li.' I'g.( 9 11.,1..'1 ') - n r.,

'~' N~rmareatehnicaer

peptru p'~elucrari Prlnaschlere . ,~

Gh. Coman . N.Dobre O. Pruteanu

C. Picos .

.

C. Rusu

St. Rusu St. Trufinescu .

Prof. dr. ing.dr.

Constantin Pic~; conf. dr. ing. 'Gheorghe Coman ing. Nicolae Oobre, dr. ing. Octavian Pruteanu ing. Costache Rusu, dr. ing. ~tefan Rusu, ,tefan Trufinescu

No,ma,eaf6eHtJ'U

te~Kjcd111

f6J'eBucJ'dJ'j

ftI,iK

a4c~ie,e

@EdituraBucure~ti

tehnlea-1979

Lucrarea se publica in doua volume. Volumull cuprinde capitclele : Structura proceselor de prelucrare prln aschlere ; Normele de munca ; Metodologia normiirii in constructta de masinl ; Metodele de crestere a productivitatll muncii in mtreprindertle constructoare de maslnl ; Calculul eflclentel economlce a normiirli muncll ; Fotograflerea, cronometrarea, fotocronometrarea ~i observarea Instantanee a timpului de muncii; Normarea lucrarilor la strunjire, rabotare, mortezare, filetare ~i frezare. Lucrarea este adresata muncitorilor eu tnalta ealificare, malstrllor, tehnlcienflor, subinginerilor tebnologi ~i economlstilor din rntreprlndertle construetore de masinl ~i este foarte utila studentilor tuturor sectlilor de specialitate de la facultattle de tehnologia constructiilor de maslni ~i de mecanlca.

Redaclor:

Tehnoredndor :Coperta:

ing. VASILE BUZATU VALERIU MORARESCU SIMONA NICULESCUColi de ti par : 21.

Bun Tiraj:

de ti par : 25. 04.1979

18.500

+

75 ex. legate

C. Z. 654. 58: 621

C. 1851 - 1. P. IN FORMA TIA str. Brezoianu nr. 23- 25, Bucuresti Republica Socialistii Romania

'"

CUPRINS

CAPITOLUL

1

STRUCTIJRA PROCESELOR DE PRODUCTIE DIN tNTREPRINDERILE CON. STRUCTORE DE MA~INI 1.1. Trasaturile procesului de productie din intreprinderile constructoare de maslnl 1.2. Clasificarea proceselor de productie . " 1.3. Structura procesului de productle . . .. 1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie 1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie 1.4. Structura timpului de munca ~i procesul de productie 1.4.1. Structura timpului de munca a executantului 1.4.2. Structura timpului de folosire a utllajulul 1.4.3. Structura trmpului pe clclul de fabrlcatle . .

9 9 10 14 14 17 17 17 21 23

CAPITOLUL NOffiIELE 2.1. 2.2. 2.3. 2.4.

224 2425 25

DE Ml.JNC.~

Norma de timp sl norma de productie . . Norma servire ~i norma de personal.. Clasificarea normelor de munca . . . . Structura normelor tehnice de timp . 2.4.1. Stabilirea ttmpulul de pregatire si incheiere. 2.4.2. Stabilirea timpilor operativi .. . . . . . 2.4.3. Stabilirea tlmpului de deservire a locului de munca 2.4.4. Stabilirea ttmpulul de odihnii ~i necesitati fiziologice 2.4.5. Stabilirea ttmpului de intreruperi condttionate de tehnologie ~l organlzare 2.5. Stabilirea normei de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., 2.6. Stabillrea normei de timp in cazul deservirii mai multor mastnl . . . . . . .. 2.7. Apllcarea teoriei Iirelor de asteptare la stabilirea normelor de muncii pentru deservlrea mal multor maslni sau acttvttatt cu specific de muncii nerepetitlva . . ., 2.8. Stabilirea timpilor dupii normative . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .. 2.9. Influenta t.lpului de productie ~i a caracterului muncii asupra stabillrU normelor de rnunca 2.10. Tlmpul de adaos 2.11. Condttiile generaJe pentru asigurarea cerintelor de calltate ale norrnelor . . . ..

2& 27 28 30 31 31 33 35 43 46 4~ 4lt 49

CAPITOLUL

3

PROCEDEELE DE MASURARE ~I DETElUUNARE A TL\{PULUI DE MUNcA.~I A TnIPULUI DE FOLOSIRE A UTILAJULlJI IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MA~INI 3.1. EtapeJe executiirii observiirilor asupra consumului de limp de muncii. . . 3.2. Aparate ~i materiale auxlllare pentru studierea consumului de munca . . 3.2.1. Aparate indicatoare . 3.2.2. Aparate inregistratoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,

51 51 51 51 52

6

Cuprins 54 55 56 56 74 84 84 95

3.2.3. Materiale auxiliare folosite pentru masurarea ttrnpulul 3.3. Metode de masurare si analiza a tfmpulul de munca 3.3.1. Metode de inregistrare directa a tirnpului 3.3.1.1. Cronometrarea . . . . . . . . . 3.3.1.2. Fotografierea 3.3.2. Metode de inregtstrare directa a ttmpulul .. 3.3.2.1. Observari instantanee . . . . . 3.3.2.2. Miisurarea t lmpulut pe microelemente ., CAPITOLUL

. . . . .

4ECONOMICE A NORMARn MUNCll97 97

CALCULUL EFICIENTEI

4.1. Efectele introducerii ~l extinderii norrniirii tehnice a muncil 4.2. Efortul economic la introducerea ~i extinderea norrniirii tehnice a muncii 4.3. Indicatorii econornicl ai etictentet norrnarti tebnice a muncil CAPITOLUL NORMAREA

102 103

5LUCRARILOR DE STRUNJIRE PE STRUNGURI NORMALE, CARUSEL ~I REVOLVER 107 107 107 108 110 115 117 118 119 193 195 207 208

5.1. Introducere ......... 5.1.1. Cinemtaica ~carii de aschlere 5.1.2. Elementele regimulut de aschlere 5.1.3. Cuttte de strung 5.1.4. Materiale . . . . . . . . 5.1.5. Dinarnica aschlerli . . . 5.1.6. Liehide de aschiere. ... 5.2. Deterrninarea ttmpulut de bad la strunjire 5.2.1. Determinarea regimurilor de aschiere 5.3. Nerrnarea t.impulul de pregattre-tnchelere la strunjire 5.4. Normarea timpilor ajutatori la strujire . . . . . . 5.5. Norrnarea t impului de deservire ~i odibna la strunjire 5.6. Exernplu de calcul al norrnel de timp la strunjire . .

'.

CAPITOLUL NORMAREA

6LUCRARILOR DE RABOTARE.l;!I MORTEZARE 215 215 216 217 218 219 233 239 242

6.1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.2. Metode de prelucrare ~i masinl-unelte utilizate 6.3. Relatla normei de timp ~i determinarea elementelor cornponente ale acesteia 6.3.1. Determinarea tirnpului de pregatlre-tnchetere ... . 6.3.2. Deterrninarea ttrnpulul de baza . . . . . . . . . . 6.3.3. Determinarea timpllor ajutatori ............ 6.3.4. Deterrninarea tirnpilor de deservire ~i odlhna 6.4. Exemple de calcul al normei de timp la robotore ~i mortezare . . . CAPITOLUL 7 NORHAREA LucRARILOR DE FILETARE

246 246 246 247

7.1. Generalitati ..................... 7.2. Prelucrarea filetelor eu cuttte profilate ............... 7.2.1. Relatia normel de timp ~i determinarea elernentelor componente .

Cuprin! de pregatire-tncbeiere de baza . . . . . . aiutatori . . . . . . . de deservire ~i a ttmpului de odihna si neeesita ti fiziologiee 7.2.2. Exemplu de calcul ........................ 7.3. Prelucrarea filetelor eu capete de filet at . . . . . . . . . , . . . . . . . . 7.3.1. Belatla normei de timp ~i determinarea elementelor eomponente ale aeesteia . 7.3.1.1. Determlnarea timpului de pregalre 7.3.1.2. Determinarea timpulut de baza . . . . . . .. . .. .. . . .. .. 7.3.1.3. Determinarea timpilor ajutatorl . . . . . . " 7.3.1.4. Determinarea tlmpulul de deservire ~ide odihna ~inecesttatl flzlologlce 7.3.2. Exemplu de calcul al norrnel de timp la filetarea prin virtej 7.4. Ftletarea eu ajutorul tarozilor . . . . . . . . . 7.4.1. Determtnarea normei tebnice de timp . . . 7.4.1.1. Determinarea ttmpulul de pregatire 7.4.1.2. Determlnarea ttmpulut de baza . . 7.4.1.3. Determinarea timpilor ajutatori . . . .. 7.4.1.4. Deterrnlnarea ttmpului de deservlre ~i de odlhna ~i necesitatt fizlologiee .. 7.4.2. ExempJe de calcul al normei de limp la filetarea eu tarodul 7.5. Filetarea eu ajutorul filierelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.5.1. Determinarea normei tebnice de timp . . . . . . . . . . . 7.5.1.1. Determinarea timiplor de pregatire ~i a timpilor de deservire ~i necesitliti fiziologiee 7.5.1.2. Determinarea t impulul de baza . . . . . . . 7.5.1.3. Determinarea tlmpilor ajutatori . . . . . . . . . . 7.5.2. Exernplu de calcul al normei de timp la filetarea eu filiera 7.6. Prelucrarea filetelor prin frezare . . . . . . . . . . 7.6.1. Determinarea norrnei tebnice de tirnp . . .. 7.6.1.1. Determinarea ttmpulut de pregattre .... 7.6.1.2. Determinarea timpului de baz,ii . . 7.6.1.3. Determinarea timpllor ajutatori . . .. 7.6.1.4. Determinarea timpilor de deservire ~i de odibnii ~ineeesttatt fiziologiee 7.6.2. Exemplu de calcul . 7'.7. Rularea filetelor .. . 7.7.1. Principiul metodei . 7.7.2. Calculul ttmpulul de baw. 7.7.3. Determinarea normei tehnice de t imp . 7.7.4. Exemplu de calcul 7.8. Rectificarea filetelor . . . . . . . . . . . 7.8.1. Prlnclpiul metodei 7.8.2. Determinarea normei tehniee de timp 7.8.2.1. Determinarea t irnpulul de pregattre . 7.8.2.2. Determinarea timpuiui de baza . . 7.8.2.3. Determinarea timpilor ajutiitcri . . 7.8.2.4. Determmarea tlmpiJor de deservire ~i odihn1\ ~i necesita ti fiziologice 7.2.1.1. 7.2.1.2. 7.2.1.3. 7.2.1.4. Determinarea Determinarea Determinarea Determinarea timpului timpului timpilor trmpului

7 247 247 253 253 253 254 255 255 255 257 257 257' 258 258 259 259 261 262 264 265 265 265 265 267 268 268 268 269 269 273 273 274 274 274 279 281 282 282 282 286 286 286 287 287

8 7.9. Indicatli en privire la alcgerca metodet de f'iletare CAPITOLUL

Cuprins

287

8289 . . . . " acestela . . . .' 289 292 294 294 304 312 323 323 323 336

NORMAREA LUCRARILOR DE FREZARE 8.1. Generalitatl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.2. Relatla normel de timp sl determlnarea elementelor componente ale 8.2.1. Determlnarea timpulut de pregatlre-inchcjere 8.2.2. Determinarea ttrnpulul de baza . 8.2.3. Elementele regimulul de aschlere . 8.2.4. Determinarea timpilor ajutatorl 8.2.5. Determinarea timpilor de deservlre 8.2.6. DetermInarea timpilor de odihnii sl necesitat! fiziologice 8.3. Exemplu de calcul al normei de limp la frezare . . . . . . .Bibliografie0 ,

