizional pentru alegerea siturilor operaționale de monitorizare. .... 17

Figura 4: Site-uri recomandate de supraveghere a apelor de suprafață și de monitorizare operațională

în râuri și lacuri (inclusiv rezervoare) ale DBR DPMN................................................................... 19

Figure 5: Prezentarea atelierului EUWI + „Principiile clasificării biologice”, Schaufler & Wolfram 2018.

....................................................................................................................................................... 27

Figure 6: Evaluarea atelierului de apă de suprafață în conformitate cu formularele de feedback ale

participanților. ................................................................................................................................ 33


5

1.1.1.3 Abrevieri/Abbreviations

EBC/BQE .............. Element Biologic de Calitate/ Biological Quality Element

EPIRB ................... Environmental Protection of International River Basins Project (proiectul anterior)

SCSE/ESCS/ ........ Sistemul de Clasificare a Starii Ecologice / Ecological State Classification System

EUWI+ .................. Initiativa UE pentru Apa plusEU/ Water Initiative Plus Eastern Countries

FIS ........................ pesti/ Fish

HYMO ................... Hidromorfologie/ Hydro-morphology

SHS ...................... Serviciul Hidrometeorologic de Stat/State Hydrometeorological Service

MAC ...................... Macrofite/ Macrophytes

PDM/MDP ............. Plan de Dezvoltare a Monitoringului /Monitoring Development Plan

MZB ...................... Macrozoobentos/ Macroinvertebrates

PHB ..................... Fitobentos(diatomee)/ Phytobenthos (diatoms)

PHP ...................... Fitoplancton/ Phytoplankton (Chlorophyll-a = starting point)

PMBR/RBMP ........ Planul de management al bazinului riveran – document de planificare a teritoriului/

River Basin management Plan, territorial planning document

RefCond................ Conditii de Referinta/Reference Conditions

Stare /Status ......... Condition of a water body = High, good, moderate, poor, or bad

AS/SW .................. Ape de Suprafata/ Surface Water

CAS/ SWB ............ Corpul de apa de suprafata / Surface Water Body

DCA/WFD ............. Directiva Cadru pentru Apa/ Water Framework Directive

Abrevieri specific tarii Moldova /Country Specific Abbreviations Moldova

SHS ...................... State Hydrometeorological Service

APM aRM/EAM .... Agentia de Protectie a mediului a RM /Environmental Agency Moldova

BPD-MN/DPBS ..... Bazinul Prut, Dunarea si Marea Neagra/ The Basins of the Danube, Prut, and the

Black Sea


6

1. Sumarul executiv

Planul efectuat de EUWI + pentru monitorizarea apelor de suprafață (SW-MDP) oferă recomandări

pentru îmbunătățirea monitorizării ecologice / biologice a Republicii Moldova pentru alinierea în con-

tinuare la standardele cerute de Directiva-cadru a apei din UE (DCA). Conform DCA, toate corpurile

de apă de suprafață trebuie să dobândească o stare ecologică cel puțin bună.

Monitorizarea ecologică se bazează pe cinci elemente biologice de calitate (EBC) și elemente de spri-

jin. Implementarea a început recent în Moldova și îmbunătățirea și dezvoltarea ulterioară sunt încă de

realizat. În timpul EUWI + monitorizarea ecologică s-a concentrat asupra nevertebratelor bentice EBC

și s-au făcut primii pași către implementarea diatomeelor (fitobentos). Capacitățile de monitorizare au

fost îmbunătățite prin formarea de experți și achiziționarea de echipamente de prelevare și de labora-

tor. Schimbul transfrontalier este ferm recomandat și a fost încurajat de activitățile subregionale și

regionale și de schimbul frecvent de cunoștințe în timpul instruirilor și atelierelor.

O etapă importantă pentru îmbunătățirea monitorizării biologice a fost realizată prin dezvoltarea unui

sistem preliminar de clasificare a starilor ecologice (SCSE) bazat pe nevertebrate bentice. Se reco-

mandă refacerea în continuare a limitelor claselor folosind informații din expeditiile viitoare. Trebuie

adăugate elemente biologice de calitate EBC suplimentare în următorii ani.

Planul de dezvoltare a monitoringului subliniază, de asemenea, necesitatea și scopul programelor in-

vestigative, operaționale și de supraveghere a monitorizarii și oferă îndrumări cu privire la selectarea

siturilor de monitorizare.

În conformitate cu actualul plan de gestionare a bazinului hidrografic al Dunării, Prutului și Mării Negre,

acest document stabilește o frecvență de monitorizare recomandată a EBC și parametrii pentru fiecare

program de monitorizare. Planul de Dezvoltare a Monitoringului recomandă următorii pași, inclusiv

punerea în aplicare a EBC suplimentare și a cerințelor generale ale personalului pentru a asigura o

monitorizare biologică solidă.

2. Introducere si scopul

Proiectul UE Initiataiva pentru Apa Plus pentru Tarile Estice (EUWI +) își propune să îmbunătățească

gestionarea resurselor de apă și să consolideze capacitățile din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Geor-

gia, Moldova și Ucraina. Acesta susține dezvoltarea și implementarea planurilor pilot de gestionare a

bazinului hidrografic (PMBR), bazându-se pe cadrul politic îmbunătățit și asigurând o participare puter-

nică a părților interesate locale.

Gestionarea bazinului hidrografic se bazează pe monitorizarea resurselor de apă subterană și de su-

prafață și joacă un rol central în orice PMBR. În timp ce acest document se concentrează asupra dis-

trictului de bazin hidrografic care a fost bazinul pilot EUWI +, orientările și perspectivele pot fi derivate

la scară națională.

Monitorizarea ecologică constă în monitorizarea biologică (elemente biologice de calitate, EBC) îm-

preună cu parametrii physico-chimici și protocoalele sitului hidromorfologic. Nucleul monitorizării apelor

de suprafață în conformitate cu Directiva-cadru privind apa (DCA; Directiva 2000/60 / CE) este monitor-

izarea ecologică / biologică și evaluarea respectivă a stării ecologice. Rezultatele unei monitorizări

solide oferă tuturor părților interesate informații actualizate despre bazinul hidrografic și permite decizii

semnificative cu privire la un program de măsuri pentru atingerea obiectivelor de mediu ale DCA. Aceste


7

programe de monitorizare sunt discutate în bazinul hidrografic Dunăre, Prut și Marea Neagră (DPBS)

RBMP (EUWI +, 2020e) și, într-o oarecare măsură, în Raportul de monitorizare EUWI + (EUWI +,

2020d).

Acest document, Planul de dezvoltare a monitorizării apelor de suprafață (SW-MDP), are lega-

tura cu monitorizarea ecologică a apelor de suprafață și reflectă asupra conceptului general al pro-

iectului EUWI + pentru:

să se bazeze pe eforturile naționale existente, datele și proiectele anterioare, cu o put-

ernică participare a experților naționali și a părților interesate

identificarea și umplerea golurilor și îmbunătățirea în continuare a monitorizarii apelor de

suprafață în ceea ce privește ...

1) ... echipamente și infrastructură (Plan de modernizare și dezvoltare, capitolul 3).

a. Evaluarea infrastructurii existente

b. Achiziționarea de echipamente de monitorizare a apelor de suprafață, adap-

tate nevoilor specifice fiecărei țări și concentrându-se pe investiții durabile

2) ... capacitatea personalului (Monitorizarea planului de instruire, capitolul 4).

a. Instruiri care acoperă toate etapele necesare: de la principiile de bază ale Directivei-

cadru a apei (DCA) la eșantionare și evaluare în teren

b. Introducerea sistemelor de clasificare a stării ecologice (SCSE)

c. Colectarea de date suplimentare în timpul lucrărilor de teren / anchetelor

d. Abordarea introducerii unor elemente biologice de calitate suplimentare (EBC)

e. Îmbunătățirea schimbului de cunoștințe transfrontalier prin ateliere subregionale și lu-

crări interactive de grup

Această colecție de informații pune bazele pentru a trage concluzii pentru o implementare cu suc-

ces a monitorizării ecologice conforme cu Directiva-cadru privind apa.

1) Pe această bază, în capitolul 5 este prezentată o perspectivă și o propunere pentru dez-

voltarea în continuare și consolidarea capacității pentru a asigura în continuare sustenabili-

tatea eforturilor proiectului dincolo de EUWI +.


8

3. Plan de modernizare și dezvoltare

(infrastructură și echipamente de

monitorizare)

EUWI + Activitatea 2.1.2 Achiziționarea de echipamente, inclusiv stații de monitorizare a cali-

tății/starii hidrologice, reabilitare și modernizare a echipamentelor existente și a laboratoarelor

existente.

În cadrul EUWI + sub Activitatea 2.1.2, au fost definite prioritățile de actualizare pentru aprovizionare,

lucrări și servicii și s-au făcut investiții corespunzatoare. Un accent special a fost pus pe dezvoltarea

monitorizării ecologice și, prin urmare, investigarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață

(CAS). Monitorizarea ecologică include elemente biologică de calitate (EBC), dar și parametrii fizico-

chimici generali și hidromorfologia ca elemente de susținere (a se vedea capitolul 3.2.3). Îndrumări

pentru selectarea amplasamentelor operaționale și a monitoringului de supraveghere sunt furnizate în

raport cu obiectivele respective.

Monitorizarea de supraveghere ar trebui să furnizeze informații despre starea generală a apelor de

suprafață în cadrul fiecărui bazin. Monitorizarea operațională este pusă în aplicare pentru a stabili starea

corpurilor de apă identificate ca fiind expuse riscului sau care nu respectă starea ecologică bună și

pentru a evalua modificările stării rezultate din programele de măsuri. Monitorizarea investigaționala

intră în vigoare în cazul în care motivul oricăror depășiri (ale obiectivelor de mediu) este necunoscut, în

cazul în care monitorizarea de supraveghere indică faptul că obiectivele nu sunt susceptibile de a fi

atinse și monitorizarea operațională nu a fost deja stabilită, sau pentru a stabili amploarea și impactul

de poluare accidentală.

