pisica de mare

3
PISICA DE MARE Pisica de mare este un pește care face parte din ordinul Rajiformes, din familia Dasyatidae. Este genul Dasyatis. Pisicile de mare pot întâlnite în toate mă rile din regiunile tropicale și moderate ale lumii. Forma lor aria!ă de la dreptung"iulară la rotunjit ă, iar desenul lor este cu pete sau marmorat. Pisica de mare prefer ă mai ales apele pu#in adânci și î și petrece jumătate din timp ascunsă în nisip sau în mâl, astfel încât sunt i!i$ili doar oc"ii, ori ciile secretoare și coada. Dacă este deranjată, se refugia!ă prin mișcări puternice ale înotătoarelor pectorale. %n mările europene, pisica de mare poate o$serată numai ara. &nii cercetători sunt de părere că iarna, pisicile de mare migrea!ă în ape mai adânci. 'l#ii cred însă că acestea doar se  îngroapă în nisip și își petrec se!onul rece cufundate într (un fel de somn de iarnă.

Upload: laurastoica

Post on 11-Feb-2018

256 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

7/23/2019 Pisica de Mare

http://slidepdf.com/reader/full/pisica-de-mare 1/3

PISICA DE MARE

Pisica de mare este un pește care face parte din ordinulRajiformes, din familia Dasyatidae. Este genul Dasyatis. Pisicile de

mare pot întâlnite în toate mările din regiunile tropicale șimoderate ale lumii. Forma lor aria!ă de la dreptung"iulară larotunjită, iar desenul lor este cu pete sau marmorat.

Pisica de mare preferă mai ales apele pu#in adânci și îșipetrece jumătate din timp ascunsă în nisip sau în mâl, astfel încâtsunt i!i$ili doar oc"ii, oriciile secretoare și coada. Dacă estederanjată, se refugia!ă prin mișcări puternice ale înotătoarelorpectorale.

%n mările europene, pisica de mare poate o$serată numaiara. &nii cercetători sunt de părere că iarna, pisicile de maremigrea!ă în ape mai adânci. 'l#ii cred însă că acestea doar se

 îngroapă în nisip și își petrec se!onul rece cufundate într(un fel desomn de iarnă.

7/23/2019 Pisica de Mare

http://slidepdf.com/reader/full/pisica-de-mare 2/3

Pisica de mare se "rănește mai ales cu ie#uitoare marinemici, moluște și raci, pe care le scoate din nisip. )peciile mai mariconsumă și pești mor#i sau sepii.

*ura pisicii de mare se a+ă pe partea entrală a capului. uajutorul din#ilor $on#i, la#i, dispuși pe mai multe rânduri, spargecoc"ilia pră!ii. %n timpul căutării "ranei, culoarea sa îi asigură uncamu+aj perfect.

-tim pu#ine despre o$iceiurile de împerec"ere ale pisicii demare. &n lucru este însă sigur își aduce pe lume cei /(0 urmașiii. 'ceștia ies din ouă în corpul mamei. 1a început, em$rionii se"rănesc cu con#inutul sacului itelin. %n stadiile următoare, îșipreiau "rana prin peretele oiductului cu rol și formă de uter almamei. 1a enirea pe lume, dimensiunea micilor pisici de mare

este de apro2imati 34 cm.aracteristiciDimensiuni corporale1ungimea corpului c"iar 5,6 m1ă#imea aria!ă în func#ie de specie,de la 67 de cm, la 5,5

m*reutatea corporală de la 897 g la 657 :gReproducere;aturitatea se2uală necunoscută

Perioada de împerec"ere de regulă primăaraDurata de!oltării între 5 luni și 3 an<umărul urmașilor /(0;od de ia#ăomportament singuratic= trăiește pe fundul mărilor>ranamoluște, raci și pești)pecii înrudite E2istă mai mult de 47 de specii de pisici de

mare, lungimea lor ariind între 3,9(/,9 m. E2istă și specii de apădulce, cum este Potamotrigon.

'ria de răspândire %n toate mările tropicale și moderate alelumii, c"iar și pe coastele Europei entrale. %n nord o întâlnimpână în sudul )candinaiei.

Pentru iu$itorii pescuitului in ;area <eagra , pisica de marese poate prinde folosind ca momeala "amsie sarata ?saratura@ APe digurile de la ;area <eagra la o distanta de apro2imati 47 demetri fata de dig pe portiunile cu apa putin adanca A )e poate

7/23/2019 Pisica de Mare

http://slidepdf.com/reader/full/pisica-de-mare 3/3

prinde in perioada de ara mai e2act in luna iulie cand apa estefoarte calda A 'ten#ieA iti#i su$capitolul oada cu #epi. Beninulinjectat de #epii din coadă poate mortal.

 Cepii eninoși ai pisicii de mare sunt dispuși pe coada sa

lungă,ce se aseamănă cu un $ici. Dacă este deranjată,începe săloească în jur cu coada și #epii ei intră în ac#iune. 'ceastă coadărepre!intă o armă de temut, cu care se crede că animalul aprodus răni grae înotătorilor ne$ănuitori, proocându(le uneoric"iar moartea.

1ungimea #epilor diferă, la unele specii putând atinge c"iar si5/ cm. 'cești #epi înfricoșători pre!intă o renură entrală,iar îninterior este dispus #esutul responsa$il de producerea eninului.