Capitolul

1

STRUCTURA PROCESELOR DE PRODUCTIE DIN INTREPRINDERILECONSTRUCTOARE DE MASINI

1.1. TrasaturiJe procesului de

productie din intreprinderile constructoare de ma~ini

Baza activita~ilor de productie din intreprinderile constructoare de masini 0 constituie procesul de productie ea totalitate a activWi,tilor desfa~urate cu ajutorul mijloacelor de munea ~i a proceselor naturale care an loc in legatura cu transformarea organizata, condusa ~i realizata de oameni, a obiectelor muncii. Procesul de productie reprezinta actiunea organizata I}i constlenta a Iortelor de munca asupra obiectelor muneii cu ajutorul uneltelor de munca, in vederea transtormarii lor in bunuri materiale necesare societatii sau in vederea realizari! unor servicii productive, luerari cu earacter industrial, reparatii de utilaje, necesare satisfacerii nevoilor omului. Imbinarea muncii vii cu mijloacele de munca in cadrul proceselor de productie imbraca forme specifics care difera de la 0 orinduire social-economica la alta. Intr-un sens mai larg, prin proces de productie se intelege totalitatea activitatilor intreprinderilor industriale incepind cu procesul de aprovizionare P a! continuind cu procesul tehnologic Po ~i terminind cu pro- cesul de desfacere ~i realizare a produetiei finite P a. Dintre cele trei componente ale proce.sului de productie (fig. 1.1), cea mai importanta este cea a procesului tehnologic, intrucit in cadrul acesteia are loc activitatea propriu-zisa de creare a bunurilor materiale, de transform are a obieetelor muncii in produse finite sub actiunea proceselor de muncasi a proceselor natural-dirijate. se Sub actiunea proceselor naturale produe unele modificari fizice, chimice, biologice etc. asupra materiilor prime in decursul oarora procesul de munca este suspendat total sau partial cum sint de exemplu, diferitele Fig. 1. Laturile procesului de tratamente de imbatrinire aplicate in in productte , dustria constructoare de masini, Procesul tehnologic este aeea latura a procesului de produetie care reprezinta transformarea directa cantitativa ~i calitativa a obiectelor

10

Struetura proCeselOf de productie in construqia de mafinii-

~;&U

';"l..1

0.. ;,1

I 11~: ~~~!~:j

muncii (mcdificarea formei, structurii, gruparii, compozttdei chimice, amplasarl! in spatiu etc. Procesul de munea reprezirrtjs 0 altlt laturil a procesului de productie, cuprinzind activitateaexeoutantului din sfera productiei materiale sau de indeplinire a unei funetii in sfera neproduetiva. Proeesul de munca ~i procesul tehnologie, ea laturi principale ale procesului de productie, se ana intr-o strinsa legatura. In cazul in care transformarea obiectului muncii se face direct de catre executant, procesul tehnologic se suprapune cu procesul de munca, Prin introducer ea tot mai accentuata a tehnicii noi in industria constructoare de masini se ajunge, in cazul automatizarii, la un proces de munea care se reduce doar la pornirea, supravegherea, reglarea ~i oprirea utilajelor. Proeesul de munca, component 311 procesului de productie, se suprapune integral sau partial nu numai cu procesul tehnologic ci ~i cu procesele auxiliare Pau, de servire Ps, ~i anexe Pan, necesare pentru asigurarea transformarii 0biectelor muncii in produse finite (de exemplu, pentru transportul, controlul vsi depozitarea semifabricatelor). Studiul proceselor de productie ~i analiza metodica a partilor sale componente fac posibila cercetarea in detaliu a diversilor factori care influentease pozitiv eficienta muncii depuse in diverse unita~i economice, prin stabilirea unor metode inaintate de organizare a productiei ~i a muncii. 1.2. Clasificarea proceselor de productie

J.i.~~:

!

I

~~:: t,:

~':~~'

I

I2i.-....,:r'

in cadrul intreprinderilor industriale, in general ~i a celor construetoare de masini, in special, are loc 0 varietate mare de produse de producVie care contribuie la realizarea produselor finite. In vederea unei nonnari tehnice ~i sistematiee a proceselor de productie ~i pentru cunoasterea postcalculatiilor acestora este necesara clasifiearea unitara a elementelor procesului de productie ~i a timpului de productie a diferitelor activitatd privind executantul, mijloaeele de munca ~i obiectul muneii, tintnd seama de: productia realizata si loeul de munca unde se executa; gradul de participate la obtinerea prodnsului finit; influenta executantului asupra debitului de produse; gradul de mecanizare al proceselor; cooperarea intre executanti ; gradul de ocupare al lucratorilor. a. In runctie de productia realizats, ~i de locul de munca unde se executa, procesele de productie pot fi : de extractie, de prelucrare, de transport, de control, de cultivate etc . Procesele de prelucrare se caracterizeaza prin aceea ca in cadrul 10r forta de munea actioneasa direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncs asupra acelor obiecte ale muneii care in prealabil au fost trecuteprin filtrul activitaW omului, produsul fiind rezultatul modificarilor succestve ale obiectului muncii.

?t~

.~

,

'~ '.'"'; ..:1" ...

C:asificarea

proceselor

de productie

11

b. ill functie de gradul de participare la obtinerea produsului finit, procesele de productie pot fi : de baza, auxiliare, de servire ~i anexe. Procesele de baza, sau procesele tebnologiee de fabricatie, constituie continutul principal al procesului de productie, intrucit in cadrul acestora au loc principalele transformari fizice, chimice, mecanice, ale obiectelor muncii, in vederea obtdnerii produsului finit. Procesele de productie de baza difera de la 0 ramura industriala la alta, in runetie de: natura materiilor prime prelucrate, caracteristicile produsului finit sau caracteristicile utilajelor. Ele pot fi impart;ite in procese de baza pregatitoare, procese de prelucrare propriu-zise, procese de f'inisare-montaj. Aceasta impart;ire este aproape comuna tuturor ramurilor industriale. Procesele auxiliare reprezinta acele procese de productie care au loc paralel cu procesele de baza ~i au drept SCDP asigurarea conditiilor necesare pentru ea procesul de baza sa se desfasoare in cele mai bune eonditiuni. Caracteristica acestor procese este aceea ca ele nu actioneasa in mod direct asupra obiectelor muncii pentru a le transforma in produse finite ce constituie obiectul de profil al intreprinderii, ci au ea scop producerea diferitelor feluri de energie, conreetionarea sculelor ~i dispozitivelor, intretinerea in stare de Iunctionare a utilajelor, cladirilor, constructiilor speciale. Procesele de servire sint acele procese de productie, care oontribuie la buna defasurare a proceselor de baza ~i auxiliare. Activitatea rezultata in urma desfa~urarii acestor procese nu se materializeaza ill produse ci in servicii productive. Exemple de procese de servire pot fi: transportul materiilor prime ~i materialelor, aprovizionarea locurilor de munca, activitatea laboratoarelor, gospodarirea depozitelor etc. Procesele anexe au ea scop valorificarea deseurilor rezultate din procesele de baza precum ~i a alter reziduuri rezultate atit din procesele de baza cit. ~i din cele auxiliare. Procesele auxiliare de deservire ~i procesele anexe trebuie sa se desfa~oare in concordanta en procesele de baza. Executarea la timp a dispozitivelor speciale de lucru, a sculelor speciale, aprovizionarea fara intrerupere a diferitelor categorii de energie, repararea la timp a utilajelor de probuna desfasurare a proceselor de baza din cadrul ductie, conditioneaza sectiilor de productie. ' c. ill functie de influentele muncitorilor asupra debitului de produse, procesele de productie pot fi cu ritm liber sau ritm reglementat. Procesele de productie cu ritm libel' sint acelea la care ritmul de munea ~i productia realizate. sint determinate de executant, cum este cazul la Iormarea manuala a miezurilor in turnatoriile de tonta, trasarea manuala in lacMu~arie, ajustarea pieselor in operatia de montaj etc. Studiul muncii are ea scop stabilirea celormai rationale metode de munca care trebuie sa se asigure executantului in vederea eresterii productivitatii muncii. Ca urmare a introducerii progresului tehnic, ii gaaesc tot mai mult Ioeul in cadrul proceselor de productie acele procese in care ritmul de munca i debitul de produse depind de factori care se reglementeaza independent

12

Structura proceselor de productie in constructia de ma~ini

:;. -:~:i

....

i~~j;~~

11~p

I ~j~j~t ~

~i

II~:~~

j

~~

de executant. in cazul unor procese organizate in flux, prin normarea corespunzatoare a muncii se urmareste echilibrarea liniilor tehnologice, repartizarea ra~ionaHiI a luerarilor intre executanti ~i a exeeutantilor pe cele mai corespunzatoare lucritri, inclusiv determinarea numarului minim de lucratori. Cele mai frecvente reglementari sint de ordin organizatoric, cum este cazul liniilor tehnologice sau al benzilor rulante. Se pot intilni ~i reglementari de ordin tehnologic, ea, de exemplu, reglementari pentru trataale randamentelor sau mentele termice ale metalelor ea ~i reglementari .react.iilor chimice. d. Conform gradului de mecanizare, procesele de productie pot fi clasificate in manuale sau mecanizate. Desigur, poate fi avut in vedere procesul de productie intreg sau parti ale acestuia. Gradul de mecanizare a fieci'Lrui loc de munca in parte va influenta gradul de mecanizare pe total ~i va determina diferite particulantati de normare in sistemul "om-ma~ina". Partieularitatile de normare provin din caracterul muncii executantului, care actioneaza diferit asupra obiectului muncii, dupa gradul de mecanizare a diferitelor elemente ale procesului de productie. Procesele manuale au 0 pondere tot mai mica in cadrul industriei constructoare de masini moderne. ill cadrul acestor procese, unica sursa de energie 0 constituie energia umana, executantul folosind in timpul procesului miinile, picioarele sau ehiar corpul s1tu. in aceasta categoric se gasesc lucrarile de lacatu~erie manuala, lucrarile de debitare manuala cu fierastraul, montajul manual etc. Procese de munea manuale exista inca in toate domeniile de activitate iar normarea muncii pentru aceste activitA~i trebuie sa vizeze pe de 0 parte 0 masurare corecta a muncii ~i evidentierea unor eventuale miscari inutile din partea muncitorilor pe de alta parte .. 0 parte tot mai mare a proceselor de productie din industria constructoare de masini sint mecanizate, folosind 0 surslt de energie independenta de executant. Partea mecanizata a procesului de productie se imparte in manualmecanica, mecanica ~i automatizata sau de aparatura, Partea manual-mecanica a procesului de produetde presupune folosirea stmultans la actionarea mecanismelor atit a energiei proprii a muncitorilor cit ~i a unei forme de energie exterioara. Actfonarea pneumatioa, stringerea unor suruburi cu masina in lucrarile de montaj sau transportul en ajutorul unui carucior sint citeva exemple de astfel de lucrarl. Pentru astfel de lucraci in cazul normarii tehnice a muncii se da 0 atentie deosebita determinarii ~i analizei elementelor procesului de productie. 0 parte dintre aceste elemente sint legate de functionarea utilajului respeetiv ~i pentru normarea 101' se folosesc calcule tehnice specifice pi'Lrtilor mecanice ale procesului de productie, 0 alta parte din elementele proeesului de muncs sint legate de indeminarea i efortul depus de muncitorul ce executa procesul de munes iar pentru normarea 101' se folosesc metode de normare specifice proceselor manuale de productie . .La preluerarile metalului pe diferite masini-unelte cu avans automat iese in evidenta partea mecanica a procesului de produc/ie. in acest caz"

.