3.1 Inventarul rețelei și echipamentelor de monitorizare

existente (înainte de EUWI +)

În timpul procesului de delimitare a fost descrisă rețeaua existentă de monitorizare a apelor de supra-

față. Lista echipamentelor existente a fost furnizată în timpul fazei de evaluare, sub forma unor chestion-

are răspunse de catre experții naționali din instituțiile beneficiare. Pentru informații suplimentare, con-

sultați Raportul de delimitare a apelor de suprafață și Raportul de evaluare / Chestionare (EUWI +,

2019a; 2020g).

Până în 2013, monitorizarea calității apelor de suprafață în DBR DPMN a fost efectuată în 22 de locații

de monitorizare. Începând cu 2014, un nou program de monitorizare, care se orientează către DCA UE

2000/60, a fost implementat pentru DBR DPMN, care este împărțit în supraveghere, operațională și

monitorizare investigatională. Includea 52 de stații de monitorizare pe râuri (9 situri pe râul Prut și 43 de

situri pe afluenții râului Prut sau pe apele de suprafață interne ale DBR DPMN) și 6 stații (4 lacuri artifi-

ciale și 2 lacuri naturale). Cu toate acestea, datele nu sunt disponibile în mod constant pentru toate

aceste site-uri. Programul de monitorizare include 25 parametri fizico-chimice generali (de exemplu,

oxigen, nutrienți) și 11 parametri chimici (de exemplu, metale grele, hidrocarburi poliaromatice). In 2015

au fost investigat, aditional un număr mare de poluanți prioritari.

Majoritatea siturilor de monitorizare a calității apei sunt, de asemenea, incluse în monitorizarea biolog-

ică. Monitorizarea include analize ale fitobentosului, nevertebratelor bentonice, fitoplanctonului și altor

parametri, care nu sunt necesari în conformitate cu DCA. Pentru niciunul dintre aceste elemente biolo-

gice de calitate nu este disponibilă o metodă de clasificare conformă cu DCA, care îndeplinește cerințele

Documentelor de orientare CSI pentru intercalibrare. Evaluarea stării se bazează pe limitele existente

pentru diferite elemente biologice de calitate, urmând principiul “unul din toate”. În lacuri, abordarea și


9

programul de monitorizare sunt similare cu cele aplicate în râuri, dar se investigează și macrofitele ca

element de calitate biologică (EBC). Un sondaj al EUWI + în 2019 s-a axat pe nevertebratele bentice

EBC (EUWI +, 2020b) și a fost elaborate un sistem de clasificare al starii calitatii de tip specific pentru

râuri bazat pe macronevertrebrate (EUWI +, 2020c). Sondajul a inclus, de asemenea, eșantionarea și

evaluarea diatomeelor (EUWI +, 2020b). Rezultatele și metodele analizelor de diatomee au fost verifi-

cate și comentate de experți austrieci (EUWI +, 2020h).

Rețeaua actuală de monitorizare hidrologică (cantitativă) din cadrul DBR DPMN cuprinde 12 situri de

supraveghere a cantității de apă de suprafață în râuri (3 pe râul Prut, celelalte 9 pe alte râuri). Până de

curând, monitorizarea hidromorfologică era limitată la parametrii hidrologici. Parametrii morfologici au

început să fie monitorizați numai în timpul proiectelor EPIRB și EUWI + (2013-2019), de ex. morfologia

râului a fost evaluată în timpul unui studiu hidromorfologic EUWI + în 2019 (EUWI +, 2020a).

3.1.1 Echipamentul existent la Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Responsabilitatea pentru dezvoltarea unui monitoring biologic în corpurile de apă din Republica Mol-

dova a fost atribuită Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS). Echipamentul existent pentru expe-

ditii/sondaje și analize hidrobiologice utilizate în prezent în SHS este listat în tabelul 1. Aceste informații

au fost colectate prin utilizarea unui chestionar în august 2017.

Tabelul 1Fehler! Verweisquelle konnte nicht gefunden werden.

Tip Brand

Data 1ei

utilizari Starea

Binocular OPTIKA SZM 2007 operational

Generator cu lumina rece OPTIKA CL-01 2007 operational

Binocular MБC-9 СССР neoperational

Microscope CARL ZEISS JENA СССР neoperational

BALANTA (pentru cântărirea organismelor macro-zooben-tonice)

Techniprot 1987 operational

Microscope B-383 PL 2016 operational

Microscope B-383 PL 2016 operational

Computer Acer 2007 operational

Computer Asus 2007 operational

Computer Sohoo 2013 operational

Computer Colorisit 2013 neoperational

Printer Cannon LBP3010/LBP3018/LBP3050

2007 operational

Printer hp 2007 operational


10

3.2 Îmbunătățirea rețelei de monitorizare (în

cadrul EUWI +)

Acest capitol servește două obiective principale:

(1) Reflectarea metodelor conforme cu DCA utilizate pentru clasificarea stării ecologice și planificarea

managementului bazinului fluvial în cadrul proiectului EUWI + și

(2) Furnizarea de îndrumări pentru eforturile viitoare privind monitorizarea biologică.

Principiile prezentate în acest capitol au fost aplicate pentru selectarea site-ului și frecvența de monitor-

izare în PMBR. Informațiile agregate din PMBR despre rețeaua de monitorizare propusă sunt, de ase-

menea, rezumate în acest capitol.

3.2.1 Principiile de monitorizare conforme cu DCA

Articolul 8 din DCA stabilește cerințele pentru monitorizarea stării apelor de suprafață, stării apelor sub-

terane și a ariilor protejate. Sunt necesare programe de monitorizare pentru a stabili o imagine de an-

samblu coerentă și cuprinzătoare a stării apei în fiecare district hidrografic.

Anexa V a DCA indică faptul că sunt necesare informații de monitorizare din apele de suprafață

pentru:

Clasificarea stării ecologice și chimice;

Completarea și validarea procedurii de evaluare a riscurilor din anexa II;

Proiectarea eficientă și eficientă a viitoarelor programe de monitorizare;

Evaluarea schimbărilor pe termen lung în condițiile naturale, precum și a celor rezultate din

activitatea antropogenă pe scară largă;

Estimarea încărcăturilor de poluanți transferate peste granițele internaționale sau deversate în

mări;

Evaluarea schimbărilor de stare ale acelor organisme identificate ca fiind expuse riscului ca

răspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătățire sau prevenire a deteriorării;

Determinarea cauzelor neîndeplinirii de către corpurile de apă a obiectivelor de mediu în

cazul în care nu a fost identificat motivul eșecului;

Constatarea amplorii și impactului poluării accidentale;

Utilizare în exercițiul de intercalibrare (comparație cu țările vecine);

Evaluarea conformității cu standardele și obiectivele ariilor protejate; și,

Cuantificarea condițiilor de referință (acolo unde există) pentru corpurile de apă de suprafață.

Rezultatele monitorizării vor fi raportate în planurile de gestionare a bazinului hidrografic prin intermediul

hărților rețelelor de monitorizare, a hărților stării apei și a estimărilor privind încrederea și precizia reali-

zate de sistemele de monitorizare.

Totalitatea apelor care urmează să fie monitorizate în temeiul DCA este atribuită unităților geografice

sau administrative, în special bazinului hidrografic, districtului hidrografic și - ca element de bază al

rețelei de monitorizare - corpul de apă. Măsurarea și monitorizarea stării corpurilor de apă vor informa

despre succesul realizării obiectivelor de mediu ale directivei.

Prin urmare, trebuie parcurși următorii pași înainte ca monitorizarea să poată fi implementată:

- Delimitarea corpurilor de apă de suprafață

- Identificarea tipurilor de râuri și lacuri

- Definirea condițiilor de referință specifice tipului pentru toate elementele de calitate biologică


11

Deoarece acest lucru nu va fi disponibil pentru întreaga țară în următorii ani, se pot utiliza informații

suplimentare despre presiuni în combinație cu parerea experților și / sau abordarea de modelare (de

exemplu, evaluarea riscurilor).

Trei tipuri de monitorizare pentru apele de suprafață sunt descrise în anexa V: monitorizare de su-

praveghere, operațională și investigatională. Acestea vor fi completate de programe de monitorizare

necesare pentru zonele protejate înregistrate în conformitate cu articolul 6.

3.2.2 Precizie și încredere

Conform anexei V la DCA, rezultatele monitorizării necesită anumite niveluri de precizie și încredere.

Ceea ce este considerat a fi „acceptabil”, „adecvat” și „suficient” niveluri de precizie și încredere va

determina aspecte precum:

numărul corpurilor de apă incluse în diferitele tipuri de monitorizare;

numărul de stații care vor fi necesare pentru a evalua starea fiecărui corp de apă; și

frecvența la care parametrii indicativi ai elementelor de calitate a apei de suprafață vor trebui

monitorizați

Directiva nu a specificat nivelurile de precizie și încredere necesare pentru monitorizarea programelor

și evaluările de stare. Cu toate acestea, este clar că precizia reală și nivelurile de încredere atinse ar

trebui să permită efectuarea unor evaluări semnificative ale statutului în timp și spațiu.

Punctul de plecare pentru multe state membre va fi probabil o evaluare a stațiilor și eșantioanelor

existente pentru a vedea ce nivel de precizie și încredere poate fi atins prin aceste resurse. Este prob-

abil că acesta va trebui să fie un proces iterativ cu modificare și revizuire a programelor de monitorizare

pentru a atinge niveluri de precizie și încredere care să permită evaluări și clasificare semnificative.

De asemenea, este probabil ca statele membre să utilizeze într-o oarecare măsură opinia experților

în evaluarea riscului de clasificare greșită. De exemplu, în cazul unui corp de clasificare greșită „la risc”,

persoanele responsabile pentru luarea deciziei de a pune în aplicare măsuri costisitoare își vor asigura

în mod clar deciziile prin evaluări suplimentare înainte de implementarea măsurilor.

3.2.3 Elemente de calitate

Baza clasificării corpurilor de apă de suprafață sunt Elementele biologice de calitate (EBC) formate din

pești, macroinvertebrate, fitobentos, fitoplancton și macrofite, în timp ce fiziochimica și hidromorfologia

acționează ca elemente de sprijin.

Propunere de elemente de calitate:

Biologia

- Macronevertebrate (toate raurile)

- Fitobentos (numai în râurile mici)

- Fitoplancton (numai în râuri și lacuri / rezervoare foarte mari)

- Peștii și macrofitele vor fi clasificate prin expertiză sau folosind informații locale (pescari).

Dacă nu sunt disponibile informații, aceste EBC vor fi incluse într-o fază ulterioară. Același

lucru este valabil și pentru macronevertebrate și fitobentos din lacuri.

Elemente de sprijin

- Parametri fizico-chimici generali (toate râurile și lacurile)

- Hidromorfologie (pe baza unei clasificări generale a rețelei fluviale)

„Susținere” înseamnă că valorile elementelor de calitate fizico-chimică și hidromorfologică sunt de

natură să susțină o comunitate biologică cu o anumită stare ecologică, deoarece aceasta recunoaște


12

faptul că comunitățile biologice sunt produse ale mediului lor fizic și chimic. Nu se intenționează ca

aceste elemente de sprijin să poată fi utilizate ca surogate pentru elementele biologice în supravegherea

și monitorizarea operațională.

În cadrul proiectului a fost stabilită o bază de date consolidată MS Access care cuprinde date din son-

daje de teren EUWI + și date preexistente. Ca urmare, în timpul EUWI + pentru râuri a fost dezvoltat un

sistem de clasificare a stării ecologice (SCSE) specific tipului, care utilizează macroinvertebrate (EUWI

+, 2020c). Pentru a respecta cerințele DCA, alte EBC trebuie incluse în sistemul de clasificare pentru

râuri și trebuie dezvoltat un sistem suplimentar pentru lacuri. O sugestie pe care EBC să o investigheze

în ce tipuri de corpuri de apă este dată în capitolele 3.3.2 și 3.3.3.

Conform DCA, elementele de calitate fizico-chimici include:

1) parametri fizico-chimici generali, astfel cum sunt enumerați în anexa V la directivă (temperatură, O2,

nutrienți, salinitate, pH) și

2) poluanți specifici de studiat în corpul de apă respectiv. Acești poluanți specifici bazinului hidrografic

(PSBR) trebuie selectați în prealabil. Informații despre monitorizarea chimică în Moldova pot fi găsite în

PMBR DPMN (EUWI +, 2020e).

3.2.4 Monitoring de supraveghere

Directiva prevede ca în programul de monitorizare de supraveghere să se includă suficiente corpuri

de apă pentru a furniza o evaluare a stării globale a apelor de suprafață în cadrul fiecărei bazine

hidrografice și sub-bazinelor hidrografice.

Trebuie întreprins cel puțin o perioadă de un an în timpul unui PMBR.

Directiva prevede că monitorizarea trebuie efectuată în punctele în care:

Rata debitului de apă este semnificativă în ansamblul districtului hidrografic; inclusiv punc-

tele de pe râuri mari în care bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 km2;

Volumul de apă prezent este semnificativ în districtul bazinului hidrografic, inclusiv in lacuri

mari și rezervoare;

Corpuri de apă semnificative traversează hotarul un Stat Membru; și

La alte situri unde e necesar estimarea încărcăturii de poluanți care este transferată peste ho-

tarele unui Stat Membru și care este transferată în mediul marin.

Pentru monitorizarea de supraveghere, parametrii care indică toate elementele biologice, hidromorfolo-

gice și toate elementele de calitate fizico-chimice generale și specifice trebuie să fie monitorizate.

Propunerea frecvenței de monitorizare a siturilor de supraveghere:

În conformitate cu actualul PMBR DPMN, se recomandă eșantionarea tuturor parametrilor chimici de

12 ori pe parcursul unui an în râuri, o dată în ciclul de 6 ani al PMBR. În lacuri, parametrii fizico-chimici

generali, poluanții specifici bazinului hidrografic și substanțele prioritare trebuie prelevate de 6 ori pe

parcursul unui an, o dată în ciclul de 6 ani PMBR (Tabelul 2). În ceea ce privește EBC, nevertebratele

bentonice și fitobentosul trebuie prelevate o dată pe ciclu PMBR în râuri. În lacuri, se recomandă

prelevarea probelor de fitoplancton de 6 ori pe parcursul unui an, dar o dată în ciclul PMBR (Tabelul 3).

Cele șase prelevări de probe din lacuri în decurs de un an ar trebui distribuite pe parcursul perioadei de

vegetație. Datele chimice și biologice ar trebui interpretate în comun și, prin urmare, de preferință eșan-

tionate cu aceeași ocazie.


13


Monitoring

Corpuri

apa

Suprafata

Elemente de calitate /

Grup de Parametri Frecventa:

Monitorizarea

de

supraveghere

chimica

Riuri

Parametri fizico-chimici

generali

12x în anul selectat al

ciclului PMBR Pentru a fi

executat în

oricare dintre cei

6 ani ai ciclului

PMBR

Poluanți specifici

bazinului hidrografic

Poluanți specifici

Lacuri


generali


ciclului PMBR Poluanți specifici


Substanțe prioritare


Monitoring

Corpuri

apa

Suprafata


Grup de Parametri Frecventa:

Monitorizarea

de

supraveghere

biologica

Riuri Nevertebrate bentonice 1x în anul selectat al

ciclului PMBR

Pentru a fi

executat în

oricare dintre cei

6 ani ai ciclului

PMBR

Fitobentos (diatomee)

Lacuri Fitoplancton


ciclului PMBR

3.2.5 Monitoring operational

Obiectivele monitorizării operaționale sunt:

• Stabiliți statutul acelor corpuri de apa identificate ca fiind expuse riscului de a nu-și îndeplini

obiectivele de mediu; și

• Evaluarea oricăror modificări ale statutului acestor corpuri care rezultă din programele de

măsuri.

Monitorizarea operațională trebuie efectuată pentru toate corpurile de apă care au fost identificate ca

fiind expuse riscului de a nu atinge obiectivele de mediu relevante. Monitorizarea trebuie efectuată și

pentru toate corpurile de apa în care sunt evacuate substanțe prioritare. Cu toate acestea, monitorizarea

în toate aceste corpuri nu va fi neapărat necesară întrucât directiva permite gruparea și monitorizarea

reprezentativă a corpurilor de apă similare.

Monitorizarea operațională este foarte concentrată pe parametrii care indică elementele de calitate cele

mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpul sau corpurile de apă. De exemplu, dacă pol-

uarea organică este o presiune semnificativă asupra unui râu, nevertebratele bentice ar putea fi cel mai

sensibil și mai adecvat indicator al acelei presiuni.

Propunerea de monitorizare a frecvenței siturilor operaționale:


14

PMBR DPMN sugerează eșantionarea parametrilor fizico-chimici generali de 12 ori în râuri și de 6 ori în lacuri pe parcursul unui an, de două ori în cadrul ciclului RBMP de 6 ani (Tabelul 4). În ceea ce privește EBC, nevertebratele bentonice și fitobentosul trebuie prelevate de două ori pe ciclu PMBR în râuri. În lacuri, se recomandă prelevarea probelor de fitoplancton de 6 ori pe parcursul anului, de două ori în cadrul ciclului PMBR (Tabelul 5). În caz de sursă punctuală sau poluare difuză, substanțele pri-oritare suspectate și SPBR ar trebui, de asemenea, să fie prelevate (in riuri12x și Lacuri 6x, de două ori pe ciclu PMBR). Cele șase eșantionări în lacuri în decurs de un an ar trebui distribuite pe parcursul perioadei de vegetație. Datele chimice și biologice ar trebui interpretate în comun și, prin urmare, de preferință eșantionate cu aceeași ocazie.


Monitoring

Corpuri

de apa de

suprafata


Grup de parametri Frecventa:

Monitorizarea

operationala

chimica

Riuri


generali


ciclului PMBR

Se execută în

decurs de 2 ani

ai ciclului PMBR

de 6 ani

Poluanți specifici


-*

Poluanți specifici -*

Lacuri


generali


ciclului PMBR

Poluanți specifici


-*

Substanțe prioritare -*

* În cazul în care evaluarea riscului constată că Corpul de apa de suprafata este afectat de o sursă punctuală sau

poluare difuză, ar trebui efectuată și analiza chimică a substanțelor suspectate. - Râuri: 12x; Lacuri: 6x.

Table 5Fehler! Verweisquelle konnte nicht gefunden werden.

Monitoring

Corpuri

de apa de

suprafata


Grup de parametri Frecventa:

Monitoring

Biologic

Operational

Riuri Nevertebrate bentonice 1x în anul selectat al

ciclului PMBR

To be executed

within any 2

years of the 6

years RMBP

cycle

Fitobentos (diatomee)

Lacuri Fitoplancton


ciclului PMBR


15

Alegerea site-urilor de monitorizare operațională: Următoarele scheme (Figura 1, Figura 2, Figura 3) ilustrează abordarea pas cu pas a selecției site-ului de monitorizare operationala:

Figura 1: Schema A a arborelui decizional pentru alegerea siturilor operaționale de monitor-izare.

Scheme AIs the SWB at risk or is it affected

by discharges of priority pollutants?

No operationalmonitoring necessary

Classification basedon existing data or

pressure data

N

H or G statusNew risk

What is the reasonfor the risk?

hymopollution

SCHEME CSCHEME B

Y


16

Figura 2: Schema B a arborelui decizional pentru alegerea locurilor de monitorizare

operaționale.

Criterii pentru selectarea corpurilor de apă reprezentative din grup:

• Poluarea din surse difuze

• pentru corpuri de apa de suprafata succesiv

o o uniformă de sarcină difuză

o o sit de monitorizare situat în ultimul corp de apa de suprafata (cel mai aval)

o Rezultatele clasificării pot fi aplicate la corpul de apa de suprafata de mai sus (în

amonte)

pentru corpul de apa de suprafata in diferite regions

o uniformă de sarcină difuză

o Corpuri de apa de suprafata aparțin aceluiași tip

o Corpuri de sunt comparabile în ceea ce privește utilizarea agricolă

o Corpuri de apa de suprafata afectate ale grupului sunt afectate de aceeași substanță

sau combinație de substanțe

Scheme BWFD compliant data available?