,~., ,';'

~

~

I

j

I

I

!

Closificorea

proceselor

de preduetie

13

se va avea in vedere acea parte a procesului de productie executata de mecanismele actionate de 0 sursa de energie exterioara independenta de executant. Sarcinile executantului se rep eta de mai multe ori in cursul procesului. Unele sint de scurta durata ~i se refer a in special la pornirea, oprirea, reglarea ~i supravegherea masinii. Supravegherea masinii solicitind energie nervoasa ~i cerebrala in detrimentul celeimusculare, are ponderea cea mai mare in cazul deservirii unei singure masini, Adesea pot fi deservite simultan mai multe utilaje. Prin partea automatizata a proeesului de productie se intelege acea parte la care modificarile supratetelor sau obiectelor, a regimurilor de prelucrare se face fara interventia direct a a executantului. In acest caz sarcinile normarii se refer a in special la utilizarea fotografierii sau observarilor instantanee pentru determinarea normelor de timp ~i de personal. In cadrul proceselor automatizate, insa~i interventia omului pentru condueerea uneltelor de munca, trecerile de la un regim de munca la altul se executa tot de catre energii exterioare acestuia. in procesele automatizate executantul este eliberat de muncile fizice ~i are posibilitatea sa cons acre un timp mai mare timpului de supraveghere a utilajului. La rindul sau, utilajul poate funetiona in mare masura ara supravegherea omului ~i astfel se ajunge la posibilitatea cresterii normelor de deservire ~i personal. Asemenea situatii se intilnesc in sectiile de prelucrari mecanice ~i este necesara cunoasterea timpului pentru efectuarea proceselor de munca, tu functie de raportul in care se afla timpul de functionare utila a utilajului ~i timpul necesar executantului, pentru efectuarea procesului de munea, se determina numarul de executanti pentru 0 formatie de lucru, in cazul unui raport supraunitar san numarul de utilaje ce pot fi deservite de un muncitor in cazul unui raport subunitar. e. Avind in vedere criteriul cooperarii intre executanti, procesele de productie pot fi realizate individual sau in colectiv. tu decursul timpului, ea urmare a diviziunii sociale a muncii, de la proeesele executate individual S-2, ajuns astazi la executarea in colecti v a muncii intr-o masura tot mai insemnata. Fundamentarea normelor de personal se leaga tocmai de stabilirea bimpului necesar unei intregi formatii de lucru, precizindu-se cu aceasta ocazie care sint sareinile optime ale fieearui executant, membru al acesteia. Oorespunzator gradului de ocupare in munca a fiecarui executant pot fi distinse 0 ocup are partiala ~i una completa a acestuia pe parcursul sehimbului de lucru. Gradul de ocup are al unui executant g& presupune compararea timpului productiv Tp ~i a celui pentru odihna ~i necesitati fiziologice ton cu durata schimbului de lucru TM' adica gg = (Tp ton)/TM Gradul de ocupare al executantului este subunitar ~i se tinde sa fie cit mai apropiat de 1. Orescind prin diferite metode tehnico-organizatorice gradul de oeupare al executantului, se gasesc astazi posibilitati pentru largirea zonei de servire a acestuia astfel incit timpul sau de lucru sa fie folosit eit mai rational

+

14

Structura proceselor de preduetie

in

construct~a de ma,ini

1;\i a, fie evitate intreruperile din activitatea sa, fie datorita nevoilor pros ductiei, fie datorita conditiilor de protectie sau de tehnica securitatii muncii. Daca de ex emplu , dupa fiecare 5 minute de activitate a unui executant, in care se includ 1;\iimpii de deplasare, urmeaza 0 perioada suficient t de lunga fara supraveghere a masinii, este rational ea executantul sa-~i largeasca zona de servire,

1.3. Structure procesului de productie1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie Procesul de productie este realizat in conditiile tehnicii actuale de un numar mare de executanti care trebuie sa lucreze in colectiv cu simt de raspundere ~i disciplina. Elementele omogene din punct de vedere tehnologic care contureaza activitatea practica ~i raspunderile executantului, trebuie sa fie corelate intre ele ~i sa asigure echilibrarea indircaturii locurilor de munca ~i ale executant ilor . Aceste elemente se numesc operatii. .. Operatia de munea este acea parte a proeesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant, pe un anum it loc de munca prevazut cu anumite utilaje ~i unelte de munca, actionind asupra unor anumite obiecte sau grope de obiecte ale muncii, in cadrul uneia 1]1 aceleiasi tehnologii. Corespunzator proceselor de munca l]i proceselor tehnologice se deosebesc : operatia de munea, rezultat al diviziunii muneii, 1;\i operatia tehnologica, rezultat al diviziunii tehnologiee. Aceste doua tipuri de operati pot sa se suprapuna uneori dar, adeseori nu se suprapun. Operatia tehnologicz se refera la acea parte a procesului tehnologic care consta in transformarea cantitativa sau calitativa a obiectului muncii intr-un produs finit sau semitabricat cu anumite caracteristici masurabile, realizaf cu mijloace manuale, manual-meeanice san mecanice. Operatia se caracterizeaza prin 4 elemente : locul de munca, obiectul muneii, mijlocul de munca folosit ~i caracterul Iuerarii. .A.ceste elemente se modifica pe masura ce procesul de munea se mecanizeaza. Daca pentru procesele manuale operatia tehnologica se suprapune cu cea manuala, pentru procesele automatizate operatia de munea se distinge net de eea tehnologica, in ea cuprinztndu-se doar activitatdle de pornire I]i oprire, de supraveghere l]i reglare a utilajelor. Operatia de munca nu se refer a numai la activitatile procesului tehnologic propriu-zis de transformare cantitativa sau calitativa a obiectelor muncii ci ;ila alte elemente ale procesului de productie cum sint cele legate de transportal, depozitarea sau controlul executiei de care depinde realizarea operatiilor tehnologice. *Deiinirea nottunilor este conform STAS 6909-75 "Normarea muncii tebnologtce=

~~~J,11;":

.: .. -1

~l ~~~ ,"'~"I

I I

I~~

I

Structura precelului

de productie

15

Pentru preluerarile

mecanice la masini-unelte

sint intilnite operatit

ea : strunjirea, gaurirea, frezarea, rabotarea, rectificarea etc. De exemplu daca atit strunjirea de degrosare cit ~i eea de finisare la un arbore sint executate de catre acelasi muncitor, la acelasi strung, constituie 0 operatie, Daca aeeeasi munca este exeeutata de cat re muncitori diferit! la strunguri diferite, unul executind strunjirea de degrosare iar eelalalt strunjireade finisare, apar doua operatii. Rezulta deci ca 0 luerare ce se intrerupe pentru ea obiectul muncii sa fie prelucrat de un alt executant la alt loc de munea, se divide in doua operatii. Se considera totusi ca fiind aeeeasi operatie cind muncitorul i~i intrerupe activitatea la 0 anumita lucrare dindiferite considerente (de exemplu terminarea schimbului) ~i 0 reia peste un anumit timp. Durata unei operapii poate fi deci mai mica, egala sau mai mare decit un schimb ~i, de aceea, la realizarea unei operatti se pot intilni cazuri de participare a mai multor executanti (executanteolectiv). in cazul participarii mai multor executantf, are loc 0 diviziune a operatiei, fiecare exeeutant fiind insarcinat doar cu 0 parte din activ ita.tile care compun operatia respectiva. Liniile tehnologice din industria construetoare de masini sint exemple de locuri unde lucreaza executanti eoleetivi. in cadrul liniilor tehnologiee (la masinile-unelte), unde automatizarea este mai dezvoltata, operatia de prelucrare se divide de regula intre 2 muncitori, care-si impart sarcinile : reglorul ~i operatorul. Operatia se refera la intregul lot de piese. Activitatea prineipala a executantului in acest caz este cielica, repettndu-se eu fieeare piesa. Prin datele operatiei se precizeaza care slnt sareinile ~i raspunderile executantilor pentru un anumit interval de timp privind munea repartizata. Pentru 0 echilibrare eorespunzatoare a sarcinilor de munca intre executanti ~i utilaje, operatiile se pot descompune in faze, minuiri i miscari , ale caror elemente de timp (durate) depind de mai multi factori. Descompunerea operatiei in felul acesta are 0 mare importanta in activitatea de planifieare ~i de organizare, deoarece asigura studierea tuturor actiunilor muneitorilor in vederea stabilirii celui mai rational sistem de lucru ~i a mijloacelor corespunzatoare aplicarii acestuia la locul de munca respectiv. Faza de munea este 0 parte a operatiei care se caracteriseaza prin utilizarea acelorasi unelte de lucru i a aeeluiasi regim tehnologic, obiectul muncii suferind 0 singura transformare tehnologica. Operatiile pot sau nu sa fie impartite in faze. La operatia de strunjire a unei supraf'ete pe acelasi strung se pot constitui doua faze : degrosarea ~i finis area, care se deosebesc prin regimurile de lucru ~iprin sculele de asehiere. Fazele se pot executa in mai muIte etape identice, de unde ~i notiunea de trecere. Trecerea este 0 parte a fazei care se repeta identic ~i se caracteriseaza printr-o eursa de lucru.

16

Structura proeeseler

de productie in constructia de ma~ini

Durata fazei care se compune din mai multe treceri, se stabileste prin multdplicarea numarului de treeeri eu durata unei treceri. Aceasta situatie poate fi intilniti; atunci cind sint de prelucrat mai multe supraf'ete identice in eadrul aeeleiasi operatdi necesitind un numar de treceri pe ma~ina egal cu numarul de supratete. A~a este cazul unei operatii de gaurire care necesita, executarea a 3 sau 4 orificii la 0 flana a unei piese. Sint ~i cazuri cind gaurirea se face simultan cu mai multe burghie I}i atunci operatia nu se mai descompune in faze. Pentru a putea determina cu precizie durata necesara executarii unei operatii care nu se descompune in faze este necesar sa fie cunoscute alte elemente mai detaliate ale interventiei executantului in procesul de munea. Sub acest aspect se iau in consideratie acele elemente simple ale muncii numite minuiri. Minuirea este acea parte a procesului lie munea care reprezinta un anumit grup de mi~cari ale unui executant, determinat de un scop bine definit in executarea operatiei tehnologice. Durata unei minuiri depinde direct de proprietatile obiectelor (greutate, marime, forma) asupra carora executantul trebuie sa aetioneze. De exemplu, trasarea conturului cu trasorul este legata de contur ~i de marimea piesei, De aici rezulta ca inaintea procesului de normare trebuie facut un complex studiu de metoda prin care sa se sistematizeze ~i sa se grupeze minuirile simple rationale in grupe de minuiri complexe. Fixarea cutitului la strung reprezinta suma mai multor minuiri. Aceasta fixare se poate produce numai de citeva ori in cadrul schimbului. o minuire poate fi realizata de mai multe ori sau 0 singura data in cadrul unei operatfi la 0 ma~ina. Stringerea piesei la operatia de strunjire se realizeaza de mai multe ori in eadrul operatiei. Pentru productia de serie mare ~ide masa, necesitatil estudiului muncii ~i ale normarii impun 0 defalcare ~imai in detaliu in elemente ale muncii, denumite miscari, putindu-se stabili misearile de prlsos, si preciztndu-se mai exact continutul de munca al executantului. Mi~carea, eel mai simplu element al muncii consta dintr-o deplasareluare de contact sau desprindere a executantului de utilaj sau de organele acestuia de eomanda, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupra caruia actioneaza. Se deosebesc mai multe eomplexe de miscari, ea de exemplu de contact, prindere, desprindere etc. Piecaret miscar! i se poate atribui un timp mai mare sau mai mic, in functie de efortul depus, de amploarea.miscarii , de pozttia ~i precizia executiei. Operatia de introducere a unei piulrte pe un surub se combina cu citeva mi~ari simple de potrivire exacta a piulitei care impreuna formeaza un complex de miscar! legate intre ele : de rotire, de deplasare in vederea scopului final, de introducere a piulitei pe snrub. Miscarea urmatoare de inurubare a piulitei este 0 miseare simpla.

Structura timpului de munca ~i procesul de preductie

17

Analiza proceselor de munca (fig. 1.2) se dovedeste foarte eficace in actiunile de normare atit pentru organizarea productiei 9i a muncii, cit 9] pentru insusirea celor mai avansate metode de munca.

r------l"

'LFig. 1.2. Elementele

,

K

.,...,

, "J

componente

ale

procesului

de productte.

1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie Introducerea progresului tehnic intluenteaza structura timpulul de lucru al executantului si structura timpului de functionare a utilajului. Oa urmare acestui fapt, se reduce timpul ajutator prin eliminarea activit,aWor manuale de lichidare a opririlor masinilor, creste timpul de functdonare utila a mijloacelor fixe, ~i prin aceasta se modified struetura procesului de productie. Se reduc de asemenea, timpii de asteptare 9i depozitare, tinzind spre a fi eliminatd, se diminuiaza timpii de control ea 9i cei pentru manipulare 9i transport. In marime absoluta scad ~itimpii operativi de transformare a materiilor prime ea urmare a dotarii muncii cu mecanisme. Timpii operativi sporesc doar in eazul cind sint analizati in marime relativa. Progresul tehnic ~i organizarea muncii, ea 0 latura a progresului tehnic, trebuie sa asigure in cadrul procesului de productie 0 pond ere tot mai mare pentru actiunile nemijlocite de transform are aobiectului muncii pe seama reducerii la minimum posibil a asteptarilor ~i transporturilor, atit la nivelul proceselor de productie, cit ~i la nivelul operatiilor care nu contribuie cu nimie la cres,terea valorii ~i a valorii de intrebuintare operatii care constituie actiuni ineficiente. 1.4. Structure timpului de rnuncc

~i procesul de productie '"

1.4.1. Structura timpului de rnunco al executantuluiPentru prezentarea structurii timpului de munea consumat de executant (conform STAS 6909-75), se poate folosi schema de fig. 1.3. Timpul productiv de ocupare a muncitorului la masina trebuie analizat in eonexiune eoncomitenta cu actiunea mijloacelor de munca (unelte, La prezcn tare a notiunllor s-a avutTc rmlnolcg!c.2 c. 1851

In vedere

STAS 6909-75: Normarea

munch

18

Structura proceselor de productie in constructia de ma,lni

rimp d~ muncu

.

(Tit)

0:'Timpde pregiilireSI

. liImp p'radl/c IV

I /.

1

-"ClTimp neprodl/C'fiv

I

(Tp) 1

PN)

rimp de !;'fr~rllPeri reg/emenfq~

(T;r)

dt! rimp de ilfreruperi munco Mreglem~nlor~ MpradllCfivq (Tjn) (T",n)

liml

incheiere

.

roof

(~i)

---1.'-.-'1

I

'.

I

Tlmpde !Imp de aliihnO inlrerusi necesiio/iperi canfiLi%gi- dt/ionoC~ le deleh-

limp de limp de infrerl/- tntreruperi in . per, ,dedepen~n-pendenk re def!IIe- deeXEClIClllont

(ton)

no/ogle ~argonizdreo aaocH

(t;)

iont

(f,j)

(tt,,)

S-2:

Fig. 1.3. Schema consumulu] de ttmp de muncii./

~~ ~~ ;U',.:~

~-!j

I..