Classificationpossible

No additionaloperational monitoring

site necessary

Y

Point source? Discharge ofpriority pollutant?Review of measures?

Diffuse pollution

N

N Y

Grouping ofSWB possible?

Select a representativenumber of SWB

Y

Set up an operationalmonitoring site

N

Criteria forthe selection

Criteria for setting upa monitoring site


17

o Cel puțin 25% din Corpul de apa de suprafata dintr-un grup sunt selectați ca reprezentanți

Criterii pentru înființarea unui sit de monitorizare în râuri

• 1 sit pe corpul de apa, reprezentativ pentru poluare

• De preferință la capătul inferior al Corpului de apa de suprafata

• Atenție la efectele de diluare ale afluenților

• Distanța până la posibilele surse punctuale suplimentare ar trebui să fie de cel puțin 1 km sau - dacă

lățimea râului este> 100 m - cel puțin de 10 ori lățimea râului

Figura 3: Schema C a arborelui decizional pentru alegerea siturilor operaționale de monitorizare.

Scheme CWFD compliant data available?

Classificationpossible

No additionaloperational monitoring

site necessary

Y

Review of measures?

N

Assign SWB topressure groups

Y

Set up an operationalmonitoring site

Criteria forpressure groups

Select representativeSWB per pressure group

Criteria forthe selection

Define number andposition of sites

Criteria for thenumber and position

N


18

Criterii pentru grupurile de presiune din râuri

Un grup de corpuri de apa de suprafta

• cu același tip de râu,

• afectat de aceeași presiune,

• care poate fi investigat și clasificat prin același element biologic indicativ de calitate

Criterii de selecție în cadrul fiecărui grup de presiune

În mod ideal 1/3 din corpuri de apa de suprafata în cadrul fiecărui grup de presiune

Conexiuni hidrologice: dacă este posibil, selectați siturile dintr-un subbasin hidrologic

Fără presiune aditionala (dacă este posibil)

• Ușor de atins

Criterii pentru număr și poziție

Morfologie: 1 sit în cea mai lungă secțiune uniformă

Captarea apei: 1 sit direct sub captare

Continuum: 1 sau 2 situri, deasupra digului sau barajului; dacă există serii de mai multe diguri

sau baraje, altul sub cel mai jos

Ponderea: 1 amplasament (sursă) al depozitului, opțional un alt amplasament direct deasupra

barajului

3.2.6 Monitoring invesigativ

Monitorizarea investigativă poate fi necesară și în cazuri specificate. Acestea sunt date ca:

unde nu se cunoaște motivul oricăror depășiri (ale obiectivelor de mediu);

în cazul în care monitorizarea supravegherii indică faptul că este puțin probabil ca obiectivele

să fie atinse și monitorizarea operațională nu a fost deja stabilită; sau

pentru a stabili amploarea și impactul poluării accidentale.

Monitorizarea investigaționala va fi astfel concepută în funcție de cazul specific sau problema investi-

gată. În unele cazuri, aceasta va fi mai intensă în ceea ce privește frecvențele de monitorizare și se va

concentra asupra anumitor corpuri de apă sau părți ale corpurilor de apă și asupra elementelor de cali-

tate relevante.

Monitorizarea investigaționala ar putea include, de asemenea, monitorizarea alarmelor sau a

avertizărilor timpurii, de exemplu, pentru protecția aporturilor de apă potabilă împotriva poluării acci-

dentale. Acest tip de monitorizare ar putea include măsurători continue sau semi-continue ale câtorva

parametri chimici (cum ar fi oxigenul dizolvat) și / sau biologici (cum ar fi peștii). Monitorizarea de inves-

tigație este un concept „la cerere” care abordează cazuri sau probleme specifice și, prin urmare, nici

sugestii pentru site-uri, nici parametrii relevanți nu pot fi furnizate în acest document. Informații supli-

mentare și îndrumări privind monitorizarea investigației sunt furnizate în „Documentul de bază și con-

ceptul pentru monitorizarea investigaționala” (EUWI +, 2020f).


19

3.2.7 Selectarea amplasamentului în

supravegherea și monitorizarea operațională

Pe baza principiilor subliniate în capitolele anterioare, o recomandare pentru monitorizarea siturilor din

bazinele hidrografice DPMN (Dunăre, Prute și Marea Neagră) a fost făcută ca parte a PMBR în timpul

proiectului EUWI +. În DBR DPMN, au fost definite 40 locuri de monitorizare de supraveghere și 15

locuri de monitorizare operațională (Tabelul 6). Această rețea nu este exhaustivă și poate fi completată

de site-uri suplimentare, dacă este necesar.

Siturile de supraveghere ar trebui să fie amplasate strategic, să rămână aceleași pe diferite cicluri a

PMBR și să ofere o imagine de ansamblu bună asupra stării apelor de suprafață. Fiecare amplasament

de monitorizare operațional nu ar trebui să fie considerat ca parte a unei rutine fixe de eșantionare, ci

urmează necesitatea evaluării corpurilor de apă cu risc. Odată ce un statut ecologic a fost atribuit unui

sit operațional, se recomandă testarea altor corpuri de apă cu risc în următoarea campanie de inves-

tigare pentru a crește informațiile despre DBR.

Table 6: Situri de monitoring in DBR DPMN.

RBD

Tipul

apelor de

suprafata

Situri de

supraveghere

Situri operationale

DPMN Riuri 30 12

Lacuri 10 3

Figura 4: Site-uri recomandate de supraveghere a apelor de suprafață și de monitorizare

operațională în râuri și lacuri (inclusiv rezervoare) ale DBR DPMN.


20

3.2.8 Echipamentul pentru monitoringul biologic

Într-un prim pas, necesitățile de echipament au fost menționate în chestionar pentru monitorizarea bio-

logică în timpul fazei de evaluare. Aceste liste au fost evaluate, prioritizate și modificate de experții EUWI

+. Specificațiile tehnice și o listă utilă de identificatoare taxonomice au fost definite pentru achiziții.

Acest document se concentrează pe monitorizarea biologică (a se vedea declinarea responsabilității).

Echipamentele de monitorizare biologică achiziționate sunt enumerate în Tabelul 7 și identificatoarele

în Tabelul 8.


No. Echipament Cantitatea Specificatiile Tehnice

1. Costume de prelevare

(cizme rezistente la apă)

3 2 x marimea M, 1 x marimea L

2. Cizme inalte 2 PVC

Size 42 & 43

3. Mănuși lungi pentru

prelevare de probe

5 Latex; lungi, manșetă întinsă pentru protecția

antebrațului;

1 x marimea S, 1 x marimea M, 3 x marimea L

4. Masă pliantă și bănci 1 + 2 Masa: 119 сm L х 68 cm W х 70 cm Н

Bancă: 124 cm L х 25 cm W

Weight: 20 kg

Capacitaea mesei: З2 kg

Capacitatea bancii: 113 kg

5. Racitor termoelectric portabil 1 Dometic Mobicool G30 DC;

frigider portabil / termoreferent adecvat pentru

utilizare în mașină; volume 30 l

marimea cutiei: 396х296х445 mm

electrictate fprovizionare: 12V

Cablul pentru conectarea la bricheta

automobilului

6. Cutie de răcire 3 Thermos Cool Box, GioStyle 34725 Вrаvo-32;

Plastic, volume 32 L

7. Bloc congelator 12 GioStyle З6484 flexible 600 g

8. Barcă gonflabilă cu motor

electric

1 3.2 m barcă gonflabilă lungă cu fund din

aluminiu; Neraus NRS-55L motor electric si

bateria (12V/52A), puterea de intrare 624W,

14km/h; baterie Sail 95DЗ 1R 12V, 80ah, 600A

Capacitatea; pompa electrica, DC; bateria

incarcabila HEYNER 930800

9. GPS-dispozitiv 1 Garmin Montana 680t


21


10. Papetărie de oficiu x Note lipicioase (4 pachete), stilou retractabil (10

buc.), Clipboard cu clemă mare (5 buc.),

Capsator de mână (2 buc.), Foarfece (3 buc.),

Clipboard din aluminiu (1 buc.), Inox riglă de oțel

(standard / metric, 2 buc.), pungi pentru deșeuri

(100 saci / cutie, 4 pachete), marcaje de

ștergere uscată (3 buc.), marcaje permanente

impermeabile (culori diferite 5 buc.), hârtie A4 [5

x 100 pp.]

11. Concasor de hartie 1 HSM Shredstar Х8;

8-foi capacitatea

12. Indicator de adâncime al apei 1 Cautătorul peștelui Garmin STRIKERTM 4cv;

portabil; masurari pana la 225m adancimea apei

13. Distanțometru 1 Bosch GLM 250 VF (0601072100);

portabil; până la 250 m, precizie 1 mm

14. Baterii 5 Reîncărcabilă, pentru dispozitivele enumerate

mai sus

15. Plasa de mana 3 AQEM or tip surber net din Hydrobios;

500 µm marimea la plasa , plasa 70 cm lungime,

plus 2.7 m baston telescopic

16. Tava albă 3 approx. 15 x 19 x 1.7 cm

17. Tava albă 2 approx. 37 x 31 x 7,5 cm

18. Cutii cu gât lat (containere) +

capac (capac cu filet)

25 pătrate, approx. 125 ml







21. Borcane 50 Gură largă scurtă cu capac cu șurub;

25x 60 ml, 25x 125 ml; sticla

22. Cutii pliante 3 45 x 31 x 245 cm

23. Cutii de transport 2 45 x 31 x 245 cm

24. Cutii de transport 2 30 x 40 x 18 cm

25. Spălator de sticlelor 3 250 ml

26. Lupa 2 10x magnification

27. Flacoane de colectare de

unică folosință

20 plastic cu capac din plastic, 10 x 25 mL,

10 x 100 mL


22


28. Trinocular stereo microscop 1 ZEISS Stereo microscop Stemi 508; Microscop optic corp Stemi 508; micrometru linie transversală 10: 100, d = 26 mm; Stand K EDU; obiectiv Аро 2.0х FWD 35 mm; sursă de lumină rece Zeiss CL 6000 LED; filtru albastru, verde, galben; ghid de lumină pentru seria stereo a microscopului; accesoriu de focalizare d = 6 mm; polarizator; aпаlizator М49 / 52 rotativ

29. Microscop vertical trinocular 1 ZEISS Axiolab 5;

Suport pentru microscop Axiolab 5, TL, 5х Н

codificat,

etaj mecanic 75х50 R-Z-drive cu acționare fină;

fototub binocular 30 ° / 23 (50:50), port pentru

cameră cu imagine inversată cu interfață 60N;

ocular FN22 / 10x; crossline miсrоmеtеr 10:

100, d = 26 mm; Cопdsr Abbe 0,9 / 1,25; disc

modulator Н, D 0.б5, Ph 1,2,3 PlasDlC pt

condensator 0,9 / 1,25; diafragmă orificială, d =

30mm; Obiective А-Рlan: 5х / 0.12 М27 (WD =

10.1mm), 10х / 0.25 Ph1 М27 (WD = 4.5mm),

20х / 0.45 Ph2 М27 (WD = 0.46mm), 40х / 0.65

Рh2 М27 (WD = 0.45mm ), 100х / 1,25 Ulei Ph3

М27 (L = 0,22 mm), incl. Immersol 518 N,

lubrifiant 20ml; filtru de lumină pentru Axio; filtru

bandă largă de interferență verde, d = 32x4;

filtru de conversie 5700-3200 К, d = 32 mm

pentru glisor filtru 2 poziții pentru LED transmis;

adaptor camera 60N-C1 '1.0х;

30. Camera pentru microscop 1 ZEISS Axiocam 208 соIоr,8N4р

31. Presampler pentru spălarea

macrozoobentosului

2 Inoxidabil, dimensiunea ochiurilor de plasă 4

mm și 500 µm fiecare

32. A Grila de subesantionare /

sortare QEM

1 conform manualului AQEM (inclusiv cadrul /

ecranul, tigaia din plastic ABS alb, „tăietorul de

biscuiți” din oțel inoxidabil)


23


33. Trusa de disecție 1 Set complet de disecție din oțel inoxidabil într-o

pungă de pânză:

• Foarfece (115mm) - vârf fin;

• Foarfece (145mm) - punct bont

• Forceps (115mm) - vârf fin, zimțat

• Forceps (165mm) - vârf ascuțit, zimțat

• Forceps (120mm) - vârf fin, nedenturat

• mâner pentru bisturiu - dimensiunea 4

• 5 x lame pentru bisturiu - dimensiunea 21

• Ac de tăiere (145 mm)

• Ac montat (155mm)

• Căutător (150 mm) - cap unghiular

• Pensă de alunecare a capacului (115 mm)

34. Diapozitive de obiecte 10 x 50 standard size, DIN ISO 8037-1

35. Capace 10 x 200 square, 10-15 mm

36. Capace 10 x 200 square, 20 mm

37. Pipete Pasteur 100 5 and 15 mL, 50 pc. each

38. PC 1 MB Intel Socket, sloturi de memorie x2 / x4

DDR4, PCI; CPU Intel i7, Box 7th Gen, 3,6 GHz

sau înaltă, 4 nuclee, HD Graphics 630 sau

înaltă; RAM 8GB DDR-4 CL15; SSD 500GB

(6Gb / s); ODD DVD-RW SATA; Carcasa ATX

550Wt; Afisaj 23, LCD full HD; Mouse +

Tastatură USB; Cutii 2.0, 10W

39. Imprimantă laser color 1 МFD: Canon i-Sensys MF742 Cdw, 27ppm (А4)

40. Software 1 OS Windows 10 Pro En

MS Office 2010 En.

41. Stick USB 5 32 GB

42. OMNIDIA software pentru

diatomee

1 Determinator soft de diatomee pentru

fitoplancton și fitobentos

42. Aparat foto impermeabil 1 Olympus Tough ТG-б

Pentru a asigura o funcționare durabilă, este necesară stocarea în condiții de siguranță și întreținerea

regulată a tuturor echipamentelor de monitorizare. Trebuie să se păstreze înregistrări ale funcționării

oricărui dispozitiv valoros (cine, ce, când și unde să fie înscris înapoi). Trebuie luate toate măsurile de

precauție necesare pentru orice echipament localizat nesupravegheat pe câmp sau în laborator, astfel

încât furtul, deteriorarea / deteriorarea sau vandalismul să fie prevenite în cea mai bună măsură posibilă.


24

Acest lucru poate fi realizat prin incinte încuiate (gard, ușă, cutie de depozitare), supraveghere de către

gardieni (voluntari), asigurare sau aranjamente similare adecvate.

Literatura taxonomică este considerată o investiție deosebit de durabilă, deoarece poate îmbunătăți

puternic acuratețea evaluării biologice și, prin urmare, poate asigura clasificarea biologică corectă a

corpurilor de apă.


Grupuri

majore Titlul Autor(i) Anul

MZB general* (A) Limnofauna europeană: o cheie picturală pentru

familii; sau

(B) Macrozoobentos - Cheia familiilor de

macroinvertebrate din apele dulci europene

(A) Visser H,

Veldhuijzen van

Zanten H;

(B) Lechthaler

W

2000

2009

MZB divers Bestimmungshilfen - Makrozoobenthos (1)

Arbeitsblatt 14

Eiseler B

Tricladida O cheie a speciilor britanice de tricladide de apă

dulce (Turbellaria, Palucidicola)

Reynoldson TB 1978

Oligochaeta Un ghid pentru Oligochaeta și Polychaeta de apă

dulce din Europa de Nord și Centrală

Timm T 2009

Mollusca Süßwassermollusken. Ein Bestimmungsschlüssel

für die Muscheln und Schnecken im Süßwasser der

BRD [Freshwater Molluscs. O cheie de identificare

pentru midii și melci din apa dulce din Germania]

Glöer P 2015

Amphipoda Bestimmungsschlüssel der Süßwasser-Amphipoda

(Crustacea) Deutschlands [O cheie pentru

Amphipoda de apă dulce (Crustacea) din Germania]

Eggers TO,

Martens A

2001

Ephemeroptera Figura Cheia de identificare a larvelor Mayfly din

Highlands și Lowlands germane

Eiseler B 2005

Odonata Keys to the final-instar larvae of European Odonata Askew RR 1988

Plecoptera Cheia genului palearctic de vest al muștelor de

piatră (Plecoptera) în stadiul larvelor

Zwick P 2004

Heteroptera Heteroptera acvatică și semi-acvatică practicum

special [Spezialpraktikum Aquatische und

Semiaquatische Heteroptera]

Rabitsch W 2005

Coleoptera Bestimmungshilfen - Makrozoobenthos (2).

Coleoptera

Coleoptera 2013

Coleoptera Aquatic si semiaquatic Coleoptera (families) Waringer J 1985

Trichoptera Cheia și bibliografia genurilor larvelor europene

Trichoptera

Waringer J,

Graf W

2013

Trichoptera Atlasul larvelor Trichoptera central-europene Waringer J,

Graf W

2011


25

Grupuri

majore Titlul Autor(i) Anul

Diptera Bestimmungsschlüssel für die aquatischen

Zweiflügler (Diptera) in Anlehnung an die

Operationelle Taxaliste für Fließgewässer in

Deutschland [Cheie de identificare pentru Diptera

acvatică în urma listei operaționale a taxonilor

pentru râurile din Germania]

Sundermann A,

Lohse S

2016

Diptera Identification guide to aquatic and semi-aquatic

Diptera larvae

Faasch H 2015

Diptera

Chironomidae*

(A) Chironomidae Larvae - Cheia taxei și speciilor

superioare din zonele joase din nord-vestul Europei

(B) Chironomide din regiunea holarctică: chei și

diagnostice, partea 1: larve

(A) Klink AG,

Moller Pillot

HKM

(B) Anderson T,

Cranston P,

Epler J

2013


26

4. Planul de instruire pentru Monitoring

EUWI + Activitatea 2.2.1: Pregătirea planurilor de instruire și organizarea de instruiri practice și

instruirea formatorilor în ceea ce privește monitorizarea și analizele de laborator și sprijinirea

laboratoarelor pentru acreditare

Planul de instruire a apelor de suprafață a urmărit să acopere toate etapele importante ale monitorizării

apelor de suprafață; de la principii generale, la instruiri în domeniu și instruiri specifice privind gestion-

area datelor. Majoritatea instruirilor au fost organizate subregional pentru a îmbunătăți monitorizarea

transfrontalieră și schimbul de cunoștințe.

Accentul a fost monitorizarea biologică, în special dezvoltarea sistemelor de clasificare a stării ecolog-

ice, deoarece lipsa acestora a constituit un decalaj important (identificat în faza de evaluare).

EUWI + Activitatea 2.2.1: Pregătirea planurilor de instruire și organizarea de instrumente practice și în-

structura formatorilor în ceea ce privește monitorizarea și analizele de laborator și sprijinirea la

boratoarelor pentru acreditare

4.1 Capacitatile existente (inainte de EUWI+)

În timpul fazei de evaluare sa dovedit că personal cu expertiză în hidrobiologie este disponibil la SHS

(Tabelul 9). Pentru a-și spori cunoștințele cu privire la monitorizarea hidrobiologică în conformitate cu

DCA, acești experți au participat la instruiri EUWI + în timpul atelierelor și pe teren (Tabelul 9). Cu toate

acestea, în timpul unui proces de restructurare de către autoritățile naționale la începutul anului 2020,

personalul biologic este format dintr-un specialist pentru nevertebrate bentice, unul pentru fitoplancton

și un microbiolog care efectuează și clorofila a. Deci, doar două maximum trei EBC (+ fitobentos) pot fi

acoperite în acest moment.