~~~ ~

~->,-.;

I

'~l

~cij

~j

'I:~

I

t~1

~-"" :;;

I11,~:.:~ ~"t,. ~, ..,,::,~

,ft~,,~

I I1\1\

rnasini, utilaje etc.) si cu stadiile de trecere ale obiectelor muncii in cadrul desfal;lurarii procesului de productie, in vederea asugurarii eficacitatii procesului de productie . In aceeasi perioada masina l;liomul pot sau nu lucra simultan, avind perioade de asteptare in diverse combinatii. Prin TM timpul de munea se intelege timpul de care dispune un executant (schimbul de munca) pentru a-st indeplini sarcinile de munca, conform duratei reglementate a zilei de munca l;li se exprima in ore-om, min-om sau s-om. Timpul de munca productiv difera de la 0 ramura industriala la alta ~i se imparte in timp productiv si timp neproductiv. a. TimpuI productiv Tp este timpul in cursul caruia un executant efectueaza lucrarile necesare pentru realizarea unei sarcini de munca. Timpul productiv ea ~i toti eeilalti timpi de munca ai executantului se exprima in h-om ; min-om sau s-om. Timpul de munca productiv trebuie sa aiba ponderea eea mai mare in cadrul timpului de lucru. tn funetie de conexiunile care exista intre munca etectuata ~i obiectul ei se disting trei categorii de timpi productivi : timpi de pregatire-incheiere, timpi operativl ~i timpi de deservire a locului de munca. Timpul de pregatire-tneheiere T pt reprezinta timpul in cursul caruia un executant, inainte de inceperea unei lucrari (lot de produse), creeaaa conditiile necesare efectuarii acesteia si, dupa terminarea ei, aduce locul de muncs in starea initiala. Timpul de pregatire incheiere este legat de un anum it lot de piese sau de inceperea ~i terminarea schimbului. Din aceasta cauza cu cit lotul este mai mare, cu atit marimea acestui timp pe piesa devine mai mica. Acest timp se refera la primirea l;lipredarea sehitelor, sculelor, desenelor, lotului de produse, la examinarea initiala a documentatiei etc.

Struc:tura timpului de muncd ~iprecesul de preductie

19

Timpul operativ Top este timpul in cursul caruia un executant efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea cantitativa ~i calitativa. a obiectelor muncii, efectuind totodata ~i actiuni ajutatoare pentru ea modificarea sa aiba loco Este format din timpul de baza ~i timpul ajutator, - Timpul de baza tb este timpul in cursul caruia un executant efectueaza sau supravegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijloeita cantitatdva ~i calitativa a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor, formei, compozitdei, proprietatilor, starti lui sau a dispunerii in spatiu a diferitelor sale par~i; in cazul operatiilor de transport este timpul de deplasare a produselor; timpul de baza necesita neaparat actiunea sau supravegherea directa a executantului. - Timpul ajutator tll este timpul in eursul caruia nu se produce nici o modificare cantite.tiva sau calitativa a obiectului muncii, insa un executant trebuie sa realizeze minuirile necesare sau sa supravegheze utilajul pentru ca aceasta modificare sa poata avea loo; de exemplu, timpul pentru fixarea obieetului muncii la masinile-unelte ~i timpul pentru scoatarea ~i depozitarea aceatuia de pe ma~ina este un timp ajutator ; pentru cazul in care sint deservite mai multe masini, ~~u cind )ocul de munea al executantului se modifica in functie de amplasareaobiectului muncii, se include in timpul ajutator ~i timpul de trecere de la 0 masinaIa alta. Timpii de baza ~i ajutatori se repeta cu fie care unitate sau grupa de unitayi de produse executate. ID functie de gradul de mecanizare ~i automatizare al operatiilor, caracterul participarti executantului la indeplinirea muncii se schimba astfel ca ~i consumul de timp de baza ~i ajutator poate fi clasificat in: timp de munca manuala ; timp de munca manualmecaniea ; timp de supraveghere a functionarii utilajului. - Timpul de munea manuala tmnn este timpul in cursul earuia lucrarea este etectuata de catre un executant cu consum de energie proprie, fara interventia unei energii exterioare. - Timpul de mnnea mannal-meeaniea tmm reprezinta timpul in cursul caruia un executant efectueaza lucrari cu ajutorul unor utilaje (masini, agregate, instalatii, agregate sau mecanisme), actionate de energii exterioare ~i cu participarea simultana ~i nemijlocita a energiei proprii a executantului. - Timpul de snpraveqhere a Iunetionarii utilajului ts, este timpul ID cursul caruia un executant supravegheaza desfasurarea normala a procesului tehnologic a functionarii utilajului ~i mentine reglajul acestuia (in mod conventional, in timpul de supraveghere se includ ~i interventiile pentru pornirea, oprirea ~i mentinerea reglajului in timpul functionarii lui). Un exemplu tipic pentru industria constructoare de masini 11 poate constitui timpul de observare a preluerarii automate la masinile de aschiat sau timpul consumat pentru observarea cuptoarelor in cazul unor tratamente termice sau de alta natura realizate automat. Timpul de deservire a locului de munea Trll este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de -muncs atit mentinerea in stare de functionare a utilajelor ~i sculelor cit ~i organizarea, aprovizionarea, ordinea ~i curatenie, la locul de munca, conform 8a1'-

20

Structura proceseior

de preductie

in censtructic

de ma~ini

I

~l~~

--.

cinilor de munca ce-i sint stabilite. Acest timp poate fi impar~it in functie de seopul muncii efectuate in timp de deservire tehnica ~i timp de deservire organizatorica. - Timpul de deservire tehniea tdt a loculni de munca, este timpul in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca, mentinerea in stare normala de functionare a utilajeIor ~i de utilizare a asculelor, cu care efectueaza sarcinile de munca ce-i sint stabilite. Timpul pentru revizia, reglarea ~i rodajul pentru cazul unor repartitii accidentale, tlmpul pentru inlocuirea unor scule care nu au 0 frecventa de schimbare legate de tehnologie, sint de fapt exemple de timpi de deservire a locului de munca. - Timpul de deservire organizatoriea tdO a locului de munca este acel timp in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca, ingrijirea, aprovizionarea ~i organizarea locului sau de munca conform sarcinilor de munca ce-i sint stabilite : timpul pentru asezarea sculelor corespunzatoare nevoilor organizarii locului de munea, t.impul pentru ouratenia locului de munea, timpul pentru primirea ~ipredarea sehimbului, cind acesti timpi nu sint Iegati de timpul de pregatire ~i incheiere. b. Timpul neproductiv TN este acel timp in cursul caruia au loc intreruperi in munca executantului oricare ar fi natura 101' sau in care acesta nu efeetueaza lucrari necesare pentru realizarea sarcinii sale de munca. in cadrul acestei categorii de timp distingem timpul de int1'eruperi reqlementate, timpul de munca neproductiva $i tinipul de intreruperi nere-

qlementate. Timpul de intreruperi reglementate TiT este timpul in decursul caruia proeesul de munoa este intrerupt pentru a avea loc odihna ~i necesitatile fiziologice ale executantului, precum ~i intreruperile conditionate de tehnologie ~i de organizare a muncii. - Timpul de odihna ~i neeesitati fiziologice ton este timpul din durata zilei de munca in cursul caruia procesul de munea este intrerupt, in scopul mentinerii capacitatdi de munca ~i al satisfacerii necesttatilor fiziologice ~i de igiena personala ale executantului, 'I'impul de odihnit ~inecesitatt fiziologice depinde de conditiile in care se desfa~oara procesul de munca, Pentru conditiile in care se impune gimnastdca in productie, aceasta se va suprapune cu timpul de odihna. Timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie ~i de organizarea muncii tto este acel timp de intrerupere aprocesului de munca, care rezulta inevitabil din prescriptil tehnice de folosire a utilajului din tehnologie ~i din activitatea executantilor la locul de munca respectiv. Timpul de intreruperi condition ate de tehnologie ~iorganizarea muncii se poate subdivide la rindul sau in timpttl de inireruperi condiiionate de tehnologie in care intra numai perioadele de functionare utila sau de nerunctionare a utilajului cind executantului nu i se poate incredinta o alta munea, nefiind necesara interventia sa ~i in timpul de intrer'uperi conditionate de organizarea muncii, care apare la liniile tehnologice neechilibrate ea diferenta intre ritmul benzii ~i timpul afectat Iiecarei activitati, constituind astfel 0 rezerva de crestere a productivitatii muncii,