Domenii de expertiză Nr. of staff1

Pestii -

Macronevertebrate 1

Fittobentos 1

Fitoplancton 1

Macrofite 1

Hidromorfologie -

4.2 EUWI+ Instruiri (in cadrul EUWI+)

Întrucât abordarea proiectului EUWI + vizează mai degrabă consolidarea cooperării decât furni-

zarea de asistență tehnică, principalul obiectiv al instruirilor este implicarea puternică a experților

1 unii specialiști lucrează cu mai multe elemente de calitate biologică


27

naționali. Instruirile subregionale sunt menite să consolideze cooperarea transfrontalieră a experților

în monitorizare. Conceptul de formare se bazează pe eforturile comune ale consultanților inter-

naționali și experților naționali:

1. Pregătirea experților naționali în ateliere subregionale cu elemente practice de formare

2. Manualul general de prelevare a apelor de suprafață și planul specific de prelevare a

probelor, protocoale de predare, șabloane de evaluare și raportare, șabloanele SCSE Ex-

cel oferă îndrumări pentru lucrul pe teren și analiza datelor

3. Asistență în timpul lucrărilor de teren de către experți naționali (de exemplu, experți EUWI +

care însoțesc primele zile de lucru de teren în timpul investigatiilor)

4. Bucle de feedback detaliate (scrise, pe Skype și în timpul întâlnirilor de lucru locale) cu privire

la rezultatele și rapoartele sondajului.

Pentru a vizualiza cadrul de instruire, este util să ne uităm înapoi la una dintre primele diapozitive

privind sistemele de clasificare a stării ecologice (atelierul SCSE I) în 2018, unde au fost evidențiate

principiile de bază ale clasificării biologice:

Figure 5: Prezentarea atelierului EUWI + „Principiile clasificării biologice”, Schaufler & Wolfram

2018.

Acești pași au fost ulterior acoperiți, adesea în condiții complementare (de exemplu, într-un atelier subregional și pe teren) și însoțite de documente de instruire. 1. Delimitare și evaluare a corpului de apă Atelier de delimitare 2. Presiuni și impacturi SCSE I, ateliere de gestionare a datelor și evaluarea P&I 3. Elemente biologice de calitate SCSE I, instruire pentru prelevarea probelor de apă de suprafață 4. Metoda de prelevare a probelor SCSE I și II, instruire pentru prelevarea probelor de apă de su-prafață, asistență în timpul investigatiilor 5. Prelucrarea eșantioanelor instruire pentru prelevarea probelor de apă de suprafață, instruiri fitobentos video 6. Analize de date ateliere de gestionare a datelor, ateliere SCSE II, feedback despre sondaje 7. Conformitate și statistici DCA SCSE II, documente Conditii de Referinta, PMBR


28

Planul de instruire (a se vedea Tabelul 10) rezumă toate evenimentele de instruire care au fost furnizate de experții EUWI + în apele de suprafață în perioada proiectului operativ (2018-2020).

Tabelul enumeră evenimentele de instruire în ordine cronologică, oferind în același timp o perspectivă pentru perioada post-instruire.

Domeniul activităților de formare a fost de obicei regional sau subregional, cu participanți din mai multe țări pentru a asigura schimbul trans-

frontalier de cunoștințe. Pentru a răspunde suplimentar nevoilor de formare specifice fiecărei țări, studiile biologice și hidromorfologice au fost

însoțite de experți EUWI +.

Profilul de competență prezintă competența participanților instruiți după formare pe baza obiectivelor de formare definite anterior.

Valoarea țintă a participanților este numărul de cursanți intenționați în funcție de scrisorile de invitație și numărul de participanți efectivi conform

listelor semnate de participanți.


Timp Activitatea/

Titlul instruirii Scopul Profilul competentei Tinta instruirii

Participan-tii/

Vaoarea Tinta

Planuri Individuale pentru perioada

post instruire

2018 Q2

SCSE Atelier

Subregional (BY, MD, UA)

Înțelegerea principală a DCA, cu accent special pe dezvoltarea sistemelor de clasificare a stării ecologice (SCSE) Înțelegerea legăturii reciproce dintre clasificarea ecologică, chimică și hidromorfologică, pre-cum și alte aspecte ale DCA pentru a stabili un set cuprinzător de instrumente pentru imple-mentarea PMB Identificarea argumentelor pro și contra a diferitelor abordări metodologice în alte țări și in-ițierea unui proces iterativ de îmbunătățire a metodelor

Repetarea principiilor DCA Prezentare generală a cer-ințelor pentru o metodă de evaluare conformă a DCA Prezentare generală a status quo-ului în țările EUWI cu privire la metodele de eval-uare Discuție comună împreună cu exerciții practice în subgrupuri cu privire la pașii diferiți ai SCSE: de exemplu. tipologie, presi-uni, lucrări de teren și de la-borator, calcul metric, inclusiv elemente de susținere (hidromorfologie.

11/9 (BY: 3, MD:

2, UA 6)

Prima parte a instruirilor SCSE a construit o bază pentru primele runde de cercetare la nivel național (monitorizare biologică - MZB, para-metri chimici generali și protocoalele site-ului HYMO).


29

naționale existente sau dezvol-tarea de noi metode pentru următorul PMBR Pregătirea sondajului și identifi-carea cerințelor și premiselor metodologice)

2018 Q3

Prelevarea probelor de

apă de supra-față

Instruire

National (MD)

Eșantionarea conformă cu DCA pentru macroinvertebrate Eșantionarea conformă cu DCA a parametrilor fizico-chimici gen-erali Descrierea amplasamentului hi-dromorfologic al DCA Asigurarea calității (de exemplu, documentare, responsabilități transparente, standardizarea protocoalelor)

Introducere generală la eșan-tionare Prelevarea de probe de apă a parametrilor chimici în râuri, inclusiv măsurători cu ajutorul sondelor de câmp Protocol de teren și descri-erea sitului hidromorfologic Prelevarea de macroinverte-brate conform DCA Muncă practică pe teren

8/3

Obțineți experiență metodologică și taxo-nomică pentru eșantion-area și evaluarea MZB conform DCA, utilizând noile chei de identificare și manuale. Introducerea eșan-tionării conforme cu DCA și evaluarea EBC-urilor suplimentare (de exemplu, pești, PHB)

2019 Q1

MONERIS instruire

National (MD)

Înțelegerea principală a DCA în ceea ce privește starea ecolog-ică și chimică, analizele de presi-une - impact, analizele de risc, PoM Poluare sursă punctifera vs. pol-uare difuză

Să ofere o imagine de ansam-blu asupra aspectelor tehnice, administrative și practice ale modelării emisi-ilor Prezentat de exemple și ex-periențe din practica aus-triacă de modelare a emisiilor Pregătiți informațiile de bază (despre forturi, profituri și as-pecte tehnice) ale modelării emisiilor Lansarea unei discuții mai ample despre plauzibilitatea

11


30

și fezabilitatea unei astfel de abordări în Republica Mol-dovaTo give an overview of technical, administrative and practical aspects of emission modelling

2019 Q1

Atelier pentru management

datelor


Participanții sunt familiarizați cu evaluarea datelor biologice (de exemplu, indici biotici)

Aplicarea statisticilor, în special a corelației și a datelor de presi-une și a datelor biologice ca bază pentru SCSE

Înțelegerea pașilor de la co-lectarea datelor până la dez-voltarea SCSE Abilitatea de a calcula valori biologice selectate Capacitatea de a efectua an-alize statistice de bază Evaluarea datelor biologice din sondajele EPIRB și EUWI + Identificarea problemelor și nevoilor

10/9 (BY: 2, MD:

2, UA: 6)

Stăpânirea indicilor bio-logici și calcularea inde-pendentă a corelației specifice tipului (relația presiune-impact) pentru alte tipuri și EBC.

2019 Q3

HYMO

atelier


Aplicarea metodelor de evaluare hidromorfologică pentru clasifi-carea stării Cunoașterea limitelor și bene-ficiilor diferitelor metode con-forme cu DCA Pregătirea independentă a son-dajului și selecția râului re-prezentativ ajunge în conformi-tate cu datele existente (recente și istorice) Evaluarea și raportarea hi-dromorfologică a Directivei-ca-

dru privind apa

Rolul HYMO în Europa în conformitate cu DCA Înțelegerea diferenței dintre descrierea sitului hidromor-fologic și evaluarea completă Utilizarea metodelor de eval-uare hidromorfologică pentru clasificarea stării Protocoale de teren și eval-uarea parametrilor bazați pe hartă Pregătirea sondajului hi-dromorfologic: evaluarea par-ametrilor pe hartă

9/9 (BY: 3, MD:

3; UA: 3)

Eforturile de monitor-izare hidromorfologică conforme cu DCA (inclu-siv evaluarea presiunii) pot fi intensificate pentru o acoperire mai mare, începând cu campania de anchetă HYMO din septembrie 2019.


31

2019 Q4

SCSE ll atelier Subregional (BY,MD,UA)

Revizuirea și schimbul trans-frontalier de cunoștințe despre experiențele de cercetare și re-zultatele sondajului Prezentare generală a status quo-ului privind colectarea și an-aliza datelor (baza de date Ac-cess) Prezentare generală a metodelor de clasificare existente în țările EUWI + (indicatori, indici, com-binație)

Discutarea exemplului con-dițiilor de referință derivate Discutarea propunerilor de noi site-uri de monitorizare (supraveghere,operaționale), ca parte a planurilor de dez-voltare a monitorizării Tipuri de clasificare a CAS, pe baza datelor existente, a grupării și a opiniei experților

12/9 (BY 3, MD 3, UA 6)

Pe baza exemplelor sta-bilite în EUWI + prin in-struiri și date de sondaj, obiectivul este dezvol-tarea independentă a SCSE de tip specific pentru toate tipurile și EBC.

2020 Q4

Diatomee Instruire Video (PHB)

online

Introducerea diatomeelor (PHB) ca al doilea EBC pentru monitor-izarea biologică

Metode standardizate de prelevare de câmpuri Pregătirea probelor și a di-apozitivelor permanente în la-borator, conform standardului european (CEN 13946: 2014)

∞

(publicat public)

Odată stabilite metodele standardizate de prelevare a probelor și de pregătire a probelor, sunt posibili următorii pași către îmbunătățirea identificării taxonomice.