I I

I I .~~

I

1,

i:~~

~

:!~~_~-

I

Struc.tura timpului de munc.a ~i proc.esul de productle

21

Timpul de munea neproduetiva Tmn este timpul in cursul caruia exeeutantul ef'ectueaza actiuni ce nu slnt utile desfasuracii normale a procesului de productie. in aceasta categorie intra timpii resultati din rebutarea unei piese sau din remedierea unor lucrari executante necorespunzator sau timpi C3J'eapar din lipsa unei bune organizari a locului de munca ~i conduc la cautari de piese sau scule dintr-o anume multime. Timpul de intreruperi nereglementate Tin este un timp neproductiv in care procesul de munca este intrerupt din cauze nereglementate, care pot fi dependente sau independente de executant. - Timpul de intreruperi in dependente de executant ti are in vedere timpul de intreruperi nereglementate in munca, provenite din cauze organizatorice sau naturale ~i care nu depind de exeeutant cum ar fi asteptarile legate de Iipsa de energie, materii prime, semifabrieate, seule, mijloaee de transport, a defectiunilor accidentale ale utilajului sau a calamitaWor naturale ~i intemperiilor. In aceasta categorie se include ~i timpul de supraveghere in care i s-ar fi putut repartiza executantului alte munci dar din deficiente de organizare aceasta repartizare nu a avut Ioc. - Timpul de intreruperi dependente de exeeutant td, il reprezinta timpul de intreruperi in munca, eauzate de lncalcarea diseiplinei in munca de catre executant, ea de exemplu, plecarile mai devreme, intirzierea de la lucru, intreruperile din cadrul zilei de lucru fie prin prestarea de discutii nelegate de productie sau parasirea Iooului de munea.

1.4.2. Structure timpulul

de folosire a utilojului

Timpii de folosire a utilajului se exprima in h-utilaj, min-utilaj sau 8-utilaj. Schema folosirii utilajului in timp poate fi umikita in Iigura ill'. 1.4~ (Trur'Timp -

r!e tuocttonorufiM--1

r

,

Timp de funcl/More iiiufilrJ

t

Timp de nlfundionore

(lflr)

,

(Tru),Timp ul;! de mers711 go/

(Tri)

ri, limp uti/de mers sarcina711

(tms)

. (tmg)

Imp oe 111freruperire- freruperille,g/emenfore reg/emmIQ~ (Tjru) (Tjnu)

n oe mImp

rSTi' .,T.

limp ae iilfreruperiindepindenfe de ufJIa} (till) Fig, lA. Schema Ioloslrll utlIajulu! in ti rnp.

'r-S~Tlmp oe inIrerllperidependl?flfNk

ctuo)

(tdl)~~'

22

Structura proceselor

de productie

in construetic

de ma~irii

I

I

~~~~

~~:-~

~Li

~

~

I

11 ~i-~

~I~i .. ";.;~

i~~

~~

.,~w

-::;

~$~

I

~'o ~ .. ~

.c;",

-.'

i ~l

I [I

I

Timpul de Iolosire a utilajului TFU euprinde t.impul disponibil pe intreaga perioada a schimbului de munca pentru folosirea utilajelor ~i se compune din 3 grupe de timpi: timpul de [unepumare utila, timpul de junc/iona1'e inutiUi ~i timpul de nejunctionare a 'l,l,Wajuhti, a. Timpul de Iunetionare utila a utilajului Tt'u cuprinde totalitatea t.impilor utili de mers in sarcina ~i a celor utili de mers in gol. Timpul util de mers in sarcina tms este acel timp in cursul caruia utilajul se afla in functionare ~i actioneaza asupra obiectului muncii, Timpul util de mers in gol tmg este timpul in cursul caruia utilajul se afla in tunctiune ~i actioneaza asupra obiectului muneii, functionarea sa Hind neeesara pentru realizarea mersului in sarcina a utilajului. De exemplu, cursele de mers in gol ale masinilor-unelte. b. Timpul de Iunetionare inutila TIt se refera la timpul in cursul diruia utilajul in mod inutil se afla in stare de runctionare, fie ca actioneaza asupra obiectului muneii, fie ca merge in gol, fara ea aeest lueru sa fie necesar. eel mai fr ecvent exemplu il constituie timpul neopririi masinii la terminarea prelucrarii sau timpii necesari pentru remanieri sau remedieri ale rebaturilor. c. Timpul de nefunetionare a utilajului Tnj este aeel timp in decursul caruia utilajul nu se afla in tunetiune datorita intreruperilorreglementats ~inereglementate din tunctionarea sa. Aeest. t.imp, la rindul lui se subdivide in t.imp ce intreruperi reglementate ~i nereglementate: Timpul de intreruperi reglementate ale funetionarii utilajelor T(ru este timpul in decursul caruia utilajul nu Iunctioneaza, corespunzind tirnpului de odihna ~i neeesitati fiziologice ale executantului, care impune de tehintreruperea functionarii ~i timpului de intreruperi conditionate nologie ~i de organizarea muncii. Elementele de structura a timpului de intreruperi reglementate ale Iunctionarli utilajului sint timpul de intreruperi ale func-yionarii utilajului conditionate de tehnologie ~i de organizarea muncii prevazute la locul de munca respectiv ttoU pe de 0 parte ~i din timpul de intreruperi ale functionarii utilajului corespunzind timpului de odihna ~i necesitatd fiziologice ale executantului Timpul de intreruperi nereglementate ale Iunetionarii utilajului T'nu este acel timp de nefunctionare autilajului datorita intreruperii care pot fi dependente procesului de productie din cauze nereglementate sau nu de utilaj. - Timpul de intreruperi independente de utilaj tlu cuprinde timpii de intreruperi nereglementate in nmctionarea utilajului ea nrmare a incalc:1rii disciplinei in munea de catre executant sau a unor eauze tehnico-organizatorice care nu depind de utilaj cum sint intreruperile din mnctionarea utilajului ea urmare a lipsei de energie electrica, termica, scule, materii prime, a efectuarii de reparatii neplanificate sau a necorelarii eapacitaWor de productie eu locurile de munca vecine. - Timpul de intreruperi dependente de utilaj tau, este timpul de intreruperi nereglementate in Iunctionarea utilajului datorita defectiunilor acestuia.t01lU'

I

Structura timpului de muncCi ~ procesul de produqie

23

1.4.3. Structura timpului pe ciclul de fobrlcotle

.....

Structura timpului de munca poste fi analizata ~i privitor la obiectul muneii, in trecerea aeestuia prin toate stadiile procesului de fabricatie pentru a se obtine un produs finit. Struct1ll'a timpului de munoa din acest punct de vedere eorespunde simbolurilor din studiul muncii: operatie, transport, control, asteptare, depozitare. Timpul de transformare are de obicei ponderea eea mai mare ~i reprezinta timpul in care obiectul muneii este supus prelucrarilor in vederea obtinerii semifabricatelor sau produselor finite. . Timpul de transport poate apare cu ocazia deplasarii semifabricatelor ~i produselor finite de la magazia de materii prime la magazia sectiilor ~i de aiei la diferite Ioeuri de munca, intre locurile de munea, intra locurile de munca ~i depozitele intermediare sau de produse finite. Timpul de control este timpul afectat exarninari] cantitative sau calitative a materiilor prime, semifabricatelor sau produselor finite. Timpul de asteptare in vederea transformarii la diferite locuri de munca, ineepind cu primul loc de munea ~i terminind cu ultimul, inclusiv tunpii de asteptare in vederea controlului sau transportului, este de dorit sa aiba 0 pondere cit mai mica in cadrul proeesului de productie. Timpul de depozitare este timpul in care obiectul muncii este pastrat. in spaW special amenajate in vederea introducerii lui in fabricatie sau in vederea desfacerii. Suma tuturor acestor timpi, inceplnd cu magazia de materii prime si terminind eu eea de produse finite, formoaza ciclul de fabricatie. Studierea acestor timpi in concordanta cu cei privind timpul de munca al exeeutantului ~i eu cei de Iunctionare a utilajului trebuie sa conduca la masuri pentru reducerea eielului de Iabricatie prin cresterea timpilor de transformare nemijlocita a obiectului muncii pe seama tuturor celorlalte activitati, a caror pondere trebuie sa scada necontenit, deoareee nu contribuie la cresterea valorii si reprezinta un consum de timp neproductiv. Astfel se explica de ce de multe ori ~i timpul de transport ~i timpul de control se suprapun peste timpul de transformare nemijlocita a obiectelor muncii.

Capitolul

NORMELE DE MUNCA

1Norma de munca represinta cantitatea de munca care se stabileste ~i lucreaza in ritm unui executant care are calificarea corespunzatoare normal pentru efectuarea unei operatii, lucrari sau serviciu in anumite conditii tehnico-organizatorice precizate. Intreruperile nereglementate ~i neproductive nu se includ in norma de munca, Norma de munca se stabileste pentru toate categoriile de personal ~i cuprinde numai aetiunile utile ale executantului ~i acele intreruperi care sint obligatorii pentru desfa~urarea procesului de productie. 2.1. Norma de timp ~j norma de productieNormele de munca pot fi exprimate prin mai muIte forme, in functie de specifioul aetdvitatii : norme de timp, norme de productie, norme de personal, sjere de atribuJiuni ~i nor-me de seroire. In orice forma de exprimare, norma de munca contine descrierea continutului muncii ~i cantitatea de munca ce trebuie etectuata in anumite eonditii organizatorice ale locului de munca. Pentru munca desfa~urata in colectiv, in brigada sau in eehipa este utila cunoasterea normei de personal. Intre norma de produotie ~i norma de timp exista 0 legatura directa. La 0 reducere a normei de timp corespunde 0 crestere a normei de productie, care poate fi exprimata printr-o relatie functional a, de forma NT= NTeste

.~,

~~ ~ .. ~ ~..

I

.

~J ~

I

I

J

I

- in care: Np

1

s~:

norma de timp, prin care se intelege timpul stabilit unui exe-

I I:

~ ~

i I I

eutant care are calificarea eorespunzatoare pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs) in conditii tehnico organizatorice precizate ale loeului de munca ; N p - norma de produetle, prin care se intelege cantitatea de produse sau delucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp de catre un executant care are calificarea corespunzatoare ~iIucreaza precu intensitate normala in conditii tehnico-organizatorice cizate ale locului de munca. Norma de timp se exprima in ttnitiiJi de timp. om (zi- om, h- om, min-om, s-om) pe unitiiti naturale (buc, kg, m etc.).

~--~~~~~~----~-------------------------------,--------N ormele de productie se utilizeaza de regula pentru productia de masa ~i serie mare sau mijlocie, pentru lucrarile care an un grad mare de repetitivitate. N ormele de produetie se exprima in unitati naturale (buc, kg, m etc.) avindu-se in vedere intervalul de timp pentru care se stabileste norma de produetie. _ _ Norma de timp grupata se refel'a la timpul necesar pentru efectuarea unei singure grupe de operatii, de luerari sau atributiuni identice sau diferite in conditii tehnice ~i organizatorice precizate. 2.2. Norma de servire

Clasificarea normelor de munca

25

, ~'

~inorma de personal

Norma de servire sau zona de servireee refera la locul de munca delimitat prin dimensiunile sau inzestrarea lui, in care un executant i~i exercita atributiunile sau sarcinile de munoa. De exemplu, pentru un reglor, norma de servire este reprezentata de numarul de masini care s-a stabilit pentru a fi reglate de el pentru 0 anumita perioada de timp. Pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie, aceasta norma se refera la numarul de metri patrati pe care trebuie sa-i mentina in stare de curatehie. -, Norma de servire po ate avea in vedere ~i servirea de catre muncitori a unor utilaje diferite sau locuri de munca diferite, atunci cind nu au asigurata ocuparea completa la un singur loc de munca-in decursul unui schimb de lucru. Norma de servire se poate exprima in numar de utilaje, in metri patrati dar, tinind seama de norma -de productie a fiecarui utilaj, ea se poate exprima ~i in ufiitati naturale., _ Norma de personal se a.plica in cazul ptoduct!ei de panda sau in cazul proceselor de aparatura cind munca este'organizatain echipe ~i brigaai, sarcinile de munca fiind fixate pentru un anumit eolectiv deoameni. - Normarie _personal reprezinta _ numarul de 'Iucrarl, meseria _ (functia lor) ~inivelulde calificare necesar, stabilite pentru urr executant colectiv care-si exercitaactivitatea in cadrul unei sarcinirle munca normate, in conditii tehnico-organizatorice precizate., ,': '-,-La baza stabilirii normelor de munca- pentru- echipa, trebuie sa stea o organizare rationala a muncii ~i folosirea completa a tuturor muncitorilor din f'ormatda de lucru. Intr-o echipa pot exists munctori de calificari ~i meserii diferite. 2.3. Clasificarea normelor de munce

N ormele de munca se pot clasifica dinrnai rnulte puncte de vedere. Dupa gradul de complexitate normele de munca se clasifica in norme elementare, care se ref-era la efectuarea unei singure operatii sauluorari ~i norme grupate, care rezulta din insumarea celor elementare pentru efectuarea unei operatii, a unui grup de operatii sau lucrari. Aceste norme gru-

26

Nortnele

de munco

:;;::;

~~;...~

~~ ~~ ~ ~

"'-...;;,;~

~i

!i,

~;

~

I~

;

i~~ {t~~

I

'""~

;~c:-

~;

I~ fit

f&~

pate pot fi exprimate sub forma normelor de timp. Normele elementare pot fi exprimate sub forma de norme de productie, de servire, de personal. Dupa sfera de aplicare, se disting norme locale, care au in vedere' conditiile tehnico-organizatorice speeifiee unei singure unitati in care se aplica, ~i norme unificate, care se pot apliea la nivelul mai multor unita~i. Normele unificate, la rindul 101', pot fi unificate la nivelul ministerului, consiliului popular judetean, grup de intreprinderi sau la nivelul economiei nationale. N ormele unificate la nivelul eeonomiei inloculese pe cele unificate pe minister, grup de intreprinderi sau locale, care erau in vigoare la data aplicarii lor. Din punctul de vedere al stadiului de aplicare norma de muncii poate fi definitivii, de fn8u~ire ~i provizorie. Norma de muncii definitivii reprezinta cantitatea de munca neeesara unui exeeutant pentru efectuarea unei lucrari cu intensitate normala i in conditii tehnico-organizatorice precizate insusite de catre executant. Aceasta norma nu se schimba decit odata cu sehimbarea conditillor de munca avute in vedere la stabilirea ei. Oonditiile de munea trebuie sa reflecte atit un proces de munea organizat rational cit ~i un proces tehnologic avansat. Norma de munca de fn8u~i1'ereprezinta norma de munea la un moment dat, exprimind eantitatea necesara de munea in realitate, corespunzator nivelului de Insusire a noilor conditii tehnico-organizatorice oferite executantului prin proiectul de norma respectiv. Intre norma de munca, norma de insusire ~i norma definitiva pot exista anumite diferente care trebuie reduse sistematic pe masura insusirii conditiilor de munca proiectate, timpul de Insusire trebuind sa nu depaseasca 6 luni, in cazuri cu totul exoeptionale organul ierarhic superior impreuna cu organul sindical local, putind aproba depasirea acestui termen pina la 12 luni. Norma de muncii provizorie se stabileste de obicei prin comparatie cu lucrari similare, avind in vedere documentatia existenta, sau prin evaluarea volumului de munea neeesar de eatre specialistdi in munca de normare. Aeeste norme au un caraeter accidental ~i se aplica temporar pina la maximum 3 luni. In acest interval trebuie elaborate norme de munea definitive. Aceste norme se elaboreaza fie pentru produse sau procese noi, fie pentru produetia de unieate .

2.4.

Structure normelor tehnice de limp

I

;;-~"

Norma de timp euprinde totalitatea timpilor productivi ai exeeutantului precum ~i timpii de intreruperi reglementate. Ace~ti timpi constituind timpul normat. Timpii de intreruperi nereglementate ~i timpii de munea neproductiva nu sint cnprinsi in norma de munca, fiind numiti timpi nenormati, urmind ea valoarea 101' sa se diminueze cit mai multo Timpii normati pot fi prezentati structural in schema componentelor normei detimp.

I

b~

Structura

normelor tehnice de timp

27

Norma de timp:

(Nr)

. Timprfe'[;rego/ire

rimp

r OPertJ/iv(1(;p) Timp(/jl/fOfor

1

oeserv/re a /oco/o. de mIJflcduC

' liImp

.I.

L' .

!imp de Jnlreruperi reglemem7l1t:

I

$i/flclJeie~

re (Tpi)

---1.~

(Td{)liml de deservire orgonilotoricd,

(1jr)

Timp

de bozri

(tg)