32

4.2.1 Materiale de instruire

Materialele de instruire furnizate au multe forme și forme diferite, enumerate mai jos cu o scurtă descriere

1) Prezentări de atelier Prezentările PowerPoint au fost traduse în avans și distribuite participanților după fiecare atelier

2) Muncă interactivă în grup (hărți, chestionare, exerciții Excel) Pentru munca interactivă în grup, punctele de discuții au fost furnizate sub formă de hărți tipărite, documente sau în formă digitală (de exemplu, șabloane cu formule de indici biologici)

3) Manual general de prelevare a probelor de apă de suprafață (EUWI +, 2020i) Manualul general de supraveghere a apelor de suprafață a fost tradus în șase limbi și oferă îndrumări detaliate pentru anchetele de teren - de la pregătire și planificare (inclusiv liste de verificare), șabloane de protocol, eșantionare, analize de laborator și raportare

4) Plan de eșantionare specific, inclusiv protocoale de predare (EUWI +, 2020j) Planul specific de eșantionare (SSP) conține formulare și liste în pregătirea unui eveniment de eșantionare specific. Specifică obiectivele, site-urile de eșan-tionare, contactele și responsabilitățile campaniei.

5) Șabloane de evaluare și raportare Au fost elaborate și furnizate un șablon de cuvinte pentru rapoarte de sondaj, precum și două șabloane Excel pentru evaluarea macroinvertebratelor (șablon de câmp AQEM MHS & SCSE).

6) Videoclipuri de antrenamente Datorită pandemiei COVID-19, a fost imposibil să oferim ateliere fizice în ultimul an al proiectului. Alternativ, videoclipurile de instruire privind prelevarea de probe de diatomee (fitobentos-PHB) și pregătirea probelor ajută la îmbunătățirea monitorizării biologice către încorporarea unui al doilea element de calitate biologică.


33

4.2.2 Feedback-ul atelierului

După fiecare atelier, participanții au fost rugați să ofere un feedback detaliat cu privire la instruire utilizând formulare de feedback standardizate (evaluare calitativă și cantitativă (0 = foarte negativ, 10 = foarte pozitiv)).

Principala provocare a fost expertiza eterogenă a experților naționali, dar s-au făcut progrese bune, iar atelierele au fost în general bine primite. În plus, s-a realizat un bun echilibru de gen atât în rândul cursanților, cât și al formatorilor.

Figure 6: Evaluarea atelierului de apă de suprafață în conformitate cu formularele de feedback ale participanților.

Feedback-ul pentru noile lansări de cursuri video de diatomee este încă trimis la momentul redactării acestui articol, dar primele răspunsuri au fost extrem de pozitive.

n = 10 n = 8 n = 14 n = 10 n = 11 n = 11

8,3

9,89,5

7

9 9

0

2

4

6

8

10

ESCS Workshop l SW samplingtraining *

MONERIS training * Data managementtraining

HYMO training ESCS Workshop ll

Evaluarea atelierului de apă de suprafațăconform formularelor de feedback ale participanților

* Media pe baza formularelor de feedback disponibile ( n = 7)

34

5. Perspective șipropuneri pentru dezvoltarea

suplimentară și intarirea capacităților (după

EUWI +; Durabilitate)

Capacitățile de monitorizare depind atât de resursele de personal, cât și de echipamente. De îndată ce

capacitățile personalului sunt consolidate, elementele suplimentare de calitate biologică ar trebui încor-

porate în monitorizarea biologică.

EUWI + oferă o bază solidă pentru monitorizarea biologică a macroinvertebratelor, inclusiv sistemul de

clasificare a stării ecologice (SCSE). Primii pași importanți către implementarea unui al doilea EBC,

fitobentosul (PHB) au fost făcute în cadrul proiectului, în timpul lucrărilor de teren, instruiri și un raport

de evaluare (a se vedea capitolul 6 Rapoarte tehnice).

Pentru a asigura sustenabilitatea eforturilor de monitorizare biologică, EUWI + a investit în utilizarea

eforturilor de eșantionare din anii și proiectelor anterioare și a furnizat baze de date consolidate (MS

Access) de date biologice pentru utilizare viitoare.

În plus față de hardware (de exemplu, microscoape, chei de identificare a uneltelor de eșantionare),

EUWI + oferă consumabile, cum ar fi recipiente și conservanți pentru prelevare, pentru eșantionare

biologică, într-o cantitate care va depăși perioada proiectului și, prin urmare, va îmbunătăți durabilitatea

eforturilor EUWI +.

5.1 Status quo și cerințe

Conform Ghidului CSI nr. 7 (2003), selectarea site-ului, precum și selectarea EBC este un proces

iterativ. Perioada de timp pentru implementare depinde în mare măsură de resursele disponibile (de

exemplu, personal bine instruit, echipamente, chei de identificare, metodă suficientă de eșantionare

și frecvență). Tabelul 11 prezintă etapele realizate în timpul EUWI + în ceea ce privește monitor-

izarea biologică a râurilor. Aceleași măsuri trebuie făcute și pentru lacuri.


Pasii MZB PHB PHP MAC FIS

1 Delinierea CAS (A) Finalizat în timpul EUWI +

2 Definirea tipologie (A) Finalizat în timpul EUWI +

3 Evaluarea riscului CAS (B) Finalizat în timpul EUWI +

4 Stabiliți o metodă de eșantionare conformă (C)

Finalizat în timpul EUWI +

A început

în timpul

EUWI +

Este inca nevoie

5 Stabiliți o metodă de laborator conformă (C)


A început

în timpul EUWI

+

Este inca nevoie

6 Adunați date despre biologie într-o bază de date consolidată (D)


A început

în timpul EUWI

+

Este inca nevoie

7 Stabiliți o relație presiune-răspuns-relatie (E)


Este inca nevoie

8 Definiți criteriile pentru condițiile de referință specifice (tip de referință) (E)


Este inca nevoie

9 Setați limitele clasei (EQR) (E) Completed during EUWI+

Este inca nevoie

10 Compilați toate metodele într-un document de orientare obligatoriu (ca bază pentru monitorizare)

Still needed

Elemente de calitate biologică (EBC): MZB = macrozoobentos = nevertebrate, PHB = fitobentos (di-

atomee), PHP = fitoplancton (clorofilă-a ca punct de plecare), MAC = macrofite, FIS = pește

Produse livrabile EUWI +: (A) Raport de delimitare, (B) RBMP, (C) Manual de eșantionare SW (MZB), eval-

uare diatomee AM-GE și videoclipuri de instruire diatomee (PHB), (D) bază de date MS Access, (E) Ref-

Cond raport (SCSE)

Acest lucru permite oferirea unei estimări aproximative a cadrului de timp pentru stabilirea unui sistem de monitorizare cuprinzător și conform DCA. Ultima coloană ilustrează efortul estimat necesar pentru

36

stabilirea etapelor respective. Sarcina principală și cerințele de timp stau în stabilirea metodelor con-forme cu DCA pentru alte EBC decât nevertebratele.

5.2 Personal și resurse necesare (cerință minimă) În ultimii ani, în cadrul proiectului EUWI +, s-ar putea realiza o îmbunătățire semnificativă prin instruirea

și achiziționarea de echipamente, care sunt necesare pentru monitorizarea chimică, biologică și hi-

dromorfologică. Pe baza revizuirii, analizei și evaluării sistemului existent de supraveghere a apei și a

cerințelor DCA, sunt necesari următorii pași pentru dezvoltarea și îmbunătățirea în continuare a sis-

temului de monitorizare în Moldova - unele vor fi implementate în următorii ani , în timp ce altele ar trebui

să fie realizate în viitor:

• Stabilirea programelor de monitorizare conforme cu DCA (supraveghere, operațională și monitorizare

investigationala) pentru a evalua starea chimică și ecologică a apelor de suprafață

• Implementarea cerințelor ISO EN 17025

• Construcția stațiilor de epurare în zonele urbane și rurale și reducerea deversărilor de ape uzate de

către industrie și poluarea difuză din agricultură ar trebui să aibă prioritate.

• Având în vedere importanța și prevalența agriculturii în Moldova, o gestionare solidă și cuprinzătoare

a acestui sector este indispensabilă pentru a atenua impactul direct și indirect asupra apelor de supra-

față. În plus, captarea apei necesită o reglementare și o supraveghere clare.

• Continuarea cursurilor de instruire privind prelevarea de probe și prelucrarea probelor și a datelor,

precum și întreținerea echipamentelor

• Modernizarea în continuare a echipamentelor

• Îmbunătățirea colectării, transferului și stocării datelor de monitorizare într-o bază de date centrală

• Efectuarea studiului altor elemente de calitate biologică (EBC) în plus față de macro-nevertebrate și

diatomee, cu scopul de a crea o bază pentru dezvoltarea SCSE compatibilă cu DCA pentru toate EBC

din râuri și lacuri.

• Extinderea sondajului hidromorfologic pe alte sub-bazine ale DBR din Prut și Dunăre

• Efectuarea unui exercițiu de intercalibrare pentru parametrii biologici, chimici și hidromorfologici și o

evaluare a SCSE existent prin efectuarea unui sondaj comun la râurile transfrontaliere.

5.2.1. Costuri de Monitoring

Estimările următoare reprezintă costurile pe toți cei șase ani ai unui ciclu PMBR. După cum sa menționat

în capitolul 3.2., cele 40 de situri de supraveghere vor fi investigate o dată pe ciclu (monitorizare chimică

12x / an; monitorizare biologică în râuri 1x / an și lacuri 6x / an), iar cele 15 situri operaționale de moni-

torizare vor fi eșantionate de două ori pe parcursul perioadă de șase ani (aceeași frecvență anuală).

Luând în considerare costurile anchetei din 2018 și 2019 în cadrul proiectului EUWI +, se poate calcula

o estimare aproximativă a costurilor monitorizării apelor de suprafață în DBR DPMN. Luând în consid-

erare eșantionarea și analizele parametrilor fizico-chimici generali și a tuturor EBC (nevertebrate ben-

tice, fitoben-thos, fitoplancton) pentru site-urile de supraveghere și de monitorizare operaționale pro-

puse, va costa aproximativ 104.000 € în acest ciclu PMBR.

Estimarea pentru monitorizarea poluanților prioritari are o încredere mai mică, deoarece costurile au

fost calculate pe baza unei fracțiuni din costurile per parametru în monitorizarea apelor de suprafață

austriece. O altă presupunere a fost că numărul parametrilor analizați este de 15. Cu toate acestea,

estimarea costului brut este pentru poluanții prioritari în jur de 245.000 € până la 265.000 €. Costurile

reale vor varia, în funcție de numărul și tipul de parametri analizați

5.2.2 Cerințe de personal

Pentru a asigura monitorizarea cu succes, experții instruiți și experimentați sunt esențiali. Tabelul

următor urmărește să descrie cerințele minime recomandate de personal pentru o echipă bine instruită,

care este necesară pentru a gestiona toate elementele de calitate biologică și hidromorfologia. Numărul

personalului sugerat indică personalul minim pentru o campanie de eșantionare. O echipă de eșantion-

are în teren ar trebui să fie întotdeauna cel puțin două persoane din motive de validare și siguranță.

Table 12: Table 12:

Elemente Biologice de

Calitate Numărul de personal Condiții prealabile

MZB 3

minimum doi hidrobiologi +

un chimist

Acoperirea tuturor grupurilor MZB

la nivelul taxonomic necesar de

identificare și cooperarea cu

succes a echipei de prelevare și a

laboratorului;

Chimistul măsoară parametrii

fizico-chimici generali.

PHP & PHB 1

expert cu experiență în alge,

în special în diatomee

Laboratorul trebuie să fie echipat și

instruit pentru metoda analitică

pentru analiza clorofilei-a

MAC 1

expert pentru macrofite

În funcție de locul de prelevare,

abilitățile de scufundare pot fi

esențiale

FIS 4

un expert și trei pescari

suplimentari

Metodele și echipamentele

specifice tipului râului sunt

esențiale, în special în râurile mari,

experții trebuie să fie foarte

experimentați și bine pregătiți

HYMO

(supporting element)

2 experti

1 expert cu accent pe hidrologie;

1 expert cu accent pe morfologie

MZB = macrozoobentos = nevertebrate, PHB = fitobentos (diatomee), PHP = fitoplancton (clorofilă-a ca punct

de plecare), MAC = macrofite, FIS = pește, HYMO = hidromorfologie

38

6. Technical reports/ References

Legislatie

CIS Guidance No 7, 2003. Monitoring under the Water Framework Directive. EU Water Framework

Directive (2000/60/EC).

Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council of 23 December 2000 establish-

ing a framework for the Community action in the field of water policy. Official Journal of the European

Communities, L 327, 22.12.2000, p. 1–73

EUWI+ Produse

EUWI+, 2019a. Technical Report “Water Monitoring Assessment Report – Moldova”. Available online

in English at: [https://euwipluseast.eu/en/component/k2/item/579-water-monitoring-assessment-report-

moldova?fromsearch=1]

EUWI+, 2020a. Technical Report “Moldova: Hydromorphological Assessment Report 2019”. Available

online in English at: [https://euwipluseast.eu/en/component/k2/item/825-moldova-hydromorphological-

assessment-report-2019-eng?fromsearch=1]

EUWI+, 2020b. Technical Report “Moldova: Surface Water Survey Report 2019”. Available online in

English at: [https://euwipluseast.eu/en/component/k2/item/831-moldova-surface-water-survey-report-

2019-eng?fromsearch=1]

EUWI+, 2020c. Technical Report “Definition of Reference Conditions and Class Boundaries in Rivers

of Moldova for the EBC benthic invertebrates”. Available online in English at: [https://eu-

wipluseast.eu/en/component/k2/item/1116-moldova-definition-of-reference-conditions-and-class-

boundaries-in-rivers-of-moldova-for-the-bqe-benthic-invertebrates-eng?fromsearch=1]

EUWI+, 2020d. Technical Report “Surface Water Monitoring in the DBPS River Basin District, Mol-

dova”; yet to be published at www.euwipluseast.eu.

EUWI+, 2020e. RBMP “Draft River Basin Management Plan for DPBS RBD, Moldova”; yet to be pub-

lished at www.euwipluseast.eu.

EUWI+, 2020f. Guidance “Background and concept paper for Investigative Monitoring”; yet to be pub-

lished at www.euwipluseast.eu.

EUWI+, 2020g. Technical Report “Delineation of Surface Water Bodies in the EUWI+ Pilot Basins of

Danube-Prut and Black Sea, Moldova”; yet to be published at www.euwipluseast.eu.

EUWI+, 2020h. Technical Report “Evaluation of the Diatom Analyses in Armenia and Moldova during

the Survey 2019” ”; yet to be published at www.euwipluseast.eu.

EUWI+, 2020i. Guidance “General manual for surveys in surface water”. Available online in English at:

[https://www.euwipluseast.eu/en/component/k2/item/790-general-manual-for-surveys-in-surface-wa-

ter?fromsearch=1]; and available online in Romanian at: [https://www.euwipluseast.eu/en/compo-

nent/k2/item/1072-moldova-guidelines-general-manual-for-surveys-in-surface-water-ro?fromsearch=1]

EUWI+, 2020j. Guidance “Specific Sampling Plan for surface water sampling”. Available online in Eng-

lish at: [https://www.euwipluseast.eu/en/component/k2/item/780-specific-sampling-plan-for-surface-

water-sampling?fromsearch=1] and available online in Romanian at: [https://www.eu-

wipluseast.eu/en/component/k2/item/1083-moldova-guidelines-specific-sampling-plan-for-surveys-in-

surface-water-ro?fromsearch=1]

EUWI+, 2020h. Report “Evaluation of the Diatom Analyses in Armenia and Moldova during the Survey

2019”. Available online in English at: [https://euwipluseast.eu/en/component/k2/item/1279-armenia-

moldova-evaluation-of-the-diatom-analyses-in-armenia-and-moldova-during-the-survey-2019-eng]

Chei de identificare taxonomică

Anderson T., Cranston P., Epler J., 2013. “Chironomidae of the Holarctic Region: Keys and Diagno-

ses, Part 1: Larvae”. Entomological Society of Lund, Sweden.

Eggers T.O., Martens A., 2001. “Bestimmungsschlüssel der Süßwasser-Amphipoda (Crustacea)

Deutschlands“. Lauterbornia 42: 1-68. Available online at: https://www.zobodat.at/pdf/Lauter-

bornia_2001_42_0001-0068.pdf

Eiseler B., 2005. “Figure Identification Key of the Mayfly Larvae of German Highlands and Lowlands”.

Lauterbornia 53: 1-112. Available online at: https://www.zobodat.at/pdf/Lauterbornia_2005_53_0001-

0112.pdf

Eiseler B., 2010. “Taxonomie für die Praxis. Bestimmungshilfen - Makrozoobenthos (1) Arbeitsblatt

14“. LANUV Nordrhein-Festfahlen, Recklinghausen

Faasch H., 2015. “Identification guide to aquatic and semi-aquatic Diptera larvae”. DGL Arbeitshilfe 1-

2015, Hardegsen. ISBN 978-3-9813095-6-0.

Glöer P., 2015. “Süßwassermollusken. Ein Bestimmungsschlüssel für die Muscheln und Schnecken

im Süßwasser der BRD”. Deutscher Jugendbund für Naturbeobachtung. ISBN 978-3-923376-02-5.

Klink A.G., Moller Pillot H.K.M., 2003. “Chironomidae Larvae - Key to the Higher Taxa and Species of

the Lowlands of Northwestern Europe”. World biodiversity database CD-ROM series. ETI, University

of Amsterdam.

Lechthaler W., 2009. “Macrozoobenthos - Key to Families of Macroinvertebrates in European Fresh-

waters”. Eutaxa. Available at: http://www.eutaxa.com/MZB%2009%2001%20D.htm

Rabitsch W., 2005. “Special practicum aquatic and semi-aquatic Heteroptera”. Unpublished. Available

online at: https://homepage.univie.ac.at/wolfgang.rabitsch/Bestimmungsschluessel_comb.pdf

Reynoldson T.B., 1978. “A Key to the British Species of Freshwater Tricladids (Turbellaria, Palu-

cidicola)”. FBA Sci. Publ. No. 23, 2nd ed.

Sundermann A., Lohse S., 2016. “Bestimmungsschlüssel für die aquatischen Zweiflügler (Diptera) in

Anlehnung an die Operationelle Taxaliste für Fließgewässer in Deutschland“. Forschungsinstitut Sen-

ckenberg, unpubl. Report. Available online at: https://www.dgl-ev.de/publikationen/sonstige-publikatio-

nen/sonstige-publikationen.html

Timm T., 2009. “A guide to freshwater Oligochaeta and Polychaeta of Northern and Central Europe”.

Lauterbornia 66.

Visser H., Veldhuijzen van Zanten H., 2000. “European limnofauna : a pictorial key to the families”.

World biodiversity database CD-ROM series. ETI, University of Amsterdam. ISBN 978-3540147084.

Waringer J., Graf W., 2011. “Atlas of central European Trichoptera Larvae”. Erik Mauch Verlag, Din-

kelscherben, 468 pp. ISBN 978-3-00-032177-1.

Waringer J., Graf W., 2013. “Key and bibliography of the genera of European Trichoptera larvae”.

Zootaxa 3640(2):101-151. Available online at: https://www.researchgate.net/publica-

tion/236271161_Key_and_bibliography_of_the_genera_of_European_Trichoptera_larvae/download

Zwick P., 2004. “Key to the West Palearctic Genera of Stoneflies (Plecoptera) in the larval stage”. Lim-

nologica 34(4): 315-348. Available online at: https://www.sciencedirect.com/science/arti-

cle/pii/S0075951104800045

https://www.zobodat.at/pdf/Lauterbornia_2001_42_0001-0068.pdf




http://www.eutaxa.com/MZB%2009%2001%20D.htm

https://www.dgl-ev.de/publikationen/sonstige-publikationen/sonstige-publikationen.html

https://www.dgl-ev.de/publikationen/sonstige-publikationen/sonstige-publikationen.html

https://www.researchgate.net/publication/236271161_Key_and_bibliography_of_the_genera_of_European_Trichoptera_larvae/download

https://www.researchgate.net/publication/236271161_Key_and_bibliography_of_the_genera_of_European_Trichoptera_larvae/download

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0075951104800045

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0075951104800045

40

www.euwipluseast.eu www.euwipluseast.eu

plan de dezvoltare a monitorizarii apelor de …

Documents