7iin~e deservire

I Timp deodiMosi fleCC'si/oli

I

limp de in/reru-

I .

(tq)

!eMicri (lcit)

per. con-

fiziolog/~e dll/onole

(tdo)

~on)

de /e!J!IO-

logic $/ de orgdoirorea muncii

(tto)Fig, 2.1. Structura normei de timp.

2.4.1.

Stabilirea timpului de preqdtire ~i incheiere

Timpul de pregatire ~i incheiere difeI'a in functie de tipul productiei, de caracterul operatiei si de forma de organizare a muncii. Pentru produotia de serie mijloeie, pentru lucrarile manuale, in general, in cazul operatiilor identice repetitive, timpul de pregatire ~i incheiere este relativ mic, deoarece nu este necesara 0 pregatire deosebita pentru fiecare operatie in parte. in cazul productiei de masa, cind utilajul este reglat pentru 0 perioada tndelungata iar organizarea muncii nu sufeI'a modificari, timpul de pregatire ~i incheiere este neinsemnat. Timpul de pregatire-incheiere este relativ mare pentru productia de unicate ~i serie mica, atunei cind acest timp este consumat la locul de munea de catre personalul muneitor de baza ~i nu de celauxiliar. Timpul de pregatire ~i incheiere se exprima in procente fata de timpul operativ sau in unitati de timp. Pentru masurarea acestui timp se pot folosi: cronometrarea, fotografierea, Iotocronometrarea ~i observarile instantanee. Cind in timpul prelucrarii pieselor unui lot apar activitati ce se repeta dupa un anumit numar de pise, sau timp de functionare (inlocuirea unei scule) , timpul de pregatire ~i incheiere se stabileste separat pentru lucrarile constante ~i separat pentru cele variabile, in conformitate cu relatia

,~

Tp't = T~(

-l,

TO N pt-, q

(2.1)

28

Normele de munca

in care: Tp este timpul de pregatire ~i ineheiere pentru lotul N; timpul de pregatire ~i incheiere constant, care nu variaza in functie de marimea lotului; timpul de pregatire ~i ineheiere care variaza in Iunctie de marimea lotului ; q - numarul de produse realizate intre doua operatii succesive ale lui T;.

T;. T;. -

2.4.2. Stabilirea timpilor operativi~

i ~.~ ~

i~~l

~ ~ ~

Timpul operativ pentru procesele manuale ~i manual-mecanice, cum ar fi pentru lucrari de asamblare sau pentru prelucrarile pe masini unelte se masoara global prin toate metodele de normare : cronometrare, fotografiere, observari instantanee etc. Pentru cazurile cind timpul de baza ~i eel ajutator pot fi atabiliti separat, timpul operativ se calculeaza prin insumarea lor. Pentru stabilirea t.impului operativ in cazul lucrarilor mecanice ~i automate este necesara cunoasterea urmatorilor parametri de functionare utila a utilajului : Top Tfu este timpul T:n - timpul T;, - timpul t~' - timpul t~' - timpul T~; - timpul=

&J

Tfn -

(T~,

+ T;,) +(t~' +t~/),

in care:

(2.2)

~i

!f~~ ~~ ~

fb.~j~,

i~5111

~i}

iii~~

de functionare utila a utilajului ; de deservire a locului de munca suprapus cu Tfn ; de intreruperi reglemente suprapuse cu Tfu; de baza nesupra pus cu Tfu; ajutator nesuprapus cu Tfu' , iar operativ nesuprapus cu Tfu

T~;=

(t~'

+ t~,') + t~/.

(2.3)

ij ~I~;1. c;Cc~,; ~.;

in caeul in care timpul de baza se suprapune integral eu timpul de functionare utila a utilajului, atunci evident, relatia (2.2) devineTop = Tfu (2.4)

~

Sint cazuri cind timpul de functionare utila a utilajului nu se poate determina prin calcul ci prin observari discrete. in acest caz Top

1.'. .,

~"

Ii~' ..~.~

= T~'J)+ T~;

(2.5)

I I-I~''.;'

in care T~'J)este timpul operativ, suprapus cu Ti." dat de relatia T~'J), t'f

~':!' + 1.r' K -I

"-I

(2.42 )

este un coeficient utilizat pentru a facilita calculul probabilitatilor. Ko=l intrucit atunci cind n = 0, Pc,,) devine egal cu P(O) ; deci relatia KA = P(A)/P(Ol! cind n = 0, devine Ko = P(O)/P(O) = 1. Se scrie ca

v

'" = ~ (n-8)Pifl> .+1 =

(2.43 )

Pierderile tot ale I' se pot calcula pentru valorile succesive ale variabilelor m sau 8, ptna se va obtine I' rn'''' Functiile I' = f(8) sau r = f(m) nu admit decit un singur punet de minimum care corespunde valorii optime a lui 8 sau m. Pentru optimizarea unui fenomen de asteptare este necesar sa. se parcurga urmatoarele etape : - alegerea procesului de munca ce urmeaza a fi studiat; - realizarea observarilor asupra sosirilor ~i venirilor; - aplicarea testului X2 pentru a verifica daca fenomenul este de tip Poisson; - incadrarea procesului de munca studiat in tipul de fenomene : eu 0 smgurs statie sau cu mai multe sta.tii : - alegerea variabilei fata. de care urmeaza sa. se optimizeze proeesul de munca ; - optimizarea propriu-z.isa a procesului de munca prin minimizarea tunctiei r in raport eu variabila aleasa ; - ealeulul indicatorilor suplimentari ai variantei optime.* Kaufman A. Metode sl modele ale cercetarii operatlonale. Editura tehnica, Bucurestl1963, p. 131.

46

Normele de munca

Aplleatle, Pe ntru ilustrarea metodologiei prezentate mai inainte se va imagina cazul in care un executant deserveste un nurnar de 5 strungurt automate. Considerind ca primele trei etape prezentate mal Inainte au fost parcurse ~i a rezultat caracterul aleatoriu al interventlilor cu un numar mediu de sosiri pe ora A = 25 (0 sosire constitulnd sollcitarea interventie! executantului la unul dintre strungurile automate) ~i cu un numar mediu de serviri (.L= 30). Se cere sa se determine numarul optim de strunguri automate care pot fi deservite de un muncitor, presupun!nd ca netunctlonarea unei masini ar produce pierderlle Cl in valoare de 15 lei pe ora sl ca retributla medie orara a reglorului ar fi C2 = 9 lei pe orii. Se observa ca exlsta 0 slngura statle de deservlre (rnuncltorul) ~i un nurnar m = 5 (strunguri automate) unitatl In cadruI sistemului. Ca variabila pentru Iunctla de optimizare va fi numarul de strunguri automate ~i deci urrneaza sa se stabileasca diverse variante pentru plerderile date de r"'In = (pCl + VC2) T . Apliclnd relatitle (2.35; 2.36; 2.37) la datele din exemplul de mai Inainte se poate stabiIi, prin modificarea Iui rn, nurnarul optim de masin i-unelte automate ce urrneaza a fi deservite de un executant (tabelul 2.4). Tabelul 2.4. Caleulul normei de deservire optima

m ,5 4

A

!J.

IjI

p

I

Cl15 15 15 15 15

I

pCI0,093 0,72 3,08 7,98 12,39

I

v2,7630 1,6190 0,6315 0,1328 0,0032

I

C2 9 9 9 9 9

1

\C224,867 14,571 9,517 1,992 0,028

rw24,960 15,291 12,597 9,972 12,418

32 1

25 20 15 10 5

30 30 30 30 30

0,80 0,66 0,50 0,33 0,16

0,0062 0,0480 0,2050 0,5320 0,8260

Din tabelul 2.4 se observa ca Iunctia r ia valoarea minima pentru rn = 2. Pentru a obtine date suplimentare asupra fenomenului optimizat se pot calcula atit nurnarul mediu de uuitati In sistem N s ctt ~i timpul mediu de asteptare in sir t,. Pentru cazuI unei slngure statil de asteptare acesti indicatori se calculeaza cu expresiiie !1 PlO)

N.= m -

~

;

(2.44)

_ tf =

vA(m-Ns) 1

.

(2.45)

Apliclnd datele din exemplul precedent. rezulta :1 N. = 2 0.532 0,333 _ = 0,595 ~i tf

= 0,1328

10(2-0,595)

= 0,0094 h = 34,02 s.

Calculele s-au realizat cu datele corespunzatoare numarulul optim de maslnl, Pentru cazuI mai multor statll de deservire, numarul mediu de unltatt in slstem ~i timpul mediu de asteptare in fir se calculeaza eu expresiile:

N; = S + y

-

p;

(2.46)

tf

=

vfL(S- p)

v)..(m-N,)I

(2.47)

2.8. StabiJirea timpilor dupe normative Stabilirea timpilor dupa normative constituie un procedeu Ioarteraspindit avind avantajul ca se po ate aplica ~i inainte de lansarea produsului in fabricatie. In general, prin normativ se intelege 0 indicatie sau 0 prescriptie stabila ~i obligatorie pentru conditiile in care a fost determinata, Normativul exprima legaturile care exista intre marimile care se intercondi~ioneazil!reeiproc. Normativele, tinind seama de factorii lor de influenta, pot fi normative de consum de timp, de consum de materii prime ~i materiale, de energie etc. Normativele de munca exprima marimea care, in functie de factorii de intluenta, arata necesarul de munca pentru efectuarea diferitelor elemente ale procesului de productie .

Stabilirea

timpilor dupa normative

47

N ormativele de munca reprezinta unul dintre mijloacele cele mai importante pentru introducer ea in productie a unor regimuri de functionare eficienta a utilajelor ~i a unor metode rationale de organizare a productiei ~i a muncii, Normativele trebuie asigure 0 precizie corespunzatoare, din care cauza trebuie ea indeplineasca urmatoarele conditii : - sa se bazeze pe 0 metoda de munca stabilita anterior, pe baze ra~ionale ; - sa aiba in vedere principalii factori care influenteaza consumul de munca ; - in Iunctie de tipul de productie carora. le sint destinate, sa, asigure o precizie corespunzatoare ; sa con~ina consumul de munca real necesar executarii Iucrarilor respective; - sa fie exprimate clar ~iconcis, pentru a putea fi aplicate cu u~urinta; - sa exprime conditiile tehnice ~i organizatorice ale locului de munca supus normarii. N ormativele de mundi. permit stabilirea timpului de realizare a produselor mca din Iaza de proiectare, cresc operativitatea in stabilirea normelor de munca ~i asigura introducerea unor metode de muncs avansate, prin extinderea ~i generalizarea metodelor muncitorilor fruntasi. Referitor la continut, normativele de munea pot fi: normative de timp de munca, normative de regim tehnologic, normative de frecventa., normative de deservire ~i normative de personal. Prin normativele de timp de munca care se exprima in ore - om, minute-om, sau secunde-om pe unita,~i naturale, trebuie sa se inteleaga, marimile de timp necesare pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de influents, ~i in conditii tehnice ~iorganizatorice precizate. In Iunctie de complexitate, normativele de timp de munca se impart in : normative de timp pe elemente ~i normative de timp grupate. Normativele de timp pe elemente eontin valori de timp pentru diferitele elemente de lucru manual sau manual-mecanic (de obicei minuiri) ale unei operatii, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice (metode de lucru) in care se desfa,~oara acestea. A~a sint, de exemplu, normativele pentru minuirile de comanda a masinilor-unelte. Aceste normative se elaboreaza in general pentru productia de masa, serie mare ~i serie mijlocie. Normativele de timp grupat contin valori de timp pe grupe de elemente, corespunzind unor faze, operatii sau Iucrari din cadrul unui proces de munca, cu preeizarea conditiilor tehnico-organizatorice de desfa~urare. N ormativele de timp pot fi elaborate ~i pentru elemente structurale ale normei de timp (timp de pregatire-inchiere, timp operativ, timp de baza" timp ajutator, timp de deservire a locului de munca, timp de odihna ~i necesita,ti fiziologice).,

sa

48

Normele

de munca

N ormativele de regim tehnologic con tin valori ale parametrilor regimului de lucru ale utilajelor (viteza, avans, presiune etc.) cu precizarea caraoteristicilor materialelor preluerate (rezistenta la rupere, duritate, densitate, caldura specifics etc.) ~i sculelor utilizate (rezistenta, geometrie etc). N ormativele de regim tehnologic sint folosite pentru stabilirea Intensitatii ~i eficacitatii actiunii utilajului asupra produsului. Deci putem defini normativele de regim tehnologic ea fiind marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a utilajelor, a materiilor prime, a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie. Pe baza normativelor de regim tehnologic se pot elabora ~i normative de timp tehnologic, de asemenea, se pot preciza conditiile tehnice de lucru. Folosirea normativelor pentru determinarea tirripilor de munca este eficienta numai in cazul cind ccnditiile tehnico-organizatorice avute in vedere la elaborarea 101' eorespund conditiilor concrete de fabricatie. In acest caz, procedeul ofera 0 precizie satisfacatoare de determinare a normelor de timp pina la nivelul productiei de serie mijlocie. Normativele de frecvente se 1'efera la numarul de repetari ale unei actiuni pe unitatea de masura. a lucrarii (produsului), determinat de anumiti tactori de influenta. Daca de exemplu la executarea productiei pe masini-unelte trebuie efectuate masuratcn de control la fiecare a 10-a piesa, inseamng ca freoventa masuratorilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe 0 piesa, Daca timpul necesar pentru 0 rnasuratoare este de 0,25 min, tnseamna ca. in calculul norrnei de timp pentru 0 piesa se vor include 0,25 X 0,1 = 0,025 min. N ormativul de servire are in vedere elementul de calcul folosit la stabilirea normei de servire in functie de factorii de influenta. Se exprima in m>, numar utilaje etc. De exemplu, in activitatea de intretinere, normativul de servire este de 60 autocamioane sau 70 de microbuze pe zi pentru un muneitor gresor. Normativul de personal se exprima in numar de lucratori ~i se definesteprinelementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal, in functie de factorii de influenta in conditii tehnice ~i organizatoriee precizate. Elaborarea normativelor de munca presupune aceleasi etape, metode ~i procedee de inregistrare, analiza ~i prelucrare a datelor ca ~i elaborarea normelor de munca. Desigur, pot apare anumite particularitatt. 0 g1'ija. deosebita trebuie avuta la alegerea obiectivului analizat, trebuind sa se tina seama de operatiile ~i lucrarile cu un grad mare de stabilitate ~i care se regasesc la un numsr mare de locuri de munca, urmarind a se realiza pe cit posibil normative unificate care se aplica pentru elemente ale procesului de productie ~i conditii de munca din mai multe unitati, mergind pina la nivelul republican. Normativele de timp de munea se pot elabora prin cercetare analities \ sau prin calcule analitice. N ormativele se pot prezenta sub forma de tabele sau nomograme, pentru a fi usor accesibile celor care le utilizeaza.

Influenta tipului de productie

asupra stabilirii normelor de muncc

49;

2.9.

lnfluentc

tipului de productie ~i a caracterului muncu asupra stabilirii normelor de munce

Continutul concret al metodelor de stabilire a normelor de munca depinde de eonditiile de munca pentru care se stabilesc. N ormele de timp se determina pentru fiecare operatie in concordanta cu conditiile tehnicoorganizatorice pentru tipul de productie din care fac parte: de masa sau de serie mare; de serie mijlocie ; de serie mica sau de unicate. Odata cu cresterea numarului de produse realizate se sehimba ~i conditiile tehnico-organizatorice de lucru, se perfectioneaza organizarea locului de munca, se precizeaza ~i se petfectioneaza continutul procesului de munca, se stabileste nivelul diviziunii muncii ~i creste ponderea utilajului specializat in cadrul inzestrarii tehnologice a muncii. Oa rezultat al acestor conditii, executantii ca,pata. 0 indeminare crescuta in efectuarea unui numar limitat de minuiri, care se repeta des ~i prin aceasta se realizeaza. 0 crestere a productivitatii muneii, fara. un efort suplimentar din. partea acestora.

2.10. Timpul de adaosPe linga timpul operativ, care se stabileste pr in cronometrarea simpla, sau cu evaluarea ritmului, prin calcul, pe baza normativelor de timp pe elemente, cit ~i pe baza parametrilor utilajului, mai apar ~i alte categorii de timp, care se adauga acestuia, pentru a obtine norma de timp. Partea din timpul norm at care se adauga la timpul operativ in vederea deteI'minarii normei de timp pe unit ate de produs se numeste tirnp de' adaos. Cu ajutorul timpilor de adaos, se determina - in unele cazuritimpii de pregatire ~i incheiere, timpii de deservire a locului de munca, timpii de intreruperi conditionate de tehnologia ~i organizarea locului de munca ca ~i timpii de odihna ~i neceeitati fiziologice. Pentru determinarea timpilor de adaos necesari elaborarii normelor de timp, se practiea in mod curent cercetarea analitice a consumului de t.imp. de munca ~i calculul analitic pe baza de normative.

2.11. Conditiile genera le pentru osiguroreo cerintelor de colitote ale normelor Pentru a asigura elaborarea ~i aplicarea in productie a unor norme de> calitate, se impune respectarea urmatoarelor eonditii : - euneasterea tipului de productie (de masa, de serie mare, mijlocie sau mica, productie de unicate), in vederea adincirii corespunzatoaz-e a studiilor ;4- c. 1851

50

Normele

de munca

- pregatirea prealabila a desfa~urarii optime aprocesului de productie ; - cunoasterea caraeterului muncii: manual, manual-mecanic sau automatizat, in vederea alegerii metodelor de elaborare a normelor. - precizarea si asigurarea tuturor conditiilor tehnice I:}i rganizatorice o avute in vedere la elaborarea normei de munca , - respeetarea cu strictete a cerintelor de calitate a produselor, de igiena a muncii ~i protectia muncii, prevazute la elaborarea normelor; - apliearea celor mai potrivite procedee ~i metode de masurare a muneii, urmarind excluderea timpilor care nu trebuie cuprinsi in norma ~i realizarea unei stabiJitati structurale a normei de munca ; - tipizarea proceselor de productie pentru normele de munca grupate sau nnificate, in vederea asigurarli unui grad de precizie ridicat, a unui echilibru intre normele de munca aplicate in cadrul diferitelor intreprinderi.

Capitolul

PROCEDEELEDE MAsURARE SI DETERMINARE A TIMPULUI DE MUNCA SI A TIMPULUI DE FOLOSIRE A UTILAJULUI IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MASINI

3.1. Etapele

executdrii

observcrilor

osupra

consumului de timp de muncc

Masurarea timpului de munca se realizeaza in cadrul a doua etape principale : -:- etapa de inregistrare a situatiei existente, pe baza careia se studiaza ~i se scot la iveala pierderile de timp de munca a executantului ~i in functionarea utilajului, in vederea elaborarii unei norme imbunatatite; - etapa de masurare a timpului de munca consumat. Masurarea timpului de munca, indiferent de metoda care se utilizeaza, necesita la rindul ei urmatoarele faze: pregatirea masurarii, efectuarea masurarii ~i prelucrarea datelor. Fiecare faza de masurare a timpului de munca imbraca forme specifice in Iunetie de metoda de determinare uti-

lizata.Pentru masurarea timpului de munca ~i a timpului de folosire a utilajului se trtilizeaza aparate indicatoare ~i inregistratoare ale timpului pe de o parte ~imateriale auxiliare pe de alta parte.

3.2. Aparate

~i materia le ouxiliare

pentru studierea consumului de timp de munco

Aparatele folosite pentru studierea consumului de timp de munca pot fi, aparate indicatoare ~i aparate inregistratoare. 3.2.1. Aparate indicatoare Pentru masurarea timpului cele mai frecvent utilizate aparate indicatoare sint : - ceasornicele, cind pentru masurarea timpului este suficient gradul de precizie oferit de acestea;

52

Procedeele de masurare ,i determinare a timpului de munca

- cronometrele (cu unul sau mai multe ace indicatoare), care pot avea cadranele divizate in secunde, sutimi de minut, sau in unitati T.M.U. {1/10 000 ore), pentru cresterea precizei. Oronometrele cu mai multe ace permit masuratori ale unor elemente partiale ale procesului de munca ~i ale duratei totale. In cazul folosirii mai multor eronometre, este posibila legarea acestora cu un sistem de pirghii care permite actionarea concomitenta a acestora in cursul masurarii t.impului, - microcronometrele, care se folosesc pentru masurarea elementelor de timp mai mici de 0,03 pina la 0,05 minute ~i care, la 0 rota tie completa a acului indicator, inregistreaea prin actionare electric~ doar 0 secunda.

3.2.2. Aparate inregistratoareSint mai complete ~i se gasesc intr-o mai mare varietate de prezentare, fie ca. sint simple sau complexe. Pentru masurarea minuirilor de scurta durata se folosesc aparatele inregistratoare cu mecanism de ceasornic, care actioneaza 0 banda de inregistrare ce se deplaseaza cu 0 viteza. eonstanta, pe care 0 penita inregistreaza, durata intervalului de timp masurat. M agnetojonul foloseste un sistem automat de marcare pentru lnceputul ~i sfirsitul unei actiuni inregistrate pe banda. Cu ajutorul unui contor se pot masura sutimile de secunda sau secundele dintre semnele (vibratii de inalta frecventa sau semnele acustice emise la intervale regulate), inregistrare pe banda, utilizind in acest scop un dispozitiv de recunoastere a semnalelor de pe banda ~i de transformare a 101' in impulsuri electrice. Banda inregistrata contine deci atit punctele de fixare a minuirilor spuse masurarii, marcate prin semnale, precum ~i textul explicativ. Se permite asttel atit masurarea timpului total cit ~i a t.impilor partiali pr in numararea automata a semnalelor de timp dintre punctele de fixare. Utilizarea magnetofonului este indicata la masurarea activitetilor care se desfa~oara pe intuneric. Este 0 metoda de masurare a timpului care se dezvolta mult in ultima vreme, pentru masurarea timpilor scurti, pentru activitatile simultane ale oamenilor ~i masinilor, Oscilograful se po ate folosi pentru masurarea ~iinregistrarea strueturii operatiilor ~i proceselor de productie in succesiunea lor fara a fi necesara participarea directa a unui observator. Ou ajutorul oscilografului se pot rezolva probleme analoage cu cele care se realizeaza prin metodele clasice de cronometrare, fotografiere etc. Oscilograful dispune de un sist em de emitatori care sint pusi pe 0 masina-unealta ~i cu care se afla. in conexiune. Ou ajutorul impulsorilor electrici (celula fotoelectrica de contact sau de alt tip) ~i al unui aparat de inregistrat timpul de tip special, oscilograful percepe automat succesiunea si modul de executare al operatiilor prin transformarea partilor din masinaunealta care se afla in miscare (deplasarea caruciorului, rotatda axului masinii), in variatii ale intensitatii electrice care, la rindul 101', se transforma in devieri ale razelor luminoase, indreptate asupra unei pelicule in miscare.

Aparate ~i materiale auxiliare pentru studierea consumului de munca

53

Osciloscopierea se f'oloseste mai putin, deoarece nu permite studierea ulterioara a procesului. In schimb, graficele oscilograma permit stabilirea directa a randamentului utilajelor prin inregistrarea timpului de mers in sarcina ~i a celui de mers in gol, a numarului de rotatii pe minut, a directiei de deplasare a parWor componente etc. Ou ajutorul acestor masurari se poate stabili astfel structura ~i suceesiunea de exeeutare a elementelor operatiei. Din oscilograme se poate stabili, eu rezultate bune, modul de lueru al exeeutantului, indeminarea acestuia, aspecte legate de organizarea productiei ~i a muncii. . Filmarea poate fi considerata ca realizindu-se cu un aparat de masurare simplu. Pentru masurarea timpului cu ajutorul aparatului de filmat, filmul se deplaseaza cu 0 viteza constanta atit la inregistrare cit ~i la proiectie, permitind astfel determinarea oricarei miscar! prin insumarea numarului de cadre. Este necesara asigurarea unei frecvente constante a actionarii inceplnd de la 12, 24, 48 de cadre pe secunda ~i terminind cu 68 de cadre pe secunda ~i actionarea unui dispozitiv pentru fiImarea. imagine cu imagine la inter vale de timp regulate ~i neregulate, de la 0 secunda pina la. 0 jumatate de ora. Daca este posibil, se reeomanda ea aparatul sa fie dotat cu 2 -3 obiective cu distante focale diferite. Aceasta insa implica multe manevre din partea executantului. Aparatele automate usureaza din acest punct de vedere foarte mult activitatea observatorului, Pentru eresterea eficientei activitatii de fiImat se recomanda utilizarea aparatelor cu film ingust, de greutate mica, care sa fie usor de manevrat ~i sa nu imp una cunostinte speciale de practiea de operator cinematografic. Sursa de alimentare sa fie multi pIa atit la retea cit ~i la baterii, aeumulatori. In ultima vreme, in locul filmelor de 35 mm, 16 mm sau chiar 8 mm, se toloseste filmul de super 8 mm, care are un randament mai bun de utilizare a neliculei. In ultima vreme ~i la noi in tara se folosesc pentru analizele mai generale, temporare ~i continui, aparate inregistratoare compuse. Dintre cele mai cunoscute sint eentralografuJ, pro ductograful , magnetofonul cronometror ~i altele. Oentralograful este format dintr-o instalatie electronica care analizeaza simultan grupe de pina la 20-40 de masini, putlnd euprinde intreaga sectie. La forma cea mai simpla de centralograf, pe 0 hirtie actionata eu ajutorul unui mecanism de ceasornie, se inregistreaza, cu ajutorul a pina. la 20 de penite, activitatea locurilor de munca la care este coneetat aparatul. Sesizorii, traductorii in acest caz, inregistreaza pe de 0 parte diagrama Iiniara a tunctionarii masinii iar pe de alta parte, cifrele de cod ale cauzelor de stationare. Cifrele de cod trebuie transmise imediat de executant in momentul stationarii masinti, fie actionind pe 0 rondelii de telefon numarul cauzei de stationare, fie introducind 0 cartela eu numarul cauzei, intr-un dispozitiv special. Se observa, in cazul unor timpi scurti, dificultatea analizei rezultate101'. Centralograful nu poate derula hirtia cu mai mult de 1 mm pe minut. Liniile paralele ~i continui inseamna Iunctionarea masinii-unelte, intre-

54

Procedeele de masurare ~i determinare a timpului de munca

ruperile inseamna nefunctionare ~i trebuie codificate pe aceeasi hirtie. Ca un stadiu intermediar, inainte de a ajunge la sistemele de urmarire ~i conducere automata a productiei, se prezinta tehnograful. Tehnograful se compune din trei parti principale: Bursa de enerqie (alimentarea), care este prima parte a aparatului si se compune dintr-un generator de impulsuri ~i un amplificator; comanda, care presupune codificarea impulsurilor ~i se realizeaza in. cea de a doua parte. I Surs(/ ue ener, le . . . Codificarea permite stab 19 lirea consumurilor de timp pentru fiecare utilaj. In aceasta a doua parte se disFig. 3.1. Schema slmplificatii a tehnografulut, tinae si 0 unitate de inferb , mare (semnalizare),cu contacte, ce pot fi cu butoane sau automate . .A~adupa cum se observa din fig. 3.1, sursa de energie ~i unitatea de inform are se conecteaza la unitatea de codificare, care, la rindul ei, se leaga cu unitatea de inregistrare a aparatului. Tmprimatorul - cea de a treia parte a tehnografului - poate avea 3 sau 4 dispozitive de inregistrare, care functioneaza similar cu cele ale centralografului : 0 diagrama sub forma unei linii continue, in cazul functionarii neintrerupte, sau sub forma unei linii intrerupte, in cazul nefunctionarii. Un aparat asemanator imbunatatit il constituie pTodnctografnl. Plecind de la observarea ca ultimele doua aparate permit 0 prelucrare rnecanizata sau automatizata a diagramelor inregistrate, s-a ajuns la sistemele de conducere automata a productiei, cum ar fi ~i cel realizat de un grup de specialisti romani de la I.P.I.U. Bucuresti, denumit SICAP-71, care realizeaza inregistrarea timpului de function are ~i a cauzelor de oprire a utilajelor clasificate in 7 tipuri direct pe bands perf'orata pentru 40 de utilaje simultan. Modulele de 20 pina la 40 de utilaje sint urmarite simultan in cadrul sectiilor de productie asupra functionarii 101' cu ajutorul calculatorului electronic. Rezultatele de pe benzile perforate sint introduse in memoria calculatorului, care este program at sa afiseze instantaneu sau la anumite intervale de timp cerute : timpul de nefunctionare pe cauze, ran. damentul utilajului, utilizarea timpului